Politici Fiscale Si Bugetaredocx

=== Politici fiscale si bugetare ===

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FABBV

PROIECT POLITICI FISCALE ȘI BUGETARE

Coordonator:

Prof. univ. dr. Eva-Cristina PETRESCU

Student:

Capmare Alexandru-Laurian

grupa 1502

București

2015

TEMA PROIECTULUI :

„TEORII PRIVIND POLITICILE FISCALE ȘI MONETARE ”

CUPRINS

1. POLITICA FISCALĂ

1.1. Conceptul de politică fiscală

1.2. Instrumentele politicii fiscale

1.3. Elementele cheie ale construcției fiscale

1.4. Modelarea politicii fiscale

2. POLITICA MONETARĂ

2.1. Conceptul de politica monetara

2.2. Instrumentele politicii monetare

3. STUDIU DE CAZ. POLITICILE FISCALE ȘI MONETARE ÎN ȚĂRILE UE

3.1.POLITICA FISCALĂ ȘI MONETARĂ ÎN POLONIA

3.2.POLITICA FISCALĂ ȘI MONETARĂ ÎN CEHIA

3.3.POLITICA FISCALĂ ȘI MONETARĂ ÎN ROMÂNIA

4. BIBLIOGRAFIE

1.POLITICA FISCALĂ

1.1. Conceptul de politică fiscală

Politica fiscală desemnează concepția, măsurile și acțiunile statului privind impozitele și rolul lor în formarea venit bugetare și finanțarea cheltuielilor bugetare , tipurile de impozite , perceperea și folosirea lor ca instrument de stimulare a creșterii economice. Are la bază criteriul eficienței fiscale, adică necesitatea de randament cât mai mare.Trebuie să asigure mobilizarea unor venituri bugetare cât mai mari , în condițiile încurajării afacerilor economice, a investițiilor , concomitent cu promovarea echității în contribuția fiecăruia la venituri, cu asigurarea protecției sociale. 1)

      Trăsăturile politicii fiscale

– este o forma de interventie indirecta a statului în economie;

– este apanajul guvernului (prin intermediul ministerului finantelor publice);

– este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor;

– se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne ;

– este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta;

– este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii;

– efectul aplicarii politicii fiscale este imediat;

– este strict si total reglementata juridic. 2)

1)Dobrotă Niță (coordonator) , „Dicționar de economie ” Ed. Economică , pag.354, 356

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

1.2. Instrumentele politicii fiscale

      Exista patru instrumente principale ale politicii fiscale:

a) impozite

b) taxe

c) alte prelevari obligatorii

d) cheltuieli guvernamentale

a) Tipologia impozitelor :

– impozite directe: subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului

– ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit

– impozite indirecte: subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului

– ex.: TVA, taxele vamale, accizele

b)      Taxele sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta
din partea statului;

c)      Alte prelevari obligatorii sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului);

d)      Cheltuielile guvernamentale reprezintă sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii, cu titlu gratuit (bunuri publice)

Tipologia cheltuielilor guvernamentale:

– cumparari (achizitii) guvernamentale

– investitii guvernamentale

– subventii (ajutoare) guvernamentale

– transferuri 2)

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

Politica bugetară desemnează concepția și acțiunile statului privind veniturile și cheltuielile bugetare , căile și mijloacele de mobilizare a ăncasărilor , tipurile și dimensiunile cheltuielilor prin care se poate interveni direct împotriva șocurilor și instabilității , pentru relansare economică . Are la bază reglementări legale prin care se stabilesc sursele de venituri destinați utilizării lor pe obiective de cheltuieli , reglementări ale exercițiului financiar. 3)

Politica fiscală joacă în cadrul politicilor aplicate de guvern un rol pentru realizarea principalelor obiective macroeconomice( nivelul crescut de ocupare a fortei de muncă, o rată de creștere economică, stabilitatea prețurilor , echilibrul balanței de plăți externe).

