Politica Publica Privind Lupta Anticoruptie In Romania

Introducere

Problema corupției este prezentă atât în România cât și în toate regiunile lumii .Acest fenomen a îngreunat dezvoltarea României atât pe plan economic cât si pe plan administrativ .

Acest concept de corupție este explicat de mai multe organizații internaționale care desfasoara programe in acest sesns (Banca Mondiala, Uniunea Europeana). In România întâlnim definiția conceptului de coruptie in ultimul raport al Transparency International. Conform acestui raport: „Corupția, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredințate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup „ 

Definirea corupției este redată în legislația română prin definirea anumitor infracțiuni distincte care se încadrează în termenul generic de corupție, precum: darea și luarea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite.

Nevoia de a concepe și implementa un set de politici adecvate de combatere a corupției în sistemul de justiție a devenit tot mai necesară datorită răspândirii alerte acestui fenomen afectând atât economia României dar și imaginea țării noastre .Prevenirea dar și combaterea corupției este un obiectiv prioritar în reforma sistemului, evitând atingerea celor mai importante valori sociale, având în vedere că acest sistem a fost înființat tocmai pentru a asigura supremația și respectarea legilor.

Deoarece corupția este prezentă la un nivel foarte înalt este un proces dificil sau chiar imposibil de a înlătura definitiv acest aspect , deșii s-au înființat numeroase instituții și organizații care au rolul de a stopa fenomenul de corupție în toate formele lui, creșterea foarte mare a funcționarilor corupți ,împiedică desfîășurarea activităților acestor instituții neputând face fața corupției in masa ,atât in sectorul privat dar și în cel public .

Factoii care influențează creșterea actelor de corupție sunt multiple , însă cel mai important este factorul economic și dorința unui individ de a urca pe scara socială ,cu riscul de a comite o infracțiune punând în balanță riscurile actului ilegal (pedepsele pentru acte de corupție fiind destul de mari ). Dacă suma sau avantajul dobandit este unul consistent și costurile implicate sunt mai mici decat beneficiul , motivația de a efectua un act infracțional este foarte crescută .

CAPITOLUL 1

Conceptul de corupție

Ce este corupția?

Corupția poate fi definită ca un abuz de forma activă sau pasivă, al funcționarilor publici în scopul de a beneficia de foloase necuvenite ori avantaje financiare .

„Termenul de „corupție” este în directă legătură cu acela de „integritate” Conceptul de „integritate” a agenților publici este introdus și promovat de Convenția ONU împotriva corupției din 2003, ratificată inclusiv de România

Art. 5 din această Convenție dispune ca fiecare stat sa elaboreze ,conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic ,politici eficiente pentru prevenirea corupției,buna gestionare a problemelor politice ,si asigurarea transparenței și responsabilitații sociale.De asemenea in art. 8 se menționează că fiecare stat trebuie sa încurajeze cinstea , răspunderea agențtilor politici și să aplice coduri si norme pentru exercitarea corecta si corespunzătoare a funcțiilor publice. .

Corupția înseamnă „folosirea abuzivă a puterii publice în vederea obținerii de profituri personale”

Elementele faptei de corupție

Darea de mita– când promiți, oferi sau dai bani sau alte foloase unui funcționar pentru a obține satisfacerea nelegala a unui interes.

Luarea de mita– când un funcționar pretinde, primește sau accepta foloase care nu i se cuvin, pentru a face, a nu face sau a întarzia îndeplinirea unei acțiuni referitoare la îndatoririle sale de serviciu sau pentru a îndeplini o acțiune care contravine acestor îndatoriri.

Primirea de foloase necuvenite – când funcționarul primește bani sau alte foloase pentru ca a îndeplinit o acțiune care intră în atribuțiile sale de serviciu și la care era obligat in temeiul functiei sale. 

Traficul de influența– când o persoana pretinde bani sau alte foloase ori acceptă promisiuni, daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, având sau lasând să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina sa facă, sa nu faca ori să întarzie o acțiune ce intra în atribuțiile sale de serviciu sau sa indeplinească o acțiune contrară acestor atribuții.

Abuzul în serviciu – contra intereselor publice, contra intereselor persoanelor sau prin îngrădirea unor drepturi – dacă funcționarul obține, pentru sine sau pentru altul, un avantaj financiar sau de altă natură.

