Politici de Baza ale Uniunii Europene

LUCRARE DE LICENȚĂ

POLITICI DE BAZĂ ALE UNIUNII EUROPENE

OPIS :

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

1.UNIUNEA EUROPEANĂ

Istoricul și cadrul conceptual;

Principiile stabilirii competențelor Uniunii Europene.

CAPITOLUL II

2.POLITICILE DE BAZĂ ALE UNIUNII EUROPENE

2.1 POLITICA UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL CONCURENȚEI

2.1.1 Temeiul juridic;

2.1.2 Conținutul politicilor in domeniul concurenței;

2.1.3 Instrumente de aplicare a politicilor concurențiale.

2.2 POLITICA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ

2.2.1 Istoricul realizării Uniunii Economice și Monetare

2.2.2 Conținutul si principiile politicii monetare

2.2.3 Politica monetară comună condusă de Banca Centrală Europeană

Instrumentele politicii monetare a Băncii Centrale Europene

2.3 POLITICA COMERCIALĂ A UNIUNII EUROPENE

2.3.1 Cadrul legal al aplicării politicii Uniunii Europene;

2.3.2 Principalele instrumente de politică comercială;

2.4 POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND COEZIUNEA ECONOMICĂ ,SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ

2.4.1 Evoluția reglementărilor comunitare privind coeziunea economică,socială și teritorială

2 2.2 Obiectivele comunitare ;

2.4.3 Mijloace de realizare a obiectivelor stabilite in domeniu ;

2.4.4 Evoluția și caracterizarea fondurilor structurale europene ;

CAPITOLUL III

3.1 Cadrul juridic ,normativ și organizatoric al S.C IATSA BACĂU

Caracterizarea entității

Balanța de verificare cu solduri inițiale la 01.01.2011.

3.4. CONTABILITATEA S.C. IATSA BACĂU

3.4.1 CONTABILITATEA CAPITALURILOR;

3.4.2 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR;

3 .4.3 CONTABILITATEA STOCURILOR ȘI A PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE;

3.4.4 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚI;

3.4.5 CONTABILITATEA TREZORERIEI ;

3.4.6 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR ;

3.4.7 ELABORAREA REGISTRULUI –JURNAL;

3.4.8 LUCRĂRI DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI FINANCIAR.

IV . RAPORTAREA FINANCIARĂ

V. CAPITOLUL INFORMATIC

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Uniunea Europeană reprezintă exemplul clasic al integrării și unității.

Crearea acestei organizatii europene a presupus instituirea unor organe supranaționale cu competență de a lua decizii in anumite domenii si de a le impune statelor membre . Politicile de bază ale Uniunii Europene vizează domenii strategice din punct de vedere economic,financiar ,cultural și social. Dreptul comunitar studiază pe baza unei analize minuțioase politicile concepute și aplicate de Uniunea Europeană.

Am ales această temă pentru că o idee îndrăzneață a generat un amplu proiect de cooperare , care a fost susținut de unitate în diversitate ;unitatea în ceea ce privește principiile ,obiectivele și reglementările care guvernează politica Uniunii Europene.

Dreptul comunitar european reprezintă categoria juridică care desemnează ansamblul de reguli juridice instituite prin tratate ale Comunitatilor Europene .Evoluția dreptului comunitar a condus la o specializare din perspectiva iearhizării pe domenii cu problemele specifice fiecărei ramuri de drept .Uniunea Europeană se distinge din rândul altor organizații internaționale regionale prin strategia de integrare a activităților economice, cât și politice .

România a îndeplinit condițiile de aderare printr-un efort susținut ,condiții cu caracter politico-democratic ,care prevăd respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a principiilor democratice.Condițiile cu caracter economic ,care se referă la un anumit standard de dezvoltare economică au fost îndeplinite și i-au permis să participe la schimbul liber de valori comunitare ,iar condițiile cu caracter jurisdicțional se referă la aplicarea dreptului comunitar în ordinea juridică națională.În vederea îndeplinirii condițiilor ,Uniunea Europeană a creat un mecanism financiar de sprijinire care include instrumente financiare de pre-aderare,precum PHARE,SAPARD și ISPA.

De la 1 ianuarie 2007 România a devenit membră a Uniunii Europene ,alături de cele douăzeci și șase state care împărtășesc aceleași idealuri . Coordonatele politicilor comunitare sunt aplicate și în economia românească din momentul aderării la Uniunea Europeană.Cunoașterea și aprofundarea conținutului acestora ne ajută la înțelegerea procesului complex care stă la baza dezvoltării domeniilor strategice din punctual de vedere al importanței lor.

5

CAPITOLUL I

Istoricul și cadrul conceptual al Uniunii Europene

Ideea de unitate europeană se regaseste in istoria continentului.Începand cu politica de expansiune a Imperiului roman in primele decenii ale sec.al II-a d.Hr. cunoscută sub denumirea ,,Pax Romana care reprezentat o formă de unificare politică ,continuând cu încercari numeroase de-a lungul timpului ,Tratatul pentru înființarea Comunitatii Economice Europene s-a semnat in martie 1957.’’ ¹ În contextul politic internațional de dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au manifestat preocupări pentru extinderea cooperării internaționale .

La 18 aprilie 1951 ,șase state europene:Franta ,R.F Germana ,Italia ,Belgia ,Olanda si Luxemburg, semnează Tratatul de la Paris –prin care se constituie Comunitatea Europeana a Cărbunelui si Oțelului(CECO)².

De la 1 ianuarie 2007 au devenit membre ale Uniunii Europene si România si Bulgaria .Uniunea totalizează 27 de state .

Ansamblul realizărilor Uniunii Europene sau acquis-ul comunitar stabilește anumite standarde pentru domeniile respective.

Adoptarea acquis-ului presupune ca țările candidate să-și adapteze cadrul juridic si instituțional in vederea respectarii reglementărilor Uniunii Europene

1.2 Pricipiile stabilirii competențelor

Competențele Uniunii Europene nu au fost reglementate de tratate in mod concret ,astfel ca jurisprudeța a trebuit sa intervină in multe cazuri .Trei principii guvernează competențele:

-principiul specializarii;

-principiul subsidiarității ;

-principiul proportionalității.

Statele membre au transferat o serie de competențe exercitate in mod exclusive de catre aceasta ,iar in unele domenii au fost pastrate competențe la nivel național.Politicile comune au fost elaborate de instituțiile Uniunii ,având aplicabilitate pe teritoriul tuturor statelor membre.În domeniul politicilor comune Uniunea a avut competențe exclusive de a acționa .Prin Tratatul CE au fost prevazute politile comune in domeniul comercial ,domeniul transporturilor ,domeniul agriculturii si pescuitului.

Conform dispozițiilor cuprinse in redactarea art.3 din Tratatul CE actiunile Uniunii au vizat mai multe domenii :domeniul transporturilor ,politica comercială comună,politica agriculturii si pescuitului,politica socială , in domeniul coeziunii economice si sociale. În funcție de domeniul și modul de aplicare a competențelor comunitare ,politicile comunitare au fost clasificate astfel:

1.Politicile comune ,în realizarea cărora competențele au fost transferate catre Comunitate :

-politica comercială comună;

-politica comună a transporturilor;

-politica comună in domeniul agriculturii si pescuitului;

-politica economică si monetară ;

2.Politicile de coordonare si stimulare comunitară ,în realizarea cărora nu a operat transferul de competențe naționale către Comunitate :

-politica socială ;

-politica industrială;

-politica in domeniul coeziunii economice si sociale ;

-politica in domeniul cooperarii intensificate ;

7

Conform dispozițiilor Art.3 TFUE .competețta Uniunii este exclusivă în următoarele domenii:

-uniunea vamală ;

-stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne;

-politica monetară pentru statele membre a căror monedă este euro;

-politica comercială comună.

Competențele partajate între Uniune si statele membre,stabilită prin .art 4 TFUE ,se aplică in urmatoarele domenii principale:

-piața internă ;

-politica socială ;

-coeziunea economică ,socială si teritorială ;

8

POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

1.Temeiul juridic;

2.Conținutul politicii UE in domeniul concurenței.

În cadrul Uniunii Europene crearea pieței unice presupune asigurarea condițiilor necesare pentru exercitarea concurenței libere.

Concurența este inclusă în rândul domeniilor de competență comunitară prin Tratatul de la Maastricht în care se stabilește că țările membre trebuie să adopte o politică economică ,,în concordanță cu principiile economiei de piață deschisă ,bazată pe concurență loială’’¹.

Scopul politicii Uniunii Europene este de a apăra si promova o concurența reală. Tratatul CE conține reglementari .Tratatul de la Lisabona introduce in Tratatul de funcționare a UE reglementări noi cu privire la competențele Uniunii si a țărilor membre.

Dispozițiile cuprinse in art.101-109 TFUE reprezinta temeiul general al concurenței.

Reglementările interne a le Uniunii Europene in domeniul concurenței se referă la :

-interdicția privind abuzul de poziție dominantă ;

-interdicția acordurilor restrictive :

–controlul fuziunilor;

-controlul ajutoarelor de stat .

9

Interdicția abuzului de poziție dominantă este reglementată conform dispozițiilor art . 102 TFUE si se referă la manifestarea abuzivă a unei poziții dominante pe piața comună.Practicile pot consta în impunerea unor prețuri de cumpărare sau de vânzare sau unor condiții de tranzacție inechitabile,în limitarea producției , condiții inegale de prestații sau condiționarea încheierii contractelor.

Curtea de Justitie si Comisia a identificat si alte practice abuzive :

-discriminarea prin prețuri stabilite pe zone geografice;

-refuzul nejustificat de furnizare a produselor;

-fixarea de prețuri diferite pentru prestații asemănatoare;

-refuzul acordării de licențe.

Interdicția acordurilor restrictive si a practicilor anticoncurențiale

,,Conform dispozițiilor art.101 TFUE sunt interzise practici ,acorduri si decizii care pot afecta comerțul între statele membre si care ar împiedica ,restrânge sau afecta concurența.Aceste abuzuri sunt declarate nule de drept’’ .¹

Acordul restrictiv reprezintă un acord între două sau mai multe societăți prin care acestea se obligă să adopte un anumit tip de comportament prin care sa ocolească regulile .

Practicile concertate reprezintă acele acțiuni coordonate dintre societați fără să aibă natura unui acord .

10

Controlul fuziunilor de întreprinderi de către Comisia Europeană si Curtea de Justiție ,,s-a realizat prin intervenția în domeniul în care se manifestă practicile concurențiale.Au fost stabilite măsuri reglementate prin adoptarea Regulamentului nr. 139 din 2004 al Consiliului cu privire la controlul concentrărilor economice de întreprinderi.’’¹

Conform reglementărilor rezultă că fuziunea sau concentrarea întreprinderilor se realizează în următoarele moduri:

-preluarea controlului de catre o întreprindere ;

-preluarea controlului de mai multe întreprinderi asupra unei întreprinderi;

-fuziunea a doua sau mai multe întreprinderi independente.

Conditiile instituirii unui control comunitar asupra concentrărilor de întreprinderi sunt:

-concentrarea să aibă dimensiuni comunitare;

-concentrarea să afecteze concurența.

Dimensiunea unei concentrări poate fi definită printr-un prag european sau prin praguri naționale separate .

Afectarea concurenței presupune ca operațiunea de concentrare de dimensiuni comunitare a întreprinderilor creează o poziție conomic care poate fi exercitată abuziv.

Prin exercitarea abuzivă a poziției dominante concurența efectivă este împiedicată în mod semnificativ pe piața comună .

