Politica româneasc ă și new media [622834]

Politica româneasc ă și new media
129

Politica româneasc ă și new media

Ivona Burduja

Introducere

La conferin ța „Politica 2.0”, desf ășurată în septembrie 2008, în Bucure ști,
invitatul special Phil Noble declara pentru revista Business Standard că succesul
deplin al unei campanii electorale este condi ționat de utilizarea Internetului: „Trebuie
să fii deschis, s ă experimentezi, și alegătorii vor vedea asta. Online-ul nu este o ba-
ghetă magică, dar este instrumentul prin care po ți comunica și înțelege oamenii la un
alt nivel”. De cealalt ă parte, Ralf Guldenzopf, cofondator al companiei germane
Blueberry Consulting și consultant în comunicare politic ă, spune că „în comunicarea
politică, cel mai important este contactul fa ță în față cu oamenii, pentru a-i asculta și a
vedea care sunt problemele lor. ” Pornind de la aceste dou ă repere, ne propunem o
analiză a comunic ării politice de tip 2.0 în spa țiul românesc.

Politică, democra ție și mass-media

Este aproape de la sine în țeles faptul c ă în societ ățile democratice, mass-
media, sistemul mass-media și opinia public ă se afla într-o permanent ă schimbare. Ele
devin astfel pentru anali ști atât indicatori, cât și factori relevan ți de descriere și inter-
pretare a schimb ărilor ce au loc în societate. În multe lucr ări sociologice sau din do-
meniul științelor politice, mediile și sistemul mass-media nu s-au bucurat pân ă acum
decât de prea pu țină atenție. De-abia în ultimul timp s-a produs o schimbare rapid ă și
fundamental ă – atât în realit ățile sociale, cât și printre anali știi fenomenului. Acesta
este probabil motivul pentru care, în nenum ăratele articole de specialitate, s-au impus
concepte precum „societate informa țională” sau „societate mass-media”, concepte care
vin să caracterizeze stadiul actual de dez voltare. Prin aceste concepte se arat ă că fabri-
carea, răspândirea și receptarea de informa ții a devenit, în cadrul societ ății moderne,
foarte important ă din punct de vedere economic, cultural și politic. Mai mult: sistemul
mass-media a devenit infrastructura central ă a societății moderne. Vorbim despre o
„societate mass-media” pentru c ă sfera publicistic ă se extinde din ce în ce mai mult,
atât la nivel cantitativ, cât și la nivel calitativ, func ția de intermediere a informa țiilor
deținută de medii s-a amplificat și ea enorm, au ap ărut noi medii și pentru c ă mass-
media are un rol dominant în societate, câ știgând aten ția și aprobarea popula ției dato-
rită gradului de utilizare crescut1.

1 Otfried Jarren, „Medien, Mediensystem und politische Ö ffentlichkeit im Wandel”, în Ul rich Sarcinelli (ed.),
Politikvermittlung und Demokratie in der Mediengesellschaft (Bonn: BpB, 1998), www.dadalos.org. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

IVONA BURDUJA
130Mass-media a devenit din ce în ce mai mult o premis ă pentru nevoia de infor-
mare și de comunicare a altor actori. Mai precis: f ără mass-media nu poate exista o
comunicare real ă între organiza țiile sociale și nici între aceste organiza ții sociale și
publicul larg. Prin urmare, opinia public ă este influen țată de mass-media din demo-
crațiile moderne la nivel structural, procedural și de conținut. În ceea ce prive ște desfă-
șurarea activit ăților politice și reprezentarea acestora, to ți actorii cu putere decizional ă
trebuie să se supună unor noi cerin țe.

Relația dintre partide, mass-media și public

Politica este prezentat ă prin intermediul mass-media. Ceea ce știe opinia pu-
blică despre politic ă a aflat, de cele mai multe ori, prin intermediul televizorului, radioului,
al ziarelor și, de câțiva ani, al internetului. Comunicarea prin intermediul mass-media
poate adopta unul dintre urm ătoarele modele2:
Modelul top-down pleacă de la ideea existen ței unei ierarhii sau a unei cas-
cade în cadrul procesului de comunicare politic ă. Politicienii de prim rang, membrii de
partid, iau decizii politice transmi țând astfel impulsuri c ătre „lumea real ă”. Ei iau
hotărâri cu privire la bugete, elaboreaz ă legi, acord ă subvenții, creează reguli și con-
duc anumite sfere, producând în acest fel efecte care se întorc la ei. Astfel se formeaz ă
agendele politice, pe care partidele le transmit mass-media, care depind întru totul de acest transfer de informa ții. Mass-media transmite, la rândul ei, aceast ă agendă publi-
cului mai larg. Acest model pare, la o prim ă vedere, destul de simplu și corespunde
imaginii mass-media aservit ă politicului, a șa cum este ea prezentat ă.
Modelul mediocra ției. Cu toate c ă până și numele dat acestui model a fost un
fapt contestat, mediocra ția presupune c ă mass-media reprezint ă în zilele noastre a
patra putere din stat, ba, chiar mai mult, acestea au revendicat o pozi ție extrem de pri-
vilegiată. Mass-media transmit publicului agenda politicienilor de „sus” în „jos”. Media
transform ă informații obiective în divertisment, personalizând politica pentru a aduce
pe micile ecrane personalit ăți mai marcante. Dar în ce fel s-au schimbat mass-media?
Avem de-a face cu un adev ărat proces de vizualizare a politicii. Profesorul Bernd
Guggenberger
3 remarca: „Mass-media func ționează ca o lup ă gigantică. Ea acord ă
politicii partidelor populare o aten ție și o viteză de răspândire pân ă acum necunoscut ă.
Această nou-căpatată dimensiune se pl ătește totuși prin pierderea încrederii oamenilor,
precum și prin pierderea constan ței acestora, ca re se manifest ă printre altele prin cre ș-
terea drastic ă a numărului aleg ătorilor indeci și. Presa este o for ță motorie pe cât de pu-
ternică pe atât de incontrolabil ă. Sintagma «nimic nu este mai important decât succesul»
se transform ă, prin promovarea politicienilor ie șiți învingători la alegeri, în «nimic nu
este mai important decât sugerarea succesului». Mediile creeaz ă o realitate pe care ele
ar trebui de fapt s ă o redea”. Obligativitatea vizualiz ării (și lipsa de imagina ție a

2 Ulrich von Alemann, „Parteien und Medien”, în O. Gabriel et. al. (ed.), Parteiendemokratie in
Deutschland , BpB, Bonn, 1997, www.dadalos.org.
3 Bernd Guggenberger, „Aus Polit ik und Zeitgeschichte”, http://www.bp b.de/files/MWT 93B.pdf, accesat
la 12.01. 2004. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