Strategii guvernamentale anticorupție

După ce Guvernul României a primit semnale din partea organismelor internaționale, dar și din partea societații românești ,Guvernul a elaborat un program prin care se sesisează și implementează lupa anticorupție.Rapoartele de monitorizare precizează că problema este dificultatea aplicării strategiilor , nu este neapărat absenta acestor instituții sau legislative . Astefel România are absolut nevoie de strategii anticorupție bine definite . La nivelul percepției publice, corupția continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central și local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice și obstrucționează înfăptuirea justiției, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni și externi specializați în evaluarea percepției și a impactului corupției poziționează România sub media țărilor membre ale UE. Așadar Guvernul incearcă solutionarea acestei probleme dat fiind și numeroasle mustrări ale U.E. Deșii corupția a fost in creștere in ultimii ani , se pare ca instituțiile statului au început să se implice și să aplice măsuri împotria celor care abuzează de funcțiile în care au fost numiți sau aleși și nu respecta valorile fundamentale ale statului :

Vionța politica

Integritatea

Prioritatea interesului public

Transparența

Aceste premise fiind esențiale în lupta împotriva corupției.

Puterile statului, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă trebuie să înteleagă importanța acestor valori pentru a crea o societate lipsită de corupție și să găsească soluții opime pentru a pune în aplicare măsurile prevăzte de lege, totodată, ținînd cont de interesul public ,să asigure transparența informațiilor de interes pubic și transparența procesului decizional bazându-se și pe principiile Strategiei Naționale Anticorupției din 2012-2015.

principiul statului de drept – Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;

principiul responsabilității –autoritățile statului au responsabilitatea de a îndeplinii atribuțiile cu care au fost însarcinate,respectiv implementarea și eficienta strategiilor stabilite

principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție – ar trebui să ocupe un loc important in procesul managerial al orcărei organizații care desfășoară o activitate;

principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție – elaborarea ,implementarea și menținerea unor proceduri forte trebuie să fie proporțională cu vulnerabilitățile și riscurile instituționale, în funcție de complexitatea organizației.

principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament – pentru ca politicile „anti-mita”sa fie eficiente este nevoie să existe, la cel mai înalt nivel, mesajul ca mita nu este admisă și fiecare superior să supravegheze și să respingă ferm corupția admițând că această practică este contrar cu valorile fundamentale și pune in dificultate funcționarea , transparența și eficacitatea organizației

principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate – identificare anticipată și înlaturarea timpurie a actelor de coruptie sunt elementare pentru buna funcționare a unei organizații . Atât în sectorul public ,cât și în cel privat este imperios necesar să evalueze riscurile de corupție și să efectueze evaluări periodice și de control.

principiul eficacității în combaterea corupției –aceasta se bazează pe o evaluare repetată a instituțiilor pentru îndeplinirea cât mai eficientă a obiectivelor și atingerea unui management prielnic cu scopul de a satisface nevoile societății

principiul cooperării și coerenței- organizațiile care au ca atribuții prevenirea și combaterea actelor de corupție trebuie să coopereze între ele pentru a aplica măsurile ce necesită a fi luate într-un mod cât mai corect

principiul parteneriatului public – privat + „ recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției”

Strategii în domeniul justiției si plan de acțiuni

Principii de independență și profesionalism pentru stabilirea politicii publice în justiție.

Analizarea legislației României și corelarea cu legislația europeană, republicarea actelor normative și restrângerea numărului de acte normative, program ce trebuie realizat împreuna cu Guvernul, Parlamentul și Consiliul legislativ.

Implementarea strategiei naționale anticorupție.

Informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptată în comun de Ministerul Justiției împreună cu CSM, ÎCCJ și Ministerul Public.

Creșterea transparenței a sistemului administrativși sistem public

.De asemenea colaborarea dintre instiuții cu atribuții în lupta anticorupție fiind esențiă

Cu referire la aceste strategii ,funcționarii trebuie verificați mult mai vehement pentru ca actele de corupție să fie descurajate la cel mai înalt nivel.

Obiectivele acesor strategii sunt:

Creșterea transparenței și integrității în administrația publică

Prevenirea corupției în mediul de afaceri

Campanii de informare și măsuri educative

Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar

Reducerea numărului de structuri cu atribuții în lupta împotriva corupției

Consolidarea capacității instituționale

Asigurarea eficienței procedurilor penale, creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal

Combaterea corupției prin mijloace administrative

Coordonarea și monitorizarea implementării SNA 2005-2007 și a planului de acțiune

Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupție ale UE, ONU

Angajament EUCP

analizării periodice a activității PNA și a Procurorului General al PNA, inclusiv din punctul de vedere al performanțelor în administrarea instituției și al rezultatelor concrete, urmând ca aceeași soluție să se aplice și în cazul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

selectării procurorilor PNA în urma evaluării performanțelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective;

prevederii unor incompatibilități speciale și a unor situații de conflicte de interese pentru funcțiile de conducere din PNA, urmând ca aceeași soluție să se aplice si în cazul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

stabilirii unor proceduri clare de colaborare între PNA și toate celelalte structuri cu atribuții în lupta anticorupție;