În „calmarea derapajelor” este decisivă „intervenția statului”pe piața financiară și economică. Măsurile de politică fiscală se aplică prin stabilirea categoriilor de impozite utilizate. Guvernul modelează sistemul fiscal al statului în concordanță cu obiectivele și așteptarile sale, cu privire la atragerea resurselor necesare pentru a acoperi cheltuieli publice pentru a redistribui Produsul Intern Brut . 4)

1.3. Elementele cheie ale construcției fiscale

Elementele cheie sunt centrate pe :

Alegerea unei politici fiscale stimulative, stabil fiscală , caracterizată de susținere din principalele impozite și neintroducerea de noi taxe și fără creșterea celor existente;

Alocarea de fonduri de la buget pentru acele sectoare care sunt prioritare cum ar fi : educație, sănătate, asistență socială , inovare, agricultură, infrastructură;

Consolidarea unor condiții pentru funcționarea și absorbția instrumentelor structurale, resursă de care România va beneficia ca parte a UE. 3)

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

3) Stoian Andreea , „Conținutul și rolul politicilor fiscale și bugetare”-curs

4) Stoian Holt Alina Georgiana , „Politica fiscală-instrument de realizare a echilibrului economic și social”

1.4. Modelarea politicii fiscale

Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata, dupa aparitia unei perturbatii se realizează prin macrostabilizare .

      Pot aparea doua perturbatii majore în economie

– somajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential

– inflatia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential

      Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic, pot fi folosite:

– variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii)

– variatia cheltuielilor bugetare

Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala). 2)

Fig. 1. Evoluția inflației

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

Politica fiscală expansionistă a unui stat se referă la reducerea taxelor și a impozitelor la nivel național, pentru stimularea economiei. Se folosește în special în timpul perioadelor de recesiune pentru a sprijini economia.

2. POLITICA MONETARĂ

2.1. Conceptul de politica monetara

Prin politica monetară se întelege ansamblul masurilor initiate si implementate de banca centrala, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia simbolica.

      Trasaturile politicii monetare:

– este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de
ajustare);

– este apanajul bancii centrale;

– este aplicabila pe piata monetara (asupra economiei simbolice);

– se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne ;

– este relativ flexibila: modificarea politicii monetare se realizeaza cu usurinta si
în termen scurt;

– eficacitatea politicii monetare este incerta;

– efectul politicii monetare nu este imediat. 2)

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

2.2. Instrumentele politicii monetare

      Principalele instrumente de politica monetara sunt :

– rata rezervelor legale minime obligatorii

– rata de rescont

– restrictionarea creditului bancar

– operatiunile open-market

– sterilizarea

– seniorajul

– operatiunile cvasi-fiscale

– persuasiunea morala

Rata rezervelor legale minime obligatorii

– concept: ponderea pe care,bancile comerciale trebuie sa o depuna la banca centrala, într-un cont propriu, intangibil din totalul depozitelor detinute

– scop: controlul masei monetare din economie, în vederea gestionarii fenomenului inflationist

Rata de rescont –

– concept: rata de retentie, de catre banca centrala, din valoarea titlurilor de credit pe care băncile comerciale le resconteaza la banca centrală

– rescontare: scontarea, de catre bancile comerciale, catre banca centrala, a titlurilor de credit detinute prin scontare (este o forma de refinantare directa a bancilor comerciale)

– scop: exercitarea unei influente indirecte asupra marimii si dinamicii ratei dobânzii bancare

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

– mecanism:

Figura 2. Scontarea si rescontarea titlurilor de credit

Restrictionarea creditului bancar

– concept: limitarea superioara (plafonarea), prin masuri administrative, a excedentului de rezerva care poate fi acordat sub forma de credite

– scop: controlul masei monetare injectate în economie prin credit bancar

– mecanism: banca centrala stabileste un coeficient care se va aplica la masa creditului bancar acordata în anul precedent (subunitar: daca se doreste micsorarea creditului acordat în anul curent; supraunitar: daca se doreste majorarea creditului)

Operatiunile open-market

– concept: vânzarea sau cumpararea, de catre banca centrala a titlurilor de stat existente la banci sau la populatie

– scop: modificarea excedentului de rezerva al bancilor comerciale si, ca urmare, modificarea masei monetare injectate în economie prin credit

