Politici de dezvoltare durabila 1 Cresterea economic a si dezvoltarea durabil a se exclud reciproc. Argumente pro si contra Cresterea economic a… [632128]

Penisoara Ionut
FAIMA, PEE
Master, an II
Politici de dezvoltare durabila
1
Cresterea economic a si dezvoltarea durabil a se exclud
reciproc. Argumente pro si contra

Cresterea economic a mondial a a cunoscut o rat a exponen tiala incep and din jurul
anului 1850 si a fost alimentat a de doi factori esen tiali: exploatarea industriala a combustibilor
fosili si inventii legate de folosirea acestor noi resurse energetice (motor cu aburi, cu ardere
interna, electricitatea, dezvoltarea transportului pe toate caile, etc…).
Confrunta ti cu cre sterea concentra tiilor de CO2 din atmosfer a, produs a de arderea
combustibililor fosili, ecologi stii, unii cercet atori si chiar unii politicieni, au avansat o
propunere radical a: Cresterea economic a mondial a trebuie oprit a. Rata de consum trebuie
micsorata. Astfel, pretind ei, cre sterea concentra tiei de CO2 ar inceta[1].

De partea acestei idei sunt doua relatii matematice:

I = P × A × T F = P x G/P x E/G x F/E
in care in care
I = impactul uman asupra mediului F = emisia global a de CO2 din surse
umane
P = popula tia global a P = popula tia global a
A = bun astarea popula tiei G = PIB -ul per capita
T = avansurile tehnologice E = consumul global de energie

Dar ar trebui sa plecam de la ipoteza ca cresterea economic a nu este in mod intrinsec
buna sau rea. Este buna in masura in care aceasta promoveaz a satisfacerea nevoilor de baz a
si/sau cre ste calitatea vie tii, si rea in masura in care le submineaz a imediat sau pe termen lung,
de exemplu, prin efecte negative asupra mediului incojurator.

Raportul Brundtland din 1987 define ste dezvoltarea durabila ca fiind "dezvoltarea care
satisface nevoile prezentului, f ara a compromite capacitatea genera tiilor viitoare de a -si
satisface propriile nevoi." Raportul descrie trei domenii recipr oc dependente, interdependente
de dezvoltare durabil a: economie, mediu si societate. O schimbare in oricare zon a va perturba
intr-un fel celelalte dou a, astfel, efectele lor se suprapun. De exemplu, cre sterea economic a
necesit a resurse naturale neregenerabile si produce emisii nocive care afecteaz a atat mediul
cat si bun astarea social a[2].

Fig. 1. Cele trei domenii interdependente

2

Unul dintre cele mai populare argumente impotriva limitarii cresterii economice este
faptul ca avem nevoie de o crestere cat mai mare pentru a fi destul de “bogati” astfel incat sa
ne permitem costurile generate de curatarea poluarii si descoperirea de noi resurse.
Economistul Neil Jacoby spune: Un Produs National Brut in crestere va permite natiun ii sa
suporte costurile de eliminare a poluarii mult mai usor”[3] .

Henry Wallich, economist al Yale, are un punct de vedere similar: “Mediul
inconjurator va fi, de asemenea, mai bine ingrijit in cazul in care economia creste. Limitarea
resurselor dispo nibile pentru consum este cel mai periculos lucru care ar putea “taia” din
resursele necesare pentru curatarea poluarii. Prin ignorarea impulsului prohibitionist si prin a
permite ca toata lumea sa aiba acces la mai mult, vom avea, de asemenea, mai multe res urse
pentru a ne indeplini angajamentul fata de mediul inconjurator. ” Tot Wallich a aparat
cresterea economica afirmand: ”Cresterea este un substitut pentru egalitatea veniturilor. Atata
timp cat exista o crestere, exista speranta, iar acest lucru face mul t mai tolerabile diferentele
mari dintre venituri” [4].

Un alt argument care sustine ca cresterea economica si dezvoltarea durabila nu se
exclud reciproc este ipoteza curbei mediului a lui Kuznetz care sustine ca dezvoltarea
economic a si obiectivele de mediu pot fi aliniate si nu sunt divergente sau in conflict.
Conform acestuia, exist a o rela tie in form a de U inversat intre inegalitatea veniturilor,
cresterea economic a, dimensiunea unei industrii sau a economiei si poluarea mediului. Pe
masura ce cre ste venitul, poluarea cre ste de asemenea, pana la un punct (win -lose), dup a care
scade cu o cre stere a situatiei veniturilor (win -win).

