Politica regională din Grecia, Portugalia [609622]

Politica regională din Grecia, Portugalia
ș
i Spania

Chifani Elena-Diana

R.I.S.E., anul 2, grupa 2

Politica
regională
poate
fi
legată
de
no
ț
iunea
de
dezvoltare
socio-economică,

bazându-se
pe
politica
de
coeziune
economică
ș
i
socială
ș
i
având
ca
obiectiv
promovarea

dezvoltării
teritoriale
echilibrate
ș
i
prevenirea
disparita
ț
ilor
de
dezvoltare.
Această
politică

presupune
existen
ț
a
statu lui
ș
i
a
regiunilor,
ca
spa
ț
iu
de
ini
ț
iativă
ș
i
implementare
a
politicilor

regionale, dar nu implică automat
ș
i existen
ț
a unui proces de „regionalizare”.

1
Regionalizarea
reprezintă
procesul
prin
care
se
creează
o
nouă
capacitate
autonomă,

având
ca
obiectiv
promovarea
unui
teritoriu
supralocal
sau
infrana
ț
ional
prin
punerea
în

func
ț
ionare
a
mecanismu lui
său
economic
ș
i
a
resorturilor
de
solidaritate
locală
sau
regională,

dar
ș
i
a
dezvoltării
poten
ț
ialului
său,
proces
care
poate
fi
realizat
cu
ajutorul
institu
ț
iilor

preexistente
sau
chiar
prin
împăr
ț
irea
teritorială,
care
are
ca
scop
răspunderii
mult
mai
bine

obiectivelor.

De
asemenea,
conceptul
de
regionalizare
poate
fi
legat
ș
i
de
conceptele
de

descentralizare
ș
i de deco ncentrare.

Deconcentrarea
a
apărut
din
nevoia
măririi
democra
ț
iei,
dar
ș
i
datorită
nevoii
de
o
mai

mare
eficien
ț
ă
a
politicilo r
publice.
În
Uniunea
Europeană,
statele
membre
au
cunoscut
acest

proces
de
sus
în
jos,
principalul
obiectiv
fiind
reprezentat
de
mărirea
puterilor
locale
ș
i

regionale
în
elaborarea
ș
i
implementarea
politicilor
publice.
Deconcentrarea
poate
îmbrăca

două
forme:
pe
verticală
(sporesc
competen
ț
ele
serviciilor
exterioare
ale
ministerelor
ș
i/sau
a

celorlalte
organe
ale
administra
ț
iei
publice)
ș
i
pe
orizontală
(se
amplifică
competen
ț
ele

conducătorului serviciilor deconcentrate dintr-o circumscrip
ț
ie administrativă).

2
În
cele
din
urmă,
ajungem
la
descentralizare
care
reprezintă
transmiterea
unei
păr
ț
i

semnificative
din
atribu
ț
ii,
responsabilită
ț
i
ș
i
competen
ț
ele
guvernului
ș
i
altor
organe
ale

administra
ț
iei
publice
centrale
către
autorită
ț
ile
administra
ț
iei
publice
locale.
Această
dorin
ț
ă

a
descentralizării
apare
când
regiunile
vor
să
aibă
un
rol
în
politica
Uniunii
Europene,
dar
ș
i

în
plan
interna
ț
ional.
Descentralizarea
are
mai
multe
caracteristici:
statul
încetează
a
mai
fi

1
Economie
ș
i politici de dezvoltare regională, p.15

2
Economie
ș
i politici de dezvoltare regională, p.15

singura
colectivitate
teritorială
recunoscută
ș
i
unica
persoană
juridică
ș
i
interese
publice

proprii,
distincte
de
cele
ale
statului,
colectivită
ț
ile
locale
dispun
de
autorită
ț
i
administrative

proprii
pentru
satisfacerea
intereselor
publice
locale,
precum
ș
i
de
mijloace
materiale,

financiare
ș
i
umane
necesare,
autorită
ț
ile
reprezentative
de
la
nivelul
colectivită
ț
ilor
locale

sunt
alese
prin
vot
universal;
a
ș
adar
puterea
ș
i
legitimitatea
acestora
nu
vine
de
la
centru
ci
de

la
corpul
electoral
care
le-a
ales,
controlul
ierarhic
exercitat
de
puterea
centrală
dispare;
există

doar
o
tutelă
administrativă
care
presupune
existen
ț
a
unui
control
de
legalitate
de
către

instan
ț
ele judecătore
ș
ti.

