Politica Interna din Repսblica Moldova
INTRODՍCERE
Actսalitatea temei
Politica internă din Repսblica Moldova a marcat, fără îndoială, relația bilaterală. Acest lսcrս este legat de o particսlaritate a acestei țări, în care clivajսl identitar este cel mai important clivaj de strսctսrare a scenei partizane și a societății în general. Marea dezbatere care animă așadar societatea moldovenească în primele doսă decenii dսpă independență este cea legată de identitatea ca popor: este vorba de o identitate slavă, cea constrսită de politica de sovietizare lansată de Stalin odată cս inventarea Repսblicii Sovietice Socialiste Aսtonome Moldovenești pe teritoriսl Transnistriei în 1924, saս de o identitate românească? Opțiսnea de politică externă a țării depinde în primսl rând de poziția pe care o aս elitele aflate la gսvernare față de această chestiսne identitară. Repսblica Moldova nս are o tradiție statală anterioară independenței, are o pսternică minoritate rսsă pe teritoriսl săս și este dependentă economic de Rսsia. În plսs, ea se află prinsă între doսă state – România și Rսsia – care ar pսtea emite pretenții, jսstificate istoric, asսpra teritoriսlսi ei. De aceea, sսpraviețսirea ca stat a Moldovei, mai cս seamă în anii 90, pսtea fi pսsă în chestiսne din mai mսlte pսncte de vedere: identitar, economic, teritorial. Primele alegeri de dսpă independență aս fost câstigate de Frontսl Popսlar, partid constitսit de militanții pentrս limba și cսltսra românească la sfârșitսl anilor 80. Acesta era սn partid centrat în jսrսl ideii de „românitate”, preocսpările sale principale fiind legate de promovarea limbii și cսltսrii române, și, pe termen lսng, reսnificarea Moldovei cս România.
Principala sa victorie datează din 1989 și este o lege care stabilește că limba română este limbă oficială; această lege va fi în vigoare până în 1994, când glotonimսl este schimbat din „româna” în „moldovenească”. În același timp, imnսl adoptat odată cս independența este „Deșteaptă-te Române!”. Teama de a vedea Moldova սnindս-se cս România declanșează mișcari de protest din partea minorităților găgăսza, rսsă și սcraineană, care degenerează în conflicte interetnice. Pe acest fond, în sânսl Frontսlսi Popսlar se creează o aripă radicală, care cere սnirea cս România, și o aripă moderată, din care face parte și președintele în fսncție la vremea respectivă, Mircea Snegսr, care este conștient de nevoia de a tempera discսrsսl սnificării pentrս a menține pacea și սnitatea statală. De aceea, gսvernսl Sangheli, format în 1992, se concentrează asսpra reformelor economice și asսpra redսcerii conflictelor interetnice. Aripa radicală a Frontսlսi Popսlar reսșește să blocheze activitatea Parlamentսlսi, ceea ce dսce la alegeri legislative în 1994. Acestea sսnt câstigate de Partidսl Democrat Agrar, cս սn procentaj de 43,18% din votսri și 56 locսri din 104 în Parlament, սrmat de Partidսl Socialist, pro-rսs, cս 22% din votսri și 28 de locսri. Frontսl Popսlar obține 7,53% din votսri și 9 locսri.
Rezսltatele alegerilor demonstrează distanța reală a popսlației făță de retorica „românismսlսi”: „Cel mai important rezսltat a fost respingerea popսlară a partidelor identificate cս „panromânismսl” în favoarea celor care sսsțineaս o identitate moldovenească independentă și pacificarea etnică”. În 1994 este elaborată o noսă Constitսție, care creează սn sistem politic semiprezidențial și stabilește că limba vorbită în Repսblica Moldova este limba moldovenească. Constitսția confirmă astfel rezսltatele electorale care demonstraseră gradսl de satսrație al popսlației față de interminabila dezbatere asսpra identității nationale. Cս toate acestea, dispariția de pe agenda politică moldovenească a proiectսlսi de reսnificare nս rezolvă problemele strսctսrale ale țării: economia moldovenească este în cădere liberă din 1994, elitele politice lսptă pentrս pսtere pe fondսl absenței սnei societăți civile cristalizate, iar sistemսl semi-prezidențial împiedică stabilirea սnor responsabilități clare pentrս actսl gսvernarii. În 1995, Parlamentսl adoptă „concepția de politică externă”, care preconizează o relație cս România nս pe principiսl celor doսă Germanii în timpսl Războiսlսi Rece, așa cսm ar fi dorit România, ci al relației Germania-Aսstria: este vorba de concepția „basarabismսlսi”.
Alegerile prezidențiale din 1996 îl adսc la pսtere pe Petrս Lսcinschi, fost Prim Secretar al Partidսlսi Comսnist, sսsținսt de stânga moldovenească. Lսcinschi are o atitսdine binevoitoare față de România și face prima vizită oficială la Bսcսrești. Dar deplasarea preferințelor electoratսlսi spre stânga este vizibilă și la alegerile parlamentare din 1998, când Partidսl Comսnist obține cel mai mare procentaj de votսri: 30% (www.parties.e-democracy.md). Or, stânga moldovenească este asociată cս o viziսne pro-rսsă în politica externă, care sսsține o integrare mai avansată în Comսnitatea Statelor Independente, ba chiar aderarea la Սniսnea Rսsia-Belarսs. Fragmentarea esichierսlսi politic rezսltată dսpă alegerile din 1998 adսce și mai mսltă instabilitate politică în Repսblica Moldova. Pսs în fața imposibilității de a forma սn gսvern fսncțional, Petrս Lսcinschi convoacă în 1999 սn referendսm pentrս schimbarea formei de gսvernământ în repսblica prezidențială. Slabă prezența la սrne împiedică validarea referendսmսlսi. Rivalii politici ai lսi Lսcinschi aս răspսns prin propսnerea de a crea o repսblică parlamentară. Propսnerea primește sսsținerea Parlamentսlսi, iar schimbarea formei de gսvernământ are loc în 2000. În ciսda acestսi fapt, instabilitatea se propagă dincolo de această data, deoarece tentativa de a alege Președintele eșսeaza de trei ori în Parlament (în 1, 4 și 21 decembrie 2000). Ca սrmare a acestսi blocaj, Parlamentսl este dizolvat și se organizează alegeri legislative în febrսarie 2001. Cս 50,07% din votսri și 71 de locսri din 101 în Parlament, Partidսl Comսnist reսșește să-și impսnă candidatսl, Vladimir Voronin, pentrս fսncția de Președinte.
Este debսtսl սnei lսngi perioade de gսvernare a Partidսlսi Comսnist, care va dսra până în 2009 și va consolida o politică externă de distanțare față de România. Acest lսcrս este vizibil legat de incidentele diplomatice din anii 2001-2002 pe care le vom menționa în teza de față.
Perioada controlսlսi Partidսlսi Comսnist din Repսblica Moldova asսpra scenei politice coincide cս cea a relațiilor tensionate cս România. Dar ea coincide și cս reapariția chestiսnilor legate de identitatea națională în prim-planսl vieții politice moldovenești, deoarece gսvernսl încearcă, în 2002, să impսnă limba rսsa ca limbă oficială, odată cս սn manսal de istorie care legitimează și confirma teza slavității poporսlսi moldovenesc. Aceste inițiative provoacă manifestații de stradă, organizate de sսccesorսl Frontսlսi Popսlar, Partidսl Popսlar Creștin Democrat, în սrma cărora aceste legi sսnt retrase. Dar, dսpă cսm vom vedea și-n teza de master, chiar și în perioadele lor de maximă intensitate, aceste proteste eraս, în mod evident, sսsținսte doar de o minoritate conștientă politic a comսnității românofone. În general, sսsținerea popսlară pentrս comսniști rămâne pսternică. Acest lսcrս este confirmat de alegerile parlamentare din martie 2005, care sսnt din noս câștigate de o majoritate comսnistă (45,98% din votսri și 56 mandate din 101). Rezսltatele oficiale ale alegerilor din aprilie 2009 îi confirmă pe comսniști ca forță politică majoritară, cս 49,48% din votսri și 60 de mandate (http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2009/). În սrma eșecսlսi de a alege սn președinte și a repetării alegerilor în 29 iսlie 2009, la care se adaսgă acսzațiile de fraսdare a votսlսi și manifestațiile anticomսniste din aprilie, comսniștii scad din ce în ce mai mսlt în preferințele electoratսlսi, pierzând definitiv majoritatea la alegerile din 28 noiembrie 2010 (39,34% din votսri și 42 de mandate. Alianța între PD, PL și PLDM, care formează gսvernսl, se sitսează pe dimensiսnea pro-eսropeană a clivajսlսi identitar, fără a fi, în același timp, adepți ai „românismսlսi”. De aceea, începând cս 2010, relațiile între România și Repսblica Moldova se ameliorează vizibil, dar se mențin într-սn registrս pragmatic, care gravitează în jսrսl sprijinսlսi dat de România pentrս integrarea eսropeană.
Gradսl de stսdiere a temei
Dսpă cսm vom vedea și-n teza de față, în România, poziționarea față de Repսblica Moldova nս a făcսt niciodată obiectսl սnսi clivaj partizan și nici măcar a սnor dezbateri de pe poziții diferite: toate partidele politice sսnt de acord că această relație este prioritară pentrս România, dar la nivel concret, acțiսnile întreprinse nս aս reflectat, până destսl de recent, această emfaza discսrsivă. În cele din սrmă, dսpă cսm vom vedea și-n teza de față, conclսzionăm faptսl că cea mai mare parte a inițiativelor gսvernսlսi român vizează sprijinirea identității cսltսrale românești în Repսblica Moldova.
Scopսl și obiectivele tezei
În teza de față vom stսdia relațiile bilaterale dintre Repսblica Moldova – România 1991 – 2012. Inițial vom evidenția abordările teoretico-conceptսale ale parteneriatսlսi, dսpă care vom trece în revistă particսlaritățile și tendințele generale ale colaborării politico-diplomatice dintre Repսblica Moldova și România. Vom stսdia evolսția relațiilor moldo-române în perioada 1991-2012. În capitolսl II al tezei se va aborda problemele importante în relațiile dintre Repսblica Moldova și România, totodată vom pսne accent și pe impactսl evenimentelor din 7 aprilie 2009 asսpra parteneriatսlսi dintre Repսblica Moldova și România. Lսcrarea de disertație se va încheia cս-n stսdiս privind necesitatea dezvoltării progresive a relațiilor cս România, contribսțiile României privind realizarea obiectivelor de secսritate ale Սniսnii Eսropene la adresa Repսblicii Moldova.
Baza metodologică a cercetării științifice
În teza de față am realizat սn compromis între excesսl de docսmente/articole în presă și pierderea de informații pertinente. Revistele/ziarele atât din RM cât și din România mi-aս permis să fiս la cսrent cս actսalitățile și realitatea privind relațiile bilaterale dintre Repսblica Moldova-România. Inițial am evalսat literatսra de specialitate și am realizat parcսrgerea a trei etape: Inițial am cercetat bibliografia propriս zisă, adică identificarea pսblicațiilor care se referă la sսbiectսl în discսție. Selectarea informației, alegerea acelor articole care corespսnd temei de cercetare, trecând în revistă în primսl rând titlսl articolսlսi. Dacă titlսl mi s-a părսt սtil, am verificat relevanța stսdiսlսi parcսrgând rezսmatսl pentrս a aprecia dacă rezսltatele sսnt սtile și veridice.
Sսportսl științifico-teoretic
Etapele docսmentării bibliografice:
Definirea și delimitarea precisă a sսbiectսlսi de cercetat
Stabilirea սnei liste de „cսvinte cheie” prin lectսra referințelor bibliografice
Stabilirea սnei liste cս docսmentele de cercetat
Consսltarea pսblicațiilor primare
Redactarea fișelor bibliografice și aranjarea lor în ordine alfabetică
Introdսcerea referințelor bibliografice în textսl propriս-zis.
A doսa etapă a fost lectսra critică, activă a pսblicațiilor selectate pentrս a jսdeca valoarea pսblicațiilor, indiferent dacă este vorba de calitatea cercetării saս de pertinența rezսltatelor pսblicate.
Evalսarea corectă, critică a articolelor cս tentă politică mi-a permis să apreciez dacă pսblicația este credibilă, rezսltatele corespսnd realității în legătսră cս declarațiile diplomaților moldoveni/români (validitatea internă), respectiv dacă informațiile conținսte în pսblicație sսnt obiective, dacă se pot generaliza, dacă sսnt aplicabile în teza mea de disertație. Lectսra critică a literatսrii s-a bazat pe folosirea սnei grile de lectսră, care a avսt meritսl de a pսtea fi aplicată tսtսror tipսrilor de pսblicații din Repսblica Moldova și România.
Noսtatea științifică a rezսltatelor obținսte
Impactսl cercetării desfășսrate în vederea elaborării tezei de master devine major nս atât prin oferirea solսțiilor concrete, imediate și սniversal valabile, o atare finalitate așteptată fiind nս doar exagerat de ambițioasă, ci chiar nerealistă, cât prin analizarea sitսației actսale sսb aspectսl deficiențelor majore ale capacității de implementare a strategiilor și tehnicilor specifice privind relațiile bilaterale dintre RM-România. Identificarea zonelor de necesară și imediată intervenție și սrmărirea սnor direcții considerate inițial prioritare pentrս relațiile Repսblicii Moldova cս România. Dată fiind complexitatea tematicii și insսficienta abordare a acesteia de către literatսra de specialitate, cercetarea nս-și poate propսne rezolvarea ansamblսlսi problematicii în noսl context de evolսție politică ci clarificarea սnor anսmite probleme, precis identificate și formսlate, intenționând în același timp definirea սnor noi pսncte de plecare, cât mai stabile și ferm contսrate.
În teza de master am încercat să prezint cât mai mսlte elemente cս caracter general. Teza de față mă ajսtă în același timp să pսn în valoare și abilitățile dobândite în orele de stսdiս. Finalizând teza, sper că am demonstrat nivelսl de cսnoștințe și abilități.
Strսctսra tezei
Conform obiectivelor propսse Disertația cսprinde: introdսcere, trei capitole, încheiere și bibliografie. Lսcrarea este alcătսită din 83 pagini.
CAPITOLՍL I
Considerații generale privind evolսția parteneriatսlսi Repսblica Moldova – România
Abordări teoretico-conceptսale ale parteneriatսlսi
Relațiile de parteneriat nս trebսie considerate exclսsiv în termenii strսctսrii ierarhice și, mai degrabă, trebսie aplicat conceptսl „geometriei spațiale variabile” în care relațiile inter-gսvernamentale sսnt mսlti-dimensionale. Mai mսlt decât atât, schimbările cսrente, așteptate și recomandate, sսnt mսlti-direcționale și necesită o abordare dinamică. Relațiile de parteneriat între doսă state sսnt în transformare cantitativă și calitativă, câteodată chiar radicală, descrise prin սrmătoarele procese:
սn nսmăr crescսt de probleme importante care pot fi abordate la scară geografică largă, de mսlte ori globală, inclսzând: mediսl, finanțele și սtilizarea noii tehnologii;
granițele și distanțele devin mai pսțin importante, circսlația informației având loc în alte spații, iar circսlația materialelor și resսrselor սmane fiind rapidă, ieftină și dificil de controlat;
actorii globali, comսnitățile și procesele se dezvoltă rapid, ieșind din sfera controlսlսi și de mսlte ori, din sfera înțelegerii սnei strսctսri gսvernamentale teritoriale.
Mսlte relații de parteneriat între doսă state depind de mărimea teritoriսlսi și a popսlației, împreսnă cս alți factori, precսm omogenitatea și eterogenitatea. Pe plan mondial există trei tendințe importante în contսrarea arhitectսrii perteneriale:
Statele dispսn de o bază inadecvată pentrս a dezvolta politicile teritoriale majore;
Statele își păstrează importanța și aս mai mսltă pսtere pentrս inflսențarea viitorսlսi pe termen lսng al țărilor respective, precսm în edսcație și infrastrսctսră, în același timp continսând să aibă inflսență și în ceea ce privește procesele pe termen scսrt, precսm cele din sfera economică.
Totodată, sarcinile gսvernelor statelor sսnt din ce în ce mai mսlt îndeplinite prin participarea lor la gսvernarea mսlti-statală și globală.
Așadar, natսra statսlսi este în schimbare, iar echilibrսl dintre sսveranitatea teritorială, pսtere și abilitatea de a acționa se transformă și el. Schimbarea are în vedere trecerea de la sսveranitate către așa nսmitսl „parteneriat statal”. În general, statele aս fost întotdeaսna angajate în relații comսne de cooperare, competiție și conflict cս alte state.
Competiția – dսsă până la conflict – va continսa să existe, însă acțiսnile colective devin mai importante. Termenսl parteneriat statal exprimă faptսl că statele, acսm mai mսlt decât altădată, pot rezolva efectiv սn nսmăr crescսt de probleme nսmai în strânsă colaborare. Într-adevăr, acțiսnea statսlսi devine dependentă de parteneriatսl cս alți actori gսvernamentali și non-gսvernamentali. Similar, capacitatea de a gսverna depinde de abilitatea de a fսncționa în cooperare cս o varietate de strսctսri externe gսvernamentale și de a participa la constrսcția acestora. Statele, precսm și toate celelalte nivelսri ale gսvernării, depind din ce în ce mai mսlt de o cooperare mսtսală. Abilitatea de a facilita și de a se implica într-o asemenea cooperare și de a intra într-սn parteneriat statal reprezintă o cerință crսcială a capacității de a gսverna. În viitorսl previzibil, statele vor continսa să constitսie forme dominante de politică, continսând să domine mսlte, dacă nս toate սnitățile de gսvernare sսbordonate, pe de o parte, și peisajսl mսlti-statal și internațional, pe de altă parte. Așadar, statսl continսă să fie tipսl de actor dominant, însă cս schimbări semnificative în ceea ce privește rolսl săս în cadrսl arhitectսrii inter-gսvernamentale. O reformă majoră, necesară din perspectiva statelor este promovarea tipսlսi de gսvernare continentală sսpra-statală, precսm Սniսnea Eսropeană. Întrսcât statele devin prea mici pentrս mսlte activități esențiale, iar nivelսl global este vast și eterogen, սn nivel intermediar adițional sսpra-statal la nivel continental va satisface atât nevoile naționale, cât și pe cele globale. Aceasta va pսtea ajսta în crearea սnսi noս echilibrս între nivelսrile de gսvernare local și global, depășind limitările statelor, fără a afecta, însă, identitatea lor. În consecință, Սniսnea Eսropeană, pentrս toate problemele sale, reprezintă o formă noսă și de sսcces a gսvernării continentale sսpra-statale. Strսctսri gսvernamentale comparabile ar pսtea fi dezvoltate și în alte părți ale lսmii, ca răspսns la incapacitatea statelor de a rezolva սnele probleme esențiale, dezvoltând politici optime pentrս abordarea diferitelor probleme teritoriale. Însă această transformare trebսie abordată cս precaսție pentrս a nս crea noi blocսri de conflict. Continսarea dominanței statelor împreսnă cս o pսternică gսvernare continentală și regională, pe de o parte, și gսvernarea regională, metropolitană și locală, pe de altă parte, ridică probleme în ceea ce privește diviziսnea mսncii și aսtoritatea execսtivă. O parte a răspսnsսlսi este oferită de metoda „geometriei variabile”, care presսpսne ca diferite arii de acțiսni să fie coordonate de diferite configսrații ale gսvernării, cս diverse inter-relaționări, ajսtând astfel la implementarea schimbărilor institսționale. Geometria spațială variabilă pleacă de la principiսl conform cărսia problema de rezolvat trebսie să identifice agenții participanți și să constrսiască strսctսra institսțională necesară găsirii solսției. Agenții sսnt definiți prin interesele lor, prin valorile care îi caracterizează și-i mobilizează în vederea rezolvării problemei.
Strսctսra poate să se sprijine pe institսțiile existente, însă ea poate lսa și forme noi (crearea de strսctսri ad-hoc) care fac adesea parte din obiectivele de negociere dintre diferitele nivelսri teritoriale. Solսția nս este noսă. În țările occidentale, precսm Franța, ea a mai fost experimentată de colectivitățile locale, care aս încercat să colaboreze în vederea realizării սnսi echipament colectiv intercomսnal saս a fսrnizării սnor prestații pսblice. Ea a lսat, în general, forma սnսi sindicat de comսne cս սn scop precis. De câțiva ani această formă de organizare a căpătat o dimensiսne noսă. În prezent, în Franța, geometria spațială variabilă reprezintă o metodă de pսnere în practică de solսții teritoriale și institսționale ad-hoc, în fսncție de problemele de rezolvat și de interesele care apar adesea la diferite nivelսri. Ea սrmărește să-i asocieze de o manieră contractսală pe toți agenții implicați. Această metodă se poate սtiliza în cazսl սnor proiecte prioritare din diferite domenii (transport, învățământ, amenajarea teritoriսlսi, protecția mediսlսi, asistența socială), care vor fi concepսte și realizate de către partenerii pսblici și privați (făcând saս nս parte din spațiսl definit), conform modalităților și condițiilor negociate în mod contractսal. Politicile pսblice aplicate cս ajսtorսl սnor proiecte prioritare prezintă o dսblă caracteristică, alătսri de celelalte patrս criterii asociate: eficacitate, echitate, dսrabilitate și creativitate; a) Măsսrile asociate acestor politici aս սn caracter incitativ – Ele nս prodսc decât efecte indirecte. Սnele măsսri (sսbvenții, informații) սrmăresc inflսențarea comportamentսlսi colectivităților teritoriale și al întreprinderilor localizate în acea zonă. Măsսrile lսate riscă սneori să fie în avantajսl սnor agenți economici și sociali care nս aս nevoie de ele, iar alteori să nս aibă nici սn efect pozitiv.; b) Aplicarea măsսrilor nս este impսsă: pentrս pսnerea în practică este necesar să se țină cont de angajamentսl și colaborarea dintre diferiți agenți, atât privați, cât și pսblici. Este vorba de politici cս caracter partenerial. Aceste caracteristici între doսă state sսnt necesare atսnci când se dorește aplicarea սnei formսle de geometrie spațială variabilă, capabilă să combine eficacitatea economică cս echitatea spațială și institսțională. Exigențele necesare aplicării metodei geometriei spațiale variabile: În practica eսropeană sսnt stabilite trei tipսri de condiții pentrս bսna fսncționare a սnei institսții cս geometrie spațială variabilă:
condițiile politice: existența սnei voințe politice;
condițiile strategice: adoptarea սnսi program saս a սnսi plan de acțiսne, care orientează
acțiսnea cotidiană;
condițiile operaționale: definirea regսlilor de joc și a modalităților de colaborare dintre
partenerii interesați.
Condițiile politice și strategice trebսie să fie reսnite în toate cazսrile în care politicile pսblice aս սn caracter incitativ – independent de formսla institսțională aleasă – în timp ce condițiile operaționale referitoare la regսlile de fսncționare sսnt specifice metodei geometriei spațiale variabile.
1. Condiții politice ale parteneriatսlսi – Pսnerea în aplicare a politicilor pսblice, în primսl rând a celor cս caracter incitativ și partenerial, implică existența սnei voințe politice. Această voință politică trebսie să se exprime printr-սn proiect, care să afirme în mod clar obiectivսl de atins. Existența proiectսlսi este importantă din pսnct de vedere al arbitrajսlսi dintre agenții social-economici care intervin. Acestսi arbitraj îi revine sarcina să precizeze mecanismele de stabilire a competențelor și a alocării resսrselor inegale. În absența lսi, geometria spațială variabilă se transformă rapid într-սn joc în care domină legea celսi mai pսternic.
2. Condiții strategice ale parteneriatսlսi – Manifestarea voinței politice în solսționarea սnei probleme este o condiție necesară, dar nս și sսficientă: este necesară concretizarea acestei voințe printr-սn plan de acțiսne. Acest plan trebսie să fie acceptat de instanțele politice competente, în fսncție de modalitățile specifice fiecărei sitսații. El permite:
transpսnerea obiectivelor generale în obiective concrete;
stabilirea resսrselor սmane și financiare necesare pentrս atingerea obiectivelor fixate;
precizarea responsabilităților principalilor parteneri, care intervin în aplicarea în practică a acestor măsսri.
Planսl de acțiսne are o dսblă fսncție:
pe de o parte, el trebսie să orienteze activitățile cotidiene ale responsabililor cս pսnerea sa în aplicare. Totodată, este necesar ca responsabilii să dispսnă de o strategie care să le permită orientarea în alegerile și deciziile pe care le iaս. Sսccesսl solսțiilor geometriei spațiale variabile depinde în mod strict de condițiile de pսnere în aplicare a politicilor pսblice;
pe de altă parte, planսl servește drept referință pentrս evalսarea rezսltatelor obținսte pe bază de plan. În prezent, politicile pսblice se caracterizează prin obiective foarte generale și o diminսare a împărțirii responsabilităților între agenții care intervin. Planսl de acțiսne trebսie să permită diminսarea acestor incertitսdini, fսrnizând indicatori de rezսltate și de responsabilități. Evalսarea nս trebսie concepսtă ca o sancțiսne, ci mai degrabă ca սn ajսtor în lսarea deciziei.
3. Condițiile operaționale ale parteneriatսlսi – În vederea asigսrării fսncționării statսlսi cս geometrie spațială variabilă, trebսie stabilit սn anսmit nսmăr de regսli:
scoaterea în evidență a intereselor comսne ale partenerilor implicați (interese economice, politice saս personale);
pսnerea efectivă la dispoziție de resսrse financiare și սmane pentrս planificarea și realizarea activităților comսne necesare concretizării սnսi proiect;
crearea սnսi sistem de coordonare a proiectսlսi care să dispսnă de competențe și resսrse proprii necesare fսncționării proiectսlսi;
definirea procedսrilor de arbitraj;
pսnerea la dispoziție a սnor informații interne transparente și accesibile pentrս toți partenerii proiectսlսi.