Politica româneasc ă și new media
131 ziariștilor) aduc în fa ța celor ce se uit ă la știrile TV politicieni, conferin țe de pres ă,
strângeri de mân ă, tăieri de panglici care nu stimuleaz ă cu mai nimic imagina ția cetă-
țenilor. Cercetarea a șa-numitei „agenda-setting” a fost completat ă prin „issue-
attention-cycle”, care pleac ă de la premisa c ă mediile dispun de legi proprii în ceea ce
privește ciclul vie ții unui subiect: de la faza premerg ătoare la cea de descoperire,
urmată de punctul culminant și mai apoi de sc ăderea în importan ță și pierdere din
vedere. Mass-media nu au dobândit doar o pozi ție privilegiat ă și de putere între partide
și public, ci se ocup ă în mare m ăsură și de comunicarea intra-partinic ă. Publicațiile de
partid au disp ărut aproape cu totul; în ceea ce prive ște congresele partidelor, acestea
nu au mai adus membrilor practic nicio informa ție nouă cu privire la politica parti-
delor. Membrii se informeaz ă în acest sens aproape exclus iv din mass-media – indife-
rent dacă este vorba de o direc ție nouă sau despre discu ții mai vechi cu privire la per-
soane sau pozi ții din sânul partidelor. Mediatizarea politicii înseamn ă că mass-media
au supus politica, într-o mare m ăsură, propriilor legi.
Modelul bottom-up propagă credo-ul democratic clasic, conform c ăruia poli-
tica trebuie s ă fie dominat ă de jos în sus prin voin ța alegătorilor și prin intermedierea
mass-media. Publicul este cel care determin ă agenda politic ă, iar mass-media repre-
zintă instrumentul care amplific ă vocea publicului pentru ca aceasta s ă ajungă la
urechile politicienilor din cadrul partidelor și a guvernului. În plus, prin participarea la
alegeri, cet ățenii dispun de înc ă un canal direct de formare a voin ței politice. Politica,
aleasă în mod democratic, influen țează evenimentele din lumea real ă. Repercusiunile
acestei po litici sunt îns ă și ele resim țite în mod direct de c ătre electorat, iar astfel cercul
este întregit și își poate relua cursul de la cap ăt. Am văzut, din prezentarea primelor
două modele, c ă realitatea s-a schimbat. Partidele influen țează mass-media prin mana-
gementul comunic ării și prin PR profesionist, domin ă posturile de radio și de televi-
ziune de stat , se adreseaz ă mai degrab ă jurnaliștilor mai comozi, inventeaz ă eveni-
mente, parte a politicii simbolice, implicând mass-media în acest proces. Mass-media imprimă agenda partidelor în politic ă și în conștiința cetățenilor, preferând prezent ările
superficiale în detrimentul celor obiective și consistente, încercând s ă supună politica
propriilor reguli. Datorit ă revoluției multimedia a ap ărut o mișcare de tip „grass-
roots”, de jos în sus, via internet. Aces t lucru este privit cu scepticism de anali ști, în
ciuda euforiei care domin ă în acest domeniu. În tot cazul, exist ă astăzi medii și rețele
de comunicare noi care s ă vină de jos împotriva suprema ției politicienilor și concer-
nelor media de sus. Au ap ărut atât noi grupuri de sus ținători, cât și noi conținuturi.
Modelul biotop este o împletire a celor trei modele discutate pân ă acum: top-
down, mediocratic și bottom-up, un biotop în care se reg ăsesc atât politicienii cât și
jurnaliștii. Plecăm de la premisa c ă politicienii și ziariștii se află într-o rela ție strânsă
de cooperare. Rela ț
iile dintre oamenii politici și ziariști sunt „un fel de rela ție de de-
pendență reciprocă”. Faptelor ce vin în folosul politicianului: publicitatea personal ă,
tematizarea unui subiect important pentru el , de-tematizarea unui subiect care nu îi
convine, informarea prin ziari ști (de exemplu, despre concuren ți), echidistan ța ziariștilor,
le corespund fapte ce vin în folosul reciproc al ziari știlor. Pentru c ă și ziariștii sunt
interesați să dobândeasc ă un prestigiu personal, s ă se tematizeze un subiect important
sau să se de-tematizeze o tem ă care nu le convine, s ă fie informa ți pe termen lung de
către politicieni (de exemplu, despre ziari ști concuren ți) și echidistan ța pe termen lung Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

IVONA BURDUJA
132a politicienilor. Ambii actori urm ăresc așadar un obiectiv comun, și anume men ținerea
procesului de comunicare politic ă, indiferent de inten țiile și interesele diferite. Ambele
părți intră astfel în rela ții de co-dependen ță, devenind actori care interac ționează în re-
țele de negociere. Publicul r ămâne undeva jos, la limita inferioar ă, și urmărește la tele-
vizor interac țiunea celor dou ă părți.
Democrația, partidele și asociațiile au nevoie s ă intre în sfera public ă, accesi-
bilă tuturor. Aici, un rol central în cadrul democra ției îl joac ă presa scris ă, radioul și
televiziunea, iar ele pot îndeplini acest rol doar dac ă, prin intermediul lor, controver-
sele publice și diversitatea opiniilor ies în mod clar la lumin ă. Astfel, cet ățeanul reu-
șește să își modeleze comunitatea, democra ția reușind să-și înfigă rădăcinile adânc în
națiune. Opinia public ă este instrumentul care controleaz ă întreaga ma șinărie politic ă.
Comunitatea, care se bucur ă de acordul de principiu dintre instan țele decizionale și
opinia public ă, a găsit acel fundament democratic, pe baza c ăruia poate fi desf ășurată
o politică liberală și consecvent ă4.

Cum se câ știgă alegerile, pe Internet sau „cu saco șa”?