Angajament EUCP

. creării unui departament, în cadrul PNA, care să coordoneze colaborarea PNA cu celelalte instituții de luptă împotriva corupției;

revizuirii procedurii de numire și revocare a Procurorului General al PNA și asigurării atât a independenței cât și a responsabilității acestuiapentruperformanțelePNA

6.2 Pregătirea profesională specializată a personalului PNA, mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de corupție și cooperarea judiciară cu structuri similare din statele member

6.3 Îmbunătățirea sistemului informatic al PNA, incluzând dezvoltarea bazei de date statistice a PNA (care să cuprindă evidențierea unitară pe categorii de persoane cercetate, trimise în judecată și condamnate definitiv pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt, durata soluționării și cuantumul prejudiciilor, valoarea bunurilor sechestrate și confiscate pentru acest tip de infracțiuni, distribuția cazurilor pe intervale de valoare a prejudiciului, de valoare a obiectului infracțiunii (mitei), pe categorii de funcții (demnitari/funcționari etc).

6.4 Asigurarea resurselor de personal și financiare pentru PNA, potrivit evaluărilor effectuate

6.5 Redactarea și publicarea raportului anual de activitate al PNA, în special privind rezultatele combaterii corupției la nivel înalt

7.1 Revizuirea Codului de Procedura Penala și a altor acte normative incidente pentru a asigura continuitatea instituțională și operativitatea în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracțiuni de corupție, cât și de crimă organizată

7.2. Revizuirea Codului de Procedură Penală și a altor acte în vederea reducerii duratei procedurilor (reducerea numărului căilor de atac pentru anumite cauze și a motivelor de amânare, stabilirea unor condiții stricte pentru solicitarea strămutării și recuzării etc.) în toate cauzele penale.

8.1 Revizuirea cadrului legislativ în sensul desemnării unei instituții abilitate să verifice și să controleze declarațiile de avere, de interese, stările de incompatibilitate, precum și să asigure protecția persoanelor din cadrul instituțiilor și autorităților publice care semnalează încălcări ale legii (avertizorii de integritate). Revizuirea regimului de sancțiuni administrative astfel încât să se asigure efectul descurajator.

8.2 Crearea instituției desemnate la punctul 8.1 și alocarea de resurse umane și financiare necesare funcționării

8.3 Evaluarea anuală a activității instituției menționate la punctul 8.1 prin:

Publicarea raportului de activitate

Realizarea unui audit independent care să evalueze organismul desemnat din punctul de vedere al performanței manageriale.

9.1 Transformarea CNPC într-un consiliu inter-instituțional, sub autoritatea Primului Ministru și în coordonarea Ministrului Justiției, având ca atribuții coordonarea și monitorizarea implementării SNA 2005-2007, inclusiv a strategiilor și planurilor sectoriale, precum și monitorizarea aplicării riguroase a legislației anticorupție.

9.2 Evaluarea progresului în implementarea SNA 2005-2007 și a legislației anticorupție, precum și actualizarea SNA 2005-2007 în măsura în care necesitata

10.1 Implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GRECO

10.2 Cooperare și cooperare la nivel regional a activității de prevenire și combatere a corupției în cadrul instituțiilor Pactului de Stabilitate SPAI

10.3 Elaborarea unui proiect de modificare a Legii nr.36/1995 a notarilor publici și activității notariale în sensul eliminării imunității notarilor

10.4 Elaborarea unui amendament de modificare a Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești, în sensul eliminării imunității executorilor judecătorești

10.5 Revizuirea Codului Penal, a Codului de Procedura Penală și a altor acte normative incidente pentru implementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce privește corupția în sectorul privat

10.6 Implementarea obligațiilor asumate prin Convenția de la Merida

PARTEA A II-A

Instituții și autorități publice cu atribuții în prevenirea și/sau combaterea corupției

Agentia Nationala de Integritate (A.N.I)

Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A)

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (A.N.R.M.A.P.)

Curtea de Conturi

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (C.N.S.C.)

Oficiul European Antifrauda (O.L.A.F.)

Agenția Naționala de Integritate

A.N.I este o instituție independentă operațional din România, ce exercită un control administrativ, specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcții publice, conflictelor de interese și a incompatibilităților.

Directia Nationala Anticoruptie

DNA desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție, asimilate și în legătură directă cu acestea. Modificările succesive ale legislației au vizat ca această structură specializată să se ocupe numai de combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu. De asemenea, DNA investighează infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene precum și anumite categorii de infracțiuni grave de criminalitate economico-financiară.