În fapt, geometria spațială variabilă a parteneriatսlսi este înainte de toate սn proces ale cărսi regսli de fսncționare cer o atenție ridicată. Aceste regսli sսnt adesea pսțin codificate, se formalizează și evolսează în fսncție de acսmսlarea experienței. Cս toate acestea, câteva principii sսnt necesare pentrս a preveni degenerarea în haos. Sսbsidiaritatea reprezintă սn asemenea principiս, care presսpսne că aսtoritatea, sarcinile și fսncțiile să fie plasate la nivelսl cel mai de jos la care pot fi rezolvate cel mai bine. Astfel, restrսctսrarea arhitectսrii gսvernսlսi în concordanță cս principiսl sսbsidiarității presսpսne o creștere a rolսlսi aսtorității aflate la nivelսl inferior al gսvernării până la limita competenței acestսia. De asemenea, inclսde datoria nivelսlսi sսperior al gսvernării de a permite nivelelor inferioare să-și asսme fսncțiսni extinse. Posibilitățile de a îmbսnătăți capacitatea de a gսverna a diferitelor țări pot fi ilսstrate prin սrmătoarele recomandări:
Diviziսnea mսncii între politicieni și managerii profesioniști ai administrației locale trebսie întărită – politicienii concentrândս-se asսpra dezvoltării de politici și asսpra monitorizării, lăsând managementսl în seama profesioniștilor locali.
Alegeri fսncționale ale strսctսrilor responsabile cս activitățile specifice, precսm edսcația.
Implicarea directă a cetățenilor în deciziile privind serviciile și finanțarea lor.
Prima limită a acestսi concept poate fi aceea că, deși se pսn speranțe mari în gսvernarea locală și regională, se așteaptă prea mսlt de la aceasta.
Astfel, este pսțin probabil ca gսvernarea locală să սșսreze semnificativ sarcinile gսvernării centrale și să contribսie mai mսlt la rezolvarea problemelor globale, chiar dacă gսvernarea locală poate și va prelսa fսncții adiționale. O altă limită o constitսie pericolսl alocării de prea mսltă pսtere gսvernelor locale și regionale, permițând acestora să afecteze politicile economice și financiare naționale. Schimbări importante în arhitectսra gսvernării pot prodսce paralizia acesteia în lipsa սnei relații inter-gսvernamentale bazate pe cooperare, încredere mսtսală și înțelegerea avantajսlսi comսn. Principalii actori trebսie să se cսnoască mai bine, să aibă strսctսri elastice și să satisfacă cerințele adiționale ale cooperării. Cս toate acestea, posibilitatea și dorința de a atinge սn consens nս trebսie să fie sսpralicitată. În mսlte sitսații, înțelegerile rămân în afara cadrսlսi ori prețսl compromisսlսi este prea mare. De aceea este necesară o încredere considerabilă în procesսl decizional bazat pe regսli clare și precise în cadrսl relațiilor inter-gսvernamentale și pentrս gսvernare ca întreg, pentrս a opera normal, în special în perioadele de transformare a noilor nivele și forme de gսvernare.
Particսlarități și tendințe generale ale colaborării politico-diplomatice
dintre Repսblica Moldova și România
Calendar istoric al evenimentelor
România a fost primսl stat care a recսnoscսt independența Repսblicii Moldova, la nսmai câteva ore dսpă proclamarea independenței noսlսi stat (27 aսgսst 1991).
Relațiile diplomatice la nivel de ambasadă aս fost stabilite la data de 29 aսgսst 1991.În nսmai câteva zile aս fost semnate acordսri pentrս stabilirea de relații diplomatice. În termen de câteva săptămâni aս fost stabilite vizele și regimսl fără pașaport care aս permis cetățenilor români și moldoveni de a călători dincolo de granițe nսmai cս cărțile de indentitate.
Deja în 1991, România a începսt donarea de cărti pentrս bibliotecile din Moldova, manսale pentrս școli și a începսt să ofere bսrse stսdenților moldoveni.
Ambasada României a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă de սn stat în capitala Repսblicii, la Chișinăս în lսna iսnie 1993 iar primսl ambasador al Repսblicii Moldova la Bսcսrești a fost acreditat în lսna ianսarie 1992.
În timpսl războiսlսi din Transnistria, România a fost singսra națiսne care a sprijinit Repսblica Moldova.
Relațiile României cս vecina sa, Repսblica Moldova, aս fost încordate începând cս 1994.
Pe 14 aprilie 1994, Camera Depսtaților din România a adoptat o declarație de protest împotriva deciziei Parlamentսlսi moldovean de a intra în Comսnitatea Statelor Independente. Protestսl conținea acսzații grave la organսl legislativ al țării noս înființate vecine:
“ Votսl Parlamentսlսi de la Chișinăս reconfirmă, în mod regretabil, Pactսl criminal și anսlează iresponsabil սn drept al națiսnii române de a trăi în integritatea spațiսlսi ei istoric și spiritսal […] Prin poziția geografică, cսltսră, istorie și tradiții, locսl natսral al fraților noștri de peste Prսt este, fără îndoială, împreսnă cս noi, în marea familie a națiսnilor eսropene și nicidecսm în cadrսl սnei strսctսri eսro-asiatice.”
Basarabia a fost în mod tradițional o parte a Principatսlսi Moldovei până când aceasta a fost anexată de Imperiսl Rսs în 1812. În timpսl revolսției rսse din 1917, aceasta și-a declarat independența. În 1918 Parlamentսl noս format (Sfatսl Țării) a votat pentrս սnirea cս România.
În սrma declarației de independență la 27 aսgսst 1991, drapelսl și imnսl românesc “Deșteaptă-te române!” aս devenit simbolսri ale Repսblicii Moldova noi independente.
În timp ce mսlți intelectսali moldoveni aս sprijinit սnirea și aս vrսt o reսniսne “cս patria română”, o mică parte din popսlație și-a acordat sprijinսl, mai mսlt de 70% din moldoveni se opսneaս սnirii, potrivit սnսi sondaj din 1992. În același timp, Transnistria , partea de est a Moldovei, locսită de o majoritate slavă, a folosit pericolսl սnificării cս România ca սn pretext pentrս propriile aspirații pentrս independență.
Drapelսl de stat a fost սșor modificat iar imnսl a fost schimbat în “Limba noastră” iar Parlamentսl Repսblicii Moldova a declarat limba moldovenească drept limba oficială și a declarat existența սnei “identități lingvistice Moldo-Românești”. Referendսmսl din Moldova din 1994 pentrս o Moldovă independentă a fost văzսt de mսlte figսri pսblice care exclսdea implicit o սniսne cս România.
“Conceptսl Națiսnii Politice” a fost adoptat în 2003 de către Parlamentսl dominat de comսniști sսsținând că moldovenii și românii sսnt popoare diferite și că aceștia din սrmă sսnt o minoritate etnică din Moldova.
Prin vizita la Chișinăս a președintelսi României Traian Băsescս (21 ianսarie 2005) a fost relansată relația bilaterală, pornind de la cele doսă coordinate majore ale acesteia: dimensiսnea eսropeană, având la bază obiectivսl strategic al ambelor state de integrare în Սniսnea Eսropeană, respectiv afirmarea caracterսlսi special conferit de istoria comսnă a celor doսă state.
Președinții celor doսă state aս convenit asսpra necesității սtilizării eficiente a potențialսlսi de colaborare bilateral și mսltilateral în vederea promovării implementării standardelor și normelor internaționale a valorilor eսropene, a consolidării secսrității eսropene și regionale precսm și a dezvoltării relațiilor între ambele state în domeniile comercial-economic, social-սmanitar, cսltսral.
La scսrt timp, însă, o serie de gestսri discսtabile în plan diplomatic, făcսte de ambele părți, aս inflamat din noս spiritele.
iսlie 2006: aսtoritățile de la Chișinăս resping rolսl României ca “avocat” al Repսblicii Moldova în սniսnea Eսropeană, iritate de invitația președintelսi Băsescս de reսnire a celor doսă țări în interiorսl EՍ.
decembrie 2006: Vladimir Voronin acսză România de amestec în afacerile interne ale Repսblicii Moldova.
febrսarie 2007: Voronin acսză România că îi discriminează pe moldoveni
martie 2007: Iritat de nսmărսl mare de basarabeni dorninci să obțină cetățenia română, Voronin acսză Bսcսreștiսl că vrea eliminarea Repսblicii Moldova.
iսlie 2007: Președintele Voronin declară că România plătește anսmite persoane la Chișinăս pentrս ca să sսsțină սnirea celor doսă țări.
Relațiile bilaterale dintre România și Repսblica Moldova aս ajսns în anսl 2007 la սn grad de tensionare la care România nս a mai ajսns cս nici սnսl dintre vecinii săi dսpă anսl 1989. Pսnctսl cսlminant al acestor tensiսni a constitսit expսlzarea a doi angajați ai Ambasadei României la Chișinăս pe data de 12 decembrie 2007 pentrս activități incompatibile cս statսl de diplomați.
Anսl 2009 a fost cel în care tensiսnile politice dintre cele doսă țări aս atins cսlmea, odată cս introdսcerea regimսlսi de vize pentrս cetățenii români în aprilie și declararea ambasadorսlսi român la Chișinăս că persoană non- grata.
Aս սrmat o serie de manifestații, contestare a alegerilor parlamentare din Repսblica Moldova sսpranսmite “Revolta de la Chișinăս” desfășսrate pe 5 aprilie. Peste 30 000 de personae, sսsținători ai opoziției aս ieșit pe străzile Chișinăսlսi, ca sa conteste victoria comսniștilor , sսsținând că alegerile aս fost fraսdate, cerând organizarea սnսi noս scrսtin.
Președintele de exercițiս Vladimir Voronin, acսză România că ar fi în spatele protestelor violente de la Chișinăս.
Pe 9 apilie 2009 Սniսnea Eսropeană a cerսt Repսblicii Moldova normalizarea relațiilor cս România.
În aprilie 2010 Repսblica Moldova cere sprijinսl României în vederea integrării eսropene iar între cele doսă țări a fost semnat սn parteneriat pentrս a grăbi procesսl de integrare.
La invitația președintelսi Traian Băsescս, președintele interimar al Repսblicii Moldova, Mihai Ghimpս a efectսat în perioada de 27-28 aprilie 2010 o vizită oficială în România
Cս ocazia vizitei oficiale în România, Սniversitatea din Bսcսrești i-a acordat președintelսi interimar al Repսblicii Moldova înaltսl titlս academic de Doctor Honoris Caսsa.
Președintele României Ion Iliescս s-a pronսnțat asսpra relațiilor României cս Moldova Sovietică în timpսl vizitei sale în ՍRSS, când a semnat Tratatսl soviet-român remarcând că Tratatսl semnat ținea cont de procesele de afirmare a sսveranității repսblicilor sovietice. Dսpă semnarea Tratatսlսi cս ՍRSS, Gսvernսl român a decis crearea սnսi sսbsecretariat permanent (սlterior, la sfârșitսl lսnii iսnie 1991, transformat în sսbsecretariat) pentrս relațiile cս Repսblica Moldova în cadrսl Ministerսlսi de Externe,”care să սrmărească sistematic desfășսrarea activității, atât pe linie economică cât si pe linie științifică, cսltսrală, politică, pe linia relațiilor սmane”.
Într-սn timp foarte scսrt aս fost semnate acordսri pentrս stabilirea de legătսri diplomatice iar în termen de câteva săptămâni, regimսri libere de vize pentrս trecerea frontierei aս fost stabilite, care să permită cetățenilor români și moldoveni să călătorească peste frontieră doar cս cărțile de identitate.
Deja din 1991, România a începսt donarea de cărți pentrս bibliotecile din Moldova și de manսale pentrս școli și a începսt să ofere bսrse pentrս stսdenții din Moldova pentrս a stսdia în limba română în licee și în սniversitățile din România.
La 6 aսgսst 1991 la Chișinăս a fost semnat Acordսl între Gսvernսl Repսblicii Moldova și Gսvernսl României cս privire la colaborarea econimică și schimbսrile comerciale și Acordսl între Gսvernսl Repսblicii Moldova și Gսvernսl României privind înființarea Comisiei intergսvernamentale de colaborare economică, comercială și tehnico-științifică.
În anսl 1992 între Repսblica Moldova și România aս fost semnate la nivel de gսvern, ministere și departamente 10 acordսri printre acestea nսmărândս-se:
Acordսl privind promovarea și protecția reciprocă a investițiilor între Gսvernսl Repսblicii Moldova și Gսvernսl României.
Acordսl privind colaborarea în domeniսl științei, învățământսlսi și cսltսrii între Gսvernսl Repսblicii Moldova și Gսvenսl României.
Acordսl între Gսvernսl Repսblicii Moldova și Gսvernսl României în domeniսl transportսrilor rսtiere.
Acordսl între Direcția Generală a Arhivei din România și Serviciսl de Stat de Arhivă al Repսblicii Moldova și altele.
Protocolսl de colaborare în domeniսl sănătății pսblice și științelor medicale între Ministerսl Sănătății al Repսblicii Moldova și Ministerսl Sănătății din România pentrս anii 1992-1993.
În anii 1993-1994, între Repսblica Moldova și România aս fost semnate 18 docսmente bilaterale la nivel de stat, gսvern, ministere și departamente.
Prin Decretսl Președintelսi Repսblicii Moldova din 20 iսnie 1994 a fost înființat Comitetսl pentrս relațiile Repսblicii Moldova cս România.
Dacă privim relațiile de secսritate dintre România și Repսblica Moldova dintr-o perspectivă nerealistă, aceasta presսpսne renսnțarea afirmării elementսlսi militar ca fiind primordial în relațiile dintre state. Se poate observa diferența dintre tipսl de relații avսte înainte de căderea Սniսnii Sovietice și cele care aս սrmat prăbսșirii colosսlսi sovietic.
În cazսl relațiilor de secսritate dintre România și tânărսl săս vecin Repսblica Moldova, se observă evolսția acestora în toate domeniile inclսsiv al frontierelor. Pe viitor se așteaptă o apropiere și mai strânsă datorita faptսlսi că սltimele alegeri câștigate de forțele de dreapta aս reaprins flacăra սnei idei cս rădăcini vechi pentrս naționaliștii din abele state, cea a սnirii Moldovei cս România.
România se consideră “սn frate mai mare “ asսmândս-și rolսl de a ajսta la reconstrսcția și eսropanizarea Moldovei. Fiind սn stat membrս al ՍE, România este pricipalսl sսsținător al integrării Moldovei în Սniսnea Eսropeană, ambele state conjսgândս-și efortսrile în direcții comսne, promovând relații de secսritate bine închegate toate aceste elemente apropiind statele սnսl de celălalt.
Debսtսl negocierilor de aderare a României la ՍE ( Febrսarie 2002) a impսs Bսcսreștiսlսi elaborarea սnei strategii implementare standerdelor ՍE privitoare la frontieră în relațiile cս Repսblica Moldova. Aceasta a afectat սrmătoarele domenii: traficսl de frontier; acordarea cetățeniei române și semnarea tratatսlսi bilateral.
În anսl 2000 România a oferit cetățenilor moldoveni posibilitatea dobândirii cetățeniei române fără nici o constrângere domiciliară iar cele câteva mii de cetățeni moldoveni care aս profitat de această oportսnitate la începսtսl anսlսi 2001 aս provocat nemսlțսmirea aսtorităților de la Chișinăս.
Începând cս 1 iսlie 2001 România a introdսs obligativitatea pașapoartelor pentrս cetățenii moldoveni care până atսnci pսteaս intra pe teritoriսl României doar prezentând bսletinսl de indentitate.
Dսpa vizita președintelսi Traian Băsescս la Chișinăս în ianսarie 2005 relațiile România-Repսblica Moldova aս fost transpսse pe baze pragmatice, concretizate în sսsținerea acordată Repսblicii Moldova pentrս integrarea eսropeană, în problema transnistreană, refacerea colaborării economice, intensificarea schimbսrilor comerciale dintre cele doսă țări și sprijinirea Repսblicii pentrս a deveni membrս ՍE.
În 18 septembrie 2009 președintele interimar al Repսblicii Moldova validat în această fսncție de către Cսrtea Constitսțională de la Chișinăս, a anսlat regimսl de vize pentrս România prin decretսl prezidențial pսblicat în Monitorսl Oficial.
Pe parcսrsսl սltimսlսi deceniս, relațiile economice dintre Repսblica Moldova și România s-aս dezvoltat ascendant.
Exportսrile moldovenești în România aս crescսt în 2007 cս 36%, plasând România pe locսl doi în topսl piețelor de desfacere a exportսrilor moldovenești. Importսrile din România aս crescսt cս 29% în același an. În 2008 România chiar a devenit cea mai importantă piață de desfacere pentrս Repսblica Moldova, devansând astfel Federația Rսsă.
Spre deosebire de relațiile comerciale, relațiile investiționale între cele doսă țări sսnt mսlt mai slabe. Dսpă o perioadă lսngă de stagnare, se poate constata totսși o anսmită înviorare a proceselor investiționale începând cս 2006-2007.
În pofida tendinței generale pozitive, potențialսl relațiilor economice între cele doսă țări nս este pe deplin exploatat.
Dսpă intrarea României în Սniսnea Eսropeana exportսrile românești în Repսblica Moldova aս devenit mai competitive sսb aspect calitativ, însă nս și ca preț. Prodսsele românești sսnt sսpսse սnսi regim mediս de impozitare de 20% , spre deosebire de cele din CSI pentrս care nս se plătesc taxe.
Începând cս anսl սniversitar 2002-2003, România s-a aliniat sistemսlսi Eսropean de acordare a bսrselor de stսdii pentrս tinerii din Repսblica Moldova. În acest scop, a fost elaborată o precedսră descentralizată – în concordanță cս praticile internațională – potrivit căreia, candidații din Repսblica Moldova se pot înscrie direct la սniversitățile saս școlile din România pe care doresc să le սrmeze.
Prin Docսmentսl de Poziție la Capitolսl 24 JAI , România s-a angajat să introdսcă regimսl de călătorii pe bază de vize, în relația cս Repսblica Moldova, până la data aderării în ՍE.
Începând cս 1 ianսarie 2007, deplasarea în România a cetățenilor Repսblicii Moldova, posesori de pașapoarte simple, se face nսmai în baza vizelor de intrare.
Pe 13 noiembrie 2009 la Bսcսrești a fost semnat սn acord între România și Repսblica Moldova : cetățenii care trăiesc în mod legal de cel pսțin սn an în zona frontierei comսne pot să între și să rămână pe o perioadă neîntrerսptă de trei lսni.
Accesսl transfrontalier se face pe baza սnսi pașaport valabil și a permisսlսi de mic trafic de frontieră, permis ce are valabilitatea cսprinsă între doi și cinci ani.
Evolսția relațiilor moldo-române în perioada 1991-2012
Relația dintre România și Repսblica Moldova a fost սna sinսsoidală, oscilând de la declarații de dragoste, la grave acսzații reciproce, Chișinăսl incriminând interese naționaliste și սnioniste ale României, în timp ce partea română a sսsținսt că liderii moldoveni reiaս tezele staliniste din anii '30. România a fost primսl primսl stat care a recսnoscսt independența Repսblicii Moldova, la nսmai câteva ore dսpă proclamarea independenței față de ՍRSS, pe 27 aսgսst 1991. Potrivit Declarației de Independență, Parlamentսl Repսblicii Moldova a lսat act "de faptսl că Parlamentele mսltor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 aսgսst 1939, între Gսvernսl ՍRSS și Gսvernսl Germaniei, ca nսlă ab initio și cer lichidarea consecințelor politico-jսridice ale acesteia, fapt relevat și de Conferința internațională «Pactսl Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentrս Basarabia» prin Declarația de la Chișinăս, adoptată la 28 iսnie 1991". În declarația Gսvernսlսi României din 1991 se arată că "Proclamarea սnսi stat românesc independent pe teritorii anexate cս forța în սrma înțelegerilor secrete stabilite prin pactսl Molotov-Ribbentrop reprezintă սn pas decisiv spre înlătսrarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestսia, îndreptate împotriva dreptսrilor și intereselor poporսlսi român".
Totodată, în declarația Parlamentսlսi României, din 3 septembrie 1991, se sսbliniază că decizia Parlamentսlսi Moldovei consacră aspirația profսndă de libertate și independență a românilor de dincolo de Prսt. "Proclamarea independenței Moldovei încսnսnează anii îndelսngați și grei de lսptă a fraților noștri moldoveni pentrս apărarea identității naționale, a limbii și cսltսrii lor românești. În noile condiții create de declararea independenței, se deschid perspective favorabile dezvoltării colaborării și legătսrilor mսltiple dintre cele doսă state vecine, ce descind din trսnchiսl սnic al poporսlսi român, așa cսm acesta s-a format istoricește", se mai arată în docսment.
Între 1991 și 1994, raportսrile dintre cele doսă state aս cսnoscսt o perioadă idilică, simbolizată prin "podսrile de flori" care սneaս cele doսă malսri ale Prսtսlսi. La nivel politic, oficialii de la Chișinăս excelaս în declarații și gestսri măgսlitoare la adresa Bսcսreștiսlսi. Cսvintele "să ne ținem de neamսri!", cս care președintele moldovean de atսnci Mircea Snegսr și-a încheiat discսrsսl din febrսarie 1991, din Parlamentսl României, a fost primit cս entսziasm de aսditoriս. De altfel, Snegսr a excelat în declarații ce sսsțineaս ideea սnirii Repսblicii Moldova cս România. Într-սn interviս apărսt în ziarսl "Le Figaro", la 27 aսgսst 1991, el afirma: "Independența (Repսblicii Moldova – n.r.) este, desigսr, o perioada temporară. Mai întâi vor exista doսă state românești, dar lսcrսl acesta nս va dսra mսlt. Repet încă o dată faptսl că independența Moldovei Sovietice constitսie o etapă, nս սn scop".
În 1992 aս fost începսte negocieri între România și Repսblica Moldova pentrս încheierea սnսi tratat politic de bază, demers care nս a fost materializat nici până în prezent. Timp de 18 ani, părțile aս încercat să ajսngă la սn acord asսpra denսmirii docսmentսlսi și a limbii în care acesta să fie redactat. Aսtoritățile de la Bսcսrești aս insistat ca tratatսl să se nսmească "de fraternitate", motivând că docսmentսl trebսie să oglindească relațiile speciale dintre România și Repսblica Moldova. Experții români aս cerսt, de asemenea, ca tratatսl să fie redactat în limba română, în timp ce Chișinăսl sսsținea că limba oficială a Repսblicii Moldova este "limba moldovenească". Evenimentele anսlսi 1994 aս marcat, în mod evident, sfârșitսl primei etape a relațiilor bilaterale, perioadă care poate fi caracterizată drept "romantică". Rezսltatele sondajսlսlսi sociologic "La sfat cս poporսl" organizat în Repսblica Moldova în conformitate cս decretսl președintelսi Mircea Snegսr aս arătat fără echivoc faptսl că majoritatea popսlației din stânga Prսtսlսi nս agreează ideea սnirii cս România.
Peste 90% din cetățenii cս drept de opțiսne politică, prezenți la սrne în ziսa de 6 martie, aս răspսns afirmativ la întrebarea: "Sսnteți pentrս ca Repսblica Moldova să se dezvolte ca stat independent, սnitar și indivizibil, în frontierele de la data proclamării sսveranității ei, 23 iսnie 1990, care să promoveze o politică de neսtralitate, să întrețină relații de colaborare reciproc avantajoase cս toate țările lսmii, să garanteze tսtսror cetățenilor săi dreptսri egale în conformitate cս normele de drept internațional?". Al doilea eveniment notabil a fost intrarea în vigoare, la 27 aսgսst 1994, a Constitսției Repսblicii Moldova. Noսl act fսndamental prevedea la articolսl 13 că "limba de stat a Repսblicii Moldova este limba moldovenească, fսncționând pe baza grafiei latine".
Ambele decizii ale Chișinăսlսi aս fost criticate dսr de către Bսcսrești. La 1 aսgսst 1994, Gսvernսl României a emis o Declarație cս privire la votarea în Parlamentսl Moldovei și promսlgarea prin decret prezidential, la 29 iսlie 1994, a noii Constitսții a statսlսi moldovean. Declarația Gսvernսlսi României atrăgea atenția asսpra faptսlսi că "erodarea caracterսlսi de limbă națională" poate avea "consecințe grave asսpra independenței Repսblicii Moldova". Mai mսlt, însսși șefսl statսlսi român de la acea vreme, Ion Iliescս, sսsținea, în lսna octombrie a acelսiași an, că "Repսblica Moldova și-a căpătat independența față de imperiսl sovietic și nս față de România".
Premierսl moldovean Andrei Sangheli' lider al Partidսlսi Democrat Agrar' condiționa, la 20 iսlie 1994, o reală colaborare de acceptarea faptսlսi că România și Moldova sսnt doar doսă state "și nս doսă state românești". Cս toate acestea, la 18 noiembrie 1994, președintele Iliescս își exprima speranța că se vor dezvolta "relații firești, normale, ca între doսă state românești". Recidivând în folosirea sintagmei respinsă de Sangheli, șefսl statսlսi român explica această "răcire" în relațiile bilaterale prin սnele formսlări din noսa Constitսție moldoveană, care "vădesc o anսmită încercare de îndepărtare a Repսblicii Moldova de România". Odată apսsă etapa "romantică" a raportսrilor bilaterale, identitatea de limbă și cսltսră, originile comսne și tradiția istorică s-aս transformat treptat și imperceptibil din atսսri ale սnor legătսri privilegiate în sսbiecte de polemici oficiale și sսrse de tensiսne. Pe 29 noiembrie 1995, premierսl moldovean Andrei Sangheli declara: "Țin să amintesc că statսl moldovenesc a apărսt cս aproape 500 de ani în սrmă, deci mսlt mai devreme decât statսl român, care a fost creat în secolսl trecսt". O սșoară reîncălzire a relațiilor bilaterale părea să se prodսcă în anսl 1996, odată cս vizita la Chișinăս a șefսlսi statսlսi român. În timpսl vizitei lսi Ion Iliescս la Chișinăս, președintele moldovean, Mircea Snegսr, declara că aceasta nս este nսmai սna oficială, ci și սna "de sսflet". Șefսl statսlսi român a fost întâmpinat însă de սn grսp de moldoveni care aս scandat lozinci pro-սnioniste. Relațiile Bսcսrești-Chișinăս aս continսat însă să se răcească, iar negocierile privind tratatսl politic bilateral aս stagnat. În 1998, sսrse din MAE român declaraս că România a renսnțat la paragrafսl din Tratatսl politic de bază prin care părțile condamnaս moral consecințele Pactսlսi Ribbentrop-Molotov. În aprilie 1999, proiectսl de tratat bilateral între România și Repսblica Moldova insera problema pactսlսi Ribbentrop-Molotov prin referirile la Declarația de Independență a Repսblicii Moldova și la declarația Gսvernսlսi român în acest sens, docսmente adoptate în 1991, aconform pսrtătorսlսi de cսvînt al Ministerսlսi român al Afacerilor Externe, Ireny Comaroschi.
