Politici In Domeniul Invatamantului Superior Dupa Anul 2000

Lucrare de Licenta

Politici in domeniul invatamantului superior dupa anul 2000.

Studiu Comparativ intre Romania si R.Moldova

Cuprins:

Intorducere

Cap.1 Politicile publice in domeniul invatamantului superior din Romania si Republica Moldova.

Cap.2 Evolutia Poliicilor publice in domeniul invatamantului din Romania si Republica Moldova dupa 2000.

2.1 Compararea politicilor si a schimbarilor din invatamantul superior de la o guvernare la alta, din 2000 pina in 2014.

2.2 Procesului Bologna in Romania si Republica Moldova, impactul si efectele acestuia.

2.3 Diferentele dintre politicile publice elaborate in sistemul de invatamant superior in Romania ca membra a Uniunii Europene, si a celor din Republica Moldova neinfluentate de factorii exteriori.

Cap.3 Tendinte in politici publice din invatamantul superior roman si moldovenesc

3.1 Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare a Romaniei 2014-2020, scopuri dar si primele realizari.

3.2 Educatia 2020. Strategia sectoriala de dezvoltare in Republica Moldova pentru anii 2014-2020.

Cap.1 Politicile publice in domeniul invatamantului superior din Romania si Republica Moldova.

Politicile publice reprezinta actiunile unui guvern si a liderilor politici in scopul de a dezvolta toate sferele sociale in interiorul statului, care raspund nevoilor cetatenilor, si se adreseaza unui grup tinta. Termenul de politica publica se evidentiaza in Romania destul de tarziu, astfel pe la sfarsitul anilor ’90, ca termen de specialitate este imprumutat din limba franceza, politiques publiques (Panait,C. 2009:13) insemnand politica publica.

Politicile publice se bazeaza pe o economie echilibrata sau defectuasa, pe factorii de atingerea a eficientei si eficatcitatii, dar in mare masura se bazeaza pe factorii participarii politice. Acesta este mijlocul prin care statul in scopul rezolvarii problemelor sociale, folosind metode juridice, economice, administrative, bazandu-se pe resursele de care dispune.

Politicile publice sunt formate in baza unor obiective cu scopul de a gasi alternative si de a produce efecte.

O politica publica reprezinta o retea de decizii legate intre ele privind alegerea obiectivelor, a evidentierii scopurilor unei strategii de guvernare, a mijloacelor, si a resurselor alocate pentru atingerea acestor scopuri si obiective in situatii specific. Procesul de infaptuire a politicilor publice este procesul de formare si de aplicare a politicilor publice.(Miroiu, A. Zulean, M. Radoi,M. 2002: 13) . Politicile publice se elaboreaza in functie de cerintele si problemele unei societati, obiectivele fiind stabilite dupa structura societatii in care se implementeaza: protectia cetatenilor, si a proprietatilor pe care le detin, intretinerea activitatilor sociale, a nevoilor economice si culturale.

Politicile reprezinta etichetele unor domenii de activitate, politici economice, sociale, culturale, sau politica externa. In procesul de elaborare a politicilor participa mai multe organizatii si personae fizice, cele mai importante fiind autoritatile legislative, executive si grupurile de interese si de presiune. Politicile publice afecteaza pe fiecare cetatean in parte, unele efecte sunt de lunga durata, altele de moment si neasteptate. Politicile sunt unele raspunsuri din partea autoritatilor, la cerintele sociale de moment in diferite domenii, politici in domeniu sanatatii, invatamantului, infrastructurii, sau solutionari ale unor situatii prevazute din timp, politici migrationiste, politici de cerstere sau restrictionare a natalitatii.( Mungiu-Pippidi,A., Ionita, S. 2002:34)

Politicile trebuie sa tina pasul cu timpul si cu numeroasele schimbari sociale, deoarece uneori acestea pot sa nu obtina rezultatele asteptate , si reprezinta o pierdere de resurse si timp, dar si pot creste dezamagirea grupului tinta.

O alta conditie a politicilor publice se refera la acelea care sunt imprumutate din exterior, care au fost create pentru a satisface nevoiele altor societati, aceste trebuie implementate cu grija si adaptate concret , tinand cont de trasaturile specifice ale cetatenilor, si elementele de structura ai acestora, pentru ca natura sociala este diferita de la un stat la altul, iar educatia, istoria, situatia economica, determina oamenii sa se manifeste intr-un anumit mod, si aceast criteriu determina rezultatele unei politici.

Exista mai multe modele de elaborare a politicilor publice, modelul ,,de sus-jos’’, in care deciziile sunt luate la cele mai înalte niveluri ale guvernului , și apoi adus la nivelurile inferioare, modelul ,,bottom-up’’, politica pornește de la structurile inferioare ale guvernului sunt grupuri comunitare implicate în mod activ și organizații , si modelul ,,mixed’’, care combină aceste două abordări , atunci când există mecanisme pentru a aduce la cetățenilor de elaborare a politicilor și a funcționarilor publici cu un control puternic centralizat .(Miroiu, A. 2001)

În cele din urmă , politica publică este un plan general de acțiune, de autoritate și de control politic și administrativ , care vizează rezolvarea nevoilor primare , care afectează viața cetățenilor si rezolva problemele comunității , include elemente cum ar fi : definirea obiectivelor și priorităților de dezvoltare a societății , proiectare și planificare strategie politică, analiză și evaluare a programelor alternative, discuții și consultări cu diversele grupuri politice și sociale, luarea deciziilor de catre guvern , monitorizare și evaluare rezultatelor. Ca o formă de politică de stat activitatea socială are propriile caracteristici, reprezinta acțiunile intenționate ale instituțiilor de stat de a aborda probleme sociale majore , de coordonare a intereselor și nevoilor a diferitelor grupuri sociale și ale tutuor cetatenilor , prin urmare, activitatea acestor structuri ar trebui să reflecte interesele nationale cu conditia de fi publice. Un set de acțiuni coordonate și activități care se desfășoară în condiții istorice specifice ale mediului extern și de mobilizare a resurselor publice în implementarea implica atât instituțiile publice și civile pentru a îndeplini obiectivele și scopurile . O politică publică de obicei, este bazata pe un sistem de drept , insa ar trebui să se concentreze nu numai pe bazele legale , dar, de asemenea, morale și istorice ale societății , este important să se ia în considerare tradițiile și caracteristicile de serviciu public la nivel național.(Bondar, F., 2007:23)

Iar rezultatele și consecințele politicilor publice afectează diferite domenii ale vieții publice și pot avea efecte atât pozitive, cât și negative , mai ales atunci când vine vorba de inovație socială . Mai mult decât atât , istoria arată că niciodată nu reușește să calculeze pe deplin toate consecințele de intervenție în mediul social și natural de stat , atât din cauza limitărilor ale cunoașterii umane , precum și din cauza lipsei de procese rigid deterministe în atitudinile și comportamentul cetateanului.Politicile publice surprind toate sferele majore ale societății , atât în analiza și dezvoltarea sa necesită o abordare interdisciplinară , care să implice utilizarea realizărilor moderne de sociologie , economie , management , psihologie și științe politice , precum și cele mai bune practici și de experiență din diferite țări .
Procesul de elaborare a politicilor publice presupune pași de bază , care reprezintă un fel de ciclul politic, compuse din mai multe operațiuni succesive și logice . Ciclul politicilor publice cuprinde stabilirea agendei, prin care nevoiele si problemele cetatenilor ajung in atentia institutiilor guvernamentale, apoi formularea variantelor si alegerea celei mai eficiente solutii, implementarea politici publice respective care este partea practica si cea mai elaborata si desigur monitorzarea si elavluarea politicii, in scopul de a urmari rezultatele politicii, si efectele asupra cetatenilor.(Mireille,R. 2002:34)

William Dunn propune o lista de criterii de evaluare a unei poltici publice randamentul, eficienta, adecvare, echitatea, concordanta si conformitatea. (Miroiu, A. 2002:130) Aceste criterii fiind analizate in baza rezultatelor produse, constituie o evaluarie concreta si corecta a necesitatii politicii si a reusitei implementari sau esecul acesteia. Prin urmare evaluarea scoate in evidenta schimbarile pe care le poate face o politica si efectele in mare pe care le produce aceasta.

Politicile publice iau amploare in Romania dupa 2000, cand liderii politici se orienteaza catre o dezvoltare a sferelor sociale neglijate pina atunci si in speciala spre integrare in sfera internationala care prevedea unele norme si cerinte. Atentia autoritatilor se indreapta catre persoanele cu dezabilitati, minoritatile, copii orfani, familiile social vulnerabile, spitale si orfelinate, scoli si gradinite, nevoile acestora s-au transformat in politici publice de integrare, rebilitare, si sprijin social.

O adevarata importanta pe care a dat-o statul roman dupa 2000 au fost politicile in domeniul invatamantului, pentru a motiva si a sustine progresul intelectual si cultural. Dorinta de integrare Europeana a generat intregul plan de dezvoltare, prin idei, programe si politici. În perioada cuprinsă între 2000 și 2002 s-au produs la nivelul Uniunii Europene progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spațiu european extins al educației. Ridicând la rang de principiu respectarea identității naționale, politica educațională promovată la nivel european plasează întreaga dezvoltare a sistemelor educaționale și de formare profesională în perspectiva cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere. ( MEC 2003)

Invatamantul superior in Romania ia nastere inca din secolul al XVII-lea, atunci cand se infiinteaza Academia Vasiliene, prima scoala superioara in scopul studierii limbilor latina si slavona. Printul Vasile Lupu fiind cel care incerca sa dezvolte invatamantul prin creerea acestei academii in anul 1640. Invatamantul superior in limba romana a fost infiintat tocmai in secolul al XIX-lea, prima institutie din tara din invatamantul superior apare la Iasi in 1860, urmata de infiinatarea Universitatii din Bucuresti in 1864. (Giurescu, C. 1943:76)

Dupa 1948, cand se instaureaza regimul communist in tara, invatamantul superior si universitatile, au devenit parte a unei structure unificate si centralizate. Invatamantul superior desi gratuit si universal accesibil, restictiile economice au impiedicat dezvoltarea sectorului in acea perioada. Cu toate acestea dezvoltarea invatamantului in Romania de la finele anilor ’70 a numarat cam 42 de institutii de intatamant superior, aici se include si sapte centre universitare din Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Craiova, Brasov si Galati, cu un numar total de 164.567 de student. Rezistand evenimentelor din 1989, pe langa dezvoltarea universitatilor de stat au aparut si cele private, astfel incat in anul universitar 2000/2001 sa functioneze in sectorul de stat 302 de facultati si 70 de colegii universitare iar in sectorul privat 69 de facultati, numarul total de student fiind de circa 450.000. (Mireille,R. 2002: 115)

Odata cu sfarsitul regimului communist in 1989, s-au stabilit reforme majore in ceea ce priveste programele si managementul fiecarei institutii de invatamant superior. ,, O explozie a institutiilor de invatamant superior particulare a dus la crearea unui Consiliu de Acreditare, sub egida Parlamentului’’. (Burgeat, E. 2000:109)