Potrivit Internet World Stats, în iunie 2010, în România exista un bazin
electoral „virtual” de 7.786.700 de utilizatori de Internet, reprezentând 35.5% din po-pulație
5. Politicienii români și-au dat seama de poten țialul acestui electorat, încetând
să mai neglijeze aceast ă categorie de votan ți. Prezent la conferin ța „Politica 2.0 – Cum
se câștigă alegerile în era digital ă” de la Bucure ști, organizat ă de realitatea.net și
Inpolitics, pre ședintele PSD, Mircea Geoan ă, întărește ideea: „Cine nu în țelege rolul
Internetului va fi pierdut pe termen mediu în politica româneasc ă (…) Și noi, politi-
cienii, trebuie s ă devenim mai sofistica ți în comunicare pentru a segmenta publicul și a
transmite mesajul care trebuie publicului. Clasa politic ă trebuie s ă meargă odată cu
publicul”6. De cealalt ă parte, fosta consilier ă preziden țială, Adriana S ăftoiu, crede c ă
alegerile, chiar și în era digital ă, se câștigă „cu saco șa și plicul”, în condi țiile în care
electoratul are „mentalitate de milog și funcționează ca un fel de câine al lui Pavlov”.
„Electoratului îi ar ăți, mai ales în perioada de campanie, ce-i trebuie, adic ă salarii,
pensii. Acum, toat ă lumea pluseaz ă”, crede Adriana S ăftoiu7.

Un exemplu american

Un studiu efectuat de Institutul amer ican Pew Research Center, între 20
noiembrie și 4 decembrie 2008, arat ă că 55 % dintre americanii cu drept de vot și 74 %
dintre utilizatorii de Internet au declarat c ă s-au servit de web pentru a culege infor-

4 Waldemar Besson,Gotthard Jasper, Das Leitbild der modernen Demokratie. Bauelemente einer
freiheitlichen Staatsordnung, BpB, Bonn, 1990, http://www.bpb.de/files/MWT93B.pdf.
5 http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm.
6 http://www.politica20.ro/articole/.
7 http://www.politica20.ro/articole/. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

Politica româneasc ă și new media
133 mații asupra alegerilor sau a comunica cu al ți utilizatori de Internet asupra acestui subiect8.
Pentru prima oar ă, peste jum ătate dintre adul ții americani au recurs la Internet în cadrul
campaniei electorale pentru alegerile preziden țiale și susținătorii lui Barack Obama au
fost în mod deosebit activi online. „Alegerile din 2008 au fost primele pentru care peste o
jumătate din popula ția cu vârst ă de vot a folosit Internetul în scopuri politice”, subli-
niază reprezentan ții institutului Pew Research Center. Site-urile de socializare ca
Facebook sau MySpace și site-urile de partajare a înregistr ărilor video ca Youtube au
jucat un rol major, noteaz ă de asemenea studiul, aleg ătorii folosind aceste instrumente
pentru a împ ărtăși opiniile lor și a încerca s ă obțină sprijin pentru cauza lor. „Aleg ătorii
în 2008 nu au fost pasivi în procesul politic”, a indicat Aaron Smith, principal autor al studiului. „Barack Obama folose ște deja tehnologia pentru a îmbun ătăți politicile pre-
zidențiale și pentru a ajuta cet ățenii să ia parte la procesul politic. Campania pe
Internet a lui Obama este doar începutul utiliz ării de către Obama a puterii conferite de
Internet pentru a transforma politica și guvernarea. Pe barackobama.com, aleg ătorii
sunt conecta ți nu numai cu campania electoral ă, dar și între ei; campania folose ște teh-
nologia Internetului pentru a-i implica pe cei care nu au putut participa în persoan ă la
campaniile preziden țiale. Peste 280.000 persoane și-au creat conturi pe barackobama.com.
Acești utilizatori s-au constituit în grupe de voluntari
și au organizat peste 13.000
evenimente specifice off-line folosind acest site”9. Ideea s-a dovedit mai ieftin ă decât
fabricarea de flutura și și plasarea lor în cutiile po ștale ale aleg ătorilor – crearea unei
rețele sociale prin intermediul unui site foarte bine pus la punct.
Rezultatul scrutinului din Statele Unite este important și prin faptul c ă aplică
un verdict eficien ței cu care candida ții și-au transmis aleg ătorilor mesajul și imaginea,
urmând ca acest verdict s ă se răsfrângă asupra tehnicilor și a mediilor folosite și, mai
apoi, să influențeze întregul spectru al domeniilor care implic ă transmiterea cu succes
a unui mesaj c ătre public. Din aceast ă perspectiv ă, victoria lui John F. Kennedy în con-
fruntarea cu Richard Nixon din 1960 a devenit un studiu de caz clasic asupra modului în care un mediu nou se impune ca vector al mesajului. Victoria lui Kennedy a fost și
victoria televiziunii. Se poate face o paralel ă între alegerile din 1960 și cele din 2008.
Atât JFK, cât și Obama au fost considera ți prea tineri și lipsiți de experien ță în com-
parație cu contracandida ții lor republicani Nixon și McCain. Îns ă ceea ce-i aseam ănă
cel mai mult este carisma și abilitatea lor de a utiliza poten țialul noilor medii de
comunicare. Este interesant de notat c ă în cazul primei dezbateri dintre JFK și Nixon –
prima televizat
ă vreodată – telespectatorii l-au considerat în general pe candidatul
democrat înving ător, în vreme ce publicul care a ascultat la radio dezbaterea a fost de
parere că Nixon a fost mai bun. Îns ă audiența mai mare a televiziunii a f ăcut diferen ța.
În 2008, victoria lui Obama vine pe fondul unei campanii utilizând mijloace diverse, între care noile tehnologii au fost extrem de importante. Unii observatori consider ă că
utilizarea masiv ă a Internetului a mobilizat la vot un num ăr important de tineri – altfel
destul de lipsi ți de interes fa ță de chestiunile politice – și este foarte posibil ca tocmai
aceștia să fi fost cei care i-au adus procentul hot ărâtor.

8http://www.pewinternet.org/Med ia-Mentions/2009/How-the-Shift-t o-an-Online-OnDemand-World-of-
Content-Could-Impact-Political-Discourse.aspx.
9 http://www.barackobama.c om/ issues/technology/. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