Infractiuni aflate în component D.N.A

a) infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite;

b) infracțiuni asimilate celor de corupție: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă inclusiv în cadrul acțiunii de executare silită, reorganizare sau lichidare judiciară; acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare; utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; folosirea unei funcții de conducere într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a obține foloase necuvenite etc.;

c) infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție: tăinuirea bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ș.a.;

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

A.N.R.M.A.P. are ca rol fundamental formularea la nivel de conceptie, promovarea si implementarea politicii in domeniul achizitiilor publice si indeplineste urmatoarele functii:

elaborarea strategiei in domeniul achizitiilor publice, in conformitate cu cerintele acquis-ului comunitar;

reglementarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica;

reglementarea cadrului legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica;

monitorizarea, analiza, evaluarea si supravegherea modului de atribuire a contractelor de achizitie publica;

reprezentarea Romaniei in cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru si retelelor de comunicare, organizate de catre institutiile europene;

consilierea metodologica a autoritatilor contractante in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica, cu rol de suport in aplicarea corecta a legislatiei in acest domeniu;

initierea/sustinerea proiectelor sau actiunilor de instruire a personalului implicat in activitati specifice achizitiilor publice, cu rol de suport in dezvoltarea capacitatii de implementare a legislatiei la nivelul autoritatilor contractante.

In realizarea functiilor sale, A.N.R.M.A.P. are, in principal, urmatoarele atributii:

asigurarea unui cadru legal coerent si armonizat cu acquis-ul comunitar in domeniul achizitiilor publice;

indeplinirea obligatiilor corelative derivate din aplicarea prevederilor Directivelor Uniunii Europene in materie de achizitii publice;

asigurarea unui canal de comunicare permanent cu structurile din cadrul Comisiei Europene, cu institutiile publice corespondente din statele membre ale Uniunii Europene si cu organisme de interes public national;

asigurarea unui cadru corespunzator de aplicare conforma a legislatiei in domeniul achizitiilor publice

dezvoltarea capacitatii de implementare la nivelul autoritatilor contractante.

In cadrul A.N.R.M.A.P., functioneaza urmatoarele directii:

Direcția Generală Evaluare Ex-ante

Direcția Generală Reglementare, Juridic și Dezvoltare Operațională

Direcția Generală Monitorizare, Statistică și Analiză

Direcția Generală Supraveghere și Evaluare Ex-post

Cabinetul Președintelui

Serviciul Resurse Umane

Serviciul Economic și Administrativ

Compartimentul Strategie și Comunicare

Compartimentul Audit Public Intern

Curtea de Conturi

Curtea de conturi este reglementată de Titlul IV art. 140 din Constituția României ,ca fiind organul suprem de control asupra- modului de formare , de administrare și de întribuințare a resurselor financiare ale statului și al sectorului public.-

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, este organism cu activitate administrativ-jurisdicțională.Consiliul funcționează pe baza propriului Regulament de organizare și funcționare iar în activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, iar ședințele Consiliului sunt legal constituite în prezența majorității membrilor acestuia. Consiliul este competent să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului, prin complete specializate. În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul adoptă decizii.

Pentru buna funcționare a unui complet de soluționare a contestațiilor, din punct de vedere administrativ sunt repartizați pe lângă fiecare complet personal tehnico-administrativ: un consilier economic, un consilier juridic, un consilier tehnic și un expert.

Oficiul Național Antifrauda

DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDA – DLAF asigură, sprijină și coordonează îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art.325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDA – DLAF este instituția de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF din cadrul Comisiei Europene.

TITLUL III.

Transparența

Transparența urmărește asigurarea unui acces mai larg al cetățenilor la informațiile și documentele aflate în posesia instituțiilor statului, participarea cetățenilor la procesul decizional și asigurarea legitimitătii, eficacității și responsabilității administrației față de cetățean. Conceptul de transparență a procesului decizional derulat în instituții se referă la asigurarea accesului cetățenilor la documentele aflate în gestiunea instituțiilor statului precum și la consultarea cetățenilor cu privire la adoptarea unor reglementări. Transparența, în sens larg, se referă la accesul liber la informație de orice fel, la posibilitatea de a opta sub orice formă.

Importanța transparenței

Din totalul actelor normative emise în România, majoritatea covârșitoare sunt creația

puterii executive. Dincolo de normele emise direct de Guvern prin intermediul ordonanțelor și a

ordonanțelor de urgență, marea majoritate a legilor adoptate de Parlament sunt inițiate de

Guvern, fiind redactate în cadrul instituțiilor administrației publice. În aplicarea legilor și

ordonanțelor, Guvernul, ministerele, alte instituții statale centrale sau de la nivel local, dar și

toate instituțiile administrației publice locale emit în mod continuu un mare număr de acte

normative.