In anii 2000 sistemul educational din Romania se afla la rascurice, iar reformele initiate dupa caderea comunismului avea ca scop imbunatatirea rezulatelor in invatamant. In acea perioada Romania se afla printre ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste educate, conform studiilor , in care evaluarea elevilor romani a constituit locul 34 in clasament din cele 42 de tari partparut si cele private, astfel incat in anul universitar 2000/2001 sa functioneze in sectorul de stat 302 de facultati si 70 de colegii universitare iar in sectorul privat 69 de facultati, numarul total de student fiind de circa 450.000. (Mireille,R. 2002: 115)

Odata cu sfarsitul regimului communist in 1989, s-au stabilit reforme majore in ceea ce priveste programele si managementul fiecarei institutii de invatamant superior. ,, O explozie a institutiilor de invatamant superior particulare a dus la crearea unui Consiliu de Acreditare, sub egida Parlamentului’’. (Burgeat, E. 2000:109)

In anii 2000 sistemul educational din Romania se afla la rascurice, iar reformele initiate dupa caderea comunismului avea ca scop imbunatatirea rezulatelor in invatamant. In acea perioada Romania se afla printre ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste educate, conform studiilor , in care evaluarea elevilor romani a constituit locul 34 in clasament din cele 42 de tari participante la Programul International de Evaluare. La fel Romania se numara printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice raportat la numarul de elevi si student din Europa.(MEC 2003)

In anul universitar 2007/2008 fiecarui profesor ii reveneau 28 de studenti. Studii recente indica faptul ca majoritatea statelor din UE raporteaza o insuficienta pregatire a cadrelor didactice pentru a face fata cu success noilor provocari din domeniu invatamantului. Ponderea personalului calificat a continuat sa scada ajungand in anul scolar 2007/2008 la 93.5%.In invatamantul superior nu se inregistreaza deficit de personal didactic calificat, la acest nivel procentul cadrelor didactice calificate fiind de 100%. (Politici publice, Profiroiu Alina)

Invatamantul superior roman fiind organizat in universitati, academii, institute, scoli, conservatoare. Universitatile pot fi publice si private, in cele publice invatamantul superior este gratuit, in limita granturilor de studii alocate de cartre guvern anual si cu taxa. Acesta permite si ofera sanse egale tinerilor pentru a beneficia de programul unor studii superioare, care este foarte important pentru a fi activ pe piata muncii.

Conform Legii nr. 288 din 24 iunie 2004 (Legea 288/2004) invățământul superior se organizează în trei cicluri privind organizarea studiilor universitare, studii universitare de licență, studii universitare de masterat și studii universitare de doctorat. Conform articolului 4, ciclul I cuprinde studii universitare de licență, corespunzător unui număr cuprins între minimum 180 de credite (licență 3 ani) și maximum 240 de credite (licență 4 ani), conform Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile (ECTS). Conform articolului 8, ciclul II cuprinde studii universitare de masterat care corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins, de regulă, între 90 și 120. La învățământul de zi, durata normală a studiilor universitare de masterat este de 1 până la 2 ani. Ciclul III cuprinde studiile universitare de doctorat care au, de regulă, o durată de 3 ani.

Învățământul superior de scurtă durată, care s-a desfășurat în colegiile universitare existente la data publicării Legii nr. 288 din 24 iunie 2004, s-a reorganizat în studii universitare de licență, în domeniile existente sau apropiate, iar absolvenților cu diplomă de învățământ superior de scurtă li s-a dat posibilitatea de a continua studiile pentru a obține licența în cadrul ciclului I.

Conform art.4 din Legea invatamantului superior din Romania, acesta se bazeaza pe urmatoarele principii: principiul autonomiei universitare, principiul libertatii academice, a raspunderii publice, a asigurarii calitatii, principiul echitatii, al transparentei , principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor, principiul independentie de ideologii, religiii si doctrine politice. ( Legea Invatamantului Superior, Art.4)

Dupa 2000 ministerul invatamantului a facut reforma administratiei universitare si a inceput ,,descentralizarea’’, conform practicii europene, fiind organizat in unitati autonome, egentii, centre si oficii nationale specializate. (Mireille,R., 2002:113)Astfel atunci au aparut diferite orgazatii care sustin studentii si invatamantul superior. Oficiul National al Burselor de studii in strainatate(1998) care ofera studentilor burse si sansa de a studia peste hotarele tarii. Agentia de Sprijin Social pentru Studenti (1999) care are ca scop elaborarea politicilor sociale si alte beneficii pentru studenti.

Centrul National de Dezvolarea a Invatamantului Superior si Tehnic(1999) care sunstine progresul invatamantului superior si tehnic.Centrul National de Formare Continua a Personalului Didactic(2000). Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior(2005) care prevede verificarea permanenta a calitatii invatamantului superior, asigura protectia beneficiarilor directi si indirecti de programe de studiu in invatamantul superior, deasemenea ARACIS propune Ministerului Educatiei si Cercatarii strategii si politici de permanenta ameliorare a calitatii invatamantului superior. Agentia Nationala pentru Programe Comunicare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale(2005) care are scopul sprijin pentru institutiile de invatamant, au programe de pregatire si formare profesionala.

In 2001 se infiinteza Agentia Nationala pentru Parteneriatul Universitatilor cu Mediul Economic-Social conform HG nr.1338/27.12.2001, acesta institutie isi schimba numele in 2005 in Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social (ACPART) dar nu-si schimba obiectivul si anume acel de a asigura calitatea in invatamantul superior; implicarea institutiilor de invatamant superior in dezvoltarea unei societati europeme bazata pe cunoastere si productivitate, cu o economie competiva; elabolarea si implementarea cadrului national de calificari in invatamantul superior privind dezvoltarea si recunoasterea abilitatilor, cunostintelor dobandite de benificiarii invatamtului superior. Printre atributiile ACPART se regasesc si actiunile de a emite recomandari institutiilor de invatamant superior, de a propune Ministerul Educatiei si Cercaterii acte normative privind cadrul national de calificari din sfera invatamantului superio romanesc.(Zaharia,S.2007)

Inceputul anului 2014 se aplica noua strategie nationala de cercetare, dezvoltare si inovare, autoritatea are misiunea de a asigura elaborarea, aplicarea si evaluarea politicilor in domeniul dezvoltarii si inovarii. Scopul acestei strategii este de a largi patrimoniul national si international tehnologic, deasemenea dezvoltarea economica durabila, realizarea societatii informationale bazate pe cunoastere, Agentia Nationala pentru Cercetare Stiintifa isi propune ,,satisfacerea nevoilor cetateanului si cresterea calitatii vietii acestuia’’.(Cretu,C., Duse,C. Gavrilovici,O., Isan,V., Seghedin, N. 2011:76)

Aceste ogranizatii au conturat incepand cu anul 2000 politicile in domeniul invatamantului superior, sprijinind atat studentii cat si institutiile si investind in ramura de cercetate si dezvoltare stiintifica dar si calitatii invatamantului superior.

In perioada 2002-2010, strategia de invatamant romanesc contureaza o serie de principii fundamentale in domeniul invatamtului superior: ,,prioritatea acordata obiectivelor si mai putin programarii detaliate a dezvoltarii invatamantului superior; acceptarea ’’agresiunilor’’ din afara sistemului de invatamant; realizarea unui sistem de invatamant echilibrat prin descentralizare’’. Iar principiile specifice de dupa 2000 sunt: ’’corelarea schimbarilor din sistemul de invatamant superior la triada:treditii-realitate social economica si culturala-valori europene; caracterul globag al schimbarii; flexibilitatea curriculum-ului; stimularea gandirii studentului si mai putin a capacitatii acestuia de conteinerizare a informatiei; incurajarea competentei interuniversitare; consolidarea autonomiei universitare; sprijinirea universitatilor in cooperarile internationale si in diversificarea acestora’’. ( Cretu,C 2011:50/51)

Profesor Universitar Doctor Carmen Cretu, avidentiaza in lucarea Politici Educationale in Spatiu Universitar obiectivele si prioritatile pentru 2002-2010. ,, Operationalizarea relelei natonale a institutiilor de invatamant superior’’, acest obiectiv s-a concentrat pe ierarhizarea centrelor uniersitare pe criterii de performanta, plasarea universitatilor pe regiuni in concordanta ca numarul populatiei, promovarea institutiilor particulare. Un alt obiectiv dupa 2002 pentru dezvoltarea invatamantului superior a fost: ,,Consolidarea autonomiei universitare’’, si aici s-a pus acentul pe cresterea responsabilitatii conducerii universitatilor in deciziile luate la nivelul institutiilor respective; instituirea de noi raporturi intre universitati si minister. ,, Imbunatatirea performantelor in activitatea studentilor si a personalului didactic’’, acest obiectiv se refera la selectionarea si motivarea studentilor in atingerea performantei, implicarea studentilor in cercetari stiintifice universitare pentru dobandirea cunostintelor practice. Dupa 2000 s-a pus accent pe ,,Imbuntatirea infrastucturii universitare’’, si anume pe modernizarea bazei materiale, sustinute de investitii ale bugetului central, atragerea invastitorilor privati, dar si gestionarea cu atentie a bazei materiale universitare. O schimbare foarte importanta in obtinerea performantei ulterioare de dupa 2000 a fost ,,Reorganizarea procesului didactic’’, si aici s-au produs schimuri de experienta la nivel international, dezvoltarea politicilor educationale de tip ’’ e-Learning’’. Si nu in ultimul rand un pas important dupa 2000 a fost ,,Stimularea integrarii invatamantului superior romanesc in cel european si a cooperarilor internationale’’, care a sustinut procesul de reforma in invatamantul superior romanesc, ca incadreare in evolutia celui european, derularea programelor Socrates II si Leonardo da Vinci II, la fel si mentinerea si dezvoltarea unor relati de cooperare cu alte tari.

Invatamantul superior in Republica Moldova apare in perioada interbelica, iar prima universitate din tara este cea de la Tiraspol, infiintata in 1930 cu sediul in Chisinau la inceput se numea Institutul de Educatie Publica a Moldovei iar in 1992, imediat dupa proclamerea Independentei Nationale (1991) , capata numele de Universitate de Stat. Aceasta s-a format avand ca scop crearea elitei intelectuale din R. Moldova. Apoi se raspandesc centre universitare pe tot teritoriul tarii, in 1946 Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea din Cahul, ,,Bogdan Petriceicu’’(1999). Prima universitate privata din Moldova este fondata in 1992 la Chisinau cu numele de Universitatea Libera Internationala din Moldova. Astazi exista 31 de centre universitare, 17 de stat si 14 de invatamant superior privat. Studiile superioare de licenta se organizeaza prin invatamantul de zi si invatamantul cu frecventa redusa. Studiile superioare de masterat se efectuiaza de regula prin invatamantul de zi. Durata studiilor in invatamantul cu frecventa redusa este mai mare cu un an fara de invatamantul de zi. (ME.Republica Moldova)

Invatamantul superior din Republica Moldova este reprezentat de catre trei tipuri de institutii: universitati, academii si institute. Astazi exista 19 institutii de stat si 14 private pe teritoriul intregii tari. In perioada anilor de inainte de 2000 invatamantul superior era destul de neglijat si foarte putin frecventat, astfel populatia Republicii Moldova prezenta un interes destul de scazut pentru studiile superioare, in 1989 cand populatia tarii era circa 4,5 milioane de oameni, un student revenea la 83 de locuitori, apoi dupa anii 2000 numarul studentilor a crescut considerabil de la 53.8 mii in 2005, la 136, 13 mii in 2005, cand dintr-un numar de 26 de locuitori unul este student. (ME, institutii invatamant)