3
Descentralizarea
vine
cu
o
serie
de
avantaje
ș
i
dezavantaje.
Printre
avantaje
se

numără:
solu
ț
ionarea
mult
mai
rapidă
a
diferendelor
între
unită
ț
ile
administrativ-teritoriale,

serviciile
publice
locale
sun
sub
conducerea
autorită
ț
ilor
locale,
în
concordan
ț
ă
cu
nevoile

locale,
ale
ș
ii
trebuie
să
răspundă
în
mod
direct
în
fa
ț
a
corpului
electoral.
Din
punct
de
vedere

al
dezavantajelor
interesele
locale
pot
avea
un
caracter
mult
mai
îngust
decât
interesele

generale ale
ț
ării.

Acest
proces
de
deconcentrare
ș
i
descentralizare
a
avut
ca
rezultat
cre
ș
terea

importan
ț
ei
regiunilor
în
cadrul
politicii
na
ț
ionale,
dar
ș
i
în
cadrul
implementării
politicilor

europene
pe
plan
na
ț
ional.
Prin
urmare,
regiunile
au
o
influen
ț
ă
mult
mai
mare
în

implementarea
ș
i monitor izarea politicilor care sunt implementate pe teritoriul regiunii.

La
nivelul
Uniunii
Europene,
sunt
prezente
diverse
forme
de
organizare
regională,
din

cauza diversită
ț
ii politice , administrative
ș
i legislative care caracterizează statele membre.

În
cadrul
istoricului
Uniunii
Europene,
Grecia,
Portugalia
ș
i
Spania
s-au
remarcat
ca

având
cea
mai
complexă
ș
i
bine
formulată
politică
regională
dintre
toate
statele
membre
ale

Uniunii Europene.

Grecia
ocupă
o
pozi
ț
ie
geostrategică
la
bazele
Peninsulei
Balcanice,
la
intersec
ț
ia
cu

Marea
Mediterană
de
Est,
fiind
si
cea
mai
veche
re
ț
ea
de
comuicare
comercială
cu
Orientul

Mijlociu.
Avantajul
cel
mai
mare
îl
constituie
faptul
că
se
află
la
capătul
geografic
al
unei

regiuni
critice
care
planifică
toate
căile
energetice
majore
pentru
asigurarea
suficien
ț
ei

energetice
pentru
Europa,
Marea
Neagră
ș
i
Caucaz.
Însă,
între
Grecia
ș
i
aceste
regiuni
există

mai
mult
decât
o
rela
ț
ie
geografică.
Grecia
are
o
istorie
cu
rădăcini
profunde,
această
istorie

reflectându-se
încă
oriunde
din
punct
de
vedere
politic
ș
i
economic.
Astfel,
datorită
acestor

3
Economie
ș
i politici de dezvoltare regională- p.15

cauze,
Grecia
dezvoltă
ș
i
implementează
o
politică
regională
coerentă,
care
are
ca
scop
final

consolidarea păcii
ș
i a sec urită
ț
ii.

În
Spania,
situa
ț
ia
este
total
schimbată,
deoarece
responsabilitatea
dezvoltării

regionale
este
redirec
ț
ionată
comunită
ț
ilor
autonome.
Însă,
guvernul
central
oferă
ajutor

pentru
finan
ț
area
dezvo ltării
regionale
în
cadrul
Acordului
de
asociere
Spania-
Uniunea

Europeană.
Guvernul
spaniol
are
asigurat,
în
plus,
măsuri
suplimentare,
în
special
Fondul
de

Compensare
Interteritorială
ș
i
Programul
Regional
de
Stimulente,
care
sunt
făcute
pentru
a

finan
ț
a proiectele de dezv oltare în regiunile mai pu
ț
in dezvoltate.