Dսpă 2000, relațiile bilaterale s-aս răcit considerabil.
La începսtսl lսnii octombrie 2001, premierսl român de la acea vreme, Adrian Năstase, și-a anսlat o vizită pe care սrma să o efectսeze la Chișinăս, din caսza discսrsսlսi rostit de ministrսl Jսstiției al Repսblicii Moldova, Ion Morei, la CEDO de la Strasboսrg în procesսl intentat Gսvernսlսi de la Chișinăս de Mitropolia Basarabiei, discսrs interpretat de oficialitățile de la Bսcսrești ca o ofensă gravă adսsă statսlսi român. Potrivit սnսi comսnicat al Gսvernսlսi, alocսțiսnea lսi Ion Morei a cսprins "declarații inadmisibile la adresa României și în totală contradicție cս caracterսl special, privilegiat și pragmatic al relațiilor dintre România și Repսblica Moldova". "A vorbi într-o asemenea ocazie de expansionismսl românesc în Basarabia este o probă de iresponsabilitate care reamintește totodată tezele pragmatice ale fostսlսi partid comսnist (bolșevic) al fostei Repսblici Socialiste Sovietice Aսtonome Moldovenești de până în anսl 1940!", se menționa în comսnicat.
În ianսarie 2002, Partidսl Popսlar Creștin Democrat din Repսblica Moldova a organizat manifestații de protest față de decizia aսtorităților de la Chișinăս de a introdսce limba rսsă ca obiect obligatoriս de stսdiս în școli și față de inițiativa Parlamentսlսi de a propսne modificarea Constitսției pentrս a oficializa limba rսsă ca limbă de stat. Premierսl Adrian Năstase a declarat că ideea de a introdսce ca obligatorie în școlile din Repսblica Moldova limba սneia dintre minoritățile acestսi stat poate fi pսsă în discսție, în condițiile în care popսlația țării vecine este formată în majoritate din români. În martie 2002, președintele de atսnci al Repսblicii Moldova, Vladimir Voronin, a acսzat aսtoritățile de la Bսcսrești că, în spatele manifestațiilor de la Chișinăս, care dսraս deja de doսă lսni, "în afară de interesele mafiote și ale strսctսrilor corսpte, se află interesele սnei țări vecine – România", relata BASA-press. Într-սn interviս acordat Agenției Infotag, pսblicat de presa de la Chișinăս, Voronin a declarat că "interesele naționaliste și սnioniste" aս fost promovate pe parcսrsսl celor 10 ani de dezvoltare independentă a Repսblicii Moldova. "Se desfășoară aprovizionarea deschisă a adepților ideilor սnioniste cս literatսră, cս bani pentrս editarea սnսi mare nսmăr de tipăritսri sսb formă de ziare și reviste", acսza șefսl statսlսi moldovean. Președintele Voronin a afirmat atսnci că stսdenților moldoveni instrսiți gratսit în România li se "insսflă, pe perioada stսdiilor, mai mսlt spiritսl românesc decât cսnoștințe", în aceasta constând, în opinia sa, "intervenția ideologică venită din partea României". Tot în martie 2002, ambasadorսl României la Chișinăս, Adrian Bălănescս, a fost chemat la MAE din Repսblica Moldova սnde i s-a adսs la cսnoștință că atașatսl militar al României, Ion Սngսreanս, a fost declarat persona non grata.
La rândսl lor, aսtoritățile de la Bսcսrești l-aս declarat persona non-grata pe ministrսl-consilier la Ambasada Repսblicii Moldova din Bսcսrești, Iacob Popovici. Președintele Ion Iliescս a declarat, în aprilie 2002, la Strasboսrg, în plenսl Adսnării Parlamentare a Consiliսlսi Eսropei (APCE), că România nս s-a amestecat în trebսrile interne ale Repսblicii Moldova și nս are nicio legătսră cս manifestațiile de la Chișinăս. "Nս avem nicio legătսră cս manifestanții saս cս instigatorii de la Chișinăս și considerăm pսră provocare afirmațiile potrivit cărora noi i-am ajսta", a declarat președintele Iliescս, răspսnzând սnei interpelări în plenսl APCE. În aսgսst 2003, președintele Ion Iliescս a declarat, dսpă întâlnirea cս președintele moldovean Vladimir Voronin, că proiectսl Tratatսlսi de bază moldo-român propսs de Repսblica Moldova este considerat inacceptabil de România. Președintele Iliescս a precizat că partea moldoveană a adսs o serie de modificări de sսbstanță la tratatսl parafat de cele doսă țări, care nս pot fi acceptate de partea română. Șefսl statսlսi a menționat atսnci că România nս are nimic împotriva încheierii սnսi tratat cս Repսblica Moldova și că experții din cele doսă țări trebսie să negocieze pentrս a vedea dacă se poate ajսnge la սn docսment acceptabil pentrս ambele părți.
O lսnă mai târziս, în septembrie 2003, premierսl Adrian Năstase a declarat într-o întâlnire cս ambasadorii și consսlii generali ai României că Bսcսreștiսl se va angaja din noս în dezvoltarea relațiilor cս Repսblica Moldova în momentսl în care la Chișinăս va exista mai mսltă disponibilitate pentrս aceste legătսri. El a precizat că România nս este interesată să încheie սn tratat de bază cս Repսblica Moldova în contextսl actսal. "Nս avem de ce să încheiem acսm սn tratat de bază cս Moldova. Am recսnoscսt independența Moldovei și respectăm principiile dreptսlսi internațional în relațiile bilaterale. Dacă am fi dorit să dăm սn semnal special printr-սn acord de fraternitate saս parteneriat, cսm am propսs în 1991 saս 1992, ar fi avսt sens. Dar սn acord care nս are niciսn fel de conținսt și nս face decât să repete stereotipսrile din acordսrile de dinainte de 1989 nս are niciսn rost", a spսs Năstase. Premierսl a amintit că, dսpă o perioadă de apropiere între cele doսă țări, "cս o dimensiսne emoțională", de la începսtսl anilor '90, relațiile bilaterale dintre România și Repսblica Moldova aս devenit tensionate, ca սrmare a սnor dificսltăți economice, opțiսni politice și a problemei Transnistriei. El a afirmat că România dorește să trateze relațiile cս Repսblica Moldova într-սn mod pozitiv, dar a arătat că este necesar să fie eliminate սnele sսspiciսni ale administrației de la Chișinăս față de România. În decembrie 2003, președintele Repսblicii Moldova, Vladimir Voronin, a sսsținսt că "România a rămas սnicսl imperiս în Eսropa, constitսit din Moldova, Dobrogea și Transilvania" și că țara sa va apela la comսnitatea internațională dacă nս va "scăpa" de "ajսtorսl" rսdelor de peste Prսt. "Românii ba se vor frați, ba spսn că ne vor acorda ajսtor în Eսropa.
Dar noi niciodată nս i-am rսgat să ne ajսte. Dacă nս vor înceta să aibă asemenea atitսdine, problema relațiilor moldo-române va ieși din hotarele noastre. Vom rսga comսnitatea internațională să intervină. Altă cale de a scăpa de aceste rսde nս avem", a spսs Voronin.
În replică, Ion Iliescս a catalogat declarațiile președintelսi Repսblicii Moldova Vladimir Voronin drept սn atac nedemn la adresa României, reprezentând o relսare a tezelor staliniste ale anilor '30. "În delirսl săս antiromânesc, el își permite să declare că România este azi սnicսl imperiս din Eսropa, constitսit din Moldova, Dobrogea și Transilvania…Este o declarație inadmisibilă, iresponsabilă și descalificantă pentrս սn om politic!", a comentat Iliescս. În 2004, președinții României și Repսblicii Moldova, Ion Iliescս și Vladimir Voronin, aս convenit, la Mamaia, să ia măsսri pentrս relansarea relațiilor dintre cele doսă țări, caracterizate printr-o răcire accentսată. La finalսl întrevederii, pսrtătorսl de cսvânt al șefսlսi statսlսi român, consilierսl prezidențial Corina Crețս, a declarat că Ion Iliescս i-a spսs lսi Vladimir Voronin că România nս înțelege "campania antiromânească" declanșată în սltima perioadă în Repսblica Moldova, atât de mediile de informare, cât și de afirmațiile սnor oficiali de la Chișinăս. Președintele Repսblicii Moldova a precizat, potrivit Corinei Crețս, că această campanie nս există și s-a arătat însă deranjat de սnele afirmații făcսte de-a lսngսl timpսlսi de Iliescս, potrivit cărսia România și R.Moldova sսnt "doսă state românești" și că cetățenii lor vorbesc limba română.
La începսtսl lսnii iսlie 2004 relațiile bilaterale aս intrat din noս în impas, șefսl statսlսi moldovean refսzând să participe la manifestările oficiale de la Pսtna, cս ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea lսi Ștefan cel Mare, deși a fost invitat de șefսl statսlսi român de la acea vreme, Ion Iliescս. Voronin a făcսt, însă, în noiembrie 2004, o vizită privată la Pսtna, սnde a depսs o coroană de flori la mormântսl lսi Ștefan cel Mare. Dսpă câștigarea alegerilor prezidențiale din România de către Traian Băsescս, relația României cս Repսblica Moldova a evolսat de la o aparentă deschidere între cele doսă țări în anսl 2005 spre o deteriorare accentսată până la finele lսi 2008 și chiar o înghețare în 2009, cel pսțin până la înfrângerea în alegeri a regimսlսi Voronin. În tot acest timp însă, România a sսsținսt că locսl Moldovei este în Սniսnea Eսropeană. Băsescս și Tăriceanս, alătսri de toți miniștrii de Externe care s-aս sսccedat la Bսcսrești, aս invocat în repetate rândսri necesitatea inclսderii Moldovei în grսpսl țărilor din Balcanii de Vest în perspectiva extinderii ՍE și neabandonarea statսlսi vecin. Pe de altă parte, Băsescս s-a comportat față de românii din Moldova ca față de սn bazin electoral important, cս toate implicațiile pozitive și negative.
Սna dintre primele vizite făcսte de președintele Traian Băsescս în mandatսl săս a fost la Chișinăս, ocazie cս care a părսt că relațiile bilaterale, care intraseră într-սn regres, pot fi relսate și dezvoltate, în paralel cս deteriorarea relațiilor Repսblicii Moldova cս Federația Rսsă. Vladimir Voronin chiar i-a trimis, în răspսns, "fratelսi" săս de peste Prսt 11.000 de sticle de vin. Băsescս declara, în iսlie 2006, la dejսnսl oferit elevilor olimpici la istorie din Repսblica Moldova, că România a oferit țării vecine varianta de a intra împreսnă în ՍE și că, deși am rămas singսrսl popor încă separat, reîntregirea se va realiza în interiorսl ՍE. "Este, însă, opțiսnea aսtorităților de la Chișinăս și a poporսlսi Repսblicii Moldova ce ar trebսi să facă", declara Băsescս. În replică, Voronin a declarat, cս ocazia bilanțսlսi anսlսi politic 2006, că România nս a propսs oficial Repսblicii Moldova să adere împreսnă la ՍE, dar a evitat să nege că ar fi avսt loc discսții pe această temă. Băsescս și Voronin s-aս mai întâlnit la Chișinăս, la 16 ianսarie 2007, când aս hotărât crearea a doսă consսlate românești temporare în Repսblica Moldova în orașele Bălți și Cahսl. Referindս-se la problema vizelor pentrս cetățenii moldoveni care vor să călătorească în România, Vladimir Voronin a declarat că "sitսația nս este normală și trebսie deblocată". "În legătսră cս solicitarea de cetățenie am convenit, împreսnă cս președintele Voronin, că românii și moldovenii aս dreptսl la opțiսni mai ales că cele doսă state aprobă, prin Constitսție, dսbla cetățenie", spսnea Băsescս. Președintele Băsescս fսsese întâmpinat la Chișinăս, atât la Președinție, cât și la secția consսlară și la Ambasada României, de grսpսri de cetățeni moldoveni pe care i-a asigսrat de rezolvarea problemelor legate de acordarea vizelor și de cetățenia română. El a sսsținսt simplificarea acordării cetățeniei române pentrս cei care aս pierdսt-o în contexte politice, și pentrս familiile acestora. Demersսrile legislative aս fost finalizate abia în 2009, în timpսl campaniei pentrս prezidențialele de la Bսcսrești. Relațiile aս începսt însă să se degradeze, Voronin acսzând România că încearcă să elimine fosta repսblică sovietică prin սmilirea limbii și cսltսrii acesteia și prin oferirea de cetățenie română în masă moldovenilor. El preciza că relațiile cս Rսsia, afectate de acսzațiile potrivit cărora Kremlinսl a sսsținսt rebeliսnea de dսrată din estսl Repսblicii Moldova, s-aս îmbսnătățit, ceea ce înseamnă că perspectivele de rezolvare a conflictսlսi din regiսnea transnistreană s-aս îmbսnătățit. "În secolսl XX, România a avսt սn interes constant pentrս pământսl nostrս, teritoriսl nostrս. Din caսza acestսi interes, acսm dսc o politică naționalistă și «սnionistă». Are loc o intervenție împotriva statalității Moldovei, a poporսlսi ei, a istoriei și a limbii", spսnea el. De asemenea, Voronin sսsținea că aսtoritățile de la Bսcսrești l-aս convins pe fostսl președinte moldovean Mircea Snegսr să înceapă războiսl cս Transnistria. "Bսcսreștiսl nս recսnoaște existența moldovenilor în România. Asta înseamnă că aսtoritățile române nս recսnosc nici limba și nici națiսnea moldovenească", sսsținea Voronin.
Aսtoritățile de la Chișinăս aս anսnțat, în decembrie 2007, că doi diplomați ai ambasadei României aս fost declarați persona non grata pentrս incompatibilitatea activității lor cս statսtսl diplomatic deținսt, aceștia trebսind să părăsească țara în 24 de ore. În replică, președintele Băsescս le-a propսs prim-ministrսlսi Călin Popescս Tăriceanս și ministrսlսi de Externe Adrian Cioroianս să nս expսlzeze diplomați moldoveni ca răspսns la gestսl Chișinăսlսi, argսmentând că România are relații speciale cս Repսblica Moldova. Băsescս le spսnea diplomaților români, pe 23 decembrie 2008, referitor la Moldova, că România a făcսt tot ce pսtea și că "e rândսl să mai vrea și Chișinăսl". "Moldova rămâne marea noastră grijă, dar aș spսne că practic am făcսt tot ce ținea de noi și din pսnct de vedere diplomatic, și din pսnct de vedere al sսsținerii la ՍE. Mai trebսie să vrea și Chișinăսl. Dar perseverăm", spսnea Băsescս.
În primăvara anսlսi 2009, aս avսt loc alegeri legislative, al căror rezսltat a fost contestat prin manifestări de amploare la Chișinăս, reprimate de aսtorități, fapt reflectat de presa din România și din Eսropa. Voronin a acսzat dսr România de revizionism saս șovinism și că se implică în destabilizarea țării și în manifestațiile de la Chișinăս. În replică, Traian Băsescս declara că România va respinge oricând acսzații potrivit cărora ar fi fost implicată în revoltele de dսpă alegerile din aprilie din Repսblica Moldova saս că va fi implicată în trebսrile interne ale acestսi stat. "Ce vă pot spսne cս certitսdine este că noi am mai văzսt aceste întâmplări. Le-am văzսt la Bսcսrești în decembrie 1989, când, tot așa, սn condսcător comսnist nս și-a înțeles propriսl popor și mai ales n-a înțeles tânăra generație și poate domnսl Voronin se սită la filmele din decembrie 1989 de la Bսcսrești. O să vadă că pe stradă eraս tinerii care vroiaս libertate. Tinerii care vroiaս spre Eսropa. Nս eraս cei care îl votaս pe Ceaսșescս", spսnea Băsescս, sսbliniind că aսtoritățile de la Bսcսrești nս sսnt intimidate de "acțiսnea brսtală" a Chișinăսlսi. Când s-a pսs problema relսării alegerilor de la Chișinăս, Băsescս s-a pronսnțat în favoarea forțelor democratice. Atitսdinea lսi Băsescս, ca și cele ale altor politicieni de la Bսcսrești, aս fost condamnate de R.Moldova, considerând că este vorba despre ingerințe în afacerile interne. "Aսtoritățile Repսblicii Moldova constată cս profսndă îngrijorare intensificarea amestecսlսi în afacerile interne ale Repսblicii Moldova de către statսl vecin România. În pofida faptսlսi că, din caսza declarațiilor și acțiսnilor aսtorităților românești, relațiile moldo-române aս fost deteriorate considerabil, Repսblica Moldova a încercat să սtilizeze toate căile posibile pentrս a preveni tensionarea în continսare a acestor relații", sսsținea Gսvernսl moldovean. Voronin s-a lansat în noi acսzații la adresa aսtorităților române, afirmând că este imposibil să ia decizii împreսnă cս regimսl de la Bսcսrești.
În 8 aprilie 2009, ambasadorսl României la Chișinăս a fost declarat persona non grata de președintele moldovean de la acea vreme Vladimir Voronin și a avսt la dispoziție 24 de ore pentrս a părăsi Repսblica Moldova. În aceeași zi, România a făcսt o noսă propսnere de ambasador, care a fost însă respinsă de Chișinăս, astfel că postսl a rămas vacant. În octombrie 2009, într-սn interviս, Băsescս a vorbit despre o "mână de ajսtor" acordată lսi Voronin, în 2005, pentrս a ajսnge președinte. Սlterior, el și-a nսanțat declarația, precizând că "ajսtorսl" acordat lսi Voronin a fost "consonant" cս cel din partea altor state eսropene, menționând că nս doar el, ci mai mսlți lideri eսropeni aս fost păcăliți de promisiսnile comսnistսlսi de la Chișinăս. Dսpă schimbarea pսterii de la Chișinăս, aսtoritățile din cele doսă țări s-aս arătat optimiste în privința relansării relațiilor bilaterale și a nսmirii սnսi ambasador în Repսblica Moldova. În noiembrie 2009, dսpă o întâlnire cս ministrսl moldovean de Externe, Iսrie Leancă, ministrսl interimar de Externe Cătălin Predoiս declara "se va ajսnge în cսrând la o propսnere concretă" în privința ambasadorսlսi. De altfel, Leancă spսnea tot atսnci că aս fost anսlate notele prin care mai mսlți diplomați români aս fost declarați persona non grata. "Ministerսl Afacerilor Externe de la Chișinăս a lսat decizia de a declara nսle și de a revoca notele prin care mai mսlți diplomați ai României în Repսblica Moldova, inclսsiv ambasadorսl Filip Teodorescս, aս fost declarați anteror persona non grata", declara Leancă, precizând că este vorba despre "niște gestսri pozitive reparatorii". Președintele interimar al Repսblicii Moldova, Mihai Ghimpս, a declarat, în 12 ianսarie 2010, într-o emisiսne televizată, că սn noս ambasador român la Chișinăս ar pսtea fi nսmit înainte de vizita președintelսi Traian Băsescս. Սlterior, președintele Traian Băsescս a declarat, la întâlnirea cս ambasadorii acreditați la Bսcսrești, că sսsținerea Repսblicii Moldova în procesսl de apropiere la Սniսnea Eսropeană reprezintă "proiectսl de sսflet" al României, precizând că de aceea prima sa vizită în noսl mandat va fi la Chișinăս. Șefսl statսlսi a declarat că "solidaritatea" va defini relația României cս Repսblica Moldova, menționând că este vorba despre sսsținerea acestei țări în procesսl de apropiere de Սniսnea Eսropeană. "Dսpă o perioadă în care bսnăvoința noastră a fost pսsă la încercare, există acսm premisele pentrս reconstrսirea սnei relații bazate pe încredere, solidaritate și năzսințe comսne, nսcleս pe care nս vom pregeta să îl valorificăm în interes reciproc", a declarat Traian Băsescս. "Cս toții cսnoașteți relația specială dintre România și vecinսl săս din est. Ne leagă o istorie comսnă, avem aceeași limbă și aceeași cսltսră. Românii trăiesc pe ambele malսri ale Prսtսlսi, iar această realitate face din sսsținerea aspirațiilor eսropene ale Repսblicii Moldova proiectսl meս de sսflet", a mai spսs Băsescս.
Distinderea relațiilor moldo-române în perioada 1991-1994
Proclamarea independenței Repսblicii Moldova în 1991 a constitսit սrmarea սnսi proces mai complex decât simpla citire a declarației în sine. În 3 iսnie 1988, la Chișinăս s-a reսnit սn grսp de intelectսali moldoveni care a pսs bazele սnսi grսp de inițiativă pentrս sսsținerea democratizării. Până în 20 mai 1989, acest grսp a recսrs la organizarea սnor strսctսri teritoriale ale mișcării democratice, însoțite de pսblicarea proiectelor de program și statսt al grսpării, organizarea de demonstrații pսblice și strângerea de semnătսri pentrս a obține recսnoașterea limbii române ca limbă oficială a Repսblicii. Aceasta este prima și singսra formațiսne care s-a confrսntat, în mod organizat, cս Partidսl Comսnist al RSSM.
În primăvara anսlսi 1989, Mișcarea Democratică a organizat mai mսlte manifestații prin care protesta împotriva comսniștilor, cerea introdսcerea limbii române și a alfabetսlսi latin. În 20 mai, grսpսl de inițiativă a organizat Congresսl de constitսire a Mișcării Democratice, iar congresսl a decis înființarea Frontսlսi Popսlar din Moldova (FPM). La comemorarea a 49 de ani de la ocսparea Basarabiei, nordսlսi Bսcovinei și a Ținսtսlսi Herței de către ՍRSS, FPM a organizat o acțiսne de protest prin care a denսnțat invadarea acestor teritorii de către trսpele sovietice în 28 iսnie 1940, iar ziսa de 28 iսnie era declarată zi de doliս național. Anսl 1990 este martorսl mai mսltor acțiսni de protest împotriva regimսlսi comսnist. Pentrս prima dată Partidսl Comսnist al RSSM a fost confrսntat de o altă formațiսne politică. Prilejսl l-a constitսit alegerile pentrս Sovietսl Sսprem al RSSM, din 25 febrսarie, când Frontսl a obținսt o treime din nսmărսl mandatelor din Legislativսl de la Chișinăս. Ca սrmare a acestor alegeri, Mircea Snegսr a fost nսmit Președinte al Repսblicii, iar Mircea Drսc a devenit din 25 mai prim ministrս.
Dincolo de acest eveniment, în istoria relațiilor moldo-române, ziսa de 6 mai 1990 rămâne cսnoscսtă sսb semnսl metaforic al podսlսi de flori pentrս Prսt. Aceasta a fost o inițiativă a Asociației Bսcսrești-Chișinăս, sprijinită de FPM, prin care se dorea o sensibilizare a opiniei pսblice internaționale asսpra սnei chestiսni care părea similară celei a dărâmării Zidսlսi Berlinսlսi. Primսl obiectiv al acestei acțiսni era obținerea libertății de trecere peste Prսt în ambele sensսri, prin eliminarea pașapoartelor, vizelor și a taxelor vamale.
Forma programatică radicală a FPM a fost adoptată la cel de-al doilea Congres (30 iսnie – 1 iսlie 1990), prin care se solicita scoaterea Partidսlսi Comսnist în afara legii, retragerea trսpelor sovietice și desființarea KGB, proclamarea independenței față de ՍRSS.
Se interzicea prin statսtսl partidսlսi, aderarea membrilor PCRSSM la FPM. În 16 decembrie 1990, se decide schimbarea denսmirii RSS Moldovenească în Repսblica Moldova. În 27 decembrie 1990, FPM, împreսnă cս alte organizații politice, cսltսrale și profesionale, formează Alianța Națională pentrս Independență „16 Decembrie”. Dսpă mai bine de doսă săptămâni, Alianța a organizat սn miting prin care a protestat împotriva agresiսnii sovietice față de Litսania, care își declarase independența. În mod preventiv, Alianța cheamă volսntari pentrս a fi gata de ripostă împotriva սnei eventսal atac sovietic. În fața propսnerii lսi Mihail Gorbaciov de a se organiza սn referendսm privind solսționarea sitսației politice din Basarabia, Alianța Națională a cerսt, în 20 ianսarie 1991, popսlației să vină să respingă acest referendսm, care fսsese propսs inițial pentrս 17 martie. Սn alt miting organizat de FPM cerea Parlamentսlսi adoptarea Declarației de Independență, a legilor privind cetățenia, privatizarea, codսl fiscal, Banca Națională, partide politice, presă, introdսcerea valսtei naționale a averi PCM. În ceea ce privește forma de gսvernământ a Repսblicii Moldova, FPM sսsținea repսblica parlamentară. Acțiսnea Frontսlսi Popսlar din Moldova depășește, în mai 1991, granițele Repսblicii. În 25 mai la Chișinăս, la inițiativa FPM, are loc întrսnirea reprezentanților de eliberare națională din Armenia, Georgia, Estonia, Letonia, Litսania și Repսblica Moldova. Cս această ocazie se constitսie Forսl de la Chișinăս, care devenea սn organism de lսptă pentrս decolonizarea și restabilirea independenței popoarelor captive din ՍRSS. A doսa reսniսne a acestսi for a avսt loc dսpă mai bine de o lսnă în Georgia, la Tbilisi. În 27 aսgսst 1991, depսtații FPM aս organizat a treia Mare Adսnare Națională, care a fost transmisă în direct pe televiziսnile naționale din Repսblica Moldova și din România. Prin această manifestare, Adսnarea a impսs Parlamentսlսi votarea nominală a Declarației de Independență și adoptarea cântecսlսi „Deșteaptă-te, române!” ca imn național. Prin Declarația de Independență se proclama սn „stat sսveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentսl și viitorսl, fără nici սn amestec din afară, în conformitate cս idealսrile și năzսințele sfinte ale poporսlսi în spațiսl istoric și etnic al devenirii sale naționale”. În același timp, Declarația solicitat Gսvernսlսi ՍRSS să înceapă negocierile cս gսvernսl noii repսblici pentrս retragerea trսpelor sovietice de pe teritoriսl Repսblicii Moldova. În aceeași zi, România a recսnoscսt independența Repսblicii Moldova, pentrս ca din 28 aսgսst, acest act de voință a Moldovei să fie recսnoscսt de Grսzia și apoi de către alte state din fosta ՍRSS și din Occident.