Dupa anul 2000 in Republica Moldova ,,politica educațională a statului se întemeiază pe principiile umanitarizării, accesibilității, adaptivității, creativității și diversivității. Învățămîntul este democratic și umanist, deschis și flexibil, formativ și se bazează pe valorile culturii naționale și universale’’. Conform recensamantului din 1989 aproximativ 4/5 din populatia intre 25 si 40 de ani au studii medii si superioare. Problema esentiala a educatiei se regaseste in continutul si calitatea procesului de invatamant in societatea moldoveneasca. (Girnet,G. 2001:6)

Corneliu Botan intr-o lucrare despre managmentul institutelor de invatamant superior, acentuiaza faptul ca principala cerinta a invatamttului superior astazi este de a face fata solicitarilor pietei muncii. Astfel invatamtul trebuie sa produca specialisti utili societatii la timpul, locul si momentul potrivit. O alta cerinta a momentului este de a schimba cultura in domeniul universitar prin componenta fizica, psihologica si filosofica. Componenta fizica se refera la baza materiala, si la conditiile ambiente, cea psihologica este legata de imputernicirea oamenilor si recunoasterea eforturilor lor, aceasta fiind atat morala cat si materiala, coponenta filozofica atinge oamenii la nivelul valorii, la schimbarea valorilor, daca este cazul si la respectarea celor esentiale. In anul 2001 el identifica cateva probleme majore din sistemul de invatamnt superior care impiedica shimbarea: ,,opiniile despre necesitatea schimbarii sunt neclare, sau contradictorii; determinarea neadecvata a resurselor necesare si managementul necorespunzator; problemele nationale care nu au permis includerea pe lista prioritatilor guvernului schimbarea de esenta a sistemului educational si cei care au sustinut reformele in invatamant au fost ignorati.

In pofida modificarilor care au fost operate in invatamantul superior din Republica Moldova, nu era elaborata pina in 2001 o doctrina politica a educatiei, cauza principala fiind incercitudinea strategiei politice a guvernantilor si a populatiei, care este neomogena: etnic-35% din populatie sunt de alte etnii, cultural-majoritatea populatiei sustin si promoveaza cultura rusa, economic. Tot in aceasta perioada existau anumite blocaje ale compatibilizarii doctrinei educationale si sistemului national de invatamant cu sistemele de invatamant ale statelor Europei: ,,criza de identitate si criza de proprietate a populatiei Republicii Moldova; mentalitatea colectivist-comunista a unei mari parti a populatiei; instabilitatea si incertitudinea guvernantilor, a strategiei politice nationale; coruptia din invatamant; existenta paralela a unui invatamant particular cu plata; caracterul rutinier al invatamantului psihopedagogic universitar; influenta masiva-militara, economica, ideoologica- a Rusiei in teritoriu, dependenta economica a Republicii Moldova de Rusia.(Paslaru,V. 2001: 20/22)

Invatamantul superior a cunoscut un proces de expansiune accelerata in perioada 1991-2005. In pofida declinului demografic, in aceasta perioada numarul de studenti inscrisi in institutiile superioare de invatamant s-a dublat. Interventia statului in politicile educationale a avut mai putin o motivatie pur economica, si mai mult una politco-institutionala, care demonstreaza vadit o limitare a autonomiei universitare limitare atat juridica, cat si financiara. Principalele actiuni intreprinse de guvern pentru optimizarea fluxurilor de studenti au fost: adoptarea hotararilor cu privire la planurile de inmatriculare; aplicarea politicilor discriminatorii de desfasurare a admiterii dupa criteriul mediul rural si urban; marirea numarului de locuri finantate din buget si tendinta de crestere a taxelor de studiu. (Ciurea,C., Litra, L. 2009)

Insa aceste schimbari au pus mari semne de intrebare, aceasta explozie de studenti a podus un nou efect social. ,,Studiile superioare nu mai sunt studii de elita, ci devin, treptat, studii de masa’’. Este foarte cunoscut faptul ca cota de inscriere in invatamantul superior este legata de nivelul dezvoltarii economice a tarii. Aceasta cota este mai mare de 50% in tarile foarte dezvoltate din punct de vedere economic, si de doua ori mai mica in tarile cu venit mediu, si nu mai mare de 6% in tarile sarace. Insa in Republica Moldova nici una din aceste terorii nu este valabila, desi ea se numara printre tarile cele mai sarace ale Europei, cota de inscriere in invatamantul superior este cu mult mai mare de 50%. (Bolboceanu, A. 2006:3)

Conform datelor expuse de catre Ministerul Educatiei si Tineretului, Republica Moldova se situiaza in rundul tarilor cu nivel inalt de dezvoltare dupa numarul de studenti raportati la 10 mii de locuitori, astfel in Republica Moldova dupa 2000 s-au intregistrat 287, urmata de Romania 238, Germania 219 si Japonia cu 210. Circa 20% dintre studenti isi fac studiile atat in domeniul privat cat si de stat la buget, iar 80% la taxa, acest aspect este neschimbat pana in 2006, an in care se maresc locurile la buget cu 10%. Alta decizie care a facut ca numarul studentilor sa scada, a fost majorarea taxelor de studii.(Secrieru,D. 2007)

Strategia dezvoltarii invatamantului superior in Republica Moldova in contextul unei crize social – economice al tranzitiei este una cu tendinte de dezvoltare, desigur, insa aceste incercari de progres sunt deseori retinute sau neeficiente din cauza procesului incet, de schimbare intelectuala si sociala al cetatenilor. Astfel un sistem complicat foarte sofisticat si foarte greu de acesat pentru o societate poate sa formeze un decalaj mare intre clasele sociale, si pesoanele care raman in urma acestor progrese, devin vulnerabile schimbarilor din societate, acestea sunt supuse unor riscuri de somaj sau excludere sociala.

În 1997 PIB-ul constituia doar 34% din nivelul anului 1990, iar salariul mediu lunar din acea perioada era de 25% în raport cu 1990. Situația social-economică a afectat și sistemul de învățământ superior. Alocațiile publice pentru învățământ au fost reduse, fiind de circa 40% din necesarul dorit. Pe parcursul acelor ani a scăzut considerabil procentul cheltuielilor din PIB pentru învățământ. Astfel, în 1994 acesta a constituit 8,7%; în 1997 – 10,5%, iar în 2000 doar 5,3%. În anul 2003 finanțarea învățământului a constituit de asemenea doar 5,3% din PIB. Din suma totală a alocațiilor publice, învățământul universitar beneficiază de circa 6,4%. Învățământul superior de stat din R. Moldova este finanțat atât din surse bugetare, cât și din surse extrabugetare. Alocațiile bugetare constituie sursa de bază de finanțare a învățământului superior. Din analiza datelor statistice rezultă că în perioada 2000-2003 ponderea bugetului de stat în finanțarea învățământului a fost de 10 %. Sistemul actual de finanțare a învățământului superior este unul centralizat, bugetele locale nu participă la finanțarea acestuia. (Bolboceanu, A. 2006:4) Finantarea intitutiilor ale invatamantului superior pina in 2000 dar si dupa a fost destul de limitata din partea guvrenului Republicii Moldova, atfel domeniul invatamantului superior a cunoscut dificultati de intretinere si progres cu toate ca cererea din partea cetatenilor cu privire la accesarea programelor de studii superioare era din ce mai mare.

Programe care acorda importante finantari medului universitar din Republica Moldova sunt Uniunea Europena prin programul PHARE destinat sustinerii unor programe din invatamnt dar si programe economice si sociale, iar in 1994 ia nastere programul TEMPUS, o reforma invatamantului superior prin cooperare universitara, cu obiectivul general facilitatea cooperarii in domeniul invatamantului superior intre statele membre al UE si tarile partenere si din vecinatate. Din 1994 pina in 2011 in tara au fost implementate peste 60 de proiecte cu o valoare totala de 14mln Euro. SOCRATES destinat schimburilor de studenti si de cardre didactice , COPERNIUS axat pe probleme de cercetare, Framework Program V axat pe probleme de cercetare. Guvernul Elvetiei sprija si Moldova in programele de cercetare prin SCOPES. Banca Mondiala ofera sprjin pentru dezvoltare institutionala, oferind granturi, acoperind 70% din cheltuieli.(Botan,C.2001:66)

Incepand cu anul 2000 in Republica Moldova au fost eleborate politici publice in scopul integrarii europene, si anume acestea se refera la politicile pentru tineret, ale celor din invatamantul superior, aceste politici se bazeaza pe doua documente fundamentale. Legea nr 279-XIV si 11 februarie 1999 care reglementeaza crearea de conditii sociale, economice si organizationale pentru dezvoltarea tineretului si interesului persoanei si al societatii, al doilea document fiind strategia pentru tineret care si-a propus prioritizarea actiunilor realizate de catre institutiile guvernamentale si non-guvernamentale in acest domeniu. In cadrul reformei invatamantului s-a realizat pina in 2004: editarea de curriculum in limba materna pentru minoritatile nationale (ucraineni, gagauzi, bulgari); crearea a 7 centre nationale de pregatire a personalului didactic; aderarea la Procesul Bologna. (Toderas,N. 2006)

Romania si Republica Moldova au un trecut istoric comun intrucat din 1918 pana in 1940 au constitutit prin unire un singur stat. Dupa aceea schimbarile politice europene au indepartat aceste tari, iar in 1991 cand Moldova isi proclama independenta, Romania este primul stat care ii recunoaste independenta, ca semn de solidaritate si sprijin. Dupa 1991 relatiile dintre aceste doua state s-au consolidat, Romania a sprijinit intotdeauna actinile de dezvoltare si de intregrare in spatiul european a Republicii Moldova.

In domeniul educatiei Romania s-a aliniat sistemului european de acordare a bureslor de studii pentru tinerii din Republica Moldova incepand cu anul universitar 2002-2003. Atunci a fost elaborata o procedura descentralizata, prin care canddatii din Republica Moldova se pot inscrie direct la universitatile din Romania pe care doresc sa le urmeze. Baza aceste cooperari o constituie un acord privind colaborarea in domeniile stiintei, invatamantului si culturii intre cele doua state vecine , semnat la Chisinau, la 19 mai 1992, in vigoare din 27 decembrie 1993. (MAE: 2013) ,,Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova constiente de comunitatea trecutului istoric, a originii, limbii si culturii populatiei din statele lor, luind in considerare vointa si aspiratiile nationale firesti ale poporului din ambele state de a colabora in toate domeniile, recunoscand contributia esentiala pe care extinderea colabararii in domeniile stiintei, invatamantului, culturii, sportului si turismului o aduce la reintregirea spiritualitatii poporului in spatiul etnogenezei sale, au convenit sa incheie prezentul acord care reglementeaza activitatile cu caracter stiintific, educational, cultural, sportiv si turistic, desfasurate de institutiile guvernamentale si neguvernamentale ale unei parti pe teritoriul celeilalte, dupa cum urmeaza: art.1., partile vor proceda la armonizarea politicilor in domeniile stiintei, invtamantului, culturii, sportului si turismului si la realizarea convergentei legislatiei lor, inclusiv prin formrea de comisii comune in aceste sectoare de activitate’’. (MO nr.230/1992) Datorita acestui acord tinerii din Republica Moldova au sansa de a studiia in institutiile de invatamant superior roman, anual se aloca intre 1500 si 5000 burse de studiu in Romania, iar diplomele obtinute, certificatele si gradele academice ale unei parti sunt valabile si pe teritoriul celeilalte, conform art.6 din acord. Sprijinul pe care cele doua state si-l acorda in scopul dezvoltarii educatiei, a ajuta foarte mult Moldova, deoarece situatia politico-economica a cesteia fiind mai delicata nu ar fi reusit sa dezvolte aceasta ramura fara sprijinul guvernului roman, care ofera tinerilor oportunitatea de a face studii gratuit, investind foarte multi bani in acest proiect.