– mecanism: a) vânzarea titlurilor de stat reduce disponibilitatile bancilor (chiar daca se vinde non-bancilor – ex., populatiei – în final cecurile sunt onorate tot de catre banci)

b) cumpararea titlurilor de stat mareste disponibilitatile bancilor (chiar daca se cumpara de la non-banci – ex., de la populatie – în final cecurile sunt onorate tot catre banci)

5. Sterilizarea (contracararea)

– concept: separarea circuitelor monetare externe (valutare) de masa monetara interna2)

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

– scop: mentinerea neschimbata a bazei monetare si, ca urmare, prin intermediul multiplicatorului monetar, a masei monetare din economie

– mecanism: acelasi ca si în cazul operatiunilor open-market

– ex.: banca centrala vinde valuta pe piata valutara pentru a sustine cursul de schimb; ca urmare scade rezerva valutara deci scade baza monetara; atunci trebuie sa cumpere titluri de stat pentru a reface baza monetara

Seniorajul

– concept: cresterea bazei monetare reale

– scop: finantarea deficitului bugetar (prin monetizarea datoriei publice)

– mecanism: împrumutul direct, de catre Trezorerie (casieria guvernului) de la banca centrala, ceea ce înseamna creare de baza monetara suplimentara

– efect: apare fenomenul de impozitare a inflatiei, prin deteriorarea valorii activelor financiare detinute de banci si non-banci

Operatiunile cvasi-fiscale

– concept: operatiuni de politica monetara ale caror efecte pot fi, în principiu, dublate de masuri fiscale explicite (taxe, subsidii, cheltuieli directe etc.)

– tipologie: – credite subventionate

– manipularea rezervelor legale

– cursuri valutare multiple (paralele)

– garantii împotriva riscului valutar

– interventii financiare la bancile aflate în dificultate

– operatiuni de sterilizare

Persuasiunea morala

– concept: diligente facute de catre banca centrala catre bancile comerciale, în forma orala sau scrisa, dar neimperative, cu privire la comportamentul monetar al acestora

– scop: determinarea bancilor comerciale de a actiona în directia de politica monetara prescrisa de banca centrala

– efect: edificarea unui comportament de conformare voluntara, a bancilor comerciale si a celorlalte institutii financiare, la politica monetara a bancii centrale 2)

2)www.scritub.com/politica fiscală și monetară

STUDIU DE CAZ. POLITICILE FISCALE ȘI MONETARE ÎN ȚĂRILE UE

Suveranitatea fiscală se numără printre drepturile suverane fundamentale ale statelor membre ale UE care au conferit Uniunii Europene doar competențe limitate. Uniunea Europeană își intensifică lupta împotriva evaziunii și a fraudei fiscale , care reprezintă o amenințare la adresa concurenței loiale și din cauza unui deficit bugetar major. În conformitate cu tratatul , statele membre trebuie să-și adopte măsurile cu unanimitate. 5)

POLITICA FISCALĂ ȘI MONETARĂ ÎN POLONIA

Încă de la început Polonia a fost zguduită de un puternic fenomen inflaționist(1096% în 1990). Programul orientat în direcția asigurării stabilității prețurilor se baza pe stabilitatea a 4 ancore :

două ancore nominale , reprezentate de cursul fix valutar și de nivelul salariului din economie ;

două ancore de natură monetară : rata dobânzii și controlul expansiunee ofertei de monedă . 6)

S-a pornit cu deprecierea bruscă a cursului valutar urmând ca acesta să fie menținut constant .Rata de depreciere a zlotului a fost întotdeauna mai joasă decât nivelul indicelui prețurilor de producție. Banca Națională a Poloniei în 1995 modifică regimul valutar , adaptând “crawling band-ul”. Cursul aferent operatiunilor curente se determină liber pe piață . Banca Națională a Poloniei având obligația de a intervene pe parcursul zilei de tranzacționare , în scopul menținerii acestuia în interiorul benzii de 7% în jurul cursului de paritate. Banda de fluctuație a fost extinsă la 15% începând cu 1998. Monedele ce au rămas în coș sunt EURO și USD.