În
cazul
Portugaliei,
importan
ț
a
politicii
regionale
a
crescut
în
importantă
de
la

momentul
aderării
acesteia
la
Comunitatea
Europeană.
Deschiderea
economiei
poate

accentua
dezechilibrele
existente,
dar,
în
acela
ș
i
timp,
aderarea
acesteia
a
oferit
Portugaliei

ș
ansa
de
a
repara
diferit ele
dezechilibre
ș
i
de
a
îmbunătă
ț
i
performan
ț
a
economică
într-un

timp foarte scurt.

O
primă
asemănare
între
două
dintre
state
o
reprezintă
proiectul
ini
ț
iat
de

Regions4GreenGrowth,
care
sprijină,
atât
în
Spania,
cât
ș
i
în
Grecia,
regiunile
să
investească

în
scheme
din
domeniul
energiilor
ecologice.
„Pentru
un
politician
este
un
lucru
extrem
de

valoros
să
ob
ț
ină
recom andări
din
partea
unei
echipe
de
exper
ț
i
interna
ț
ionali.
Evaluările

noastre
inter
pares
s-au
dovedit
a
fi
o
modalitate
eficace
de
a
dobândi
cuno
ș
tin
ț
e
referitoare
la

modul
în
care
investi
ț
iile
în
domeniul
energiilor
durabile
pot
fi
stimulate.
Este
uimitor
că
unii

dintre
partenerii
no
ș
tri
au
început
deja
să
pună
în
practică
recomandările
din
cadrul

evaluărilor
inter
pares,
de
exemplu
prin
crearea
de
noi
instrumente
financiare.”
–
Jan
Nico

4
Appelman, Comisarul adjunct al Reginei în provincia Felvoland.

În
această
perioadă,
fondurile
publice
din
majoritatea
regiunilor
înregistrează
o

tendin
ț
ă
ascendentă,
iar
Regions4GreenGrowth
îsi
propune
să
găsească
noi
modalită
ț
i
de

finan
ț
are
a
proiectelor
din
domeniul
energiilor
regenerabile,
de
exemplu
generarea
de
energie

din
surse
regenerabile,
precum
ș
i
măsuri
în
domeniul
eficien
ț
ei
energetice,
care
contribuie
în

acela
ș
i
timp
la
atingerea
ț
intelor
Uniunii
Europene
în
domeniu l
energetic.
Evaluarea
inter

pares
constă
în
vizitarea
regiunilor
de
către
partenerii
proiectului
pentru
a
analiza
problemele

cu
care
se
confruntă
respectivele
regiuni.
Vizite
au
ac
scop
oferirea
de
informa
ț
ii
cu
privire
la

4

https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/projects/bulgaria/regions4greengrowth-helps-regions-to-invest-
in-green-energy-schemes

problemele
existente
în
regiunea
respectivă,
modul
cum
le
pot
combate,
se
pot
face
schimb

de
experien
ț
e
si
compete n
ț
e,
iar
regiunile,
în
acest
mod,
pot
să
î
ș
i
atingă
scopul
propus
în

domeniul
energiilor
durabile.
O
asemenea
vizită
inter
pares
a
fost
făcută
în
provincia

Valencia,
din
Spania,
unde
au
participat
exper
ț
i
din
Ungaria,
Ț
ările
de
Jos,
Suedia,
dar
ș
i
din

cadrul
Adunării
Regiunilor
Europene.
Ace
ș
tia
au
venit
cu
sfaturi
privind
crearea
de
clustere

ș
i
îmbunătă
ț
irea
comunicării,
totodată
venind
cu
idei
ș
i
pentru
utilizarea
împrumuturilor
în

detrimentul
subven
ț
iilor
în
vederea
creării
unei
comunită
ț
i
investi
ț
ionale
ș
i
a
unui
fond
de

investi
ț
ii ecologice. În pre zent, aceste măsuri luate în sectorul public sunt derulate cu succes.