Acest acord a sprijinit relatiile dintre universitatile celor doua state prin proiecte si programe comune, prin schimb de profesori si studenti, dar si crearea de facultati transfrontiere si multiculturale, ca cea de la Cahul formata in cadrul Euroregiunii ,,Dunarea de Jos’’, in baza ’’Tratatului cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania si Republica Moldova si Ucraina, a Protocolului de colaborare trilaterala ntre Guvernele Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei’’, semnat la Izmail la 4 iulie 1997 si a ’’ Conventiei – cadru europeana, referitoare la cooperarea transfrontiera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale’’, semnata la Madrid in 21 mai 1980. Aceste facultati si-au inceput activitatea in 1999, si anume Facultatea de Filologie si Istorie si Facultatea de Stiinte.(Sararu,C. 2011)

Din 2000, facultatile au functionat in baza ’’Protocolului de colaborare intre Ministerul Educatiei Nationale din Romania si Ministerul Educatiei si Stiintei a Republicii Moldova’’, semnat la Chisinau in 2000, cu scopul aprobarii structurii si cifrei de scolarizare in conformitate cu ,,Protocolul de colaboare intre Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania si Ministerul Invatamntului din Republica Moldova, pentru anul universitar 2001-2002’’, semnat la Bucuresti in 2001. In anul 2002, autoritatile din Republica Moldova nu au mai acceptat functionarea facultatilor pe teritoriul sau, astfel studentii incadrati deja in ciclul de licenta si-au continuat studiile in orasele din Romania. In 2004-2005 facultatile transfrontiere au cuprins un numar de 459 de studenti. Activitatile acestor facultati s-au desfasurat in cadrul Universitatii de Stat din Cahul, care a pus la dispozitie spatii de invatamant si camine pentru studenti, si in cadrul Universitatii ,,Dunarea de Jos’’ din Galati.(MO. Partea I nr. 530/2001)

In 2007 Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului din Romania a emis Ordinul nr.1646 cu privire la scolarizarea cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, si ai statelor ce apartin Spatiului Economic European, ordin care avea ca scop redeschiderea cooperarii in domeniul stiintei, invatamtnului si culturii dintre Romania si Republica Moldova. In 2010 in cardul Unversitatii ,,Dunarea de Jos’’ din Galati au fost alocate 360 de locuri bugetate pentru tinerii basarabeni, care ii fac studiile in Cahul, in sediul Universitatii ,,Bogdan Petriceicu Hasdeu’’, datorita efrturilor a 200 de cadre didactice din Romania, care se deplaseaza zilnic la Cahul pentru a forma tineri pe diferite specializari. Chiar daca intre Cahul si Galati sunt doar 65 de km, efortul pe care il fac profesorii universitari romani pentru studentii basarabeni este unul considerabil. Diferenta dintre facultatile obisnuite din Moldova si cele transfrontiere este enorma, intrucat profesorii romani folosesc alte modalitati de predare, invatare si evaluare iar rezultatele sunt pe masura fiind mai bune decat din facultatile moldovenesti. (MO. Nr. 725/2007)

Cap.2 Evolutia poliicilor publice in domeniul invatamantului din Romania si Republica Moldova dupa 2000.

2.1 Compararea politicilor si a schimbarilor din invatamantul superior de la o guvernare la alta, din 2000 pina in 2014

In 2000 presedintele Romaniei devine Ion Iliescu, care il desemneaza in calitate de prim-ministru pe Adrian Nastase. Politica invatamantului din aceasta perioada a avut un plan de actiune concreta, acesta viza implementarea Strategiei de aderare la Uniunea Europeana, aceasta perspectiva urmarea sustierea unor puncte si a unor obiective de progres si dezvoltare dar si respectarea unor norme Europene.

Directiile in care Romania si-a orientat reformele institutionale ale programelor de studiu sunt: autonomia universitara in elaborarea de programe de studiu; diversificarea programelor de studiu pastrand transferabilitatea creditelor; conceperea de pachete de studiu; relationare fluxurilor de studenti si a programelor de studiu cu dinamica activitatilor sociale si si industriale; armonizarea institutionala a programelor de studiu cu cele din universitatile din tari avansate, in perspectiva facilitarii mobilitatii internationale a studentilor si absolventilor, precum si a recunoasterii dimplomelor si a certificatelor; facilitarea mobilitatii studentilor intre institutii, dar si intre campurile de studiu; aderarea de catre institutii si Guvern la conventii regionale si internationale privind echivalarea si recunoasterea dimplomelor si a certificatelor de studiu.(Mireille, R. 2002:114).

Proiectul de Reforma a Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice din Univeristati (Ro-4096), co-finantat de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala a insemnat un influx major de capital in beneficiul invatamantului superior romanesc. Desfasurat pe o perioada intre 1996-2002 acesta are ca obiectiv general acest program a avut dezvoltarea institutionala si cresterea capacitatii manageriale,cu scopul de a asigura cadrul optim necesar formarii unei generatii de specialisti pentru invatamantul superior si cercetare.(Ministerul Ed. Nationale). Un proiect important care a schimbat anumite aspecte din sectorul invatamantului superior inceput inca de Guvernul Mugur Isarescu a urmat cateva directii de dezvoltare, cel de diversificarea nivelelor de instruire, dezvoltarea unor noi directii de cercetare si studiu in confomitatate cu cerintele pietei, in umrarirea concurentei si integrarii europene, si deasemenea cresterei performantei pronalului didactic, a metodelor si materialelor de instruire. Sistemul de guvernare aduce o mare influenta in invatamantul superior dintr-un stat, deoarece acesta reflecta oarecum aspectele esentiale al unui tip de guvernare, comunist sau democratic, autoritar sau liberal, permisiv,toate acestea se transmit in caracterul politicilor care se implementeaza in domeniul invatamantului in special, pentru ca prin aceaste categorie de politici se formeza generatii, si generatii, cei care constituie societatea.

Reforma invatamantului din 2000 a presupus necesitatea de a schimba mentalitatea, din ce a asteptarii pasive, generata de statul distributiv la mentalitatea ce favorizeaza initiativa proprie, eleborarea de proiecte si cercetari, exprimarea libera si competitia intre studenti, pe piata calificarilor.

In domeniul reformei managmentului academinc s-au intreprins diferite masuri, dintre care posibilitatea fiecarei institutii de asi alege conform legii propriile cadre didactice; aplicarea finantarii globale la nivelul facultatilor in cadrul finantarii globale a universtilor; se achizitioneaza noi cladiri pentru universitati pe baza cofinantarii stat-universitate; extinderea finantarii pe baza de programe de cercetare stiintifica si de pregatire profesionala; reorganizarea sistemului de burse pentru studenti in sensul cosolidarii burselor sociale, derivarea consedcintelor din trecerea de la exclusivismul bugetului central la sistemul finantarii din surse multiple (bugetul local, taxe de studii, taxe administrative, granturi nationale si internationale, sponsorizari). In domeniul extinderii cooperarii internationale se interprind urmatoarele: se incheie noi acorduri de echivalare a actelor de studii cu tarile europene; extinderea studiilor complete in engleza, franceza, germana in universitati. (Reforma invatamantului in anul 2000)

Intradevar anii 2000 au aduc mari schimbari in domeniul invatamantului superior, un inceput de gandire libera si critica, de programe universitare noi, de cercetari si colaborari cu statele europene. Si aceasta colaborare care s-a bucurat de rezultate in acea perioada a inceput inca de pe timpul lui Ceausescu care a permis si a oferit conditii studentilor straini pentru studii in Romania, astfel 1981 in universitatile din tara erau imatriculati 16.962 de studenti internationali, incepand cu 1991 guvernul roman acorda un numar semnificativ de burse de studiu romanilor care traiesc in Republica Moldova. Un pas importatnt in mediul academic romanesc de dupa 2000 a fost crearea programelor academice specifice cu predare in diferite limbi straine, aspect care a atras multi studenti straini, in anul universitar 2002-2003 numarul lor a ajuns la 9.830. (Pricopie,R. Nr5)

Dezvoltarea sectorului de invatamant superior de la inceputul anului 2000 a fost ca principal obiectiv al guvernarii lui Adrian Nastase, incepand cu acel an s-au deschis noi centre universitare, s-au acordat burse sociale studentilor, si astfel cifra atat a institutilor de invatamnt superior active in acea perioada cat si numarul de sudenti inscrisi la facultate s-au marit, semn ca Romania incepe un capitol de dezvoltare economica, culturala si intelectuala.

Grafic nr.1

Datele centralizate sunt din baza de informatii INS (1999-2008)

Numarul de institutii al invatamatului superior de dupa 2000, conform graficului nr. 1 creste usor in 2001, respectiv 2002, apoi scade, in special dupa 2005, iar in 2009 se numara 108 institutii, care raman neschimbate pina in 2012, in concluzie unele institutii care au incercat sa activeze in 2001, nu au avut destui studenti sau suport financiar si asftel numarul lor a scazut cu 20 de unitati in primii 4 ani. Dupa 2000 foarte multi tineri si-au prezentat interesul pentru institutiile de invatamant superior, astfel in acea perioada statul a incercat sa consolideze prin infiintarea a cat mai multor universitati aceasta cerere, dar si mediul privat i-a amploare in acea perioada, astfel incat si nuamrul de facultati s-a marit foarte mult in 2005-2006 paleta de obtiuni petru tineri s-a extins, numarand 770, iar dupa 2008 numarul lor a scazut si datele din 2012 ne arata ca aceste continua sa scada. Incepand cu anul 2008 s-a stabilizat oarecum numarul de institutii universitare cat si numarul de facultati, osciland numarul lor foarte putin de la un an la altul.

Pe de alata parte comparand evoluatia institutiilor private si publice cu cea a facultatilor observam o crestere a institutiilor private din 2000 pina in 2005, in aceasta perioada ceste si numarul facultatilor din tara, inar dupa 2006 se evidentiaza o scadere a institutiilor private si o crestere a numarului de institutii publice, acesta schimbare din 2006 a facut ca si numarul de facultati sa scada considerabil, iar in perioada 2006-2012 mediul privat a ramas in urma celui public cu cateva unitati, numaru de facultati ramanand stabil.

Grafic nr.2

Totusi dupa 2000 se evidentiaza o crestere de absolventi a studiilor superioare, conform graficului nr.3, denotand faptul ca cetatenii costientizeaza rolul studiilor superioare pe piata muncii si isi atrag atentia catre studiile care le pot oferi un viitor mai prosper. Numarul total de studenti dupa 2000 se afla in crestere, astfel din 2001 pina in 2002 rata absolventilor de studii superiore creste cu 8.7%, , iar din 2003 pina in 2004 cu 4.12%, observam cum cresc coeficientii de la un an la altul, atat numarul de institutii creste in 2001 cu 5 unitati cat si numarul de studenti cu circa 49.770 fata de 2000.