IVONA BURDUJA
134Ceea ce este remarcabil în campania desf ășurată de Obama prin Internet este
faptul că a fost în mare parte realizat ă de susținătorii săi, folosind uneltele puse la
dispoziție de staff-ul candidatului. Dac ă în cazul campaniei preziden țiale franceze din
2007 instrumentul preferat a fost blogul, în cazul campaniei americane elementul cheie
s-a numit „social networking”. Barack Obama a profitat de experien ța campaniei,
foarte axate pe Internet, desf ășurată de Howard Dean în 2004 și l-a angajat pe coordo-
natorul acesteia, Joe Rospars, înc ă din faza alegerilor preliminare, când s-a confruntat
cu Hillary Clinton, mult mai conservatoare în privin ța mijloacelor prin care și-a condus
campania. Îns ă omul-cheie în implementarea strategiei „grass-roots” pe care și-a dorit-
o staff-ul candidatului a fost Chris H ughes, unul dintre cei patr u fondatori al Facebook.
Hughes a lucrat ca voluntar – purtând titulatura „online organizing guru” – la reali-zarea site-ului My.BarackObama.com
10. Este vorba de o platform ă de socializare în
rețea, cu toate ingredientele necesare, de la pr ofiluri individuale, gr upuri bazate pe arii
de proximitate la domenii de interes, bloguri și instrumente de comunicare tipice, pân ă
la sistemul de colectare online a contribu țiilor bănești. Succesul a fost extraordinar, cei
peste 1,5 milioane de utilizatori înregistra ți constituind o comunitate extrem de activ ă
de susținători, care au organizat peste 150.000 de evenimente în sprijinul favoritului
lor, au agregat o baz ă de date cu numere de telefon și adrese de e-mail dispuse s ă accepte
mesaje legate de campania lui Obama, astfel în cât, în ziua alegerilor , voluntarii au putut s ă
facă peste un milion de apeluri telefonice, îndemnându-i pe aleg ători să participe la
vot. Fără îndoială, caracterul implicit viral al re țelelor de socializare și-a spus cuvân-
tul. Alte elemente interesante ale campaniei au fost site-ul „Fight the Smears”11, menit
să contracareze cu dovezi concrete zvonurile r ăuvoitoare la adresa lui Obama, precum
și aplicația (realizat ă de voluntari) „Obama 08” pentru iPhone și iTouch. Obama a co-
lectat peste 600 de milioane de dolari de la peste 3 milioane de oameni, majoritatea
acestor dona ții venind prin Internet. Desigur, o mare parte din aceasta sum ă a susținut
campania prin televiziune.
În Statele Unite, site-urile Internet au avut o mare importan ță în campania
electorală. În marea majoritate a discursurilor pe care cei doi candida ți le-au sus ținut
pe parcursul campaniei, tribunele de la ca re vorbeau cei doi aveau imprimat, cu litere
uriașe, numele site-urilor lui Barack Obama și al lui John McCain, care primeau
practic prioritate chiar și în fața mesajelor electorale ale celor doi candida ți. Atât
Barack Obama cât și John McCain au avut bl og-uri care au fost îns ă încorporate în
site-urile principale ale campaniei electrorale a fiec ăruia. Spre deosebire de John
McCain, Barack Obama a în țeles și folosit intens Internetul în folosul sau în campanie.
Astfel, Obama a fost nedesp ărțit de telefonul sau Blackberry pe parcursul ultimelor
luni, și a folosit Internetul permanent pentru comunicarea de campanie.

10http://my.barackobama.com/ctl/Constituent/Log in?successurl=L3BhZ2UvZ GFzaGJvYXJkL3ByaXZhd
GU=&_h=R7eLleNlvR32IUbri4ek40kHrFI.
11 http://www.fightthesmears.com/. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

Politica româneasc ă și new media
135 Politica româneasc ă și new media

„Noile media impun regândirea spa țiului comunica țional politic și a strate-
giilor electorale”, ne avertizeaz ă Dorina Gu țu, autoarea c ărții New Media . „Partidele
care vor în țelege cel mai repede noile realit ăți sociale și își vor adapta adecvat mesa-
jele vor avea cele mai mari șanse de succes. Evolu ția exploziv ă a web 2.0 și noile reali-
tăți tehnologice și sociale impun și identificarea cât mai rapid ă a diferen țelor care
încep să apară și în interiorul bazinelor electorale autohtone, reevaluarea op țiunilor de
vot considerate tradi ționale și conturarea unor profiluri electorale specifice ambelor
medii – online și offline”12. În momentul de fa ță nu există studii care s ă indice profilul
electoratului online din România. Se vehiculeaz ă doar ideea c ă noile media ar avea
capacitatea de a mobiliza tinerii – ace știa nemaifiind consumatori de media clasic ă.
Blogurile având ca subiect politica apar țin politicienilor, dar și unor anali ști
politici, jurnali ști sau unor organiza ții care au ca subiect politica. În mediul virtual
politic, foarte important este rolul liderului de opinie. Acest rol poate fi explicat prin modelul comunic ării intermediate – fluxul comunic ării în doi pa și
13. Liderii de opinie
din online prelucreaz ă informația, iar „leg ăturile informale și influența personal ă ră-
mân elementele cheie și în comunicarea în mediul virtual. Ei sunt factori puternici de
influență a comportamentului (atât individual, cât și colectiv), în special al celui elec-
toral”14. Studiile americane atrag aten ția asupra principiului selectivit ății electoratului
– principiu care func ționează și în mediul online. „În cazul noilor media, efectul de
polarizare s-a constatat prima dat ă în cazul blogurilor ameri cane, în timpul campaniei
prezidențiale din 2004. Exist ă persoane care prefer ă anumite site-uri și bloguri pentru
a se informa, deoarece le consider ă credibile și le confirm ă predispozi țiile și convin-
gerile inițiale. Însă la fel de bine putem vorbi și de o categorie care nu are op țiuni și
convingeri ferme și care prefer ă să se informeze din mai multe surse înainte de a lua o
hotărâre”15.
Anul nașterii blogosferei române ști este considerat a fi 2007 – în acest an
numărul politicienilor deveni ți bloggeri a crescut constant, cu o prezen ță care trece de
la formal la activ. Politicienii au înv ățat că abordarea de tip web 1.0 (unidirec țională)
nu mai este valabil ă și au deprins specificul comunic ării online de tip 2.0. Campania
electorală preziden țială a lui Traian B ăsescu, din 2004, intr ă în istorie ca prima „ini-
țiativă de comunicare politic ă online real ă și eficientă din spațiul românesc”. Opozi ția
va încerca, în 2007, în perioada referendumului, s ă preîntâmpine o nou ă „gherilă di-
gitală” de tipul celei din 2004. PSD a dezvoltat o re țea de bloguri politice și de rețele
sociale, în acest fel marcând prima strategie electoral ă unitară a unui partid românesc,
destinată mediului online. Decizia PSD a p ărut surprinz ătoare, deoarece media de
vârstă a electoratului tradi țional al PSD este mai mare decât a altor partide. S-a pre-
supus că PSD urm ărește câștigarea electoratului tân ăr. Cert este c ă până acum PSD nu

12 Dorina Gu țu, New Media , Editura Tritonic, Bucure ști, 2007, p. 105.
13 Paul Lazarsfeld et al., Mecanismul votului. Cum se decid aleg ătorii într-o campanie electoral ă Editura
Comunicare.ro, Bucure ști, 2004, p. 201.
14 Guțu, New Media , p. 108.
15 Guțu, New Media , p. 109. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