Detezive :

-discriminarea prin prețuri stabilite pe zone geografice;

-refuzul nejustificat de furnizare a produselor;

-fixarea de prețuri diferite pentru prestații asemănatoare;

-refuzul acordării de licențe.

Interdicția acordurilor restrictive si a practicilor anticoncurențiale

,,Conform dispozițiilor art.101 TFUE sunt interzise practici ,acorduri si decizii care pot afecta comerțul între statele membre si care ar împiedica ,restrânge sau afecta concurența.Aceste abuzuri sunt declarate nule de drept’’ .¹

Acordul restrictiv reprezintă un acord între două sau mai multe societăți prin care acestea se obligă să adopte un anumit tip de comportament prin care sa ocolească regulile .

Practicile concertate reprezintă acele acțiuni coordonate dintre societați fără să aibă natura unui acord .

10

Controlul fuziunilor de întreprinderi de către Comisia Europeană si Curtea de Justiție ,,s-a realizat prin intervenția în domeniul în care se manifestă practicile concurențiale.Au fost stabilite măsuri reglementate prin adoptarea Regulamentului nr. 139 din 2004 al Consiliului cu privire la controlul concentrărilor economice de întreprinderi.’’¹

Conform reglementărilor rezultă că fuziunea sau concentrarea întreprinderilor se realizează în următoarele moduri:

-preluarea controlului de catre o întreprindere ;

-preluarea controlului de mai multe întreprinderi asupra unei întreprinderi;

-fuziunea a doua sau mai multe întreprinderi independente.

Conditiile instituirii unui control comunitar asupra concentrărilor de întreprinderi sunt:

-concentrarea să aibă dimensiuni comunitare;

-concentrarea să afecteze concurența.

Dimensiunea unei concentrări poate fi definită printr-un prag european sau prin praguri naționale separate .

Afectarea concurenței presupune ca operațiunea de concentrare de dimensiuni comunitare a întreprinderilor creează o poziție conomic care poate fi exercitată abuziv.

Prin exercitarea abuzivă a poziției dominante concurența efectivă este împiedicată în mod semnificativ pe piața comună .

Determinarea afectarii concurenței are in vedere mai multe conomic :

-structura pieței;

-forța economic a întreprinderilor ;

-accesul la sursele de aprovizionare;

.

Controlul ajutoarelor de stat

Art. 107 par.2 TFUE enumeră categoriile de ajutoare compatibile cu piața comună :

-ajutoarele cu caracter social ;

-ajutoarele destinate remedierii daunelor cauzate de calamitățile naturale ;

Ajutoarele de minimis sunt acordate pe o perioada de 3 ani care nu exced un plafon de 200.000 de EURO nu sunt considerate ca fiind ajutoare de stat .Regula de ,,minimis’’ este actualizată si sumele inferioare la 200.000 de euro sunt exceptate de la notificare .

Ajutoarele pentru formare se acordă conform Regulamentului nr.68/2001de un stat unei întreprinderi in domeniul formării in orice sector.Pentru formarea specifică nu va depăși 25% pentru marile întreprinderi si 35% pentru întreprinderile mici si mijlocii .

Ajutoarele de stat pentru angajare sunt supuse reglementărilor Regulamentului nr. 2204/2002si vizează crearea de noi locuri de muncă si pentru angajarea persoanelor defavorizate.

Ajutorul pentru întreprinderile mici si mijlocii este acordat pentru investiții in anumite procente dacă sunt eligibile .

12

Aplicarea regulilor concurenței in sectorul public

Conform dispozițiilor art.106 TFUE ,statele membre nu iau nicio masură contrară normelor Tratatului.Întreprinderile cărora li s-a încredințat gestiunea unor servicii de interes economic general sunt supuse normelor Tratatului.

Întreprinderile publice nu beneficiază la nivel comunitar de un tratament preferențial. Directiva nr.80 /723 instituie pentru statele membre obligația transparenței raporturilor financiare dintre autoritațile lor publice si întreprinderile publice ,astfel încat să rezulte ce fonduri sunt alocate direct sau prin intermediul unor întreprinderi publice si destinația acestora.

Derogările se referă la faptul ca întreprinderile cărora li s-a încredintat gestiunea unor servicii de interes economic general nu sunt obligate să respecte regulile concurenței dacă prin aceasta este împiedicată misiunea particulară încredintată.

Drepturi exclusive au întreprinderile cărora colectivitatea le-a cedat anumite activitați.Întreprinderile beneficiază de drepturi exclusive cand produc sau vând produse într-o zona geografică determinată si presupun un monopol complet pe piață cu privire la un produs sau serviciu.

Drepturi speciale sunt acordate prin autorizatii speciale si presupun o modalitate de acces pe o piața .

13

POLITICA ECONOMICA SI MONETARA

1.Istoricul realizarii Uniunii Economice si Monetare

Uniunea Economică si Monetară a parcurs un lung proces de integrare monetară .De la Summit-ul de la Haga din 1969 ,cand a fost adoptat Planul Werner de uniune politica si monetara ,pâna la introducerea monedei unice in anul 2002. Politica economică si monetară nu a fost conceputa a inițial ca politică comună ,însă a dobândit aceasta caracteristica dupa introducerea monedei unice .În perioada 1880-1944 etalonul de aur a fost folosit pentru evaluarea unitatilor monetare ,valoarea fiind raportata in aur.

Uniunea Europeana dispune de competente exclusive in domeniul politicii monetare pentru statele membre ,stabilite prin dispozitiile Tratatului de la Lisabona ,art.3 ,par 1 ,lit.c).

Sistemul Monetar Internațional a fost creat prin Conferinta Monetară si Financiară Internațională de la Bretton –Woods .Este un ansamblu de reguli instituite de state si organismul internațional . Scopul este reprezentat de prevenirea crizelor monetare si remedierea lor atunci cand s-au produs.

Principiile fudamentale ale Sistemului Monetar International sunt următoarele:

-universalitatea sistemului ;

-stabilirea relative a paritaților si cursurilor valutare ;

-convertibilitatea reciprocă prin desființata restricțiilor asupra plătilor curente;

-constituirea unor rezerve internaționale adecvate nevoilor de echilibrare a balanței de plați,compuse din:rezerve ,aur si devize.

,,Sistemul Monetar European a fost lansat la 13 martie 1979 la propunerea cancelarului Helmut Schmidt si a presedintelui Giscard d ´Estaing care s-au pronunțat la reuniunea la varf din iulie 1979.’’¹

14

S-a stabilit unitatea valutară cu care se va opera in Sistemul Monetar European .ECU (European Currency Unity) a fost creata in 1973 ,fiind compusă din mai multe monede participante in funcție de cotațiile la bursele oficiale de schimburi.

Funcțiile îndeplinite de Ecu sunt;

-valuta de rezervă;

-instrument de tranzacție intre băncile centrale;

-numerar pentru mecanismul ratei de schimb;

SME a contribuit la reducerea inflației si variabilitații ratelor dobânzii.

In 1985 a fost adoptat raportul Cechini privind pieța unică ,care a subliniat necesitatea reducerii costurilor tranzacțiilor financiare ,precum si menținerea stabilității ratelor de schimb ale monedelor statelor membre. Consiliul European de la Hanovra din 1988 a solicitat presedintelui Consiliului Europen Jacquies Delors ,întocmirea unui raport privind modalitațile de realizare a UEM.

Raportul Delors a fost aprobat de catre Consiliul Europen de la Madrid din iunie 1989 ,fiind lansat procesul de liberalizare completă a mișcarilor de capital din 8 state membre ,cu termen final la 1 iulie 1990.

Realizarea Uniunii Economice si Monetare a fost prevăzută ca un proces cu un caracter progresiv si ireversibil,care urmeaza următoarele etape:

A)Etapa I

Consiliul European de la Madrid din iunie 1989 a stabilit începerea primei etape de realizare a UEM de la 1 iulie 1990 .

Au fost trasate următoarele coordonate:

-sa fie eliminate ultimele bariere in calea tranzacțiilor monetare ;

15

-sa se întareasca coordonarea politicilor economice si bugetare;

-sa se intensifice cooperarea între băncile centrale ale statelor membre.

În această etapă a fost adoptat Tratatul privind Uniunea Europeană (încheiat la Maastricht in 1992) ,prin care statele membre s-au obligat sa atingă o convergență accentuată si durabilă atestată prin respectarea criteriilor de convergentă:

-stabilirea prețurilor ,astfel încat inflația sa nu depășeasca 1,5% din media nivelului din trei state cu cea mai mică rata a inflației ;

-rata dobânzii pe termen lung să nu varieze mai mult de 2% fată de media nivelului dabânzii din 3 state care au rata cea mai scăzuta a inflației;

-deficitul bugetar anual sa nu depăseasca 3% din produsul intern brut ;

-stabilitatea cursului de schimb a monedei nationale ,prin mentinerea in limitele stabilite a Sistemului Monetar Europen ;

-gradul de îndatorare publică să nu depășeasca 60% din PIB;

Statele membre s-au angajat sa îndeplinească aceste criterii prin :

-interzicerea acordurilor de împrumut autoritaților publice de catre băncile centrale ;

-eliminarea modalitaților de acces preferențial ale autorităților publice la instituțiile de credit .

B)Etapa a II-a

A doua etapă a procesului de realizare a UEM a pregatit statele membre pentru îndeplinirea criteriilor de convergență .S-a înființat Institutul Monetar European ca organism financiar bancar cu caracter provizoriu având sarcina de a pregati instituirea Sistemului European al Bancilor Centrale(SEBC).

SEBC este constituit din Banca Centrală si băncile central naționale ,fiind condus de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene .

Obiectivele sale sunt reprezentate de menținerea stabilității prețurilor și sprijinirea politicilor economice.

Consiliul Europen de la Bruxelles din mai 1998 a stabilit statele care îndeplinesc criteriile de convergență si pot sa intre in etapa următoare a realizării UEM.

16

C)Etapa a III-a

Faza a III-a a realizarii UEM a inceput la 1 ianuarie 1999 cu 11 state care indeplineau criteriile de convergenta(Austria ,Belgia,Finlanda,Franta ,Germania ,Irlanda ,Italia ,Luxemburg ,Olanda ,Portugalia ,Spania ) ,carora li s-a adaugat si Grecia la 1 ianuarie 2001 .

Danemarca ,Suedia si Marea Britanie au optat pentru pastrarea ,,suveranitatii monetare’’

Banca Centrala Europeana a înlocuit Institutul Monetar European .

De la 1 ianuarie 1999 moneda comună a înlocuit progresiv monedele nationale ,toate operatiunile financiare se desfasoara exclusive in EURO.

2.Conținutul politicii Economice si Monetare

Politica economică si monetară a fost reglemenetata prin dispozitiile Tratatului de la Maastricht.

Principiile de bază ale Uniunii Economice si Monetare sunt:

-Realizarea economiei de piata si a liberei concurențe sunt determinate de gradul de deschidere a piețelor;

-Stabilitatea monetară este garantată de o dezvoltate ritmica si durabila a economiei ;

-Realizarea unui nivel ridicat de occupare a fortei de muncă si a stabilitații sociale;

-Existența unui sistem de finanțere sănatoase si puternice in toate statele membre ;

-Crearea condițiilor favorabile pentru libertatea deplină a mișcarii capitalurilor;

-Respectarea unei stabilități irevocabile a cursului de schimb si a unei monede unice puternice ;

-Respectarea disciplinei bugetare in statele membre.

17

Se aplică principiul subsidiaritații in determinarea competențelor comunitare ,in raport cu competențele statelor membre.Prin aplicarea acestui principiu ,statele membre îsi păstrează competențele in domeniul politicilor lor economice si financiare ,la nivel comunitar realizandu-se doar o coordonare a problemelor de interes comun.