Grafic nr.3

Datele centralizate sunt din baza de informatii INS (2000-2004)

Conform datelor Institutului National de Statistica observam atat o crestere a numarul studentilor din sectorul public, dar deasemenea o scaderea a numarului de studenti din sectorul privat, astfel daca in 2001 cererea pentru invatamant superior public este cu 12,69% mai mare decat in 2000, atunci cererea pentru sectorul privat este cu 2,53% mai mic decat in anul precedent. Datele statistice ne demostreaza faptul ca eforturile guvernului Nastase, in domeniul invatamantului superior au dat roade, cresterea numarului de studenti pe perioada 2000-2004, dar si orientarea acestora catre mediul public este rezultatul reformelor, si a politicilor din acea perioada, prin autonimia universitara si libertatea oferita institutiilor de asi alege si perfectiona cadrele didactice, de a atrage finantari, schimbarile metodelor de instruire, dar si acrordarea de burse sociale studentilor au facut ca invatamantul superior sa se dezvolte si sa progreseze.

Grafic nr.4

Date calculate pe baza informatiilor INS (2000-2004)

Rata de absolvire a studentilor cu diploma de licenta creste considerabil pe parcursul a celor patru ani conform datelor din graficul nr.4, diferenta dintre anul 2000 si 2004 este de 40.35%, absolventi de studii superioare cu diploma de licenta, din acre observam ca sexul femenin este cel mai activ in acest sector, numarul absolventelor de studii superioare din 2004 de exemplu este cu 33.9% mai ridicat decat cel al absolventilor de sex masculin.
Reforma Invatamntului Superior si atentia acordata de catre guvernul Nastase a adus rezultate considerabile in invatamantul superior Romanesc. Astfel niste simple comparatii dintre numarul din anul 2000 si cel din 2004, ne demonstreaza ca interesul cetatenilor din acesti patru ani penrtu studiile superioare a crescut cu 14,7%. De aici incepe progresul, dezvoltarea dar si concurenta calificarilor pe piata nationala.

Alegerile din 2004 au adus Romaniei un nou presedinte, un an in care toata lumea asteapta sa se produca schimbarea, ca de fiecare data cand apar noi lideri politici, cu noi proiecte si promisiuni, Traian Basescu isi incepe primul manadat de presedinte, candidand din partea PD, acesta il desemneaza pe Calin Popescu Tariceanu reprezentant PNL, ceea ce contureaza perioada 2004-2008, perioada in care doua puteri de centru-dreapta conduc Romania.

Schimbarile in invatamantul superior din Romania continua, studiile lui Barro (2002) efectuate pe economia a 100 de tari inainte de anii 2000 arata ca educatia si in special invatamantul superior au o influenta directa asupra ratei de crestere economica. Romania ca stat in proces de aderare UE, inceraca din rasputeri sa implementeze standardele Bologna si Lisabona, printre schimbarile legislative in domeniul invatamantului superior din Romania, se evidentiaza Legea 88/1993(Legea Acreditarii) amendata de Legea 144/1999, Legea 84/1995(Legea invatamantului), care este si prima lege a invatamatului dupa 1990, Legea 288/2004 care implementeaza prevederile procesului Bologna, structurand invatamtul superior pe trei nivele: licenta, masterat si doctorat.( Dragoescu, R. 2004).

Legea Nr. 288 din 24 iunie 2004 privind orgaizarea studiilor universitare, pe langa restructurarea sistemului pe trei nivele, prevede conform art.15 aplicarea in toate universitatile a Sistemului European de credite de studiu transferabile(ECTS) ca fiind obligatorie. Si deasemena conform art.2 incepand cu anul 2005-2006, universitatile elibereaza gratuit, inclusiv intr-o limba de larga circulatie, fiecarui absolvent, Suplimentul de diploma, al carui continut este in conformitate cu normele europene.(Legea nr.288/2004)

Legea invatamantului din 2004 este de fapt legea nr.84 din 1995 modificata conform respectarii constitutei, si anume s-a adaugat la aceasta lege a invatamantului noi standarde si deschideri catre invatamntul international, promovarea si respectarea conditiilor Bologna dar si prevederilor invatamntului european, ca un invatamant comun al Europei, in care stiinta nu cunoaste limite si frontiere.

In 2005 se infiinteaza ARACIS, in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.75/2005, institutie responsabila la nivel national de cresrerea calitatii invatamantului superior si deschiderea acestuia catre mediul economic. (Istoric ARACIS)

Obiectivele Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior sunt atestarea capacitatii organizatiilor furnizoare de educatie de a satisface asteptarile beneficiarilor si standardele de calitate; dezvoltarea unei culturi institutionale a calitatii in inavtamantul superior. Actiunile intreprinse de ARACIS sunt focalizate pe doua directii, de acreditare si asigurarea calitatii. In domeniul acreditarii, principalele sarcini sunt legate de revizuirea periodica a metodlogiei si standardelor de acreditare, iar in domeniul asigurarii calitatii, eleborarea si revizuirea stadardelor nationale si a indicatorilor de perforanta, elaborarea si implementarea politicilor de asigurare a calitatii.(Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2006)

In perioada 2004-2008, interesul tinerilor asupra studiilor superioare creste si diferenta este considerabila de la un an universitar la altul. Astfel din 2004 pina in 2008 conform datelor ISN, reprezentate in graficul nr.5, se evidentiaza o crestere de circa 28,43%, creste atat numarul de studenti din domeniul public cat si privat, cu exeptia anului 2007-2008, in care scade interesul pentru invatamanul public cu aproape 1% si creste cel pentru invatamntul privat cu 30, 14%. Practic invatamantul public a stagnat in 2008, iar institutiile private au atras un numar coniderabil de studenti.

Grafic nr.5

Date statistice din baza de informatii INS(2004-2008)

In 2008 guvernul Romaniei i-a hotararea nr.635 privind structurile institutiilor de invatamant superior si specializarile, prgramele de studii universitare de licenta acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu organizate de acestea. ,,Avand in vedere prevederile art.60 din Legea Invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 5 alin. (3) si (4) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art 2-4 din Legea consortilor universitare nr.28/2004, precum si ale Ordoantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu modificari prin Legea nr.87/2006, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei republicata’’, guvernul aproba Legea 635/2008 care intra in vigoare in 24 iunie anul curent, iar conform Art.3 ,,structura institutiilor de invatamnt superior particular acreditate, domeniile de studii universitare de specializarile, prgramele de studii acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu’’.(Monitorul Oficial, Legea 635/2008)

Un obiectiv important care a definit politica in domeniu educatiei din programul de guvernare 2005-2008 este ,,asigurarea unui nivel ridicat de absorbtie a fondurilor structurale FSE in sitemul de invatamant’’ prin acesta s-a urmarit dezvoltarea capitalului uman si cresterea competivitatii, iar aspectele educatiei sa corespunda cu cerintele pietii moderne.

Interventiile FSE a sprijinit programele de doctorate si postdoctorate pentru cercetare in economie, pentru 15.000 de pesoane. Acest program a prevazut si sprijin pentru 25.000 de studenti in trenzitia de la scoala la piata muncii. In 2008 au fost propuse 26 de proiecte cu scopul asigurarii calitatii, management in invatamantulu superior, imbunatatirea sistemului national de studii universitare de doctorat, si acordarea de burse pentru doctoranzi. (Program guvernare 2005-2008)

In cadrul cooperarii institutiilor de invatamant superior cu cele europene s-au luat numeroase masuri: ,,reforma structurala a invatamantului universitar in acord cu procesul Bologna; dezvoltarea cadrului de cooperare internationala dintre institutiile de invatamant superior din Romania si institutiile partenere din UE, pentru cresterea probabilitatii grant-urilor si creditelor de studii in spatiul UE; initiera demersurilor necesare pe plan national pentru aderarea Romaniei la Conventia Scolilor Europene, cu participarea reprezentantilor MECT in structurile de coordonare ale acestora, in acest sens, a fost adoptata Legea nr.356/03.12.2007 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind definirea statutului Scolilor Europene’’. In anul 2008 , 3.500 de studenti a fost selectati pentru a beneficia de burse de mobiliate transnationala Erasmus in UE. (MECT, 2008:33)

In perioada 2004-2008 creste rata de absolvire a invatamantului superior cu diploma de licenta, conform graficului nr.6, se evidentiaza o crestere mare in anul scolar 2007-2008, aceasta inregistrand 68,5%, acesta situatie se datoreaza ,,schimbarii structurii invatamantului superior ca urmare a implementarii procesului Bologna’’. Finalul anului 2008 conform raportului MECT numarul absolventilor de invatamant superior, cuprinde absolventii Bologna dar si studentii care au absolvint facultatea cu o durata de 4-5 ani.(MECT, 2009: 106) Numarul abolventilor de sex masculin insa creste mai lent spre deosebire de cel femenin care creste cu 8% in anul scolar 2006-2007, in timp ce absolventii de sex masculin cresc in numar cu doar 3.6%.

Grafic nr.6

Date statistice din baza de informatii INS(2004-2008)

Strategia si implicarea guvernului Tariceanu in domeniul invatamantului superior a sustinut progresul si dezvoltarea institutiilor universitare, in plan national dar si la nivel international prin colaborarea cu institutii de invatamant superior european, prin numeroasele proiecte si cercetari, care au stimulat rata obsolvirii universitare, cu toate ca numarul de institutii ale invatamantului superior a scazut in 2008, a crescut numarul studentilor in facultati si rata de absolvire du dimploma de licenta. Rezulatele de la finele anului 2008, ne demostreaza faptul ca orientarea catre tineri, a proiectelor de cresterea calitatii predarii, dar si a specializarii cadrelor didactice au sustinut progresul invatamantului superior, care urca inca cu o treapta la nivel national cat si international.