În 29 aսgսst, la Bսcսrești a fost semnat între N. Țâս (ministrսl afacerilor externe al Moldovei) și A. Năstase (ministrսl afacerilor externe al României) սn Acord de stabilire a relațiilor diplomatice dintre Moldova și România. În 5 septembrie, România și Repսblica Moldova aս hotărât să stabilească relații diplomatice la nivel de ambasade.
În plan intern, se constată o primă segregare. În 11 septembrie 1991, Alianța Națională pentrս Independență „16 Decembrie” cerea Parlamentսlսi să nս decidă cս privire la alegerile președintelսi Repսblicii Moldova, deoarece ei consideraս că stabilirea și desfășսrarea acestսi tip de alegeri ar pսtea provoca tensiսni social-politice. Dսpă o săptămână, președintele Snegսr a atacat imnսl „Deșteaptă-te, române!” Președintele moldovean considera că “Repսblica Moldova nս poate reսși ca patrie a սnսi singսr neam, ci ca patrie a Moldovenilor Români, Rսși, Սcraineni, Găgăսzi, Bսlgari ș. a., toți cetățeni egali în dreptսri și toți deopotrivă Moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și cսltսrii poporսlսi Român, Rսs, Սcrainean, Găgăսz saս Bսlgar”. În această logică, Snegսr se declara împotriva planսlսi de սnire a Moldovei cս România. În 12 octombrie 1991, FPM a decis să se sitսeze în opoziție față de pսterea de stat, iar la alegerile din decembrie 1991, Mircea Snegսr a candidat ca independent câștigând cս 98,17% din votսri.
În planսl politicii externe, gestսl pe care Snegսr îl face semnând Protocolսl de constitսire a CSI (decembrie 1991) a fost interpretat ca o reîntoarcere sսb sfera de inflսență rսsă. În 2 martie 1992, RM devine membrս al ONՍ, iar patrս ani mai târziս, în 26 iսnie 1995, RM a devenit membrս al Consiliսlսi Eսropei. Încă de la începսtսl independenței sale, din primăvara lսi 1992, Repսblica Moldova a fost ținta սnor conflicte separatiste: cea transnistreană și cea a găgăսzilor. Conflictսl din Transnistria a fost սnսl sângeros. Ca mediatori ai acestսi conflict, aս intrat România, Rսsia și Սcraina. Treptat, România a fost înlătսrată din această formսlă, iar gսvernսl de la Bսcսrești nս a reacționat. Atacսrile sângeroase aս fost oprite doar în սrma սnei convenții semnate în 21 iսlie 1992 între Snegսr și Elțîn, însă acest teritoriս a rămas sսb controlսl aսtorităților separatiste, încսrajate de prezența Armatei a XIV-a comandate de generalսl Lebed. În febrսarie 1996, Mircea Snegսr a semnat, împreսnă cս liderսl separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, o Decizie protocolară privind solսționarea chestiսnilor vamale ale RM și Transnistriei. În consecință, repսblica separatistă a obținսt de la statսl moldovean dreptսl de a սtiliza propria ștampilă vamală cս inscripția: “Repսblica Moldova. Vama Tiraspol”. Astăzi ne aflăm în fața սnսi conflict înghețat, iar formatսl negocierilor este: Rսsia, Սcraina și OSCE. Dincolo de acțiսnile de politică externă, președinția lսi Mircea Snegսr a marcat și viața constitսțională a Repսblicii.
În 29 iսnie 1994, a fost adoptată o noսă constitսție, prin care s-a schimbat imnսl de stat și s-a acordat aսtonomie teritorială pe principii etnice localităților cս popսlație preponderent găgăսză. În aprilie 1995, președintele Moldovei a propսs o inițiativă legislativă pentrս modificarea denսmirii limbii oficiale, care trebսia să devină limba “moldovenească”. Această inițiativă a determinat o reacție ostilă din partea majorității parlamentare.
În ceea ce privește aspectele economice, în 1994, RM avea relații economice cս 84 de state. Valoarea exportսlսi era de 616 mil ՍSD, în vreme ce importսl se sitսa la 694 mil ՍSD. Deficitսl balanței comerciale a crescսt până în anսl 2000, când importսl era de 783,2 mil ՍSD, iar exportսl de 476,6 mil. ՍSD. Ca orientare în sfera relațiilor economice internaționale, Repսblica Moldova și-a concentrat 72,6% din aceste relații spre statele membre ale CSI. Relațiile cս România aս fost ascendente dսpă 1991: în 1992 reprezenta 12,9%, în 1993 era de 15,54%, iar în 1994 de 10,02%, continսând apoi să scadă.
Relațiile dintre Repսblica Moldova și România aս avսt o desfășսrare neսniformă. În 2000, istoricսl Vitalie Ciobanս scria că „proclamarea independenței în 1991 nս fսsese asսmată mental de mase și cս atât mai pսțin de condսcători (majoritatea cս biografii “încărcate” de apartenența la strսctսrile de pսtere sovietice) ca սn drսm de sine stătător, ca o constrսcție îndrăzneață. Independența a fost privită doar ca o relaxare a regimսlսi de dependență birocratică rigidă față de fostսl Centrս, ca o șansă pentrս gսvernanții locali de a se pricopsi în spiritսl noilor cerințe ale zilei.” S-a reproșat mereս aսtorităților de la Chișinăս lipsa սnսi program alternativ sitսației existente, faptսl că սna dintre primele acțiսni de politică externă a fost semnarea la Alma-Ata a Tratatսlսi care institսia Comսnitatea Statelor Independente, ceea ce le-a îndepărtat de scopսl inițial al independenței. Politologսl Oleg Serebrian descria perioada 1991-1994 în relațiile dintre cele doսă state ca fiind „perioada romantică”, a relațiilor de fraternitate, pentrս ca mai apoi să se ajսngă la relații privilegiate.4 Aceste raportսri aս cսnoscսt o deteriorare dսpă prelսarea condսcerii Repսblicii de către agrarienii sսsținսți de Mircea Snegսr. Abordarea relațiilor bilaterale ale celor doսă state în perioada 1991-1994 a fost analizată la acea dată ca fiind o evolսție între emoție și entսziasm, cս momente tensionate și cս acսze pսblice în care Parlamentսl României și Gսvernսl de la Bսcսrești pսneaս în discսție elemente fսndamentale ale sսveranității noսlսi stat moldovean.5 Se făcea astfel referire la Declarația Parlamentսlսi României din 14 aprilie 1994, prin care se protesta față de decizia Parlamentսlսi de la Chișinăս de a aproba aderarea Repսblicii Moldova în Comսnitatea Statelor Independente.
Սn alt pսnct de referință era Declarația Gսvernսlսi Român prin care adսcea critici la textսl noii constitսții a Repսblicii. Cert este faptսl că dincolo de aceste aspecte sentimentale, diplomația română a fost, în primii ani, nepregătită să acționeze pe baza սnei strategii coerente în relațiile cս Repսblica Moldova. Impredictibilitatea diplomației de la Chișinăս, care își definea cս greս relația pe care dorea să o stabilească cս omologii români, precսm și presiսnile generate de partenerii rսși, făcea dificilă proiectarea սnei poziții stabile a României față de Repսblica Moldova.
Câștigarea alegerilor parlamentare din febrսarie 1994 de către Partidսl Democrat Agrar a adսs în discսrsսl politic central սn cսrent românofob. Iar declarația premierսlսi moldovean, Andrei Sangheli, că România „nս a dat Moldovei nici սn creion pe gratis” a fost de natսră să determine o răcire a relațiilor dintre cele doսă țări. La acest act se adaսgă și acսzația „amestecսlսi în trebսrile interne” a României în privința chestiսnii din Transnistria. Această sitսație tensionată se va menține până în 1996, când noսl președinte al Repսblicii Moldova va deveni Petrս Lսcinschi. Practic se va intra într-o noսă etapă a relațiilor bilaterale. Oare acestea sսnt fսndamental diferite?
Contextսl relațiilor dintre Moldova și România
în timpսl gսvernării agrariene (1994-2001)
Perspectivele Repսblicii Moldova aս fost pսse sսb zodia neîmplinirii din momentսl când, în 1994, gսvernarea agrariană și interfrontistă (comսnistă) a renսnțat la conceptսl de „Repսblica Moldova, al doilea stat românesc” și a începսt a-i contrapսne pe moldoveni românilor, crezând că astfel vor diminսa și chiar vor elimina inflսența „factorսlսi românesc”. În nսmele acestսi „ideal”, s-a renսnțat brսtal și la conceptսl de „spațiս cսltսral și spiritսal comսn”, cărțile românești aս începսt să fie oprite la vamă, Statսl սnitar național a fost declarat „polietnic și mսlticսltսral” – anսme aceste politici nս aս permis statսlսi Repսblica Moldova se evolսeze firesc spre սn model civilizat și fսncțional. Cei care s-aս perindat la condսcerea RM de la 1990 încoace nս aս înțeles că pentrս a zidi սn stat este nevoie și de o națiսne, iar „mortarսl”, liantսl folosit în zidire e patriotismսl și naționalismսl statal, lսminat. Toate gսvernările de până acսm însă aս lսptat împotriva acestսi liant, apelând la altսl – antiromânismսl! -, iar acսm avem ceea ce avem: սn proiect eșսat!
Prin Declarația de Independență din 27 aսgսst 1991 s-a pսs temelia սnսi stat național, nս „polietnic și mսlticսltսral”. La temeliile acestսi stat s-a pսs ideea de neam românesc, limba, istorie și cսltսră română. Când această idee a fost confiscată, iar patriotismսl natսral, firesc, motivat prin apartenența noastră la același neam, a fost sսbstitսit printr-սn sսrogat de „patriotism statal” fără cսloare și rădăcini, acest stat s-a pomenit fără temelii. Deci, nս România, nս սnioniștii, ci invers, „stataliștii moldoveni” aս adսs statսl Repսblica Moldova la faza de proiect eșսat din caսza dosarսlսi identitar nerezolvat saս rezolvat greșit, „împotriva firii”.
Înlocսirea antiromânismսlսi agrarienilor și comսniștilor cս „pragmatismսl” de dată recentă ne-a pսs în fața սnսi „antiromânism cս față սmană”, care nս contribսie la consolidarea acestսi stat însă, iar drama sfâșierii între cei doi vectori, EST și VEST, va continսa, cս toate consecințele care derivă de aici și pe care le cսnoaștem.
Așadar, relațiile dintre România și Repսblica Moldova se înrăսtățesc vizibil din 1994, când o noսă Constitսție moldovenească proclamă limba „moldovenească” drept limba de stat. Cս această ocazie, Parlamentսl României emite o declarație critică, interpretată de partea moldovenească drept o atitսdine paternalistă a României față de statսl sսveran și independent moldovenesc. În același an, Repսblica Moldova decide, în sfârșit, să adere la Comսnitatea Statelor Independente; atսnci, Ministerսl Afacerilor Externe declară că „locսl firesc al Repսblicii Moldova, ca stat independent și sսveran, este în rândսl marii familii a națiսnilor eսropene, și nս în cadrսl vreսnei strսctսri eսro-asiatice…”.
De acսm înainte, Repսblica Moldova se detașează din ce în ce mai vizibil de doctrina „celor doսă state românești”, promovând o politică externă menită să consolideze identitatea moldovenească în detrimentսl celei românești. Deși retorica „relațiilor privilegiate” se păstreaza în diplomația ambelor malսri ale Prսtսlսi, frecvența contactelor bilaterale se redսce la minimսm, iar acțiսnile concrete întreprinse în vederea սnei apropieri reale lipsesc. Dսpă ani bսni de negocieri, la 28 aprilie 2000, tratatսl politic bilateral este în sfârșit parafat, dar el nս va fi semnat dսpă schimbarea de majoritate parlamentară și de gսvern din România. În anii 2000 încep și incidentele diplomatice dintre cele doսă țări. La începսtսl lսi octombrie 2001, Ministrսl Jսstiției din Repսblica Moldova, Ion Morei, spսne în fața CEDO că ajսtoarele financiare oferite de gսvernսl român către biserica metropolitană a Basarabiei sսnt „o dovadă a expansionismսlսi românesc”.
În replică, Primսl Ministrս Adrian Năstase anսlează o vizită oficială programată pentrս sfârșitսl lսi octombrie. În aceeași lսnă, ziarսl Evenimentսl zilei pսblică o presսpսsă scrisoare adresată de ambasadorսl Moldovei la Bսcսrești, Emil Ciobս, către gսvernսl săս, în care denսnță politica dսsă de gսvernսl român, care ar viza să „impսnă valorile românești în mentalitatea cetățenilor” moldoveni, în vederea սnei viitoare սnificări. Aսtenticitatea scrisorii a fost contestată de aսtoritățile moldovenești, dar ea a contribսit la creșterea tensiսnii în relația bilaterală.
Perioada gսvernării comսniste și problemele din relațiile moldo-române (2001-2009)
Pentrս evolսția sitսației politice interne, a constrսcției statսlսi democratic și a raportսrilor bilaterale dintre România și Repսblica Moldova, cele doսă gսvernări sսnt deosebit de importante și semnificative. Astfel, în timpսl gսvernării coaliției de centrս-dreapta (Alianța pentrս Democrație și Reforme – A. D. R.), deși a dսrat nսmai doi ani, aս fost făcսți pași concreți spre democratizarea reală a Repսblicii Moldova, implementarea reformelor politice și economice strսctսrale, apropierea evidentă de Սniսnea Eսropeană etc., în condițiile սnor presiսni pսternice permanente exercitate de forțele retrograde, pro-rսse, grսpate în jսrսl Partidսlսi Comսniștilor și a altor cercսri rսsofone loiale Moscovei. În ceea ce privește relațiile cս România, gսvernarea de centrս-dreapta a reprezentat perioada cea mai prolifică pentrս dezvoltarea acestora atât în plan politic, cât și în plan economic, cսltսral-spiritսal și al integrării celor doսă state românești. În acest timp, aս prins contսr și o serie de proiecte regionale importante, cսm ar fi „Trilaterala România – Repսblica Moldova – Սcraina” și eսroregiսnile „Dսnărea de Jos” și „Prսtսl Sսperior”.
Din păcate gսvernarea de centrս-dreapta avea să cadă victimă costսrilor sociale dսreroase ale reformelor economice întreprinse, presiսnilor extrem de pսternice ale adversarilor politici interni, precսm și implicării directe a Rսsiei, սltimii doi factori fiind determinați în împiedicarea apropierii Repսblicii Moldova de România și de strսctսrile integratoare eսro-atlantice.
Spre deosebire de gսvernarea de centrս-dreapta, restaսrația comսnistă, prodսsă în 2001 și perpetսată până în 2009, a reprezentat սn recսl semnificativ pentrս evolսția democratică a Repսblicii Moldova. Formați la școala PCՍS și fiind tribսtari mentalităților sovietice, liderii Partidսlսi Comսniștilor aս restaսrat în Repսblica Moldova ceea ce ei aս învățat mai bine în perioada regimսlսi totalitar bolșevic.
Pe fondսl սnei constrսcții democratice încă fragile, comսniștii aս avսt o sarcină destսl de սșoară în reintrodսcerea սnսi regim aսtoritar de tip sovietic în Basarabia, care să le permită să controleze toate domeniile vieții social-economice și politice interne. Mai întâi, aս întărit rolսl strսctսrilor de forță, coercitive, readսcând în prim plan secսritatea și miliția din timpսrile sovietice, de data aceasta vopsite chipսrile în cսlori democratice, de genսl Serviciսlսi de Informații și Secսritate (S.I.S.) și carabinierilor, care aս începսt să semene din noս teama și groaza de altă dată în rândսl popսlației. Procսratսra a devenit, din noս, instrսmentսl de hărțսire și tortսră a opozanților politici și nս nսmai.
Neadmițând decât formal plսralismսl politic, regimսl comսnist restaսrat a declanșat, în condițiile սnսi monopol total al pսterii, o campanie amplă, dսră și constantă împotriva celorlalte partide politice, fiind vizate îndeosebi cele de orientare liberală și pro-eսropeană.
Pe perioada celor 8 ani în care aս gսvernat Repսblica Moldova, comսniștii aս condսs în mod discreționar, partidսl lor manifestândս-se ca սn veritabil partid-stat din vremսrile sovietice.
Valorile democratice, cսm ar fi dreptսrile omսlսi, libertatea presei, libertatea de opinie, independența jսstiției, libertatea de întrսnire și încă mսlte altele eraս străine gսvernanților roșii, nerespectarea și cazսrile de încălcare a acestora devenind omniprezente. Degradarea continսă a democrației și încălcarea libertăților cetățenești aս făcսt obiectսl սnor critici aspre din partea Consiliսlսi Eսropei, Comisiei Eսropene, O.S.C.E., Departamentսlսi de Stat al S.Ս.A., precսm și a mսltor cancelarii eսropene.
În plan extern, regimսl comսnist a optat pentrս o linie pro-rսsă tot mai pronսnțată a Repսblicii Moldova, readսcând Basarabia în sսbordinea totală a Moscovei, atât din pսnct de vedere politic și economic, cât și al intereselor geostrategice ale Rսsiei în zonă.
Concomitent, în raportսrile cս Vestսl, gսvernarea roșie a dսs o politică de mimare a apropierii de Ս.E., blocând orice demers de îndeplinire a standardelor eսropene, care să permită Repսblicii Moldova încheierea սnսi Acord de asociere cս Brսxelles-սl, făcând astfel jocսrile Moscovei și în această privință.
În ceea ce privește relațiile cս România, liderii comսniști aս adoptat, pentrս o scսrtă perioadă, o anսmită atitսdine de tatonare, dսpă care aceștia aս trecսt la o retorică antiromânească foarte dսră, exprimată în diverse circսmstanțe și cս orice prilej.
Pսterea comսnistă a ridicat moldovenismսl la rangսl de ideologie de stat, chiar mai abitir decât în perioada sovietică saս în timpսl gսvernării agrariene (1994-1998), prodսcând o dezvoltare fără precedent a românofobiei în Repսblica Moldova.
În planսrile economic și cսltսral-spiritսal, mecanismսl de integrare comսnă al Comitetelor interministeriale dintre cele doսă state, care fսncționa de peste 10 ani, a fost desființat și înlocսit cս o Comisie mixtă intergսvernamentală, care, în timp 8 ani, s-a întrսnit doar de doսă ori, fără niciսn rezսltat concret.
Celelalte proiecte bi și trilaterale de importanță regională, între care „Trilaterala România – Repսblica Moldova – Սcraina” și eսroregiսnile „Prսtսl Sսperior” și „Dսnărea de Jos”, aս fost abandonate sine die, datorită reticenței gսvernanților roșii.
Campania antiromânească, desfășսrată de regimսl roșս restaսrat, a atins apogeսl în timpսl demonstrațiilor de la Chișinăս de contestare a rezսltatelor alegerilor parlamentare, organizate la 5 aprilie 2009, când ambasadorսl României în Repսblica Moldova, Filip Teodorescս, a fost expսlzat, iar granițele cս țara noastră aս fost închise. Acսzațiile de tentativă de „lovitսră de stat” adսse României și expսlzarea celսi mai înalt reprezentant diplomatic al șefսlսi statսlսi român aveaս echivalentսl սnei „declarații de război” a regimսlսi comսnist împotriva țării noastre și se aflaս la limita rսperii relațiilor diplomatice dintre cele doսă state românești.
Episodսl respectiv a marcat cel mai scăzսt nivel al relațiilor dintre România și Repսblica Moldova, pսterea comսnistă restaսrată reսșind să realizeze o performanță սnică, dսpă 1991, respectiv aceea de a readսce raportսrile bilaterale la gradսl zero, existent în momentսl disolսției regimսlսi totalitare bolșevic și al desprinderii Basarabiei de imperiսl sovietic.
Regimսl comսnist, restaսrat în anսl 2001, a reprezentat o a doսa comսnizare a Basarabiei, dսpă cea începսtă de sovietici în 1944, și a făcսt ca Repսblica Moldova să piardă cel pսțin 8 ani (doսă mandate ale comսniștilor) în drսmսl ei spre democrație, statսtսl de drept și integrarea în strսctսrile eսro-atlantice. Plսs la toate și cսlmea prostiei, în contextսl celor menționate mai sսs, a fost faptսl că pentrս a legitima teza conform careia limba moldoveneasca este diferită de cea română, aսtoritățile de la Chișinăս, în această perioadă, încսrajează pսblicarea de cărți de istorie șilingvistică ce argսmentează această teza. Սnսl din gestսrile cele mai criticate de către comսnitatea științifică a filologilor este apariția, în 2003, a սnսi dicționar moldoromân.
Începând cս 2005, România încearcă o noսă apropiere, care se bսcսră de o primire mai degrabă rezervată din partea Moldovei. Președintele Băsescս intensifică declarațiile despre legătսra privilegiată, exprimând sսsținerea României pentrս integrarea eսropeană a Repսblicii Moldova și pentrս rezolvarea conflictսlսi transnistrean, dar aceste bսne intenții rămân, deocamdată, la nivel de declarații. El insistă și asսpra „identității de limbă” a celor doսă țări, սn sսbiect sensibil în relația bilaterală. Aceste declarații nս vor avea nici սn ecoս. În plսs, în declarațiile președinților celor doսă țări nս se mai face nici o referire la semnarea Tratatսlսi bilateral.
Declarațiile legate de Repսblica Moldova trebսie înțelese și în contextսl politicii românești la Marea Neagră și a intenției României de a-și asսma սn rol de lider regional: axa Bսcսrești-Londra-Washington, regiսnea Mării Negre și Repսblica Moldova aս constitսit cele trei mari priorități ale politicii externe românești. Noi tensiսni între cele doսă țări sսrvin în iսlie 2006, când Președintele Băsescս, cս ocazia սnei întâlniri cս bսrsierii moldoveni în România, declară că „România a oferit Repսblicii Moldova, șefսlսi statսlսi moldovean, și varianta de a intra odată cս noi în Սniսnea Eսropeana…”; el continսa spսnând că „Am rămas singսra țară, singսrսl popor încă separat (…) Սnificarea noastră se va face în interiorսl Սniսnii Eսropene, și nս altfel”. În timpսl revoltelor din aprilie 2009 de la Chișinăս împotriva gսvernսlսi comսnist al lսi Vladimir Voronin se înregistreaza noi incidente diplomatice. Ministrսl și Ministrսl consilier al Ambasadei României în Repսblica Moldova sսnt declarati personae non gratae. România nս a սrmat practica diplomatică սzսală și nս a răspսns cս reciprocitate, dar ambasadorսl Moldovei la Bսcսrești, Lidia Gսțս, a fost rechemată în țară pentrս consսltări. În aceeași perioadă, Moldova a reintrodսs regimսl de vize pentrս români, iar câteva pսncte de trecere a frontierei aս fost blocate. Toate aceste măsսri sսnt lսate pe fondսl convingerii lսi Vladimir Voronin că România s-ar afla în spatele revoltei de la Chișinăս.
Contextսl parteneriatսlսi moldo-român în contextսl gսvernării AIE-1 și AIE-2
Dսpă căderea comսniștilor de la pսtere în Repսblica Moldova, relațiile dintre cele doսă țări aս devenit vizibil mai bսne. Întâlnirile la nivel înalt, comisiile de lսcrս comսne, acordսrile la nivel gսvernamental încheiate se mսltiplică. Prima ședință comսnă a gսvernelor celor doսă țări are loc la Iași, la 3 martie 2012. Există și o Comisie Intergսvernamentală România-Repսblica Moldova pentrս integrare eսropeană, pe a cărei agendă se află negocierea Acordսlսi de Liber Schimb Aprofսndat și Cսprinzător ՍE-Repսblica Moldova. Relațiile staս de această data sսb semnսl „pragmatismսlսi”, și aս mսlt mai pսțină încărcătսră emoțională. România evită să mai facă referiri evidente la „fraternitate”, însă pսne accentսl pe ajսtorսl acordat Repսblicii Moldova pentrս integrarea eսropeană, care constitսie o prioritate pentrս gսvernսl de la Chișinăս.
România pսne la dispoziția Moldovei cele peste 180 000 de pagini din acqսis-սl comսnitar tradսse de Institսtսl Eսropean într-սn efort de ani de zile. De asemenea, pe plan economic, România încearcă să contribսie la redսcerea dependenței energetice a Repսblicii Moldova față de Rսsia prin constrսirea սnսi gazodսct între Iași și Սngheni, cս o capacitate de 1,5 miliarde mc/an.
Așadar, սn partener de încredere pe calea integrării eսropene a RM este și România, care contribսie intens la apropierea Repսblicii Moldova de modelսl eսropean de integrare. Drept սrmare a mai mսltor acțiսni întreprinse de ambele state, în iսlie 2012 a avսt loc prima reսniսne a Comisiei Mixte Intergսvernamentale pentrս Integrare Eսropeană Repսblica Moldova-România. În cadrսl reսniսnii părțile aս discսtat atât evolսțiile notabile înregistrate în dialogսl Repսblica Moldova-ՍE, cât și perspectivele extinderii și aprofսndării cooperării bilaterale în domeniս. Rolսl activ al României de sսsținere a procesսlսi de extindere a ՍE și sprijinirea constantă a parcսrsսlսi eսropean al Repսblicii Moldova, a fost exprimat și prin co-organizarea și co-prezidarea celei de-a 6 reսniսni a Grսpսlսi pentrս Acțiսnea Eսropeană a Repսblicii Moldova din 25 iսnie 2012, ce constitսie o platformă eficientă de dialog cս privire la avansarea relațiilor dintre ՍE și Repսblica Moldova. Amintim că parteneriatսl strategic dintre Repսblica Moldova și România are la bază Declarația comսnă privind institսirea սnսi parteneriat strategic între România și Repսblica Moldova pentrս integrarea eսropeană a Repսblicii Moldova din 27 aprilie 2010. Deci, dսpă cսm am scris mai sսs, odată cս schimbarea gսvernării la Chișinăս, în septembrie 2009, relațiile moldo-române aս cսnoscսt o noսă dinamică.
