. Politica Sociala In Romania Si Ocuparea Locurilor DE Munca In Armata
CUPRINS
INTRODUCERE
REPERE PRIVIND POLITICA SOCIALĂ
Politica socială se referă la ansamblu de căi și metode prin care statul se implică la nivelul proceselor sociale caracteristice colectivității, în scopul modificării acestora într-o direcție considerată de factorii polici ca dezirabilă. Activitățile statului în acest domeniu au ca obiectiv modificarea într-un sens specific a caracteristicilor vieții sociale ale unei colectivități.
Politica socială constă din activități în sfera economică, culturală, educațională, demografică, a sănătății, în sfera problematicii copilului, a persoanelor cu handicap, minorităților naționale a sexelor, a mediului înconjurător,etc. Politica socială nu are ca obiectiv întregul sistem social, ci doar punctele fierbinți considerate de către agenții economico-sociali ca cerințe ale bunei funcționări a vieții sociale și se caracterizează prin: obiective, câmp de acțiune, natura măsurilor luate sau decise, efectele la nivelul beneficiarilor, amploarea rezultatelor.
Obiectivele politicii sociale sunt grupate în trei componente. Prima face
referire la promovarea unor bunuri publice (apărare, securitate, infrastructură,
urbanistică, sănătate, educație, cultură, știință); a doua aceentuează protecția socială a acelor segmente de populație aflate în dificultatedeosebită, iar ultima se referă la dezvoltarea socială în general.
Structura conceptului de politică socială este configurată, de regulă, în funcție de legislația națională pe următoarele elemente: formarea sistemului de protecție socială, fixarea unui salariu minim garant, intervenția privind repartiția și politica de transferuri a veniturilor, dreptul de muncă și rolul sindicatelor în elaborarea politicilor sociale la nivelul microeconomic, durata zilei de muncă, problema habitatului, timpul liber și politica în domeniul culturii.
1.1. Politica socială a Uniunii Europene
Politica socială a Uniunii Europene este formată dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat și multiplicat pe parcursul timpului și care acționează în acele sectoare de activitate ce afectează sau generează gradul de bunăstare individuală și socială. Permanenta preocupare a comunității europene pentru aspectele de politică socială – începută cu Tratatul de Roma (1957) a dus, în timp, la crearea unui „model social european”. Astfel, Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera circulație a muncitorilor și la libertatea de stabilire a acestora, în contextul creării pieței comune. Tot prin acest tratat a fost prevăzută și crearea Fondului Social European, instrumentul de finanțare a politicii sociale și cel mai vechi dintre fondurile structurale.
Pasul următor a fost constituit de adoptarea Actului Unic European, în 1986, ce conține directive privind sănătatea și siguranța la locul de muncă, introduce dialogul social și conceptul de coeziune economică și socială (materializat prin crearea Fondului de coeziune economică și socială).
Anul 1989 constituie un moment important al construcției sociale europene prin adoptarea primului document programatic al politicii sociale – Carta Socială, ce stabilește drepturile sociale fundamentale și, odată cu acestea, direcțiile de acțiune ale politicii sociale. Un an mai târziu, în 1990, Tratatul de la Maastricht (ratificat în 1992) stabilește ca unul dintre obiectivele Uniunii atingerea unui „nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și al protecției sociale, egalitatea între femei și bărbați, creșterea standardelor de viață și a calității vieții…”(Articolul 2).
În 1991 a fost adoptat Protocolul Social, ce a fost anexat Tratatului de la Maastricht și care stabilește obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta Socială) ca fiind: promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, iar pe de altă parte combaterea excluziunii sociale și dezvoltarea resurselor umane, etc. (semnat de cele 11 state membre, nu și deMarea Britanie).
Cartea Verde, lansată în 1993, deschide procesul de discuție asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar și este urmată, în 1994, de Cartea Albă – ce stabilește prioritățile politicii sociale până în anul 2000. Acestea sunt concretizate în programele de acțiune socială pentru perioadele 1995-1997 și 1998 -2000.
În 1997, prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat în 1999) este abrogat Protocolul Social, este lansat Acordul Social și este integrat un nou articol în Tratatul Uniunii Europene, un articol privind ocuparea forței de muncă și cunoscut ca Titlul VIII. 1998 este anul în care Marea Britanie semnează Acordul Social și participă astfel la politica socială comunitară. Anul 2000 constituie un moment major în evoluția politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona, prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, reprezentat de transformarea economiei comunitare în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere. Tot în acest an a fost adoptată și Agenda Politicii Sociale, ce preia acele obiective specifice și elemente ale strategiei ce țin de politica socială și le convertește într-un program de acțiune pe 5 ani, care constituie cadrul politicii sociale actuale. În 2003 a avut loc evaluarea intermediară a Agendei Sociale, ce are ca rezultat ajustarea priorităților Agendei în funcție de progresul înregistrat până în acest moment și de schimbările politice, economice și sociale întregistrate la nivel comunitar. Actul Unic European a completat această linie prin o serie de articole referitoare la sănătatea și siguranța la locul de muncă, dialogul cu partenerii sociali și coeziunea economică și socială. În momentul de față, cadrul legal general al politicii sociale este dat de Articolele 2 și 13 ale Tratatului Comunității Europene și Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene, care continuă inițiativele anterioare prin adăugarea de prevederi referitoare la combaterea discriminării (de gen, a discriminării rasiale, etnice, religioase, bazate pe disabilități, vârstă sau orientare sexuală).
Astfel, Articolul 2 al Tratatului Comunității Europene prevede alături de o dezvoltare economică armonioasă, echilibrată și durabilă – „ un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și al protecției sociale, egalitatea între femei și bărbați […] creșterea standardelor de viață și a calității vieții…”, în timp ce Articolul 13 se referă la adoptarea de măsuri adecvate pentru combaterea discriminării bazate pe sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingeri religioase, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală”. Tot în Tratatul Comunității Europene, politica socială este adresată distinct în Titlul VIII (Articolele 125-130) – referitor la ocuparea forței de muncă și Titlul XI (Articolele 136-145) ce se referă explicit la politica socială, educație, formare profesională și tineret. Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene stabilind obiectivele Uniunii Europene preia aceste reglementări și menționează promovarea progresului economic și social printr-un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, întărirea drepturilor și intereselor indivizilor (prin introducerea cetățeniei europene) și libera circulație a persoanelor. Alături de aceste prevederi juridice stau o serie de directive si reglementări privind Fondul Social European (FSE), condițiile de muncă, ocuparea forței de muncă și șomajul, securitatea socială.
Unul dintre momentele cele mai importante ale evoluției acestui model se situează în jurul anului 2000, când se face trecerea de la o abordare bazată pe minimizarea consecințelor sociale negative ale schimbării structurale, la o abordare ce are în vedere modernizarea sistemului social european și investiția în capitalul uman, altfel spus, se trece de la o abordare cantitativă (minimizarea consecințelor) la una calitativă (investiția în oameni). De asemenea¸ o caracteristică importantă a politicii sociale este delegarea responsabilităților de atingere a obiectivelor comunitare către Statele Membre.
Deși preocuparea pentru aspectele sociale la nivel comunitar este prezentă încă de la începuturile acesteia, iar instrumente de politică socială au fost înființate timpuriu (crearea Fondului Social European în 1958), din punct de vedere programatic politica socială debutează odată cu adoptarea, în 1989, a Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor (cunoscută și drept Carta Socială).
Carta Socială reflectă preocuparea pentru dimensiunea socială a politicilor comunitare în contextul construcției pieței unice europene și a fost elaborată în urma unui proces de consultare a părților interesate (reprezentanți ai angajatorilor, lucrătorilor, liber profesioniștilor, fermierilor). Important de menționat este că, deși în faza de proiect se prefigura o soluție la nivel comunitar, documentul final accentuează rolul și responsabilitățile statelor membre în direcția aplicării si respectării drepturilor sociale fundamentale precum: libera circulație a muncitorilor, angajarea si salarizarea, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață, libertatea de asociere și negocierea colectivă, formarea profesională, protecția sănătății și siguranța la locul de muncă.
Pasul următor în programarea politicii sociale este reprezentat de Cartea Verde, documentul care a lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar (1993), în vederea elaborării Cărții Albe în 1994. Liniile de discuție identificate prin Cartea Verde privesc:
prioritățile comune tuturor statelor membre în domeniile pieței muncii,
formării profesionale și protecției sociale;
îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă;
accelerarea progresului în crearea unui sistem de producție bazat pe
calitate;
stimularea solidarității și integrării sociale;
lupta împotriva sărăciei și excluderii sociale;
piața unică și libera circulație a persoanelor;
promovarea egalității de șanse pentru bărbați și femei;
sprijinirea dialogului social;
principiul subsidiarității;
coeziunea economică și socială.
1.2. Politica socială în România. Alinierea politicii sociale din România la standardele comunitare
Pentru România, țară confruntată până recent cu presiunea schimbărilor necesare alinierii la standardele comunitare, se poate spune că politica socială reprezintă un exemplu de succes în istoria procesului de negociere. Aceasta deoarece Capitolul 13 de negociere, corespunzător politicii sociale, a fost deschis în al doilea semestru al anului 2001 și închis provizoriu în primul semestru al anului 2002, ceea ce înseamnă că au fost stabilite elementele de bază ale tuturor domeniilor semnificative în acest sector, chiar dacă procesul de corelare cu politica Uniunii Europene continuă.
În România, politica socială este o politică concertată, coordonată de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și susținută de activitatea altor ministere precum Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării.
Domeniile de activitate ale politicii sociale naționale sunt:
1.2.1. Piața forței de muncă (inclusiv șomajul) și politicile salariale;
1.2.2. Pensiile și alte drepturi de asigurări sociale;
1.2.3. Asistența socială și politicile familiale;
1.2.4. Relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă.
La aceste patru domenii de care este responsabil în special Ministerul Muncii se adaugă domeniile: Asigurări de Sănătate, Politici din sfera locuinței și locuirii, Politici în sfera Educației, Politicile sociale din domeniul probațiunii / reinserției sociale a persoanelor delinvente și alte politici sociale care sunt în responsabilitatea altor ministere. Fiecare dintre aceste domenii are cadrul său legal și instituțional, problemele specifice si prioritățile sale de acțiune.
1.2.1. Domeniul pieței forței de muncă (inclusiv șomajul) și al politicilor salariale
Acest domeniu cuprinde aspectele legate de ocuparea forței de muncă, reconversia profesională a șomeriles de consultare a părților interesate (reprezentanți ai angajatorilor, lucrătorilor, liber profesioniștilor, fermierilor). Important de menționat este că, deși în faza de proiect se prefigura o soluție la nivel comunitar, documentul final accentuează rolul și responsabilitățile statelor membre în direcția aplicării si respectării drepturilor sociale fundamentale precum: libera circulație a muncitorilor, angajarea si salarizarea, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață, libertatea de asociere și negocierea colectivă, formarea profesională, protecția sănătății și siguranța la locul de muncă.
Pasul următor în programarea politicii sociale este reprezentat de Cartea Verde, documentul care a lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar (1993), în vederea elaborării Cărții Albe în 1994. Liniile de discuție identificate prin Cartea Verde privesc:
prioritățile comune tuturor statelor membre în domeniile pieței muncii,
formării profesionale și protecției sociale;
îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă;
accelerarea progresului în crearea unui sistem de producție bazat pe
calitate;
stimularea solidarității și integrării sociale;
lupta împotriva sărăciei și excluderii sociale;
piața unică și libera circulație a persoanelor;
promovarea egalității de șanse pentru bărbați și femei;
sprijinirea dialogului social;
principiul subsidiarității;
coeziunea economică și socială.
1.2. Politica socială în România. Alinierea politicii sociale din România la standardele comunitare
Pentru România, țară confruntată până recent cu presiunea schimbărilor necesare alinierii la standardele comunitare, se poate spune că politica socială reprezintă un exemplu de succes în istoria procesului de negociere. Aceasta deoarece Capitolul 13 de negociere, corespunzător politicii sociale, a fost deschis în al doilea semestru al anului 2001 și închis provizoriu în primul semestru al anului 2002, ceea ce înseamnă că au fost stabilite elementele de bază ale tuturor domeniilor semnificative în acest sector, chiar dacă procesul de corelare cu politica Uniunii Europene continuă.
În România, politica socială este o politică concertată, coordonată de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și susținută de activitatea altor ministere precum Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării.
Domeniile de activitate ale politicii sociale naționale sunt:
1.2.1. Piața forței de muncă (inclusiv șomajul) și politicile salariale;
1.2.2. Pensiile și alte drepturi de asigurări sociale;
1.2.3. Asistența socială și politicile familiale;
1.2.4. Relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă.
La aceste patru domenii de care este responsabil în special Ministerul Muncii se adaugă domeniile: Asigurări de Sănătate, Politici din sfera locuinței și locuirii, Politici în sfera Educației, Politicile sociale din domeniul probațiunii / reinserției sociale a persoanelor delinvente și alte politici sociale care sunt în responsabilitatea altor ministere. Fiecare dintre aceste domenii are cadrul său legal și instituțional, problemele specifice si prioritățile sale de acțiune.
1.2.1. Domeniul pieței forței de muncă (inclusiv șomajul) și al politicilor salariale
Acest domeniu cuprinde aspectele legate de ocuparea forței de muncă, reconversia profesională a șomerilor, egalitatea de șanse pe piața muncii etc. și răspunde problemelor lor specifice. Cadrul legal de bază al acestui domeniu este format de Legea nr.76/2002 și de Ordonanța nr.129/2002.
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă „reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor și politicilor elaborate în vederea protecției persoanelor pentru riscul de șomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării și adaptării forței de muncă la cerințele pieței muncii” și stabilește obiectivele naționale în domeniu.
Ordonanța nr.129/2002 se referă la formarea profesională a adulților și semnifică ordonanța omonimă din 2000 (Ordonanța 129/2000), modificată și completată în 2002. Această ordonanță stabilește obiectivele formării profesionale a adulților, organizarea națională a formării profesionale a adulților, reglementează autorizarea furnizorilor de formare profesională si modalitățile de finanțare ale acesteia.
Documentul strategic al acestui domeniu este reprezentat de Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă (PNAO), adoptat în 2002 și structurat pe patru piloni – corespunzători pilonilor Strategiei europene de ocupare a forței de muncă.Îmbunătățirea capacității de angajare (angajabilitatea) este considerat a fi primul pilon, urmat de dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă și desigur promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților și asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați (șanse egale).
PNAO cuprinde măsurile pe termen scurt și mediu ce vor fi aplicate de România pentru îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă, în funcție de prioritățile corespunzătoare fiecăruia din cei patru piloni.
Principalele instituții ale domeniului forței de muncă sunt Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost înființată ca organism tripartit și are în subordine agenții constituite la nivel județean și la nivelul municipiului București, formând astfel o rețea națională de ocupare a forței de muncă. Agenția are trei obiective principale, potrivit cărora își desfășoară activitatea:
instituționalizarea dialogului social în domeniul ocupării și formării profesionale;
aplicarea strategiilor naționale în domeniul ocupării și formării
profesionale;
aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor neîncadrate în
muncă.
Activitățile specifice ale Agenției pentru realizarea acestor obiective (sau serviciile oferite) sunt activități de informare și consiliere a carierei, consultanță în vedera începerii a unei afaceri, servicii de preconcediere, completarea veniturilor șomerilor, subvenționarea locurilor de muncă și medierea muncii, acordarea de credite, organizarea de cursuri de formare
profesională și stimularea mobilității forței de muncă.
Tot pentru stimularea mobilității forței de muncă, însă la nivel internațional, acționează și Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă. În atribuțiile sale intră activități de recrutare și plasare a forței de muncă, activități de informare și consiliere a lucrătorilor migranți (și a celor interesați), eliberarea permiselor de muncă pentru cetățenii străini ce vor să lucreze în România, precum și atestarea și recunoașterea calificărilor profesionale ale acestora.
1.2.2. Domeniul pensiilor și al altor drepturi de asigurări sociale
Acest domeniu cuprinde organizarea și funcționarea sistemului public de pensii și a al asigurărilor sociale în România (cu excepția asigurărilor de șomaj și asigurărilor de sănătate care intră în alte categorii), ale cărui principii de bază sunt:
principiul unicității – statul organizează și garantează sistemul public bazat pe aceleași norme de drept;
principiul egalității – asigură tratament nediscriminatoriu tuturor
participanților la sistemul public de pensii și asigurări sociale;
principiul solidarității sociale – presupune drepturi și obligații reciproc
asumante de către participanții la sistem;
principiul obligativității – menționează obligativitatea participării la
sistem, pentru a putea beneficia de serviciile acestuia;
principiul contributivității – presupune constituirea fondurilor de asigurări
sociale prin plata de contribuții de către părțile participante la sistem;
principiul solidarității și redistribuirii intra și inter-generaționale-
presupune redistribuirea fondurilor de asigurări sociale atât între membrii unei generații (prin existența pensiei minime și plafonarea pensiei maxime), cât și de la o generație la alta prin utilizarea sistemului de pensii în flux;
principiul autonomiei – presupune administrarea de sine stătătoare a
sistemului public de asigurări.
Cadrul legal al sistemului de pensii și asigurări sociale este trasat de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ce reglementează modul si condițiile de funcționare ale sistemului, bugetul asigurărilor de stat și modul de realizare a contribuției de asigurări sociale. Principala instituție responsabilă pentru funcționarea sistemului de pensii și asigurări sociale este Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) care are rolul de a asigura resursele necesare pentru mecanismele de protecție socială, stabilirea de proceduri pentru implementarea măsurilor de asigurări sociale și în administrarea majorității măsurilor de aliniere la standardele comunitare în acestă direcție.
1.2.3. Domeniul asistenței sociale și al politicilor familiale
În cadrul acestui domeniu există trei direcții de dezvoltare (subdomenii): (a) prestații și servicii de asistență socială, (b) asistența socială pentru persoane vârstnice și (c) combaterea excluziunii sociale. Pentru fiecare din aceste subdomenii există un cadrul legislativ adecvat și instituții responsabile pentru implementarea acestuia. Înainte însă de a vedea modul propriu-zis de funcționare a asistenței sociale în România, trebuie menționat procesul de reformă ce a demarat în anul 2001, prin adoptarea Legii nr.705/2001 – ce reprezintă baza cadrului legal al sistemului național de asistență socială. Prin această lege este stabilit scopul asistenței sociale: „protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacități și competențe pentru integrare socială” și sunt definite:
dreptul la asistență socială;
prestațiile și serviciile sociale;
instituțiile de asistență socială;
organizarea și funcționarea sistemului național de asistență socială (la
nivel central și teritorial);
personalul din cadrul sistemului de asistență socială;
modalitatea de finanțare a asistenței sociale;
jurisdicția asistenței sociale;
comisia de mediere socială.
Principalele instituții responsabile în acest domeniu sunt la nivel central Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, iar la nivel local – Direcțiile de muncă și solidaritate socială județene (și cea a municipiului București) și Consiliile județene și locale (prin departamentele de asistență socială ).
1.2.4. Domeniul relațiilor de muncă, al securității și sănătății în muncă
Activitățile acestui domeniu au în vedere ralierea la abordarea comunitară a securității și sănătății în muncă, axată pe activitatea de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Baza legală a acestui domeniu este dată de Legea nr. 90/1996, ce definește cadrul de organizare a protecției muncii la nivel național și atribuțiile instituțiilor responsabile cu coordonarea si controlul acestei activități.
Alături de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei – ce constituie organismul principal de coordonare a acestei politici, principala instituție cu responsabilități în domeniu este Inspecția Muncii (aflată în directa subordonare a ministerului). Înființată în 1999 (Legea nr.108/1999), are drept scop urmărirea îndeplinirii obligațiilor legale de către angajatori în domeniul relațiilor de muncă, precum și a celor referitoare la condițiile de desfășurare a muncii, la apărarea vieții, integrității corporale și sănătății tuturor celor implicați în cadrul procesului de muncă. De asemenea, România este afiliată la Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate la Locul de Muncă.
Așa cum politica socială a Uniunii Europene este în continuă transformare, și politica României în această direcție nu reprezintă o etapă finală de dezvoltare, ci evoluează permanent, adaptându-se atât unor priorități comunitare cât și unor priorități naționale specifice.
Demarat în anul 1999 prin Programul Național de Aderare la Uniunea Europeana, procesul de aderare a României a cunoscut o abordare structurată odată cu deschiderea capitolelor de negociere (în anul 2000). Fiecare capitol de negociere a fost detaliat în cadrul unui Document de poziție, ce cuprinde aspectele asupra cărora statul respectiv trebuie să acționeze în direcția implementării acquis-ului comunitar și a dezvoltării cadrului instituțional adecvat. Documentul de poziție pentru Capitolul 13 a avut în vedere următoarele aspecte ale politicii sociale: armonizarea legislativă, dialogul social, egalitatea de tratament pentru femei și bărbați, lupta împotriva discriminării, ocuparea forței de muncă, Fondul Social European, securitatea socială (inclusiv protecția socială a persoanelor vârstnice și eliminarea excluziunii sociale), integrarea persoanelor cu handicap, sănătatea publică, sănătatea și siguranța la locul de muncă și afilierea la Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă. În momentul încheierii acestui capitol de negociere exista cadrul legal și instituțional de bază pentru fiecare din aceste domenii, însă reforma politicii sociale trebuia să continue. O evaluare a gradului de aliniere a politicii naționale la standardele comunitare ale politicii sociale este dată de „Parteneriatul pentru Aderare 2003”, conform căruia politica socială și de ocupare a forței de muncă în România mai avea de progresat în ceea ce privește:
continuarea alinierii la acquis-ul comunitar în domeniul legislației muncii,
inclusiv elaborarea noului Cod al muncii;
completarea transpunerii acquis-ului în domeniul egalității de tratament
între femei și bărbați și implementarea lui, în special adoptarea legislației privind maternitatea, familia și copilul;
continuarea alinierii la acquis-ul comunitar în domeniul antidiscrimnării
și implementarea sa adecvată;
continuarea transpunerii acquis-ului comunitar în sectorul sănătății și siguranței la locul de muncă, precum și îmbunătățirea cooperării între cele două ministere de resort;
completarea și continuarea implementării legislației din domeniul sănătății
publice;
implementarea Planului Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de
Muncă;
continuarea dezvoltării capacității Agenței Naționale de Ocupare de promovare în direcția promovării programelor și măsurilor active de ocupare, în special la nivel local și regional, precum și pregătirea acesteia pentru implementarea de proiecte prin Fondul Social European;
continuarea măsurilor de sprijin pentru partenerii sociali;
promovarea dialogului social autonom, în special la nivel de întreprinderi
și la nivel sectorial;
completarea legislației secundare necesare implementării noii Legi privind
Sistemul Național de Asistență Socială (legea cadru, nr. 705/2001) și a dezvoltării de sisteme de monitorizare și control în domeniu;
întărirea cooperării interministeriale și a descentralizării responsabilităților privitor la implementarea legislației din domeniul asistenței sociale;
implementarea Strategiei Anti-sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale și clarificarea cadrului instituțional adecvat pentru implementare.
1.3. Politica socială din domeniul Apărării
Armata, ca organizație cu atribuții ample în domeniul apărării și securității naționale, primește din partea societății resurse materiale, umane, financiare, informaționale ce se cer a fi utilizate cât mai eficient și în deplină concordanță cu scopurile și obiectivele stabilite pentru această instituție a statului.
Dintre domeniile de activitate ale politicii sociale în domeniul apărării cele mai importante sunt :
1.3.1. Politicile salariale;
1.3.2. Pensiile și alte drepturi de asigurări sociale;
Asistența socială și politicile familiale;
Relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă.
1.3.1. Politicile salariale
În conformitate cu Hotărârea nr. 1867/2005, Art. 1 (1) Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării, aflate în situațiile prevăzute la art. 20 alin. 1 și 2 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie, calculată în raport cu solda lunară brută corespunzătoare lunii pentru care se cuvine acest drept, în cuantum de:
50% din solda lunară brută, dacă locuința închiriată se află în municipii, stațiuni turistice ori balneare sau în localități cu situații deosebite;
40% din solda lunară brută, dacă locuința închiriată se află în alte localități
decât cele prevăzute la lit. a).
Pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie, comandantul/șeful unității militare numește o comisie ale cărei organizare și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului apărării. Cadrul militar în activitate numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă garnizoană/localitate decât cea în care își are domiciliul beneficiază de compensația lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
nu efectuează naveta la și de la locul de muncă. Această condiție nu se ia
în calcul în cazul în care naveta se efectuează la și de la locuința închiriată;
cadrul militar în activitate ori soția/soțul acestuia nu deține o locuință proprietate personală în garnizoana/localitatea în care a fost numit în prima funeste sau a fost mutat în interesul serviciului;
nu i se asigură de către Ministerul Apărării un spațiu de locuit
corespunzător potrivit prevederilor legale, pentru acesta și, după caz, pentru el și pentru membrii de familie;
nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, nici el și nici soțul/soția, o locuință din fondul locativ de stat în garnizoana/localitatea unde a fost numit în prima funcție sau a fost mutat în interesul serviciului;
prezintă un contract de închiriere a unui spațiu de locuit, încheiat în nume
propriu și înregistrat la organele fiscale, altul decât cel prevăzut la lit. d); locuința închiriată să fie astfel situată încât să îi permită îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aprecierea îndeplinirii acestei condiții se face de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (4), iar pentru comandant aprecierea se face de către comisia stabilită la eșalonul imediat superior.
În conformitate cu Art. 3 ( Hotărârea nr. 1867/2005), alin (1), cadrul militar în activitate numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în garnizoana/localitatea în care își are domiciliul beneficiază de compensația lunară pentru chirie dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
nu deține locuință proprietate personală nici el și nici soția/soțul în
garnizoana/localitatea de domiciliu;
nu i se asigură de către Ministerul Apărării spațiu de locuit corespunzător,
atât pentru el și, după caz, pentru el și pentru membrii familiei;
nu are atribuită prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, nici el nici soțul/soția, o locuință din fondul locativ de stat în garnizoana/localitatea de domiciliu;
prezintă un contract de închiriere încheiat în nume propriu și înregistrat la
organele fiscale, altul decât cel prevăzut la lit. d). Nu se acordă compensația lunară pentru chirie în situația în care contractul de închiriere a fost încheiat cu copiii/părinții cadrului militar în activitate ori ai soției/soțului acestuia;
locuința închiriată să fie astfel situată încât să îi permită îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aprecierea îndeplinirii acestei condiții se face de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (4), iar pentru comandant aprecierea se face de căre comisia stabilită la eșalonul imediat superior;
rezultatele anchetei sociale justifică acordarea dreptului de a beneficia de
compensația lunară pentru chirie.
La Art. 14 ( Hotărârea nr. 1867/2005) apar specificate situațiile în care compensația lunară pentru chirie încetează:
la data dobândirii de către cadrul militar în activitate sau de către soția
/soțul acestuia, pe orice cale, a unei locuințe proprietate personală, a cărei locație îi permite îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
la data încheierii căsătoriei, dacă soția/soțul deține locuință proprietate
personală, a cărei locație îi permite îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
la data încheierii, de către cadrul militar în activitate în cauză sau de către soția /soțul acestuia/acesteia, a contractului de închiriere pentru locuința atribuită din fondul locativ de stat cu plata subvenționată a chiriei, a cărei locație îi permite îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
a data încheierii contractului de închiriere pentru locuința de serviciu sau
de intervenție ori a acceptării în scris a cazării în căminul de garnizoană/localitate;
la data când se refuză atribuirea unui spațiu de locuit corespunzător;
la data mutării într-o altă garnizoană/localitate. Unitatea militară din care
se mută militarul plătește compensația lunară pentru chirie până la data expirării termenului legal de predare a funcției înscris în ordinul de zi pe unitate;
în cazul încetării plății drepturilor salariale cuvenite în calitate de militar.
Cadrele militare în activitate trimise în misiune permanentă în străinătate nu beneficiază de compensarea lunară a cheltuielilor pentru chirie.
Pentru cadrele militare în activitate, beneficiare ale compensației lunare pentru chirie, care sunt mutate într-o altă unitate militară din aceeași garnizoană/localitate, se procedează astfel:
la vechea unitate se consemnează în certificatul de scoatere și alocare de la/la drepturi cuantumul compensației lunare pentru chirie și data până la care s-a achitat;
la noua unitate se vor analiza rapoartele cadrelor militare în activitate respective, potrivit regulilor prevăzute în prezenta hotărâre.
Eventualele contestații privind stabilirea și plata compensației lunare pentru chirie se soluționează de către eșalonul imediat superior unității din care face parte cadrul militar în activitate.
1.3.2. Pensiile și alte drepturi de asigurări sociale
Sistemul pensiilor militare de stat și asigurărilor sociale este conceput pentru a satisface o nevoie socială, aceea de a acopei riscurile activității militare, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții și decesului.
Principiile generale ale sistemului public de pensii (prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale) se aplică în mod corespunzător și pensiilor militare de stat. Astfel, sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază:
principiul unicității, potrivit căruia statul organizeaza și garantează
sistemul public bazat pe aceleași norme de drept;
principiul egalitătii, care asigură tuturor participanților la sistemul public,
contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveste drepturile și obligatiile prevazute de lege;
principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul
public își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înălturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;
principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se
constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;
principiul repartiției, care presupune ca fondurile realizate conform legii
să se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public,;
principiul autonomiei, bazat pe autoadministrarea sistemului public
conform legii.
Cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad și/sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă sau în cursul execuției bugetului de stat, în funcție de posibilitățile financiare, la o creștere a ratei inflației de cel puțin 10% față de ultima lună când s-a efectuat o corecție a pensiilor; cuantumul pensiilor se majorează cu rata inflației.
1.3.3. Relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă
În temeiul art. 4 lit. a) si al art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, s-a hotărat:
Cadrele militare în activitate au dreptul la asistență medicală și medicamente, în conditiile Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificarile ulterioare, și ale Hotărârii nr. 1867/2005, în toate situațiile în care medicii sau alt personal sanitar acreditat recomandă un tratament medical. Prin acordarea asistenței medicale, în sensul prezentei hotărâri, se înțelege aplicarea tuturor măsurilor de specialitate profilactice, curative și recuperatorii, desfăsurate pentru asigurarea stării de sănătate a cadrelor militare în activitate.
Cadrele militare în activitate beneficiază, din fondurile bugetare ale ministerelor și instituțiilor prevăzute la alin. (1), de decontarea contribuției personale, pe bază de documente justificative, pentru medicamentele și serviciile medicale stabilite prin Legea nr. 145/1997 și prin contractul-cadru. Cadrele militare în activitate au dreptul, în caz de îmbolnăviri și accidente, la concedii medicale și scutiri medicale, a căror durată se stabilește în raport cu natura și gravitatea afecțiunii.
Concediile medicale se acordă de medici, în limita competenței și a gradului profesional, conform dispozițiilor legislației sanitare și de asigurări sociale.
Acordarea concediilor medicale și plata în continuare a drepturilor de soldă, conform reglementarilor legale privind salarizarea personalului militar, pentru persoanele prevăzute la alin. (4) se fac numai cu aprobarea conducătorilor ministerelor și ai instituțiilor din sistemul apărării, ordinii publice, sigurantei nationale și justitiei
Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat, pe baza principiului solidarității și subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor, precum și a dreptului alegerii libere de către asigurați a medicului, a unității sanitare și a casei de asigurări de sănătate. Pot funcționa și alte forme de asigurări de sănătate care acoperă riscuri individuale, în diferite situații speciale. Se pot organiza și societăți private de asigurări de sănătate. Aceste asigurări nu sunt obligatorii.
Constituirea fondurilor de asigurări sociale de sănătate se face din contribuția asiguraților, din contribuția persoanelor fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse.
Administrarea fondului de asigurări sociale de sănătate se face prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și prin casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București. În conformitate cu art. 3. – aliniatul (1) Legea asigurărilor sociale de sănătate Asigurații și membrii lor de familie au dreptul la servicii medicale, în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii. Asigurații au obligația să participe la acțiunile profilactice organizate de casele de asigurări de sănătate și să respecte tratamentele medicale prescrise.
CAPITOLUL I
SELECȚIA RESURSELOR UMANE
ÎN MINISTERUL APĂRĂRII
Strategii de selecție
Resursele umane semnifică totalitatea persoanelor cu vărstă de muncă și apte de muncsă, de care dispune societatea. La nivelul economiei naționale, resursele umane sunt reprezentate de populația totală a unei țări, în afirmarea dimensiunii sale economice, prin participarea directă sau indirectă pe piața forței de muncă. Rolul esențial al resurselor umane este acela prin care se influențează prin calitatea pregătirii profesionale și participare progresul organizației. Resursele umane ale Armatei sunt constituite din oameni ofițeri, subofițeri, maiștri militari, militari angajați pe bază de contract, personal civil care lucrează efectiv și care prin activitatea lor asigură realizarea obiectivelor acesteia, punând în valoare celelalte resurse și străduindu-se să le utilizeze rațional. În acest context, managementul resurselor umane reprezintă ansamblul activităților promovate de conducerea Armatei, de la toate nivelurile ierarhice, în scopul asigurării utilizării optime a personalului de care se dispune.
Selecția profesională este concepută ca o activitate de alegere a celor mai buni indivizi în funcție de cerințele unei anumite profesiuni, sensul acțiunii fiind de la profesiune spre individ și nu profesiuni pentru individ ca în orientarea profesională. Cu alte cuvinte, selecția profesională presupune alegerea dintr-un număr de candidați, a celor apți sau a celor mai buni pentru o anumită profesiune. Activitatea de selecție a personalului se derulează în cadrul organizațiilor, fiind orientate în două direcții: selecția profesională în vederea recrutării și încadrării de personal salariat și selecția în vederea promovării în muncă.
Selecția profesională presupune confruntarea între particularitățile postului de muncă avut în vedere și caracteristicile individuale (aptitudini, calificare, particularități de personalitate etc.) ale persoanelor care solicită postul de muncă respectiv. Pentru a realiza o selecție riguroasă bazată pe criterii științifice, s-au elaborat profesiograme, sau monografii profesionale în vederea stabilirii caracteristicilor locurilor de muncă și metode de psihodiagnoză profesională.
Strategiile de selecție reprezintă una dintre activitațile de bază ale managementului resureselor umane, care, de regulă, se efectuează în cadrul compartimentului de personal, dar care constituie responsabilitatea managerilor de la diferite niveluri ierarhice.
Organizația, în general, și firmele, în special, au fost dintotdeauna preocupate de selecția personalului, deoarece de aceasta activitate depind rezultatele viitoare ale organizației, felul în care organizația iși va atinge obiectivele, iar în cazul în care selecția nu a fost riguroasa unele persoane vor fi identificate ca fiind necorespunzatoare pentru cerințele posturilor. Prin urmare, selecția personalului are în vedere faptul ca oamenii diferă unul de altul printr-o serie de calităti, posturile fiind desigur diferite prin cerințele pe care le impun candidaților. Este un lucru important să se asigure un proces de selecție riguros, ca persoanele selectate să corespundă posturilor oferite, deoarece în vederea minimizarii riscului greșelilor de selecție trebuie să se ia în considerare faptul că persoanele respective vor avea contract de angajare.
În trecut acest proces de selecție, era considerat mai mult ca fiind o decizie luată subiectiv, bazată pe preferințele subiective ale șefului respectivei organizații. Astăzi, selecția personalului este o activitate de bază a Managementului Resurselor Umane, prin aceasta se urmărește asigurarea concordanței între cerințele în care trebuie să se încadreze candidații și nevoile organizației.
Având la bază oferta de candidați obținuți în urma activității de recrutare a personalului, pentru a alege pe cei mai buni, cei mai competitivi pentru posturile vacante, organizația efectuează selecția acestora.
Din acest punct de vedere, selecția personalului reflectă cum și cât de bine s-a realizat recrutarea personalului și cat de bine au fost satisfăcute cerințele legii cererii și ofertei forței de muncă. Deși în mod normal, se acordă mai multă importanță selecției de personal (și este normal să fie așa), foarte mulți specialiști în domeniu consideră și recrutarea ca fiind o activitate foarte importantă, deoarece o selecție eficientă se poate realiza numai dacă procesul de recrutare a personalului asigură un număr suficient de mare de candidați competitivi.
Selecția personalului este acea activitate a managementului resurselor umane care constă în alegerea în funcție de criterii specifice, a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui anumit post. Dacă se are în vedere acest lucru, se poate constata că selecția personalului se integrează pe deplin în sistemul activității din domeniul resurselor umane, urmând logic după analiza posturilor (posturile ce trebuie ocupate), precum și după recrutarea personalului.
Prin urmare, analiza posturilor, planificarea resurselor umane și recrutarea personalului constituie premise sau condiții de bază ale procesului de selecție a personalului. La rândul ei, selecția personalului, prin calitatea deciziilor luate, influențează nivelul atingerii obiectivelor organizației.
Obținerea unui post necesită o strategie bine elaborată care implică următoarele aspecte:
criterii folosite la selecția candidaților;
tehnici și metode de culegere a informațiilor necesare;
folosirea tehnicilor și metodelor de procesare a informațiilor obținute în cadrul procesului de selecție și evaluare eficienta a procesului de selecție.
În ceea ce privește ultimul aspect sus-amintit cu toate dificultățile de cuantificare, orice organizație trebuie să facă eforturi sistematice pentru evaluarea eficacității procesului de selecție a personalului, deoarece criteriul de eficiență este esențial pentru întreaga concepție a strategiei de selecție. Pentru o evaluare sistematică a procesului de selecție a personalului, trebuie analizată cât mai obiectiv dacă politicile de selecție elaborate corespund politicii generale a organizației, respectiv corespondența dintre cerințele posturilor și standardele de angajare, dacă informațiile pentru care a fost respins fiecare candidat sunt corecte, precum și evaluarea ponderii fiecărei etape de selecție in cadru procesului de selecție .
1.2. Metode de selecție
Realizarea selecției profesionale presupune parcurgerea unor etape bine conturate. Acestea sunt următoarele:
studierea profesiunilor sau a posturilor de muncă, în vederea stabilirii exigențelor acestora în ceea ce privește oamenii necesari pentru exercitarea lor;
cunoscându-se cerințele profesiunilor (fizice, psihologice etc) față de oamenii care doresc să le exercite, se trece la alegerea și constituire, dacă este cazul, a probelor experimentale sau a testelor necesare selecției profesionale ;
„validarea instrumentelor”, a testelor psihologice propuse pentru diagnosticarea nivelului atins de fiecare candidat în exigențele pentru care candidează;
examenul propriu-zis cu anunțarea celor admiși.
Selecția personalului se poate face folosind următoarele tipuri de metode:
Metode empirice, care nu se bazează pe criterii riguroase, recomandare,
mod de prezentare la o discuție a candidatului, aspect fizic al acestuia;
analiza grafologica asupra scrisului, efectuat pentru a folosi caracteristici
ale individului pentru a stabili relația între personal și scris sau pentru studierea caracterului unei persoane;
frenologia care sugerează existența unei stânse legături între caracterul și
funcțiile intelectuale ale individului, pe de o parte și conformația craniului pe de alta parte.
Practici controversate care au generat numeroase nemulțumiri, sunt, de asemenea, poligraful sau detectorul de minciuni și testele de droguri sau testele genetice.
Metodele științifice se bazează pe criteriul științific și folosesc mijloace sau tehnici specifice de evaluare a personalului, ca: testele de inteligență cu probe compuse din diferite sarcini, întrebări sau probleme pe care subiecții trebuie să le rezolve în cadrul unor bareme de timp; teste de abilități speciale – capacitățile sunt cerute de către caracteristicile diferitei profesiuni, testele de personalitate prin care se analizează trăsăturile de personalitate arătând ce este omul în structura sa intimă sub raportul ideilor, trăirilor și caracteristicilor sale individuale; testele proiective constau în materiale nestructurate și vagi, cum ar fi imagini neclare sau echivoce, pe care intervievatul trebuie să le discute și interpreteze; inventarele de personalitate sunt procese scrise, constituite într-un variabil de întrebări referitoare la biografia chestionatului, obișnuințe, preferințe, emoții, anumite simptome sau manifestări ale conduitei tipice la care subiectul trebuie să răspundă.
1.3. Exigențe ale procesului de selecție a resurselor umane în Armată
Recrutarea personalului pentru profesia militară reprezintă un proces complex de căutare, localizare, identificare, informare, atragere, consiliere și orientare a tinerilor spre instituțiile militare. Selecția este procesul de evaluare a candidaților recrutați pentru profesia militară, în raport cu anumite standarde.
Sistemul de recrutare și selecție pentru profesia militară are drept scop identificarea celor mai buni candidați, atragerea și orientarea acestora către cariera militară în cadrul Forțelor Terestre, Aeriene, Navale. Deși în mod tradițional se acordă mai multă atenție selecției personalului, recrutarea personalului are prioritate deoarece o selecție a personalului eficientă nu se poate realiza decât dacă procesul de recrutare asigură un număr de candidați competitivi suficient de mare. Cu alte cuvinte, obiectivul în activitatea de recrutare constă în identificarea candidaților care îndeplinesc condițiile să fie selectați. Eforturile de recrutare ale Armatei Române sunt dependente de procesul de planificare a resurselor umane și de cerințele specifice posturilor ce urmează să fie ocupate. Cunoașterea din timp a necesarului de personal sau anticiparea acestuia, ca urmare a procesului de planificare a resurselor umane, permite desfășurarea în bune condiții și cu mai multe șanse de succes a procesului de recrutare a personalului.
Caracteristicile sistemului de recrutare și selecție pentru profesia militară:
căutare activă și continuă a candidaților;
accent pe calitate;
metodologii și instrumente științifice;
transparență și colaborare cu mediile civile și comunitățile locale;
utilizarea unui personal specializat în domeniu;
diversificarea mediului de recrutare și selecție.
În executarea activităților de recrutare și selecție la un nivel calitativ, se va avea în vedere adaptarea rapidă la schimbările socio-economice care pot influența, pe termen scurt, mediu sau lung asigurarea resursei umane profesionalizate a Armatei, pe baza studiilor de specialitate (cercetări de piață, investigații sociologice), realizate atât în exteriorul, cât și în interiorul organizației militare.
Este important de avut în vedere faptul că persoana care optează pentru o carieră militară trebuie să aibă calități native, cum sunt: inteligența, memoria, creativitate, care pot fi evidențiate prin IQ (coeficient de inteligență). Dârzenie și tenacitate, capacitate de autocontrol și de autoperfecționare, capacitate de logicizare, sunt calități care pot fi dobândite prin instruire si educație.
Pentru încadrarea in Armată este necesar ca subiecții să fie pe cât posibil, în conformitate cu cerințele prezentate mai jos:
Exigențe în materie de inteligență:
capacitate de observare;
capacitate de înțelegere;
capacitate de memorare;
capacitate critică;
capacitate de sintetizare;
rapiditate în gândire.
Formație școlară și profesională:
școli absolvite;
calificări profesionale;
specializări.
Exigențe fizice:
cerințe antropometrice;
cerințe estetice.
Exigențe senzoriale și motorii:
exigențe senzoriale: vizuale, auditive, tactile, kinestezice;
exigențe manuale: dexteritate digitala, precizie motorie, lateralitate și ambiguitate, coordonare bimanuală;
exigențe de echilibru.
Exigențe în materie de limbaj:
bogăția limbajului;
cursivitate în exprimare;
corectitudinea exprimării din punct de vedere gramatical.
Exigențe în materie de personalitate:
exigențe sociale: mod de prezentare, sociabilitate, capacitatea de a munci în echipă, disciplină, capacitatea de stabili relații sociale,capacitatea de conduce;
exigente în materie de eficiență: capacitate de organizare, prudență, însușirea de a fi ordonat;
exigențe temperamentale: dinamism, rapiditate in muncă;
factori de motivație, autoapreciere.
Personalul militar trebuie să corespundă cantitativ și calitativ scopurilor de apărare a țării, conceptelor acțiunilor strategice a noilor standarde impuse de războiul modern. Aceasta este cel care asigură valori morale și profesionale ale forțelor armate, care constă în curaj fizic și moral, integritate, competență, spirit de luptă individual și de grup, lucru în echipă.
1.4. Etapele procesului de selecție
Principalul obiectiv al selecției este acela de a obține pe acei angajați care se află cel mai aproape de standardele de perfecționare dorite și care au șanse de a realiza obiective individuale și organizaționale. Potrivit teoriei și practicii în domeniul resurselor umane, procesul de selecție a personalului se desfășoară în mai multe etape:
alegerea preliminară a participanților;
interviu pentru angajare;
completarea formularului de cerere de angajare;
test psihologic;
examen medical;
verificarea dosarului;
examen de ocupare;
semnarea contractului individual de muncă;
instalarea pe post.
Fiecare etapă a procesului de selecție a personalului trebuie să fie atent urmărită în vederea obținerii unor informații specifice, relevante și utile pentru a alege candidații considerați apți pentru ocuparea posturilor.
În cazul formării ofițerilor pe filieră directă, etapele procesului de selecție au în vedere următoarele: vizita medicală, probele eliminatorii de la centrele zonale (testul psihologic, proba sportivă, testul situațional și interviul) și admiterea propriu-zisă. O parte dintre aceste etape sunt valabile și pentru formarea ofițerilor pe filieră indirectă sau subofițerilor și gradaților voluntari.
Ofițerii sunt selecționați, formați și motivați să îndeplinească funcții de conducere. De la intrarea în prima funcție este desemnat să ocupe poziție de putere din care să exercite influență asupra altor oameni, deci să fie lider.
CAPITOLUL II
PARTICULARITĂȚI ALE SELECȚIEI ÎN VEDEREA OCUPĂRII LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN ARMATĂ
2.1. Considerații generale privind selecția în Armată
Strategia Statului Major al Forțelor Terestre de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție în condițiile trecerii la serviciul militar pe bază de voluntariat se subordonează strategiei Ministerului Apărării în acest domeniu, detaliind responsabilitățile specifice structurilor din Forțele Terestre.
Promovarea profesiei militare, recrutarea și selecția resurselor umane, în condițiile profesionalizării Armatei, reprezintă o prioritate pentru Forțelor Terestre. Personalul profesionalizat al Forțelor Terestre va fi selecționat, calitativ și cantitativ, din segmente sociale situate la nivelul standardelor valorice impuse de responsabilitățile profesiei militare. În condițiile trecerii la profesionalizarea Forțelor Terestre, flexibilitatea sistemului modern de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție a candidaților pentru cariera militară va permite adaptarea mult mai rapidă și cu costuri reduse a actualului sistem de management al resurselor umane la cerințele impuse de formarea unei armate profesioniste.
Restructurarea și modernizarea Forțelor Terestre, ca obiective fundamentale ale etapei actuale, impun cu necesitate, atât stabilirea unor limite structurale determinate, cât și profesionalizarea factorului uman, în sensul selecției și pregătirii acestuia pentru a fi în măsură să opereze cu tehnologii și tehnică de luptă performantă. Trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, precum și transformarea forței armate într-una profesionalizată presupun modificări majore determinate de implementarea unor noi cerințe.
Reorganizarea sistemului de promovare a profesiei militare, de recrutare și selecție a resursei umane în acord cu programele restructurării și modernizării Forțelor Terestre are ca obiectiv atragerea și menținerea în sistem a tinerilor cu calități potrivite solicitărilor concrete ale acestei categorii de forțe a Armatei, valorificarea experienței existente în armatele țărilor membre NATO în acest domeniu.
Selecția personalului reprezintă primul contact între membrii comisiei de selecție și candidații care își oferă serviciile. Reprezentând în același timp și un proces de comunicare desfășurat în ambele sensuri între instituțiile implicate în procesul de selecție, prin reprezentanții săi și potențialii militari, unde atât instituția, cât și conducerea transmit semnale referitoare la relațiile de angajare în scopul realizării compatibilității necesare între interesele celor două părți.
Instituția militară dorește să transmită date despre imaginea, reputația și politica sa specifică de personal sugerând în acest mod oportunitățile pe care le oferă.
Candidații interesați și antrenați în procesul de recrutare și selecție doresc să transmită semnale care să sugereze că ei sunt cei mai potriviți, afirmându-și capacitățile, aptitudinile și nu în ultimul rând experiența dacă este cazul în vederea ocupării posturilor puse discuție. În procesul recrutării, interesele celor doua părți, unitățile militare și canditații, trebuie să fie reprezentate corect, astfel încât relația candidați-unități militare să fie benefică pentru ambele părți.
Anunțurile beneficiază de publicitate atât la sediul unităților militare, cât și prin mass-media (de aici reiese rolul deosebit de important al publicității) precizându-se data (perioada) și locul depunerii cererilor de angajare, documentelor de identitate, livret militar și document de atestare a studiilor în original, dosarelor pentru admiterea în învățământul militar la birourile de informare și recrutare și prin structurile de personal din unitățile militare.
Selecția personalului (candidaților) pentru ocuparea posturilor vacante reprezintă una dintre activitățile de bază ale managementului resurselor umane care, deși se efectuează în cadrul compartimentului de personal, reprezintă responsabilitatea postului în structura organizațională a insituției. Astfel, selecția personalului constă în alegerea prin utilizarea unor criterii, a candidatului potrivit. Principul fundamental al selecției este acela de a angaja persoana care corespunde cel mai bine cerințelor postului.