Proiectul
„Regions4GreenGrowth
(R4GG)”
dispune
de
un
buget
total
de
2
090
577

euro,
contribu
ț
ia
din
Fondul
european
de
dezvoltare
regională
al
Uniunii
Europene

ridicându-se
la
1
621
841
euro
prin
intermediul
Programului
de
cooperare
teritorială

europeană (CTE) INTERREG IVC pentru perioada de programare 2007-2013.

5
În
compara
ț
ie
cu
cele
două
state,
Portugalia
este
sus
ț
inută
ș
i
ea
de
programul

„Regional
OP
Lisboa”,
prin
care
se
contribuie
la
promovarea
competivită
ț
ii
economiei

regionale
ș
i
a
dezvoltări i
durabile
a
regiunii
ș
i
a
coeziunii
interne.
Totodată,
acest
proram

sprijină
la
îndeplinirea
obiectivelor
cheie
ale
Uniunii
Europene
ș
i
na
ț
ionale.
Astfel,
o
mare

parte
din
resurse
vor
fi
alocate
pentru
sprijinirea
cercetării,
dezvoltării
tehnologice
ș
i
inovării

(în
acest
fel
ajută
Portugalia
să
îsi
atingă
obiectivul
Europa
2020),
alte
resurse
sunt
alocate

pentru
a
spori
competivitatea
IMM-urilor,
un
număr
ș
i
mai
mare
de
resurse
va
fi
utilizat

pentru
promovarea
creării
locurilor
de
muncă
ș
i
cre
ș
terii
reusrselor
endogene
(alt
aspect
care

ajută
la
îndeplinirea
obiectivului
Europa
2020),
un
număr
mai
redus
de
resurse
va
fi
alocat

pentru
educa
ț
ie
(reduce
abandonul
ș
colar
ș
i
atinge
obiectivul
Europa
2020),
iar
cel
mai
mic

procentaj
de
resurse
este
alocat
pentru
reducerea
emisiilor
de
carbon,
care
reprezintă
o

investi
ț
ie
în
eficien
ț
a
energetică
ș
i
mobilitate
durabilă
(contribuie
la
obiectivul
Europa
2020

prin care Portugalia să aibă 31% din energie provenită din resurse renegerabile.

Acest
program
se
bazează
pe
8
priorită
ț
i:
dezvoltarea
urbană
durabilă;
conservarea
ș
i

protejarea
mediului
ș
i
promovarea
eficien
ț
ei
resurselor;
consol idarea
cercetării
ș
i
inovării;

promovarea
unui
loc
de
muncă
durabil
ș
i
de
calitate
ș
i
sprijinirea
mobilită
ț
ii
for
ț
ei
de
muncă;

îmbunătă
ț
irea
competivi tă
ț
ii
IMM-urilor;
sprijinirea
trecerii
către
o
economie
cu
emisii

5

https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/projects/greece/regions4greengrowth-helps-regions-to-invest-i
n-green-energy-schemes

reduse
de
carbon
în
toate
sectoarele;
investi
ț
ii
în
educa
ț
ie,
formare
ș
i
formare
profesională

pentru
competen
ț
e
ș
i
învă
ț
are
pe
tot
parcursul
vie
ț
ii;
promovarea
incluziunii
sociale,

combaterea sărăciei
ș
i a oricărei discriminări.

6
Proiectul
î
ș
i
propune
să
îndeplinească
mai
multe
obiective,
printre
care:
cre
ș
terea

numărului
anual
de
cazări
în
spa
ț
iile
turistice,
sus
ț
inerea
mai
multor
participan
ț
i
la
ac
ț
iuni

sociale
necesare
locurilor
de
muncă,
mărirea
sus
ț
inerii
de
proiecte
de
cercetare
în
regiune
ș
i

mărirea procentajului de persoane care sunt asigurate medical.