Rationamentul din spatele acestei afirmatii este urmatorul: la un nivel scazut de
dezvoltare, atat cantit atea cat si intensitatea degrad arii mediului este limitat a la impactul
activit atii economice de subzisten ta asupra resurse lor de baza si la crearea unor cantit ati
limitate de de seuri biodegradabile. Dezvoltarea economic a accelereaz a odata cu intensificarea
agriculturii si exploatarea altor resurse si de avantul de industrializar ii, ratele de epuizare a
resurselor incep s a depaseasca ratele de regenerare a resurselor si creste producerea de de seuri
atat in cantitate cat si in toxicitate. La un nivel mai ridicat de dezvoltare, schimb arile
structurale cauzate de o utilizarea mai buna a informatiei disponibile pentru industr ie si
servicii, impreun a cu cre sterea gradului de con stientizare a mediului, aplicarea
reglement arilor de mediu, o tehnolog ie mai bun a si cheltuieli de mediu mai mari, au ca
rezultat declinul treptat a l degrad arii mediului [5].

Istoria ne -a aratat ca accentul pus secolul trecut pe crestere economic a a dus la
dezvoltare materiala, dar a generat si “datorii” pe termen lung fata de mediul inconjurator,
prin ochii dezvoltarii durabile. Emisiile de carbon au tot crescut inca din perioada boom -ului
industrial, dar impactul acestora a inceput sa fie luat in considerarea numai recent. Greseal a a
fost ca aceasta crestere economica a incetat sa mai fie vazuta ca un mijloc de dezvoltare si a
fost considerata un obiectiv in sine. Acest lucru a dus la considerarea mediului inconjurator ca
nefacand parte din sistemul economic. Acest scenariu nu impl ica faptul c a, pentru a urm ari
dezvoltarea durabil a, societatea si intreprinderile trebuie s a mearg a in direc tia opus a cresterii
economice, dar, face clar faptul c a cresterea economic a nu este – asa cum se intelege din
trecut – o condi tie pentru o dezvoltare durabil a.
O misiune a dezvoltarii sustenabile este sa aduca la acelasi nivel cresterea economica
si dezvoltarea cu conservarea resurselor si protejarea ecosistemelor natural. Adoptarea pe o

3
scara larga a dezvoltarii durabile de catre corporatii necesita o restructurare sociala,
economica, tehnologica, si noi pr actici si politici industriale. Obiectivele de durabilitate pot fi
atinse prin intermediul schimbarilor dorite care protejeaz a mediul (EDC) in produc tia
industrial a, eliminarea de seurilor, schimbarea proceselor de produc tie, reproiectarea
produselor, stimularea inova tiei profitabile, si promovarea conserv arii energiei.
Avantajul competitiv bazat pe dezvoltarea durabila poate rezulta din economii de
costuri si o bun a imagine a companiei. O trecere in revist a a performan telor industriale din
ultimii 20 de ani sugereaz a ca organiza tiile pot ob tine un avantaj competitiv prin reproiectarea
proceselor de produc tie ca sa fie mai pu tin poluante sau prin reciclare a produselor secundare
ale proceselor si reducerea costurilor de eliminare a de seurilor.
Rezultatele unui sondaj global din 2009 (Business of Sustainability Global Survey) la
care au raspuns mai mult de 1500 de directori de companii si manageri au indicat impact ul
pozitiv asupra imaginii / brand -ului ca motor principal al initiati velor de dezvoltare durabila.
Schimbarea fundamental a vine din vederea respect arii legisla tiei de mediu ca o oportunitate
si un avantaj competitiv strategic. Urmatoarele patru paragrafe v in in completarea acestei idei.
In anul 2002 GM, Ford si Chrysler a u facut presiuni asupra guvernului federal pentru
a respinge cerin tele foarte exigente ale Air Resources din California. In cazul in care oricare
dintre ei ar fi adoptat aceste regulamente, acesta s -ar fi bucurat de un avantaj competitiv major
acum c a reglement arile federale sunt oglindirea standardelor din California. Luarea unei astfel
de ac tiuni voluntar ar fi stimulat , de asemenea, inova tia in dezvoltarea tehnologiilor hibride si
electri ce.
La inceputul an ilor 1990 Hewlett -Packard (HP) si-a dat seama ca un con tinut mare de
plumb in suduri este o problem a de mediu si era probabil s a fie interzise in viitor. HP a lucrat
timp de mai mul ti ani pentru a dezvolta alternative f ara plumb si s-a bucurat de un avantaj de
cost si marketing atunci c and plumbul a fost interzis, ca parte a RoHS 6.
FedEx s -a angajat intr-o gam a larga de ini tiative pentru a reduce costurile de
combustibil, inclusiv trecerea la Boeing 757 (model eficient din punct de vedere al
consumului de combustibil) , aplicatii de software, utilitare hibride, precum si optimizarea
orarelor de zbor si rutelor. Acestea au generat economii cuprinse intre 25% si 40%. FedEx a
folosit expertiza lor pentru a lansa un serviciu de consultan ta in logistic a.
Procter & Gamble a estimat c a gospod ariile utilizeaza 3% din consumul anual de
energie electric a pentru a incalzi apa pentru spalarea hainelor. Indrumarea clien tilor s ai catre
spalarea cu ap a rece, i -ar ajuta sa economiseasca acest 3% si elimina anual 34 de milioane de
tone de dioxid de carbon din mediul inconjur ator. Din moment ce aproape jum atate dintre
clien tii lor recunosc c a preocup arile legate de mediu au impact asupra deciziilor lor de
cump arare, P&G si-a sporit reputa tia si pozi tia domina nta pe pia ta [6] .