Trecerea la serviciul pe bază de voluntariat impune realizarea unui sistem care să asigure recrutarea și selecția, într-o concepție unitară, în baza următoarelor principii:
principiul coerenței presupune desfășurarea activităților pe baza unei concepții globale și unitare;
principiul asigurării calității resurselor umane va urmări furnizarea către sistemul militar a unor persoane cu calități compatibile cu cerințele funcțiilor ce urmează a fi ocupate;
principiul eficienței presupune furnizare unei resurse umane de calitate, cu costuri cât mai mici;
principiul universalității și echității asigură șanse egale tuturor tinerilor care doresc să urmeze cariera militară;
principiul acțiunii proactive presupune căutarea candidaților și contactul direct cu ceștia prin companii de mediatice și de promovare a carierei militare, desfășurate la nivel local și central;
principiul transparenței presupune asigurarea cunoașterii de către toți candidații a criteriilor de recrutare și selecție, a modului de exercitare a viitoarei profesii, a condițiilor de muncă specifice mediului militar, a condițiilor materiale de viață și a altor aspecte solicitate de către candidați;
principiul specificității evidențiază faptul că și standardele de selecție sunt corelate cu modelele personalului militar în raport cu specialitățile militare și tipurile de carieră;
principiul atitudinii pozitive menține o atitudine favorabilă față de instituția și profesia militară a personalului din structurile de recrutare și selecție, atât în rândul populației civile, cât și a candidaților.
Principiile organizării și desfășurării activității de recrutare și selecție a resursei umane se pot materializa, avându-se în vedere următoarele cerințe:
recrutarea și selecția se realizează având la bază criterii de ordin medical,
fizic, psihologic, atitudinal, caracterial;
realizarea corespondenței între calitatea viitorilor militari profesioniști (luptători) și cerințele specialităților militare concrete, pentru care aceștia sunt recrutați/selecționați;
calitățile primordiale care trebuie să fie caracteristice tinerilor la recrutare și selecție sunt: disciplina, simțul datoriei, pregătirea fizică, spiritul de echipă, istețimea, capacitatea de adaptare la cerințele mediului militar, orientarea tinerilor selecționați spre categorii de personal arme/servicii, specialități militare și posturi în raport cu studiile acestora, potențial aptitudinal, aspirațiile și interesele proprii, dar și în funcție de numărul de posturi vacante, de cerințele și așteptările instituției militare.
2.2.Condiții care trebuie îndeplinite
A. Criterii generale
Candidatul pentru cariera militară trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii generale:
să aibă cetățenie română și domiciliul stabil în țară;
părinții sau întreținătorii legali ai candidatului care nu a împlinit vârsta de 18 ani să aibă domiciliul stabil în țară;
să fie "apt medical" și să aibă o dezvoltare fizică armonioasă; pentru specializările aviație-naviganți și parașutiști, să fie declarat "apt" în urma vizitei medicale de specialitate de la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială din București;
să nu fi fost condamnat penal și să nu fie în curs de urmărire penală;
să nu facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice, iar dacă face parte, să declare că, după admiterea în instituția militară, va renunța la această calitate;
să aibă un comportament moral în societate;
să nu facă parte din organizații aflate în afara legii;
să nu aparțină unor culte sau secte religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice sau care încalcă bunele moravuri sau afectează desfășurarea profesiei militare;
să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații sau asociații comerciale, iar dacă este într-una din aceste situații să se angajeze că, după admiterea în instituția militară, va renunța la această calitate;
să fie recomandat de comandantul unității/instituției/formațiunii militare în care își desfășoară activitatea – pentru militarul în termen, militarul angajat pe bază de contract/militarul profesionist și funcționarul public/personalul civil din Ministerul Apărării.
B. Criterii specifice
Cumulativ cu criteriile generale de recrutare, candidatul pentru profesia militară trebuie să îndeplinească și criteriile specifice tipului de carieră pentru care optează.
Candidatul pentru colegiul militar liceal trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent al învățământului general obligatoriu și să fi dovedit că a promovat testele naționale, respectiv examenul de capacitate stabilit reglementările în vigoare la nivel național;
să aibă vârsta de cel mult 17 ani, împlinită în anul organizării concursului de admitere.
Candidatul pentru cariera de maistru militar și subofițer, filiera directă, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent de învățământ liceal, cu diplomă de bacalaureat;
să aibă vârsta de cel mult 24 de ani, împlinită în anul organizării concursului de admitere.
Candidatul pentru cariera de subofițer, filiera indirectă, care provine din rândul militarilor angajați pe bază de contract/gradaților profesioniști trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent cel puțin al învățământului liceal, cu diplomă de bacalaureat;
să fie absolvent al "Cursului avansat pentru gradați profesioniști";
să aibă gradul de caporal;
să fie confirmat în arma/serviciul/specialitatea pentru care se organizează concursul de admitere;
să aibă o vechime de cel puțin un an în serviciu;
să aibă vârsta de cel mult 30 de ani, împlinită în anul organizării concursului de admitere;
să aibă potențial de dezvoltare ulterioară în cariera de subofițer, acest lucru fiind consemnat în recomandarea privind profilul psihomoral și comportamental;
să aibă în aprecierea de serviciu din ultimul an calificativul de cel puțin „BUN’’;
să posede permis de conducere auto. categoria B și C numai pentru arma "auto";
să dețină brevetul de specialist clasa a III-a numai pentru specialitatea "Vânători de munte",
să aibă calitatea de personal aeronavigant-parașutist numai pentru specialitatea "infanterie-parașutiști";
Candidatul pentru cariera de maistru militar și subofițer, filiera indirectă, care provine din rândul funcționarilor publici/personalului civil contractual din Ministerul Apărării, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent cel puțin al învățământului liceal, cu diplomă de bacalaureat;
să aibă competențele profesionale specifice unui post vacant (propozabil vacant) din statul de organizare al unității militare în care este încadrat, corespunzător unei arme/serviciu/specialitate militară deficitară;
să aibă vârsta de cel mult 30 de ani, împlinită în anul organizării concursului de admitere;
să aibă o vechime în serviciu de cel puțin 2 ani în unități ale Ministerului Apărării, împlinită până la data susținerii concursului de admitere;
să aibă un contract individual de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată;
să posede permis de conducere auto, categoria B și C numai pentru arma "auto";
să dețină brevetul de specialist clasa a III-a numai pentru specialitatea "vânători de munte";
să aibă calitatea de personal aeronavigant-parașutist numai pentru specialitatea infanterie-parașutiști
Candidatul pentru cariera de maistru militar și subofițer, filiera indirectă, ce provine din rândul absolvenților instituțiilor civile de învățământ, care nu sunt angajați ai Ministerului Apărării, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent al învățământului postliceal cu certificat de competențe profesionale specifice unor posturi din armele/serviciile/specialitățile militare deficitare sau studii universitare cu diplomă de licență/master într-o specializare deficitară;
să aibă vârsta de cel mult 30 de ani, împlinită în anul organizării concursului de admitere;
să posede permis de conducere auto, categoria B și C numai pentru arma "auto".
Candidatul pentru cariera de ofițer, filiera directă, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent de învățământ liceal, cu diplomă de bacalaureat;
să aibă vârsta de cel mult 24 de ani/22 de ani pentru aviație-naviganți, împlinită în anul organizării concursului de admitere.
Candidatul pentru cariera de ofițer, filiera indirectă, trebuie să
îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent de învățământ superior cu diplomă de licență master, cu profil corespunzător armelor/serviciilor/specialităților militare pentru care se organizează "Cursul de formare a ofițerilor în activitate"
să aibă vârsta de cel mult 30 de ani, împlinită în anul organizării concursului de admitere.
Recrutarea candidaților pentru profesia de ofițer se va realiza prin birourile de informare și recrutare și prin structurile de personal din unitățile militare, potrivit metodologiei elaborate în acest scop. Selecția tinerilor care au optat pentru profesia de ofițer se va realiza în centrele zonale de selecție și orientare, potrivit metodologiei elaborate în acest domeniu. Selecția vizează următoarele domenii: îndeplinirea condițiilor stabilite prin reglementările în vigoare, starea de sănătate, dezvoltarea fizică, aptitudinile pentru cariera militară, nivelul de cunoștințe teoretice.
Candidatul pentru categoria soldat-gradat voluntar cu stagiul militar satisfăcut trebuie să îndeplinească, cumulativ, criteriile specifice pentru militarul angajat pe bază de contract.
Candidatul pentru categoria soldat-gradat voluntar fără pregătire militară trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice:
să fie absolvent de cel puțin 10 clase;
să aibă vârsta cuprinsă între 18-26 ani;
C. Standarde /criterii fizice
Tinerii, bărbați și femei, care doresc să fie selecționați, pe baza cererii lor, să devină soldați/gradați voluntari, trebuie:
să fie apți din punct de vedere fizic (rezistență la efort) și să se încadreze
în limitele raportului înălțime/greutate potrivit reglementărilor în
vigoare;
să fie declarați admiși la testul de evaluare a nivelului de antrenament
fizic specific;
Pentru unități speciale : parașutiști, cercetare, poliție militară și operații speciale condițiile sunt prevăzute în anexa, iar pentru alte unități în anexa 2:
Profesionalizarea completă a Armatei presupune și crearea posibilității ca femeile să poată deveni soldați și gradați voluntari. Accesul femeilor trebuie să fie determinat de calitățile reale de luptător, specifice specialității alese, demonstrate de acestea pe timpul selecției și al parcurgerii etapelor de instrucție.
D. Standarde psihologice
Sunt în curs de elaborare de către Secția de Psihologie – structura expert din cadrul Statului Major General. Statul Major al Forțelor Terestre și structurile subordonate vor elabora standardele ocupaționale și modelele profesionale pentru armele, specialitățile și funcțiile militare din Forțele Terestre în vederea fundamentării metodologiei de selecție.
E. Standarde profesionale:
Pentru armele geniu, auto, tancuri: studii de minim 10 clase și să dețină permis de conducere (minim) B,C.
Pentru armele NBC, comunicații și informatică sunt necesare cunoștințe de operare PC, sisteme de operare Windows, Linux și pachetul de programe Microsoft Office: abilități în domeniul tehnic; au prioritate absolvenții colegiilor liceale precum și cei ai liceelor cu profil tehnic și electrotehnic; capabilitate și potențial de învățare a limbii engleze și franceze.
Pentru arma artilerie candidatul trebuie să fie absolvent de liceu sau școală profesională cu profil mecanic sau tehnic.
Pentru arma infanterie, vânători de munte și forțe speciale sunt necesare studii de minim 10 clase, condiție fizică foarte bună; abilități pentru lucru în condiții de climă extremă, la înălțime sau pentru executarea salturilor prin parașutare (FS).
2.3. Desfășurarea concursului
În scopul organizării și desfășurării concursului pentru ocuparea posturilor vacante, se constituie comisii de concurs și comisii de soluționare a contestațiilor, ale căror atribuții și competențe sunt stabilite prin dispoziții ale directorului Direcției Managementului Resurselor Umane din cadrul Ministerului Apărării. La concurs pot participa candidați al căror dosar de recrutare este complet și corect întocmit. Pentru concurs vor fi utilizate minim două dintre următoarele probe de selecție:
test scris pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiunilor postului;
interviu;
proba practică de evaluare a aptitudinilor și performanțelor specifice postului respectiv;
evaluarea performanțelor fizice.
Organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor prevăzute a fi încadrate cu funcționari publici, precum și cele pentru ocuparea posturilor didactice se realizează potrivit legislației în vigoare aplicabile acestor categorii de personal.
Comisia de concurs stabilește probele în funcție de :
detaliile prevăzute în fișa postului;
timpul la dispoziție pentru organizarea și desfășurarea concursului;
gradul de atractivitate;
resursele disponibile.
Pentru fiecare candidat se stabilește o notă finală ca medie a notelor la fiecare probă de concurs. Nota minimă de promovare a fiecărei probe de concurs este 7.00 pentru cadre și militari angajați pe baza de contract, cu excepția probei fizice, la care notarea este facută potrivit reglementărilor specifice în domeniu. Pentru elevii candidați la colegiile militare și candidații pentru învațământul militar superior nota minima de admitere este 5.00 pentru fiecare probă susținută în concursul de admitere, excepție fac probele fizice. Pentru fiecare concurs se întocmește un dosar care conține actele administative de constituire a comisiilor de concurs și de soluționare a contesațiilor, după caz, documentele privind administrarea probelor, organizarea și desfășurarea concursului și lucrările candidaților în condițiile legii.
În vedera participării la concurs, candidații întocmesc cereri adresate șefului structurii respective (comandantului unității). În cazul elevilor în vederea admiterii în învățământul militar superior dosarul se depune la birourile de informare și recrutare spre a fi trimis la instituțiile militare unde se vor susține probele eliminatorii, după care dosarele celor care au trecut probele se trimit instituțiilor de învățământ unde se va susține admiterea. După încheierea concursului, pentru cei declarați admis se include in dosarul personal-profesional și o copie a procesului -verbal de concurs și documentele care atestă susținerea probelor.
Angajarea militarilor pe bază de contract se face prin concurs (examen) susținut în fața unei comisii constituite la nivelul unității. Această comisie se compune din:președinte, șeful de stat major sau unul dintre locțiitorii comandantului ;membri, un ofițer de la compartimentul personal; șeful de armă; medicul unității (medicul de garnizoană); comandantul subunității în care sunt disponibile funcțiile respective.
Probele de concurs și tematica acestora, criteriile de evaluare a pregătirii candidaților, standardele minime de performanță pentru angajare se stabilesc de către: Statul Major al Forțelor Terestre – pentru pregătirea militară a tuturor angajaților, precum și pentru pregătirea militară de specialitate pentru armele de profil și Statul Major al Forțelor Aeriene, Statul Major al Forțelor Navale, comandamentele de armă și direcțiile de specialitate pentru pregătirea militară de specialitate pentru armele de profil.
2.4. Situații de anulare a rezultatelor
Rezultatele concursului se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de comisia de examinare. Cel declarat admis are obligația de a se prezenta la post în termen de 15 zile de la emiterea ordinului/ dispoziției de numire. În cazul în care cel declarat admis în urma concursului de ocupare a postului nu se prezintă la post în condițiile stabilite anterior, din cauze imputabile acestuia, oferta de ocupare a postului se face următorului candidat admis.
Dacă nu există nici un candidat care să fi obținut nota necesară pentru a fi declarat admis, se va proceda la organizarea unui nou concurs, cu respectarea normelor prevăzute în respectivul ordin. Este important de știut faptul că la susținerea probei de concurs participă doar acei candidați care nu au fost respinsi la testul psihologic, controlul medical și după studierea documentelor din dosarul de angajare, acestea fiind considerate etape ale procesului de selecție. Toate detaliile menționate mai sus sunt valabile in cazul militarilor angajați pe baza de contract.
2.5. Contractul individual de muncă: drepuri și obligații
În conformitate cu reglementările din Codul muncii (art. 10) contractul individal de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru un angajator și sub autoritatea acestuia, persoană fizică sau juridică, în schimbul unui salariu. Contractul individual de muncă ( Anexa 3,4) se încheie în baza cosimțamântului părților, în formă scrisă, în limba română. Oligația de încheiere a contractului în formă scrisă revine angajatorului. Cu tinerii declarați admis, unitatea militară va încheia, în mod individual, contractul de angajare. Contractul se semnează de către comandantul unității în calitate de reprezentant al Ministerului Apărării și militarul angajat. Angajarea și numirea în funcție se consemnează în ordinul de zi pe unitate.
Contractul de angajare încetează la expirarea termenului pentru care a fost încheiat, sau poate fi reziliat înainte de această dată, la inițiativa uneia din părți, în condițiile stipulate în contract. Ministerul Apărării nu are nici o obligație față de militarul angajat pe bază de contract în situația în care contractul acestuia a încetat la expirarea termenului pentru care a fost încheiat, sau înainte de expirarea termenului la inițiativa militarului respectiv. După expirare, contractele pot fi reînnoite, în funcție de opțiunea părților, pe perioade succesive, cu durata de pană la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin de către ministrul apărării. Cadrele militare care au o vechime în grad de cel puțin 15 ani pot încheia cu Ministerul Apărării contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad. Cu șase luni înainte de expirarea contractului părțile sunt obligate să-și aducă la cunoștiință intenția de reînnoire a acestuia.
În situația în care înainte de expirarea duratei stabilite cadrele militare reziliază contractul (potrivit art. 85 alin 1 lit. h), ele sunt obligate să anunțe Ministerul Apărării cu cel puțin 30 de zile înainte, iar în cazul renunțării la primul contract cadrele militare sunt obligate și să restituie cheltuielile de întreținere pe timpul școlarizării, proporțional cu perioada care a rămas neexecutată. Aceași obligație de restituire a cheltuielilor de întreținere pe timpul școlarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de Ministerul Apărării înainte de expirarea primului contract.
CAPITOLUL II
RECRUTAREA ȘI SELECȚIA CANDIDAȚILOR PE FILIERĂ DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ
3.1. Grupurile țintă și caracteristicile lor
Promovarea profesiei militare face parte din strategia de marketing a recrutării și constă în difuzarea concretă și oportună de informații și mesaje în rândul grupurilor țintă de pe piața forței de muncă, în scopul sporirii atractivității profesiei militare, a influențării percepției publicului asupra instituției militare și atragerii unui număr mai mare de tineri cu reale aptitudini pentru cariera militară.
Grupul – țintă (candidați potențiali)
Există două categorii de candidați potențiali, la fel de importanți în raport cu obiectivele propuse:
Potențiali candidați eligibili imediat, formați din tinerii care îndeplinesc condițiile de recrutare;
Potențiali candidați în așteptare, formați din tinerii care vor îndeplini condițiile de recrutare peste 1, 2 sau 3 ani și care pot fi atrași spre profesia militară, "crescuți" și îndrumați spre dezvoltarea aptitudinilor necesare urmării carierei militare.
Grupul de suport
Grupul de suport este alcătuit din toate persoanele fizice sau juridice care pot, într-un fel sau altul, să influențeze decizia potențialilor candidați de a urma cariera militară, să contribuie la desfășurarea campaniei de promovare a profesiei militare sau să susțină activitatea personalului recrutor. Din grupul de suport fac parte părinții, rudele, prietenii și cunoștințele candidaților potențiali, profesorii și directorii instituțiilor de învățământ, profesioniștii din domeniul mass-media, reprezentanții administrației publice locale, cadrele militare active și comandanții/șefii structurilor Armatei, lideri de opinie civili și militari.
Caracteristicile grupului – țintă (candidaților potențiali) – segmentul potențialilor candidați pentru cariera de ofițer sau de subofițer.
Trăsături socioprofesionale
Cele mai importante lucruri în viața unui om sunt, pentru majoritatea tinerilor, familia și sănătatea, urmate, la mare distanță, de satisfacția profesională și bani. Bunurile materiale și prestigiul social sunt foarte puțin valorizate.
Calitățile umane cele mai apreciate de tineri sunt inteligența, cinstea și omenia, apoi voința, perseverența și sociabilitatea. Pentru marea majoritate a tinerilor, "rețeta succesului" în viață o constituie pregătirea personală, capacitatea de a-ți susține opiniile, inițiativa și un mediu competițional. Criteriile după care tinerii apreciază (aleg) o profesie sunt: satisfacția profesională siguranța locului de muncă, posibilitatea de afirmare și, în mai mică măsură, venitul.
Într-o ierarhie a profesiilor făcută de către Direcția Managementului Resurselor Umane făcută în anii precedenți, cea militară ocupă un loc intermediar, ofițerul M.Ap. situându-se chiar în prima jumătate a clasamentului rezultat. Subofițerul M.Ap. devansează profesii ca cele de economist, inginer, profesor, preot. Ceea ce are de oferit profesia militară, în opinia tinerilor din România, este, în primul rând, siguranța locului de muncă, urmată de un anumit prestigiu social. Dezavantajele profesiei militare constau în condițiile proaste de muncă și posibilitate de afirmare personală mai redusă.
Mediul militar este văzut ca fiind pentru oameni puternici, propice desăvârșirii personalității. Mai mult de jumătate dintre tineri cunosc puțin sau foarte puțin despre mediul militar. Cu cât cunosc mai mult despre mediul militar, cu atât opțiunea lor pentru profesia militară este mai puternică.
Informațiile despre mediul militar provin, în cea mai mare măsură, de la cadrele militare (inclusiv personalul recrutor), de la prieteni, cunoscuți, membrii familiei și prin intermediul presei.
Tinerii înclinați să aleagă o carieră militară au un statut socioeconomic mai scăzut.
3.2. Relația dintre candidații potențiali și mass-media în activitatea de recrutare și selecție
Peste trei sferturi dintre tineri citesc presa, preferând presa centrală. Frecvența citirii acestor ziare este, însă, destul de redusă. Posturile de radio sunt ascultate de aproape 95% dintre tineri, cu preferință pentru posturile locale. Aproape toți tinerii urmăresc emisiunile posturilor TV, iar 95% dintre ei vizionează posturile naționale, aproape zilnic. Presa militară este puțin cunoscută. Dintre toate formele de publicitate, cele mai atractive sunt clipurile TV, apoi obiectele promoționale. Pliantele și banner-ele impresionează cel mai puțin. La o reclamă, cel mai mult sunt apreciate originalitatea și umorul. Cel mai puțin impresionează agresivitatea, culorile și personajele. Aceste informații sunt esențiale pentru determinarea mijloacelor de informare și persuasiune la care grupurile țintă sunt cel mai sensibile.
Mass-media are un rol aparte in relația dintre armată și societatea civilă, locul de unde provin potențialii militari. Presa nu face altceva decât să aducă la cunoștința populației interesate oferta Ministerului Apărării, practic informează populația civilă despre posibilitatea de a face carieră în domeniu militar.
Profilul candidaților care au răspuns ofertei profesionale a armatei, în ultimii trei ani. În interiorul grupului – țintă există un segment destul de bine delimitat, al celor care se hotărăsc să urmeze cariera militară. Acești tineri sunt, în mare majoritate, absolvenți de licee industriale, provin din familii cu posibilități financiare sub medie iar principalul motiv pentru care aleg profesia militară, este dorința de a avea un loc de muncă sigur. 63 % sunt la prima opțiune profesională.
Candidații care au optat pentru cariera de ofițer au un nivel al pregătirii mai ridicat, fiind mai degrabă absolvenți de licee teoretice. 81% dintre ei sunt la prima opțiune. Principalul motiv pentru care aleg profesia militară este pasiunea, apoi idealul profesional. 70% se orientează spre Academia Forțelor Terestre. Deja se observă că pentru cariera de ofițer există un segment diferit de piață, pentru care s-ar putea stabili un mesaj și mijloace de comunicare diferite de cele folosite pentru ceilalți potențiali candidați. Prin promovarea profesiei militare se urmărește influențarea percepției grupurilor – țintă asupra profesiei militare și determinarea opțiunii lor pentru cariera militară.
Campania de promovare a profesiei militare are trei componente: vânzări directe, publicitate și relații publice. Aceste elemente combinate în diverse proporții, formează mixul promoțional ales pentru atingerea obiectivelor de marketing. O campanie de promovare eficientă trebuie să fie centrată atât pe crearea și consolidarea imaginii, cât și pe obținerea unei anumite atitudini a grupului țintă față de produs. Ca parte integrantă a mixului de marketing, promovarea profesiei militare este ultima care intră în "scenă", având rolul de a ține permanent, în atenția publicului, oferta profesională a armatei și a o "vinde".
Prima campanie de promovare a profesiei militare prin mass-media a fost declanșată în 1999, având drept obiective principale creșterea vizibilității și credibilității birourilor de informare-recrutare, introducerea pe piața ofertelor de muncă a profesiei militare, schimbarea imaginii profesiei militare și creșterea numărului de candidați recrutați pentru cariera militară.
Strategia campaniei a vizat prezentarea profesiei militare dintr-o perspectivă favorabilă, dar plauzibilă, pe cât mai multe canale de comunicare (inclusiv Internet), transmiterea unui mesaj unitar către grupurile țintă. A fost creată sigla campaniei și primul slogan publicitar. A fost conceput un număr mare de materiale promoționale: afișe, pliante, broșuri, CD-uri și alte tipuri de materiale neconvenționale. Sloganul campaniei a fost: Cariera militară – Alegerea ta cea mai bună.
Accentul a fost pus pe informare, pe prezentarea opțiunilor, a armelor și specialităților militare, a instituțiilor militare de învățământ. Campania a fost centrată pe aspectul cantitativ și s-a desfășurat pe două niveluri – central și local. Treptat, campania de promovare locală a devenit preponderentă, în primul rând din motive bugetare.
A doua campanie de promovare se află în curs de desfășurare și are ca obiective principale atragerea spre profesia militară a candidaților cu potențial aptitudinal ridicat, consolidarea și creșterea prestigiului instituției militare, îmbunătățirea percepției asupra cadrelor militare. Sigla campaniei este aceeași, în schimb a fost modificat sloganul, în acord cu noile obiective. Noul slogan este: Țintește sus – Fii cel mai bun. De asemenea, mesajele transmise au devenit mai nuanțate. Strategia campaniei prevede desfășurarea componentei publicitare aproape integral la nivel central (național), în timp ce campania directă este specifică nivelului local (județean).