Se exercită și supravegheri comunitare ale dezvoltării economico-financiare a statelor membre prin intermediul procedurii convergenței economice .Dacă se constată a îndepartare a politicii economice a unui stat membru de la orientările comunitate generale se poate adresa o recomandare .pentru redresarea economică.

Politica economica comunitara este reglementată prin Tratatul CE ,dispozițiile art. 120-126 TFUE.

Conform acestor dispoziții statele membre isi conduc politicile economice astfel incât să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii Europene si acționează respectând principiul unei economii de piață deschise in care concurența este liberă .Au fost instituite Proceduri care să contribuie la coordonarea activității .

Procedura adoptării marilor orientări ale politicilor economice comunitare constă în elaborarea unui proiect pentru marile orientari realizat de catre Consiliu ,pe baza recomandarii Comisiei si înaintarea unui raport .pe baza căruia se stabilesc marile orientari ale politicilor economice ale statelor membre si Uniunii.

Procedura supravegherii convergentei economice si a formulării recomandărilor necesare de catre Consiliu este reglementată prin dispoz.art 121 TFUE.Consiliul pe baza rapoartelor prezentate de catre Comisie supraveghează evolutia economică în fiecare dintre statele membre in scopul asigurării unei coordonari mai strânse a politicilor economice si a unei convergențe .Președintele Consiliului si Comisia raportează Parlamentului European rezultatele supravegherii multilaterale si recomandările sale .

Procedura stabilirii unor măsuri de redresare economică a statelor membre este reglementată prin disp. Art.122 TFUE.In acest sens ,Consiliul poate stabili măsuri pentru depășirea dificultăților economice si pe baza propunerii Comisiei poate acorda asistența comunitară statului membru respectiv.

18

Interdicții privind realizarea politicii economice sunt prevazute si reglementate prin disp. Art. 123,124,125 TFUE.Le este interzis BCE si băncilor centrale ale statelor membre să permită intrarea in descoperiri de cont sau sa acorde orice fel de credite institutiilor sau organelor Uniunii ,administrațiilor centrale ,autoritaților regionale sau locale.

Conform disp.art.124 TFUE este interzisa orice masură care nu este bazata pe principiul prudentei sau stabileste un acces privilegiat la institutiile financiare .Uniunea nu răspunde de angajamentele administrațiilor centrale ,ale autoritaților regionale sau locale si nici nu îsi asumă raspunderea pentru cheltuielile lor,in afara existenței unor garanții financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific. Uniunea Economică și Monetară este un proiect al unei Europe unite. Conceptul de cooperare economică a constituit premisa de realizare a acestuia .Această colaborare s-a desfășurat în câteva domenii considerate strategice și doar între câteva țări apropiate ca și dezvoltare economică . Sistemul a devenit tot mai complex, iar resursele necesare.

O problemă capitală a apărut din faptul că fiecare stat folosea politica monetară proprie pentru atingerea scopurilor economice naționale, iar aceste măsuri de politică monetară erau aplicate fără a ține seama de efectele negative care le-ar putea avea asupra celorlalte țări.

Adoptarea monedei euro de către România constituie un obiectiv important .Cel mai important aspect al acestui proces ține de îndeplinirea criteriilor convergență.Avantajele utilizării monedei EURO sunt reprezentate de influența acestei monede ,care presupune

realizarea stabilității schimburilor ,în sensul că nu vor mai exista fluctuații de schimb care ar putea bloca comerțul intra-comunitar;

consolidarea poziției EURO ca monedă internațională ;

stabilitatea prețurilor;

eliminarea riscului valutar;

eliminarea costurilor de convertibilitate ;

reducerea ratei dobânzilor.

Dezavantajele introducerii EURO sunt relative ,reprezentate de costul ridicat al conversiei ,creșterea șomajului și disfuncționalități ale ciclului financiar .

Sincronizarea politicilor financiar-fiscale ale statelor membre ,precum și armonizarea legislației contabilă și financiară ,înlătură aceste eventuale disfuncționalități.

19

.

.

.

2.4 POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND COEZIUNEA ECONOMICĂ SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ.

2.4.1 Evoluția reglementărilor comunitare privind coeziunea economică

Politica Uniunii privind coeziunea economică ,socială și teritorială s-a dezvoltat pornind de la reglementări cuprinse in Tratatul CE până la stabilirea unor obiective și mijloace de realizare.

In Tratatul CE a fost introdus titlul ,,Coeziunea economică și socială’’.

Obiectivele au vizat realizarea coeziunii economice și sociale la nivelul UE și eliminarea decalajelor din interiorul Uniunii .Sunt reglementate prin dispozițiile art. 174. Politica socială și ocuparea forței de muncă sunt obiective importante ale Uniunii.Reprezintă un domeniu in care competențele sunt partajate între statele membre și Uniune .În procesul realizării politicii sociale , Uniunea asigură coordonarea politicilor naționale și inițiază măsuri .

Tratatul privind Uniunea Europeană menționează in art.4 că printre obiectivele sale se înscrie și realizarea unei politici sociale de piață.

Politicile sociale și ocuparea forței de muncă acoperă domenii diferite care se intercondiționează reciproc.. Dintre aceste domenii se pot menționa : legislația muncii și condițiile de lucru, egalitatea de șanse între bărbați și femei, protecția socială, protecția muncii, eliminarea excluderii sociale și lupta împotriva discriminării, crearea unui sistem de dialog social funcțional, care să asigure consultarea partenerilor sociali în adoptarea deciziilor economico-sociale.

Aplicarea politicilor în fiecare domeniu presupune conceperea și derularea programelor specifice, planurilor de acțiune și măsurilor .

2.4.2 Politicile sociale și ocuparea forței de muncă

1. Temeiul juridic

Baza juridică a politicii sociale este constituită în dispozițiile Tratatului Comunității Europeane referitoare la asigurarea liberei circulații a persoanelor (articolele 39-42) și dreptul de stabilire (articolele 43-48) .

20

În 1992, odată cu Tratatul de la Maastricht, conform Protocolului privind politica socială, statele membre au conlucrat pentru a aplica politica socială comună.. În urma intrării în vigoare în 1999 a Tratatului de la Amsterdam, Protocolul privind politica sociala a fost încorporat în Tratatul instituind Comunitatea Europeană.

Rolul partenerilor sociali este prevăzut în Tratatul de la Amsterdam prin Art. 137, prin care statele membre trebuie să asigure un dialog între angajați și angajatori. Comisia Europeană are sarcina de a facilita consultările cu patronatele și sindicatele și să ia măsurile considerate necesare.

2. Obiective

Politica socială se numără printre competențele partajate între statele membre și Uniune.

Implementarea politicilor în fiecare domeniu este însoțită de programe specifice, planuri de acțiune și masuri ce sunt luate pentru punerea în practică a acestor politici.

Obiectivele se referă la:

– promovarea ocupării forței de muncă;

– îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă;

– asigurarea unui dialog între angajați și angajatori;

– combaterea excluderii sociale.

Comunitatea și statele membre au dezvoltat Strategia europeană de ocupare a forței de muncă axată pe următoarele linii de acțiune:

– măsuri și acțiuni de ocupare a forței de muncă;

-adaptabilitate;

-șanse egale.

21

Pentru alte domenii, Consiliul are nevoie de unanimitate în adoptarea actelor normative. Aceste domenii se referă la: protecția socială, protecția angajaților în momentul încheierii contractului de muncă, reprezentarea și apărarea intereselor colective ale angajaților, condițiile de angajare a persoanelor din terțe țări cu reședința pe teritoriul Comunității, ca și contribuțiile financiare pentru promovarea ocupării forței de munca și crearea de locuri de muncă.

Statele membre au competențe în reglementarea drepturilor la asociere, la grevă, precum și a condițiilor de salarizare.

3. Ocuparea forței de muncă

La Consiliul European de la Essen (1995) au fost identificate cinci domenii prioritare de acțiune pentru ocuparea forței de muncă:

1. promovarea investițiilor în învățământul profesional,

2. reducerea costurilor indirecte ale forței de muncă,

3. creșterea economică bazată pe ocuparea intensivă a forței de muncă,

4. creșterea eficienței utilizării forței de muncă,

5. întărirea măsurilor de ajutorare a grupurilor expuse riscului excluderii de pe piața muncii.

Comisia Europeana a avut preocupări importante în acest sens ,ocuparea forței de muncă fiind declarată ca obiectiv prioritar al Uniunii prin modificările aduse tratatelor constitutive prin Tratatul de la Amsterdam. StatelE membre au hotărât să sprijine dezvoltarea unei strategii coordonate la nivel comunitar privind ocuparea forței de muncă.

Dezvoltarea strategiei se bazează pe:

luarea în considerare a ocupării forței de muncă în formularea și implementarea politicilor și activităților la nivelul Comunității;

22

– întocmirea unui raport anual comun al Consiliului și al Comisiei privind ocuparea forței de muncă;

– conceperea unui sistem de monitorizare privind implementarea liniilor directoare; crearea unui Comitet pentru ocuparea forței de muncă care să promoveze coordonarea

– adoptarea de către Consiliu a unor masuri de încurajare, sub forma unor proiecte pilot.

La Consiliul European extraordinar de la Luxemburg din 1997 au fost adoptate liniile directoare ale politicii în domeniul ocupării forței de muncă::

ajutorarea tineretului a și a adulților ce nu a avut un loc de muncă în ultimele luni prin programe de formare profesională;

asistență prin care șomerii să poată accede la un loc de muncă sau la un curs de formare profesională;

revizuirea sistemelor de învățământ, care să ducă la reducerea numărului de tineri ce părăsesc școala și introducerea de programe școlare care să fie în concordanță cu cerințele pieței muncii.

4. Legislația muncii și condițiile de muncă

Cele mai importante obiective ale Uniunii vizează îmbunătățirea condițiilor de lucru și respectarea drepturilor muncitorilor și dezvoltarea pieței unice care nu trebuie să fie însoțită de scăderea standardelor de lucru .

Prioritățile Comunității în domeniul legislației muncii se îndreaptă spre definirea cerințelor minime de lucru și nu spre armonizarea legislației.

5. Reglementări privind contractul individual de muncă

a)Incheierea contractului individual de muncă este reglementată prin dispoziții ale Consiliului care a adoptat și Directiva nr. 91/533/CEE, prin care angajatorii au obligația de a-și informa angajații asupra condițiilor prevăzute în contractul de muncă, ca și Directiva nr. 91/383/CEE referitoare la contractele de munca pe durată fixă sau nedeterminată.

Contractul individual de muncă pe perioadă determinată este reglementat prin Directiva 97 din 1981 a Consiliului.

Consiliul a adoptat și Directiva nr. 91/533/CEE, prin care angajatorii au obligația de a-și informa angajații asupra condițiilor aplicabile contractului de muncă, ca și Directiva nr. 91/383/CEE referitoare la contractele de munca pe durată fixă sau nedeterminată.

23

In 2002 a fost adoptată Directiva nr. 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului ce stabilește cadrul general de informare și consultare a angajaților în Comunitatea Europeană ca și Directiva nr. 2001/86/CE și Regulamentul nr. 2001/2157 privind statutul societății comerciale europene.

b)Executarea contractului individual de muncă se referă la reglementarea comunitară a unor aspecte privind timpul de lucru,timpul de odihnă ,salarizarea și acordarea concediului de maternitate sau parental.

Directiva nr. 93/104 /CE stabilește cerințe minime de siguranță și sănătate .

c)Incetarea contractului de muncă a fost reglementat prin Directiva nr 2001 /23/CE .