In 2008 vine la guvernare Emil Boc, iar la alegerile prezidentiale din 2009 Traian Basescu mai castiga un mandat, sunt primele alegeri organizate dupa aderarea la Uniunea Europeana. Imprumutul pe care l-a semnat Boc in timpul mandatului lui, de 20 mld. euro cu FMI a schimbat situatia tarii, toate sferele sociale si economice au suferit in urma reformelor pe care acesta le-a incercat, in privinta educatiei procentul de 6% din PIB alocat prin lege a fost amanat pina in 2014.( Megreaga, C., Chirileasa, A. ZF:2012)

Inca din 2007 se face un nou plan de reforma pentru imbunatatirea calitatii invatamantului superior 2007-2010, o noua tendinta este cea de a stabili o legatura intre universiati si mediul privat de afaceri, sectorul de cercetare-dezvoltare in vederea imbunatatirii capacitatii universitare de a forma specialisti care sa atinga nivelul pietei actuale. Astfel actiunile guvernului se orienteaza spre elaborarea, implementarea, actualizarea si monitorizarea Cadrul National al Calificarilor pentru Invatamantul Superior (CNCIS) ce recunoaste rezultatele invatarii in tremeni de subcompetente si competente pe 292 programe si 72 domenii de studii. Programul de dezvoltare a infrastructurii invatamantului superior sustine 49 de universitati de stat, au beneficiat de lucrari, investitii si dotari. (Monitorul Oficial, 2007)

In 2009 Guvernul Romaniei ia hotarare privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Credite si Burse de Studii, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, care are ca scop:,, asigurarea accesului cetatenilor romani la studii in strainatate, in vederea formarii si specializarii acestora; asigurarea managementului sistemului de credite pentru studentii din institutiile de invatamant superior de stat si particular acreditate, care urmeaza studii universitare de licenta si studii universitare de masterat la zi. Trimiterea la studii in strainatate a candidatilor selectionati se face nominal, in baza ordinului ministrului educatiei, cercetarii si inovarii’’. (Naceva,B., Sondergaard, L.2012)

Rapotul PNR din 2013 evidentiaza proiectele si actiunile pe care le-a produs in domeniul invatamntului superior, si anume in scopul adaptarii invataantului superior la cerintele pietii muncii, in perioada 2009-2012, a fost implementat proiectul ,,Sudiul national de minitorizare a insertiei pe piata muncii a absolventilor din invatamantu superior’’. Iar din septembrie 2011 pina in decembrie 2012, s-a derulat proiectul ANCS care si-a propus: ,,Evaluarea si prognozarea cererii de munca potentiale pentru absolventii de invatamant, in structura ocupationala, la orizontul anului 2020 in vederea dezvoltarii corespunzatoare a politicilor privind instruirea de nivel unuversitar. Pentru ,,deblocarea posturilor din invatamantul superior’’, s-a aprobat scoaterea la concurs posture didactice si de cercetare vacante din institutiile de invatamant superior. In domeniul invatamantului superior s-au facut nenumarate eforturi pentru a forma o relatie intre calificarile obtinute de student si cerintele pietei muncii, proiectele derulate, acordarea de burse si locuri in universitati, in special si studentilor de etnie roma, ceeia ce s-a propus pana in 2013 cu scopul realizarii a proiectului MEN, in ceea ce priveste accesul la invatamantul superior, proiectul FSE – POS DRU ,,Managementul corelarii sistemului de invatamant cu piata muncii’’(2010-2013), la finele anului 2013 se inregistreaza intarzieri majore in finalizarea ,,Cadrului National al Calificarilor si a Strategiei invatarii pe tot parcursul vietii’’, iar esecul a fost nerealizarea unui sistem de credite pentru student, neandeplinirea actiunii din PNR care prevedear scutirea de la plata a 75% din imprumutul acordat studentilor care urmau sa profeseze 5 ani in mediul rural.(MAE, 2013)

Grafic nr.7

Date calculate pe baza informatiilor INS(2008-2012)

Daca pina in 2008 se evidentiaza o creste a numarului de studenti din Romania, in perioada 2008-2012 numarul lor scade considerabil, conform datelor graficului nr.7 evolutia nuamrului de studenti atat din mediul public cat si privat scade cu 40% in timp de patru ani, iar in 2011 se inregistreaza o scadere considerabila a numarului de studenti din mediul privat.

Graficul nr.8

Date calculate pe baza informatiilor INS(2008-2010)

Conform datelor din grafiul nr.8 rata de absolvire a invatamantului superior cu diploma de licenta scade, dupa 2008 rezultatele din invatamantului superior ne arata o schimabare, mai ales o degradare a acestei ramuri, in pofida eforturilor guvermentale.

Legea invatamantului 84/1994 a fost modificata de 28 de ori, pina in 2008, dintre care de 10 ori prin ordonanta de urgenta. Aproape intotdeauna, principalul argument al modificarii legii a fost armonizarea cu directivele europene. Ministerul Educatiei sustine ca initirea noului pachet legilativ in invatamantul superior ,,raspunde nevoii de realizare a unei viziuni unitare si integrale asupra organizarii si functionarii sistemului national de invatamant, pe baza compatibilizarii acestuia cu exigentele spatiului european al educatiei si alinierii la practica internationala in materie de educatie’’. Numeroasele actualizari ale legii 84/1995 si modificari ale acesteia nu au avut nici o coerenta si nici perspectiva necesara pentru modernizarea si restructurarea invatamantului superior. Actualul proiect de lege face accesibila si clara aplicarea conceptelor actuale de organizare a invatamantului superior in deplina concordanta cu cerintele procesului Bologna. Prevederile noi ale legii invatamtului superior impuse de cadrul european, sunt: ,,art.60(11) Rectorul si decanul sunt alesi de catre Senatul universitatii, respectiv Consiliul facultatii, cu jumatate plus unu din voturile valabil exprimate in structurile deliberative de conducere respective’’. (Legea 84/1995) Proiectul are scopul de a intari ideea de responsabilitate a conducerii institutiilor de invatamant si deasemenea introduce functia de manager sau director general administrativ. Aceaste prevederi se refera si la rezultatele activitatilor didactice, si cercetarile dintr-o universitate se vor evalua periodic, iar evaluarea de catre studenti este obligatorie, rezultatele trebuie facute publice de catre conducerea universitatii.(Stancu, M:2008)

In 2013 Ministerul Educatiei Nationale face schimbari in legea educatiei nationale prin ordinul nr.5734/2013 privind cadrul general de organizare si desfasurare a admiterii in ciclurile de studii universitare de licenta, de master si de doctorat pentru anul universitar 2014-2015. Prin acest ordin sunt imputernicite institutiile de invatamant superior sa isi ’’eleboreze propriul regulament de organizare a admiterii si programele de studii oferite, in concordanta cu misiunea proprie si strategia institutionala si in concordanta cu cerintele pietei fortei de munca’’( art. (1)Ordin 5734/2013) totusi institutiile superioare trebuie sa-si asume o raspundere, astfel intrucat trebuie sa organizeze concurs de admitere pentru a testa cunostintele candidtilor. Aceasta lege a intrat in vigoare de la 14.01.2014, si cu certitudine v-a provoca schimari in sistemul de invatamant superior, intrucat studentii vor fi selectionati in baa unor evaluari care vor denota cu siguranta nivelul de pregatire pentru programul accesat de catre ei. Este o mare posibilitate ca numarul de studenti sa scada, sau sa creasca usor din doua motive, probele de admitere ar putea elimina foarte multi candidati, si selectiona doar ’’elitele’’ tinere, sau numarul de studenti ar putea sa creasca deoarece acest ordin permite imatricularea absolventilor de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta, acesta permisivitate ofera tutror absolventilor de liceu sansa de asi constinua studiile, chiar daca nu si-au promovat examenele de bacalaureat care sunt considerate oricum niste evaluari eliminatorii pentru tineri. Aceasta lege v-a stimula absolventii, studentii si masteranzii, si v-a aduce schimbari in sistemul de invatamant superior.

Situatia politica a unei tari genereaza schimbarile intregii societati, influentant economia, cultura, educatia sau sanatatea, un grup de indivizi, o categorie sociala sau o intreaga natiune. In 2000 presedintele Republicii Moldova era Petru Lucinschi, a fost ultimul presedinte ales da catre popor, din 2001 aceasta atributie i-a revenit parlamentului. Si incepand cu 2001 presedinte este Vladimir Voronin. Primul ministru Dumitrul Braghis a activat pina in 2001, apoi pina in anul 2009 au activat doar reprezentanti ai Partidului Comunist din Republica Moldova.

In urma prabusirii comunismului din Europa si proclamarii independentei Republicii Moldova (27 august 1991), in invatamnt s-a remarcat renuntarea la modelul sovietic, transformarile au fost insotite de elaborarea si adoptarea unor documente conceptuale legislative si normative: ,,Conceptia dezvoltarii invatamantului in Republica Moldova(1995); Programul National de dezvoltare a invatamantului in Republica Moldova(1995), Legea invatamantului(1995). Documentele mentionate au fost elaborate cu scopul sincronizarii standartelor internationale, dar si mergand pe ideea schimbarii, libertatea opiniei, toleranta nationala, religioasa si culturala. ,,Un loc central in preocuparile intelectualilor a ocupat ideea regasirii, prin libertate in educatie, a identitatii nationale si cultural-spirituale, puternic afectate in perioada dominatiei straine, si aspiratia spre reintegrarea in sistemul educational european’’.(Felea, A. 2011)

Invatamantul superior in Republica Moldova a suferit schimbari majore dupa 1990, prin Legea nr.547/1995 parlamentul si-a stabilit urmatoare obiective:,,asigurarea calitatii standardelor educationale in invatamantul de baza; actualizarea si modernizarea continutului educatiei; reforma sistemului de evaluare si examinare; perfectionarea sistemului de formare a cadrelor didactice; dezvoltarea si diversificarea surselor de finantare a invatamantului; si reforma invatamantului superior’’.(Velisco,N. 2007)

Dupa 2000 un fenomen interesant s-a produs in legatura cu evolutaia numarului de institutii de invatamant superior din tara, numarul lor in acea perioada era foarte mare in comparatie cu 2012, si exista o foarte mare diferenta intre institutiile private si cele de stat incat in 2000 numarul acestora era dublu in comparatie cu existenta a doar 15 institutii de stat. Dupa anul 2000 numarul de institutii private scade, iar cele publice cresc usor, mediul privat scade atat de mult incat in anul universitare 2003/2004 conform graficului nr.9, institutiile atat din meniul public cat si privat numara 17 unitati fiecare. Dupa care institutiile publice continua sa creasca si cele private sa scada, iar in total numarand in 2012, 33 de centre universitare, cu 13 unitati mai putine decat in anul 2000.

Graficul nr. 9

Date calculate pe baza informatiilor BNS(2000-2012)

Din anul 2000 pina in 2003 finantarea invatamantului superior a constituit doar 5.3% din PIB, spre deosebire de anii ’90 care atingea si 10% din PIB, acest factor explica si scaderea brusca a nuamrului de institutii de dupa 2000, dar si alte probleme care au inrautatit situatia invatamantului superior din acea perioada au fost strict legate de situatia financiara a R. Moldova, intrucat salariul mediu al cadrelor didactice univeritare era mai mic decat salariu mediu pe economie, astfel economia tarii nu permite acoperirea de la buget a fondurilor necesare pentru nevoile invatamantul superior de stat. Conform statisticilor nationale dupa anii ’90, a crescut rata mortalitatii populatiei, iar natalitatea a scazut considerabil, un raport din 2005 evidentiaza ca in anul 2004 in calsa 1 au fost inscrisi doar 40,2 mii de elevi, in comaparatie cu 1994, in care cifra constitutia 60,9 miide elevi, aceasta situatie v-a reflecta in 10-12 ani numarul de studenti care se va micsora substantial.O alta problema care s-a evidentiat in perioada 2000-2004 a fost migratia tinerilor in tarile mai dezvoltate, circa 800 mii de cetateni au plecat, iar majoritatea dintre ei lucrau ilegal in tarile Europei.(MET:2004)

Reforma invatamantului superior inceputa in anii ’90 s-a redus la introducerea unor modificari partiale, cu caracter incoerent, in lipsa unei strategii nationale, reformele inainte de 2000 au fost insotite de cresterea practic necontrolata a numarului de universitati particulare cu potential didactic si tehnico-material foarte redus. Reforma invatamantului superior se imparte in doua extreme:,, statul pledeaza pentru un management cantralizat in care deciziile importante se iau la nivel central, iar universitatilor le revine rolul de a le aplica, si pe de alta parte universitatile se pronunta pentru un management descentralizat bazat pe autonomia universitara nelimitata’’. Autonomia universitara din Legea invatamantului nu este respectata, pe motivul ca institutiile de invatamant nu dispun de experienta necesara functionarii autonome.(Legea 547/1995)

Cu toate ca numarul de institutii din invatamantul superior a scazut cu 12 unitati conform graficului nr.9 in perioada 2000-2004, numarul studentilor a crescut cu 23% in cei patru ani dupa datele graficului nr.10, aici se evidentiaza de asemenea cresterea numarului de tineri care au accesat programele de studii superioare din mediul public,in timp ce mediul privat a ramas cam la acelasi nivel.