Campania publicitară este centrată pe calitate și îmbină publicitatea de tipul above the line, cu cea neconvențională – below the line. Au fost realizate, cu costuri minime, cu resurse umane și financiare din interiorul Ministerului Apărării, fără a apela la outsourcing (din surse externe), 100.000 pliante, 60.000 postere și 50.000 calendare.
3.3. Perspective privind recrutarea
Începând cu acest an 2007, Armata Română a renunțat la serviciul militar obligatoriu, în favoarea profesionalizării complete. De aceea, promovarea profesiei militare, recrutarea și selecția resurselor umane reprezintă o prioritate. În acest moment, sistemul pe care îl avem pentru recrutarea și selecția ofițerilor și subofițerilor, experiența câștigată în bătălia pentru resursa umană, de pe piața muncii, sunt extrem de utile și contribuie la extinderea fără probleme a acestui sistem pentru toate categoriile de personal.
Dar, de cele mai multe ori, lupta cea mai dificilă se duce în interior, nu în exterior. Pe termen mediu și lung, sistemul militar se confruntă cu trei importante provocări:
menținerea locului câștigat pe piața forței de muncă, în condițiile
creșterii concurenței și dezvoltării economiei;
creșterea (sau cel puțin menținerea) unui anumit nivel calitativ al
resursei umane atrase, în special în privința ofițerilor;
măsura în care realitatea din interiorul organizației va confirma
așteptările celor pe care îi convingem să-și construiască o carieră de ofițer sau, ținând cont că ei vor fi făuritorii de imagine ai profesiei și instituției militare, vor face credibile (sau nu) eforturile și mesajul recrutorilor, prin atitudinea și opiniile lor.
Ceea ce am câștigat prin implementarea unei noi concepții de recrutare și selecție, se poate rezuma în trei cuvinte: vizibilitate, credibilitate, flexibilitate.
3.4. Probele susținute în activitatea de selecție
În activitatea de selecție, candidații trec printr-o serie de probe eliminatorii, înainte de a susține examenul de admitere propriu-zis. Aceste probe se referă la: examinarea medicală, testarea psihologică, testarea aptitudinilor fizice, interviul final.
Examinarea medicală este foarte importantă, deoarece prin această probă se urmărește gradul de compatibilitate în ceea ce privește sănătatea individului cu efortul și presiunea la care va fi supus ulterior în școlile militare în cazul în care va fi admis în respectivele instituții (colegii militare, școli de subofițeri, academii militare). Mediile în care candidații vor accede, colegiu militar, școli de subofițeri, academii militare, școli de aplicație, presupun multe activități solicitante atât individuale, cât și colective ce implică un efort fizic susținut. Probele fizice din cadrul pregătirii universitare (în cazul academiilor militare și nu numai) și o primă parte din pregătirea militară generală necesită o stare fizică și psihică foarte bună. Examinarea medicală va duce la evitarea admiterii în sistemul militar a candidaților care nu corespund psihic și fizic cerințelor mediului, astfel încât să facă fața solicitărilor pe care le impune instrucția sau educația fizică militară.
Vizita medicală se efectuează la spitalele militare, pe baza baremelor pentru fiecare instituție de învățământ, armă sau specialitate. În cadrul acestor examene medicale sunt verificate antecedentele (dacă este cazul) și starea de sănătate generală a candidaților, urmărindu-se dacă au apărut modificări. Fișa medicală în urma examinării se introduce în dosar și se înaintează la centrele zonale de selecție și orientare profesională, unde se va studia dosarul pentru a se observa dacă au apărut modificări de la testarea medicală și dacă respectivul candidat este în măsură să susțină testele de selecție.
Selecția psihologică este demersul științific prin care se urmărește identificarea particularităților psihice ale individului și evaluarea gradului în care acestea corespund activităților viitoare pe care candidații declarați admis le vor desfășura în cariera pentru care optează. Obiectivul principal al testării psihologice este acela de a evalua aptitudinile, atitudinile, personalitatea și potențialului cognitiv al candidatului, în condițiile unei personalități. Testarea psihologică a devenit una dintre atribuțiile centrelor zonale de selecție și orientare, înființată în cadrul armatelor României, după modelelor centrelor de evaluare existente în țările occidentale.
Această testare psihologică presupune : teste de aptitudini generale (de inteligență) prin care se evaluează potențialul intelectual; chestionare de personalitate prin care se ia in calcul gradul de adaptabilitate la activitățile militare; teste situaționale, prin care se urmăresc aptitudinile de lider și teste de aptitudini speciale (teste psiho-tehnice).Acestea se aplică în selecția candidaților pentru armă din școala militară.
Selecția candidaților pentru profesia militară implică raportarea profilului psihic al acestora la modelul ofițerului, văzut din prisma unui ansamblu de competențe, care întrunesc trăsăturile, calitățile unui lider militar.
Altă modalitate de selecție o reprezintă testarea calităților lor fizice. Această probă este concepută în așa fel încât să fie selecționați cei mai buni, dat fiind faptul că efortul fizic (educația fizică) reprezintă unul dintre pilonii care susțin procesul de formare al unui ofițer. Condiția fizică este o condiție indispensabilă unui militar, indiferent de domeniul (arma, specializarea) în care își va desfășura activitatea. Testarea aptitudinilor fizice presupune pe de-o parte determinarea nivelului de dezvoltare a calităților motrice de bază militar-aplicative, iar pe de altă parte, evidențierea gradului de manifestare a calităților motrice în condiții de circuit (traseul utilitar-aplicativ). Pentru acestea candidații vor susține doua probe: parcurgerea unui traseu militar aplicativ și alergarea de rezistență.
Ultima probă (interviul) completează profilul psihologic cu date referitoare la motivație, interese, aptitudini și orientarea candidatului în raport cu voința și profesia. Avantajul interviului este că aduce unele date despre candidat, date care nu pot fi obținute prin alte mijloace. Trebuie avut în vedere faptul că interviul diferă de interogatoriu; la interviu întrebările pot fi puse și răspunsurile date de ambele părți. Calitățile observate depind în foarte mare măsură de condițiile în care se desfășoară precum și de pregătire și examenul specialiștilor.
Ultima etapă parcursă de candidat pentru a accede în învățământul militar superior pentru a se forma ca și ofițer pe filieră directă este examenul propriu-zis de admitere. Probele eliminatorii din cadrul etapei premergătoare examenului de admitere în instituțiile militare de învățământ constituie primul ansamblu de teste peste care trebuie să treacă. Ele sunt foarte importante deoarece stabilesc cine poate și cine nu poate să facă față rigorilor viitoare din domeniul pentru care au optat, obiectul acestor probe fiind acela de a se alege cei mai buni candidați pentru cariera militară, aceștia ajungând ulterior decidenții organizației militare.
3.5. Rezultatele selecției și analiza succintă a probelor de la admiterea pentru ofițerii pe filieră directă
În tabelul 1 (Anexa 3) sunt reprezentate situația candidaților testați pentru admiterea în învățământul militar superior (ofițer pe filieră directă), pe categoria de personal, rezultate obținute și cauzele respingerii. În ultimii 6 ani au fost 16.554 de candidați pentru profesia de ofițer, din care au fost declarați admis 8.086 ceea ce reprezintă 48 % și respinși 8468 reprezentând 52%.
Tabelul 1 (Anexa 3): Cauzele respingerii candidaților pentru profesia de ofițer în procesul de selecție. Analiza succintă a probelor de selecție scoate în evidență faptul că testul de inteligență se încadrează în parametrii proiectați; rezultatele la chestionarul de personalitate, evidențiază potențialul de adaptare la condițiile specifice activităților militare și că tinerii recrutați în baza liberei opțiuni sunt deja adaptați la specificul activităților ulterioare fapt ce ar determina, o rapidă acomodare la rigorile activităților militare în primul an de studii, ipoteză infirmată de evoluția ulterioară a tinerilor în mediul militar.
Problematica motivației intrinseci pentru profesia de ofițer, extrem de complexă în sine, este tributară:
situației financiare a candidatului și în special necesitatea unui loc de muncă stabil la care se asociază venitul;
lipsei de informații privind oferta profesională; conținutul activităților specifice profesie, exigențele și posibilitățile de satisfacție profesională, avantajele/dezavantajele profesiei. Lipsa acestor informații face ca motivația profesională să fie precară, slab interiorizată și lipsită de realism;
nevoia de statut social-specifică majorității candidaților, la care se asociază și prestigiul social sau necesitatea unui mediu „disciplinat”, caracterizat prin corectitudine, decență, dreptate, seriozitate, strictețe, ordine, viață organizată (motivație psiho-socială).
Criteriul de decizie a fost reprezentat de îndeplinirea succesivă a baremelor fiecărei probe. Acestea au fost diferențiate pe categorii de vârstă și sexe la probele sportive și au fost unice și specifice testului psihologic administrat pe categorii de instituții militare de învățământ.
3.6. Ocuparea locurilor de muncă pe filieră indirectă
Ofițerii în activitate se pot forma pe filieră indirectă, prin frecventarea și absolvirea Cursului de formare a ofițerilor în activitate. În funcție de categoria de candidați, aceștia pot parcurge numai unele module de formare profesională din cadrul cursului.
Candidații pentru Cursul de formare a ofițerilor în activitate provin din:ofițeri, subofițeri, maiștrii militari în rezervă;personal civil contractual și funcționari publici încadrați în anumite unități ale Ministerului Apărării, care nu sunt cadre militare în rezervă;persoane în afara Ministerului Apărării, care nu sunt cadre militare în rezervă.
Ofițerii și subofițerii, maiștrii militari în rezervă pot frecventa Cursul de
formare a ofițerilor în activitate, dacă îndeplinesc următoarele condiții:
au absolvit, cu diplomă, studiile universitare de licență în domenii de interes pentru Ministerul Apărării, corespunzând profesional armei /serviciului/ specialității militare în care sunt confirmați, pentru ofițeri de arme și logistică sau studii de masterat, pentru ofițerii specialiști;
au absolvit Cursului de formare a ofițerilor/subofițerilor/maiștrilor militari în rezervă, au cel mult gradul de locotenent în rezervă cu un stagiu maxim de 2 ani în acest grad, în anul în care se organizează Cursul de formare a ofițerilor în activitate;
au vârsta de cel mult 30 de ani;
solicită să frecventeze Cursul de formare a ofițerilor în activitate;
satisfac criteriile generale și specifice de recrutare;
sunt declarați admis în procesul de selecție organizat în centrele zonale de selecție și orientare;
sunt declarați admis la concursurile de admitere organizate de instituțiile militare de învățământ.
Subofițerii, și maiștrii militari în activitate pot frecventa Cursul de formare a ofițerilor în activitate, dacă îndeplinesc următoarele condiții:
au absolvit cu diplomă studiile de licență sau masterat;
au competențe profesionale specifice/compatibile cu natura posturilor disponibile din armele/serviciile/specialitățile Ministerului Apărării;
au vârsta de cel mult 30 de ani;
subofițerii, maiștrii militari care au gradul de plutonier, maistrul militar clasa a 3-a, o vechime în serviciu ca militar activ de cel puțin 3 ani și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru trecerea în corpul ofițerilor;
solicită să frecventeze Cursul de formare a ofițerilor în activitate;
militarii angajați pe bază de contract care au încheiat primul contract de muncă cu Ministerul Apărării;
satisfac criteriile generale și specifice de recrutare;
sunt declarați admis în procesul de selecție organizat în centrele de selecție și orientare;
sunt declarați admis la concursul de admitere organizat în instituțiile de învățământ.
Personalul civil contractual și funcționarii publici încadrați în unități ale Ministerului Apărării, care nu sunt cadre militare în rezervă, pot frecventa Cursul de formare a ofițerilor în activitate dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
au absolvit cu diplomă studiile de licență sau masterat;
au competențe profesionale specifice/compatibile cu natura posturilor disponibile din armele/serviciile/specialitățile Ministerului Apărării;
au vârsta de cel mult 30 de ani;
au o vechime de minim 2 ani în unități ale Ministerului Apărării;
solicită să frecventeze Cursul de formare a ofițerilor în activitate;
militarii angajați pe bază de contract care au încheiat primul contract de muncă cu Ministerul Apărării;
sunt declarați admis în procesul de selecție organizat în centrele de selecție și orientare;
sunt declarați admis la concursul de admitere organizat în instituțiile de învățământ.
Persoanele din afara Ministerului Apărării care nu sunt cadre în rezervă, pot frecventa Cursul de formare a ofițerilor în activitate dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
au absolvit cu diplomă studiile de licență sau masterat;
au competențe profesionale specifice/compatibile cu natura posturilor disponibile din armele/serviciile/specialitățile Ministerului Apărării;
au vârsta de cel mult 30 de ani;
au o vechime de minim 2 ani în unități ale Ministerului Apărării;
solicită să frecventeze Cursul de formare a ofițerilor în activitate;
militarii angajați și au încheiat primul contract de muncă cu Ministerul Apărării;
sunt declarați admis în procesul de selecție organizat în centrele de selecție și orientare;
sunt declarați admis la concursul de admitere organizat în instituțiile de învățământ.
Cursul de formare a ofițerilor în activitate asigură:
însușirea cunoștințelor teoretice, metodologia și psihopedagogia necesară exercitării atribuțiunilor de specialist militar, instructor și educator, precum și formarea deprinderilor și competențelor de lider, conducător de grupuri umane și structuri militare.;
specializarea inițială în armă și pregătirea pentru prima funcție (anexa 4);
dezvoltarea capacității fizice și psihice necesare activității în condiții de efort pentru îndeplinirea misiunii;
dezvoltarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbarea tehnicii, organizării și doctrinei din sistemul militar și îmbinarea deprinderilor comportamentale și de opinie, ca cetățean.
Planul de învățământ a Cursul de formare a ofițerilor în
activitate se proiectează în sistem modular și cuprinde:
Modulul 1 este pregătire militară generală și tactică pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor de bază ale luptătorului; are o durată de 4 săptămâni și se parcurg numai de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar înainte de concursul de admitere.
Modulul 2 îl constituie pregătirea de specialitate, pentru completarea pregătirii de specialitate specifice militare, necesită îndeplinirea primei funcții, pentru cei cu specializare civilă în domeniu, indiferent dacă au îndeplinit sau nu serviciul militar în raport de arma, specializarea militară, serviciul. Acesta cuprinde și pregătire de metodică și pregătire psiho-pedagogică, legislație militară, relații publice, drept internațional umanitar;
În modulul 2, pregătirea de specialitate are durate diferite, de două săptămâni, pentru cei proveniți din ofițerii, subofițerii, maiștrii militari în rezervă și subofițerii, maiștrii militari în activitate și 12 săptămâni pentru cei ce provin din militari angajați pe bază de contract, funcționari publici și personal civil contractual încadrați în unități ale Ministerului Apărării și din persoane din afara Ministerului Apărării, care nu sunt cadre militare în rezervă.
Modulul 3 se referă la pregătirea pentru formarea deprinderilor de conducere, necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor primei funcții. Aceasta va cuprinde perfecționarea deprinderilor pentru comandă și stat major necesare organizării și ducerii luptei sau acțiunii în teatrele de operații, conducerea activității de instrucție și logistică la pace, precum și pentru dezvoltarea/menținerea competențelor lingvistice. Modulul 3 are durata de 4-5 săptămâni, pentru cei ce provin din ofițeri și subofițeri, maiștrii militari în rezervă sau din subofițerii și maiștrii militari în activitate și 8-10 săptămâni pentru cei proveniți din militari angajați pe baza de contract, funcționari publici și personal civil contractual încadrați în unități ale Ministerului Apărării și din personal din afara Ministerului Apărării.
Disciplinele de specialitate ce contribuie în mod substanțial la formarea deprinderilor și competențelor de conducere, necesare îndeplinirii atribuțiunilor primei funcții, cuprind și practica la comandă, stagiu cu o durată de 1-4 săptămâni, după caz.
Durata Cursului de formare a ofițerilor în activitate rezultă din însumarea duratei modulelor de pregătire, în funcție de categoria de cursanți. Aceasta se stabilește în raport de obiective finalități stabilite prin planurile de învățământ proiectate și resursele la dispoziție, fără să depășească 6 luni.
Cursul de formare a ofițerilor în activitate se organizează și se desfășoară în școli de aplicație/centre de pregătire ale categoriilor de forțe ale armatei/armelor, pentru ofițerii de arme, logistică-serviciul administrativ, serviciul de transporturi militare, serviciul tehnico-ingineresc și serviciul sanitar veterinar, precum și pentru ofițerii specialiști, de asemenea în institutul medico-legal pentru ofițerii din serviciul medical și alte instituții militare de învățământ, potrivit aprobării ministrului Apărării
Planurile de învățământ pentru Cursul de formare a ofițerilor în activitate se întocmesc de către instituțiile de învățământ organizatoare, împreună cu inspectorii de armă, similarii acestora. Aceste planuri se avizează de către statele majore ale categoriilor de forțe ale Armatei, comandamente de armă, direcțiile centrale care răspund de pregătirea de specialitate, Direcția doctrină și instrucție și de către Direcția Resurse Umane și Management și se aprobă de către șeful Statului Major General.
Programele analitice ale disciplinelor de învățământ ale Cursului de formare a ofițerilor în activitate se elaborează de către titularul disciplinei, se analizează în ședința catedrei, se discută în consiliu de învățământ și se aprobă de către comandanții instituțiilor de învățământ organizatoare.
Recrutarea candidaților se asigură de către birourile de recrutare și informare în baza planului anual de școlarizare. Criteriile generale și specifice de recrutare se stabilesc de către Direcția Resurse Umane și Management și se aprobă prin ordinul ministrului Apărării. Selecția se desfășoară în centrele zonale de selecție și orientare în conformitate cu normele în vigoare. Armele, serviciile, specializările militare pentru care se organizează concurs de admitere și numărul locurilor ce se scot la concurs se aprobă anual de către ministrul Apărării, prin plan de școlarizare. Graficul-cadru de organizare și desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri ce se scot la concurs se stabilește anual de Direcția Resurse Umane și Management prin Dispoziția pentru aprobarea normelor privind organizarea și desfășurarea admiterii în instituțiile militare de învățământ.
Etapele concursului de admitere și conținutul probelor se aduc la cunoștința candidaților prin grija celor care au făcut recrutarea, iar metodologia organizării și desfășurării concursului, modul de anunțare a rezultatelor și de soluționare a contestațiilor se aduce la cunoștința candidaților prin grija organizatorilor, înainte de concurs. Metodologiile de organizare și desfășurare a concursului de admitere pentru Cursul de formare a ofițerilor în activitate se întocmesc de către instituțiile militare de învățământ care au primit cifre de școlarizare potrivit normelor legale în vigoare. La concursul de admitere pentru Cursul de formare a ofițerilor în activitate candidații susțin o probă eliminatorie, sub forma unei lucrări scrise, la limba engleză, potrivit precizărilor Direcției Resurse Umane și Management și o probă de verificare a cunoștințelor. Proba de verificare a cunoștințelor se organizează pe durata a trei ore, sub forma unui test conținând subiecte din legislație privind apărarea națională și din pregătirea de specialitate specifică armei, serviciului, specializării militare. Nota minimă de admitere este 6.00, la note egale cei clasați pe ultimul loc se departajează prin media examenului de licență sau masterat, după caz.
Tema și bibliografia pentru concurs au caracter nesecret, acestea se propun de către instituțiile militare de învățământ, se avizează de către Direcția Doctrină și Instrucție și Statele Majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele de armă, direcțiile centrale care coordonează pregătirea de specializare în armă și se aduc la cunoștința candidaților prin grija celor care au făcut recrutarea, fiind publice cu cel puțin 6 luni înainte de concurs.
Procesul-verbal cu rezultatele admiterii se înaintează ierarhic, de către instituțiile militare organizatoare la Direcția Resurse Umane și Management, în termen de 5 zile de la finalizarea concursului. Rezultatele concursului se comunică unităților din care provin subofițerii, maiștrii militari în activitate, militarii angajați pe bază de contract, personalul civil contractual și funcționari publici, în termen de 5 zile, ca acestea să ia măsuri necesare asigurării prezenței la cursuri a celor declarați admis.
Ofițerii, subofițerii, maiștrii militari în rezervă declarați admiși la Cursul de formare a ofițerilor în activitate se concentrează cu data începerii cursului, se înmatriculează și se încadrează în funcții pe statele anexă ale școlilor de aplicație, centrele de pregătire ale categoriilor de forțe ale armatei, armelor unde va semna angajamentul prin care consimte să aibă raporturi de muncă cu Ministerul Apărării minim patru ani după terminarea cursului și numirea în prima funcție. Pe durata Cursului de formare a ofițerilor în activitate aceștia beneficiază de drepturile stabilite potrivit dispozițiilor legale în vigoare, pentru ofițerii, subofițerii, maiștrii militari în rezervă concentrați. Subofițerii, maiștrii militari în activitate declarați admis la Cursul de formare a ofițerilor în activitate se detașează și se înmatriculează la școlile de aplicație, centre de pregătire ale categoriilor de forțe ale armatei, armelor, unde semnează angajamentul prin care consimt să aibă raporturi de muncă cu Ministerul Apărării minim patru ani după terminarea cursului și numirea în prima funcție.
Militarii angajați pe bază de contract, declarați admis la Cursul de formare a ofițerilor în activitate, își încheie raporturile de muncă cu unitățile de unde provin în preziua începerii cursului, se detașează și înmatriculează la școlile de aplicație, centrele de pregătire ale categoriilor de forțe ale armate, armelor unde semnează angajamentul prin care consimt să aibă raporturi de muncă cu Ministerul Apărării minim patru ani după terminarea cursului și numirea în prima funcție. Pe durata Cursului de formare a ofițerilor în activitate aceștia beneficiază de drepturi stabilite potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
Personalul civil contractual și funcționarii publici, declarați admis la Cursul de formare a ofițerilor în activitate se detașează și înmatriculează la școlile de aplicație, centrele de pregătire ale categoriilor de forțe ale armate, armelor unde semnează angajamentul prin care consimt să aibă raporturi de muncă cu Ministerul Apărării minim patru ani după terminarea cursului și numirea în prima funcție. Pe durata Cursului de formare a ofițerilor în activitate, personalul civil contractual și funcționarii publici beneficiază de drepturi stabilite potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Ținuta de instrucție și echipamentul sportiv pentru personalul civil contractual și funcționarii publici detașați la curs se asigură de către instituțiile militare de învățământ în care sunt înmatriculați.
Personalul din afara Ministerului, care nu sunt cadre militare în rezervă, declarați admis la curs, se detașează și înmatriculează la școlile de aplicație, centrele de pregătire ale categoriilor de forțe ale armate, armelor unde semnează angajamentul prin care consimt să aibă raporturi de muncă cu Ministerul Apărării minim 4 ani după terminarea cursului și numirea în prima funcție. Pe durata cursului se încadrează în funcții pe statele anexă ale școlii de aplicație, centrele de pregătire ale categoriilor de forțe ale armate, armelor unde semnează angajamentul prin care consimt să aibă raporturi de muncă cu Ministerul Apărării minim 4 ani după terminarea cursului și numirea în prima funcție.
Cursul de formare a ofițerilor în activitate se finalizează cu examen de absolvire organizat de școlile de aplicație, centrele de pregătire ale categoriilor de forțe ale armate, armelor. La finalizarea cursului absolvenților, ofițeri, subofițeri, maiștrii militari în rezervă li se eliberează certificat de absolvire. Ulterior, aceștia sunt chemați în activitate, primesc brevete de ofițeri în activitate și se numesc într-o funcție corespunzătoare pregătirii conform normelor în vigoare.
Personalul civil contractual și funcționarii publici, militarii angajați pe bază de contract și personalul din afara Ministerului Apărării, care au absolvit cursul li se acordă primul grad de ofițer în rezervă și li se eliberează certificat de absolvire. Ulterior, aceștia sunt chemați în activitate, primesc brevete de ofițeri în activitate și se numesc într-o funcție corespunzătoare pregătirii conform normelor în vigoare.
Procesul-verbal privind organizarea și desfășurarea concursului de absolvire a Cursului de formare a ofițerilor în activitate împreună cu dosarele de candidați și aprecierile de serviciu ale celor declarați admis, se înaintează ierarhic la Direcția Resurse Umane și Management, în termen de 48 de ore de la finalizarea examenului. Ofițerii și subofițerii, maiștrii militari în rezervă respinși la examenul de absolvire a cursului, se înaintează la gradul următor în rezervă, în condițiile legii își încetează concentrarea. Subofițerii, maiștrii militari în activitate declarați nereușit la absolvirea cursului își continuă activitatea în unitățile din care provin și pot încheia un nou contract cu Ministerul Apărării în raport de nevoile Ministerului.