La protejarea angajaților au contribuit cele trei directive adoptate referitoare la concedierile colective de personal (Directiva nr. 98/59/CE), transferul întreprinderilor (Directiva nr. 2001/23/CEE) și insolvabilitatea angajatorilor .

Sănătatea și protecția muncii

Obiectivele specifice stabilite în programe de acțiune referitoare la sănătatea și protecția muncii sunt:

îmbunătățirea condițiilor de lucru prin creșterea siguranței și protecția sănătății angajaților;

cunoașterea cauzelor accidentelor de munca și a bolilor profesionale, identificarea și evaluarea riscurilor și implementarea de metode eficiente de urmărire și prevenire a acestora;

promovarea și dezvoltarea unei culturi privind sănătatea și siguranța în muncă.

Legislația privind sănătatea și protecția muncii prevede:

a) asigurarea generală a sănătății și protecției muncii, ce cuprinde măsuri luate ca urmare a directivei-cadru 89/391/CEE referitoare la drepturile și responsabilitățile angajaților și angajatorilor;

b) protecția împotriva riscurilor, ce cuprinde măsuri luate ca urmare a directiveicadru 89/1107/CEE referitoare la riscurile expunerii la agenți chimici, fizici sau biologici.

24

CAPITOLUL III

CONTABILITATEA

3.1 Cadrul conceptual

Contabilitatea financiară reprezintă un ansamblu de obiective și concepte fundamentale.

Contabilitatea gestionează valorile economice ale tuturor entităților patrimoniale. Contabilitatea întreprinderii cuprinde activități de evidență și calcul al mutațiilor valorice ,determinate de operațiile economice și financiare .Aceste activități presupun înregistrarea cronologică și sistematică a operațiunilor pastrimoniale,calculația analitică a costurilor și întocmirea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar.

Contabilitatea cuprinde și activități de control care vizează asigurarea integrității materiale a valorilor economice.

Activitatea de analiză privind poziția financiară ,performanța financiară și fluxurile de trezorerie este parte componentă a contabilității întreprinderii.În unitățile patrimoniale , societatea comercială desfășoară activități contabile de supraveghere și control al resurselor ,cheltuielilor și rezultatelor.

25

CONTABILITATEA S.C IATSA BACĂU

3.2 Caracterizarea entității

ANEXA 1 /ORGANIGRAMA

ANEXA 2 / Balanța de verificare la 31.01.2011

3.4.1CONTABILITATEA CAPITALURILOR

Capitalurile reprezintă surse de finanțare stabile ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al întreprinderii .Capitalurile întreprinderii au următoarea structură:

a)Capitaluri proprii;

b)Datorii pe termen lung ;

c)Provizioane.

Capitalul propriu reprezintă dreptul acționarilor în activele întreprinderii ,după deducerea tuturor datoriilor acesteia .

Cuprinde:

a)Capitalul social ;

b)Prime legate de capital ;

c)Rezerve de reevaluare ;

d)Rezultate financiare

Datorii pe termen lung :

a)Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni ;

b)Credite bancare pe termen lung;

c)Datorii ce privesc imobilizările financiare .

26

NC 1

S. C. IATSA S.A înregistrează pe data de 02.12.2011 reportarea profitului obținut în exercițiul financiar 2010.

121,,Profit sau pierdere’’ = 117 ,,Rezultatul reportat’’ 30 924 lei

NC 2

SC IATSA S.A înregistrează pe data de 02 .12 . 2011 repartizarea profitului net obținut în exercițiul financiar 2010 ,conf. Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din data de 02.12.201 pentru dividente in valoare de 5000 lei;

121 ,,Profit sau pierdere ’’ =457 ,,Dividente de plată’’ 5000

NC 36

SC IATSA S.A înregistrează preluarea unui autoturism achiziționat in baza contractului de leasing financiar nr.720/16.12 2011 și a Procesului verbal de predare –primire nr 7 / 16 12 2011

2133 ,,Mijloace de transport’’ = 1671 ,,Alte împrumuturi și datorii ’’ 36 000

NC 37

S.C IATZA S.A înregistrează majorarea capitalului social cu suma de 650.000lei prin încorporarea unor rezerve ,conf. Actului adițional din date de 16.12.2011 ,pentru care se emite un număr de 650.000 acțiuni la valoarea nominală.

1068 ,,Alte rezerve’’ = 1012 ,,Capital subscris vărsat’’ 650.000

27

NC 53

S.C IATSA S.A înregistrează primirea unui împrumut pe termen de 5 ani ,în valoare de 100000 lei,conf. Contractului de împrumut nr. 205/24 .12.2011 și a extrasului de cont din data de 25.12.2011.

5121 ,,Conturi la bănci în lei’’= 1621 ,,Credite bancare pe termen lung’’ 100.000 lei

NC 59

S.C IATSA S.A înregistrează pe data de 31. 12.2011 dobânda în sumă de 164 lei ,aferentă împrumutului specificat la TP 2 ,neajunsă la scadență.

666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ = 1682,,Dobânzi aferente creditelor 164 lei

bancare pe termen lung’’

NC 60

S.C IATZA S.A înregistrează la data de 31.12.2011 constituirea unui provizion pentru litigii ,în valoare de 3500 lei ,conf. Incheierii de ședință nr. 70/16.12.2011 emisă de Tribunalul Bacău în procesul aflat pe rol cu Mardare Service.

6812,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele’’=1511,,Provizioane pentru litigii’’ 3500 lei

NC 61

SA IATSA Bacău înregistrează pe data de 31.12.2011 trecerea la rezerve a diferenței din reevaluare aferente unei clădiri ,cu suma de 1250 lei ,concomitent cu amortizarea acesteia .

105 ,,Rezerve din reevaluare’’=1068,,Alte rezerve’’ 1250 lei

28

3.4.2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate sau imobilizările ,cuprind acele valori economice destinate să servească o perioadă mai mare de un exercițiu financiar .

Se disting următoarele categorii de active imobilizate:

-imobilizări necorporale;

-imobilizări corporale ;

-imobilizări financiare.

Potrivit IAS 38 ,o imobilizare necorporală este un activ identificabil nemonetar,care nu are suport material.

Imobilizările corporale contribuie la asigurarea potențialului tehnic-productiv al întreprinderii.Ele sunt active corporale care sunt deținute de întreprindere fie pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de sercvicii ,fie pentru a fi închiriate terților.

Contabilitatea capitalurilor imobilizate S.C IATSA Bacău cuprinde:

NC 7

SC IATSA Bacău înregistrează ,conf . Facturii nr. 10 /06.12.2011 emisă de furnizorul Eon Energie garanția în sumă de 1000 lei ,contul utilităților furnizate de acesta .

2678,,Alte creanțe imobilizate’’= 401 ,,Furnizori’’ 1000 lei

NC 20

SC IATSA Bacău înregistrează scoatrea din evidență a unui mijloc de transport complet amortizat ,conform Procesului verbal de scoatere din funcțiune nr.4 /11.12.2011.

2813,,Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport’’=2133,,Mijloace de transport’’ 45.000

29

NC 23

SC IATSA Bacău achiziționează de la furnizorul TI Sistem conf. Facturii nr . 287/12.12.2011 ,un computer în valoare de 1984 lei .

4019,,Furnizori –debitori penru cumpărarea =403,,Efecte de plătit’’ 1984 lei

de bunuri debunuri de natura stocurilor’’

NC 27

SC IATSA Bacău înregistrează ,pe baza extrasului de cont și a Ordinului de plată nr. 2435 /13.12.2011 un avans în sumă de 2500 lei plătit furnizorului SC Alcor SA în vedera achiziționării unei clădiri.

% = 404 2500

232 2016

4426 484

404 ,,Furnizori de imobilizări ‚’’=5121,, Conturi la bănci in lei’’ 2500 lei

NC 31

S.C IATSA Bacău înregisrează achiziționarea unor titluri de participare în valoare de 10.000 lei ,Conf. Ordinului de plată nr. 2436/14.12 2011 .

2678 ,,Alte creanțe imobilizate ’’ =5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ 10.000 lei

30

NC 42

SC IATZA Bacău achiziționează de la furnizorul MENTOR SRL IAȘI conf Facturii nr. 31 /18.12.2011 un program informatic în valoare de 2976 lei.

% = 404 ,,Furnizori de imobilizări’’ 2976

2081 2400

4426 ,,TVA deductibilă’’ 576

NC 46

S.C IATSA Bacău achiziționează de la SC IATSA Pitești ,conf . Facturii nr. 31/18.12.2011 ,un mijloc de transport în valoare de 24.800 lei.

% =404,,Furnizori de imobilizări’’ 24800

2133 ,,Mijloace de transport’’ 20000

4426,,TVA deductibilă’’ 480

31

NC 58

SC IATSA Bacău înregistrează recepția unei clădiri în valoare de 80000 lei ,conf. Procesului verbal de recepție nr.7/30.12.2011 și a Contractului de vânzare –cumpărare nr.28 /30.12.2011 încheiat cu furnizorul SC ALCOR SA pentru care s-a achitat avansul .

% = 408 ,,Furnizori-facturi nesosite’’ 99.200

212,,Construcții’’ 80.000

4428,,TVA neexigibilă’’ 19.200

NC 62

S.C IATSA Bacău înregistrează în data de 31.12,2011 amortizarea mijloacelor fixe ,conf. Situației de calcul a amortizării .

6811,,Cheltuieli de exploatare privind = % 12500

amortizarea imobilizărilor’’

2811,,Amortizarea amenajărilor de terenuri’’ 500

2812 ,,Amortizarea construcțiilor’’ 6000

2813,,Amortizarea instalațiilor și mijl.de transp.’’100

32

NC 63

S.C IATSA Bacău înregistrează pe data de 31.12 .2011 dobânda de încasat pentru titlurile specificate în valoare de 47 lei.

2679,,Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate’’ =763,, Venituri din creanțe imobilizate’’ 47 lei

3.4.3 CONTABILITATEA STOCURILOR ȘI A PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

Activele circulante materiale asigură desfășurarea activității unei întreprinderi.Stocurile sunt active circulante deținute pentru a fi vândute ,care sunt în curs de execuție sau sub formă de materii prime.În funcție de forma fizică a stocurilor ,de perioada de timp dintre achiziționarea materiilor prime și transformării în numerar se disting stocuri deținute în scopul revânzării ,stocuri din producția proprie și stocuri care includ și costul serviciilor prestate.

NC 8

S.C IATSA Bacău achiziționează ,conf. Facturii nr. 12/06.12.2011 ,obiecte de inventar scule în valoare totală de 868 lei.Factura cuprinde și TVA 24%.Obiectele de inventar sosesc ulterior ,acestea fiind recepționate în termen de 7 zile.

% = 4013 ,,Furnizori diverși’’ 868 lei

323,,Materiale de natura obiectelor 700 lei

de inventar în curs de aprovizionare’’

4426,,TVA deductibilă’’ 168 lei

33

NC 10

S.C IATSA Bacău achiziționează materiale consumabile la preț de cumpărare exclusiv TVA de 400 lei ,conforn Facturii nr.13/07.12.2011 și Notei de recepție și constatare de diferențe nr. 13/07.12.2011 ,după cum urmează:

-material consumabil hârtie copiator în cantitate de 20 topuri la preț unitar de 15 lei /u;

-material consumabil registre în cantitate de 10 la prețul unitar de 10 lei/u;

Factura cuprinde TVA 24%.