Studiile din 2004 scot in evidenta faptul ca in acel an profesau 5.7 mii de cadre didactice in domeniul invatamantului superior, insa doar 40% detineau titluri stiintifice, acest aspect reflecta situatia absolventilor de studii superioare, astfel daca in 2000 din cei 79082 de studenti inscrisi au absolvit doar 12248, rata absolvirii fiind de 15,4%.

Graficul nr.10

Date calculate pe baza informatiilor BNS(2000-2004)

Blogajele evidentiate de catre Ministerul Educatiei din Republica Moldova, in dezvoltarea invatamantului superior se refera la problemele legate de finantarea insuficienta din bugetul de stat, la discorcondantele dintre cadrul juridic al centrelor universitare si realitatea academica, dintre calificarile solicitate pe piata muncii si cele pe care le ofera universitatile, deasemenea se evidentiaza dificultati vizand asigurarea calitatii, acest aspect fiind deplorabil din lipsa de cadre calificate in unele institutii. Pe de alta parte ME evidentiaza cateva realizari care s-au atins pina in 2004, acestea fiind:,,perfectionarea si modificarea bazei normative: Hotararea Nr.125/2001care permite institututiilor de invatamant superior sa scuteasca de plata texei de studii studentii inmatriculati cu taxa, la inceputul fiecarui semestru incepand cu anul II, forma de studii respectiva la locurle disponibile, cu finantare de la bugetul de stat, in functie de rezultatele academice obtinute in cadrul fiecarei sesiuni, in scopul stimularii studentilor inmatriculati cu taxa.(Legea 125/2001) si Hotararea Guvernului Nr. 472/2004, cu privire la recunoasterea si echivalarea actelor de inalta calificarea stiintifica si stiintifico-didactica obtinute in strainatate,(Legea 472/2004)

ME aminteste ca in perioada 2000-2004 s-a incercat corelarea programelor academice cu cerintele economiei de piata, implementarea sistemului de evaluare academica si acreditare.

Din 2002 Absoventii primesc Suplimentul de Diploma, conform modelului elaborat de catre Comisia Europeana si UNESCO. In privinta asigurarii calitatii s-au evaluat specializarile universitare, programele de studii si erarhizarea lor, s-a instituit un stitem de evaluare interna si externa a institutiilor, s-a constientizat necesitatea crearii unui model european in invatamantul superior. Referitor la autonomia univerisitara, gestionarea bugetului propriu a fost lasat pe mana administratiei universitare. S-a elaborat un proiect privind organizarea si functionarea Consiliului Interuniversitar al Studentilor din Moldova, care au sansa sa participe la guvernare, in scopul asigurarii transparentei hotararilor guvernamentale privind mediul universitar, participarea studentilor la planificarea activitatilor institutiei.(MET:2004)

Din 2004 pana in 2008 functia de prim-ministru a Rupublicii Moldova a fost Vasile Tarlev reprezentant al partidului comunist. Schimbarile din aceasta perioada au fost denerate de programele din sitemul educational superior, astfel in 2005 se adera la procesul Bologna, dar deasemenea se elaboreaza o strategie de dezvoltare si modernizare a invatamantului pe perioada 2005-2008, si aici se dorea asigurarea accesului la studiile superioare de calitate, imbunatatirea performantelor personalului didactic, sustinerea social-economica a studentilor.

Prin prisma acestor obiective guvernul a luat urmatoarele hotarari: Regulamentul privind ocuparea posturilor didactice in institutiile de invatamant superior aprobat prin Hotararea nr.1265/2004; Hotararea Nr.914/2005 privind organizarea si desfasurarea doctoratului si postoctoratului; in 2006 se implementeaza un ghid a Sistemului National de Credite de Studiu aprobat prin Hotararea Colegiului METS nr.31; Hotararea Nr.1009/2006 cu privire la cuantumurile burselor, si alte forme de ajutoare sociale pentru studentii din institutiile de invatamant superior; Regulamentul-cadru privind functionarea caminelor din subordinea institutiilor de invatamant de stat nr.74/2007.(Secrieru, D. 2007)

Aceste modificari din sistemul de invatamant superior al Republicii Moldova, se reflecta in rezultatele de la finele anului 2008, astfel numarul studentilor a crescut considerabil, datorita facilitatilor si ajutoarelor oferite din partea guvernului mediului academic, dar si acordarii de libertate institutiilor de invatamant superior, in perioada 2004-2008 conform garficului nr.11 se evidentiaza o crestere a numarului de studenti in special din domeniul invatamantului public, in timp ce mediul privat ramane cu mult in urma, iar situatatia economica a tarii este actorul principal in scaderea potentialului mediului privat. Si totusi numarul de studenti scade usor in 2007/2008, cu toate aceasta diferenta dintre numarul de studenti din institutiile publice, fata de cele private este de 79,2%.

Graficul nr.11

Date calculate pe baza informatiilor BNS(2004-2008)

Incapand cu anul 2006, procesul de admirete la studiile superioare din Republica Moldova a fost modificat. Autoritatile guvernamentale au introdus noi cerinte de admitere atat in mediul public cat si privat, acestea ingreunand accesul tinerilor la studii. Aceasta politica a avut motive care se bazau pe trei considerente fundamentale: ,,piata fortei de munca este supraaglomerata cu absolventi care detin dimplome de stiinte juridice, stiinte economice, relatii internationale si stiinte politice, iar pentru specializarile pedagogice, cu profil agrar, stiinte umaniste si stiinte ingineresti se inregistreaza o cerere pronuntata de munca; majoritatea universitatilor se concentreaza pe inmatricularea unui numar mare de studenti, fara sa respecte criteriile de asigurare a calitatii actului eucational, ca spatii necesare activitatilor de studii si practica, dar si lipsa de cadre didactice calificate; in procesul de admitere se intensifica numarul actelor de coruptie, de aceea procesul de admitere s-a bazat pe utilizarea criteriului nivelului pregatirii preuniversitare generale a candidatilor’’. (Toderas, N. 2007:36/37)

Planul de admitere pentru anul 2007/2008 a avantajat candidatii pentru nivelul de studii secundar profesionale si medii de specialitate, pentru nivelul secundar au fost alocate cu 7,5% mai multe locuridacat in anul precedent, in timp ce numarul locurilor alocate nivelului studiilor de licenta a fost redus cu 17,2%.(MET:2008) Aplicarea acestor politici guvernamentale a facut ca din anul 2007/2008 sa scada numarul de studenti din cadrul invatamantului superior, conform graficului nr.11.

Politicile guvernamentale din perioada 2004/2008 s-au concentrat pe crearea si dezvoltarea cadrului legal si normativ, decat pe facilitarea intensificarii a actiunilor de mobilitate. In 2004 Republica Moldova devine membra a retelei ENIC-NARIC, care a favorizat initierea de parteneriate cu statele vecine in scopul schimbului de informatii si practici de calitate. Cu scopul de a facilita mobilitatea academica a fost reformar Serviuciul Recunoasterea si Echivalarea Actelor de Studii in cadrul Ministerului Educatiei si Tineretului, iar in 2006 Colegiul MET aproba Regulamentul cu privire la mobilitatea studentilor si cadrelor didactice, tot in acest an a fost finalizat Ghidul de implementare a Sisemului National de Credite de Studii.(Toderas, N. 2007: 47/48) In aceasta perioada autoritatile si institutile universitare au incercat din rasputeri sa motiveze tinerii si sa ii orieteze catre studiile superioare dar si care piata muncii nationale, confruntandu-se cu problema migratiei tinerilor catre tarile europene.

Graficul nr. 12

Date calculate pe baza informatiilor BNS(2008-2012)

Incepand cu anul 2008 guvernul Republicii Moldova este condus de catre Zinaida Greceanii, o perioada destul de delicata pentru lumea politica, intracat in 2009 dupa alegerile parlamentare au avut loc niste manifestari organizate de cetatenii nemultumiti de rezultatele alegerilor, astfel Moldova ramane fata presedinte timp de 630 de zile, timp in care functia de primi-ministru ii revine lui Vlad Filat, tanar cu conceptii si actiuni liberale.

Invatamantul superior este in continua scadere, studentii care aceseaza programele de licenta, masterat sau doctorat sunt din ce in ce mai putini conform graficului nr.12, care evidentiaza in perioada de 2008/2012 o scadere a numarului de studenti atat din mediul public cat si privat, ba chiar mai mult, mediul public este intr-o scadere mai avansata de circa 10% pe parcursul celor patru ani decat cel privat care ramane aproape constant.

Din 2000 pina in 2012 efectele politicilor in domeniul invatamantul superior s-au reflectat in rezultatele obtinute in numar de studenti atat in domeniu public cat si privat, dar si in rata ambandonului scolar, si cea a absolventilor. Din 2000 pana in 2007 respectiv numarul de studenti din institutiile universitare a crescut, apoi a inceput sa scada usor, ceea ce am remarcat in rezultatele absolventilor conform statisticilor BNS din Moldova reprezentate in garficul nr.13 este faptul ca numarul de absolventi a fost relativ scazut fata de numarul de studenti, insa s-a evidentiat a fi constant pana in 2007, dupa care a inceput sa creasca, in timp ce nuamrul de studenti inmatrculati scadea. Acest fapt dovedeste cresterea eficientei studiilor de invatamant superior, si scaderea abandonului de studii superioare din Moldova de dupa 2007.

Graficul nr.13

Date calculate pe baza informatiilor BNS(2000-2012)

Graficul nr.14

Date calculate pe baza informatiilor BNS(2000-2012)

Incepand cu anul 2000 atat guvernul Romaniei cat si cel al Republicii Moldova si-a orientat actiunile catre dezvoltarea mediului universitar, astfel politicile din domeniul educatiei privind invatamantul superior a fost un obiectiv principal pentru toate guvernele dar si ministerele din aceasta perioada, necesar fiind pentru dezvoltarea economica, sociala si culturala a fiecarei tari, dar cel mai important pregatirea specialistilor in diferite domenii de care piata nationala dar si cea europeana are nevoie. Schimbarile tarilor vecine in contextul globalizarii si cel a eurpenizarii, a impus necesitatea completarii sau modifacrii legilor invatamantului din Romania si Moldova, a solicitat programe de cercetare, de informare calitativa dar si de formare profesionala, a simplificat procesul de accesare a programelor straine, dar si sansa de a face studii in intreaga Europa. Politicile din invatamantulu superior au favorizat independenta centrelor universitare, dar si facilitarea accesuluila studiile superioare. Ambele state au cheltuit sume imense in sustinerea acestei sfere, si deasemenea au aderat la procesul Bologna pentru a construi un sistem integru si comun prin respectarea normelor stricte si eficiente. Pe parcursul a celor 12 ani schimbarile din acest domeniu se pot observa si prin evoluatia numarului de studenti care au accesat programele institutiilor superioare, conform graficului nr.14 care evidentiaza diferenta dintre evolutia celor doua state, observam faptul ca numarul studentilor din Romania oscileaza considerabil, in raport cu cel din Moldova care creste si scade foarte putin in aceasta perioada, astfel din 2000 pana in 2006 respectiv evolutia numarului de studenti ramane constanta, dupa 2007 creste brusc iar dupa 2009 scade foarte mult, aceasta schimbare este efectul politicilor si a guvernarilor care au fost poate prea accelerate, sau mult prea superficiale, intrucat dupa 2009 consecintele sunt scaderea interesului cetetenilor fata de studiile superioare.