Personalul civil contractual și funcționarii publici, militarii angajați pe bază de contract declarați nereușit li se acordă gradul de caporal, urmând să-și continue activitatea în raport de nevoile Ministerului. Personalul din afara Ministerului declarat nereușit la absolvirea cursului li se acordă gradul de caporal și se trec în rezervă.
Ofițerii și subofițerii, maiștrii militari în rezervă concentrați și îndepărtați de la curs din motive imputabile lor, le încetează concentrarea cu suportarea cheltuielilor de școlarizare, potrivit normelor în vigoare. Subofițerii, maiștrii militari în activitate îndepărtați de la curs, din motive imputabile lor le încetează detașarea, cu suportarea cheltuielilor de școlarizare, potrivit normelor în vigoare. Ulterior, pentru faptele lor, aceștia se trimit în Consiliul de Onoare sau Comisii de judecată, după caz. Personalului civil contractual și funcționarilor publici, militarilor angajați pe bază de contract îndepărtați de la curs, din motive imputabile lor, le încetează raporturile de muncă cu Ministerul Apărării, cu suportarea cheltuielilor de școlarizare, potrivit normelor în vigoare după îndeplinirea procedurii cercetării prealabile.
Persoanele din afara Ministerului Apărării îndepărtate de la Cursul de formare a ofițerilor în activitate din motive imputabile, se trec în rezervă, cu suportarea cheltuielilor de școlarizare, potrivit normelor în vigoare. Repartizarea în funcții a absolvenților Cursului de formare a ofițerilor în activitate se face potrivit criteriilor stabilite prin normele în vigoare.
CAPITOLUL IV
CONCEPȚIA DE FORMARE, DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ȘI UTILIZARE A OFITERILOR ÎN ARMATA ROMÂNĂ
4.1. Locul și rolul ofițerilor în Armata României
Ofițerii constituie categoria de personal militar profesionist al Armatei cu pregătire universitară, care întruchipează liderul organizației militare, purtător al valorilor, moștenirii culturale și tradițiilor militare ale poporului român, capabili să conducă subordonați în îndeplinirea misiunii primite, să desfășoare și să impună standardele de pregătire și comportare militară, să motiveze personalul din subordine pentru îndeplinirea misiunii ce îi revine și să se adapteze la schimbările specifice mediului militar și ale societății în ansamblu.
În conformitate cu art. 5 din Ghidul Carierei militare, cariera ofițerilor este delimitată, în funcție de natura cerințelor posturilor, de competențele impuse de acestea, precum și de nivelul studiilor necesare în vederea trecerii de pe o treapta pe alta a ierarhiei militare, în: cariera inferioară, corespunzătoare gradelor de sublocotenent/aspirant – capitan; cariera medie, corespunzatoare gradelor de maior/locotenent-comandor – locotenent-colonel/capitan-comandor și cariera superioară, corespunzătoare gradelor de colonel/comandor – general/amiral.
În conținutul art. 6 apar specificate categoriile în care ofițerii se pot afla:
ofițeri de arme – ofițerii aflati în stadiul carierei inferioare, care au dobandit o specialitate militară într-o armă prin absolvirea cursului de bază din școala de aplicație a armei respective;
ofițeri de logistică – ofițerii aflati în stadiul carierei inferioare și medii, care au absolvit o instituție de învățământ superior de lungă durată și s-au specializat în unul dintre urmatoarele servicii:
serviciul administrativ – specialitățile intendență, finanțe, carburanți – lubrifianți și construcții-cazare;
serviciul transporturi militare – specialitățile auto, căi ferate,aeriene, navale, căi de comunicație, controlul și îndrumarea circulației;
serviciul tehnico-ingineresc – specialitățile specifice structurilor militare;
serviciul medical și sanitar-veterinar – specialitățile existente pe plan național;
ofițeri specialiști – ofițerii care, prin absolvirea unor instituții de învățământ superior specifice, au dobândit anterior intrarii în profesia militară sau pe parcursul carierei militare specializarea necesară pentru a exercita ocupații de jurist, muzician, jurnalist, istoric, personalul didactic din învățământul militar și cercetare științifică, precum și ofițerii care își desfășoară activitatea în domeniul informațiilor militare;
ofițeri de comandă și stat major – ofițerii aflați în stadiul carierei medii și superioare, proveniți din ofițeri de arme, ofițerii de logistică si ofițeri specialiști care, printr-o pregătire complementară adecvată, au dobândit specializarea necesară pentru a îndeplini funcții în statele majore de unități – batalion, regiment sau similare – și de mari unități sau în structuri superioare acestora, precum și funcția de comandant al unei unități militare de tip batalion sau similare acestuia;
ofițeri de conducere – ofițerii aflați în stadiul carierei superioare care ocupă funcții de conducere: comandant sau șef al unei structuri ori microstructuri militare, locțiitor – adjunct, secretar general adjunct etc. – al acesteia sau șef de stat major, în toate domeniile de activitate.
4.2. Formarea și dezvoltarea profesională
Procesul de formare și dezvoltare profesională a ofițerilor din Armata României se proiectează potrivit exigențelor metodologice ale dezvoltări profesionale continue, pentru întreaga evoluție în cariera militară și se desfășoară pe baza unui program de studii, etapizat și diferențiat, în forme și conținuturi adecvate modelelor socioprofesionale, adaptate, ca finalitate, instruirii. Procesul de formare și dezvoltare profesională a ofițerilor asigură cunoștințe, deprinderi, abilități și competențe necesare manifestării acestora în cele trei ipostaze esențiale ale exercitării profesiei: "să știe, să facă, să fie", ca luptător specialist militar în armă/serviciu/specialitate militară, conducător de oameni de structuri militare, educator și cetățean în serviciul națiunii.
Ofițerii se formează și se dezvoltă profesional prin pregătire instituționalizată, instrucție colectivă și de asemenea print pregătire complementară.
4.2.1. Pregătirea instituționalizată
Pregătirea instituționalizată a ofițerilor se realizează în instituții militare și civile de învățământ adecvate formării, instruirii individuale și colective și pregătirii permanente, potrivit principiilor învățământului și instrucției militare asigurând astfel formarea și dezvoltarea lor profesională pe parcursul întregii cariere militare. Pregătirea în instituțiile militare de învățământ constituie fundamentul pentru dezvoltarea profesională ulterioară și utilizarea ofițerilor.
Principiile învățământului și instrucției militare care stau la baza organizării și desfășurării procesului de formare și dezvoltare profesională a ofițerilor sunt:
principiul priorității nevoilor Armatei. Formele de organizare, conținuturile de învățat, duratele instruirii, precum și dinamica de pregătire se proiectează și realizează în raport cu nevoile de încadrare a structurilor Armatei;
principiul compatibilității cu armatele din statele membre NATO. Formarea și dezvoltarea profesională a ofițerilor se organizează în forme și modalități compatibile cu cele din armatele statelor membre NATO, urmărindu-se însușirea procedurilor utilizate de acestea în sistemele de educație și instruire și realizarea performanțelor potrivit standardelor;
principiul corelării pregătirii cu evoluția în cariera militară. Participarea la un program de pregătire este strict legată de evoluția în carieră a ofițerilor, de perspectiva numirii lor în funcții ce solicită competențele ce se asigură prin programul de pregătire respectiv;
principiul integrării în învățământul național universitar. Programele de pregătire cuprind disciplinele/grupurile de discipline specifice specializărilor acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu în condițiile legii, precum și cele specifice profesiei de ofițer. Aceste programe se supun procesului de evaluare academică și acreditare potrivit standardelor naționale și specifice de evaluare;
principiul pregătirii necesare și suficiente. Tipurile de programe de pregătire, duratele lor, obiectivele, conținuturile instruirii și strategiile didactice se proiectează și realizează în strictă dependență cu competențele și capacitățile citate de atribuțiile funcționale ale postului/funcției pentru care se desfășoară pregătirea, evitându-se situațiile de insuficiență sau exces în pregătire;
principiul coerenței. Între diferitele programe de pregătire, se stabilesc legături funcționale, de completare prin succesiune și de corelare a conținuturilor, eliminându-se suprapunerile, reactualizările nejustificate și repetările;
principiul admiterii selective. Accesul la programele de pregătire se face pe baza criteriilor de selecție stabilite în acest scop, a propunerilor comisiilor de selecție și a rezultatelor concursului de admitere;
principiul îmbinării responsabilității individuale cu răspunderea structurilor de învățământ și a comandamentelor. Potrivit acestui principiu, participanții la programele de învățământ și instrucție poartă întreaga răspundere pentru pregătirea lor, corespunzător obiectivelor stabilite prin planurile de învățământ, programele analitice și planurile de instruire ale unităților randamentelor, iar instituția militară de învățământ sau comandamentul asigură condiții optime pentru desfășurarea unui proces de învățământ sau instrucție performant și personal didactic și de conducere cu prestații pedagogice și de instruire de calitate, pe baza unor strategii moderne de învățare și instruire interactivă;
principiul eficienței pregătirii profesionale. Se realizează prin adecvarea resurselor afectate programelor de pregătire la obiectivele instruirii și prii optimizarea costurilor;
principiul complementarității. Între pregătirea inițială și cea de perfecționare și specializare ulterioară, prin cursuri sau alte forme de pregătire profesională, se stabilesc relații de interdependență și corelare.
Formarea, specializarea și perfecționarea pregătirii ofițerilor în activitate se realizează, potrivit nevoilor Ministerului Apărării, prin studii universitare de licență, studii universitare de masterat, studii universitare de doctorat, cursuri de formare a ofițerilor în activitate și învățământ pentru pregătirea permanentă. Formarea ofițerilor în activitate se realizează pe două filiere complementare: filiera directă și filiera indirectă.
Filiera directă asigură parcurgerea, în instituțiile militare de învățământ pentru formarea ofițerilor în activitate, a studiilor universitare pentru obținerea licenței în știință militară, științe inginerești, administrative sau medicale de către tinerii cu sau fără pregătire militară anterioară, cu vârsta de până la 24 de ani/22 de
ani pentru piloți, care optează pentru cariera militară, îndeplinesc criteriile de recrutare, sunt declarați "admis" în procesul de selecție, de către centrele zonale de selecție și orientare și la concursul de admitere, organizat în acest scop;
Filiera indirectă asigură parcurgerea unor etape/cicluri/module de formare profesională, de către:
absolvenți cu diplomă ai studiilor universitare de licență sau
studiilor universitare de masterat, în domenii de interes pentru Ministerul Apărării profilul specializării militare pentru care optează sau compatibil cu acesta, cu vârsta de până la 30 de ani, cu sau fără pregătire militară anterioară, care optează pentru cariera militară, îndeplinesc criteriile de recrutare și sunt declarați "admis" în procesul de selecție, de către centrele zonale de selecție și orientare, și în concursul de admitere la Cursul deformare a ofițerilor în activitate;
subofițeri și maiștri militari în activitate, absolvenți cu diplomă
studiilor universitare de licență, cu vârsta de până la 30 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru trecerea în corpul ofițerilor, solicită sa frecventeze Cursul formare a ofițerilor în activitate sau anumite module din acesta și sunt declarați "admis" la concursul de admitere, organizat în acest scop.
Studiile universitare de licență pentru formarea ofițerilor de armă și de logistică – serviciul administrație și serviciul transporturi militare, lideri organizații militare, de nivel subunitate și a ofițerilor de logistică – serviciul tehnici ingineresc asigură:
însușirea cunoștințelor științifice fundamentale specifice specializării universitare, pregătirea militară de bază și inițierea în pregătirea militară de specialitate în domeniul armei/serviciului/specialității militare, pregătire ce urmează desăvârșită în școlile de aplicație/centrele de pregătire ale categoriilor de forțe e armatei/armelor, astfel încât la finalizarea pregătirii absolvenții să fi dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive necesare îndeplinirii atribuțiilor primei funcții;
formarea competențelor de lider, încât, la sfârșitul pregătirii, absolvenții: în măsură să utilizeze cunoștințele fundamentale, tehnice, socio-umane și de limbi străine în aprofundarea fenomenului politico-militar contemporan, organizarea în conducerea organizațiilor și acțiunii militare în timp de pace și în campanie, capabili sa integreze resursele la dispoziție în vederea îndeplinirii misiunilor, potrivit prevederilor Strategiei Militare și Doctrinei Instruirii Forțelor Armate;
dezvoltarea capacităților de comunicare efectivă, orală și scrisă, în conducere și educare, în domeniul de specialitate și în contexte culturale diverse;
dobândirea cunoștințelor de specialitate care se referă la procesele de cunoaștere, reproducere și înțelegere specifice domeniului militar considerat ca un tot, a modului de stabilire a relațiilor interdisciplinare și interprofesionale cu alte discipline/grupuri de discipline, familiarizarea cu cele mai recente performanțe ale cunoașterii științifice și ale aplicațiilor profesionale din domeniu, precum și prelegerea și aplicarea teoriilor,principiilor și metodelor fundamentale de investigare specifice domeniului de studiu, inclusiv cunoașterea procedurilor de operare NATO utilizate în operații;
formarea competențelor și abilităților de luptător specializat, rezistent la efort fizic și psihic, precum și de conducător de organizații și structuri tehnice sau logistice militare de la baza ierarhiei militare, cu spirit de inițiativă în analiza și rezolvarea problemelor, capabil să evalueze problemele complexe și să prezinte rezultatele evaluării proprii;
formarea competențelor inițiale de specialist militar, capabil să interpreteze informațiile la dispoziție, să rezolve problemele de bază și să evalueze finalitățile posibile în folosirea armamentului și tehnicii din dotare specifice armei, potrivit cerințelor câmpului tactic;
formarea competențelor de educator și instructor în spiritul normelor și valorilor militare, al dragostei de patrie și neam, pentru integrare și adaptare socială, cu deschidere către valorile universale;
formarea ca bun cetățean, capabil să asigure o corelație normală între interesele proprii și cele ale apărării naționale;
formarea competențelor în utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare, inclusiv în limba engleză;
asumarea responsabilităților de a elabora un program personal de autoperfecționare.
Pregătirea științifică fundamentală, pregătirea militară de bază și pregătirea inițială în domeniul specializării pentru medicii și farmaciștii militar trebuie să asigure accesul absolvenților la pregătirea prin stagiatura în vederea obținerii dreptului de liberă practică sau admiterea la rezidențiat în vederea specializării ulterioare în una din specialitățile clinice.
Studiile universitare de licență se organizează în instituțiile militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, cu durate și finalizări diferite, astfel:
3 ani – 180 credite de studiu transferabile, pentru formarea ofițerilor de arme și de logistică – serviciul administrație/specialitățile intendență, finanțe contabilitate, carburanți-lubrifianți și construcții-cazare și serviciul transporturi militare/specialitățile auto, poliție militară, transporturi militare și exploatări feroviare, construcții căi ferate și poduri căi ferate, transporturi aeriene ș transporturi navale. Studiile se finalizează prin examen de licență, acordare; primului grad și a brevetului de ofițer, precum și accesul la Cursul de bază din școlile de aplicație/centrele de pregătire ale categoriilor de forțe ale armatei/armelor.
4 ani – 240 credite de studiu transferabile, pentru formarea ofițerilor de logistică – serviciul tehnico-ingineresc. Studiile se finalizează prin examen de licență, acordarea primului grad și a brevetului de ofițer.
5-6 ani – minimum 300 credite de studiu transferabile, pentru formarea ofițerilor de logistică – serviciul medical. Studiile se finalizează prin examen, diplomele de absolvire fiind echivalente titlului de master în științe medicale și asigură accesul la pregătirea prin rezidențiat sau prin stagiatura pentru obținerea dreptului de liberă practică.
Numărul creditelor de studii transferabile pentru studii universitare de licență nu cuprinde creditele pentru modulele opționale de pregătiri psihopedagogice parcurse în vederea ocupării unor funcții didactice. Studiile universitare de licență cuprind obligatoriu un stagiu de practică în unități militare, instituții sau structuri de specialitate.
Admiterea în instituțiile militare de învățământ superior pentru formarea ofițerilor în activitate se organizează pe specializări universitare. Repartiția pe arme/servicii/specialități militare, atunci când aceasta nu realizat în urma concursului de admitere, se face la începutul ultimului an de studii universitare, în urma selecției desfășurate potrivit opțiunilor individuale și criteriilor specifice fiecărei categorii de forțe ale armatei.
Studiile universitare de masterat se organizează pentru obținerea titlului de master și asigură:
profundarea pregătirii interarme a ofițerilor de arme și logistică, serviciul administrație și serviciul transporturi militare, prin acumularea de cunoștințe noi axate pe competențe cu conținut aplicativ, pentru obținerea titlului de în domeniul studiilor de licență sau apropiat, dezvoltarea capacităților de cercetare științifică, ca bază pregătitoare obligatorie pentru studiile universitare de doctorat;
aprofundarea pregătirii de specialitate în domeniul specialităților militare a ofițerilor de logistică – serviciul tehnico-ingineresc, proveniți din absolvenți ai studiilor universitare de licență, militare sau civile, pentru obținerea titlului de master în domeniul studiilor de licență sau apropiate, dezvoltarea capacităților de cercetare științifică, ca bază pregătitoare obligatorie pentru studiile universitare de doctorat;
completarea pregătirii în alte domenii decât cel al studiilor de licență pentru obținerea de competențe complementare;
formarea competențelor și abilităților necesare personalului didactic,
de nivel liceal și universitar, prin cursuri opționale;
familiarizarea cu cele mai noi tehnici de cercetare independentă și aplicarea creativă a acestora pentru rezolvarea de probleme, sesizarea direcțiilor noi de dezvoltare a cunoașterii și de perfecționare a pregătirii profesionale;
realizarea competențelor necesare în elaborarea de studii și rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
dezvoltarea capacității de conducere a structurilor organizaționale și de comunicare în contexte din cele mai diverse;
dezvoltarea capacității de a acționa independent și creativ în abordarea și soluționarea problemelor, de a evalua obiectiv și constructiv stări critice, de a rezolva creativ probleme și de a comunica rezultatele acestora;
realizarea altor competențe de specialitate stabilite prin ordin al ministrului apărării pe domenii specifice de activitate.
Studiile universitare de masterat se organizează în instituțiile militare și civile de învățământ superior acreditate în acest sens, cu durate și finalizări diferite, astfel:
1,5 ani – 90 credite de studiu transferabile, pentru specializările de logistică – serviciul tehnico-ingineresc. Prin excepție, acestea pot fi de 1 an – 60 credite de studiu transferabile, astfel încât durata totală a studiilor universitare de licență și a studiilor universitare de masterat să asigure obținerea a cel puțin 300 credite de studiu transferabile;
2 ani – 120 credite de studiu transferabile, pentru specializările specifice armelor și de logistică – serviciul administrație și serviciul transporturi militare, astfel încât durata totală a studiilor universitare de licență și a studiilor universitare I de masterat să asigure obținerea a cel puțin 300 credite de studiu transferabile.
Numărul creditelor de studii transferabile pentru studiile universitare de masterat nu cuprinde creditele pentru modulele opționale de pregătire psihopedagogice parcurse în vederea ocupării unor funcții didactice. Studiile universitare de masterat se organizează pentru absolvenții cu diplomă ai studiilor universitare de licență și se finalizează prin examen de masterat și obținerea titlului de master. Grupele de studiu se stabilesc în limita numărului de locuri aprobate, anual, prin planul de școlarizare.
Absolvenții cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învățământul liceal și universitar, cu condiția realizării unei pregătiri psihopedagogice care să corespundă unui număr minim de 60 credite de studiu transferabile obținute în cadrul studiilor universitare de licență și a studiilor universitare de masterat. Studiile universitare de masterat se pot organiza și cu frecventă redusă sau la distanță. În aceste cazuri durata studiilor pentru obținerea creditelor de studii transferabile se reglementează potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Studiile universitare de doctorat cuprind o componentă importantă de cercetare, urmărind acumularea de noi cunoștințe, interpretarea și aplicarea acestora într-un domeniu acreditat și asigură:
crearea, interpretarea și aplicarea de noi dezvoltări într-un domeniu specializat al științei militare sau științelor inginerești, medicale și administrativ aplicabile în domeniul militar;
acumularea, interpretarea și dezvoltarea cunoașterii de vârf din domenii de doctorat;
identificarea de probleme noi și abordarea lor prin cercetare, imaginație creativă și combinatorică, analiză critică și interpretativă;
dezvoltarea tehnicilor de cercetare și aplicarea lor în contexte diverse specifice;
construcții discursive de tip academic pentru publicații de prestigiu în domeniu și de tipul cunoașterii comune pentru comunicare publică în domenii științei militare și științelor inginerești aplicabile în domeniul militar;
construcție teoretică și aplicare profesională;
asumarea responsabilității de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.
Studiile universitare de doctorat se desfășoară în instituții de învățământ superior acreditate, militare și civile, organizatoare de doctorat, cu o rată, de regulă, de 3 ani. în raport de tematica abordată, durata lor poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea aducătorului de doctorat. Susținerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.
Cursul de formare a ofițerilor în activitate asigură:
însușirea cunoștințelor teoretice, metodologice și psihopedagogice necesare exercitării atribuțiilor de specialist militar, instructor și educator, precum și formarea deprinderilor și competențelor de conducător de grupuri umane și structuri militare, compatibile cu cele asigurate prin învățământul universitar de formare a ofițerilor e filiera directă;
specializarea inițială în armă și pregătirea pentru prima funcție;
dezvoltarea capacităților fizice și psihice necesare activității în condiții de efort pentru îndeplinirea misiunilor, atât izolat, cât și în cadrul subunităților și unităților militare;
dezvoltarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbările tehnologice, organizaționale și doctrinare din sistemul militar și îmbunătățirea aprinderilor comportamentale și de opinie, ca cetățean.
Învățământul pentru pregătirea permanentă asigură:
specializarea inițială în armă și pregătirea pentru prima funcție a absolvenților învățământului universitar de licență ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor de arme și de logistică – serviciul administrație și serviciul transporturi militare;
perfecționarea pregătirii ulterioare a ofițerilor în activitate, prin cursuri de carieră, în acord cu Ghidul carierei militare;
specializarea ofițerilor în domenii necesare Ministerului Apărării, prin cursuri specifice;
perfecționarea pregătirii profesionale a ofițerilor specialiști în domenii ce nu presupun activități de conducere;
specializarea ofițerilor de stat major și conducere în domenii conexe sistemului militar, de interes pentru Ministerul Apărării;
perfecționarea pregătirii strategice și politico-militare pentru pregătirea ofițerilor de stat major și conducere;
instruirea și perfecționarea pregătirii ofițerilor de stat major și conducere în aplicarea procedurilor și standardelor NATO, utilizate în operații;
perfecționarea pregătirii medicilor șefi de unități și mari unități, precum și medicilor specialiști, prin cursuri de specializare în domeniul grupelor de specialități clinice;
perfecționarea pregătirii ofițerilor în domeniul planificării apărării, al managementului resurselor de apărare, educațional și al sistemelor tehnice logistice ale apărării;
crearea condițiilor pentru brevetarea unor specialiști militari și susținerea examenelor pentru obținerea titlului de specialist de clasă;
dezvoltarea abilităților lingvistice și pentru utilizarea mijloacelor informatice;
reconversia profesională a ofițerilor disponibilizați.
Pregătirea permanentă se face prin cursuri de carieră și de nivel și se finalizează prin examene, dizertații și colocvii. Absolvenții obțin diplome/certificate de absolvire și pot fi numiți în funcții corespunzătoare pregătirii dobândite. Trimiterea ofițerilor la cursurile de carieră se face pe baza hotărârii comisiilor de selecție. Cursurile se desfășoară, potrivit planului de perfecționare a pregătiri personalului militar, în instituții militare și civile de învățământ, potrivit aprobării ministrului Apărării.
Învățământul pentru pregătirea permanentă a ofițerilor cuprinde:
cursurile de carieră care asigură calificarea sau perfecționarea pregătirii prin dobândirea de noi competențe profesionale față de cele dobândite în cadrul formării inițiale sau perfecționarea/dezvoltarea acestora, astfel încât absolvenții cursurilor de carieră să-și poată desfășura activitățile specifice aceleiași profesii, la nivelul superior al standardelor ocupaționale stabilite în Ministerul Apărării;
cursurile de nivel, inclusiv cursurile intensive de învățare a limbilor străine, care asigură însușirea de cunoștințe și formarea de deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a profesiei sau competențele lingvistice necesare comunicării într-o limbă oficială NATO;
cursurile de recalificare care asigură însușirea de cunoștințe și formarea de deprinderi specifice unei ocupații sau profesii prevăzută în Clasificarea Ocupațiilor în România, diferită de cea dobândită anterior, deficitară pe piața civilă a muncii, care să permită ofițerilor disponibilizați să fie angajați în activități ce pot să le confere acestora o nouă carieră.