S-a încercat , în vederea asigurării stabilității prețurilor,utilizarea nivelului salariului din economie. Metoda a fost ineficientă deoarece s-a impus alinierea salariilor la nivelul prețurilor din economie. 7)

5) Roman Lidia Daniela , “Suveranitate fiscală în România , stat membru al UE”

6) Ionela Costică, “Politica monetară ”

7) Ionela Costică Banca Natională a Poloniei . Consiliul de Politică Monetară . Medium-term strategy of monetary policy (1999-2003) , Varșovia, 1998

Evoluția principalilor indicatori ai Poloniei în perioada 2010-2014 8)

Sursa: European Commission, „European Economic Forecast Spring 2013”, European Economy 2/2013, 9 mai 2013, Brussels, * Unicredit, CEE Quarterly, martie 2013.

8) Dumitrescu Alina Ligia , “Polonia – încetinirea ritmului creșterii economice în 2012-2013, ușoară relansare în 2014 “, Institutul de Economie Mondială

Creșterea consumului public și a investițiilor publice a fost consolidată începând cu anul 2012.Evoluția investițiilor private în Polonia a fost influențată negativ de evoluția cererii și înrăutățirea condițiilor financiare internaționale. De aceea, după o creștere record a investițiilor brute de capital de 8,5% în 2011, acestea au scăzut abrupt în 2012, înregistrând un ritm negativ de 0,8%. 8)

Fig 1.Evoluția ritmului mediu anual de creștere economică, a consumului privat și a consumului public, în Polonia, în perioada 2010-2014

Sursă date: European Commission, „European Economic Forecast Spring 2013”, Brussels

Dacă analizăm rata inflației, se constată o ușoară scădere la 3,7% față de 3,9% în 2011. Pe parcursul anului 2012, inflația a fost determinată de: deprecierea zlotului, prețurile ridicate la materiile prime și creșterea prețurilor administrate.

Rata șomajului a crescut la 10,1% în 2012, față de 9,7% în 2011, fiind determinată de încetinirea activității economice și a disponibilizărilor din unele ramuri industriale, cum ar fi industria auto, precum și din sectorul bancar. 8)

8) Dumitrescu Alina Ligia , “Polonia – încetinirea ritmului creșterii economice în 2012-2013, ușoară relansare în 2014 “, Institutul de Economie Mondială

Datoria publică s-a situat în 2012 la 55,6% din PIB , ce înregistrează o ușoară scădere față de 56,2% în 2011.

Valoarea deficitului bugetar a rămas la 3,9% în anul 2013 (supus riscului repetării crizei încasărilor din TVA). În 2014 deficitul bugetar a crescut la 4,1% din PIB, în condițiile în care nu au existat alte schimbări de politici bugetare. 8)

Fig 1.Evoluția ratei șomajului, a ratei inflației și a deficitului bugetar ca % din PIB, în Polonia 

Sursă date: European Commission, „European Economic Forecast Spring 2013”, Brussels

8) Dumitrescu Alina Ligia , “Polonia – încetinirea ritmului creșterii economice în 2012-2013, ușoară relansare în 2014 “, Institutul de Economie Mondială

POLITICA FISCALĂ ȘI MONETARĂ ÎN CEHIA

În condițiile asigurării echilibrului extern, Cehia și-a orientat politica monetară în asigurarea unui puternic proces de dezinflație .

Alegerea cursului valutar ca ancoră antiinflaționista a impus pentru început o devalorizare a acestuia astfel încât procesul de liberalizare a prețurilor din plan intern să nu mai genereze noi tensiuni la nivelul cursului valutar.Până în 1996 s-a luat decizia lărgimii benzii de fluctuație a cursului până la 7,5%.

Strategia de politică monetară a avut 3 etape:

prima strategie a impus îmbinarea politicii monetare bazate pe controlul cursului valutar prin menținerea nivelului fix al acestuia;

în etapa a doua , în 1997, Banca Națională a Cehiei a avut în vedere doar ancora monetară;

schimbarea direcției de acțiune prin țintirea inflației. 7)

Evoluția inflației

Sursă : Banca Națională Cehă , Strategie de dezvoltare

Operațiunile de piață efectuate de Banca Națională a Cehiei pot fi structurate astfel:

operațiuni repo /Banca Centrală acceptă lichiditatea excedentară din economie în schimbul transferării către băncile din sistem a titlurilor financiare eligibile(durata operațiunii de 14 zile);

instrumente monetare suplimentare (operații repo cu scadență pe 3 luni). 9)