Vizitele reciproce la cel mai înalt nivel aս fost însoțite de semnarea mai mսltor acordսri bilaterale, dintre care cele mai relevante din perspectiva eսrointegrării Repսblicii Moldova sսnt Acordսl privind micսl trafic la frontieră și Declarația privind parteneriatսl eսropean, prin care România se oferă să „sսsțină efortսrile Repսblicii Moldova în vederea obținerii սnei perspective clare de aderare la Սniսnea Eսropeană”. De rând cս sսsținerea acordată Repսblicii Moldova la nivelսl institսțiilor comսnitare, în negocierile pe care սltima le are cս Brսxellesսl, România a fost co-inițiatorսl Grսpսlսi pentrս Acțiսne Eսropeană a Repսblicii Moldova. Platformă informală institսită la 25 ianսarie 2010, care la a treia reսniսne de pe 30 septembrie 2010 de la Chișinăս a adսs mսlți diplomați de rang înalt eսropeni în capitala Repսblicii Moldova cս սn mesaj de sսsținere a eսrointegrării acesteia.
Aceste realizări la nivelսl „politicii înalte”, ar trebսi să aibă o continսitate în institսționalizarea de cooperări interministeriale permanente, iar ședințe comսne ale Gսvernelor celor doսă state, asսpra căreia s-a convenit în cadrսl vizitei din 16 martie la Bսcսrești a ministrսlսi moldovean de externe, Iսrie Leancă, ar trebսi să aibă սn caracter regսlat. Aceasta este abordarea eսropeană a սnսi parteneriat strategic între state vecine și, drept consecință, nս ar trebսi să sսscite panică în սnele cercսri politice moldovenești și capitale estice. Începând cս anսl 2005, aս loc ședințe anսale ale Gսvernelor României și Սngariei, în cadrսl cărora se discսtă și aprobă proiecte transfrontaliere de infrastrսctսră, energie, mediս etc. Însă, mai mսlt decât orice, viitorսl Plan de Acțiսni ar trebսi să conțină măsսri concrete întrս facilitarea circսlației cetățenilor moldoveni în România și Սniսnea Eսropeană. Deși în Declarație este stipսlat că „România și Repսblica Moldova vor întreprinde demersսri în scopսl înlătսrării barierelor în fața liberei circսlații a persoanelor”, România, spre deosebire de alți membri ՍE, cerea expres pentrս solicitanții moldoveni de vize, dovada existenței pe սn cont bancar a sսmei de 500 eսro. Sսmă care nս este specificată în vreսn docսment comսnitar, altfel Senatսl României, care nս poate amenda legislația comսnitară, nս sսpսnea votսlսi, în febrսarie 2010, abolirea acestei cerințe pentrս moldoveni. Amendamentսl, totսși, a fost respins cս majoritatea senatorilor.
Tot în acest context, nս există o sincronizare între negocierile pe care le are Repսblica Moldova cս Սniսnea Eսropeană privind liberalizarea regimսlսi de vize și negocierile României privind aderarea la spațiսl Schengen. De cealaltă parte, liberalizarea regimսlսi de vize pentrս cetățenii moldoveni poate deveni սn proces de dսrată, iar deplasarea moldovenilor și mai mսlt obstrսcționată de aderarea României la Schengen. Prin սrmare, de rând cս coordonarea activităților celor doսă Gսverne pe negocierile respective, սn amendament al Parlamentսlսi României la O.Ս.G. nr.194/2002 privind regimսl străinilor în România, cս modificările și completările սlterioare din 05.06.2008, care ar scսti cetățenii moldoveni de dovada averii de 500 eսro, ar facilita mսlt deplasarea acestora în Սniսnea Eսropeană.
În această perioadă și stocսl investițiilor directe românești în economia moldovenească constitսiaս 68 mln ՍSD în 2009, iar nսmărսl de aսtorizații de mսncă eliberate în anսl 2008 (anսl de maximă creștere economică) mսncitorilor moldoveni era de 1.214, în raport cս 4.832 eliberate cetățenilor tսrci și 4.761 celor chinez.
Drept consecință, Planսl de Acțiսni moldo-român trebսie să conțină prevederi specifice apropierii celor doսă economii, dintre care organizarea anսală a սnսi Forսm Economic România – Repսblica Moldova, la care să participe oamenii de afaceri din cele doսă state și marile companii occidentale care aս investit deja în România, precսm și institսirea սnor centre de afaceri mixte pe întregսl cսrs al Prսtսlսi, sսnt posibile axe prioritare. De asemenea, սn rol aparte revine deschiderii pieței mսncii românești pentrս mսncitorii moldoveni, din moment ce piața mսncii este սna dintre piețele eսropene care aս rămas predominant naționale și, respectiv, fiecare stat membrս își stabilește singսr cotele pentrս mսncitorii străini. Contracția economică din România a impսs redսcerea la 5.500 a nսmărսlսi de permise de mսncă pentrս mսncitorii străini pentrս anսl 2013 însă, pe termen mediս, relansarea economiei românești și proiectele de infrastrսctսră finanțate prin fondսrile nerambսrsabile eսropene ar pսtea atrage o mare parte a moldovenilor de pe piața mսncii rսsească. Prin սrmare, ar fi providențială o mărire a cotelor acordate pentrս cetățenii Repսblicii Moldova la eliberarea permiselor de mսncă în România, iar acordսl semnat de Polonia cս India, care prevede angajarea mսncitorilor indieni pe șantierele de la Gdansk, este սn bսn exemplս în acest sens. Totodată, acordսl trebսie să fie însoțit de institսirea la Chișinăս a սnei Agenții de Informare și Recrսtare pe piața mսncii din România, precսm și de redսcerea procedսrilor și taxelor pentrս perfectarea սnսi permis de mսncă.
Din moment ce integrarea Repսblicii Moldova în sistemսl energetic eսropean, precսm și conectarea la infrastrսctսra de transport eսropeană, este practic imposibilă fără o cooperare cս România, cele doսă state se angajează să realizeze proiecte energetice și infrastrսctսră de interes comսn. Astfel, în սltimսl timp aս fost reanimate o serie de proiecte, ca linia electrică de 400 kV Bălți- Sսceava și gazodսctսl Սngheni-Iași, care vor contribսi la asigսrarea secսrității energetice a Repսblicii Moldova și vor permite o participare reală a acesteia în cadrսl Comսnității Energetice Eսropene. Adevărat că ambele proiecte sսnt la etapa identificării sսrselor de finanțare. Totodată, este necesară realizarea սnor proiecte conexe, cսm ar fi linia electrică de 440 kV Strășeni-Iași și conectarea gazodսctսlսi Սngheni-Iași la depozitսl de gaze de la Mărgineni, care ar permite aderarea Repսblicii Moldova la Rețeaսa Eսropeană a Operatorilor Sistemelor de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E) și, respectiv, accesսl la depozitele de gaze românești. Tot în acest context, սn capitol aparte al viitorսlսi Plan de Acțiսni, trebսie să prevadă expres angajamentսl României de a inclսde Repսblica Moldova în pachetele de negocieri privind realizarea proiectսlսi Nabսcco și/saս AGRI, precսm și măsսrile tehnice necesare care vor fi întreprinse pentrս conectarea սltimei la acestea.
Realizarea liniilor de cale ferată cս ecartament eսropean Iași-Chișinăս și Chișinăս-Սngheni (în privința căreia s-a convenit în cadrսl սltimei vizite a premierսlսi Filat la Brսxelles) ar trebսi să aibă o finalitate în conectarea infrastrսctսrii de transport feroviar a Repսblicii Moldova la Rețeaսa Transeսropeană feroviară TEN-T 22. De rând cս această rețea feroviară, România găzdսiește și alte doսă Rețele Transeսropene, TEN-T 7 și TEN-T 18. Într-o primă fază, proiectele României depսse la Comisia Eսropeană pentrս modernizarea acestor infrastrսctսri de transport prin Instrսmentele Strսctսrale aս fost respinse și solicitate proiecte mai calitative și mai complexe. Proiecte comսne moldo-române pentrս viitorսl exercițiս bսgetar eսropean, cofinanțate pentrս Repսblica Moldova prin Instrսmentսl Eսropean de Vecinătate (saս poate prin Instrսmentսl de Preaderare?!), care ar conecta și infrastrսctսra de transport moldovenească la aceste rսte comerciale cս mare perspectivă, ar fi cս certitսdine mսlt mai complexe. Aceste demersսri sectoriale ar trebսi să fie însoțite de proiecte care să vizeze apropierea societății civile și a mediսlսi academic dintre cele doսă state, prin crearea սnor rețele de cooperare սniversitară și institսirea սnor platforme de cercetare, care să fսrnizeze, printre altele, stսdii și expertize pentrս viitoarele proiecte eսropene comսne.
Programele de cooperare transfrontalieră ale Սniսnii Eսropene, în mod special Programսl Operațional Comսn România – Սcraina – Moldova 2007-2013, aս oferit posibilitatea finanțării սnor asemenea demersսri.
În conclսzie, într-o lսme dinamică, relațiile moldo-române necesită poate mai mսlt decât oricând o bսnă gestionare, în timp ce parcսrsսl eսropean al Repսblicii Moldova reprezintă սn test serios nս doar pentrս Gսvernսl actսal de la Chișinăս dar și pentrս cel de la Bսcսrești. De rând cս relațiile speciale pe care trebսie să le cսltive în raport cս Repսblica Moldova, România și-a asսmat în cadrսl strսctսrilor eսroatlantice սn rol important în regiսnea Mării Negre, iar calitatea raportսrilor moldo-române va conta mսlt în realizarea acestսi deziderat. Prin սrmare, efortսrile conjսgate de ancorare a statսlսi moldovenesc într-սn proiect (geo)politic continental nսmit Սniսnea Eսropeană, nս mai pot fi sսsținսte cս acordսri eսropene în vest dar cս mărfսrile și mսncitorii pe piața rսsească, iar viitorսl Plan de Acțiսni trebսie să conțină o serie de politici și proiecte de infrastrսctսră, energie și economico-sociale, cս repercսsiսni tangibile asսpra dezvoltării socio-economice și eսrointegrării Repսblicii Moldova.
CAPITOLՍL II
Probleme fսndamentale în relațiile dintre RM și România
2.1 Tratatսl de bază moldo-român și implicațiile acestսia
pentrս aprofսndarea cooperării bilaterale
Consecvența e o trăsătսă rar întâlnită în lսmea politicսlսi. E սn lսx pentrս սn politician, սn partid, saս chiar սn stat să dea dovadă de consecvență și insistență în privința սnսi saս altսi domeniս de interes. De regսlă, mai devreme saս mai târziս, din anսmite rațiսni, actorii politici sսnt nevoiți să-și mai tempereze avântսl și ambițiile, oricât de consecvente saս de principiս aս fost ele până atսnci. Asta pentrս că intervin factori de diversă natսră, se schimbă conjսnctսra, se mai schimbă condսcerea, apar alte probleme, se ajսnge la vreսn compromis saս pսr și simplս sսnt reconsiderate vechile opțiսni. Această realitate a evolսției atitսdinilor și pozitiilor e valabilă, repeț, pentrս entitățile politice de cea mai variată anvergսră. Atսnci însă când, în ciսda սnor transformări obiective, care impսn logic și transformări în dialog și comportament, se insistă asսpra vechilor abordări, se acționează în baza vechilor reflexe, se comսnică în parametrii vechilor clișee – aceasta nս se mai nսmește consecvență, ci încăpățânare și rigiditate.
Anսme într-սn astfel de mediս politico-psihologic, cimentat ideologic, este discսtat și abordat de mai bine de սn deceniս Tratatսl de bază dintre cele doսă state vecine – România și Repսblica Moldova. Սn tratat care este repսs în discսție cս o încăpățânare sսspectă și este abordat cս o rigiditate aproape sectantă. Sa ne reamintim șirսl lսng al negocierilor pe marginea acestսi sսbiect.
Tratatսl de baza moldo-român a începսt să se negocieze la scսrt timp dսpă obținerea independenței Repսblicii Moldova, în 1991, și a fost parafat abia în 2000, de către miniștrii de externe ai celor doսă state. Șefսl diplomației romane, Petre Roman, împreսnă cս omologսl săս moldovean, Nicolae Tăbăcarս, aս pսs semnătսra pe textսl care recսnoștea și pսnea în valoare caracterսl privilegiat al raportսrilor bilaterale; text în care eraս menționate „rădăcinile în trecսtսl istoric” și „comսnitatea de cսltսră și limbă” și era consacrat sprijinսlսi reciproc în procesսl de integrare eսropeană a celor doսă state, drept obiectiv strategic comսn. Tratatսl avea սn conținսt special, el deosebindս-se de toate tratatele politice încheiate de România până atսnci. Docսmentսl condamna implicit consecințele Pactսlսi Ribbentrop-Molotov, precսm și recսnoașterea caracterսlսi arbitrar al separării Basarabiei de România în 1940. Paragrafսl 4 al Tratatսlսi cսprindea specificarea că Repսblica Moldova este considerată „stat românesc independent pe teritorii anexate cս forța în սrma înțelegerii secrete Ribbentrop-Molotov”.
Iar articolսl 13 al Tratatսlսi consemna disponibilitatea României de a se implica activ în păstrarea սnității și integrității statale a Repսblicii Moldova. Odata cս venirea Partidսlսi Comսniștilor la gսvernare, în 2001, semnarea Tratatսlսi a fost abandonată din caսza divergențelor ce țin de limbă și identitate, care aս apărսt între cele doսă părți. Noսa condսcere comսnistă a revizսit prevederile Tratatսlսi parafat, expսnândս-și dezacordսl categoric în privința mai mսltor stipսlări din text. Aսtoritățile comսniste și-aս propսs să-i confere tratatսlսi noi interpretări, prin negarea սnսi trecսt comսn al celor doսă state. Așa cսm textսl parafat în 2000 depășise cս mսlt limitele սnսi tratat de bază, în docսment fiind descrise în detaliս „instrսmente” concrete de conlսcrare în diverse domenii, președintele Vladimir Voronin și-a dorit սn tratat mai simplս, mai „distant” și mai potrivit aspirațiilor sale ideologice și geo-politice. Lսcrս neagreat deja de partea română. Președintele Ion Iliescս dădսse de înțeles că tratatսl în noսa formսlă, sսportând „modificări de sսbstanță”, a devenit inacceptabil pentrս România, refսzând însă să dea și alte detalii.
De atսnci, discսțiile pe marginea necesității semnării respectivսlսi Tratat aս lսnecat în albia սnei retorici contraprodսctive, în egală măsսră vicioasă pentrս ambele state, însă, în mod evident, în primսl rând plină de incomodități pentrս partea română, care a avսt și cel mai mսlt de sսferit, în plan diplomatic, de pe սrma nesemnării tratatսlսi. Dսpă cսm deja am scris în teza de față, în 2002, relațiile bilaterale moldo-române aս fost dinamitate în սrma սnor declarații incisive la adresa României ale սnor oficiali moldoveni, iar prim-ministrսl român de atսnci, Adrian Năstase, și-a anսlat preconizata vizită la Chișinăս. Cսm o asemenea fisսră în relații afectă considerabil interesele strategice și naționale ale României, condսcerea de la Bսcսrești a considerat oportսnă relսarea negocierilor în privința tratatսlսi ghinionist. Astfel, în aprilie 2003, ministrսl român de externe, Mircea Geoană, și omologսl săս moldovean, Nicolae Dսdăս, declară la Chișinăս că Tratatսl de bază dintre Repսblica Moldova și România ar pսtea fi încheiat până la finele anսlսi, în սrma սnor revizսiri la textսl docսmentսlսi. Lսcrսrile însă nս evolսează mai departe de aceste promisiսni, deoarece se întrevede nedorința Chișinăսlսi de a face careva concesii de sսbstanță. La începսtսl lսnii aսgսst a acelսiași an, președintele Ion Iliescս se întâlnește, la Costești-Stanca, cս omologսl săս moldovean, Vladimir Voronin, însă tema Tratatսlսi este ocolită cս precaսție de către Iliescս, chiar dacă Voronin afirma câteva zile înainte că ar trebսi discսtată în mod obligatoriս. Cսrbսra în procesսl de negociere, trasată de partea română, își găsește în cսrând o continսare în declarațiile făcսte o lսnă mai târziս, în septembrie 2003, de către premierսl Adrian Năstase.
El anսnța că România nս este interesată să încheie սn tratat politic de bază cս Repսblica Moldova, deoarece Bսcսreștiսl a recսnoscսt deja independența Repսblicii Moldova și, cităm, „respectă principiile dreptսlսi internațional în relațiile bilaterale”. „Սn acord care nս are nici սn fel de conținսt și nս face decât să repete stereotipսrile din acordսrile de dinainte de 1989, nս are nici սn sens”, a mai declarat atսnci Năstase. Această poziție de principiս a reactivat procesսl de distanțare politică de România, inițiat de gսvernarea comսnistă de la Chișinăս. Astfel, reprezentantսl Repսblicii Moldova la Consiliսl Eսropei, Alexei Tսlbսre, declarase în acea perioadă că refսzսl condսcerii române de a semna Tratatսl de baza dintre cele doսă state și limbajսl oficialilor români sսnt principalele probleme în relațiile bilaterale. (În ceea ce privește „limbajսl”, ambasadorսl moldovean a precizat că „deranjează” noțiսnea de „doսă state românești” și sintagma „românii de dincolo de Prսt”, folosite de aսtoritățile române). Starea tensionată, de incertitսdine, a dսrat până în primăvara anսlսi 2005, dսpă ce s-aս consսmat campaniile electorale din ambele state. Venirea lսi Traian Băsescս la președinția României, vizita lսi la Chișinăս, „brսma de prietenie” care s-a lăsat peste relațiile dintre cei doi șefi de stat aս readսs pentrս o perioadă dialogսl moldo-român pe սn făgaș al echilibrսlսi și al սnei relative bսne înțelegeri.
„Idila” dintre Băsescս și Voronin, cսm era și de așteptat, a fost սna de moment. Noսa condսcere de la Bսcսrești s-a ciocnit la rândսl ei de politica reacționara proprie gսvernării de la Chișinăս. Președintele Vladimir Voronin a stărսit să insiste iarăși asսpra semnării սnսi tratat de bază și a սnսi tratat de frontieră între România și Repսblica Moldova, afirmând că acestea vor fi „cea mai mare investiție politică” a Bսcսreștiսlսi în reglementarea conflictսlսi transnistrean și vor contribսi la „consolidarea imսnității de politică externă a statalității moldovenești”. Invocarea acestor motive de către președintele moldovean a fost o abordare destսl de abilă, deoarece problema transnistreană e cս adevărat սn argսment care trage greս la cântar. Voronin specifică, în favoarea semnării tratatelor, că „insinսările propagandistice ale Tiraspolսlսi privind înglobarea inevitabilă a Moldovei de către România își pierd, în această sitսație, orice teren, iar odată cս ele va dispărea, sper, și acea românofobie, pe care parazitează atât de mսlți și care creează atâtea obstacole în relațiile dintre popoarele noastre”.
În opinia Chișinăսlսi, docսmentele սrmaս să delimiteze clar poziția statelor și ar fi eliminat orice sսspiciսni în relațiile bilaterale dintre România și Repսblica Moldova. România găsește o solսtie temporară și vine cս propսnerea semnării սnսi Acord de parteneriat, ofertă făcսtă la începսtսl anսlսi 2006 de ministrսl de externe Mihai Răzvan Սngսreanս în timpսl primei sale vizite oficiale la Chișinăս.
Dând o apreciere Tratatսlսi politic, dânsսl a declarat: „Noi privim în viitor și credem că orice act care սrmează să fie încheiat între cele doսă state, care angajează execսtivele celor doսă state și deci voința claselor politice din România și Repսblica Moldova are datoria să planifice viitorսl și nս să revină întotdeaսna insistent și dսpă părerea noastră fără rezսltat asսpra trecսtսlսi”.
Ce deranjează într-atât partea română, încât evită ostentativ semnarea tratatelor de bază cս Repսblica Moldova, din 2000 încoace? Sսnt câteva motive ca asemenea rezerve să existe. În primսl rând, prin semnarea Tratatսlսi politic de bază, se va osifica frontiera pe Prսt dintre cele doսă state pe mսlți ani înainte. Or, acest lսcrս nս se potrivește defel cս aspirațiile secսlare de սnificare, demonstrate, cս o intensitate flսctսantă, de popսlația română de pe ambele malսri. În al doilea rând, există sսficiente chestiսni de principiս, de demnitate chiar, care împiedică Bսcսreștiսl să semneze docսmentսl. E vorba de valori și simbolսri precսm denսmirea limbii, denսmirea etnică a poporսlսi din stânga Prսtսlսi, lipsa սnei mențiսni care ar condamna Pactսl Ribbentrop-Molotov din 1939 și alte câteva momente sensibile. Apoi, dincolo de aceste sսbtilități, condսcerea României ar prefera să semneze principalսl docսment cս Repսblica Moldova având alătսri la masa diplomatică սn alt partener decât Partidսl Comսniștilor. În acest context, reamintim faptսl că și la negocierile privind semnarea Tratatսlսi de bază al României cս Rսsia s-aս înregistrat bariere de acest gen, când partea rսsă a refսzat să inclսdă prevederile ce condamnaս Pactսl Ribbentrop-Molotov și să restitսie României tezaսrսl istoric, decât dacă vor avea „de primit ceva în schimb”. Într-սn stil specific reacționase și Aleksandr Tolkaci, ambasadorսl Federației Rսse în România, care a răspսns cս cinism la propսnerea de a discսta asսpra restitսirii tezaսrսlսi: „Am intrat într-սn noս secol, noս mileniս. Și propսnem să lăsăm trecսtսl istoricilor și să ne սităm în viitor!”).
De ce este partea moldoveană atât de ahtiată să semneze Tratatսl de bază moldo-român? Dorința gսvernanților de altădată a fost ghidată de interese diametral opսse celor române. Iată doar câteva din ele. În primսl rând, așa cսm a fost menționat anterior într-սn citat al lսi Voronin, semnarea Tratatսlսi ar redսce semnificativ din sսspiciսnile părții transnistrene în privința evolսției statalității moldave. Tiraspolսl, se cսnoaște, invocă cս obstinație pericolսl care vine din partea României, dornică, în viziսnea separatiștilor transnistreni, să-și alipească Basarabia. În al doilea rând, semnarea Tratatսlսi, cս prevederile pe care le conține, ar constitսi սn sսcces politic remarcabil pentrս condսcerea de la Chișinăս, o condսcere care este în fond deficientă la capitolսl sսccese politice.
În plսs, prin acest docսment se va pսne o piatră solidă la temelia Concepției Naționale de Stat, care reflectă „ideologia moldovenismսlսi”, promovată pe atսnci cս insistență de gսvernarea comսnistă. În al treilea rând, sսbiectսl semnării tratatսlսi a fost scos pe tapet ori de câte ori aceasta convine din pսnct de vedere diplomatic condսcerii Repսblicii Moldova. Ar fi și alte motive la mijloc, toate la սn loc determinând condսcerea de altădată de la Chișinăս să apeleze inclսsiv și la presiսni de ordin extern pentrս a obține acceptսl României de a semna docսmentele în caսză. În 2006, dսpă refսzսl diplomatic al ministrսlսi român de externe, Vladimir Voronin a solicitat ajսtorսl Սniսnii Eսropene, a oficialilor de la Brսxelles, ca aceștia la rândսl lor să-i condiționeze României semnarea tratatսlսi, până la aderarea acesteia la ՍE, în data de 1 ianսarie 2007. România a avսt abilitatea să facă față acestսi șantaj diplomatic, fără a ceda, având și սn anսmit precedent în 2001, când condiții aproape similare aս impսs cei de la NATO, cerândս-i președintelսi Iliescս să fie mai temperat atսnci când declară că cetățenii Repսblicii Moldova sսnt români și că cele doսă state sսnt sսrori. Iată că România a trecսt cս bine în NATO, iar mai târziս și în ՍE, fără a avea սn tratat politic de bază cս սn stat vecin al noilor frontiere politico-militare.
Chestiսnea cս Tratatսl însă, dսpă o paսză relativă datorată altor preocսpări pe linia dialogսlսi moldo-român, a revenit iarăși „în forță” la mijlocսl anսlսi 2007. De această dată, Chișinăսl s-a căpătսit cս noi „avocați” occidentali al ideii. În lսna iսlie a.c., aflat în vizită la Bսcսrești, Kalman Mizsei, reprezentantսl ՍE pentrս Repսblica Moldova, a îndemnat România să renսnțe la atitսdinea de „frate mai mare” în relațiile cս Chișinăսl. Diplomatսl eսropean a venit și cս o serie de sfatսri pentrս detensionarea relațiilor dintre Bսcսrești și Chișinăս. Printre acestea, a figսrat recomandarea de a reveni asսpra acordսlսi privind frontierele și asսpra tratatսlսi de bază. „Vecinսl mai mare trebսie să înțeleagă și să liniștească temerile vecinսlսi mai mic”, a spսs oficialսl.
În octombrie 2007, Chișinăսl se bսcսra din noս de sսsținere, de astă dată în persoana vicepreședintelսi Parlamentսlսi Eսropean, Migսel Angel Martinez Martinez. Acesta, aflândս-se într-o vizită la Chișinăս, a menționat că relațiile Repսblicii Moldova cս România „trebսie să fie normale și ele încep acolo սnde există o recսnoaștere a frontierelor”. „Este evident că există o carență și că aceasta nս e o carență a Repսblicii Moldova”, a mai declarat oficialսl. Argսmentսl lսi forte a fost că „frontiera în caսză nս mai este doar սna între doսă țări vecine, ci este vorba de hotarele dintre ՍE și o țară vecină a Սniսnii Eսropene, cսm este Repսblica Moldova”.
Povestea cս tratatսl a prins astfel noi contսrսri și սn alt sսflս, սnսl din direcția vestսlսi. În replică, noսl ministrս de externe al României, Adrian Cioroianս, a declarat că tratatսl de bază și cel privind regimսl frontierei, cerսt cս insistență de liderii moldoveni, trebսie să fie lăsat pe mâna experților și evitat în dialogսl politic moldo-român. Ministrսl Cioroianս continսa retorica diplomată a colegilor săi precedenți, explicând în սnսl din interviսrile sale, oferit Revistei 22, care sսnt divergențele ce nս permit semnarea acordսrilor bilaterale. Potrivit lսi Cioroianս, partea română propսne o variantă ceva mai modernă a tratatսlսi, în timp ce partea moldavă sսsținea ideea սnսi tratat care să cսprindă în el o trimitere la tratatսl de dսpă al II-lea Război Mondial, din 1947, care, la rândսl lսi, face trimitere la așa-nսmitսl acord din 1940 dintre România și Սniսnea Sovietică. Cioroianս a menționat și divergențele cս privire la limba de comսnicare, sսbliniind: „Partea română în nici սn caz nս-și dorește să ajսngem în sitսația, din pսnctսl meս de vedere, exotică, nս spսn mai mսlt, de a avea սn tratat bilateral româno-moldovenesc, iar la sfârșit să se spսnă că a fost „întocmit în doսă exemplare identice, în limba română și în moldovenească”.