Planurile de învățământ ale cursurilor organizate în cadrul învățământului pentru pregătirea permanentă a ofițerilor se proiectează în sistem modular și cuprind:
modulul/modulele de pregătire militară generală și tactică, pentru
perfecționarea deprinderilor de comandă și stat major necesare organizării și ducerii luptei sau a acțiunii în teatru de operații;
modulul/modulele de pregătire metodică și psiho-pedagogică,pregătire legislativă privind dreptul internațional umanitar, administrație militară și relații publice;
modulul/modulele de pregătire de specialitate, necesar(e) îndeplinirii
atribuțiilor funcției în care urmează să fie încadrat după absolvire;
modulul/ modulele de pregătire în domeniul tehnologiei informației
și pentru dezvoltarea/menținerea competențelor lingvistice.
Durata cursurilor rezultă din însumarea duratei modulelor de pregătire specifice fiecărui tip de curs. Cursurile au durate variabile, de la 1 săptămână până la 5 luni, reglementate prin norme specifice Ministerului Apărării, în raport de obiectivele și finalitățile stabilite prin proiectare și resursele la dispoziție. Tipurile de cursuri de carieră și durata lor se stabilesc având în vedere următoarele repere specifice:
Cursul de bază destinat sublocotenenților/aspiranților de arme și de logistică – serviciul administrație și serviciul transporturi militare, absolvenți cu diplomă ai studiilor universitare de licență, are o durată de până la 6 luni, în funcție de arma/serviciul/specialitatea militară pentru care se pregătesc cursanții. Cursul asigură specializarea în armă și pregătirea pentru îndeplinirea atribuțiilor primei funcții;
Cursul avansat destinat locotenenților, are durata între 4 și 12 săptămâni, în funcție de arma/serviciul/specialitatea militară. Cursul asigură competențele necesare exercitării comenzii, la pace sau în campanie, a unei companii și pregătirea în domeniul armei/serviciului/specialității militare pentru a ocupa funcții în statele majore de batalion/similar și brigadă;
Cursul de stat major destinat căpitanilor, are o durată de până la 6 luni, în funcție de natura atribuțiilor pe care le vor îndeplini cursanții. Cursul asigură însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare exercitării funcțiilor de stat major de nivel batalion și brigadă, precum și pentru similarele acestora în care urmează să fie încadrați ofițerii. Absolvirea cursului asigură accesul la studiile universitare de masterat;
Cursul interarme/similar destinat maiorilor/locotenent-comandorilor care nu au studii de masterat în domeniul specializării universitare, are o durată de până la 4 luni. Cursul asigură competențele necesare exercitării comenzii, la pace sau în campanie, a unui batalion/similar și pregătirea pentru îndeplinirea atribuțiilor funcționale ale șefilor de modul din statele majore de brigadă și superioare acestora;
Cursul de comandă și stat major/similar destinat locotenent-coloneilor/căpitan-comandorilor, are o durată de până la 4 luni. Cursul asigură competențele necesare exercitării comenzii, la pace sau în campanie, a statului major al unei brigăzi/similare și pregătirea pentru îndeplinirea atribuțiilor funcționale ale șefilor de modul din statele majore de divizie/corp de armata și superioare acestora. La curs participă numai locotenent-coloneii/căpitan-comandorii care au absolvit cu diplomă studiile universitare de masterat;
Cursul de conducere strategică destinat coloneilor: durată de până la 4 luni. Cursul asigură competențele necesare exercitării comenzii, la pace sau în campanie, a unei brigăzi/similare și pregătirea pentru îndeplinirea atribuțiilor funcționale ale șefilor de modul din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei și superioare acestora.
Cursul de conducere în domeniul securității și apărării naționale destinat coloneilor/comandorilor și generalilor selecționați pentru înaintarea în gradul următor și numirea în funcții de cel mai înalt nivel, inclusiv politico-militare. Cursul are o durată de până la 6 luni.
Pentru medicii militari se organizează pregătirea prin rezidențiat sau pregătirea prin stagiatură în vederea obținerii dreptului de liberă practică, conform reglementărilor pe plan național.
Pentru ofițerii din armele/serviciile/specialitățile militare care nu au atribuții de conducere a marilor unități operative sau strategice și ofițerii speciali se pot stabili și alte tipuri de cursuri de carieră prin ordin al ministrului apărării. Cursurile se finalizează prin examene/colocvii de absolvire, după caz, și numirea într-o funcție corespunzătoare pregătirii. Cursurile se desfășoară în instituțiile militare sau civile de învățământ, potrivit aprobării ministrului Apărării. În cazul în care Ministerul Apărării nu organizează prin rețeaua de învățământ militar din subordine anumite programe de studiu/cursuri de carieră pentru specialiști, acestea se asigură în instituții civile de învățământ, cu suportarea cheltuielilor de școlarizare din bugetul Ministerului Apărării, cu această destinație.
4.2.2. Instrucția colectivă
Cunoștințele însușite și deprinderile formate la ofițeri în cadrul cursurilor de formare/perfecționare profesională permanentă se completează în mod armonios cu acumularea de cunoștințe și experiență în cadrul instrucției colective a unităților/unităților/marilor unități și în cadrul instruirii comandanților/comandamentelor.
Instrucția colectivă asigură formarea deprinderilor colective și coeziunea structurilor militare în domeniul armei, interarme, întrunit/intercategorii de forțe ale armatei și la nivel multinațional. Instrucția colectivă se realizează prin rezolvarea unor activități standard de instrucție, prin exerciții tactice la diferite eșaloane și instruire prin simulare sau prin instrucție specifică introducerii forțelor și executării unor misiuni în teatru de operații.
Instruirea comandanților/comandamentelor vizează însușirea de cunoștințe sau actualizarea cunoștințelor acumulate anterior și menținerea deprinderilor de comandă, stat major, luptător, specialist militar, care să asigure funcționarea lanțului de comandă și relațiile pe orizontală, încât să se mențină și să crească capacitatea de conducere a forțelor. Ofițerii poartă întreaga răspundere pentru pregătirea lor, corespunzător obiectivelor stabilite prin planurile sau programele de pregătire de comandament și de evaluare periodică a pregătirii.
4.2.3. Pregătirea complementară
Pregătirea complementară cuprinde: stagiu în unități operaționalizate, pentru cei din comandamente, structuri centrale și instituții militare de învățământ și pregătire personală. Stagiul de pregătire în unități operaționalizate asigură menținerea capacității de exercitare a atribuțiilor funcțiilor ce au constituit obiectivul pregătirii instituționalizate, însușirea noutăților privind înzestrarea cu tehnică militară și a modului de aplicare a standardelor și procedurilor de lucru NATO. Acesta are o durată de 1-6 luni, în funcție de obiectivele propuse și de categoria de ofițeri participanți la stagiile de pregătire – de arme, de logistică, de stat major și conducere sau din instituțiile militare de învățământ. Trimiterea în stagiu se face pe baza traseului de carieră individuală a fiecărui ofițer.
Oportunitățile și formele de pregătire personală, complementare pregătirii instituționalizate și instrucției colective, se stabilesc de către ofițeri împreună cu managerii carierelor individuale ale acestora în funcție de etapa carierei în care se situează, recomandările din aprecierile de serviciu, cerințele postului în care sunt/urmează să fie încadrați ulterior și aspirațiile lor, astfel încât să nu prejudicieze îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. În cadrul pregătirii personale ofițerii pot urma studiile universitare de masterat în alte domenii decât cele militare, studiile universitare de doctorat și pot frecventa programe de instruire organizate în instituțiile militare și civile de învățământ pentru completarea studiilor, utilizarea tehnicii de calcul, învățarea limbilor străine, participarea în colective de cercetare și inovare tehnologică sau de creație.
4.3. Evoluția în carieră a ofițerilor
Utilizarea și evoluția în carieră a ofițerilor reprezintă succesiunea de funcții în care sunt numiți aceștia de la intrarea în sistemul militar până la trecerea în rezervă, cursuri de dezvoltare profesională și stagii în grad, în funcție de pregătire, experiență, calități fizice, psihomorale și volitive. În cadrul procesului de utilizare și evoluție în carieră a ofițerilor de arme, indiferent de filiera de formare, se aplică următoarelor reguli:
absolvenții Cursului de bază/Cursului de formare a ofițerilor în activitate sunt numiți în funcții de la baza ierarhiei militare. În aceste funcții pot rămâne pe timpul stagiului în gradele de sublocotenent/aspirant și locotenent;
înaintarea în gradul de locotenent nu este condiționată de absolvirea unui curs de carieră;
locotenenții care au absolvit Cursul avansat pot fi înaintați în gradul de căpitan și numiți în funcții corespunzătoare pregătirii;
căpitanii care au absolvit Cursul de stat major, funcție de nevoile Armatei, pregătirea și experiența acumulată, pot fi înaintați în gradul de maior/similar și numiți în funcții corespunzătoare pregătirii. La propunerea comisiilor de selecție și în funcție de rezultatul obținut la concursul de admitere, absolvenții Cursului de stat major pot continua studiile universitare pentru obținerea diplomei de masterat;
maiorii/locotenent-comandorii care au absolvit Cursul interarme
pot fi înaintați în gradul următor și numiți în funcții corespunzătoare pregătirii lor și, la propunerea comisiilor de selecție, pot continua studiile universitare pentru obținerea diplomei de masterat;
locotenent-coloneii/căpitan-comandorii care au absolvit Cursul de comandă și stat major/similar pot fi înaintați în gradul următor și numiți în funcții corespunzătoare pregătirii și competenței profesionale;
coloneii/comandorii care au absolvit Cursul de conducere strategică sau cursuri similare acestuia pot fi înaintați în gradul următor și numiți în funcții corespunzătoare pregătirii și competenței profesionale;
coloneii/comandorii și generalii care au absolvit Cursul de conducere în domeniul securității și apărării naționale pot fi înaintați în gradul următor și numiți în funcții corespunzătoare pregătirii și abilităților dovedite în exercitarea actului de comandă.
Regulile ce se aplică în cadrul procesului de utilizare și evoluție în carieră a ofițerilor de arme, indiferent de filiera de formare, se aplică diferențiat și celorlalte categorii de ofițeri, funcție de specialitatea militară a acestora. Sistemul de management al carierei individuale a ofițerilor se bazează pe transparență și egalitatea șanselor de promovare și urmărește să stabilească competența profesională, potențialul de dezvoltare și motivația fiecăruia pentru profesia militară.
Ofițerii absolvenți ai școlilor militare de ofițeri activi își pot continua studiile în vederea obținerii licenței, în specializările acreditate, în Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" și în Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă", cursuri cu frecvență redusă, după susținerea examenelor de diferență stabilite de senatele universitare, în temeiul art. 16 din Legea nr. 288 din 24.06 2004 privind organizarea studiilor universitare. Programele de formare/pregătire permanentă a ofițerilor în cadrul reconversiei profesionale care asigură dobândirea de competențe profesionale recunoscute pe piața civilă a muncii sunt avizate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, iar instituțiile militare de învățământ furnizoare de formare profesională sunt autorizate potrivit legii.
4.3.1. Evoluția în carieră a ofițerilor de arme
Absolvenții cursurilor de bază din școlile de aplicație pot fi numiți pe toata durata stagiului în gradul de sublocotenent/aspirant în funcții corespunzătoare gradului de sublocotenent/aspirant sau sublocotenent /aspirant – locotenent, aflate în structura subunităților și unităților, pană la regiment, divizion de nave, baza aeriană sau similare inclusiv, potrivit armei și specialității militare dobândite. Sublocotenenții și aspiranții care îndeplinesc condițiile legale de stagiu minim în grad, apreciere de serviciu și care sunt încadrați într-o funcție de sublocotenent/aspirant – locotenent sunt înaintați în gradul următor.
Cursul de carieră necesar pentru promovarea într-o funcție prevăzută cu gradul de căpitan și pentru înaintarea în grad este cursul avansat sau un curs similar. Locotenenții pot frecventa cursul avansat pentru ofițerii de arme sau cursul avansat de logistică. Frecventarea cursului avansat de logistică se face potrivit regulilor prevăzute la art. 13 din Ghidul carierei militare.
Pentru promovarea într-o funcție prevăzută cu gradul de maior (locotenent-comandor) și totodată pentru înaintarea în acest grad este necesară absolvirea cursului de stat major specific ofițerilor de arme sau a unui curs similar în domeniul logistic. Frecventarea cursurilor din domeniul logistic se face potrivit regulilor prevazute la art. 14 din Ghidul carierei militare.
4.3.2. Evoluția în carieră a ofițerilor de logistică
Ofițerii absolvenți ai cursului de bază din școala de aplicație, specializați în serviciile administrativ și transporturi militare, sunt numiți în funcția de sublocotenent/aspirant sau sublocotenent/aspirant-locotenent în orice unitate a Armatei. Ofițerii ingineri din serviciile tehnico-ingineresc și administrativ vor fi numiți în funcții prevăzute cu gradele de sublocotenent/aspirant sau sublocotenent/aspirant – locotenent, aflate în serviciile de logistică de la trupe, în formațiunile de exploatare și reparații, în poligoane, în depozite de armament, muniții sau tehnica militară, precum și în instituții de cercetare-proiectare ale Armatei. Ofițerii ingineri, șefi de promoție, pot să opteze pentru numirea, imediat după absolvire, în invățământul militar, în funcții corespunzătoare.
Sublocotenenții și aspiranții pot fi numiți pe toată durata stagiului în gradul de sublocotenent/aspirant, în funcții corespunzătoare gradului de sublocotenent/aspirant-locotenent la eșaloane similare celor în care sunt încadrați. Sublocotenenții și aspiranții care îndeplinesc condițiile legale de stagiu minim în grad, apreciere de serviciu și sunt numiți într-o funcție de sublocotenent/aspirant-locotenent sunt înaintați în gradul următor. Cursul de carieră necesar pentru promovarea într-o funcție prevazută cu gradul de căpitan și pentru înaintarea în grad este cursul de carieră logistică sau un curs similar.
Frecventarea cursului avansat de carieră logistică în profilul uneia dintre specialitatile serviciului transporturi militare și specialitățile carburanti-lubrifianiț și construcții-cazare, precum și din serviciul tehnico-ingineresc este permisă atât ofițerilor care indeplinesc funcții de logistică, cât și ofițerilor de arme a căror specialitate corespunde unuia dintre aceste profiluri.
Ofițerii ingineri din serviciile tehnico-ingineresc și administrativ, numiți în instituții de cercetare-proiectare ale Armatei, precum și cei din învățmântul militar vor absolvi studii aprofundate în domeniul lor de activitate în locul cursului avansat de logistică.
Absolvenții cursului avansat de logistică sau ai unui curs similar si absolvenții studiilor aprofundate sunt promovați într-o functie de căpitan, în specialitatea dată de profilul cursului absolvit, dacă îndeplinesc și celelalte condiții.
Cursul de carieră necesar pentru promovarea într-o funcție prevăzută cu gradul de maior/locotenent-comandor și pentru înaintarea în grad este cursul de management al sistemelor tehnice ori cursul de stat major logistic/similare.
Cursul de management al sistemelor tehnice poate fi frecventat de căpitanii de logistică sau de arme care ocupă funcții în specialitățile serviciului transporturi militare și în specialitatea construcții-cazare, precum și în serviciul tehnico-ingineresc.
Cursul de stat major logistic poate fi frecventat de căpitanii de logistică sau de arme care ocupă funcții în specialitatile intendență, finanțe și carburanți-lubrifianți.
Ofițerii ingineri din serviciul tehnico-ingineresc și administrativ, numiți în instituții de cercetare-proiectare ale Armatei, precum și cei din invațământul militar vor absolvi o formă de invățământ postuniversitar, alta decat studii aprofundate, în locul unuia dintre cursurile menționate la alin. (1).
4.3.3. Evoluția în carieră a ofițerilor de comandă și stat major
Ofițerii de arme, de logistică și specialiștii care au absolvit unul dintre cursurile de carieră de stat major devin ofițeri de comandă și stat major o dată cu promovarea într-o funcție prevazută cu gradul de maior/locotenent-comandor.
Ofițerii de comandă și stat major, cu gradul de maior/locotenent-comandor, pot frecventa cursul interarme din Academia de Înalte Studii Militare, în specializarile și profilurile corespunzătoare armelor/serviciilor în care sunt confirmați.
Dupa absolvirea cursului interarme ofițerii vor fi numiți într-o funcție prevazută cu gradul de locotenent-colonel/capitan-comandor din statele majore ale marilor unități și comandamentele superioare acestora sau pe o funcție de comandant de unitate ori formațiune militară, corespunzatoare gradului de locotenent-colonel/capitan-comandor.
Ofițerii care nu au absolvit cursul interarme, pot fi promovati într-o funcție corespunzatoare gradului de locotenent-colonel/căpitan-comandor dacă:
sunt absolventi, cu diplomă de licență, ai unor instituții de învățământ
superior, în specializări și profiluri corespunzătoare noii funcții;
funcția nu necesită exclusiv specializare interarme;
îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de reglementările în vigoare.
Ofițerii pot fi promovați într-o funcție prevazută cu gradul de colonel/comandor, fără atribuții de conducere, dacă au absolvit o formă de învățământ postuniversitar corespunzatoare domeniului de activitate al respectivei funcții.
4.3.4. Evoluția în carieră a ofițerilor de conducere
Promovarea într-o funcție de conducere prevazută cu gradul de colonel/comandor este condiționată de absolvirea unei forme de învățământ postuniversitar de conducere, corespunzător domeniului de activitate al respectivei funcții, sau de obținerea titlului de doctor.
Pentru promovarea într-o funcție prevazută cu gradul de general de brigadă (cu o stea), respectiv general de flotilă aeriană (cu o stea), contraamiral de flotilă (cu o stea) și pentru inaintarea în grad este necesară absolvirea cursului postuniversitar de conducere strategică din Academia de Înalte Studii Militare sau a Colegiului Național de Apărare ori a unui curs similar din străinatate sau deținerea titlului de doctor.
Ofițerii care au absolvit o formă de pregătire prevazută la art. 30 din Ghidul carierei militare pot fi promovați în funcții corespunzatoare gradului de general de brigadă- cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană- cu o stea, contraamiral de flotilă- cu o stea, dacă:
au îndeplinit timp de cel puțin trei ani funcții prevăzute cu gradul de colonel comandor;
au obținut calificativul "foarte bun" prin aprecierile de serviciu din ultimii
trei ani;
sunt evaluați cel putin la nivelul 3 pe fiecare dintre cele 4 deprinderi, în
conformitate cu STANAG-6001, în una dintre limbile străine: engleză, franceză sau germană.
Generalii de brigadă respectiv generalii de flotilă aeriană și contraamiralii de flotilă pot fi numiți într-o funcție prevăzută cu gradul de general maior (cu doua stele), respectiv contraamiral (cu două stele) daca au indeplinit timp de minimum 2 ani o funcție prevazută cu gradul de general de brigadă respectiv general de flotilă aeriană și contraamiral de flotilă și au fost apreciați în perioada stagiului minim în grad numai cu calificativul "foarte bun".
Generalii maiori, respectiv contraamiralii pot fi numiți într-o funcție prevazută cu gradul de general locotenent (cu trei stele) respectiv viceamiral (cu trei stele) dacă au îndeplinit timp de minimum 2 ani o funcție prevăzută cu gradul de general maior, respectiv contraamiral și au fost apreciați în perioada stagiului minim în grad numai cu calificativul "foarte bun".
PARTEA APLICATIVĂ
STUDIU PRACTIC PRIVIND PROMOVAREA PROFESIEI MILITARE
ÎN ROMÂNIA – GARNIZOANA SIBIU
Eficiența procesului de formare a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor este dependentă în mare măsură de calitatea recrutării și selecției candidaților proveniți din absolvenții liceelor militare și absolvenții liceelor civile. Cu cât numărul candidaților prezentați la concursul de admitere este mai mare, cu atât mai mult cresc șansele ca potențialul cognitiv-aptitudinal și motivațional al celor selectați să corespundă nevoilor de formare ale instituției militare.
Promovarea profesiei militare constă în difuzarea sistematică și oportună de informații în rândul grupurilor țintă de pe piața forței de muncă, în scopul sporirii atractivității profesiei militare. De promovarea profesiei militare se ocupă structurile expert în promovarea profesiei militare prin birourile de informare și recrutare, aceste birouri se subordonează Secției de promovare a profesiei militare, de recrutare și selecție din Direcția Management Resurse Umane.
Responsabilitățile structurilor expert în promovarea profesiei militare, recrutarea și selecția candidaților se structurează după cum urmează:
Direcția Management Resurse Umane:
elaborează "concepția privind promovarea profesiei militare, precum și metodologia-cadru de implementare a acesteia;
proiectează, organizează, coordonează și controlează structurile teritoriale care
au în responsabilitate promovarea profesiei militare, recrutării și selecției candidaților pentru cariera militară;
solicită avizul altor structuri expert privind participarea acestora în proiectul de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție;
întocmește Planul de investigare a atractivității profesiei militare și Planul de
promovare a profesiei militare;
coordonează activitatea de investigare a atractivității profesiei militare;
cooperează cu Secția de Investigații Psihosociale în vederea investigării atractivității profesiei militare;
angajează, în limita resurselor alocate, serviciile instituțiilor civile de sondare a
opiniei publice în vederea investigării atractivității profesiei militare;
cooperează cu structuri expert, subordonate Ministerului Apărării, în vederea elaborării strategiilor și metodelor promoționale pentru presa și emisiunile militare de radio și televiziune;
angajează, serviciile firmelor de publicitate în vederea elaborării conținuturilor publicitare;
evaluează eficiența campaniei promoționale și prezintă ministrului concluziile;
organizează, în cadrul Centrului de Cercetare și Perfecționare cursuri pentru pregătirea personalului destinat să execute promovarea profesiei militare, recrutarea și selecția aptitudinal-motivațională a candidaților pentru profesia militară;
elaborează indicatorii de evaluare a funcțiilor cu responsabilități în promovarea profesiei militare, recrutare și selecție;
elaborează Planul anual de recrutare și selecție; analizează realizarea acestuia;
cooperează cu structurile de promovare a profesiei militare din armatele țărilor partenere.
Direcția Planificare Structuri și Resurse din Statul Major General.
Această Direcție participă la proiectarea structurilor din sistemul de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție a candidaților, de asemenea avizează metodologiile cadru de organizare și funcționare a structurilor din compunerea sistemului de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție a candidaților.
Direcția Relații Publice.
Direcția Relații Publice participă la elaborarea Planului de intervenție promoțională, de asemenea colaborează cu Direcția Management Resurse Umane la planificarea strategiilor de promovare a profesiei militare în mijloacele de comunicare în masă; și participă la elaborarea conținuturilor promoționale pentru radio, televiziune și presă.
Această Direcție Relații Publice difuzează în paginile presei militare și în cadrul emisiunilor militare de radio și TV mesaje și clipuri de promovare a profesiei militare, îndrumă activitatea structurilor de relații publice din instituțiile militare de învățământ, în vederea stabilirii strategiei de persuasiune și elaborării broșurilor promoționale pentru instituțiile în cauză. Tot această structură tipărește broșurile de prezentare a instituțiilor militare de învățământ, afișele și panourile promoționale, pe de altă parte sprijină ofițerul responsabil din Direcția Management Resurse Umane în luarea legăturii cu posturile publice și private de radio și TV și stabilirii, în funcție de audiență, prin contract, a programului difuzării conținuturilor promoționale.
Pe lângă acestea, mai informează în permanență Direcția Management Resurse Umane despre stadiul derulării secțiunii atribuite din Planul de intervenție promoțională, participând la organizarea și desfășurarea segmentului de promovare a profesiei militare din cursurile de pregătire ale agenților recrutori; include aspecte de promovare a profesiei militare în pregătirea ofițerilor cu relațiile publice din unități și instituții militare de învățământ și participă la evaluarea eficienței desfășurării campaniei promoționale de promovare a profesiei militare;
Direcția Financiară.
Direcția Financiară avizează Planul de investigare a profesiei militare și Planul de intervenție promoțională, de asemenea dispune distribuirea către structurile implicate a fondurilor necesare desfășurării campaniei promoționale, aprobate de ministrul apărării. Tot această Direcție controlează legalitatea și eficiența utilizării fondurilor alocate desfășurării campaniei promoționale și avizează concluziile privind eficiența desfășurării campaniei promoționale.
Direcția Medicală.
Direcția Medicală se ocupă cu stabilirea diferențiat, pe categorii de personal, arme și specialități militare a baremelor medicale privind starea de sănătate a candidaților și supervizează activitatea subcomisiilor medicale pe durata executării controalelor medicale în cadrul centrelor zonale de selecție și orientare a candidaților pentru profesia militară.
Statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei.
Statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei mediază colaborarea
cu Direcția Management Resurse Umane și încadrează centrele zonale de selecție și orientare cu personalul specializat necesar, transmit Biroului planificare strategică a resurselor umane din Direcția Management Resurse Umane nevoile de personal ale unităților din subordine, diferențiat, pe categorii de personal, arme specialități militare, elaborează strategia locală de prezentare a instituție militare de învățământ pe piața candidaților.
Pe de altă parte, organizează acțiuni de prezentare a instituțiilor militare de învățământ și a unităților militare de prestigiu din subordine, pun la dispoziția Direcției Management Resurse Umane datele privind structura și evoluția numărului de candidați la concursurile de admitere în instituțiile militare de învățământ. Pe lângă acestea, propun soluții de îmbunătățire a campaniei de promovare directă a profesiei militare și a imaginii instituțiilor militare de învățământ și participă la evaluarea eficienței desfășurării campaniei promoționale.
Direcția Servicii Sociale și Tradiții Militare.
Direcția Servicii Sociale și Tradiții Militare este structura care participă, prin Studioul cinematografic al armatei, la elaborarea conținuturilor publicitare și a filmelor de promovare a profesiei militare, organizează în spațiile cercurilor militare din teritoriu acțiuni de prezentare a profesiei militare (difuzarea filmelor promoționale, întâlniri ale elevilor din școlile generale și liceele civile); organizează, în colaborare cu instituțiile civile de învățământ, întâlniri ale elevilor cu veterani de război și cadre militare în rezervă sau în retragere. De asemenea, coordonează activitatea asociațiilor și uniunilor veteranilor de război și cadrelor militare aflate în rezervă sau în retragere în aspectele ce țin de promovarea imaginii armatei și a profesiei militare și avizează Planul de intervenție promoțională în aspectele ce privesc implicare a acestei structuri.
Secția de Investigații Psihosociale din subordinea Direcției Personal și Evidență Resurse Umane.
Această secție participă la proiectarea și desfășurarea investigațiilor privind atractivitatea profesiei militare pe piața candidaților.
Secția Expertiză Psihologică a Armatei din Statal Major General și Secția Expertiză Psiho-tehnică:
Secția Expertiză Psihologică a Armatei din Statal Major General și Secția Expertiză Psiho-tehnică proiectează și validează, în colaborare cu Biroul selecție candidați din Direcția Management Resurse Umane și Centrul zonal de selecție și orientare, instrumentele de selecție a candidaților; participă la desfășurarea fazei pilot a selecției în centrele zonale de selecție și orientare. Mai mult decât atât, participă la evaluarea anuală a selecției candidaților pentru profesia militară și propune soluții de îmbunătățire și nu în ultimul rând participă la proiectarea și desfășurarea cursurilor de pregătire a personalului de selecție în cadrul Centrului de Cercetare și Perfecționare în Managementul Resurselor Umane.
Secția de Pregătire Fizică din Statul Major General.
Secția de Pregătire Fizică din Statul Major General proiectează și validează standardele de performanță la pregătire fizică pentru candidații testați în centrele zonale de selecție și orientare, de asemenea participă la proiectarea și validarea instrumentelor de selecție pentru probele aptitudinale complexe și participă la pregătirea și selecționarea evaluatorilor la pregătire fizică din centrele zonale de selecție și orientare.
Biroul de informare-recrutare
Promovarea profesiei militare în mediile civile și recrutarea candidaților care au optat pentru cariera militară este misiunea de bază a biroului. Funcțional Biroul de informare-recrutare se subordonează Secției de promovare a profesiei militare, de recrutare și selecție din Direcția Management Resurse Umane.
Printre atribuțiile acestei structuri amintim următoarele ca fiind cele mai importante: difuzarea informațiilor despre armată și cariera militară în mediile civile prin mijloace publicitare locale; prezentarea ofertei de locuri de muncă pe care armata o pune la dispoziție, sistemul învățământului militar și condițiile de acces în instituțiile militare de învățământ în cadrul întâlnirilor organizate cu potențialii candidați în școlile generale, licee și facultăți; organizarea în cadrul cercurilor militare difuzarea de filme promoționale și întâlniri ale elevilor și studenților cu personal militar profesionalizat, cu membrii asociațiilor veteranilor de război și cadre militare aflate în rezervă sau în retragere; organizarea în cadrul unităților militare, acțiuni de atragere a tinerilor spre zona profesionalizată a armatei.
De asemenea, un interes deosebit îl manifestă în : distribuirea broșurilor promoționale privind profesia militară în mediile potențiale de candidați; analizarea Planului de recrutare primit de la Biroul recrutare candidați din Direcția Management Resurse Umane și lista candidaților în așteptare; anunțarea candidaților aflați în așteptare despre oferta existentă și înregistrarea
opțiunii acestora; orientarea opțiunii candidaților spre arme și specialități militare în raport de aptitudinile și motivația acestora; stimularea interesului candidaților pentru anumite arme și specialități militare cu o acoperire deficitară în opțiuni. De asemenea, întocmirea dosarelor candidaților și înaintarea către centrele zonale de selecție și orientare, precum și stabilirea legăturii cu instituțiile civile de învățământ care furnizează candidații pentru instituțiile militare de învățământ și realizarea bazei de date privind recrutarea candidaților intră in atribuțiile acestor birouri de informare.
Misiunea birourilor de informare și recrutare are drept finalitate pentru cei mai mulți accederea în învățământul militar, fie el liceal sau superior, altfel spus urmarea carierei militare. În acest sens personalul care se ocupa de această promovare a profesiei militare poartă responsabilitatea unei informări sau dezinformări a tinerilor dornici să urmeze o carieră militară.
Biroul de Informare și Recrutare din garnizoana Sibiu este o structură executivă a sistemului de promovare a profesiei militare, de recrutare și selecție a personalului pentru cariera militară. Acest Birou de Informare și Recrutare organizează și desfășoară acțiuni de informare despre oferta profesională a Ministerului Apărării în toate mediile în care există interes pentru cariera militară, inclusiv cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă: televiziune, radio, ziare, reviste, internet etc. O alta misiune pe care o executa este aceea de a orienta potențialii candidați către acele arme și specialități militare ce corespund aspirațiilor , intereselor și preferințelor acestora; întocmesc documentele necesare participării candidaților la faza de selecție și ulterior la admiterea în instituțiile militare de învățământ; și nu în ultimul rând asigură în mod oportun asistență de specialitate în orientarea profesională și menținerea unui contact permanent cu toți cei implicați în educarea tinerilor, pentru a lămuri aspectele necunoscute ale profesiei de militar.
Pentru Garnizoana Sibiu promovarea profesiei militare constă în difuzarea sistematică și oportună a informațiilor despre întreg sistemul militar, în grupurile țintă de pe piața forței de muncă, concretizată în:
prezentări directe in instituțiile de invățământ din Județul Sibiu:
gimnaziu – 143 – 3.237 elevi consiliați;
liceu- 86 – 2.534 elevi consiliați;
communicate de presă,
interviuri radio-Tv.
Promovarea profesiei militare s-a concretizat până la această dată, 07.06.2007 astfel:
Consiliați:
331 pentru soldați/gradați voluntari;
75 pentru colegiile militare liceale;
91 pentru ofițeri;
29 pentru maiștri militari și subofițeri;
Dosare finalizate:
49 pentru soldați/gradați voluntari;
38 pentru colegiile militare liceale;
30 pentru ofițeri;
6 pentru maiștri militari și subofițeri.
Primii trei pași spre cariera militară:
întocmirea dosarului de candidat ;
susținerea selecției în cadrul Centrului Zonal de Selecție și Orientare Alba
Iulia: testare psihologică (test de inteligență, chestionar de personalitate și test situațional), testarea aptitudinilor fizice (parcurgerea unui traseu utilitar-aplicativ, probă de rezistență), interviu de evaluare (vizează capacitatea de exprimare, depistarea defectelor de vorbire, motivația etc.);
susținerea examenului de admitere în instituția militară pentru care optează.
La nivelul județului Sibiu se procedează la fel ca și în celelalte județe, cei de la biroul de informare și recrutare contactează școli generale și licee pentru a prezenta oferta Ministerului Apărării în ceea ce privește ocuparea locurilor în instituțiile de învățământ militar, iar în cazul gradaților voluntari contactează târgurile locurilor de muncă (anexa 6,7). Oferta instituțiilor militare de învățământ postliceal și universitar în 2007 totalizează un număr de:
Baieți – 132 pentru postliceal și 372 pentru universitar;
Fete – 24 pentru postliceal și 83 pentru universitar.
După ce se prezintă oferta Ministerului Apărării cei interesați sunt așteptați la Biroul de informare și recrutare pentru a li se spune detaliile necesare în vederea întocmirii dosarelor pentru admiterea în învățământul militar sau susținerea concursului pentru gradații voluntari, militarii angajați pe bază de contract (anexa 14). Detaliile solicitate de către candidați fac referire la baremele medicale (anexa 10), baremele sportive (anexa 11) pe care trebuie să le îndeplinească aceștia în vederea accederii în cariera militară, sau după caz tematica pentru examenele de admitere (anexa 13). O altă modalitate de informare, promovare a profesiei militare este cea făcută prin intermediul mass-mediei (radio, televiziune, presa, afișe).
Și în cazul acesta rezultatul este cel scontat, ținând cont de faptul că presa în general are o putere foarte mare de manipulare asupra populației. După ce potențialii candidați au toate formalitățile necesare întocmirii dosarului în vederea ocupării posturilor la admiterea în învățământul militar, Biroul de informare și recrutare centralizează toate datele dosarelor și le înaintează instituțiilor de învățământ militare sau unităților militare.
Pentru eficientizarea procesului de promovare a profesiei militare Biroul de informare și recrutare din garnizoana Sibiu a elaborat niște itemi prin care au fost chestionați potențialii candidați pentru profesia militară, iar răspunsurile lor centralizate pentru a îmbunătăți dacă este cazul acest sistem promovare a profesiei militare (anexa 8, 9, 10). Întrebările la care s-a răspuns sunt următoarele:
Ce v-a determinat să ne contactați?
De unde ați aflat despre oferta armatei?
Cine v-a influențat în luarea deciziei?
Din procentajul obținut la aceste întrebări reiese faptul că Biroul de informare și recrutare este ativ în ceea ce privește promovarea profesiei militare și că se observă o creștere în rândul celor interesați de cariera militară (anexa 12).
CONCLUZII
Reforma din armată a impus modernizarea sistemului de management al carierei militare. În acest scop, s-au adoptat programe coerente ce au vizat toate componentele managementului resurselor umane ala apărării, de la definirea posturilor, recrutare și selecția personalului, pregătirea și evoluția în carieră a acestuia, evaluarea și motivarea pentru profesia militară până la reconversia celor ce ies din sistem.
Pentru facilitarea recrutării și selecției personalului militar profesionalizat a fost construit un sistem compatibil cu cel din armatele NATO, format din birouri de recrutare și selecție și orientare care asigură începând din anul 1999, candidați cu potențial adecvat pentru instituțiile militare de învățământ. Actele normative ce reglementează activitatea de management a resurselor umane din armată se cer permanent adaptate dinamicii realității sociale și politico-militare din societatea românească, dar și armonizării continue cu cele similare din armatele moderne ale statele membre NATO și Uniunea Europeană.
Profesionalizarea armatei a presupus și renunțarea la serviciul militar obligatoriu și adoptarea voluntariatului. În vederea realizării unui cadru legislativ stabil, în concordanță cu reglementările NATO și Uniunea Europeană în domeniul resurselor umane și pentru eliminarea paralelismelor și birocrației, cadrul normativ din armată referitor la resursele umane este intr-un proces de reactualizare în sensul revizuirii Ghidului carierei militare prin introducerea în cadrul acestuia și a parcursului soldaților și gradaților voluntari, precum și îmbunătățirea cadrului legislativ privind evoluția în carieră.
Am constat în urma studiului realizat în partea practică, că pentru a ajunge să discutăm despre profesionalismul din Armata României este foarte important să nu se neglijeze aspectele legate de promovarea profesiei militare în rândul celor interesați să acceadă în acest sistem. Campania de promovare a profesiei militare este susținută de către Birourile de Informare și Recrutare de la nivelul fiecărui județ aflate în directa subordonare a Direcției Managementului Resurselor Umane. Cu cât Birourile de Informare și Recrutare sunt implicate în misiunea pe care o au în ceea ce privește profesia militară, cu atât și numărul celor care se îndreaptă spre această carieră crește considerabil. Reorganizarea sistemului de promovare a profesiei militare, de recrutare și selecție a resursei umane în acord cu programele restructurării și modernizării Forțelor Terestre are ca obiectiv atragerea și menținerea în sistem a tinerilor cu calități potrivite solicitărilor concrete ale acestei categorii de forțe a Armatei, valorificarea experienței existente în armatele țărilor membre NATO în acest domeniu.
Din studiile statistice privind felul în care tinerii au receptat campaniile de promovare a carierei militare reiese faptul ca numărul celor care au aflat pentru prima data despre oferta de învățământ a Ministerului Apărării este foarte mare la fel și atractivitatea profesiei militare este destul de mare, contând foarte mult felul cum este prezentată această profesie de către cei care o promovează.
Un alt aspect sesizat este acela că cei mai mulți tineri sunt motivați extrinsec, sunt atrași mai mult de siguranța unui serviciu stabil și a unui venit considerabil decât de a ajunge să profeseze în acest domeniu pentru a da dovadă de un patriotism autentic. De aici se poate concluziona faptul că, campania de promovare pune accentul pe alte aspecte decât pe cele care contează de fapt. Ar fi foarte interesant de urmărit care ar fi rezultatele unei campanii în care nu s-ar specifica deloc facilitățile de care vor beneficia cei care vor ajunge în sistemul respectiv, cu siguranța numărul celor interesați ar fi mult mai mic.
Selecția profesională poate fi considerată a fi acel de echilibru între promovarea unei profesii și accederea în cariera respectivă. Acest echilibru duce la compatibilizarea candidaților cu cerințele pe care le au sistemele respective.
Din lucrarea realizată mai reiese următoarea concluzie: politica socială influențează în mod decisiv orientarea profesională a tinerilor din țara noastră. Domeniile de activitate ale politicii sociale (politicile salariale; pensiile și alte drepturi de asigurări sociale; asistența socială și politicile familiale; relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă, etc.) îi determină pe cei mai mulți să se îndrepte spre un sistem anume.
Ținând cont de titlul lucrării de față, ea poate fi pe deplin utilizată într-o campanie de promovare a profesiei militare. În partea introductivă se face referire la politica socială din România raportată la politica socială comunitară, însă cel mai important aspect este cel legat de subcapitolul privind politica socială din domeniul Apărării. Este suficient de cuprinzător acest subcapitol pentru a transmite informațiile necesare documentării tinerilor cu privire la politicile salariale, de securitate și sănătate în muncă și nu numai.
După introducerea legată de politica socială din România, Uniunea Europeană și din domeniul Apărării în capitolul 1 este dezbătută problematica selecției resurselor umane în domeniul Apărării, unde se face referire la strategiile de selecție, exigențe ale procesului de selecție, metode ale procesului de selecție. Având la bază oferta de candidați obținuți în urma activității de recrutare a personalului, pentru a alege pe cei mai buni, cei mai competitivi pentru posturile vacante, organizația efectuează selecția acestora.
Partea a doua a lucrării evidențiază particularități ale selecției în vederea ocupării locurilor de muncă în armată, ideea fiind continuată în capitolul 3 unde pe lângă acestea apare menționat și selecția pe filieră directă și indirectă a potențialilor candidați.
Capitolul 4 abordează in linii mari concepția de formare, dezvoltare și utilizare a ofițerilor în armata României facând referire la locul pe care îl poate ocupa un ofițer in Armata României, posibilități de perfecționare profesională, de asemenea și evoluția in carieră a acestora. Procesul de formare și dezvoltare profesională a ofițerilor din Armata României se proiectează potrivit exigențelor metodologice ale dezvoltării profesionale continue, pentru întreaga evoluție în cariera militară și se desfășoară pe baza unui program de studii, etapizat și diferențiat, în forme și conținuturi adecvate modelelor socioprofesionale, adaptate, ca finalitate, instruirii. Procesul de formare și dezvoltare profesională a ofițerilor asigură cunoștințe, deprinderi, abilități și competențe necesare manifestării acestora în cele trei ipostaze esențiale ale exercitării profesiei: "să știe, să facă, să fie", ca luptător specialist militar în armă/serviciu/specialitate militară, conducător de oameni de structuri militare, educator și cetățean în serviciul națiunii.
BIBLIOGRAFIE
Dr Duțu, P., Impactul integrării în Alianța Nord-Atlantică asupra managementului resurselor umane din Armata României, București, Editura Universității Naționale de Apărare, 2005
*** Dicționar explicativ al limbii române, ediția a 2-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998
Cornescu, V., Mihăilescu, I., Stanciu, S., Managementul Organizației, București, Editura ALL BECK, 2003
Tunam, C., O nouă perspectivă de abordare a sistemului de selecție psihologică a candidatului pentru profesia militară, in Managementul Resurse Umane în armata României, Direcția Resurse Umane a Ministerului Apărării, București, 2003
Burloiu, P., Managementul Resurselor Umane, Editura Lumina Lex, București, 1997
Preda, M., Intre sărăcie si globalizare. Iași, Editura Polirom, 2002
Moldovan-Scholtz, M., Managementul resurselor umane, București, Editura Economica, 2000
Mungiu-Pipidi, A., Politici publice.Teorie și practica. Iași, Editura Polirom, 2002
Colonel Ciungu, M., Concepția de promovare a profesiei militare, recrutare și selecție în condițiile trecerii la serviciul militar pe bază de voluntariat, București, 2006
Buletinul Managementului Resurselor Umane, nr. 6, București, 1999
Buletinul Managementului Resurselor Umane, nr. 13, București, 2004
Buletinul Managementului Resurselor Umane, nr. 15, București, 2005
Ghidul carierei militare, aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 582\2001, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 371, 2001
Codul muncii, București, 2006
*** – Ordinul nr. A 1743 din 07.05.2003 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea, în Ministerul Apărării, a prevederilor legii nr. 164 din 7 aprilie 2001 privind pensiile militare de stat
*** – Ordonanța de urgență nr. 90/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80 /1995 privind statutul cadrelor militare, București, 2001
*** – Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare
*** – Monitorul Oficial, Partea I nr. 371 din 10 iulie 2001
*** – Hotărâre nr. 606/2005 din 23/06/2005, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 578 din 05/07/2005
*** – Hotărâre nr. 1867/2005 din 22/12/2005 Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 62 din 24/01/2006
*** – Legea nr. 19/2000, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 62 din 17/03/2000
www immi.se/ intercultural/ nr6. htm
www.omfm.ro/prima.php3
www.europa.eu.int
=== anexa 1 ===
Anexa 1
NOTA: Probele, în ordinea susținerii lor, sunt:
flexia brațelor pe antebraț (flotări);
flexia trunchiului pe coapse (abdomen);
alergare pe distanța de 3000 m (teren plat);
participanții vor fi echipați în echipament sportiv și vor susține probele
într-o singura zi, aprecierile făcute fiind „admis " sau „ respins ";
evaluarea va începe numai în prezența unui cadru medical, apt să acorde primul ajutor, celor evaluați, în caz de necesitate.
Fiecare flotare executată în plus înseamnă 1 punct peste baremul minim. Ex: fiotări / masculin – 38 flotări = 51 puncte; – 39 flotări = 52 puncte.
Fiecare flexie abdominală executată în plus înseamnă 1 punct peste baremul minim. Ex: flexii abdominale /masculin – 46 flexii abdominale = 51 puncte; – 47 flexii abdominale = 52 puncte. Fiecare 5 secunde câștigate pe distanța de 3000 m înseamnă 1 punct peste baremul minim.
Ex: Alergare 3000m /masculin -14'30" = 50 puncte;
-14'25" = 51 puncte;
– 14'20"=52 puncte.
=== anexa 10 ===
Anexa 10
BAREM MEDICAL
PENTRU
STABILIREA APTITUDINII FAȚĂ DE ÎNDEPLINIREA
SERVICIULUI MILITAR OBLIGATORIU
Pentru fiecare 5 cm talie în plus peste cifra minimă corespunzătoare vârstei, se cere 1 kg în plus peste greutatea minimă corespunzătoare vârstei și 1 cm peste perimetrul toracic
Bază: Ordinul General al Ministrului Apărării Naționale nr. 25 din 27.10.1993
=== anexa 11 ===
Anexa 11
BĂIEȚI
DESCRIEREA TRASEULUI UTILITAR – APLICATIV
Lungimea traseului este de 90 m. Candidații trebuie să parcurgă în întregime traseul utilitar-aplicativ și să abordeze obligatoriu toate elementele, în ordinea stabilită.
Descrierea elementelor:
a. Două sărituri în lungime, succesive, de pe loc. De la linia de start, la semnalul evaluatorului, se execută două sărituri în lungime, succesive, de pe loc, cu desprindere și aterizare pe ambele picioare. Cronometrarea începe când candidatul se desprinde de sol. Lungimea cumulată a celor două sărituri trebuie să fie de minim 3,40 m pentru colegiile militare liceale și minim 4,00 m pentru celelalte categorii de candidați. Pentru fiecare 10 cm. în minus față de lungimea cumulată stabilită, se acordă o penalizare de 2 sec.
b. Aruncarea a 4 mingi diferite la țintă (oină, baschet, handbal și volei). De la linia de aruncare, marcată pe sol la o distanță de 20 m de poarta de handbal, se aruncă cele 4 mingi prin procedeul azvârlire – cu un singur braț, de deasupra umărului; ordinea de aruncare este aleatorie. O aruncare este considerată reușită dacă mingea intră în poartă sau atinge bara, cu condiția să nu fi atins solul înainte de 10 m de la linia de aruncare. Pentru fiecare aruncare ce nu se înscrie în aceste cerințe, se acordă o penalizare de 2 sec.
c. Tracțiuni la bară fixă. Din poziția atârnat, cu priza la alegere, se execută tracțiuni în brațe, fără bici-balans. O execuție se consideră a fi corectă atunci când, la ridicare, bărbia depășește nivelul barei și, în poziția atârnat, brațele sunt întinse, iar picioarele nu ating solul. Se utilizează o bară fixă înaltă de aproximativ 2,30 m. Număr de tracțiuni: 5 pentru colegiile militare liceale și 8 pentru celelalte categorii de candidați. Penalizare: câte 5 secunde pentru fiecare tracțiune neexecutată – evaluatorul numără cu voce tare exercițiile, fiind luate în considerare doar cele corecte.
d. Deplasare în echilibru, pe bănci de gimnastică. Instalația este formată din doi cai de gimnastică înalți de aproximativ 1 m și trei bănci de gimnastică. Se execută urcarea pe prima bancă așezată înclinat, se merge în echilibru pe banca orizontală dispusă cu partea îngustă în sus și se coboară pe cea de-a treia, așezată înclinat. Candidații au dreptul să repete execuția de maximum 3 ori pentru a reuși să parcurgă elementul în totalitate. În caz de nereușită, candidații sunt declarați “RESPINS”.
e. Săritură în sprijin depărtat peste capra de gimnastică (înălțime aproximativ 1,15 m), pentru colegiile militare liceale sau săritură în ghemuit pe capătul apropiat al lăzii de gimnastică (înălțime aproximativ 1,15 m), rostogolire pe ladă și aterizare, pentru ceilalți candidați. Se utilizează trambulină semielastică și saltea. Penalizare: 5 secunde pentru execuție incorectă. Candidații care nu abordează elementul sunt declarați “RESPINS” – abordarea elementului presupune cel puțin urcarea pe aparat, traversarea acestuia prin alt procedeu și coborâre pe la capătul depărtat.
f. Escaladarea unui obstacol. Ca obstacol se folosește o ladă sau un cal de gimnastică , cu înălțimea de 1,15 m. Candidații execută trecerea peste obstacolul așezat transversal pe direcția de deplasare, printr-un procedeu la alegere. Au dreptul să repete execuția de maximum trei ori. În caz de nereușită, candidații nu mai continuă traseul, fiind declarați “RESPINS”.
g. Sărituri în spații marcate pe sol. Marcajul de pe sol este reprezentat de pătrate cu latura de 1 m, numerotate de la 1 la 9 și așezate aleatoriu în cadrul unui pătrat mare. Candidații execută sărituri în aceste pătrate, în ordinea crescătoare a numerelor. Execuția corectă impune sărituri de pe două pe două picioare, în interiorul pătratelor și păstrarea ordinii crescătoare a numerelor. Pentru fiecare nerespectare a uneia dintre aceste condiții, se acordă o penalizare de 2 secunde.
h. Târâre pe sub un obstacol. Candidații se deplasează târâș pe sub un cadru metalic lung de 3 m, lat de 1,20 m și înalt de 0,60 m.
i. Ridicare și transport de greutăți printre jaloane. Se folosesc 5 jaloane dispuse la o distanță de 2 m unul de celălalt în zig-zag și două mingi medicinale: de câte 3 kg. fiecare pentru colegiile militare liceale și 5 kg. fiecare pentru celelalte categorii de candidați. Candidații ridică cele două mingi din dreptul primului jalon, le transportă simultan, în alergare, printre jaloane și le aruncă pe sol, după depășirea ultimului jalon. Dacă scapă din mână mingile, nu suportă penalizări, fiind doar obligați să le ridice și să le aducă, în același timp pe amândouă, la nivelul ultimului jalon. Penalizare: câte 2 secunde pentru fiecare jalon neocolit.
j. Alergare 25 m. Se execută alergare de viteză pe distanța de 25 m, capătul acestui segment coincizând cu linia de sosire, ce marchează finalul traseului.