9) “Politica monetară –factor activ al tranziției în țările central și est europene”

În prima jumătate a anului 2012, s-au diminuat veniturile reale disponibile ca urmare a ritmului foarte scăzut de creștere a salariilor, pe fondul unor presiuni inflaționiste puternice, suplimentate de creșterea TVA de la 10% la 14%. Acest fapt a condus la un declin foarte puternic al consumului privat, de -3,3% în 2012, comparativ cu 0,7% în 2011, dar și pe ansamblul cererii interne (-2,3% în 2012, față de -0,4% în 2011).

Ritmul creșterii economice a fost influențată de scăderea „dramatică” a investițiilor private în sectorul construcțiilor, petrecută în prima jumătate  a anului 2012, asociată cu „tăierea” investițiilor publice. În 2012 rata inflației a înregistrat un nivel relativ ridicat, de 3,6% potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană.

Nivelul ridicat al inflației înregistrat în 2012 s-a datorat creșterii TVA, măririi prețurilor la energie și produse alimentare, cât și tendințelor de creștere a chiriilor.

Potrivit prognozelor, rata șomajului  a atins un „moment de vârf” în 2013, fiind prognozat un nivel de 7,3% (comparativ cu 7,0% în 2012), pe fondul scăderii numărului de contracte de angajări pe durată nedeterminată.

O problemă constantă a economiei Cehiei în perioada de pre-aderare, cât și după aderarea la UE a constituit-o deficitul bugetar. După ce s-a reușit o reducere în 2011 (3,3% din PIB) , datorată scăderii semnificative a investițiilor publice, deficitul bugetar a crescut, ajungând la -3,5% din PIB, peste limita admisă de Pactul de Stabilitate și Creștere Economică (care „plafona” acest deficit la 3% din PIB). Aceasta reflectă înrăutățirea condițiilor macro-economice în ansamblul lor și scăderea veniturilor bugetare , cauzată de încasările sub așteptări din TVA și alte taxe, produse pe fondul consumului privat diminuat. 10)

10) Drăgoi Andreea, “Republica Cehă-recesiune în 2012,cvasi-stagnare economic în 2013” , Institutul de Economie Mondială

Evoluția principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii Cehe în perioada 2009 – 201410)

Sursa: European Commission – Autumn Forecast – 2012 – 2014: sailing through rough waters, 7 November 2012, Brussels.

10) Drăgoi Andreea, “Republica Cehă-recesiune în 2012,cvasi-stagnare economic în 2013” , Institutul de Economie Mondială

POLITICA FISCALĂ ȘI MONETARĂ ÎN ROMÂNIA

Potrivit raportului “Paying Taxes 2008” , realizat de compania de consultanță și audit Price Waterhouse Coopers și Banca Mondială care a analizat 178 de țări , România înregistrează cu 96 de impozite pe care o companie trebuie să le plătească într-un an poziția a patra în lume și pe primul loc în Uniunea Europeană. Acest nivel este de două ori mai mare decât cele din alte state europene, precum Polonia și Cehia

În funcție de numărul taxelor, România se află pe poziția a patra în lume și pe primul loc în Uniunea Europeană , nivel de peste două ori mai mare . Studiile efectuate au demonstrat în România o reducere a inflației . Cresterea inflatiei trebuie combătută vehement.

Întreaga economie beneficiază de un nivel scăzut și stabil al inflației ; în special pensionarii și salariații cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili la creșterea prețurilor.Banca Națională a României a lansat deja o primă linie de atac prin creșterea ratelor dobânzilor.

Politica dobânzilor nu poate merge prea departe, deoarece operațiunile privind contul de capital reacționează rapid la creșterea diferențialului între ratele dobânzilor interne și externe.