În
domeniul
dezvoltării
urbane,
Spania,
Grecia
ș
i
Portugalia
dispun
de
acela
ș
i

program
recunsocut
în
toate
statele
Uniunii
Europene,
dar
ș
i
alte
două
ț
ări
partenere:

Norvegia
ș
i
Elve
ț
ia,
ș
i
anume
URBACT
III
(program
de
cercetare
teritorială
europeană

2014-2020).

URBACT
III
va
ac
ț
iona
ca
un
program
european
de
schimb
ș
i
învă
ț
are
care

promovează
dezvoltarea
urbană
durabilă.
Acesta
va
permite
ora
ș
elor
europene
să
caute

împreună
solu
ț
ii
la
provo cările
urbane
ș
i
să
facă
schimb
de
bune
practici,
experien
ț
e
ș
i
solu
ț
ii

cu toate păr
ț
ile interesate implicate ăn domeniul politicii urbane din întreaga Europă.

7
Acest
proiect
î
ș
i
propune
să
faciliteze
schimbul
de
competen
ț
e
între
ora
ș
e
ș
i
diferite

tipuri
de
organizare
administrativă,
prin
care
se
promovează
dezvoltarea
durabilă
integrată
ș
i

prin
care
se
îmbunătă
ț
e
ș
te
eficacitatea
politicii
regionale
ș
i
de
coeziune.
Prin
urmare,

URBACT
III
contribuie
la
realizarea
obiectivelor
Europa
2020,
oferindu-le
păr
ț
ilor
implicate

un
mecanism
care
să
le
permită
dezvoltarea
competen
ț
elor
pentru
punerea
în
aplicare
a

politicii
urbane.
Competen
ț
ele
acumulate
în
cadrul
proiectului
URBACT
III
vor
ajuta
ora
ș
ele

europene
să
devină
mai
dinamice
ș
i
mai
bine
consolidate
ș
i
vor
solu
ț
iona
mai
multe
probleme

urbane
emergente
cu
privire
la
cre
ș
terea
durabilă,
favorabilă
ș
i
inteligentă
a
incluziunii

(reprezentând
ș
i cele trei domenii pentru strategia Europa 2020).

Programul
URBACT
III
va
fi
organizat
în
jurul
a
patru
obiective
principale:

capacitatea
de
aplicare
a
politicilor
(consolidarea
caapcită
ț
ii
ora
ș
elor
de
a
gestiona
practici
ș
i

politici
urbane
durabile
într-o
manieră
integrată
ș
i
participativă);
elaborarea
politicilor

(îmbunătă
ț
irea
elaborării
de
planuri
de
ac
ț
iune
ș
i
de
strategii
durabile
în
ora
ș
);
punerea
în

aplicare
a
politicilor
(îmbunătă
ț
irea
implementării
de
planuri
de
ac
ț
iune
ș
i
de
strategii
urbane

integrate
ș
i
durabile
în
ora
ș
e);
consolidarea
ș
i
partajarea
cuno
ș
tin
ț
elor
(facilitarea
accesului
la

6

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/EN/atlas/programmes/2014-2020/portugal/2014pt16m2op005

7

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/atlas/programmes/2014-2020/spain/2014tc16rfir003

cuno
ș
tin
ț
e
al
practicienilor
ș
i
al
factorilor
de
decizie
de
la
toate
nivelurilor
ș
i
partajarea

know-how-ului
cu
privire
la
toate
aspectele
dezvoltării
urbane
durabile
în
vederea

îmbunătă
ț
irii politicilor d e dezvoltare urbană).