Cresterea economica precum cea din era industriala nu este sustenabila. Indiferent de
modelul economic specific sau paradigma, primul pas spre un consens al sustenabilit atii
economice este o intelegere general a ca aceasta cre stere economic a nu este viabila . De
exemplu, ratele de cre stere economic a de 2 – 3 procente ar fi considerate foarte modeste de
standardele erei industriale. Cu toate acestea, cu o rat a anual a de cre stere de doar 2,5 la sut a,
economia mondial a s-ar dubla in dim ensiune la fiecare 30 de ani. O economie global a, cu o
putere economic a totala echivalenta unui dolar in urm a cu 2000 de ani, care a crescut la o rata

4
de 2,5 la suta pe an, ar genera o putere economic a de $ 3,6 sextilioane ast azi. O astfel de
economie ar f i echivalent a cu o popula tie global a de sapte miliarde de oameni cheltuind
aproape un milion de dolari in fiecare minut din fiecare zi a anului. Mai mult dec at atat,
aceast a suma s-ar dubla peste 30 de ani si ar fi de patru ori mai mare in 60 de ani. Evident,
ratele de cre stere economic a ale erei industriale au fost o abera tie in istoria omenirii, care nu
ar fi sustenabil a in viitor [7].

In consecinta, desi parerile sunt impartite, concluzia mea este ca dezvoltarea durabila
nu exclude cresterea econom ica, ci dimpotriva, poate duce la o crestere sustenabila.
Majoritatea guvernelor au semnat Tratatul de la Paris pentru incetarea incalzirii globale prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, ceea nu inseamna ca vor stopa cresterea
economica. Probab il cresterea in urmatorii ani va fi mai lina, iar acest lucru poate duce si la
micsorarea decalajelor dintre tarile foarte dezvoltate si cele in curs de dezvoltare (prin ajutorul
acordat de primele catre cele din urma).

Referinte

[1] http://www.contributors.ro/economie/o -lume -fara-cre%C8%99tere -economica -%E2%80%93 -utopie –
sau-realitate/

[2] Brundtland, H., Our Common Fu ture, Oxford University Press, 1987. Overlapping circles of
sustainability defined at World Conservation Congress in Bangkok, Thailand, November 2004. IUCN
Programme 2005 -2008: Many Voices, One Earth

[3] Jacoby, Neil. "The Environmental Crisis," Center Ma gazine, November/December 1970

[4] Wallich, Henry C. "Zero Growth," Newsweek, January 24, 1972, p. 62.

[5] Panayotou, T., “Empirical tests and policy analysis of environmental degradation at different stages
of economic development,” Working Paper WP238, Technology and Employment Programme
(Geneva: International Labor Office, 1993).

[6] R.P Siegel, “P&G’s Sustainability Scorecard Spreads a Wave of Green Down the Supply Chain, ”
Triple Pundit, April 21, 2011, http://www.triplepundit.com/2011/04/proctor -gamble -sustainability –
scorecard/

[7] http://www.csrwire.com/blog/ posts/799 -economic -vs-sustainable -growth -identifying -the-essential –
mission -of-sustainable -economies