Evaluarea se face prin calcularea timpului total – timpul de parcurgere a traseului, la care se însumează penalizările și raportarea acestuia la baremul stabilit.
În condițiile în care traseul este instalat afară iar în perioada desfășurării probei timpul este nefavorabil, la propunerea evaluatorilor și cu aprobarea șefului centrului zonal de selecție și orientare, se acordă o bonificație de 20 secunde.
Traseul trebuie parcurs în cel mult:
– 1’30’’ de către candidații pentru colegiile militare liceale;
– 1’35’’ de către candidații pentru Academia Forțelor Terestre; Academia Forțelor Aeriene; Academia Navală;
– 1’40’’ de către candidații pentru Academia Tehnică; Institutul Medico-Militar; subofițeri și maiștri militari filiera directă; subofițeri filiera indirectă (m.a.c.);
– 1’50” de către candidații pentru ofițeri, subofițeri, maiștri militari filiera indirectă (personal civil).
ALERGAREA DE REZISTENȚĂ
Participă numai candidații care, în urma parcurgerii traseului utilitar-aplicativ, au fost declarați “ADMIS”. Constă în parcurgerea unei distanțe de 1000 m de către candidații pentru colegiile militare liceale și de 2000 m de către celelalte categorii de candidați.
Baremele care trebuie realizate sunt:
– pt. 1000 m – 4’00’’ de către candidații pentru colegiile militare liceale
– pt. 2000 m – 8’20’’ de către candidații pentru Academia Forțelor Terestre, Academia Forțelor Aeriene, Academia Navală, subofițeri și maiștri militari filiera directă;
– 8’50’’ de către candidații pentru Academia Tehnică , Institutul Medico-Militar, ofițeri, subofițeri, maiștri militari filiera indirectă (personal civil);
– 8’40’’ de către candidații pentru subofițeri filiera indirectă.
Se apreciază că un candidat abandonează proba în situația în care nu parcurge întreaga distanță. Când proba se desfășoară afară, iar condițiile meteorologice sau starea suprafeței de alergare afectează performanțele candidaților, se acordă o bonificație de maximum 20 secunde candidaților pentru colegiile militare liceale și 40 secunde celorlalte categorii de candidați. Când proba se desfășoară în sala de sport, se acordă din oficiu, o bonificație de 20 secunde candidaților pentru colegiile militare liceale și de 40 secunde celorlalte categorii de candidați.
FETE
DESCRIEREA TRASEULUI UTILITAR – APLICATIV
Lungimea traseului este de 90 m. Candidații trebuie să parcurgă în întregime traseul utilitar-aplicativ și să abordeze obligatoriu toate elementele, în ordinea stabilită.
Descrierea elementelor:
a. Două sărituri în lungime, succesive, de pe loc. De la linia de start, la semnalul evaluatorului, se execută două sărituri în lungime, succesive, de pe loc, cu desprindere și aterizare pe ambele picioare. Cronometrarea începe când candidatul se desprinde de sol. Lungimea cumulată a celor două sărituri trebuie să fie de minim 3,40 m pentru colegiile militare liceale și minim 4,00 m pentru celelalte categorii de candidați. Pentru fiecare 10 cm. în minus față de lungimea cumulată stabilită, se acordă o penalizare de 2 secunde.
b. Aruncarea a 4 mingi diferite la țintă (oină, baschet, handbal și volei). De la linia de aruncare, marcată pe sol la o distanță de 20 m de poarta de handbal, se aruncă cele 4 mingi prin procedeul azvârlire – cu un singur braț, de deasupra umărului; ordinea de aruncare este aleatorie. O aruncare este considerată reușită dacă mingea intră în poartă sau atinge bara, cu condiția să nu fi atins solul înainte de 10 m de la linia de aruncare. Pentru fiecare aruncare ce nu se înscrie în aceste cerințe, se acordă o penalizare de 2 secunde.
c. Flotări. Se execută din poziția culcat facial, în sprijin pe palme, prin flexia brațelor sub un unghi mai mic de 90 grade și extensia completă a acestora. Număr de flotări: 8 flotări pentru colegiile militare liceale; 10 flotări pentru celelalte categorii. Penalizare: câte 3 sec. pentru fiecare flotare neexecutată-c.m.l.; 4 sec.-celelalte categorii (se iau în considerare doar cele corecte).
d. Deplasare în echilibru, pe bănci de gimnastică. Se execută urcarea pe prima bancă așezată înclinat, se merge în echilibru pe banca orizontală dispusă cu partea îngustă în sus și se coboară pe cea de-a treia, așezată înclinat. Candidații au dreptul să repete execuția de maximum 3 ori pentru a reuși să parcurgă elementul în totalitate. În caz de nereușită, candidații sunt declarați “RESPINS”.
e. Săritură în sprijin depărtat peste capra de gimnastică (înălțime aproximativ 1,15 m), pentru colegiile militare liceale sau săritură în ghemuit pe capătul apropiat al lăzii de gimnastică (înălțime aproximativ 1,15 m), rostogolire pe ladă și aterizare, pentru ceilalți candidați. Se utilizează trambulină semielastică și saltea. Penalizare: 5 secunde pentru execuție incorectă. Candidații care nu abordează elementul sunt declarați “RESPINS” – abordarea elementului presupune cel puțin urcarea pe aparat, traversarea acestuia prin alt procedeu și coborâre pe la capătul depărtat.
f. Escaladarea unui obstacol. Ca obstacol se folosește o ladă sau un cal de gimnastică , cu înălțimea de 1,15 m. Candidații execută trecerea peste obstacolul așezat transversal pe direcția de deplasare, printr-un procedeu la alegere. Au dreptul să repete execuția de maximum trei ori. În caz de nereușită, candidații nu mai continuă traseul, fiind declarați “RESPINS”.
g. Sărituri în spații marcate pe sol. Marcajul de pe sol este reprezentat de pătrate cu latura de 1 m, numerotate de la 1 la 9 și așezate aleatoriu în cadrul unui pătrat mare. Candidații execută sărituri în aceste pătrate, în ordinea crescătoare a numerelor. Execuția corectă impune sărituri de pe două pe două picioare, în interiorul pătratelor și păstrarea ordinii crescătoare a numerelor. Pentru fiecare nerespectare a uneia dintre aceste condiții, se acordă o penalizare de 2 secunde.
h. Târâre pe sub un obstacol. Candidații se deplasează târâș pe sub un cadru metalic lung de 3 m, lat de 1,20 m și înalt de 0,60 m.
i. Ridicare și transport de greutăți printre jaloane. Se folosesc 5 jaloane dispuse la o distanță de 2 m unul de celălalt în zig-zag și două mingi medicinale: de câte 3 kg. fiecare pentru colegiile militare liceale și 5 kg. fiecare pentru celelalte categorii de candidați. Candidații ridică cele două mingi din dreptul primului jalon, le transportă simultan, în alergare, printre jaloane și le aruncă pe sol, după depășirea ultimului jalon. Dacă scapă din mână mingile, nu suportă penalizări, fiind doar obligați să le ridice și să le aducă, în același timp pe amândouă, la nivelul ultimului jalon. Penalizare: câte 2 secunde pentru fiecare jalon neocolit.
j. Alergare 25 m. Se execută alergare de viteză pe distanța de 25 m, capătul acestui segment coincizând cu linia de sosire, ce marchează finalul traseului.Evaluarea se face prin calculul timpului de parcurgere a traseului la care se adună penalizările acumulate de-a lungul traseului; acesta constituind timpul total de parcurgere a traseului.
În condițiile în care traseul este instalat afară iar în perioada desfășurării probei timpul este nefavorabil, se acordă o bonificație de 20 secunde.
Traseul trebuie parcurs în cel mult:
1’30’’ de către candidații pentru colegiile militare liceale;
1’35’’ de către candidații pentru Academia Forțelor Terestre, Academia Forțelor Aeriene, Academia Navală;
1’40’’ de către candidații pentru Academia Tehnică, Institutul Medico-Militar, subofițeri și maiștri militari filiera directă;
1’50’’ de către candidații pentru ofițeri, subofițeri, maiștri militari filiera indirectă.
ALERGAREA DE REZISTENȚĂ
Participă numai candidații care, în urma parcurgerii traseului utilitar-aplicativ, au fost declarați “ADMIS”. Constă în parcurgerea unei distanțe de 1000 m de către candidații pentru colegiile militare liceale și de 2000 m de către celelalte categorii de candidați.
Baremele care trebuie realizate sunt:
pentru 1000 m – 4’15’’ de către candidații pentru colegiile militare liceale
pentru 2000 m – 9’15’’ de către candidații pentru Academia Forțelor Terestre, Academia Forțelor Aeriene, subofițeri și maiștri militari filiera directă, Academia Navală;
– 9’45’’ de către candidații pentru Academia Tehnică, Institutul Medico-Militar, ofițeri, subofițeri, maiștri militari filiera indirectă (personal civil) .
Se apreciază că un candidat abandonează proba în situația în care nu parcurge întreaga distanță.Când proba se desfășoară afară, iar condițiile meteorologice sau starea suprafeței de alergare afectează performanțele candidaților, se acordă o bonificație de maximum 20 secunde candidaților pentru colegiile militare liceale și 40 secunde celorlalte categorii de candidați. Când proba se desfășoară în sala de sport, se acordă din oficiu, o bonificație de 20 secunde candidaților pentru colegiile militare liceale și de 40 secunde celorlalte categorii de candidați.
SCHEMA
TRASEULUI UTILITAR APLICATIV
=== Anexa 2 ===
Anexa 2
NOTĂ: Probele, în ordinea susținerii lor, sunt:
flexia brațelor pe antebraț (flotări);
flexia trunchiului pe coapse (abdomen);
alergare pe distanța de 3000 m (teren plat);
participanții vor fi echipați în echipament sportiv și vor susține probe/e într-o singură zi, aprecierile făcute fiind „ admis " sau ,, respins ";
evaluarea va începe numai în prezența unui cadru medical, apt să acorde primul ajutor, celor evaluați, în caz de necesitate.
Fiecare flotare executată în plus înseamnă 1 punct peste baremul minim.
Ex: flotări masculin – 36 flotări = 51 puncte; 37 flotări = 52 puncte. Fiecare flexie abdominală executată în plus înseamnă 1 punct peste baremul minim Ex: flexii abdominale / masculin – 41 flexii abdominale = 51 puncte; – 42 flexii abdominale = 52 puncte.
Fiecare 5 secunde câștigate pe distanța de 3000 m înseamnă 1 punct peste baremul minim.
Ex: Alergare 3000m /masculin 16'05" = 50 puncte; 16'00" = 51 puncte:
– 15'55" = 52 puncte
=== anexa 3 ===
Anexa 3 UNITATEA MILITARĂ NR.
Nr.
Din_________
CONTRACT DE ANGAJARE
Între Ministerial Apărării, reprezentat prin domnul________________,
comandantul Unitații Militare nr. și domnul _____în calitate de militar angajat, domiciliat în____________________________________ str.______nr._ bloc___ scara
apartamentul județul (sectorul) , având buletinul de identitate seria nr. eliberat de și livretul militar seria nr. eliberat de CM. ,a intervenit în conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr.503 din 23.09.1993 și a Instrucțiunilor privind angajarea militarilor pe baza de contract in armată, principalele îndatoriri și drepturi ce revin acestora aprobate prin O.G.nr. din prezentul contract, incheiat țn urmatoarele condiții.
Clauzele contractului:
perioada pentru care se încheie este de ani de la
(ziua, luna, anul) până la____________(ziua, luna, anul) clasa soldei de funcție ;
gradul militar ;
nr.de gradații___________________;(in raport cu vechimea de muncă)
cu 60 de zile înainte de expirarea contractului, ambele părți sunt obligate să se încunoștințeze reciproc asupra intenției de reînoire sau nu a acestuia;
Drepturile și îndatoririle militarilor angajați sunt cele prevăzute în Instrucțiunile privind angajarea militarilor pe baza de contract in armată, principalele îndatoriri si drepturi ce revin acestor militari aprobate prin Ordinul General al ministrului apărării naționale nr.___________ din___, de care am luat la cunoștință.
Rezilierea prezentului contract se poate face:
A. Din motive neimputabile militarului, de catre Ministerul Apărării prin reprezentantul sau:
pentru motive medicale, pe baza hotărârilor comisiilor de expertiza medico-militară, din care rezultă că persoana angajată este clasată inapt sau apt limitat pentru serviciul militar ori are afecțiuni organice neprevăzute în baremul militar și datorită cărora nu poate îndeplini îndatoririle prevăzute în instrucțiuni;
pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării, ca urmare a modificării statelor de organizare, reorganizării armatei, ori repartizării in funcția în care militarul angajat este încadrat, a unui absolvent al unei instituții militare de învațămănt sau prin mutarea unui maistru militar sau
subofițer, la cererea sa, daca nu depășește limita de vârstă prevăzută în nomenclator, va fi pe o funcție de militar în termen;
când la testele psihologice susținute pe timpul derulării contractului obțin calificarea satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare.
B. Din motive imputabile militarului, de către:
Ministerul Apărării, prin reprezentantul sau:
când militarul angajat, semnatarul contractului, a fost condamnat prin
hotărâre judecătoreasca rămasă definitivă la pedeapsa privată de libertate cu executarea sau suspendarea executării acesteia, precum și în cazul în care a beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării; când manifestă dezinteres în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, nu a obținut calificativul ‘‘bine’’ la verificările stabilite prin ordin, precum și pentru acte de indisciplină.
La cererea militarului, înainte de expirarea termenului, cu anunțarea conducerii unității cu cel puțin 60 de zile înainte.
Militarul angajat, parte din contract, nu îl poate rezilia sub nici o condiție, pe timpul stării de război sau mobilizării, precum și în situații deosebite stabilite de ministrul apărării.
Dacă în timpul celor 60 de zile premergătoare rezilierii contractului intervine una din situatiile prevăzute la alineatul precedent, contractul nu mai poate fi reziliat din initiativa militarului angajat.
Alte clauze____________________________________________
_______________________________________________________________COMANDANTUL UNITĂȚII MILITARE NR_______________
(gradul, numele și prenumele)
(semnătura)
CONSILIER JURIDIC
(numele și prenumele militarului angajat)
_______________________________
(semnătura)
=== ANEXA 5 ===
ANEXA 5
=== anexa 6,7,8, ===
Anexa 6
Oferta instituțiilor militare de învățământ universitar
Academia Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Data desfășurării concursului de admitere: 22.07.2007 – 29.07.2007
Specializarea:
Managementul organizației (zi, 3 ani)
Număr de locuri :
Baieți – 128
Fete – 12
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba engleză, nota minimă – 6.00 (20%)
Matematică – scris, test grilă, 50%.;
Limba română și comunicare sau Psihologie sau Economie, la alegere –
scris, test grilă, 30%;
Management economico-financiar (zi, 3 ani)
Număr de locuri :
Baieți – 35
Fete – 10
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba engleză, nota minimă – 6.00 (20%)
Matematică – scris, test grilă, 50%.;
Limba română și comunicare sau Psihologie sau Economie, la alegere
scris, test grilă, 30%;
Administrație publică (zi, 3 ani)
Număr de locuri :
Baieți – 30
Fete – 5
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba engleză, nota minimă – 6.00 (20%)
Limba română și comunicare – scris, test grilă, 50%
Matematică sau Psihologie sau Economie, test grilă,30%
Total locuri pentru Academia Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu :
Baieți – 193
Fete – 27
Data limită de depunere a dosarului : 15.06.2007
Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” Brașov
Data desfășurării concursului de admitere: : 30.07.2007 – 07.08.2007
Specializarea
Managementul organizației (zi, 3 ani) Pilot pe aeronave reactive
Număr de locuri :
Baieți – 19
Fete – 6
Controlor trafic aerian operațional
Număr de locuri :
Baieți – 19
Fete – 6
Rachete și Artilerie antiaeriană
Număr de locuri :
Baieți – 40
Fete – 10
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba engleză, nota minimă – 6.00 (15 %)
Matematică (algebră și elemente de analiză matematică) scris, 50%;
Psihologie, scris, 25%;
Media examenului de bacalaureat, 10%
Total locuri pentru Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” Brașov :
Baieți – 78
Fete – 22
Data limită de depunere a dosarului : – Piloți, Controlor Trafic – 15.05.2007
– Rachete și Artilerie AA. – 20.06.2007
Academia Navală “Mircea cel Bătrân “ Constanța
Data desfășurării concursului de admitere: : 17.07.2007 – 21.07.2007
Specializarea:
Navigație, hidrografie și echipamente navale (zi, 4 ani)
Număr de locuri :
Baieți – 38
Fete – 2
Electromecanică navală(zi, 4 ani)
Număr de locuri :
Baieți – 20
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba Engleză, nota minimă – 6.00 (20%)
Matematică (algebră, cls.a IX-a și a X-a; elemente de algebră liniară,
cls. a XI-a; elemente de algebră cls. A XII-a; elemente de analiză matematică, cls. a XI-a și a XII-a) și Fizică (mecanică; electricitate și magnetism; elemente de termodinamică; fizică moleculară) – scris, test grilă , 60%;
Media examenului de bacalaureat – 20 %
Total locuri pentru Academia Navală “Mircea cel Bătrân “ Constanța :
Baieți – 58
Fete – 2
Data limită de depunere a dosarului – 10.06.2007
Academia Tehnică Militară București (zi, 4 ani)
Data desfășurării concursului de admitere: : 30.07.2007 – 02.08.2007
Specializarea
Echipamente și instalați de aviație
Număr de locuri :
Baieți – 9
Fete – 2
Muniții, rachete,explozivi și pulberi
Număr de locuri : 9
Topogeodezie și automatizarea asigurării topogeodezice
Număr de locuri :
Baieți – 6
Fete – 4
Transmisiuni
Număr de locuri : 3
Calculatoare și sisteme informatice pt. apărare și securitate națională
Număr de locuri :
Baieți – 4
Fete – 2
Echipamente și sisteme electronice militare
Număr de locuri : 3
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba Engleză, probă eliminatorie, nota minimă – 6.00 ;
Matematică (algebră, elemente de analiză matematică) și Fizică
(mecanică, elemente de termodinamică, fizică moleculară, electricitate și magnetism ) – scris, test grilă, 90%
Media examenului de bacalaureat – 10%
Total locuri pentru Academia Tehnică Militară București :
Baieți – 33
Fete – 22
Data limită de depunere a dosarului – 20.06.2007
Secția Institutului Medico-Militar Târgu-Mureș
Specializarea – Medicină – Număr de locuri : 10
Materiile de concurs :
Limba Engleză, lucrare scrisă, nota minimă –6.00
Disciplinele de concurs și ponderea lor în calculul mediei de admitere
sunt stabilite de Facultatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
Total locuri pentru Secția Institutului Medico-Militar Târgu-Mureș : 10
Anexa 7
Oferta instituțiilor militare de învățământ postliceal
Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre “Matei Basarab I” – Pitești ( zi, 2 ani)
Data desfășurării concursului de admitere: : 12.08.2007 – 17.08.2007
Specializarea
Auto
Număr de locuri :
Baieți – 14
Comunicații și informatică
Număr de locuri :
Baieți – 14
Fete – 2
Artilerie și rachete
Număr de locuri :
Baieți – 11
Tehnică de calcul
Număr de locuri :
Baieți – 4
Fete – 1
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba Engleză, nota minimă – 6.00 (20%)
Matematică (algebră și trigonometrie) și Fizică (mecanică, electricitate
și magnetism), test grilă , 70% – Media examenului de bacalaureat – 10%
Total locuri pentru Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre “Matei Basarab I” – Pitești :
Baieți – 43
Fete – 3
Data limită de depunere a dosarului – 05.07.2007
Școala Militară de Maiștri și Subofițeri a Forțelor Aeriene “Traian Vuia “ – Boboc, Jud. Buzău (zi, 2 ani)
Data desfășurării concursului de admitere: : 19.08.2007 – 25.08.2007
Specializarea
Electromecanică și automatizare de bord de aviație
Număr de locuri :
Baieți – 5
Fete – 3
Radioelectronică de bord de aviație
Număr de locuri :
Baieți – 5
Fete – 3
Aeronave și motoare de aviație
Număr de locuri :
Baieți – 13
Fete – 3
Armament, rachete, muniții de aviație și sisteme de lansare
Număr de locuri :
Baieți – 6
Fete – 2
Rachete antiaeriene
Număr de locuri :
Baieți – 7
Fete – 3
Radiolocație
Număr de locuri :
Baieți – 7
Fete – 3
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba Engleză, probă eliminatorie, nota minimă – 6.00 (20%);
Matematică (algebră și trigonometrie) și Fizică (mecanică, electricitate și magnetism) , test grilă, 70%
Media examenului de bacalaureat – 10%
Data limită de depunere a dosarului – 10.07.2007
Școala Militară de Maiștri a Forțelor Navale “ Amiral Ioan Murgescu “ Constanța (zi, 2 ani))
Data desfășurării concursului de admitere: : 17.08.2007 – 24.08.2007
Specializarea
Artilerie navală și antiaeriană
Număr de locuri :
Baieți – 10
Radio și observare semnalizare
Număr de locuri :
Baieți – 8
Fete – 2
Rachete navale și antiaeriene
Număr de locuri :
Baieți – 10
Radiolocație navală
Număr de locuri :
Baieți – 8
Fete – 2
Motoare și instalații electrice navale
Număr de locuri :
Baieți – 10
Materiile de concurs :
Lucrare scrisă la Limba Engleză, nota minimă – 6.00 (10%)
Matematică și Fizică, test grilă, 80%
Media examenului de bacalaureat, 10%
Anexa 8
FIȘA DE CONTACT – OFIȚERI
CE V-A DETERMINAT SĂ NE CONTACTAȚI ?
Ideal profesional (20%)
Pasiune (20%)
Siguranța locului de muncă (14.66%)
Dorința de edificare profesională (13.33%)
Prestigiul instituției militare (9.33%)
Nevoia de afirmare (5.33%)
Atracția pentru viața în colectivitate (4%)
Spiritul de aventură (2.66%)
Tradiția familiei (2.66%)
Atracția față de uniforme (2.66%)
Patriotism (2.66%)
Dorința de a comanda (1.33%)
DE UNDE AȚI AFLAT DESPRE OFERTA ARMATEI ?
1. Școală (28%)
2. Birou Informare Recrutare (24%)
3. Internet (10.66%)
4. Prieteni (10.66%)
5. Televiziune (9.33%)
6. Pliante (5.33%)
7. Familie (4%)
8. Afișe (2.66%)
9. Presa Națională (1,33%)
10. Presa Militară (1,33%)
11. Unitatea Militară (1,33%)
12. A.J.O.F.M. (1.33%)
CINE V-A INFLUENȚAT ÎN LUAREA DECIZIEI ?
1. Convingere personală (62,6%)
2. Discuțiile cu personalul recrutor (13,33%)
3. Familia (9.33%)
4. Contactul cu mediul militar (5.33%)
5. Prieteni (2,66%)
6. Școala (1,33%)
7. Informații TV (1,33%)
8. Informații Internet (1,33%)
9. Activitățiile organizate de Armată (1,33%)
10. A.J.O.F.M. (1,33%)
Anexa 9
FIȘA DE CONTACT – MAIȘTRI MILITARI
CE V-A DETERMINAT SĂ NE CONTACTAȚI ?
1. Siguranța locului de muncă (28,57%)
2. Dorința de edificare profesională (28,57%)
3. Pasiunea (14.28%)
4. Venit (14,28%)
5. Ideal profesional (7,14%)
6. Nevoia de afirmare (7,14%)
DE UNDE AȚI AFLAT DESPRE OFERTA ARMATEI ?
1. Birou Informare Recrutare (35,71%)
2. Prieteni (35,71%)
3. Televiziune (14,28%)
4. Școală (7,14%)
5. Familie (7,14%)
CINE V-A INFLUENȚAT ÎN LUAREA DECIZIEI ?
1. Convingere personală (62,6%)
2. Familia (13,33%)
3. Prieteni (9.33%)
4. Pliante (5.33%)
5. Clipurile publicitare (2,66%)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Politica Sociala In Romania Si Ocuparea Locurilor DE Munca In Armata (ID: 133157)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.