8
De
ș
i
problemele
ora
ș
elor
variază
de
la
un
tip
la
altul,
URBACT
III
î
ș
i
propune
să

pună
accentul
pe
aspectele
comune
ale
ora
ș
elor
europene.
Un
prim
obiectiv
pe
care
ș
i-l

propune
să
îl
îndeplinească
este
reprezentat
de
consolidarea
dezvoltării
tehnologice,
cercetării

ș
i
inovării.
un
alt
obiec tiv
este
reprezentat
de
protec
ț
ia
mediului
ș
i
promovarea
utilizării

eficiente
a
resurselor.
Alt
obiectiv,
care
reprezintă
o
problemă
generală,
este
acela
al

sprijinirii trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele.

Programul
î
ș
i
propune
să
aibă
următoarele
efecte:
ora
ș
ele
reu
ș
esc
să
aibă
elaborate

planuri
de
ac
ț
iune
ș
i
strategii
integrate
pentru
o
dezvoltare
urbană
durabilă,
practicienii
ș
i

factorii
de
decizie
vor
reu
ș
i
să-
ș
i
consolideze
accesul
la
cuno
ș
tin
ț
ele
tematice
URBACT
cu

privire la dezvoltarea urbană durabilă
ș
i exploatează aceste cuno
ș
tin
ț
e.

Grecia,
fiind
un
stat
îndepărtat
de
celelalte
două,
are
parte
de
excluderea
din
mai

multe
programe
ini
ț
iate
de
către
Portugalia
ș
i
Spania.
Un
asemenea
program
este
„Interreg

VA-Spania-Portugalia
(Madeira-Azores-Insulele
Canare).
Acest
program
abordează
cele
mai

importante
provocări
transfrontaliere
legate
de
punerea
în
aplicare
a
strategiei
Europa
2020
în

cele trei regiuni de grani
ț
ă ale arhipelagului.

9
Acest
program
are
la
bază
cele
două
axe
ale
„Cre
ș
terii
Inteligente”,
contribuind
la

întărirea
capacită
ț
ii
regio nale
de
inovare
transfrontalieră,
reprezentând
axa
1,
ș
i,
totodată,
la

cooperarea
sporită
între
întreprinderile
mici
ș
i
mijlocii,
dar
ș
i
al
sectorului
transna
ț
ional
de

cercetare
ș
i
dezvoltare,
reprezentând
axa
2.
De
asemenea,
sunt
eviden
ț
iate
ș
i
cele
două
axe

care
privesc
problemele
de
schimbări
climatice
ș
i
cele
ale
protec
ț
iei
mediului.
Astfel,

programul
aduce
în
prim
plan
ac
ț
iuni
care
î
ș
i
propun
să
promoveze
adaptarea
la
schimbările

climatice,
reprezentând
axa
3,
iar
promovarea
eficien
ț
ei
resurselor
constituie
axa
4.
Prin

urmare,
programul
î
ș
i
propune,
în
cadrul
axei
„Coeziune
teritorială”,
să
planifice
ac
ț
iuni
care

vizează
dezvoltarea
serviciilor
transfrontaliere
ș
i
mărirea
recunoa
ș
terii
cetă
ț
enilor
cu
regiunile

de grani
ț
ă ale arhipelagul ui.

Programul
are
cinci
priorită
ț
i
ș
i
anume:
extinderea
ș
i
îmbunătă
ț
irea
capacită
ț
ilor

transfrontaliere
în
cercetare,
dezvoltare
ș
i
inovare;
îmbunătă
ț
irea
competivită
ț
ii
IMM-urilor;

8

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/atlas/programmes/2014-2020/spain/2014tc16rfir003

9

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/EN/atlas/programmes/2014-2020/portugal/2014tc16rfcb007

promovarea
adaptării
la
schimbările
climatice;
conservarea
ș
i
protejarea
mediului
ș
i

promovarea
eficien
ț
ei
resurselor;
promovarea
cooperării
în
chestiuni
juridice
ș
i
administrative

între cetă
ț
eni
ș
i institu
ț
ii.