IVONA BURDUJA
136numai că nu a disp ărut din mediul online, ci chiar a devenit o prezen ță din ce în ce mai
vizibilă. „Evoluția blogosferei române ști s-a făcut, de voie-de nevoie, în ritm accelerat,
arzându-se multe etape, împins ă de evenimentele din mediul offline. Anul 2006 a
reprezentat copil ăria idilică, iar prima jum ătate a anului 2007, adolescen ța rebelă. Nu-
mărul celor mai multe însemn ări și comentarii, precum și tonul lor, denot ă o așezare a
blogosferei politice autohtone, o intrare într-o stare de normalitate (a șa cum este con-
turată în țări mai avansate în folosirea noilor media drept instrumente politice și elec-
torale). E de dorit ca maturizarea blogosferei s ă aducă abordări comunica ționale mai
coerente și mai echilibrate”16.
Înaintea alegerilor generale din noiembrie 2008, site-urile specializate s-au
întrecut s ă ofere informa ții specializate: aleg eri2008.ro, votuninominal.ro, infoalegeri.ro,
infovot.ro, thinkopolis.eu, Asocia ția Pro Democratia, votezi.ro explic ă procesul de vo-
tare ce urmeaz ă să se desfășoare. Așa cum au procedat și în campania pentru alegerile
locale, politicienii al c ăror nume a fost înscris pe buletinele de vot pe 30 noiembrie s-
au întrecut în a se constitui într-o „prezen ță online”. Numai c ă blogul folosit în cam-
pania electoral ă de politicieni nu pare a fi decât o mod ă, nicidecum un instrument de
comunicare politic ă: „Mania asta cam penibil ă cu candidatul și blogul ne d ă măsura
perfectă a slabismului candida ților, dar, și aici e și mai grav, a consultan ților”, a de-
clarat pentru FrontNews Cristian Birta, director general PMG Consulting17.
Politicienii și gesturile lor de campanie sunt comentate ironic de bloggerii „de
meserie”. Maneaua electoral ă interpretat ă pentru PD-L provoac ă reacții de ambele
părți: „Ce dac ă mie îmi provoac ă repulsie ori, în cel mai bun caz, m ă amuză? Nu eu
sunt destinatarul. Ci electoratul partidului cu pricina. Iar din acest punct de vedere lovitura e m ăiastră. Dacă ții seama de electoratul c ăruia i se adreseaz ă, clipul devine
genial. Pentru c ă e perfect construit pe profilul segmentului țintă”, scrie Mordechai
18.
Analistul politic Ciprian Ciucu este îns ă de altă părere: „Clipul este mai degrab ă un
defavor pentru respectivul partid, pentru c ă nu e pe targetul lor. Mesajul pe care îl
transmite este de subcultur ă”. „Mesajele politicienilor nu sunt specifice publicului de
online decât în m ăsura în care ace știa apeleaz ă la un consultant, cum a f ăcut Drago ș
Dincă. Cei mai mul ți însă o fac dup ă ureche, pentru c ă trebuie să fie, pentru c ă dă mai
rău dacă nu există pe Internet. Pare mai serios dac ă are și un site. Capacitatea de a co-
munica online este o caracteristic ă pe care trebuie s ă o aibă, dar nu se poate baza pe
acest tip de comunicare pentru a- și atrage electoratul”, este de p ărere analistul politic
Ciprian Ciucu19.
Referitor la camp ania electoral ă din 2008, analistul politic Sorin Tudor o vede
plată și plictisitoare, f ără niciun fel de mesaj: „Exist ă câteva încerc ări, care pot fi
privite ca interesante, dar doar raportându-le la ceea ce se întâmpl ă în general. Adic ă,
ies foarte pu țin din peisajul acesta extrem de monoton. Din perspectiva mediului

16 Guțu, New Media, p. 191.
17 http://www.frontnews.ro/politic/parlament/batai-virtu ale-pentru-alegeri-reale-p oliticienii-si-campania-
electorala- descopera-internet ul-nu-si-utilizatorii-17277.
18 http://moshemordechai.wordpress.com/page/43/.
19 http://www.frontnews.ro/politic/par lament/batai-virtuale-pentru-alegeri-reale-politicienii-si-campania-
electorala-descopera-internetul- nu-si-utilizatorii-17277/pagina-2. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

Politica româneasc ă și new media
137 online, campania arat ă și mai rău. Nu reu șește să transmită nimic. Marea gre șeală este
că mulți dintre ei î și închipuie Internetul ca pe o sum ă de monitoare, uitând c ă în fața
lor sunt oameni, care ar trebui s ă voteze dup ă ce citesc mesajul”20.

Blogul politic românesc

Politicienii români nu sunt prieteni cu Internetul. Dintre cei aproape 470 de
parlamentari, doar 100 au blog, 85 au cont pe Facebook, iar 20 au cont pe Twitter21.
Majoritatea parlamentarilor îns ă se mulțumesc să posteze doar comunicate de pres ă
sau să dea „copy-paste” dup ă intervențiile lor în Parlament. Doar 20% dintre ace știa își
fac timp s ă posteze frecvent articole de opinii despre actualitatea politic ă sau despre
alte evenimente.
După ce președintele Obama a ridicat Internetul la rang de instrument de
comunicare politic ă, fenomenul s-a r ăspândit cu viteza luminii pe tot globul. Anii elec-
torali 2007, 2008 și 2009 au constituit un motor formidabil pentru dezvoltarea blogo-
sferei politice române ști. În România, 100 de parlamentari au propriul blog, pe care
postează în mod regulat22. Potrivit unei inventarieri f ăcute de Impactnews , 75 de
deputați și 25 de senatori au activitate constant ă pe propriul blog. Lor li se adaug ă alți
aproximativ 20 de colegi, care îns ă au postat pe blog doar în campania electoral ă,
uitând apoi s ă mai comunice cu electoratul. Analiza Impactnews arată că cei mai mul ți
parlamentari care s-au adaptat noului trend provin din rândurile PDL (41, dintre care
36 deputa ți și 5 senatori). Interesant este c ă pe lângă câteva nume mai cunoscute,
precum Silviu Prigoan ă23, Monica Iacob Ridzi24, Raluca Turcan25 sau Elena Udrea26,
ceilalți sunt parlamentari despre care, cel pu țin la nivel na țional, foarte pu țini au auzit:
Viorel Arion27, Adrian B ădulescu28, Marius Gondor29 sau Cornel Stirbe ț30. Pe de alt ă
parte, PDL este campion și la numărul de bloguri l ăsate în paragin ă de la terminarea
campaniei electorale și până acum. Pe locul al doilea în top se afl ă PSD-ul, cu 26 de
bloguri de parlamentari – 15 în Camer ă și 11 în Senat, foarte aproape îns ă de PNL, cu
22 de bloguri, dintre care 18 în Camer ă și 4 în Senat.