Se impun acțiuni coordonate pe ambele planuri : fiscal și monetar. În România, în particular , politica fiscală joacă un rol foarte important , deoarece controlează în mod direct circa 40% din cheltuielile întregii economii. Dacă BNR este lăsată să lupte singură împotriva inflației , vor rezulta rate ale dobânzilor mult mai mari , care vor afecta ponderea investiliilor in PIB și astfel perspectivele de creștere. De aceea politicile adoptate de reacție ale BNR , care pot include noi creșteri ale ratelor dobânzilor trebuie să fie sprijinite de o politică fiscal restrictivă , precum și de o politică salarială în sectorul public prudent , ambele cu scopul de a reduce inflația și a determina creșterea economică. 11)

11) Studiu-România, lider în UE ca număr de taxe plătite anual

În România ultimilor ani , politicile monetare și fiscale nu au intrat în conflict. Atât inflația cât și ratele dobânzilor pe termen lung au fost reduse , în timp ce formarea de capital ca pondere în PIB a crescut.

Cheia unei creșteri economice robuste , de lungă durată este menținerea unui mediu economic favorabil ce va determina convergența veniturilor către nivelul Europei de Vest. Ne așteptăm la o reducere a investițiilor reale în condițiile în care ratele reale ale dobânzilor cresc.

Dacă pe termen scurt economia ar continua să crească puternic, efectele reducerii investițiilor se vor resimți în viitor prin diminuarea cresterii economice. Intrările de capital rezultate din creșterea diferențialului dobânzilor se vor reflecta în aprecierea leului.

Diferențialul ratelor dobânzilor va stimula preferința pentru împrumuturi în valută , iar băncile vor onora această preferință , deoarece au acces la finanțări externe.Băncile vor fi mai vulnerabile la fluctuațiile cursului valutar în condițiile creșterii ponderii activelor bancare în valută peste nivelul actual , fără o acoperire adecvată a riscului valutar al împrumutaților.

Evolutia ratei șomajului se prezintă astfel:

Politicile fiscale expansioniste vor impulsiona cererea , iar banca centrală , care întâmpină deja dificultăți în reducerea inflației, va trebui să anihileze și acest stimul suplimentar. 11)

11)Studiu-România, lider în UE ca număr de taxe plătite anual

În luna martie 2014, BNR pare să fi semnalat finalul ciclului de relaxare a politicii monetare prin dobândă, atunci când a redus rata de dobândă la 2% pe an. În mod normal, BNR ar fi putut trece la relaxarea politicii monetare prin reducerea rezervelor minime obligatorii, aflate la nivelul de 10 % pe an pentru rezervele în lei ( bonificate cu 0,24% pe an), și la 14% pentru valută (și bonificate cu 0,24% pe an pentru Euro și 0,09% pentru dolari).

Guvernul a anunțat o ,,relaxare” a politicii fiscale (reducerea TVA pentru alimente și servicii alimentare de la 24% la 9% începând cu 1 iunie 2015) și reducerea TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016. O astfel de politică fiscală va avea 2 efecte: creșterea semnificativă a deficitului bugetar (gol de venituri) și o sumă mai mare de lei în piață. Într-un mix optim de politici economice, BNR ar trebui să întărească politica monetară. 12)

12) Strategia Guvernului României în perioada 2010-2015

BIBLIOGRAFIE

Mosteanu Tatiana, Politici și tehnici bugetare , Ed. Economică

Mosteanu Tatiana ,Politici fiscale și bugetare europene, Ed. Economică

Dobrotă Niță (coordonator) , „Dicționar de economie ” Ed. Economică

Stoian Andreea , „Conținutul și rolul politicilor fiscale și bugetare”-curs

Stoian Holt Alina Georgiana , „Politica fiscală-instrument de realizare a echilibrului economic și social”

Ionela Costică, “Politica monetară ”

Ionela Costică “Banca Natională a Poloniei . Consiliul de Politică Monetară . Medium-term strategy of monetary policy (1999-2003)” , Varșovia, 1998

“Politica monetară –factor activ al tranziției în țările central și est europene”

Drăgoi Andreea, “Republica Cehă-recesiune în 2012,cvasi-stagnare economic în 2013” , Institutul de Economie Mondială

10.Dumitrescu Alina Ligia , “Polonia – încetinirea ritmului creșterii economice în 2012-2013, ușoară relansare în 2014 “, Institutul de Economie Mondială

11.Studiu-România, lider în UE ca număr de taxe plătite anual

12.Strategia Guvernului României în perioada 2010-2015

www.scritub.com/politica fiscală și monetară