10
Programul
î
ș
i
dore
ș
te
să
mărească
numărul
de
întrep rinderi
care
vor
desfă
ș
ura

activită
ț
i
transfrontaliere,
un
număr
mai
mare
de
cetă
ț
eni
care
sunt
preocupa
ț
i
de
viitoarele

proiecte concrete pe teren.

Un
alt
programul
comun
celor
trei
state
este
reprezentat
de
INTERACT
care
î
ș
i

propune
să
consolideze
eficacitatea
politicii
de
coeziune,
prin
promovarea
schimbului
de

experien
ț
ă
ș
i
a
diseminării
de
abordări
inovatoare
în
beneficiu l
programelor
de
cooperare

teritorială.
Acest
program
î
ș
i
propune
doar
două
priorită
ț
i:
asisten
ț
a
tehnică
ș
i
prestarea

serviciilor.

Acest
program
este
foarte
specific,
în
măsura
în
care
poate
influen
ț
a
doar
modul
în

care
alte
programe
ș
i
activită
ț
i
de
cooperare
pot
fi
implementate
mai
eficient:
îmbunătă
ț
irea,

pentru
mai
mult
de
84%
din
programele
de
cooperare
teritorială
europeană
(CTE),
a

capacită
ț
ii
de
gestionare
ș
i
control;
îmbunătă
ț
irea,
pentru
mai
mult
de
80%
din
programele

CTE,
a
capacită
ț
ii
de
a
surprinde
ș
i
a
comunica
rezultatele
progra mului;
îmbunătă
ț
irea,
pentru

mai
mult
de
84%
din
programele
CTE,
a
capacită
ț
ii
de
gestionare
a
cooperării
în
vederea

implementării de abordări inovatoare.

11
Grecia
dispune
de
un
program
special
pentru
această
regiune,
numit
„Continental

Greece
OP”.
Acest
program
î
ș
i
propune
să
contribuie
la
viziunea
strategica
a
regiunii
de
a

realiza
o
dezvoltare
economică
ș
i
socială
echilibrată
a
regiunii
prin
îmbunătă
ț
irea
mediului

ambiant
ș
i
investi
ț
ional,
respectând
în
acela
ș
i
timp
mediul
ș
i
cetă
ț
eanul.
Priorită
ț
ile
stabilite

de
regiune
includ
sprijinirea
antreprenoriatului
tehnologic
ș
i
inovator,
bazat
pe
oportunită
ț
ile

de
investi
ț
ii
identificate
prin
strategia
regională
de
specializare
inteligentă,
adaptabilitatea

for
ț
ei
de
muncă
la
cerin
ț
ele
de
dezvoltare
ale
regiunii,
dezvolta rea
durabilă
ș
i
reorganizarea

zonelor industriale, energia eficien
ț
ei
ș
i durabilită
ț
ii aprovizionării cu energie a regiunii.

12
Sprijinul
acordat
de
OP
urmează
să
contribuie
substan
ț
ial
la
promovarea
unor
anumite

priorită
ț
i
esen
ț
iale
ale
dezvoltării
Uniunii
Europene
ș
i
na
ț
ionale,
printre
care:
consolidarea

cercetării,
dezvoltării
tehnologice
ș
i
inovării;
îmbunătă
ț
irea
accesului,
utilizarea
ș
i
calitatea

10

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/EN/atlas/programmes/2014-2020/portugal/2014tc16rfcb007

11

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/atlas/programmes/2014-2020/greece/2014tc16rfir002

12

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/EN/atlas/programmes/2014-2020/greece/2014gr16m2op007

TIC;
îmbunătă
ț
irea
comp etivită
ț
ii
întreprinderilor
mici
ș
i
mijlocii;
promovarea
adaptării
la

schimbările
climatice,
prevenirea
ș
i
gestionarea
riscurilor;
protec
ț
ia
mediului
ș
i
promovarea

eficien
ț
ei
resurselor;
promovarea
trasnportului
durabil
ș
i
eliminarea
blocajelor
în

infrastructurile
de
re
ț
ea
cheie;
promovarea
unui
loc
de
muncă
durabil
ș
i
de
calitate
ș
i

sprijinirea
mobilită
ț
ii
for
ț
ei
de
muncă;
promovarea
incluziunii
sociale
ș
i
combaterea
sărăciei;

investi
ț
ii în educa
ț
ie, formare pentru competen
ț
e
ș
i formare continuă; asisten
ț
ă tehnică.