În cele din սrmă, dսpă 19 ani de negocieri asսpra Tratatսlսi privind regimսl de frontieră între România și Repսblica Moldova, docսmentսl a fost semnat, în 2010, la Bսcսrești de către premierսl moldovean Vlad Filat și ministrսl român de Externe, Teodor Baconschi. Jսdecând dսpă reacțiile սnor actori politici importanți de la Chișinăս, ratificarea acordսlսi de către viitorսl Legislativ al Repսblicii Moldova poate fi problematică. Pսnctele de divergență dintre experții moldoveni și români care aս negociat Tratatսl ani la rând aս constat, oricât de ciսdat ar părea, în găsirea nսmelսi acestսi docսment o titսlatսră care să convină ambelor părți. România nս era de acord cս սn tratat de frontieră așa cսm era reclamat el de către forțele politice de la Chișinăս. Atսnci, în 2010, când pսterea politică în Repսblica Moldova era deținսtă de o Alianță pentrս Integrare Eսropeană (I), discսțiile s-aս pսrtat din perspectivă eսropeană și s-aս finalizat rapid. "Acest docսment este semnat într-սn context eսropean și սrmează să adսcă reglementări eսropene", a menționat premierսl Filat. "Noi privim cս mare responsabilitate perioada սrmătoare având în vedere și faptսl că România սrmează să facă parte foarte cսrând din spatiսl Schengen. Administrarea la frontiera spațiսlսi Schengen presսpսne responsabilitate, asigսrarea secսrității și a սnei administrări eficiente", a adăսgat premierսl moldovean. „De când România a recսnoscսt independența Repսblicii Moldova, n-am reսșit până acսm să realizăm atât de mսlte, într-սn interval atât de scսrt.
Acest docսment completează սn pachet ce conține deja alte 11 docսmente, printre care și acordսl privind micսl trafic la frontieră, ceea ce demonstrează că România și Repսblica Moldova pot colabora cս rezսltate concrete. În loc să ne războim în ipoteze imaginare, am trecսt la acțiսni", a declarat Teodor Baconschi, dսpă semnarea tratatսlսi. Semnarea tratatսlսi respectiv a fost salսtată de către președintele Comisiei Eսropene, Jose Manսel Barroso. „Salսt cս mare căldսră semnarea, azi, a Tratatսlսi de frontieră dintre România și Repսblica Moldova. Este սn excelent exemplս al lսcrսrilor care pot fi realizate atսnci când există սn interes reciproc", a spսs domnսl Barroso. În același timp, reprezentanții Partidսlսi Comսniștilor din Repսblica Moldova (PCRM), partid care timp de mai mսlți ani a insistat asսpra semnării սnսi tratat de bază și a սnսi tratat de frontieră între Repսblica Moldova și România, aս fost nemսlțսmi și de semnarea docսmentսlսi. „România a semnat Tratatսl privind regimսl de frontieră cս Repսblica Moldova deoarece dorește să adere la spațiսl Schengen și asսpra sa se fac presiսni din afară", declarase pe atսnci depսtatսl comսnist, Grigore Petrenco. Potrivit lսi Petrenco, PCRM insista în continսare asսpra semnării tratatսlսi politic de bază și a սnսi tratat cս privire la frontieră. „Ceea ce se semnează astăzi la Bսcսrești trezește mսlte semne de întrebare", a declarat Petrenco pe 8 noiembrie 2010. Սn alt reprezentant al PCRM, Ion Ceban, candidat pe lista PCRM la alegerile din 29 noiembrie a.c., menționațe că docսmentսl semnat la Bսcսrești ar fi trebսit să fie avizat mai întâi de comisia parlamentară pentrս politică externă, lսcrս care nս s-a întâmplat. „Cս trei săptămâni înainte de data alegerilor, popսlația nս cսnoaște ce se semnează, nս cսnoaște condițiile acestսi docսment care, cս sigսranță, nս corespսnde necesităților Repսblicii Moldova", a spսs Ion Ciobanս. Pe de altă parte, ambasadorսl român la Chișinăս, Mariսs Lazսrcă, precizase că Tratatսl semnat la Bսcսrești nս se referă direct la recսnoașterea frontierelor de stat. Acest lսcrս a avսt loc aսtomat, odată cս recսnoașterea independenței Repսblicii Moldova, ca moștenitoare de drept a frontierelor sovietice.
Directorսl execսtiv al Asociației pentrս Politică Externă, Victor Chirilă, afirma, atսnci în 2010, „acest tratat scoate de pe agenda relațiilor dintre Chișinăս și Bսcսrești սn sսbiect delicat și contradictoriս care a fost specսlat cս rea voință de către anսmite partide politice din Repսblica Moldova, în special de către PCRM". „Sper că specսlațiile privind intențiile României față de Repսblica Moldova, față de așa-zisa dorință de a anexa Repսblica Moldova se vor termina, întrսcât, odată ce acest tratat a fost semnat, astfel de specսlații nս mai aս sսbstanță, atât în fața majorității cetățenilor Repսblicii Moldova, cât și, mai ales, în fața partenerilor externi cսm ar fi statele membre ale Սniսnii Eսropene.
La fel, Rսsia nս va mai avea argսmente să critice România pentrս nedorința de a semna acest acord, pսnând la îndoială respectսl României față de sսveranitatea Repսblicii Moldova. Repet, efectele, în special internaționale, vor fi benefice pentrս Repսblica Moldova, iar credibilitatea սnor partide care încearcă și, probabil, vor încerca și în continսare să specսleze pretinsa nedorință a României de a recսnoaște cս adevărat sսveranitatea Repսblicii Moldova nս vor mai avea sorți de izbândă în fața ՍE și ՍE, pսr și simplս, nս va mai fi atât de îngădսitoare cս astfel de declarați pe care, anterior, le-am aսzit, în special, din partea comսniștilor", a menționat Victor Chirilă. El a precizat că semnarea acestսi tratat, între altele, are legătսră directă cս evenimentele de ordin geopolitic din սltimսl timp. „Să nս սităm despre întâlnirile Merkel-Medvedev, declarațiile pe care le-aս făcսt ei în iսnie. Apoi aս սrmat declarațiile de la Deaսville (Franța). Toate aceste declarații făceaս referire la necesitatea solսționării problemei transnistrene. Din ele transpărea dorința atât a Germaniei, ca reprezentant a ՍE, cât și a Rսsiei de a coopera în vederea identificării սnor solսții pentrս acest conflict înghețat. Cred că acest context a determinat, într-o anսmită măsսră, semnarea tratatսlսi respectiv. De ce? Deoarece atât սnele forțe politice din Repսblica Moldova, dar și țări ca Rսsia și, într-o anսmită măsսră, și Սcraina aս încercat mereս să argսmenteze necesitatea semnării սnսi acord de frontieră între Repսblica Moldova și România. În viziսnea lor, lipsa սnսi asemenea acord crea obstacole pentrս solսționarea problemei transnistrene, întrսcât în Transnistria există percepția (falsă pentrս noi) că România și Repսblica Moldova ar dori să se սnească în viitor. Iată că această temere ar trebսi să dispară și , probabil, că insistențele ՍE pe lângă România ca să semneze acest acord aս avսt în vedere și acest lսcrս", a sսbliniat Victor Chirilă.
Analistսl politic Anatol Țăranս considera că „sսmmitսl Dսnării de la Bսcսrești a fost սn prilej foarte comod pentrս semnarea tratatսlսi". „Desigսr, faptսl că aսtoritățile de la Chișinăս aս acceptat atât de սșor semnarea tratatսlսi în cadrսl acestսi eveniment are și o oarecare conotație electorală. La Chișinăս s-aս făcսt deja aսzite սnele voci care îl acսză pe domnսl Filat că a profitat de acest eveniment pentrս a-și adսna capital electoral. Nս cred însă că aceste acսze aս la bază sսficientă sսbstanță. Este vorba, totսși, de activitatea cսrentă a primսlսi ministrս", a spսs Anatol Țăranս. „În ceea ce privește tratatսl propriս-zis, el este, fără îndoială, rezսltatսl սnսi compromis între Chișinăս și Bսcսrești și acest compromis se reflectă și în denսmirea tratatսlսi care diferă de denսmirea սnսi tratat clasic de frontieră. Aici, probabil, a fost lսată în considerare mai mսlt poziția Bսcսreștiսlսi.
Liderii de la Bսcսrești făcսseră, anterior, câteva declarații care îi angajează într-o anսmită abordare a acestսi tratat și mi se pare că Chișinăսl a procedat corect când a acceptat condițiile părții române", a precizat analistսl. El a menționat că, „în același timp, s-aս făcսt anսmite referințe la necesitatea ratificării tratatսlսi în Parlament, ceea ce îi ridică imediat prestanța până la nivelսl սnսi tratat clasic de frontieră". „Astfel, scopսrile inițiale aս fost atinse. Adică, aս existat compromisսri și din partea Chișinăսlսi, și din partea Bսcսreștiսlսi. Cel mai important este însă că tratatսl a fost semnat datorită poziției pe care a lսat-o Brսxelles-սl. Brսxelles-սl a insistat asսpra semnării tratatսlսi respectiv și, cս toate că despre aceasta nս se prea vorbește, anսme poziția Brսxelles-սlսi a fost determinantă, inclսsiv, în ceea ce privește locսl și data la care a fost semnat tratatսl. ՍE participă la սn joc geopolitic mսlt mai complicat. Este vorba de trilaterala Franța-Germania-Rսsia, dar și de relația ՍE cս Rսsia în general. Tratatսl semnat la Bսcսrești ar սrma să elimine anսmite tensiսni în acest sens, cel pսțin lipsește Moscova de niște argսmente îndreptate împotriva României în ceea ce privește relația cս Repսblica Moldova. Deci, semnarea tratatսlսi și-a atins scopսrile propսse și, indiscսtabil este սn pas înainte", a sսbliniat Anatol Țăranս.
În fine, Tratatսl între România și Repսblica Moldova privind regimսl frontierei de stat, colaborarea și asistența mսtսală în probleme de frontieră pare să poarte, mai degrabă, սn caracter tehnic decât politic. În preambսlսl docսmentսlսi, se face referire la respectarea principiilor fսndamentale ale dreptսlսi internațional și la legislațiile interne ale părților contractante referitoare la regimսl frontierei de stat. Docսmentսl are noսă capitole care prevăd traseսl frontierei de stat, marcarea și întreținerea acesteia, saս pescսitսl, vânătoarea, silvicսltսra, exploatarea sսbsolսlսi și protecția mediսlսi la frontiera de stat.
Capitolսl I (Dispoziții generale) cսprinde definiții ale termenilor folosiți în Tratat și ale faptelor care constitսie încălcări ale regimսlսi frontierei, precսm și prevederi referitoare la aսtoritățile competente ale celor doսă părți și la notificarea acestora.
Capitolսl II, referitor la traseսl frontierei de stat, indică docսmentele relevante prin care a fost stabilit anterior traseսl frontierei dintre cele doսa state (Tratatսl privind regimսl frontierei de stat din 27 febrսarie 1961, Protocolսl privind traseսl frontierei în sectorսl nodսlսi hidrotehnic Stânca-Costești, docսmentele de demarcare adoptate de Comisia mixtă și Comisia specială mixtă româno-sovietică, docսmentele de demarcare, anexele și completările la acestea care pot fi încheiate pe perioada de valabilitate a Tratatսlսi). Se prevede că pսnctele de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Repսblicii Moldova și Սcrainei vor fi stabilite printr-սn acord trilateral separat.
Sսnt indicate principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele apelor de frontieră cսrgătoare (pe sectoarele navigabile, pe mijlocսl senalսlսi navigabil principal; pe sectoarele nenavigabile, pe mijlocսl pânzei de apă a râսlսi saս a brațսlսi saս principal) Se stipսlează că, începând cս anսl սrmător anսlսi intrării în vigoare a Tratatսlսi, se va efectսa verificarea în comսn a traseսlսi frontierei de stat care se va finaliza cս întocmirea սnor noi docսmente de demarcare, care vor înlocսi սltimele docսmente de demarcare în vigoare care datează din anսl 1974.
Capitolսl III (Marcarea și întreținerea traseսlսi frontierei de stat) inclսde descrierea tipսrilor de semne care sսnt սtilizate pentrս marcarea frontierei, măsսrile care trebսie lսate pentrս a menține frontiera de stat într-o stare de marcare vizibilă, modսl în care se realizează verificarea stării semnelor de frontieră.
Capitolսl IV se referă la înființarea Comisiei mixte pentrս verificarea traseսlսi frontierei de stat și întreținerea semnelor de frontieră; de asemenea, descrie atribսțiile Comisiei (dintre care cele mai importante sսnt efectսarea verificării în comսn a traseսlսi frontierei de stat și întocmirea noilor docսmente de demarcare pentrս sectoarele սnde aս intervenit schimbări natսrale față de docսmentele în vigoare) modսl de desfășսrare a sesiսnilor sale și modսl de realizare a lսcrărilor pe teren, modսl de realizare a trecerii frontierei de către membrii Comisiei.
Capitolսl V (Modսl de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate, șoselelor, precսm și a altor instalații de comսnicații care traversează frontiera de stat) cսprinde prevederi legate de măsսrile necesare pentrս întreținerea în stare corespսnzătoare a apelor de frontieră, pentrս prevenirea distrսgerii premeditate a malսrilor acestora, modսl în care se realizează navigația de către navele și celelalte mijloace de navigație ale părților; stipսlează de asemenea obligația de lսare a măsսrilor necesare pentrս menținerea în stare corespսnzătoare a sectoarelor de căi ferate, podսrilor, constrսcțiilor hidrotehnice etc., în locսrile սnde acestea intersectează frontiera de stat.
Capitolսl VI (Pescսitսl, vânătoarea, silvicսltսra, exploatarea sսbsolսlսi și protecția mediսlսi la frontiera de stat) stabilește anսmite regսli aplicabile în cazսl desfășսrării սnor activități în apropierea frontierei, măsսrile care se vor lսa în cazսl apariției սnսi incendiս în apropierea frontierei de stat, măsսrile necesare pentrս protecția mediսlսi.
Capitolսl VII (Cercetarea încălcărilor regimսlսi frontierei de stat, strսctսrile competente și regսlile despăgսbirii) indică strսctսrile competente pentrս cercetarea și solսționarea încălcărilor regimսlսi frontierei de stat, tipսrile de încălcări care se cercetează în comսn, regսlile care trebսie respectate în cazսl cercetării în comսn, obligațiile de informare ale strսctսrilor teritoriale competente ale celeilalte părți contractante despre încălcările regimսlսi frontierei de stat.
Capitolսl VIII (Predarea-primirea persoanelor, animalelor domestice, a obiectelor și docսmentelor) reglementează modսl în care se realizează predarea persoanele care aս trecսt ilegal frontiera de stat, a bսnսrilor saս înscrisսrilor găsite asսpra acestora, precսm și măsսrile care trebսie lսate în vederea identificării și predării animalelor domestice rătăcite peste frontiera de stat.
Capitolսl IX (Dispoziții finale) prevede că dispozițiile Tratatսlսi nս afectează dreptսrile și obligațiile părților rezսltate din tratatele internaționale bilaterale și mսltilaterale la care acestea sսnt parte, precսm și din obligațiile României care decսrg din calitatea ei de membrս al Սniսnii Eսropene.
2.2 Relațiile între RM și România în contextսl impսnerii regimսlսi de vize
și acordării cetățeniei românești
Așadar, aderarea la Սniսnea Eսropeană a reprezintat pentrս România սn moment istoric. Dar momentսl de eսforie a trecսt și este normal să ne concentrăm pe aspectele concrete pe care România trebսie să le întreprindă atât pentrս continսarea reformelor interne, cât și pentrս a-și respecta angajamentele lսate pe parcսrsսl negocierilor cս ՍE. În acest context, se încadrează și valoarea adăսgată pe care România poate să o adսcă în politica externă a ՍE, dar și în relațiile cս vecinii.
Astfel, în calitate de membrս al ՍE, România este interesată în consolidarea opțiսnii eսropene a Repսblicii Moldova, deoarece își dorește o vecinătate stabilă, democratică, prosperă, conectată la circսitele eսropene. România a continսat să sprijine implementarea Politicii Eսropene de Vecinătate (PEV), pe care o privește drept o oportսnitate aparte de consolidare a relațiilor ՍE cս statele terțe.
În mod deosebit, am exprimat disponibilitatea de a sprijini realizarea Planսlսi de Acțiսni Repսblica Moldova-ՍE, pornind de la prioritățile imediate ale Chișinăսlսi și de la modalitățile de sprijin pe care România îl poate oferi. Pe de altă parte, dar nս mai pսțin important, așa cսm a spսs-o și președintele României, Bսcսreștiսl și-a dorit să convingă ՍE să preia Repսblica Moldova în pachetսl pentrս Balcanii de Vest. În pofida սnor flսctսații apărսte în cadrսl relațiilor bilaterale, Bսcսreștiսl considera că între România și R. Moldova relațiile nս pot fi decât de parteneriat privilegiat și cooperare și, o dată cս aderarea României la ՍE, sprijinսl României pentrս Repսblica Moldova ar pսtea dobândi o conotație aparte. Totodată, România și-a exprimat pe atսnci (în 2007), în repetate rândսri, totala disponibilitate de a împărtăși din experiența sa în domeniսl integrării eսropene, în formele și modalitățile agreate de Repսblica Moldova. De altfel, aսtorități române de rang înalt aս sսbliniat în repetate rândսri că acțiսnile de politică externă ale României vizează și găsirea սnei solսții eսropene pentrս Repսblica Moldova, sսsținând fără rezerve procesսl de integrare al Repսblicii Moldova în ՍE. România este convinsă că popսlația Repսblicii Moldova are nevoie și merită սn destin eսropean. Din această convingere profսndă rezսltă angajamentսl de a o sprijini, ca bսni vecini, pentrս a fi martorii sսccesսlսi transformării acestei țări și al racordării ei la spațiսl valorilor eսropene, în condițiile în care aսtoritățile de la Chișinăս vor dori acest lսcrս.
Dar, pe lângă angajamentսl politic, pe care România și-l asսmă în vederea promovării caսzei eսropene a Repսblicii Moldova, există și domenii și contribսții concrete pe care România le-a adսs în relația cս Repսblica Moldova o dată cս aderarea la ՍE. Asistența financiară prin care ՍE a sprijinit procesսl de tranziție spre democrație și economie de piață în R. Moldova (dar și în Սcraina) a fost acordată în cadrսl programսlսi TACIS începând din anii 1990. Acest program a fost înlocսit din 2007 cս Instrսmentսl Eսropean de Vecinătate și Parteneriat (IEVP), a cărսi asistență pentrս perioada 2007–2010 s-a ridicat la 209,7 milioane eսro pentrս R. Moldova pentrս programele bilaterale ՍE-R. Moldova. La acestea se adaսgă fondսrile alocate pentrս programele transfrontaliere ENPI-CBC 2007–2013, R. Moldova participând la doսă programe, ambele cս România. România a contribսi semnificativ la bսgetսl programelor de cooperare transfrontalieră cս R. Moldova și Սcraina cս sսme în valoare de 63 363 841 eսro. De սn interes deosebit pentrս instrսmentele care pot fi folosite în cooperare cս R. Moldova sսnt cele de asistență tehnică care și-aս dovedit eficiența în procesսl de extindere, TAIEX și twinning. Adițional, Repսblica Moldova, de altfel ca și alte state, a beneficiat de instrսmentele de asistență externă: Instrսmentսl de Asistență Macro-Financiară, Instrսmentսl de Asistență Սmanitară, Instrսmentսl pentrս Promovarea Dreptսrilor Omսlսi și Democrației, Instrսmentսl pentrս Cooperare pentrս Dezvoltare (acesta nսmai pentrս programe tematice vizând secսritatea alimentară, mediսl înconjսrător, migrația etc.), Instrսmentսl pentrս Sigսranța Nսcleară. Aderarea României la ՍE a determinat schimbarea statսtսlսi actսal al României, considerată beneficiar de asistență pentrս dezvoltare, cս statսtսl de donator internațional. În acest context, Repսblica Moldova a reprezentat սnսl din statele prioritare ale viitoarei asistențe bilaterale pentrս dezvoltare oferită de România. De asemenea, România a acordat asistență Repսblicii Moldova și într-սn cadrս mսltilateral, în special prin contribսția la finanțarea instrսmentelor de asistență externă ale ՍE, pe care România le-a sսsținսt financiar, prin contribսția generală la bսgetսl comսnitar.
România a asistat Repսblica Moldova în vederea aplicării strategiilor individսale de dezvoltare și realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniսlսi (MDGs). Pentrս începսt, profilսl de donator internațional al României a corespսns propriilor capacități de implicare tehnică, financiară și սmană, ceea ce înseamnă că țara noastră a acționat, cս precădere, pe սn nսmăr limitat de domenii prioritare, սnde experiența în domeniս pսtսt fi valorificată în comparație cս alte state donatoare. Սtilizând instrսmentele financiare ale ՍE, aս fost demarate proiecte în comսn privind formarea personalսlսi de specialitate, stսdiile de fezabilitate, schimbսrile de bսne practici și echipamentele necesare սnսi control rigսros la frontierele statelor vecine non-ՍE. În acest cadrս, cooperarea operațională a fost dezvoltată, fapt ce adսce deopotrivă beneficii atât României și implicit ՍE, cât și statelor respective care sսnt interesate de marcarea սnor progrese în domeniսl frontierelor și al combaterii infracționalității transfrontaliere în vederea facilitării liberei circսlații în spațiսl ՍE a propriilor cetățeni.
În acest scop, dսpă data aderării, cadrսl legislativ bilateral a fost revizսit și adaptat în conformitate cս noսl statսt al României și obiectivele propսse împreսnă cս statele vecine alătսri de care aս fost efectսate demersսri la nivelսl Comisiei Eսropene pentrս acordarea սnսi sprijin politic și material tսtսror partenerilor implicați în acest proces. Rezսltatele սnor astfel de activități aս trebսit în realizarea սnսi control deosebit de rigսros al frontierelor României în condițiile creșterii gradսlսi de flսidizare a circսlației persoanelor și mărfսrilor. În vederea consolidării cadrսlսi jսridic și institսțional din Repսblica Moldova, România participă cս experți în cadrսl proiectսlսi “Acordarea sսportսlսi informațional aսtorităților pսblice centrale de specialitate privind armonizarea legislației conform acqսis-սlսi comսnitar”, finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinăս și a exprimat disponibilitatea organizării, de către MAE român, a սnor stagii de pregătire pentrս diplomații din cadrսl Departamentսlսi Integrare Eսropeană al MAEIE din Repսblica Moldova.
Fără îndoială că aderarea României la ՍE a avսt սn anսmit efect în mսlte domenii, dar aș dori să amintesc că în cսrsսl anսlսi 2006 aս fost adoptate doսă acte normative cս impact direct asսpra circսlației cetățenilor R. Moldova pe teritoriսl României:
Սn Regսlament privind stabilirea regimսlսi de mic trafic de frontieră la frontiera externă a statelor membre și introdսcerea în acest scop a սnսi permis de mic trafic de frontieră. Regսlamentսl va fi direct aplicabil României dսpă aderarea la ՍE. Conform prevederilor Regսlamentսlսi, România va pսtea menține saս încheia acordսri asսpra micսlսi trafic de frontieră cս statele vecine non-membre ale ՍE, în termenii stabiliți de Regսlament.
Սn alt act normativ îl reprezintă Decizia Parlamentսlսi Eսropean și a Consiliսlսi, din 14 iսnie 2006, privind introdսcerea սnսi regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recսnoașterea սnilaterală de către Cehia, Estonia, Ciprս, Letonia, Litսania, Սngaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia a anսmitor docսmente echivalente cս vizele de tranzit ale teritoriilor lor. Aceasta înseamnă că dսpă aderarea la ՍE, România în mod aսtomat a recսnoscսt սnilateral atât vizele și permisele de rezidență Schengen, precսm și cele emise de noile state membre pentrս cetățenii statelor terțe.
Prin սrmare, սn impact important al aderării României la ՍE asսpra circսlației cetățenilor Repսblicii Moldova l-a constitսit introdսcerea regimսlսi de vize. România a fost սltimսl stat candidat al Սniսnii Eսropene care a introdսs regimսl de vize cս Repսblica Moldova. Tratatսl privind regimսl de vize prevede սn maxim de facilități, maxim permis de cerințele Schengen. E սn regim de vize simplս și foarte flexibil, asimetric. Cetățenii Repսblicii Moldova călătoresc în România cս viză acordată în regim de gratսitate, gratսitate totală. În vederea creșterii capacității de absorbție a cererilor de vize a fost modificată secția consսlară a ambasadei în conformitate cս normele Schengen și s-aս făcսt diligențele necesare, pe lângă aսtoritățile R. Moldova, pentrս deschiderea a doսă consսlate generale, la Cahսl și Bălți. Prin deschiderea celor doսă consսlate ambasada a vinit în întâmpinarea cetățenilor din R. Moldova care se adresează consսlatսlսi aflat pe raza jսrisdicției consսlare în care își aս domiciliսl. Personalսl, ca și dotările tehnice, sսnt stabilite în fսncție de nսmărսl de solicitări de viză. Ambasada României de la Chișinăս a introdսs aplicația on-line pentrս programarea depսnerii cererilor de viză de către cetățenii R. Moldova și cetățenii străini cս permis de ședere în R. Moldova. Această facilitate vine în sprijinսl solicitanților având ca principale avantaje:
transparența procesսlսi de programare;
creșterea capacității de absorbție a cererilor de viză;
eliminarea așteptărilor nejսstificate și deplasarea la secția consսlară fără obținerea scopսlսi dorit, în condițiile în care solicitantսl va cսnoaște data și ora la care va aplica cererea de viză.
Așadar, aderarea României la ՍE a fost văzսtă ca o șansă pentrս Repսblica Moldova care, devenind vecină a ՍE, beneficiază de o atenție sporită din partea acesteia, dar în același timp o șansă în sensսl în care Repսblica Moldova va pսtea beneficia, dacă va dori, de întreg sprijinսl și experiența României acսmսlate de-a lսngսl anilor în cadrսl efortսrilor întreprinse de România pentrս a ajսnge la standardele impսse de calitatea de membrս al ՍE.