Tot acest corp de legislație apare și este frecvent modificat fără implicarea celor

interesați, fie că sunt cei care urmează să aplice actele respective sau cei a căror activitate este

reglementată prin acestea.

Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare,

conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența

consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o

accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent în

România. Aplicarea reală a principiului transparenței ar duce la o mai mare încredere în legi și

reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesați. Încrederea în

cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecințe pozitive

asupra dezvoltării economice și a menținerii unor relații de cooperare între aparatul

guvernamental și societate.

Prezentarea legii transparenței decizionale

Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata 2013

Legea transparenței asigură deschiderea activității administrației publice centrale și

locale către cetățeni prin intermediul a două mecanisme importante:

1. Participarea publicului la procesul de elaborare a reglementărilor;

2. Participarea publicului la procesul de luare a deciziilor.

Principiile care stau la baza legii transparenței

a) informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; 
b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; 
c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli: 
1. sedintele si dezbaterile autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, in conditiile legii; 
2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice; 
3. minutele acestor sedinte vor fi inregistrate, arhivate si facute publice, in conditiile legii.

TITLUL V

Mediatizarea și promovarea luptei anticorupție

Rolul mass-media în promovarea combatrii corupției

Mass-media joacă un rol important în viețile noastre și este tot mai prezent în problemele administrative , sociale și politice din România. Presa încearca ca prin intermediul mass-media sa asigure o transparentă politica cât mai aproape de realitațile din viața de zi cu zi.

Presa încearcă să mediatizeze ,să transmită și sa dezbată informații cu evenimentele petrecute in România și înafara granițelor țării. Rolul presei este mai mult de formator de opinie și de a emite informații corecte poporului.

Propunerile de dezbatere în lupta anticorupției sunt destul de dese , unde anumițti specialiști încearcă să găseasca soluțtii împortiva acestui fenomen numit corupție.

Deșii acest mijloc nu este unul extrem de eficient, dacă ne uitam la indice de percepție a corupției ,România sta foarte prost la progresul eforturilor antcorupție O serie de decizii politice au subminat instituțiile politice și au contribuit la percepția conform căreia vulnerabilitățile la corupție au crescut.

România se confruntă cu degradarea gravă a climatului de integritate publică, marcată de lipsa coordonării strategice, a măsurilor legislative și instituționale anticorupție. Scandalurile persistente în procesele de achiziție publică și răspunsurile tardive ale administrației, precum și declarațiile de avere problematice ale politicienilor de vârf, au contribuit la alunecarea scorului ,aflându-se pe locul 71 cu un procent de 3,8 in comparatie cu Danemarca care ocupa primul loc cu un procent de 9,3.

Ziua Internațională de Luptă Împotriva Corupției

Data de 9 Decembrie marchează în simbolistica Organizației Națiunilor Unite, Ziua Internațională de Luptă Împotriva Corupției, fenomen care, alături de celelalte flageluri ale începutului de mileniu, respectiv, terorismul, traficul de droguri și crima organizată, erodează sistematic eforturile întreprinse în direcția estompării nocivității acestei forme de criminalitate. Însuși faptul că, cel mai înalt și reprezentativ for mondial a ales să dedice o zi distinctă luptei împotriva corupției, constituie dovada certă a faptului că aria sa de manifestare s-a extins, sens în care se impune cu atât mai mult o solidarizare a eforturilor tuturor forțelor responsabile pentru contracararea sa.

BIBLIOGRAFIE

Monitorul oficial al României

Raportul Național Anticorupție – : Maria Magdalena MANEA, Vasile ȚIPLE, Irina LONEAN, Iulia COȘPĂNARU, Elena CALISTRU , Bucureșsti 2011

Site Ministerul Afacerilor Interne și Directia Generala Anticoruptie- Strategii

HOTĂRÂRE nr. 215 din 20 martie 2012

Coruptia si politicile anticoruptie – Radu Nicolae ,editura Polirom

Site Oficial Direcția Naționala Anticorupție

Integritatea pentru democratie – Legislatie romaneasca ce vizeaza fenomenul coruptiei

Constituția României

Codul Penal. Codul de procedură penală- Universul Juridic ,Buuresști

Departamentul pentru lupta antifraudă

Corupția si antiorupția in sistemul juridic- Cristi Danileț editura C.H.Beck

Transparența decizională în administrația publică-editura ART

ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 12 iunie 2013

Ziarul financiar

Ziarul România liberă