% = 4013,,Furnizori 496 lei

3028,,Alte materiale consumabile ’’ 400lei

4426,,TVA deductibilă’’ 96lei

NC 11

SC IATSA Bacău recepționează obiectele de inventar achiziționate anterior în baza Notei de recepție și constatare de diferențe nr. 21 /07 .12.2011.

303 ,,Materiale de natura obiectelor =323,,Materiale de natura obiectelor de 700 lei de inventar ’’ inventar in curs de aprovizionare’’

34

NC 14

SC IATSA Bacău eliberează în consum materiale consumabile în valoare de 400 lei ,coform Bonului de consum nr.206/ 08.12.2011.

6028,,Cheltuieli privind alte materiale consumabile’’=3028,, Alte materiale consumabile’’400 lei

NC 16

SC IATSA Bacău achiziționează ,conform Facturii nr. 324 /09.12.2011 și Notei de recepție și constatare de diferențe nr. 24./09.12.2011 ,obiecte de inventar trusă de scule în valoare de 558 lei .

Factura cuprinde și TVA 24%.

% =4013 ,,Furnizori 558 lei

303,, Materiale de natura obiectelor de inventar’’ 450 lei

4426,,TVA deductibilă’’ 108 lei

NC24

SC IATSA Bacău achiziționează materiale consumabile la preț de cumpărare exclusiv TVA de 125 lei ,conform Facturii nr. 21/21.12.2011 ,după cum urmează:

-material consumabil lavete în cantitate de 75 la prețul unitar de 1 leu /u;

-material consumabil lichid de parbriz în cantitate de 5 bidoane la 5 litri la prețul unitar de 10 lei /u;

Factura cuprinde și TVA de 24%.

Materialele sosesc ulterior ,acestea fiind recepționate în 7 zile.

35

% =4013,,Furnizori diverși’’ 155 lei

322,,Materiale consumabile în curs de aprovizionare’’ 125 lei

4426,,TVA deductibilă’’ 30 lei

NC38

SC IATSA Bacău eliberează în consum materiale consumabile în valoare de 125 lei ,conform

Bonului de consum nr.25 /16.12.2011 .

6028,,Cheltuieli privind alte materiale consumabile’’=3028,,Alte materiale consumabile’’ 125 lei

NC 39

SC IATSA Bacău dă integral în folosință obiectele de inventar achiziționate ,conform Fișei de

evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință nr. 17.12.2011.

603,,Cheltuieli privind materiale =301,,Materiale de natura 1000 lei

de natura obiectelor de inventar’’ obiectelor de inventar’’

36

NC 43

SC IATSA Bacău achiziționează materiale consumabile la preț de cumpărare exclusiv TVA ,

conform Facturii nr. 10 /19.12.2011după cum urmează:

-materialul consumabil filtru ulei în cantitate de 5 la prețul unitar de 30 lei/u;

-materialul consumabil ștergător de parbriz în cantitate de 3 la prețul unitar de 30 lei /u.

Factura cuprinde și TVA 24%.

% =4013,,Furnizori 186 lei

3024,,Piese de schimb’’ 150lei

4426,,TVA deductibilă’’ 36 lei

TP 64

SC IATSA Bacău eliberează din consum materiale consumabile în valoare de 150 lei ,conform

Bonului de consum nr. 30/31.12.2011.

6021,,Cheltuieli privind piesele de schimb’’= 3024,,Piese de 150 lei

schimb’’

37

3.4.4 CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII

NC 15

SC IATSA Bacău primește de la terțul DUMI PREST suma de 2000 euro ,la un curs valutar

de 4,45 /euro ,conform Ordinului de plată nr. 280 /08. 12.2011 ,reprezentând garanții pentru

participarea la o licitație.

5124,,Conturi la bănci în valută’’ = 167,, Alte împrumuturi și datorii asimilate’’ 8900 lei

NC 17

SC IATSA Bacău a văndut mărfuri piese de schimb ,în luna anterioară ,clientului

AUTO SERV BACĂU la prețul de vânzare de 372 lei ,TVA 24%.

Livrarea s-a făcut în baza Avizului de însoțire a mărfii Nr. 13 /20.11.2011 .

În luna curentă se emite clientului Factura nr. 29./09 .12.2011

4111 = % 372 lei

707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor’’ 300 lei

4427,,TVA colectată’’ 72 lei

38

NC 25

SC IATSA Bacău are o datorie față de furnizorul de imobilizări TI SISTEM pentru care a

emis Biletul la ordin nr. 38./12.12.2011 cu suma de 1984 lei.

4013 ,,Furnizori =403,,Efecte de plătit’’ 1984 lei

NC 28

SC IATSA Bacău achită datoriile față de furnizorul AUTO CAR de la care s-au achiziționat materiale de natura obiectelor de inventar în data de 9 decembrie conform

Ordinului de plată nr. 2436/13.12.2011.

4013,,Furnizori =5121,,Conturi la bănci în lei’’ 558 lei

NC 34

SC IATSA Bacău plătește prin virament datoriile salariale aferente perioadei precedente conform Ordinului de plată nr. 2437 /15.12.2011 .

421,,Personal-salarii datorate ’’ = 5121,,Conturi la bănci in lei’’ 7141 lei

NC 35

SC IATSA Bacău plătește prin virament datoriile sociale și impozitul pe salarii conform Ordinului de plată nr.2438 /15 .12.2011 și a Ordinului de plată nr. 2439/15.12.2011.

39

% = 5121 ,,Conturi la bănci în lei’’

4311,,Contribuția unității la asigurările sociale’’ 11.588

4312,, Contribuția personalului la asigurările sociale ’ 5.522

4313 ,,Contribuția angajatorului pentru asigurările 10.233

sociale de sănătate ’’

4314,,Contribuția personalului pentru asigurările 3.420

sociale de sănătate ’’

4315,,Contribuția la fondul de boli profesionale’’ 899

4316,,Contribuția la FNNAS’’ 4.844

4317,,Contribuția fond de garantare creanțe salariale’’ 192

4318,,Contribuția fond handicapați’’ 900

4371,,Contribuția unității la fondul de șomaj’’ 256

4372,,Contribuția personalului la fondul de șomaj’’ 255

444,,Impozitul pe venituri de natura salariilor’’ =5121,,Conturi la bănci în lei’’ 4537lei

NC 44

SC IATSA Bacău achită prin virament ,conform Facturii nr. 30 /19.12 .2011 și Ordinului de

plată nr . 2440 /19.12.2011 ,suma de 327 lei ,reprezentând costul abonamentelor la publicații

pentru anul următor .

40

% = 401 ,,Furnizori 327 lei

471,,Cheltuieli înregistrate în avans ’’ 300 lei

4426,,TVA deductibilă’’ 27 lei

401 ,,Furnizori ’’ = 5121,,Conturi la bănci în lei’’ 327 lei

NC 49

SC IATSA Bacău plătește impozitul pe profit în valoare de6095 lei și plătește TVA de plată

în valoare de 21.429 lei ,conform Ordinuluui de plată nr. 2441 /22.12.2011.

441 ,,Impozitul pe profit’’ =5121,,Conturi la bănci în lei’’ 6.095lei

4423,,TVA de plată ’ =5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ 21.429 lei

NC 51

SC IATSA Bacău plătește datoria față de furnizorul de imobilizări MENTOR SRL Iași

conform Ordinului de plată nr. 2443 /24.12.2011

404,,Furnizori de imobilizări ’’ =,,Conturi la bănci în lei’’ 2976 lei

41

NC 65

SC IATSA Bacău înregistrează totalul salariilor brute în sumă de 10258 lei ,conform Statului

de plată din 31.12.2011

641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului’’ =421 ,,Personal –salarii datorate’’ 10.258 lei

NC 66

SC IATSA Bacău calculează și înregistrează contribuțiile la asigurările și protecția socială și

alte rețineri aferente salariilor ,datorate de angajați ,conform Statului de plată ,din 31.12.2011.

421 ,,Personal-salarii datorate’’ = % 1.692 lei

4312,,Contribuția personalului la 1.077 lei

asigurările sociale’’

4314,, Contribuția angajaților pentru 564 lei

asigurările de sănătate’’

4372 ,, Contribuția personalului 51 lei

la fondul de șomaj’’

NC 67

SC IATSA Bacău calculează și înregistrează contribuțiile la asigurările și protecția socială

aferente salariilor ,datorate de angajator ,conform Statului de plată și a Situațiiei de calcul

la Statul de plată pe 31.12.2011.

42

6451,,Contribuția unității la asigurările =4311,,Contribuția unității la 2.134 lei

sociale’’ asigurările sociale’’

6453,,Contribuția angajatorului la =4313,,Contribuția angajatorului pentru 533 lei

asigurările sociale de sănătate asig. sociale de sănătate’’

6452,,Contribuția unității la fondul de șomaj’’=371,,Contribuția unității la fondul de 511lei

șomaj’’

3.4.5 CONTABILITATEA TREZORERIEI

În desfășurarea activității întreprinderii, pe lângă fluxurile de materiale ,produse ,mărfuri și servicii se derulează și fluxurile monetare sau de trezorerie .Trezoreria include activitățile specifice de organizare și conducere a fluxurilor de monedă ,asigurând lichiditățile necesare.

Mijloacele prin care se desfășoară operațiunile de trezorerie sunt reprezentate de disponibilități bănești (numerar în casierie ,depozite la termen ,depozite în conturi curente ), credite bancare pe termen scurt (soldurile creditoare ale conturilor curente),efecte de comerț și credite de scont.,investiții financiare pe termen scurt(titlurile de plasament).

NC3

SC IATSA Bacău achiziționează pe data de 02.12.2011 ,un nr. de 100.000 acțiuni emise de

S.C PETROM S.A la prețul de 0.25 lei/titlu.

43

5081,,Alte titluri de plasament’’ =5121,,Conturi la bănci în lei’’ 25.000 lei

NC 5

SC IATSA Bacău achiziționează tichete cadou în valoare de 7000 lei ,costul imprimantelor

fiind de 124 lei plus TVA 24%,potrivit Facturii nr. 82 /04.12.2011.

% = 4013,,Furnizori 7.124

5328 ,,Alte valori’’ 7.000

628,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți’’ 100

4426,,TVA deductibilă’’ 24

NC 6

SC IATSA Bacău înregistrează conform Extrasului de cont nr.5 /05 .12.2011 transferarea

la credite nerambursate de scadență a sumei de 385 vlei reprezentând o rată dintr-un credit

pe termen scurt ajunsă la scadență și neplătită.

5191,,Credite bancare pe termen scurt’’ =5192,,Credite bancare pe termen scurt 385 lei

neajunse la scadentă’’

44

NC 21

SC IATSA Bacău achiziționează prin casieria entității timbre fiscale și poștale în valoare de

100 lei ,potrivit Facturii nr. 29/07.12.2011 pentru livrarea de produse finite .

5121,,Conturi la bănci în lei’’ = 4111 ,,Clienți’’ 6.200 lei

NC 29

SC IATSA Bacău restituie ,conform Ordinului de plată nr.78/13.12.2011 suma de 2.000 euro

la cursul de 4,45 lei/euro ,reprezentând garanția pentru participare la licitație depusă de DUMI PREST în data de 08.12.2011.

167,,Alte împrumuturi și datorii asimilate’’ =5121,,Conturi la bănci în lei 8900 lei

NC 30

SC IATSA Bacău depune la bancăși încasează Biletul la ordin nr. 17/10.12.2011 în valoare

de 12.400 lei ,acceptat de la clientul DUNAVAL .Pentru operațiunea de decontare banca percepe comision de 62 lei .