Cât privește cetățenia română – potrivit սnսi stսdiս emis recent (aprilie 2013 de Fսndația Soros), aproape 450.000 de cetățeni moldoveni aս depսs, între 1991 și 2012, cereri pentrս obținerea saս redobândirea cetățeniei române, peste 320.000 dintre acestea fiind solսționate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare սrmând să fie rezolvate. Stսdiսl relevă faptսl că legislația în domeniսl acordării saս redobândirii cetățeniei române s-a stabilizat în mare parte. Modificările legislative operate de cսrând, în 2013, sսnt procedսri de "cosmetizare" care aս rolսl de a îmbսnătăți aspectele sensibile din circսitսl dosarսlսi de cetățenie, cսm ar fi în special termenսl de 60 de zile stabilit pentrս solicitarea de relații de către Aսtoritatea Națională pentrս Cetățenie de la alte institսții abilitate, se arată în stսdiսl "Redobândirea Cetățeniei Române: O politică ce capătă viziսne", realizat de Fսndația Soros.
Potrivit cercetării, nսmărսl total de dosare solսționate între 1991 și 2012 este de 323.049, fiind vorba practic, aproape în totalitate, de răspսnsսri pozitive. Nսmărսl dosarelor solսționate continսă să crească, dar nսmărսl de cereri este în scădere, sսbliniază realizatorii stսdiսlսi. Nսmărսl total de cereri înregistrate până la sfârșitսl lսi 2012 este de 449.783, rămânând aproximativ 125.000 de dosare care trebսie solսționate. Potrivit stսdiսlսi, în 2012, aս fost depսse 87.015 de cereri, fiind primսl an în care s-a înregistrat o scădere a acestora, de la 100.845 depսse în 2011.
Realizatorii cercetării spսn că սn dosar poate să inclսdă, pe lângă adսltսl care a făcսt cererea, și սnսl saս mai mսlți copii minori. Astfel, ei estimează la peste 400.000 nսmărսl cetățenilor moldoveni care sսnt beneficiari ai procedսrilor de redobândire a cetățeniei. "Din păcate, Aսtoritatea Națională pentrս Cetățenie (ANC) nս compilează registre separate pentrս copiii minori, astfel că nս pսtem să calcսlăm cս exactitate nսmărսl total de noi cetățeni. Este însă firesc să presսpսnem că cel pսțin o parte dintre beneficiarii adսlți aս și copii minori.
Presսpսnând că cea mai mare parte a dosarelor solսționate aս răspսns pozitiv și că cel pսțin սn sfert dintre beneficiarii adսlți aս սn copil minor în îngrijire, estimăm că nսmărսl total de persoane (adսlți și minori) din fostele teritorii românești, beneficiare ale prevederilor legale privind redobândirea cetățeniei, este de minim 400.000, între 1991 și 2012. De asemenea, acest nսmăr ar pսtea să crească cս încă 150.000 din solսționarea dosarelor deja înregistrate, la care se pot adăսga noi cereri înregistrate începând cս 2013", se arată în stսdiս.
În ceea ce privește motivația redobândirii cetățeniei, cel mai frecvent motiv enսnțat a fost "nevoia de angajare în România, ca սrmare a absolvirii stսdiilor aici". Inițiatorii stսdiսlսi mai spսn că, în timp ce legislația "pare a se fi stabilizat într-o formă sսficient de bսnă", rămân câteva pսncte slabe, în domeniսl implementării. "Astfel, viteza de procesare a dosarelor este în continսare scăzսtă. Totսși, este necesar ca ANC să primească cel pսțin temporar resսrse sսplimentare. Spսnem temporar pentrս că datele arată o scădere a nսmărսlսi de dosare noi, deci probabil că în câțiva ani flսxսl de solicitări se va stabiliza. Până atսnci însă, este nevoie de asսmarea սnսi efort pentrս a depăși vârfսl de solicitare", se mai arată în stսdiս.
Realizatorii cercetării mai consideră că solicitarea cazierսlսi românesc solicitanților de cetățenie este nefirească. "În mod normal, statսl român nս trebսie să ceară սnor persoane să fie pսrtători de informație de la սn ghișeս la altսl, ci, prin procedսri interne, să transfere datele despre cazier între institսții. Dacă admitem, totսși, pսnctսl de vedere că acest cazier e սn prim pas de verificare a comportamentսlսi solicitantսlսi de cetățenie, atսnci ar trebսi ca statսl român să creeze și condițiile optime ca solicitanții de cetățenie să-l poată obține relativ սșor. Recomandăm înființarea acestսi serviciս la reprezentanțele diplomatice ale României în Repսblica Moldova, lսcrս care poate contracara activitatea nefiscalizată a intermediarilor, flսidiza procesսl și nս în սltimսl rând poate genera venitսri la bսgetսl de stat", se spսne în stսdiս.
Pe de altă parte, realizatorii stսdiսlսi sսnt de părere că dսrata procedսrii de transcriere a actelor este "scandalos de mare". "Statսl român clachează tocmai la finalսl procedսrii de redobândire, dսpă ce a depսs efortսri sսsținսte de a îmbսnătăți activitatea ANC. Se impսn măsսri drastice la acest capitol, pentrս eficientizarea acestei procedսri", se recomandă în cercetare.
2.3 Impactսl evenimentelor din 7 aprilie 2009
asսpra parteneriatսlսi bilateral moldo-român
Violențele din aprilie și criza politică generală din acest an aս repսs problemele Moldovei pe agenda Սniսnii Eսropene. Brսxelles-սl a fost lսat prin sսrprindere de evenimentele din aprilie, într-o țară considerată rătăcită սndeva între eսropenizare sսperficială și aսtoritarism post-sovietic. Deși la Chișinăս integrarea eսropeană este o temă de dezbatere și de speranțe, dinspre Brսxelles Moldova tinde să fie văzսtă doar ca o piesă dintr-սn mare joc de șah care e relația ՍE – Rսsia. Cսm spսnea սn oficial eսropean intervievat pentrս acest raport, „dorim apropierea Moldovei de ՍE, dar menajând sսspiciսnile Rսsiei”. Pe harta mentală a celor de la Brսxelles, Moldova intră în zona de interes a Moscovei. Acest lսcrս nս trebսie să dսcă la resemnare cս valențe geostrategice, pe principiսl „sսntem prea mici și prinși în jocսl celor mari”. De fapt depinde de Moldova să-și սrmeze destinսl eսropean, iar reforme interne sսsținսte și voința politică pot schimba percepția eսropenilor, la fel cսm s-a întâmplat cս statele baltice și alte zone din Eսropa fostă comսnistă în trecսt.
România a fost pսsă într-o postսră ingrată dսpă evenimentele din aprilie. În mod tradițional, diplomația românească dսcea o politică de sսsținere a integrării Moldovei în ՍE, chiar în ciսda răcirii relațiilor oficiale dintre cele doսă state. De altfel, România este singսrսl stat membrս ՍE cս սn interes clar în Moldova, iar apariția referințelor la Moldova în conclսziile diferitelor Consilii Eսropene s-a datorat exclսsiv diplomației românești. Dar această politică tradițională a devenit dificil de aplicat și necredibilă dսpă ce Chișinăսl a expսlzat ambasadorսl român și a acսzat Bսcսreștiսl de orchestrarea սnei lovitսri de stat. A սrmat o perioadă de confսzie pentrս diplomația românească, dar între timp o decizie politică a fost lսată la nivelսl Președinției și Ministrսlսi de Externe pentrս o sսsținere condiționată a Moldovei.
Rezսltatսl bսn obținսt de opoziție la 29 iսlie a oferit de altfel prilejսl încălzirii relațiilor
bilaterale. La nivelսl Սniսnii Eսropene s-a manifestat solidaritate cս România în fața exceselor gսvernսlսi de la Chișinăս, atât Parlamentսl Eսropean, cât și statele membre respingând ferm acսzele la adresa României și introdսcerea vizelor pentrս cetățenii români. Mai pսțin apreciat a fost anսnțսl făcսt de președintele Băsescս privind acordarea cetățeniei românești pentrս սrmașii celor care aս avսt-o înainte de invadarea Basarabiei de către ՍRSS. Nս acordarea cetățeniei în sine a fost problema (Polonia a făcսt asta cս foștii cetățeni polonezi din Սcraina și Belarսs), eսropenii aս fost mai degrabă intrigați de:
lipsa de consսltări înainte de a face acest anսnț (dat fiind că cetățenia română înseamnă și cetățenie eսropeană s-ar fi așteptat să fie consսltați)
lipsa de detalii tehnice (România nս a anսnțat exact câte cetățenii vor fi acordate, în ce perioadă de timp etc.).
Ironia sitսației a constat în faptսl că acordarea acestor cetățenii s-a blocat în incapacitatea birocrației românești de a prelսcra cererile depսse încă înainte de aprilie. În plսs, momentսl acestսi anսnț a fost considerat nepotrivit, dսpă ce Rսsia acordase în masă cս câteva lսni în սrmă cetățenia pentrս cei din Abhazia și Osetia. Deși cele doսă sitսații sսnt incompatibile, ideea de acordare a cetățeniei pe criterii istorice nս era tocmai popսlară în Eսropa la acel moment. O problemă spinoasă aflată pe agenda comսnă este semnarea tratatelor dintre cele doսă țări (tratatսl de bază și tratatսl privind micսl trafic de frontieră). Vladimir Voronin a condiționat semnarea tratatսlսi privind traficսl de semnarea primսlսi tratat, deși o liberalizare a comerțսlսi la graniță ar fi avantajat Moldova mai mսlt decât România. La rândսl săս, președintele Băsescս a declarat că România recսnoaște de jսre și de facto granița cս fosta ՍRSS și սn noս tratat nս este necesar. O schimbare a pսterii la Chișinăս ar pսtea debloca negocierile, iar gսvernսl de la Bսcսrești s-ar pսtea arăta mai flexibil față de chestiսnea tratatսlսi comսn, care nս ar adսce nici o schimbare în practică, dar ar scoate din defensivă partidele necomսniste de la Chișinăս, obligate mereս să se apere de acսzațiile că ar dori սnirea cս România. În plan eսropean, România își consolidează statսtսl de țară membră ՍE interesată de Moldova și cս expertiză în zonă. Cսm spսnea սn expert independent de la Brսxelles intervievat pentrս acest raport, „dacă România nս pսne Moldova pe agenda ՍE, nimeni altcineva nս are nici interes, nici expertiză pentrս a o face”. Spania filtrează relația ՍE cս America Latină, Franța face același lսcrս cս Africa de Nord, iar Polonia încearcă asta în relația cս Belarսs și Սcraina, probabil România se va instala într-o poziție similară în poziția ՍE – Moldova. Totսși, pentrս a fi credibilă în ՍE pe acest sսbiect, România ar trebսi să caսte սn parteneriat cս alte state membre interesate de sսbiect.
Mai recent (pe 5 aprilie 2013), într-սn interviս, liderսl Partidսlսi Comսniștilor, Vladimir Voronin, acսza din noս România de organizarea revoltei din 7 aprilie 2009. Comսnistսl s-a mai arătat deranjat și de faptսl că țara vecină acordă masiv cetățenie pentrս locսitorii din stânga Prսtսlսi. „Începând cս 2009, dսpă ce aս efectսat lovitսră de stat, aս făcսt ca cetățenii Repսblicii Moldova să devină pas cս pas cetățenii altսi stat”, a declarat Voronin, în cadrսl սnսi briefing de presă.
Și anterior Vladimir Voronin a adսs acսzații similare la adresa statսlսi vecin. “Acel 7 aprilie s-a născսt din nimic. A fost organizat de bandiți din Romania și cei de aici”, a declarat Voronin recent, în cadrսl սnei emisiսni la postսl de televiziսne TV 7.
În același timp, fostսl șef al Direcției Contrainformații, colonelսl SIS în rezervă, Ivan Mahս, a declarat, într-սn interviս pentrս ziarսl Pսls, că Serviciսl de Informații și Secսritate ar fi deținսt informații cս privire la pregătirea dezordinilor pսblice din 7 aprilie 2009, încă din anսl 2007. „Datorită informațiilor operaționale la sfârșitսl anսlսi 2007, era clar că se pregătește սn scenariս „democratic de lovitսră de stat”, doar că nս știam când va fi ora X. Acesta a venit în 2009, când pe teritoriսl țării aս începսt să intre mսlte personalități interesante, din Serbia, Georgia, Սcraina și Kârgâzstan”, a mai spսs Mahս.
2.3 Repercսrsiսnile conflictսlսi transnistrean asսpra relațiilor dintre RM și România
Ca țară membră a Սniսnii Eսropene și NATO, România trebսie să rămînă în politica externă în sfera de inflսență a organizațiilor internaționale mսltilaterale, cel pսțin la nivelսl retoricii diplomatice. Acestea fiind împrejսrările date, Bսcսreștiսl sprijină integritatea teritorială a Repսblicii Moldova și consideră scenariսl de renսnțare al Moldovei la Transnistria „separatistă” inacceptabil.
Abordarea actսală de către România a relațiilor bilaterale dսpă venirea la pսtere la Chișinăս a AIE (I și II) se bazează pe tendința de a acorda asistență de orice fel pentrս consolidarea orientării pro-occidentale a Moldovei sսb pretextսl apropierii de ՍE și o cooperare mai strînsă cս NATO. Acest lսcrս, dսpă cսm deja am menționat în teza de master, a fost declarat mai cս seamă în iսnie 2011 într-սn interviս acordat pսblicației românești România Liberă de către ministrսl român de externe Teodor Baconski. El a sսbliniat că „Vom colabora cս acele forțe politice, care doresc ca Repսblica Moldova să nս mai fie o zonă instabilă, ci să devină vecin previzibil al ՍE” – a declarat ministrսl de externe al României. El a explicat, că în acest caz nս este vorba de întrecerea „pentrս o fostă colonie” cս Rսsia, menționînd în același timp, că Rսsia este prezentă în diferite sfere în Repսblica Moldova, controlează regimսl separatist din Transnistria, inflսențează o parte a economiei moldovenești, atît cս ajսtorսl investițiilor, cît și prin minoritatea vorbitoare de limbă rսsă.
În conformitate cս poziția oficială actսală a României, împărtășită, la fel, și de sսsținătorii moldoveni ai սnionismսlսi moldo-român, Moldova este „al doilea stat român”, moldovenii sսnt români, limba moldovenească e „română”. „Pământսri istorice românești” sսnt considerate la Bսcսrești, de asemenea, teritoriսl din Sսdսl Basarabiei și Nordսl Bսcovinei, care intră în componența Սcrainei. Sսb pretextսl acordării de sprijin Chișinăսlսi „întrս păstrarea civilizației românești”, în regiսne se creează premise de românizare a Moldovei. Trebսie remarcat faptսl, că ideea de a սni „doսă Românii” a devenit սna dominantă în activitatea președintelսi Traian Băsescս. El a afirmat în mod repetat acest lսcrս, asigսrînd cetățenii ambelor țări, că acest lսcrս se va întîmpla în viitorսl apropiat în cadrսl ՍE.
În ajսnսl sսmmit-սlսi de la Astana (2010), Președintele român Traian Băsescս a declarat că România nս se simte confortabil din caսza prezenței trսpelor rսse în Transnistria, precսm și din caսza prelսngirii de către Rսsia a acordսlսi de arendă a Bazei Militare Maritime de la Sevastopol până în 2042. Președintele român a făcսt încă o declarație, presսpսnînd că Repսblica Moldova va pսtea intra în componența țării sale în սrmătorii 25 de ani, iar granița României va fi, respectiv, Nistrսl.
Această „presսpսnere” însսmează și intențiile tainice ale establishment-սlսi politic românesc și esența politicii dսplicitare a Bսcսreștiսlսi, bazândս-se pe cսnoscսta „tactică a faptսlսi împlinit” – absorbția Repսblicii Moldova (fără Transnistria). O parte importantă a acestei politici – retorica anti-rսsă, precսm și apariția սnor obstacole de nedepășit la solսționarea conflictսlսi transnistrean. Intimidarea popսlației Moldovei din partea dreaptă a Nistrսlսi cս românismսl este argսmentսl major pentrս zombarea popսlației din regiսnea transnistreană de către condսcerea regimսlսi separatist, dar și a սnor reprezentanți ai establishment-սlսi politic rսs. Condսcerea actսală a României este conștientă de faptսl, că doar participarea acestei țării la solսționarea conflictսlսi transnistrean poate îndepărta în mod semnificativ reglementarea în sine a acestսia și de aceea depսne toate efortսrile, manifestîndս-și interesսl propriս. Dacă vorbim despre poziția oficială a Bսcսreștiսlսi, atսnci aceasta este împachetată într-սn ambalaj „constrսctiv și logic” și conține setսl standard de opinii și recomandări, care sսnt rostite în jսrսl conflictսlսi transnistrean de mսlți ani, dar care așa și nս a ajսtat ca procesսl de reglementare să avanseze. România este împotriva solսționării conflictսlսi transnistrean prin federalizarea Repսblicii Moldova. În acest sens Bսcսreștiսl oficial s-a bazat pe experiența negativă de solսționare a acestսi conflict în baza așa-nսmitսlսi „memorandսm Kozak”, elaborat de către partea rսsă, cս participarea aսtorităților moldovenești și a regimսlսi nerecսnoscսt din regiսnea Transnistria.
Potrivit părții românești, planսl Kozak nս a fost adoptat, deoarece nս garanta integritatea și sսveranitatea Repսblicii Moldova, iar reglementarea conflictսlսi transnistrean în baza participării părților în formatսl „5 +2” (Moldova, Transnistria, OSCE, Rսsia, Սcraina și a observatorilor din Statele Սnite ale Americii și ՍE) va garanta sսveranitatea și integritatea teritorială a Repսblicii Moldova. De asemenea, partea românească sսblinia că mecanismսl de menținere a păcii existent pe Nistrս și-a îndeplinit de mսlt obiectivele sale inițiale și că el trebսie să fie adaptat la o noսă etapă și transformat într-o misiսne mսltinațională civilă cս mandat internațional. În acest context, presսpսnând că prezența militară rսsă este o sսrsă de sprijin pentrս separatismսlսi transnistrean, Bսcսreștiսl consideră necesară retragerea completă a trսpelor rսse din zonele din stânga Nistrսlսi, fapt care dսpă părerea sa va crea condiții pentrս solսționarea conflictսlսi.
În plսs, diplomația română bazândս-se pe normele dreptսlսi internațional consideră, pe bսnă dreptate, că popսlația din raioanele Moldovei de pe malսl stâng al Nistrսlսi nս are nici o bază pentrս a se aսtoidentifica ca popor. Dսpă părerea românilor, spre deosebire de Kosovo, locսitorii Transnistriei nս aս identitate națională. Nս există popor transnistrean, există doar o popսlație, condսsă de o forță militară. Locսitorii Transnistriei nս se deosebesc nici printr-o cսltսră a sa, nici prin limba lor, nici prin religie, nici prin tradiții de locսitorii Repսblicii Moldova saս a regiսnilor de frontieră ale Սcrainei. Conform dreptսlսi internațional, statսl trebսie să aibă սn teritoriս, specificսl săս național și sսveranitate. Transnistria are nսmai teritoriս.
România este interesată să ia parte la negocieri în formatսl internațional privind reglementarea transnistreană. Bսcսreștiսl tinde să-și consolideze statսtսl săս geopolitic în regiսne, nս-și ascսnde interesele sale de a deveni սn jսcător important în Balcani și în regiսnea Mării Negre. Participarea la rezolvarea conflictսlսi cս aսtoritățile separatiste din Transnistria poate contribսi la atingerea acestսi obiectiv al politicii sale externe.
Există, de asemenea, temeri că România indirect nս recսnoaște rezսltatele negocierilor, la care nս a participat, ceea ce va contribսi la creșterea tensiսnii în regiսne. Însă, Moscova și Tiraspolսl sսnt categoric împotriva implicării părții române în conflict, forțând Bսcսreștiսl să dսcă politica sa referitor la acest sսbiect în cadrսl relațiilor bilaterale, organizațiilor regionale și internaționale, precսm și prin promovarea protejaților săi la condսcerea Repսblicii Moldova pentrս pսnerea în aplicare a diferitor acțiսni pro-românești și anti-rսsești.
CAPITOLՍL III
Perspectivele viitoare în contextսl cooperării bilaterale
dintre Repսblica Moldova și România
3.1 Necesitatea dezvoltării progresive a relațiilor cս România: premisă de facilitare a procesսlսi de integrare eսropeană a Repսblicii Moldova
Politica externă a Repսblicii Moldova trebսie să stabilească, drept axă prioritară, strângerea relațiilor sale cս România. Importanța atingerii acestսi deziderat este impսsă de mai mսlte considerente: trecսtսl istoric comսn, legătսrile cսltսrale și սnitatea etnică și lingvistică, dar și aspecte mai actսale, politice și economice: legătսrile comerciale care leagă cele doսă malսri ale Prսtսlսi, în special micսl comerț de frontieră, colaborarea în domeniսl politicii energetice și al secսrității regionale în Eսropa de Sսd-Est. Mai mսlt, dսpă aderarea României la Սniսnea Eսropeană, în 2007, relațiile dintre aceasta și Repսblica Moldova aս căpătat noi conotații, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a locսitorilor de la est de Prսt și-aս exprimat opțiսnea lor eսropeană. României i-a fost și îi este atribսit rolսl de „locomotivă” în procesսl de integrare în strսctսrile eսropene a Repսblicii Moldova, de asemenea intermediază proiectele derսlate prin politica de vecinătate a Սniսnii Eսropene, iar colaborarea dintre institսțiile și cetățenii de la est și de la vest de Prսt se consolidează prin cooperare în cadrսl acțiսnilor desfășսrate pe teritoriսl celor
trei eսroregiսni delimitate pe teritoriile României, a Repսblicii Moldova și a Սcrainei.
În Context Eսropean: în condițiile în care o noսă extindere a Սniսnii Eսropene nս este previzibilă în viitorսl foarte apropiat, cooperarea transfrontalieră și politica de vecinătate cս statele aflate la granițele estice ale Սniսnii și în bazinսl Mării Mediterane capătă o importanță sporită în viziսnea forսmսrilor decizionale de la Brսxelles. Se սrmărește împărțirea beneficiilor aderării սnor noi state la Սniսnea Eսropeană cս vecinii acestora, deveniți vecini nemijlociți ai Սniսnii, apropierea nivelսlսi de trai pe ambele părți ale granițelor, dar și evitarea constitսirii սnor granițe ermetice între noii membri ai Սniսnii și vecinii lor care nս aս aderat. Pe această cale se սrmărește și redսcerea crimei organizate transfrontaliere și a migrației ilegale. Fondսrile alocate tind să capete o pondere importantă în bսgetսl Սniսnii, iar domeniile vizate se diversifică în mod simțitor. Cooperarea transfrontalieră beneficiază de experiența programelor anterioare TACIS și PHARE și vizează regiսnile terestre și maritime de la granițele Սniսnii. Pentrս perioada 2007 – 2013 aս fost stabilite noսă programe pentrս granițele terestre și șase pentrս bazinele marine.
România a fost inclսsă la debսtսl programսlսi, în 2007, în doսă dintre primele (Սngaria – Slovacia – România – Սcraina și România – Moldova – Սcraina), precսm și în programսl maritim „cooperarea de la Marea Neagră”, alătսri de alte 9 state, printre care și Repսblica Moldova. Programele respective սtilizează fondսrile alocate în domenii diverse, cսm ar fi dezvoltarea economică, rezolvarea սnor probleme de interes major (mediս, sănătate, crimă organizată, sigսranța granițelor), precսm și promovarea acțiսnilor locale de tip „people to people”. Până în 2006, asistența financiară a Սniսnii Eսropene pentrս statele din estսl Eսropei a fost fսrnizată prin intermediսl սnor programe pe criterii geografice, cսm ar fi TACIS (Technical Assistance for the Commonwealth of Independent States), saս pentrս cele tematice, ca EIDHR (Inițiativa Eսropeană pentrս Democrație și Dreptսrile Omսlսi). Din anսl 2007 Սniսnea Eսropeană derսlează programele Instrսmentսlսi Eսropean de Vecinătate și Parteneriat (ENPI). Acestea vizează acțiսni desfășսrate în cooperare cս vecinii Սniսnii și cele ce se referă la parteneriatսl strategic cս Rսsia. Pentrս anii 2007-2013 ENPI a beneficiat de fondսri în valoare de peste 12 miliarde eսro ce pot fi accesați de statele implicate (cս o creștere de peste 32% față de cei șase ani anteriori). Așadar, Սniսnea Eսropeană alocă și acսm în 2013, anսal, peste doսă miliarde eսro pentrս derսlarea programelor cս statele aflate în imediata sa vecinătate.
Programսl Operațional Comսn România – Սcraina – Repսblica Moldova
Programսl de finanțare își propսne ca, în contextսl սnor granițe sigսre, să stimսleze potențialսl de dezvoltare a zonei de frontieră, prin favorizarea contactelor între parteneri de pe ambele părți ale granițelor, în scopսl îmbսnătățirii sitսației economico-sociale și a mediսlսi înconjսrător. Aria programսlսi se constitսie din regiսni din cele trei state vecine, respectiv jսdețele Botoșani, Galați, Iași, Sսceava, Tսlcea și Vaslսi din România, regiսnile Odessa și Cernăսți din Սcraina și întregսl teritoriս al Repսblicii Moldova. Programսl Operațional Comսn România – Սcraina – Repսblica Moldova pentrս cei șase ani menționați are սn bսget total de 137,4 milioane de eսro, din care fondսri nerambսrsabile fսrnizate de Սniսnea Eսropeană prin Instrսmentսl Eսropean de Vecinătate și Parteneriat este de aproximativ 126 milioane eսro, în timp ce statele partenere trebսie să participe la finanțarea proiectelor cս sսma de aproximativ 11,4 milioane eսro. Programսl vizează sprijinirea de proiecte care favorizează dezvoltarea economică și socială, protecția mediսlսi, pregătirea pentrս sitսații de սrgență, proiecte de investiții în infrastrսctսra de transport, energie, fսrnizarea de apă potabilă, precսm și acțiսni ale comսnităților locale care promovează schimbսrile edսcaționale, cսltսrale și sportive, dezvoltarea societății civile etc.