20 http://www.evz.ro/index.php?zone=main&task=index&current_date=2008-12-02.
21 Florin Ciocoti șan, „Politica în Social Media”, http:/ /devel.impactnews.ro/Alegeri/Money&Biz/
Medicul%20de%20f amilie/Politic/Pol itica-%C3%AEn-social -media-49210, accesat la 24.02. 2011.
22 Viorela Grecu, Florin Ciocoti șan, „Blogul, arm ă de manipulare? Avem 100 de bloggeri parlamentari”,
impactnews.ro, http://www.impactnews.ro/Politic/Blogul ,-arm%C4%83-de-manipulare-Avem-100-de-
bloggeri-parlamentari-48259, accesat la 3.02. 2011.
23 http://www.prigoana.ro/blog/.
24 http://www.monicaridzi.ro/.
25 http://www.turcanraluca.ro/blog/.
26 http://www.elenaudrea.ro/blog.
27 http://www.viorelarion.ro/ viorel/sblog/index.php.
28 http://www.adrianbadulescu.ro/?p=1082.
29 http://www.gondormarius.ro/.
30 http://cornelstirbet.wordpress.com/. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

IVONA BURDUJA
138Politologul Cristian Pârvulescu, pre ședintele Pro Democra ția, se arat ă sceptic
cu privire la posibilitatea ca politicienii români s ă înceapă să-și foloseasc ă blogul într-
un alt mod: “În România, în primul rând, blogul nu este un instrument de comunicare
politică. Blogul este un instrument de manipulare, și când spun asta m ă gândesc doar
la o latură negativă. Politicienii încearc ă prin intermediul blogurilor distragerea aten-
ției. (…) Scopul e ca post ările să fie preluate de pres ă” 31. Totuși, este de a șteptat ca în
următoarea perioad ă și alți parlamentari s ă intre în blogosfer ă, având în vedere c ă până
la alegeri mai este doar un an.
Dificultatea legat ă de așteptările publicului, de asocierea politicianului cu
textul, o semnaleaz ă și bloggerul Mihnea Dumitru32: „Nu conteaz ă mesajul cât omul,
cât de mult s-a potrivit percep ția publică la adresa sa cu stilul s ău de comunicare în
scris. În situa ția în care exist ă puțini politicieni care public ă informații pe blog în mod
autonom, f ără să depindă de consilieri, a ș putea spune c ă este o art ă să potrivești ima-
ginea omului cu textul. Este util ă o abordare u șor mai tabloid ă sau personal ă la viața ta
de politician, atent rescris ă pe blog, decât copierea unei declara ții politice. Nu exist ă
răspuns universal, depinde foarte mult de politician, de preconcep țiile populare referi-
toare la acesta și de cum este acesta capabil s ă-și vândă sau să-și schimbe imaginea”,
spune Mihnea Dumitru. Mihnea Dumitru mai semnaleaz ă și calitatea sc ăzută a mesa-
jelor din blogosfera politic ă româneasc ă. „Calitatea mesajelor de pe blogurile politicie-
nilor și din blogosfera politic ă româneasc ă în general a sc ăzut dramatic în ultima vreme.
Blogurile politice sunt spa ții de activism și de declara ții tranșante, ori, în situa ția po-
litică actuală, observăm din ce în ce mai multe nuan țări și schimbări de pozi ție”,
explică Mihnea Dumitru.

Politicienii de pe Facebook33

În decembrie 2010, erau 2.130.580 utilizatori de Facebook din România, adic ă
10% dintre români. Într-o analiz ă pentru Impactnews , Florin Ciocoti șan noteaz ă: „Se
spune despre Facebook c ă este rețeaua de socializare care a revolu ționat comunicarea
online. Va revolu ționa însă și comunicarea politic ă? Febra Facebook a cuprins
România și le-a ridicat, se pare, tensiunea și multor politicieni români. Nu mai pu țin
de 85 de parlamentari au cont pe Facebook, îns ă majoritatea folosesc re țeaua de socia-
lizare doar ca pe o platform ă de PR. Campionul conturilor de pe Facebook este deta șat
PSD, partid din care nu mai pu țin de 32 de parlamentari au cont pe aceast ă rețea de

31 Viorela Grecu, Florin Ciocoti șan, „Blogul, arm ă de manipulare? Avem 100 de bloggeri parlamentari”,
impactnews.ro, http://www.impactnews.ro/Politic/Blogul,-arm%C4%83-de-manipulare-Avem-100-de-
bloggeri-parlamentari-48259.
32 http://codexpolitic.us/.
33 Site-ul Facebook a fost creat de c ătre Mark Zuckerberg pentru a oferi posibilitatea de a contacta
persoane apropiate, dar și persoane înc ă necunoscute. În acest moment, Facebook este una dintre cele
mai răspândite re țele sociale din lume. În iunie 2010, site-ul Facebook era vizitat lunar de circa 540 de
milioane de persoane, aceasta însemnând ceva mai mult de 35 % dintre internau ți. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