In 2013 se modifica din nou legea invatamantului nr 547-XIII din 21 iulie 1995, prin care se modifica art. 30 in legatura cu studiile superioare de doctorat, prin care se defineste a fi doctorat stiintific si doctorat profesional, iar articolul 37 se refera la asigurarea calitatii invatamantului superior, la evaluarea calitatii invatamantului superior, si conform acestui articol se infiinteaza Agentia Nationala de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Profesional.(Legea nr.239/2013) Aceste schimbari denota faptul ca politicile din Republica Moldova se apropie de structura politicilor de la nivel european, avand aceliasi caracateristici, si scopuri de a oferi cetatenilor programe de studiu calitative si sanse nenumarate de a activa pe piata muncii interne cat si intrnationale.

2.2 Procesului Bologna in Romania si Republica Moldova, impactul si efectele acestuia.

In Romania bazele reformei in domeniul educatiei superioare, au fost puse prin adoptarea Declaratiei de la Bologna in 19 iunie 1999, semnata de ministrii invatamantului din 29 de state membre. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este de a crea un spatiu European al invatamantului superior, bazat pe cooperare internationala si schimburi academice, schimburi de studenti si profesori, care urmarea facilitarea mobilitatii studentilor, a absolventilor si a cadrelor didactice, atat pregatirea lor pentru cariera cat si pentru viata de cetateni active ai unor societati democratice, de asemenea afera sprijin in dezvoltarea interpersonala si individuala pentru o societate libera, puternica si inovatoare. Prioritatile Procesului Bologna sunt: ,,introducerea unui sistem de invatamant superior cu trei cicluri licenta, master, doctorat, asigurarea calitatii invatamantului si recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii’’. Progresele inregistrate si stabilirea noilor linii de actiune se dezbat de catre ministrii educatiei din doi in doi ani, in 2001 la Praga, in 2003 la Berlin, in 2005 la Bergen, in 2007 la Londra, in 2009 la Leuven. Procesul Bologna numara in present 46 de state semnatare, aceasta extindere denota faptul ca tarile europene au acceptat idea ca sistemele nationale de invatamant superior se confrunta cu obstacole interne si externe legate de cresterea si diversificarea curriculei universitare, reduc posibilitatile de angajere a absolventilor, lipsa de calificari in domenii cheie si dezvoltarea institutiilor private de invatamant si a educatiei transfrontiere. Afilierea celor 46 de tari la Pocesul Bologna faciliteaza aceste lucruri prin construirea unui sistem comun de invatamant universitar, in care se pot face schimb de student si specialist, unde se asigura calitatea invatamantului si a pregatirii didactice, unde se rezolva problemele sprijinindu-se statele intre ele.(Sturza, C., Salomia, O. 2007)

Comisia Europeana a sustinut prcesul de la Bologna prin politicile si programele sale, astfel se ofera sprijin pentru reformele in invatamantului superior in tarile vecine al ale Uniunii Europene, prin programul Tempus, dar si relatii cu alte continente printr-o serie de programe: UE-SUA/Canada, Asia-Link, Edu-Link, ALFA si ALBAN pentru America Latina si noul program Nyerere pentru Africa, si deasemenea programul Erasmus Mundus prin care se ofera burse studentilor din intreaga lume ce doresc sa studieze n cadrum programelor integrate de masterat in diferite tari europene.

Romania devine participant la Procesul Bologna inca de la momentul lansarii lui in 1999, considerand ca este un pas deosebit de important pentru a dezvolta aceasta ramura deoarece in acea perioada statul roman se confrunta cu diferite probleme din educatie, aceste fiind nivelul scazut de participare la studii, in special in zonele rurale, deoarece situatia ecoomica nu permitea tinerilor sa vina in mediul urban la facultate, deasemenea incompabilitatea programelor de formare si studii cu cerintele pietii nu timula tinerii ci doar ii descuraja, pe de alta parte conform statisticilor demografice populatia de varsta scolara a inregistrat o scadere de pana la 20% dupa 2005.

Procesul Bologna si modul in care s-a implementat in Romania este definit de schimbarile legislative si politicile nationale din invatamantul superior in contextual European. Conform Raportului din 2007 al Ministernului Educatiei si Cercetarii, acesta proces a urmareste ’’cresterea mobilitatii studentilor, cresterea sanselor pe piata muncii, reducerea numarului de specializari universitare si cresterea participarii la programele de master si doctorale’’, iar principalele masuri referitor la aceste perspective au fost: introducerea ciclului de licenta de 3 ani, master de 2 ani si docatorat de 3 ani, dar si introducerea sistemului de credite transferabile si suprevegherea institutiilor de invatamant superior, evaluarea acestora in scopul de a asigurarii calitatii invatamantului superior.

Guvernele Romaniei au incercat din rasputeri dupa anul 2000 sa atraga cat mai multi tineri in programele de studiu universitar, dar si sa ofere un invatamant superior calitativ, dar si in concordanta cu cerintele petei nationale si internationale. Schimbarile legislative de dupa 2000 in domeniul educatiei universitare I contectul Procesului Bologna au fost directionate catre Spatiul European. Astfel in 2004 s-a adoptat Legea nr. 288 cu privire la organizarea invatamantului superior pe trei cicluri: liceta, master, doctorat. In 2008 a absolvit prima promotie de studenti ai ciclului de licenta in conformitate cu cerintele Procesului Bologna. Referitor la problema asigurarii calitatii O.M.Ed.C. 3928/2005 implementeaza in universitati mecanisme de asigurare interna a calitatii, in urma recomandarilor Uniunii Europene, a a angajamentelor luate in Procesul Bologna, si in 2005 guvernul roman ia decizia de a crea ARACIS pentru a verifica si superviza activitatea universitatilor din tara. Tot in 2005 O.M.Ed.C. 3617 se hotaraste aplicarea Sistemului European de Credite Tranferabile in universitatile romanesti. In 2006 prin HG 1175 s-a adoptat o noua structura a ciclului de licenta si anume stabilirea a 15 domenii generale de studiu pentru toate institutiile de invatamant superior de stat sau privat. Prin aceasta hotarare s-au redus nuamrul domeniilor de studior care faciliteaza cooperarea institutiilor de invatamant superior dar si transparenta lor. Din 2006 conform O.M.Ed.C. 4868 privind introducerea Suplimentului de diploma , toate intsitutiile de invatamant superior trebuie sa elibereze gratuit acest act.(Vlasceanu, M. 2009)

In perioada 2007-2013 Romania a benficiat de investitii directe sau prin programe de finantare ca Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Operational Crestrea Competivitatii Economice (POS CCE) si Programul Operational Regional (Regio), cu scopul de a creste accesul la educatie, la invatarea pe intreg parcursul vietii, imbunatatirea structurii, a motivatiei si a modelarii specialistilor de care piata muncii are nevoie.

Ministerul Educatiei si Cercatarii are in subordine nenumarate institutii care sustin reforma invatamantului superior din Romania: Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior, Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social.

Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior infiintat in 1994, cu functia de organism consultative pentru minister. Activitatea acestei institutii este intre anii 1997 si 2002 in care au fost publicate 8 carti si 12 studii privind diversificarea posibilitatilor de finantare a invatamantului superior. Un studiu realizat in 2007 privind finantarea invatamantului superior prin care se evidenatiaza nevoia de a crea indicatori care sa fie cat mai putin interpretabili si cat mai usor de verificat se propune: ,, cresterea ponderii allocate componentei calitative de la 20 la 25 % din totalul finantarii’’. Acest aspect coincide cu obiectivele precesului Bologna, iar institutia a promovat adoptarea unor politici de finantaee care sa sustina obiectivele Bologna.(Vlasceanu, M. 2009:9)

Consiliul National al Cercatarii Stiintifice din Invatamntul Superior este creat in 1994 cu rolul de a elabora programe si propuneri in scopul asigurarii unui nivel de performanta a cercetarii stiintifice in domeniul invatamantului superior, in contextual national si international. Acest consiliu colboreaza cu Germania si Statele Unite in diferite cercatari stiintifice.

Un rol important in integrarea procesului Bologna il are Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social, infiintata in 2005 pentru a sustine dezvoltarea invatamantului superior, a recunoaste si atesta calificarile in baza cunostintelor, aptitudinilor si competentelor din acest domeniu. Aceata institutie a derulat proiecte de perfectionare profesionala, iar in 2008 propune ca denumirile cafificarilor si titlurile oferite absolventilor de studii de licenta in sistem Bologna, aceasta propunere s-a transformat in Hotarare de Guvern.(MEN:2014)

Un obiectiv al proceslui Bologna este de a asigura calitatea in sistemul de invatamant superior, institutia responsabila de acest aspect este Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantului Superior. Aceasta este responsabila in primul rand de ealuarea si acreditarea universitatilor din tara.

Socrates este o alta Agentie Nationala infiintata in 1996 , responsabila de implementarea acestui proces, in 2005 se aliaza cu Centrul National pentru Programul de Formare Profesionala Leonardo da Vinci, si se reorganizeaza ca Agentie Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale cu o misiune noua, cea de a dezvolta cooperarea in educatie si participarea Romaniei in programele europene de educatie si formare profesionala. Agentia se ocupa cu dezvoltarea programelor de invatare pe tot parcursul vietii ca Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Jean Monnet, si Tineret in Actiune, si deasemenea cu evaluarea rezultatelor acestor programe.(Vlasceanu, M. 2009:11)

Programele de studiu si institutiile care se preocupa de dezvoltarea invatamantului superior ofera studentilor posibilitatea de a se dezvolta in interiorul sistemului de invatamant superior national cat si European, posibilitatile create de acest proces sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea studentior, si mareste considerabil sansele de angajare atat in tara cat si peste hotarele acesteia.

Procesul Bologna este cel mai bun proces de dezvoltare a invatamntului superior in context European de pana acum, in 2000 la nivel national Romania se confrunta cu cateva probleme si anume: nivelul de finantare a invatamantului superior destul de scazut , relatia absolvirii studiilor superioare si integrare pe piata muncii incompatibila, si lipsa unui sistem de invatamant superior calitativ. Procesul Bologna a reusit sa aduca nenumarate investitii in universitatile si programele de formare a studentilor, prin obiectivele sale a stimulat conducerea tarii de a infiinta institutii responsabile de asigurarea calitatii si a evaluarii institutiilor si cadrelor didactice. Aceasta schimbare se reflecta in rezultatele cercetarilor universitare, in schimbul de studenti prin programele Erasmus, sau proiectele de dezvoltare personala adresate tuturor tinerilor .

Republica Moldova a aderat ceva mai tarziu la procesul Bologna, din 2005 politicile educationale s-au orientat catre atingerea obiectivelor stabilite prin acest program. De atunci s-au facut nenumarate eforturi in privinta schimbarii invatamantului superior, modificarea structurii sistemului universitar, prin organizarea invatamantului superior pe trei cicluri, introducerea Suplimentului de Diploma si totodata introducerea Sistemului European de Credite Transferabile, dar si asigurarea calitatii prin infiintarea unei institututii.