5121,,Conturi la bănci în lei ’’ = 413,,Efecte de primit de la clienți’’ 12.400 lei

45

627,,Cheltuieli cu serviciile = 5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ 62 lei

asimilate și alte datorii’’

NC 40

SC IATSA Bacău deschide un acreditiv în valoare de 5.500 lei la o unitate bancară în vederea achitării unui furnizor de mărfuri ,conform Ordinului de plată nr.2450 /17.12.2011.

541,,Acreditive’’ = 5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ 5.500 lei

NC 45

SC IATSA Bacău încasează ,conform Ordinului de plată nr. 721 suma de 7.500 lei reprezentând chiria pentru o clădire aferentă lunii ianuarie 2012.

5121,,Conturi la bănci în lei ’’ = 472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ 7.500 lei

NC 47

SC IATSA Bacău achită furnizorului AUTO CAR contravaloarea Facturii nr.324 /09.12.2011 ,conform Ordinului der plată nr. 2440 /21.12.2011

4013,,Furnizori =5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ 558 lei

46

NC 50

S.C IATSA Bacău distribuie salariaților tichete cadou în valoare de 7.000 lei ,din cele achiziționate în data de 04.12.2011 conform Situației salariaților la data de 22.12.2011 nr. 7 /23 .12.2011 .

642,,Cheltuieli cu tichetele =5328,,Alte valori’’ 7.000 lei

de masă acordate salariaților’’

3.4.6 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR

Întreprinderea desfășoară activități care generează consumuri, reprezentate de cheltuieli și rezultate , de venituri .

O parte din resursele materiale se consumă ,altă parte se depreciază treptat ,iar resursele umane trebuie să fie remunerate .Expresia bănească a acestor consumuri este reprezentată de cheltuieli, care în interpretarea IASC/IASB constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri , scăderi ale valorii activelor sau creșterii datoriilor.Prin includerea cheltuielilor în costul bunurilor ,lucrărilor sau serviciilor se obțin venituri din exploatare care reprezintă creșteri ale beneficiilor economice.

Contabilitatea reflectă cheltuielile și veniturile ,determină și pune în evidență rezultatul global al activității.

47

NC 4

CS IATSA Bacău a solicitat unui institut de cercetări elaborarea unui studiu ,pentru care a primit ,ulterior Factura nr. 318 /03 .12.2011.Contravaloarea studiului efectuat în favoarea societății este de 2.480 lei.,TVA 24%.

% = 401,, Furnizori ’’ 2.480 lei

614,,Cheltuieli cu studiile și cercetările’’ 2.000 lei

4426,,TVA deductibilă ’’ 480 lei

NC 9

SC IATSA Bacău primește o amendă ,în data de 06.12.2011 ,pentru încălcarea normelor de protecție a muncii ,în valoare de 1000 lei.

6581,,Despăgubiri,amenzi și penalități’’ = 4481,,Alte datorii față de 1.000 lei

bugetul statului’

NC 13

SC IATSA Bacău prestează servicii clientului NCS SRL ,pentru care emite Factura nr.29 /07 .12.2011 ,în valoare de 43.400 lei,TVA 24%.

4111 ,,Clienți’’ % 43.400 lei

704,,Venituri din lucrări executate ’’ 35.000 lei

4427 ,,TVA colectată’’ 8.400 lei

48

NC 19

SC IATSA Bacău execută lucrări clientului DUNAVAL SRL ,conform Facturii nr. 32/10.12.2011.,în valoare de 12.400 lei ,TVA 24% ,de la care se primește Biletul de ordin nr.17/10.12.2011.

4111,,Clienți’’ = % 12.400 lei

704,,Venituri din servicii prestate’’ 170 lei

4427,,TVA colectată’’ 41lei

NC 22

S.C IATSA Bacău înregisterază Factura nr. 320 /11.12.2011 ,reprezentând consumul de apă în valoare de 211 lei.,TVA 24%.

% = 401,,Furnizori’’ 211 lei

605,,Cheltuieli privind energia și apa’’ 170 lei

4426..TVA deductibilă’’ 41 lei

49

NC 26

SC IATSA Bacău înregistrează Factura nr.1.075 /12.12.2011 ,reprezentând consumul de energie electrică în valoare de 310 lei ,TVA 24%.

% =401,,Furnizori’’ 310 lei

605,,Cheltuieli cu energia și apa’’ 250 lei

4426,,TVA deductibilă’’ 60 lei

NC 32

SC IATSA Bacău primește Factura nr. 2897/14.12.2011 ,reprezentând contravaloarea serviciilor de telecomunicații ,în sumă de 62 lei,TVA 24%.

% = 403,,Furnizori’’ 62lei

626,,Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații’’ 50 lei

4426,,TVA deductibilă’’ 12 lei

50

NC 41

S.C IATSA Bacău înregisterază Factura nr.17 /17.12.2011 reprezentând cheltuieli cu reparații efectuate la Mecanica în valoare de 150 lei,TVA 24%.

NC 48

S.C IATSA Bacău achtă prin virament contravaloarea facturilor reprezentând consumul de apă și energie electrică ,conform Ordinul de plată nr.2440 /21 12.2011 .

301,,Furnizori’’ =5121,,Conturi la bănci în lei’’ 521 lei

TP8

NC 71

Se înregistrează vânzarea unui autoturism cu valoare contabilă 28. 000 lei ,amortizat 50%,cu prețul de 13.000 lei +TVA.

4111,,Clienți’’ = % 16.200 lei

7583,,Venituri din vânzarea activelor ’’ 13.000 lei

4427,,TVA colectată’’ 3.120 lei

51

NC 72

Se înregistrează scoaterea din evidență contabilă a autoturismului vândut.

% = 2133,,Mijloace de transport’’ 28.000 lei

2813,,Amortizarea instalațiilor, 14.000 lei

mijloacelor de transport ,animale

și plantații’’

6583,, Cheltuieli privind activele cedate ’’ 14.000 lei

NC 73

Se înregistrează conform Aviz 3999 /31.12.2011 piese de schimb.

% = 408 ,,Furnizori-facturi nesosite’’ 1.240 lei

3024,,Piese de schimb’’ 1.000 lei

4428,,TVA neexigibilă’’ 240 lei

52

NC 74

Se înregistrează Factura nr. 451/31.12.2011 pentru avizul de plată din NC 73.

408,,Furnizori-facturi nesosite’’ = 401 ,,Furnizori ’’ 1.240 lei

4426,,TVA deductibilă’’ = 4428,,TVA neexigibilă’’ 240 lei

NC 75

Se înregistrează Factura de avans nr. 325/ 30.12.2011 pentru prestarea unui serviciu ce urmează să fie prestat .

% = 401,,Furnizori’’ 620 lei

4092,,Furnizori –debitori pentru prestări servicii’’ 500 lei

4426,,TVA deductibilă’’ 120 lei

53

NC 76

Se înregistrează Factura nr. 326 /31.12.2011 reprezentând stornarea avansului în urma efectuării serviciului.

% = 401,,Furnizori’’ 620 lei

4092 500 lei

4426 120 lei

NC 77

Se înregistrează Factura nr. 327/31.12.2011 de reparații pentru care s-a achitat în avans.

% = 401,,Furnizori’’ 620 lei

611,,Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile. 500 lei

4426,,TVA deductibilă’’ 120 lei

54

NC 78

Se înregistrează expedierea doar pe baza Avizului de însoțire a mărfii nr. 325/ 30.12.2011 piese de schimb.

418,,Clienți-facturi de întocmit’’ % 248 lei

707,,Venituri din vânzarea 200 lei

mărfurilor’’

4428,,TVA neexigibilă’’ 48 lei

NC 79

Se înregistrează Factura nr. 395 /31.12.2011 pentru piesele de schimb expediate pe baza de Aviz .

4111,,Clienți’’ = 418,,Clienți –facturi de întocmit’’ 248 lei

NC 80

Se înregistrează un avans de trezorerie dat unui salariat pentru deplasarea la Pitești.

542,,Avansuri de trezorerie’’ = 5311,,Casa în lei’’ 200 lei

55

NC 81

Se înregistrează justificarea avansului de trezorerie ,bilete de călătorie -186 și restituie suma necheltuită-14 lei.

% 542 ,,Avansuri de trezorerie’’ 200 lei

401,,Furnizori’’ 186 lei

5311,,Casa în lei’’ 14 lei

3.4.7 LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI FINANCIAR ȘI RAPORTAREA FINANCIARĂ

La 31 decembrie ,în fiecare an , se încheie exercițiul financiar ce începe la 1 ianuarie sau în cursul anului ,la data înfiintării întreprinderii la Oficiul Registrului Comerțului.

Lucrările de închidere a exercițiului financiar sunt:

-întocmirea balanței conturilor;

-inventarierea generală a patrimoniului;

-contabilitatea operațiilor de regularizare ;

-întocmirea balanței conturilor după inventariere;

-determinarea rezultatului exercițiului i distribuirea profituluisau finanțarea pierderii.

-închiderea conturilor de activ și a conturilor de pasiv .

56

3.4.7.1 ÎNTOCMIREA BALANȚEI CONTURILOR ÎNAINTE DE INVENTARIERE

ANEXA 3 /Tabel nr. 3.4.7

3.4.7.1.2 INVENTARIEREA GENERALĂ A PATRIMONILUI

Inventarierea generală a patrimoniului stabilește situația reală a patrimoniului ,vizând atât constatarea mărimii faptice a elementelor de activ,datorii și capitaluri proprii ,cât și evaluarea lor la nivelul valorii actuale.Pentru centralizarea datelor se întocmește balanța de verificare.

Situația netă a patrimoniului =Activul inventariat – Datoriile inventariate

Evaluarea elementelor inventariate se face la nivelul valorii actuale ,denumită valoare de inventar.Se întocmesc situațiile financiare anuale pe baza analizei documentelor contabile de sinteză și raportare.

3.4.7.3 CONTABILITATEA OPERAȚIILOR DE REGULARIZARE

Operațiunile de regularizare oferă informații referitoare la poziția financiară și performanța întreprinderii.Acestea cuprind diferențele de inventar ,amortizările ,ajustările pentru depreciere ,provizioanele ,diferențele de curs valutar .

Rupă stabilirea rezultatelor inventarului se regularizează plusurile și minusurile prin înregistrarea și decontarea lor .Dacă lipsurile nu se datorează cuiva ,se decontează asupra veniturilor sau cheltuielilor .

57

NC 83

La SC IATSA Bacău s-a constatat o lipsă la materialele consumabile,(hârtie copiator cantitate 5 ,preț unitar 12 )în valoare de 60 lei și un plus la materiale de natura obiectelor de inventar (imprimantă ,cantitate 1 ,preț unitar 1.500 lei ,conform listei de inventariere întocmită în data de 22.12.2011,la gestiunea sediu .

461,,Debitori diverși’’ % 74

3028,,Alte materiale consumabile’’ 60

4427,,TVA colectată’’ 14

303 ,,Materiale de natura obiectelor de inventar’’ =7588,, Alte venituri din exloatare ’’ 1500 lei

NC 84

Cu ocazia inventarierii anuale S.C IATSA Bacău gestiunea garaj se constată următoarea situație pentru imobilizarea corporală echipament tehnologic ,valoare de inventar 930 lei,valoare contabilă 900 lei ,conform Listei de inventariere din 31.12.2011 . Pentru această imobilizare există o ajustare constituită la închiderea exercițiului precedent ,2010 ,în valoare de 100 lei.Se efectuează operațiunile de regularizare ,privind ajustările pentru depreciere aferentă imobilizării în cauză.

58

2913,,Ajustări pentru deprecierea instalațiilor’’=7813,,Venituri din ajustări pentru 100

deprecierea imobilizărilor’’

NC 85

La 31.12.2011 ,la S.C IATSA Bacău soldul contului 5124 ,, Conturi la bănci în valută ’’ este de 3987 lei ,reprezentând contravaloarea a 918 euro.