Politica româneasc ă și new media
139 socializare. Pe locul doi se situeaz ă PD-L, cu 25 de parlamentari prezen ți pe Facebook,
fiind urmat de PNL – 19 conturi, UDMR – 4 și UNPR – 2”34.
Cel mai popular parlamentar pe Facebook este Crin Antonescu35, a cărui
pagină a adunat, pân ă în prezent, 16.680 fani. Pe locul doi în topul popularit ății de pe
Facebook este Elena Udrea36, care are pân ă în prezent peste 9.877 de fani, iar pe locul
trei se reg ăsește un parlamentar PNL, Nicolae Robu37, care are 5.003 de prieteni pe
Facebook. Popularitatea de care se bucur ă Nicolae Robu, altminteri aproape necunos-
cut de publicul larg, se explic ă prin activitatea intens ă pe care o are pe re țeaua de so-
cializare: interac țiunea direct ă cu „prietenii de pe facebook”, r ăspunsul prompt la
comentarii și postarea de fotografii. Victor Ponta38 are aproape de patru ori mai pu țini
„prieteni” decât proasp ătul său coleg de alian ță, Crin Antonescu și de două ori mai
puțini decât Elena Udrea.
Florin Ciocoti șan subliniaz ă că există parlamentari care și-au dat seama de
potențialul deosebit al Facebook-ului și care se implic ă personal pe pagina lor și inter-
acționează cu membrii comunit ății lor virtuale: senatorul Miron Mitrea39 postează și
fotografii de familie, iar deputata Oana Mizil40 răspunde la comentarii. Politologul
Antonio Momoc41 nu crede, îns ă, că un politician poate convinge pe cineva s ă îl
voteze prin intermediul Facebook-ului: „S ă-l atragă la vot nu. S ă-l atragă în dezbatere,
să-l implice, s ă-l facă să reacționeze, da. Re țelele de socializare, precum Facebook, func-
ționează mai degrab ă pe principiul campaniei negative, adic ă să lanseze dezbateri care
să desființeze politicile adversarilor”. Implicarea direct ă a parlamentarilor pe conturile
lor de Facebook are îns ă avantaje. Acest lucru nu le aduce neap ărat capital electoral,
dar le poate aduce capital de simpatie, care s ă fie transformat apoi, într-un fel sau altul,
în capital electoral, potrivit politologului Antonio Momoc.
Specialistul în social-media Alexandru Br ăduț Ulmanu42 consideră că în calea
politicienilor spre comunicarea online stau atât bariere tehnologice, cât și cele mentale.
„Cred că e vorba, pe de o parte, de o barier ă tehnologic ă, pentru c ă mulți parlamentari
s-au născut într-o epoc ă în care Internetul nu exista și pur și simplu nu utilizeaz ă
confortabil noile tehnologii de comunicare. Pe de alt ă parte, e o barier ă mentală. Mulți
dintre ace ști politicieni nu v ăd utilitatea acestui mediu, nu o în țeleg, sau o în țeleg li-
mitat. Aici intr ă și lipsa de obi șnuință în a angaja un dialog real cu aleg ătorii, care ar
trebui să fie permanent, nu concentrat în perioadele de campanie. Și cred că mare parte
din vină o poartă unii consilieri de imagine, care nu explic ă clienților politici c ă
instrumentele de tip social media pot fi extrem de eficiente în crearea unei leg ături mai
solide cu publicul”, spune Alexandru-Br ăduț Ulmanu. Acesta ofer ă și o rețetă gene-

34 Florin Ciocoti șan, „Cine este cel mai tare politician de pe Facebook?”, http://www.impactnews.ro/
Politic/Cine-este-cel-m ai-tare-politician-de- pe-Facebook-48577, acces at la 10.02. 2011.
35 http://www.facebook.com/CrinAntonescuPresedinte.
36 http://www.facebook.com/EUdrea.
37 http://www.facebook.com/profile.php?id=100001631686058.
38 http://www.facebook.com/victor.ponta.
39 http://www.facebook.com/miron.mitrea
40 http://www.facebook.com/pages/Oana-Niculescu-Mizil/115814661781241
41 http://www.antoniomomoc.ro/
42 http://www.jurnalismonline.ro/ Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

IVONA BURDUJA
140rală, relativă la modul în care ar trebui sau nu s ă arate mesajele de pe aceste canale de
comunicare. „Mesaje care s ă arate cine sunt cu adev ărat și ce fac concret pentru cet ă-
țeni. Trebuie s ă se fereasc ă de stilul sec, lemnos, tehnico-administrativ, de tipul comu-
nicatelor inodore, incolore și insipide pe care mul ți dintre ei le public ă pe Internet
astăzi. Trebuie s ă combine textul cu vizualul și elementele interactive. Utilizatorii tre-
buie să găsească pe site-urile politicienilor limbajul cu care sunt obi șnuiți în viața de zi
cu zi, nu cuvinte pompoase și dări de seam ă plictisitoare. Asta e valabil și pentru alte
canale de comunicare”, explic ă Alexandru-Br ăduț Ulmanu.

Politicienii de pe Twitter43
Twitter, platforma de microblogging care a reprezentat deseori singura surs ă
de informa ții despre evenimente excep ționale, precum revolu țiile sau războaiele civile,
are în România pu țin peste 46 de mii de utilizatori, potrivit Zelist.ro
44. Având în
vedere num ărul mic de români prezen ți pe Twitter, în compara ție cu alte re țele de
socializare, precum Facebook, nu e de mirare c ă nici politicienii nu se înghesuie pe
această platform ă de comunicare. Din cei aproape 470 de parlamentari, doar 20 au
cont pe aceast ă rețea. Twitter ar putea avea un poten țial mare din punct de vedere
electoral dac ă politicienii și-ar adapta comunicarea cerin țelor acestei re țele.
Potrivit unei analize ImpactNews45, PSD are 7 parlamentari prezen ți pe
Twitter, urmat de PNL cu 6 și PDL cu 5. UDMR și UNPR au fiecare câte un singur
parlamentar prezent pe Twitter. Cel mai urm ărit parlamentar pe Twitter este Crin
Antonescu46, care a strâns nu mai pu țin de 1.292 de „followers”, îns ă contul de Twitter
al liderului liberal este acela și din campania electoral ă din 2009. Nici la capitolul
frecvență de publicare Crin Antonescu nu st ă foarte bine, ultimul mesaj publicat pe
Twitter fiind din noiembrie 2010. Pe locul doi este Mircea Geoan ă47, cu 1.245 de
„followers”, iar pe locul trei se situeaz ă Elena Udrea48, cu 656 de „followers”. Aproape la
fel de populari pe Twitter sunt și parlamentarii Iulian Urban49, senator PDL, (612
„followers”) și Dan Voiculescu50 (611 „followers”). Parlamentarii cei mai activi pe
Twitter sunt Mircea Geoan ă (PSD) cu 304 mesaje postate și Iulian Urban (PDL) cu
296 mesaje.