Impactul
a
ș
teptat:
sprijini
ț
i
mai
mult
de
450
de
IMM-uri ;
asistăm
la
crearea
a
120
de

întreprinderi
sociale;
crearea
a
cel
pu
ț
in
375
de
locuri
de
muncă
echivalente
cu
normă

întreagă;
extinde
ț
i
furniz area
de
gaze
naturale
la
încă170.000
de
utilizatori;
atrage
ț
i
un
număr

suplimentar
de
20.000
de
vizitatori
pe
an;
se
a
ș
teaptă
ca
2.800
de
ș
omeri,
inclusiv
ș
omerii
pe

termen
lung
ș
i
aproxim ativ
800
de
persoane
provenite
din
grupuri
marginalizate,
să

primească
sprijin
pentru
a
îmbunătă
ț
i
accesul
persoanelor
dezavantajate
la
muncă
ș
i
pentru
a

combate orice tip de discriminare.

13
Consider
că,
dacă
toate
aceste
demersuri
sunt
rescpectate
ș
i
nu
sunt
abateri
de
la
plan,

progamul
Europa
2020
se
poate
realiza
cu
succes,
astfel
au
reu
ț
it
să
impună
mai
multe
planuri

de
ac
ț
iune
în
direc
ț
ii
de
tineret,
dezvoltare
urbană,
mărirea
inovării
ș
i
dezvoltării
cercetării,

dar
aduce
în
discu
ț
ie
si
teme
ale
industriei
în
contextul
globalizării.
Prin
urmare,
se
alocă

fonduri
suficiente
pentru
ca
aceste
obiective
să
fie
îndeplinite
fără
a
apărea
probleme.
De
ș
i,

aparent
par
distan
ț
ate,
cele
trei
state
au
acelea
ș
i
obiective,
încercând
să
le
implementeze
fie

prin
programe
comune,
prin
care
să
se
ajute
reciproc
cu
sfaturi,
experien
ț
e
sau
prin
programe

particulare, care se bazează pe problema existentă doar în acea regiune.

În
concluzie,
de
ș
i
Spania,
Portugalia
ș
i
Grecia
au
reu
ș
it
să
cumuleze
o
vechime
în

Uniunea
Europeană,
acestea
încă
au
nevoie
de
schimbări
ș
i
îmbunătă
ț
iri,
iar
programul

Europa
2020
î
ș
i
propun e
să
le
stimuleze
în
acest
sens,
mai
ales
în
domeniul
politicii

regionale,
care
încă
suferă
de
câteva
turbulen
ț
e
datorită
economiei
sau
administra
ț
iei
fiecărei

regiuni.

13

​
https://ec.europa.eu/regional_policy/EN/atlas/programmes/2014-2020/greece/2014gr16m2op007

Bibliografie:

➢
https://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.cfm

➢
Economie
ș
i politici de dezvoltare regională- suport de curs

➢
Dezvoltare regională în Europa- Barna Radu Cristian, Ed. Funda
ț
iei pentru

Studii Europene, 2007

➢
Introducere în teoria
ș
i practica dezvoltării regionale- Constantin Daniela

Lumini
ț
a, Ed.Economica, 2000

➢
Probleme în economia contemporană- Manuel C.L. Porto

➢
Politica regională în Spania- Hebbert Michael

➢
https://www.mfa.gr/en/foreign-policy/regional-policy/middle-east.html