Cursul valutar comunicat de BNR valabil la 31.12.2011 este de 4,40 lei /euro.

Se calculează și se înregistrează diferențele de curs valutar rezultate din actualizarea valorii în lei ,la închiderea exercițiuluifinanciar a disponibilităților în valută existente .

5124 ,,Conturi la bănci în valută’’ 765 ,,Venituri din diferențe de curs valutar’’ 52 lei

NC 86

La sfârșitul lunii decembrie 2011 ,la S.C IATSA Bacău se decontează TVA deductibilă în valoare de 7.202 lei ,asupra TVA colectată de 14.054 lei .

59

4427,,TVA colectată’’ = % 14.054

4426,,TVA deductibilă’’ 7.202

4423,,TVA de plată 6.852

3.4.7.4 ÎNTOCMIREA REGISTRULUI -JURNAL

ANEXA 4 /TABEL 3.4

3.4.7.5 DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIȚIULUI

Contabilitatea rezultatului exercițiului

Diferența între veniturile si cheltuielile unui exercițiu reprezintă rezultatul exercițiului .

Pentru contabilizarea rezultatelor economico-financiare curente ale exercițiului sunt utilizate conturile:

A. Contul 121 „Profit si pierdere” care la sfârșitul exercițiului financiar poate prezenta:

a) sold creditor, când veniturile exercițiului sunt mai mari decat cheltuielile;

b) sold debitor, când cheltuielile sunt mai mari.

În debitul contului se înregistrează, cu ocazia închiderii, cheltuielile reflectate cu ajutorul conturilor din clasa a VI-a, iar in creditul său se înregistrează veniturile reflectate cu ajutorul conturilor din clasa a VII-a din Planul de Conturi General.

Indiferent de natura soldului (creditor sau debitor), acesta se preia in bilanț, cu semnul plus (daca este creditor) sau minus (daca este pierdere) la rubrici (posturi bilantiere) distincte din structura capitalurilor proprii.

Contul 121 “Profit si pierdere” are practic doua “momente” distincte de funcționare, si anume:

– La sfârsitul exercitiului financiar expirabil (N), cand se închid conturile de venituri si cheltuieli.

– În exercitiul financiar N+1, la momentul închiderii contului 121 “Profit si pierdere” aferent exercițiului financiar N, pe baza hotarârii Adunării generale a asociaților sau acționarilor.

În cazul În care rezultatul exercțiului N se concretizeaza in profit, contul 121 “Profit si pierdere” se închide, in exercitiul financiar următor, prin formula contabilă:

În cazul in care rezultatul exercițiului N se concretizează in pierdere, Adunarea Generală a asociaților sau acționarilor poate hotărî reportarea pierderii pentru exercitiile financiare urmatoare, caz in care contul 121 „Profit si pierdere” se închide prin formula contabilă:

 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul     =    121 “Profit si pierdere”             X

           nerepartizat sau pierderea neacoperita”            

B. Contul de repartizare a profitului care să corecteze în bilanț profitul repartizat pe destinațiile supuse aprobării Adunarii Generale. Acest cont este 129 “Repartizarea profitului”.

        Fiind un cont de repartizare pe diferite destinații a surplusului de mijloace economice (active patrimoniale) avand ca sursa de proveniența profitul, contul 129 “Repartizarea profitului” este un cont de activ, dupa soldul pe care îl prezintă la închiderea exercițiului financiar .

        În bilanț soldul contului 129 “Repartizarea profitului” este preluat la un post bilantier distinct.

60

NC 87

La 31.12.2012 ,S.C IATSA Bacău realizează decontarea cheltuielilor înregistrate pe parcursul perioadei ,în valoare totală de 57.122 lei ,asupra rezultatului exercițiului ,prin închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile lor ce rezultă din Balanța de verificare ,întocmită după inventariere și operațiunile de regularizare .

121,, Profit sau pierdere’’ = % 57.122

6024,,Cheltuieli privind piesele de schimb ’’ 150

6028,,Cheltuieli privind alte materiale consumabile’’ 525

603 ,,Cheltuieli de natura obiectelor de inventar 1450

605 ,, Cheltuieli privind energia și apa ’’ 420

609 ,,Reduceri comerciale primite’’ 300

611 ,,Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile’’ 650

613,, Cheltuieli cu primele de asigurare’’ 521

614,,Cheltuieli cu studiile și cercetările’’ 2000

625,,Cheltuieli cu deplasări,transferări și detașări’’ 150

626,,Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații’’ 125

627,,Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate’’ 41

628,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți’’ 100

61

635,,Cheltuieli cu alte taxe,impozite și vărsăminte ’’ 150

641,, Cheltuieli cu salariile personalului’’ 10.258

642,,Cheltuieli cu tichetele de masă ’’ 7.000

6451,,Contribuția unității la asigurările sociale’’ 2.134

6452,,Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj’’ 51

6453,,Contribuția angajatorului pentru 533

asigurările sociale de sănătate ’’

6581,,Despăgubiri,amenzi și penalități’’ 1.000

6583,,Cheltuieli 14.000

666,,Cheltuieliprivindobânzile’’ 164

6811 ,,Cheltuieli de exloatare privind 12.500

amortizarea imobilizărilor’’

6812,,Cheltuieli cu exploatarea 3.500

privind provizioanele’’

NC 88

La 31 .12.2011 ,SC IATSA Bacău realizează decontarea veniturilor înregistrate pe parcursul perioadei ,în valoare totală de 61.297 lei ,asupra rezultatului exercițiului ,prin închiderea conturilor de venituri pentru soldurile lor ce rezultă din Balanța de verificare întocmită după operațiunile de inventariere și operațiile de regularizare .

62

% = 121 ,,Profit sau pierdere’’ 61.297

704,,Venituri din servicii prestate’’ 45.000

707,,Venituri din vânzarea mărfurilor’’ 500

7853,,Venituri din vânzarea activelor’’ 13.000

762,,Venituri din investiții financiare pe termen scurt’’ 2.500

763,,Venituri din creanțe imobilizate’’ 47

765,,Venituri din diferențe de curs valutar ’’ 52

766,,Venituri din dobânzi’’ 98

7813,,Venituridinajustări pentru deprecierea imobilizărilor’’ 100

Rezultatul contabil =Venituri totale –Cheltuieli totale

=61.297 -57.12

=4.175 lei

3.4.7.6 REPARTIZAREA REZULTATULUI EXERCIȚIULUI

NC 89

La 31.12.2011,S.C IATSA Bacău înregistrează repartizarea din profitul exercițiului înainte de impozitare a sumei de 4.175 lei pentru constituirea rezervei legale ,sumă stabilită astfel:

63

-Venituri totale 61.297 lei;

-Cheltuieli totale 57.122 lei;

-Rezultatul exercițiului înainte de impozitare 4.175 lei;

-Valoarea aferentă rezervei legale 209 lei.

129,,Repartizarea profitului’’ = 1061,,Rezerve legale’’ 209 lei

3.4.7.7 IMPOZITAREA PROFITULUI

NC 90

SC IATSA Bacău calculează și înregistrează ,la 31.12.2011 ,impozitul pe profit datorat bugetului statului pentru exercițiul financiar 2011.În acest scop ,în Registrul fiscal se determină rezultatul impozabil plecând de la Rezultatul exercițiului înainte de impozitare ,astfel:

-Rezultatul exercițiului înainte de impozitare 4.175 lei;

-Venituri neimpozabile și alte deduceri fiscale (rezerva legală constituită din profit în 2011 ,209 lei +100 lei )

-Cheltuieli nedeductibile 1.000 lei (amenzi 1.000 lei +ajustări pentru depreciere 0 lei+provizioane 0 lei);

64

-Rezultatul fiscal (profit impozabil ) 4.866 lei;

-Impozitul pe profit =Profit impozabil x16%=779 lei.

691,,Cheltuieli cu impozitul pe profit’’ = 441 ,,Impozitul pe profit’’ 779 lei

121,,Profit sau pierdere ’’ = 691,,Cheltuieli cu impozitul pe profit’’ 779 lei

65

CAPITOLUL IV

RAPORTAREA FINANCIARĂ

Comunicarea informațiilor contabile se concretizează în situații financiare care trebuie să fie întocmite și publicate anual ,după data încheierii exercițiului financiar .

Conținutul,forma și formatul situațiilor financiare sunt prezentate în reglementările contabile.

4.1 Bilanțul contabil

Procesul de trecere de la situația financiară reflectată de soldurile din Balanța sintetică la cea reliefată în Bilanț este divers.Indicatorii primari sunt obținuți prin preluarea soldurilor unor conturi sintetice sau analitice și prelucrarea lor.

Indicatorii se identifică cu posturile de bilanț.și sunt reprezentați de capitole codificate cu cifre romane și grupe codificate cu majuscule.Reglementările contabile pentru agenții economici in România (OMEFP nr.3055/2009) prevăd shema de bilanț vertical sub formă de listă ,pentru a se pune în evidență situația patrimonială netă sau datoria netă ².

Bilanțul prezintă nivelul sistemului de indicatori în două momente :

-la începutul anului ;

-la sfârșitul exercițiului financiar pentru care se face raportarea.

Situația patrimoniului este dată de elementele de activ si pasiv.
Activul grupează elementele în bunuri reale si creanțe iar pasivul în capital propriu si datorii.
Perspectiva financiară grupează activele in funcție de lichiditatea acestora ,iar pasivul, in functie de exigibilitatea lor. În structura activului ,active durabile, stocuri active realizabile si disponibile(lichiditați)iar cea a pasivului în capitaluri permanente (pe termen lung )si pe termen scurt.

ANEXA 5 /Tabel nr 4.1.

4.2 Contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere se obține prin preluarea și prelucrarea datelor pe care le conține conturile din clasa 6,,Conturi de cheltuieli’’ și clasa 7 ,,Conturi de venituri’’ și care se referă la cheltuielile ,respectiv veniturile cumulate la începutul anului și cumulate la sfârșitul fiecărei luni în cele două părți ale contului 121..Profit sau pierdere’’²

¹ Contul de profit și pierdere prezintă veniturile și cheltuielile grupate pe activități :

-activități de exploatare ;

-activitate financiară;

-activitate extraordinară.

Contul de profit și pierdere prezintă și rezultatul exercițiului determinat prin compararea veniturilor și cheltuielilor.,astfel:

-rezultatul din exploatare;

-rezultatul financiar;

-rezultatul curent al exercițiului;

-rezultatul extraordinar;

-rezultatul brut al exercițiului.

A doua componentă a situatiilor financiare este contul de profit si pierdere.
Întreprinderea are la bază :
– valorile produse si vândute denumite venituri;

67

– valorile utilizate pentru obținerea unor venituri, care sunt constituite în costuri angajate , denumite cheltuieli

Se obține profit , atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.
Partea preponderentă a veniturilor o reprezintă cifra de afaceri realizată de înteprindere in cursul exercițiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de înteprindere in cursul exercițiului.Daca bilanțul contabil permite o cunoastere a poziției financiare a întreprinderii,contul de profit si pierdere oferă informații asupra activității înteprinderii,a modului cum aceasta iși gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le generează.
Directiva a IV a europeană privind documentele contabile de sinteză ale societăților de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totusi, datorita diferentelor de cultură si tradiție contabilă din țările comunitare, obligativitatea prezentarii standadizate a contului de rezultate se manifestă prin posibilitatea de optiune între mai multe scheme de cont de profit si pierdere.