43 Twitter (cuvânt englez cu traducerile p ălăvrăgeală, agitație, freamăt) este un site web, fondat în 2006,
care permite utilizatorilor scrierea și transmiterea de mesaje de maxi mum 140 caractere (litere) prin
Internet. Este uneori descris ca fiind „SMS-ul Internetului”.
44 http://www.zelist.ro/zetweety.html
45 Florin Ciocoti șan, „Ce politicieni ciripesc pe Twitter?” http://devel.impactnews.ro/Politic/Ce-politicieni-
ciripesc-pe-Twitter-48911 (accesat la 17 februarie 2011).
46 http://twitter.com/ crinantonescu09.
47 http://twitter.com/mircea_geoana.
48 http://twitter.com/EUdrea.
49 http://twitter.com/urbaniulian.
50 http://twitter.com/danvoiculescu. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

Politica româneasc ă și new media
141 Concluzii

În Statele Unite, site-urile Internet au avut o mare importan ță în campania
electorală. Campania desf ășurată de Barack Obama pe Internet a fost în mare parte
realizată de susținătorii săi, folosind uneltele puse la dispozi ție de staff-ul candidatului,
iar elementul cheie s-a numit „social networking”. Dup ă ce președintele Obama a ri-
dicat Internetul la rang de instrument de comunicare politic ă, fenomenul s-a r ăspândit
cu viteza luminii pe tot globul.
Politicienii români, îns ă, nu sunt prieteni cu Internetul. Dintre cei aproape 470
de parlamentari doar 100 au blog, 85 au cont pe Facebook, iar 20 au cont pe Twitter.
Majoritatea parlamentarilor îns ă se mulțumesc să posteze doar comunicate de pres ă
sau să dea „copy-paste” dup ă intervențiile lor în Parlament. Doar 20% dintre ace știa își
fac timp s ă posteze frecvent articole de opinii despre actualitatea politic ă sau despre
alte evenimente. Totu și, este de a șteptat ca în urm ătoarea perioad ă și alți parlamentari
să intre în blogosfer ă, având în vedere c ă până la alegeri mai este doar un an. Se poate
vorbi, în acela și timp, despre o evolu ție, dar și despre o revolu ție.

Bibliografie:

Guțu, Dorina, New Media , Editura Tritonic, Bucure ști, 2007.
Guțu, Dorina (coord.), Bloguri, facebook și politică, Editura Tritonic, Bucure ști, 2009.
Lazarsfeld, Paul, Berelson, Bernard, Gaudet, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid
alegătorii într-o campanie electoral ă, Editura Comunicare.ro, Bucure ști, 2004.
Pripp, Cristina, Marketingul politic , Editura Nemira, Bucure ști, 2002.
Tudor, Sorin, Politica 2.0.08: politica marketingului politic , Editura Tritonic,
București, 2008.
Ulmanu, Alexandru, „Romanian Election Enters Net Battleground. The Internet in
Romania”, în Online Journalism Review (www.ojr.org), November 16, 2000.

Bibliografie online

Alleman, Ulrich von, „Parteien und Medien”, în O. Gabriel et. al. (ed.),
Parteiendemokratie in Deutschland , BpB, Bonn, 1997, www.dadalos.org.
Besson, Waldemar, Jasper, Gotthard, Das Leitbild der modernen Demokratie.
Bauelemente einer freiheitlichen Staatsordnung , BpB, Bonn, 1990,
http://www.bpb.de/files/MWT93B.pdf.
Ciocotișan, Florin, „Cine este cel mai tare politician de pe Facebook?”, http://www.impactnews.
ro/Politic/Cine-este-cel-mai-tar e-politician-de-pe-Facebook-48577.
Ciocotișan, Florin, Ce politicieni ciripesc pe Twitter ?, http://devel.impactnews.
ro/Politic/Ce-politicieni-c iripesc-pe-Twitter-48911.
Ciocotișan, Florin, Politica în Social Media , http://devel.impactnews.ro/Alegeri/
Money&Biz/Medicul%20de%20familie/Politic/Politica-%C3%AEn-social-media-49210. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

IVONA BURDUJA
142Grecu, Viorela, Ciocoti șan, Florin, „Blogul, arm ă de manipulare? Avem 100 de
bloggeri parlamentari”, impactnews.ro, http://www.impactnews.ro/Politic/Blogul,-
arm%C4%83-de-manipulare-Avem-100- de-bloggeri-parlamentari-48259.
Guggenberger, Bernd, „Aus Politik und Zeitgesc hichte”, http://www.bpb.de/
files/MWT93B.pdf.
Jarren, Otfried, „Medien, Mediensystem und politische Öffentlichkeit im Wandel”, în
Ulrich Sarcinelli (ed.), Politikvermittlung und Demokratie in der
Mediengesellschaft , BpB, Bonn, 1998, www.dadalos.org.
Agenția Oameni și Companii, Cartea blogurilor politice – Machiavelli (un proiect
editorial care reune ște cele mai bune post ări de pe blogurile politicienilor din anul
2009 și începutul lui 2010).
http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm
http://www.politica20.ro/articole/
http://www.politica20.ro/articole/ http://www.pewinternet.org/Media-Mentio ns/2009/How-the-Shift-to-an-Online-
OnDemand-World-of-Content-Could-Impact-Political-Discourse.aspx
http://www.barackobama.com/ issues/technology/
http://my.barackobama.com/ctl/Constituent/Login?successurl=L3BhZ2UvZGFzaGJv
YXJkL3ByaXZhdGU=&_h=R7eLle NlvR32IUbri4ek40kHrFI
http://www.fightthesmears.com/ http://www.frontnews.ro/politic/parlament /batai-virtuale-pentru-alegeri-reale-
politicienii-si-campania-electorala-descop era-internetul-nu-si-utilizatorii-17277
http://moshemordechai.wordpress.com/page/43/ http://www.frontnews.ro/politic/parlament /batai-virtuale-pentru-alegeri-reale-
politicienii-si-campania-electorala-desc opera-internetul-nu-si-utilizatorii-
17277/pagina-2
http://www.evz.ro/index.php?zone=main &task=index&current_date=2008-12-02
http://www.prigoana.ro/blog/ http://www.monicaridzi.ro/
http://www.turcanraluca.ro/blog/
http://www.elenaudrea.ro/blog http://www.viorelarion.ro /viorel/sblog/index.php
http://www.adrianbadu lescu.ro/?p=1082
http://www.gondormarius.ro/
http://cornelstirbet.wordpress.com/ http://codexpolitic.us/ http://www.facebook.com/Cr inAntonescuPresedinte.
http://www.facebook.com/EUdrea.
http://www.facebook.com/prof ile.php?id=10000 1631686058.
http://www.facebook. com/victor.ponta.
http://www.facebook.com/miron.mitrea http://www.facebook.com/pages/Oana-N iculescu-Mizil/1 15814661781241

Home 1

http://www.jurnalismonline.ro/ http://www.zelist.ro/zetweety.html Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European

Politica româneasc ă și new media
143 http://twitter.com/crinantonescu09.
http://twitter.com/mircea_geoana. http://twitter.com/EUdrea.
http://twitter.com/urbaniulian.
http://twitter.com/danvoiculescu. Provided by Diacronia.ro for IP 213.177.20.173 (2018-09-07 12:24:10 UTC)BDD-V310 © 2011 Institutul European
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)