SCHEMELE DE CONT DE REZULTATE PROPUSE DE DIRECTIVA a IV-a
SE POT REPREZENTA ASTFEL:

STRUCTURA DETALIATA A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE FORMAT “LISTA” CU PREZENTAREA CHELTUIELILOR DUPA NATURA LOR
1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.19.20.21. Marimea reala a cifrei de afaceri.Variatia stocurilor de produse finite si lucrări in curs de execuție.Lucrări efectuate de întreprindere pentru sine și înregistrate in activ.Alte venituri de exploatare.a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile.b) Alte cheltuieli externe.Cheltuieli de personal.a) Corectarile de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizarile corporale si necorporale.b) Corectarile de valoare privind elementele activului circulant, in masura in care ele depasesc corectarile normale de valoare in cadrul intreprinderii.Alte cheltuieli de exploatare.Venituri ce provin din participații, cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile legate.Venituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creanțe ale activului imobilizat, cu menționare separată a celor ce provin de la întreprinderile legate.Alte dobânzi si venituri asimilate, cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile legate.Corectările de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinând activului circulant.Dobânzi si cheltuieli asimilate cu menționarea separată a celor ce vizează întreprinderile legate. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile ordinare.Rezultatul care provine din activitatile ordinare dupa impozitare.Venituri extraordinare.Cheltuieli extraordinare.Rezultate extraordinare.Impozitul asupra rezultatelor extraordinare.Alte impozite care nu figurează in posturile anterioare.Rezultatul exercițiului

68

STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN NORMALIZAREA CONTABILĂ INTERNATIONALĂ

Organismul internațional de normalizare contabilă (IASC) , consideră contul de rezultate ca un component al ansamblului de situații financiare destinate procesului de informare financiară.
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice creștere de capitaluri proprii, alta decât cresterea capitalului.

În această definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curentă a întreprinderii sau venituri propriu -zise (vânzari, onorarii, comisioane, dobânzi, etc) cât si alte venituri si plusuri de valori sau câstiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul unui exercițiu sub forma diminuării activelor sau creșterii datoriilor și care au generat o scădere de capitaluri proprii alta decât distribuirile către proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuială

. Se pot distinge:
– cheltuieli propriu-zise care rezultă din activitatea curentă (cum sunt costul vanzărilor, cheltuielile de personal, etc.
– pierderile si minusurile de valoare (rezultând din catastrofe naturale, din vânzarea activelor imobilizate, din variația cursului imobiliar, etc) și care pot să rezulte sau nu din activitați curente ale întreprinderii.

Pentru ca rezultatul contabil să măsoare corect performanța întreprinderii este necesară respectarea principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adică din momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la oțtinerea venitului respectiv.

ANEXA 6 /Tabel nr. 4.2

V.CAPITOLUL INFORMATIC

Am utilizat Programul Microsoft Acces ,care reprezintă un sistem de gestionare computerizat a bazelor de date structurate astfel încât să permită efectuarea unor operații ,precum regăsirea ,memorarea ,modificarea sau ștergerea datelor.

Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului financiar

5.1 Bilanțul financiar are drept scop măsurarea capacității întreprinderii de a-și onora datoriile

și de a verifica lichiditatea ,care reprezintă proprietatea unui activ de a fi transformat în monedă pentru a acoperi datoriile pasivului exigibil.

Bilanțul financiar ordonează posturile de activ și de pasiv exclusiv pe criterii de lichiditate ,respectiv exigibilitate.

Bilanțul financiar are la bază încetarea activității ,de aceea în construcția lui se impun corecții precum eliminarea elementelor de activ fictive și eliminarea activelor și pasivelor de regularizare ,care se raportează la exercițiile viitoare.

În activul bilanțului sunt înscrise elementele mai puțin lichide ,denumite alocări stabile sau permanente(imobilizările necorporale ,corporale și financiare),apoi se înscriu elementele mai lichide numite alocări temporare (stocuri ,creanțe ,disponibilități).

Activul financiar obținut prin prelucrarea celui bilanțier va cuprinde :

-la activele imobilizate :imobilizări corporale,necorporale și financiare cu durată rămasă de peste un an,creanțe cu o durată mai mare de un an;

-la activele circulante :elementele de imobilizări necorporale,corporale și financiare cu durata rămasă nmai mică de un an ;stocuri ,creanțe cu scadența sub un an.

70

Pasivul financiar obținut prin corectare va cuprinde :

-capitalul permanent care include capitalul propriu ,provizioanele constituite pentru o perioadă mai mare de un an și datoriile financiare exigibile după o perioadă mai mare de un an;

-datoriile pe termen scurt.

5.1.2 Bilanțul financiar simplificat al SC IATSA BACĂU :

ANEXA 7 /Tabel nr. 5.1.2

5.1.1 Analiza statică a echilibrului financiar pe baza bilanțului

După constituirea bilanțului financiar se inițiază analiza financiară știindu-se că suma capitalurilor permanente trebuie să fie egală cu suma utilizărilor permanente ,adică suma resurselor permanente să depășească alocările permanente pentru ca întreprinderea să dispună de o marjă de siguranță¹.

Fondul de rulment este un indicator al echilibrului financiar .

Fond de rulment (FR) = Resurse permanente – Alocări permanente

Situații :

FR >0 ,rezultă un excedent utilizat pentru acoperirea financiară a unei părți din activele circulante;

-FR< 0, denotă o stare de dezechilibru financiar;

FR =0 , reflectă echilibru între elementele stabile ale bilanțului.

71

Necesarul de exploatare trebuie să fie realizată din resurse temporare .

Necesarul de fond de rulment (NFR)= Nevoi temporare – Resurse temporare

Dacă:

-NFR >0 , situația este considerată favorabilă ,în măsura în care se datorează unei creșteri a nevoii de finanțare,sau nefavorabilă ,când se datorează unei accelerări a plăților și unei întârzieri a încasărilor;

-NFR<0 ,situație pozitivă dacă se datorează unei viteze de rotație accelerată a activelor circulante.

Dacă FR depășește NFR ,excedentul se regăsește sub forma trezoreriei nete ( TN).

TN =FR –NFR

Efectuând calculele privid indicatorii de echilibru ,se obțin următoarele rezultate:

1)FR = ( 4.734.488 + 236.221) – 4.757.004

FR =213.705

FR >0 ,rezultă un excedent utilizat pentru acoperirea financiară a unei părți din activele circulante;

2)Necesarul de fond de rulment =( 901.404 +357.622) -805.267

= 453.759

Situația este considerată favorabilă ,în măsura în care se datorează unei creșteri a nevoii de finanțare,sau nefavorabilă ,când se datorează unei accelerări a plăților și unei întârzieri a încasărilor.

72

Lichiditatea reprezintă capacitatea entității de a onora plățile la termen.

Se apreciază prin ratele de lichiditate.

Rata lichidității generale = Active circulante/Datorii pe termen scurt

Este o expresie a echilibrului financiar pe termen scurt și reflectă capacitatea activelor curente disponibile de a se transforma în disponibilități bănești care să acopere datoriile scadente pe termen scurt. Dacă are valori subunitare indică un dezechilibru la nivelul trezoreriei societății.

Rata lichidității generale = 1.370.488 / 1.156.783

=1,18 (în jurul valorii de 2)

Valoarea este favorabilă și oferă garanția acoperirii datoriilor curente.

Rata lichidității curente =(Active circulante – Stocuri) / Datorii pe termen scurt

Reflectă capacitatea activelor circulante ale societății, concretizate în creanțe și trezorerie  de a-și onora datoriile exigibile pe termen scurt.Se consideră normal nivelul de 0,8-1.

Rata lichidității curente =(1.370.488 -901.404) / 1.156.783

=0,40

Valoare nefavorabilă ; nu oferă garanția acoperirii datoriilor exigibile pe termen scurt.

73

CONCLUZII

În acestă lucrare am urmărit analiza evolutivă a procesului de creare a Uniunii Europene și Monetare ,am descris coordonatele politicilor de bază și am examinat aplicarea lor în cadrul entității S.C IATSA Bacău.

Am analizat pe parcursul lucrării conținutul politicilor de bază ale Uniunii Europene și am aprofundat mecanismul lor de funcționare.Am utilizat cercetarea descriptivă, deducția și previzionarea în analiza politicilor concepute ,coordonate și reglementate juridic, de către Uniunea Europeană.

Coeziunea intereselor statelor membre, a stat la baza cooperării și realizării obiectivelor economice ,politice,sociale și culturale stabilite și reglementate legislativ de Uniunea Europeană .România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 ,devenind parte din procesul de cooperare în domenii strategice din punct de vedere a importanței lor. Integrarea implică identificarea modalităților de aliniere a diferitelor ramuri economice la nivelul și exigențele standardelor economice .

Am utilizat metoda de analiză a dreptului comunitar care este metoda de integrare comunitară și constă in dialogul dintre interesele naționale si interesele comune.Realizarea unitații in diversitate a intereselor europene este posibilă prin aceasta metodă.Integrarea presupune parcurgerea unor stadii :zona de comerț liberă,uniunea vamală, piața comună ,uniunea economică și uniunea politică .

74

BIBLIOGRAFIE

Pătruț Vasile ,Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Fundației Chemarea ,Iași,1994

2 Rotilă Aristița și Pătruț Vasile ,Contabilitate și diagnostic financiar ,Editura Sedcom Libris ,2010;

3. Nicoleta Diaconu ,Dreptul Uniunii Europene (2011),Editura Lumina Lex ;

4. Țugui I.,Contabilitatea fluxurilor de trezorerie’’,Editura Economică,București,2000;

5 . Isărescu, M. Probleme ale politicii monetare într-o țară emergentă. Cazul României. Publicațiile Academiei Regale de Științe Economice și Financiare (2008) ;

6. N.Popa ,Teoria generală a dreptului ,Editura All Beck,București ,2002;

7. V. Marcu ,N.Diaconu ,Drept comunitar general ,Editura Lumina Lex ,2002

75

Surse Internet:

1.Banca Centrală Europeană, www.ecb.int

2.Banca Națională a României, www.bnr

3.Ministerul Finanțelor Publice, www.mfinante.ro

4.Piața Agricolă, www.piataagricola.ro

5.Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/index_en.htm

6.Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

7.Guvernul României, www.guv.ro

8.Institutul Național de Statistică, www.insse.ro

9.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro

76

BIBLIOGRAFIE

Pătruț Vasile ,Contabilitatea financiară a întreprinderii,Editura Fundației Chemarea ,Iași,1994

2 Rotilă Aristița și Pătruț Vasile ,Contabilitate și diagnostic financiar ,Editura Sedcom Libris ,2010;

3. Nicoleta Diaconu ,Dreptul Uniunii Europene (2011),Editura Lumina Lex ;

4. Țugui I.,Contabilitatea fluxurilor de trezorerie’’,Editura Economică,București,2000;

5 . Isărescu, M. Probleme ale politicii monetare într-o țară emergentă. Cazul României. Publicațiile Academiei Regale de Științe Economice și Financiare (2008) ;

6. N.Popa ,Teoria generală a dreptului ,Editura All Beck,București ,2002;

7. V. Marcu ,N.Diaconu ,Drept comunitar general ,Editura Lumina Lex ,2002

75

Surse Internet:

1.Banca Centrală Europeană, www.ecb.int

2.Banca Națională a României, www.bnr

3.Ministerul Finanțelor Publice, www.mfinante.ro

4.Piața Agricolă, www.piataagricola.ro

5.Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/index_en.htm

6.Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

7.Guvernul României, www.guv.ro

8.Institutul Național de Statistică, www.insse.ro

9.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro

76