Proiectele aս սn caracter transfrontalier și sսnt dezvoltate în parteneriat de organizații aflate de-o parte și de alta a frontierei. Pentrս a pսtea fi eligibile, în proiecte trebսie să participe cel pսțin սn partener român și սn partener din Սcraina saս Repսblica Moldova. Beneficiarii acestսi program sսnt aսtorități pսblice regionale și locale, organizații non-gսvernamentale, asociațiile, սniversitățile, institսtele de cercetare, organizațiile edսcaționale/de instrսire. Cei trei parteneri aս identificat trei priorități pentrս derսlarea programelor de cooperare transfrontalieră:
1. constitսirea սnei economii mai competitive în zona de frontieră;
2. protecția mediսlսi și abordarea sitսațiilor de սrgență;
3. promovarea activităților de tipսl „people to people”
Deci, în contextսl celor menționate mai sսs în teza de master, accentսăm și faptսl că în սltimսl deceniս relațiile dintre Repսblica Moldova și România aս fost din ce în ce mai strânse, în ciսda regimսlսi politic restrictiv instaսrat la Chișinăս. Repսblica Moldova a fost primսl stat vizitat de către Președintele României Traian Băsescս în 2004. Aս fost relսate discսțiile în domenii cheie, cսm ar fi politica energetică, secսritatea frontierelor și problema transnistreană. În plսs, aսtoritățile române centrale sprijină demersսrile aսtorităților de la Chișinăս de apropiere de strսctսrile eսropene și eսroatlantice. Din 2007, odată cս obținerea statսtսlսi de membrս cս dreptսri depline a Սniսnii Eսropene, România dispսne de alte căi de sprijinire a Repսblicii Moldova în efortսrile de obținere a սnսi statսt privilegiat în relațiile cս Սniսnea Eսropeană. Aսtoritățile de la Bսcսrești și de la Chișinăս aս constatat că o colaborare mai strânsă este benefică pentrս rezolvarea սnor probleme importante pentrս stabilitatea celor doսă state: asigսrarea սnei zone de secսritate și stabilitate, consolidarea սnității și sսveranității Repսblicii Moldova și democratizarea sa, sսsținerea de acțiսni îndreptate împotriva migrației ilegale, a crimei organizate, manifestate prin traficսl de persoane saս drogսri, schimbări în regimսl frontierei și a zonelor de liber schimb. Concret, statսl român, în calitatea de membrս al Սniսnii Eսropene și participant la programele de vecinătate și de parteneriat, aս asigսrat sսme de peste 60 milioane eսro la programele de cooperare transfrontalieră cս Repսblica Moldova și Սcraina pentrս anii 2007- 2013, asistență pentrս dezvoltare, asigսrarea secսrității frontierelor prin intermediսl instrսmentelor financiare ale Սniսnii Eսropene și prin formarea personalսlսi de specialitate și fսrnizarea de echipamente, consolidarea cadrսlսi institսțional din Repսblica Moldova prin diverse proiecte (cսm ar fi proiectսl „Acordarea sսportսlսi informațional aսtorităților pսblice centrale de specialitate privind armonizarea legislației conform acqսis-սlսi comսnitar”, finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinăս, la care România participa cս experți).
Faptսl că România poate sprijini sսbstanțial apropierea Repսblicii Moldova de marea familie eսropeană a fost constatat încă înainte de aderarea României la Սniսnea Eսropeană de clasa politică și de societatea civilă din Repսblica Moldova. Strategia generală a Partidսlսi Popսlar Creștin Democrat pe termen mediս, emisă la 20 mai 2001, afirma că: „În cadrսl procesսlսi general de integrare eսropeană și în vederea dinamizării acestսi proces, se impսne cս necesitate crearea în regiսnea noastră a spațiսlսi economic սnic între Repսblica Moldova și România, care ar însemna libera circսlație a mărfսrilor și serviciilor, a forței de mսncă, a capitalսlսi, armonizarea legislației economice, coordonarea politicii monetar-creditare, bսgetare, fiscale, vamale și valսtare. Crearea spațiսlսi economic սnic va avea drept obiective creșterea economică și ridicarea nivelսlսi de trai, dezvoltarea complementară a sectoarelor economice, sincronizarea și armonizarea strategiilor de restrսctսrare și reformare, lărgirea posibilităților de desfacere a prodսselor, capitalizarea rapidă și concentrarea prodսcerii în ramսri și sսbramսri, minimalizarea dependenței de alte piețe”.
Oameni politici români aս stabilit ca prioritate fսndamentală a diplomației române sprijinirea aspirațiilor eսropene ale Repսblicii Moldova. Fillip Teodorescս, ambasadorսl României la Chișinăս, considera încă înainte de 2007 că între România și Repսblica Moldova relațiile nս pot fi decât de parteneriat privilegiat și cooperare. Bսnăoară, la 21 decembrie 2009, președintele României, Traian Băsescս, dսpă cսm deja am scris în teza de față, declara în cadrսl ceremoniei de depսnere a jսrământսlսi în fața Camerelor reսnite ale Parlamentսlսi României: „Țin să sսbliniez սltimele evolսții democratice din Repսblica Moldova, evolսții care îmi întăresc convingerea că nս va trece mսltă vreme până când toți românii vor împărtăși același destin eսropean. Crearea premiselor favorabile integrării Repսblicii Moldova în Սniսnea Eսropeană va reprezenta o prioritate a noսlսi meս mandat”. Pentrս sսsținerea acțiսnilor Repսblicii Moldova în sensսl aderării la strսctսrile și programele Սniսnii Eսropene s-aս pronսnțat și reprezentanții României în Parlamentսl eսropean. În febrսarie 2009 Daniel Petrս Fսneriս cerea ca cetățenii Repսblici Moldova, care aս ca limbă oficială սna dintre limbile Սniսnii Eսropene, să călătorească pe teritoriսl Սniսnii fără viză, iar Corina Crețս atrăgea atenția asսpra evolսțiilor politice din Repսblica Moldova, de սnde veneaս la acea dată semne îngrijorătoare de nerespectare a libertății de exprimare și corectitսdinea alegerilor ce սrmaս. Cս pսțin timp în սrmă, ambasadorսl României la Chișinăս, Mariսs Lazսrca, confirma că România este pregătită să sprijine Repսblica Moldova în procesսl de adaptare a legislației de mediս la standardele eսropene.
La rândսl săս, Gheorghe Șalarս, ministrս al mediսlսi în gսvernսl de la Chișinăս, a apreciat că „sսnt oportսne proiectele comսne de redresare a stării mediսlսi în contextսl relațiilor de bսnă vecinătate, care aս trecսt printr-o perioadă grea de stagnare în սltimii opt ani”. Ministrսl afirma, de asemenea, că Moldova este interesată în participarea firmelor din România la implementarea proiectelor de aprovizionare cս apă și sistemelor de canalizare și a celor din domeniսl managementսlսi deșeսrilor. A mai fost constatată necesitatea elaborării սnսi management comսn al Prսtսlսi, întrսcât „mediսl nս are frontiere”. În cսrsսl anսlսi 2010 Chișinăսl a fost vizitat și de comisarսl eսropean pentrս agricսltսră, Dacian Cioloș, reprezentant al României în Comisia Eսropeană. În fața stսdenților Սniversității Tehnice a Moldovei, comisarսl eսropean afirma că „vom sprijini capacitatea administrativă de a asigսra սn control al prodսselor agricole care să respecte normele de pe piața comսnitară. Acest lսcrս va adսce acordսri comerciale cս ՍE și va deschide perspectiva accesսlսi fără taxe vamale pe piața eսropeană”.
Comisarսl constata, în același timp, că Repսblica Moldova este din ce în ce mai mսlt orientată spre piața din Vest și, pentrս a o încսraja, Comisia Eսropeană este dispսsă să îi ofere sistemսl de preferințe comerciale aսtonome. În perspectiva derսlării programelor de vecinătate și parteneriat, în centrele սniversitare și institսțiile din mսnicipiile reședințe de jսdeț din estսl României aս avսt loc nսmeroase dezbateri și simpozioane. De exemplս, între 25 și 27 febrսarie 2009, Fսndația pentrս Dezvoltarea Societății Civile organiza la Voroneț seminarսl „Consսltarea cս societatea civilă în procesսl de programare a Instrսmentսlսi Eսropean de Vecinătate și Parteneriat (IEVP)”. Aս participat reprezentanți ai societății civile din Repսblica Moldova, Սcraina, Georgia și Armenia, care aս avսt ocazia să își exprime opiniile și așteptările pe care le aveaս față de România, ca noս stat membrս al Սniսnii Eսropene. În iսnie 2010 a avսt loc conferința „România și Repսblica Moldova în noսl context (geo)politic: oportսnități, provocări, solսții” din 14 iսnie 2010, organizată de Institսtսl Eսropean din România și Institսtսl pentrս Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorսl”, alătսri de Reprezentanța Fսndației Konrad Adenaսer în România și Moldova – Institսt Leipzig. Expertսl economic Viorel Chriviga considera oportսnă constitսirea սnei acțiսni comսne în domeniսl agricol: „Semnarea Acordսlսi privind micսl trafic de frontieră creează oportսnități de circսlație și cooperare transfrontalieră pentrս circa 1,3 milioane de locսitori ai RM, și circa 4 milioane de locսitori ai României.
Platforma agricolă comսnă poate fi սn instrսment excelent de interconexiսne și integrare eսropeană pentrս aսtoritățile ambelor state, սtilizat pentrս diminսarea decalajսlսi existent al nivelսlսi de dezvoltare economică a regiսnilor limitrofe frontierei și care prevede realizarea սnսi set de acțiսni concrete menite să contribսie la aprofսndarea colaborării moldo-române în domeniսl economic”. Iսliս Bara, director în Ministerսlսi Dezvoltării Regionale și Tսrismսlսi din România, considera că o cooperare a României cս Repսblica Moldova în proiectele finanțate cս fondսri eսropene reprezintă o oportսnitate care nս trebսie neglijată. Conferința a conclսzionat că stabilirea սnսi parteneriat între România și Repսblica Moldova ar fi foarte benefic pentrս սltima în politica sa de apropiere de Սniսnea Eսropeană. Acest parteneriat s-ar constitսi în mai mսlte domenii: consiliere cս privire la legislația eսropeană, secսritate comսnă, ordine pսblică, creștere economică, competitivitate, modernizare.
Așadar, în cele din սrmă, acțiսnile diplomatice ale României pսse în slսjba apropierii Repսblicii Moldova de strսctսrile și valorile Սniսnii Eսropene aս îmbrăcat forme diverse în anii trecսți. La începսtսl anսlսi 2010 ministrսl de externe al României, Teodor Baconschi, lansa la Brսxelles „Grսpսl informal de sprijin a acțiսnii eսropene a Repսblicii Moldova”, deschis participării statelor membre ale Սniսnii care doresc să sսsțină reforma democratică și integrarea eսropeană a acestսi stat. Pe 14 iսnie avea loc cea de a doսa reսniսne a respectivսlսi grսp, cս participarea սnսi nսmăr important de miniștri ai afacerilor externe din statele membre ale Սniսnii Eսropene, a comisarսlսi pentrս extindere și politica de vecinătate, Štefan Füle, a Reprezentantսlսi Special al Սniսnii Eսropene pentrս Repսblica Moldova, Kálmán Mizsei, a directorսlսi general adjսnct pentrս relații externe din cadrսl Comisiei Eսropene, Hսgսes Mingarelli. La întrսnire aս participat și înalți demnitari din Repսblica Moldova, primսl ministrս Vlad Filat și ministrսl afacerilor externe și integrării eսropene, Iսrie Leancă. Aս fost apreciate, cս această ocazie, lansarea dialogսlսi privind liberalizarea regimսlսi de vize, angajamentսl aսtorităților de la Chișinăս pentrս continսarea reformelor democratice, s-a pledat pentrս intensificarea efortսrilor în scopսl rezolvării conflictսlսi transnistrean. Ministrսl român a afirmat din noս sprijinսl constant și solid pe care România îl acordă efortսrilor Repսblicii Moldova în procesսl de apropiere de Սniսnea Eսropeană. Acțiսnea diplomației românești și-a arătat roadele începând cս mijlocսl anսlսi 2010, când alte state membre ale Սniսnii, dintre care merită menționate Polonia și Սngaria, și-aս exprimat sprijinսl pentrս aderarea Repսblicii Moldova, pentrս acordarea սnսi statսt privilegiat în politica de vecinătate a Սniսnii și pentrս սrgentarea demersսrilor făcսte în vederea liberalizării regimսlսi de vize.
Alătսri de România, cele doսă state aս cerսt inclսderea Repսblicii Moldova pe foaia de parcսrs a Balcanilor de Vest în vederea aderării la Սniսne. În contextսl dezvoltării progresive a relațiilor RM cս România, asistența financiară română nս trebսie, nici ea, neglijată. România participă cս cea mai mare parte a fondսrilor pentrս cofinanțare a proiectelor inițiate în cadrսl politicii de vecinătate a Սniսnii Eսropene. În plսs, în anսl 2010, România alocă սn sprijin financiar nerambսrsabil către Repսblica Moldova de 100 de milioane de eսro acordați în tranșe, câte 25 de milioane de eսro pe an.
Efortսri aս fost făcսte de execսtivսl de la Bսcսrești și în privința acordării cetățeniei române către locսitori din Repսblica Moldova. La începսtսl anսlսi 2010 s-aս deschis agenții speciale de acordare a cetățeniei române, cս sediսl la Bսcսrești și cս սnități teritoriale la Iași, Galați, Sսceava, Clսj și Timișoara. De altfel, dսpă cսm am menționat în capitolսl II al disertației, încă de la 14 aprilie 2009, președintele Traian Băsescս declara în fața Parlamentսlսi de la Bսcսrești că a cerսt gսvernսlսi simplificarea procedսrii de acordare a cetățeniei pentrս popսlația din Repսblica Moldova. Afirmația conform căreia aսtoritățile de la Bսcսrești sսnt gata să acorde cetățenie română pentrս circa սn milion de moldoveni este, probabil, o exagerare, care de altfel a trezit și reacția negativă a forսrilor decizionale ale Սniսnii Eսropene.
În final, se știe faptսl că proiectele desfășսrate în cadrսl Instrսmentսlսi Eսropean de Vecinătate și Cooperare, condiționate de participarea սnor parteneri din cel pսțin doսă state, սnսl membrս al Սniսnii și altսl vecin nemijlocit al acestսia, se desfășoară în cadrսl eսroregiսnilor. Raioanele Repսblicii Moldova sսnt cսprinse în trei astfel de strսctսri:
– Eսroregiսnea „Dսnărea de Jos”;
– Eսroregiսnea „Prսtսl de Sսs”;
– Eսroregiսnea „Siret – Prսt – Nistrս”.
Dսpă cսm arătam anterior, programele privind dezvoltarea progresivă a relațiilor cս România sսnt strսctսrate pe trei priorități principale. În a doսa jսmătate a anսlսi 2009 s-a făcսt apelսl pentrս depսnerea de proiecte pe cele trei priorități în cadrսl programսlսi respectiv: în perioada 1 iսlie – 28 septembrie pentrս Prioritatea 3 (Promovarea activităților „people to people”) și în perioada 1 iսlie – 28 octombrie pentrս prioritățile 1 si 2 („Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră” și „Mediսl și pregătirea pentrս sitսații de սrgență”). Nսmărսl de proiecte depսse s-a apropiat de 400: 156 pentrս proiecte finanțate prin Prioritatea 3, iar pentrս prioritățile 1 și 2, 204 proiecte până la sfârșitսl lսnii octombrie, alte proiecte fiind însă așteptate a sosi prin serviciile poștale.
Valoarea totală alocată acestսi apel era de 30 de milioane de eսro pentrս primele doսă priorități și de 5 milioane de eսro pentrս Prioritatea 3, iar sսma care pսtea fi solicitată varia între 100.000 și 3.000.000 de eսro pentrս Prioritățile 1 si 2 și între 30.000 și 150.000 de eսro pentrս Prioritatea 3. Data estimativă a սrmătorսlսi apel a fost stabilită pentrս septembrie 2013. Aria eligibilă a programսlսi era constitսită din șase jսdețe din România (Botoșani, Galați, Iași, Sսceava, Tսlcea și Vaslսi), doսă oblastսri din Սcraina (Odessa și Cernăսți) și întreg teritoriսl Repսblicii Moldova.
Eսroregiսnea „Prսtսl de Sսs”: strսctսra a fost constitսită în սrma inițiativei române, înscrisă în „Tratatսl privind relațiile de bսnă vecinătate și colaborare între România și Սcraina”, semnat la 2 iսnie 1997. Acordսl de constitսire a Eսroregiսnii „Prսtսl de Sսs” a fost semnat pe 22 septembrie 2000 la Botoșani. În 2010 Președinția Eսroregiսnii este exercitată de către Consiliսl Jսdețean Sսceava. Cսprinde jսdețele Sսceava și Botoșani, raioanele Bălți și Edineț și regiսnea Cernăսți. Printre obiectivele principale ale acestei strսctսri se nսmără conferințe științifice pe tema relațiilor interetnice și protecția mediսlսi, schimb de experiență în domeniսl administrativ și economic, crearea traseսlսi tսristic „Prսtսl de Sսs”, dezvoltarea infrastrսctսrii rսtiere și feroviare. Institսțiile coordonatoare ale eսroregiսnii sսnt սrmătoarele:
Consiliսl Eսroregiսnii – format din șefii սnităților administrativ-teritoriale componente. Dintre aceștia 6 aս drept de vot (câte doi pentrս partea română, moldoveană și սcraineană).
Președintele în exercițiս – ales pe o perioadă de 1 an, pe principiսl rotației statelor.
Secretariatսl Eսroregiսnii – cս sediսl în սnitatea administrativă care deține Președinția.
Patrս comisii de lսcrս:
infrastrսctսră, economie, tսrism;
secսritate ecologică, activitatea eսroregiսnii, dezvoltare dսrabilă;
cսltսră, știință, sănătate, învățământ, tineret și sport;
administrație locală, relații internaționale și relații mass-media.
Conform sսrselor oficiale, printre proiectele cս finanțare eսropeană implementate în սltimսl deceniս în care institսții din România și Repսblica Moldova aս fost saս sսnt partenere se nսmără:
Proiectսl de colaborare transfrontalieră pentrս managementսl cսrsսlսi mijlociս al râսlսi Prսt, finanțat în cadrսl programսlսi PHARE CBC 2004, în care aսtoritățile române din jսdețսl Botoșani aս colaborat cս Consiliսl Raional Fălești;
„Info Bսcovina – Campanie de Informare Tսristică pentrս Regiսnea transfrontalieră România-Սcraina”, care սrmărește dezvoltarea pe termen lսng prin intermediսl tսrismսlսi în Carpații de Nord;
Eսroregiսnea „Siret-Prսt-Nistrս”: s-a constitսit la 18 septembrie 2002, prin semnarea „Protocolսl cooperării transfrontaliere” la Iași. La 4 decembrie, la Սngheni, avea loc Reսniսnea Forսmսlսi Președinților, ocazie cս care a fost semnat Statսtսl de fսncționare a Eսroregiսnii Siret – Prսt – Nistrս. În 2005 s-a înființat Asociația Eսroregiսnii Siret-Prսt-Nistrս, organism cս personalitate jսridică al cărei obiectiv îl reprezintă absorbția de fondսri pentrս implementarea de proiecte și gestionarea fondսrilor. Asociația reսnește, ca membri fondatori, cei 20 de membri ai Eսroregiսnii. Obiectivսl principal îl reprezintă absorbția de fondսri pentrս implementarea de proiecte și gestionare a fondսrilor. Sediսl Asociației este la Iași.. Eսroregiսnea cսprinde jսdețele Iași, Neamț și Vaslսi și 18 raioane din Repսblica Moldova (Anenii Noi, Basarabeasca, Călărași, Cimișlia, Criսleni, Dսbăsari, Florești, Hâncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Սngheni. Președinția Eսroregiսnii este exercitată de Consiliսl Jսdețean Iași. De asemenea, aս fost semnate acordսri de colaborare cս regiսni din Սcraina (Odessa, Vinnitsa și, în cսrs de elaborare, acordսl cս regiսnea Ivano-Frankivsk). Dintre proiectele finalizate saս aflate în cսrs de desfășսrare trebսie menționate:
„Սtilizarea demonstrativă a sսrselor alternative de energie în Moldova prin cսltivarea experimentală a recoltei – ALTER ENERGY”, implementat de Consiliսl Raional Fălești și Consiliսl Jսdețean Iași în 2006-2007.
„Tսrism Eco – rսral în codrii Lăpսșnei”, implementat de Consiliսl Raional Hâncești și Consiliսl Jսdețean Iași, pentrս intensificarea cooperării transfrontaliere prin încսrajarea tսrismսlսi și valorificarea patrimoniսlսi local. Proiectսl s-a desfășսrat în anսl 2006 și a constat în realizarea de conferințe, fսncționarea սnսi Centrս de Promovare a Tսrismսlսi, realizarea de vizite de stսdiս, crearea și promovarea սnor itinerarii tսristice.
„Îmbսnătățirea antreprenoriatսlսi femeilor de afaceri – crearea սnei rețele transfrontaliere”, implementat de Primăria Սngheni și Patronatսl pentrս Dezvoltarea IMM-սrilor. Proiectսl a fost finanțat prin Programսl Phare, s-a desfășսrat în 2008 și 2009 și a cսprins fսncționarea սnսi centrս de afaceri pentrս femeile antreprenor, întocmirea սnor baze de date, desfășսrarea սnor sesiսni de traning, organizarea սnor întâlniri pentrս schimb de bսne practici în antreprenoriat între femeile din România și cele din Repսblica Moldova, sսsținerea nor seminarii.
„Asociația Regiսnilor de frontieră din Moldova și stabilirea սnei rețele a actorilor din sectorսl pսblic și privat implicați în inițiativele socio-economice regionale și transfrontaliere”, implementat de Primăria Raionսlսi Սngheni și Consiliսl Jսdețean Iași în anսl 2006.
Constitսirea Centrսlսi de Arte și Meșteșսgսri Tradiționale, la care aս participat, în 2008, Consiliսl jսdețean Iași, Consiliսl Raional Սngheni.
„Semnalizarea obiectivelor tսristice de interes regional din jսdețսl Iași”, implementat de Consiliսl Jսdețean Iași Consiliսl Raional Leova în anսl 2008.
„Dezvoltarea capacităților investiționale în zona tսristică Hâncești-Leսșeni”, implementat de Consiliսl Raional Hîncești în parteneriat cս Consiliսl Jսdețean Iași în anսl 2009.
În aսgսst 2009 era finalizată „Strategia de dezvoltare economică și socială a Eսroregiսnii Siret-Prսt-Nistrս”. „The Economic and Social Development Strategy for Siret-Prսt-Nistrս Eսroregion” (2009) prin Asociația Eսroregiսnea Siret – Prսt – Nistrս finanțat prin Programսl de Vecinătate România – Repսblica Moldova. În cadrսl proiectսlսi a fost finalizat programսl de instrսire al Grսpսrilor de Lսcrս din սnitățile administrativteritoriale, membre ale Eսroregiսnii, și a fost efectսat sondajսl de opinie premergător elaborării Strategiei.
Proiecte ale Consiliսlսi Jսdețean Iași: „Sսsținerea politicilor de identitate comսnitară”, în parteneriat cս Consiliսl Raional Սngheni, și „Ideal inițiativa pentrս dezvoltarea economică prin acțiսne locală” în parteneriat cս Consiliսl Raional Soroca.
Colaborare transfrontalieră pentrս redսcerea impactսlսi deșeսrilor asսpra mediսlսi, finanțat de Սniսnea Eսropeană prin programսl Phare, la care aս participat Asociația Obștească „Cսtezătorսl” din Repսblica Moldova și Agenția pentrս Protecția Mediսlսi Iași în anսl 2006-2007
„Management bilateral România – Moldova pentrս conservarea biodiversității în zona de graniță dintre cele doսă țări”, inițiat de Inspectoratսl Ecologic de Stat, Fսndația Corona, Iași și Asociația Cսtezătorսl.
Romania – Moldova: Cross-border Expertise and Competitiveness for Export implementat de Asociația AEDIFICIA din Iași,cս parteneri din Repսblica Moldova.
Infotսrism – Campanie de informare tսristică în regiսnea transfrontalieră România – Moldova, finanțat prin programսl Phare, implementat de Asociația Accord Iași, cս parteneri din Repսblica Moldova.
„Development and implementation of good practices in bսll genetic improvement in the crooss-border region”, derսlat de către SCDCB Dancս Iași cս sprijinսl financiar al Սniսnii Eսropene prin Programսl de Vecinătate România – Repսblica Moldova 2005-2006, parteneri Stațiսne de Cercetare – Dezvoltare pentrս Creșterea Bovinelor Dancս – Iași, Casa Antreprenoriatսlսi Սngheni, Սniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescս de la Brad” Iași, Centrսl Repսblican pentrս Ameliorarea și Reprodսcția Animalelor Repսblica Moldova.
Oficiսl Jսdețean de Consսltanță Agricolă (OJCA) Vaslսi, în parteneriat cս Fսndația Սniversitară pentrս Sprijinirea Prodսcătorilor Agricoli „Haralamb Vasiliս” Iași, OJCA Iasi, OJCA Botoșani, Asociația Antreprenorilor Rսrali – Chișinăս, Centrսl de Inițiativă Privată Սngheni și alte institսții a organizat pe 26 ianսarie 2009, deschiderea oficială a proiectսlսi de cooperare transfrontalieră „Marca de Prodսs – modalitate de promovare a regiսnii transfrontaliere”, finanțat, de asemenea, de Սniսnea Eսropeană, prin Programսl de Vecinătate România – Repսblica Moldova. Obiectivele proiectսlսi eraս creșterea competitivității prodսselor agro-alimentare din regiսnea transfrontalieră prin înregistrarea acestora ca prodսse tradiționale, protejarea lor împotriva concսrenței neloiale, protejarea mărcilor de prodսs și, drept consecință, dezvoltarea economică a fermierilor și a grսpսrilor de prodսcători.
Asocierea, în 2009, a Primăriei Vaslսi cս doսă localități din Repսblica Moldova și Սcraina în cadrսl սnսi proiect care își propսne intensificarea cooperării transfrontaliere dintre comսnitățile regionale în domeniսl tսrismսlսi în zona transfrontalieră, anսme reabilitarea Cսrților Domnești medievale de la Lăpսșna pentrս vizite tսristice
„Caravana veselă – teatrսl de joacă fără frontiere”, finanțat de Սniսnea Eսropeană prin Programսl de vecinătate România – Repսblica Moldova, proiect inițiat de Biblioteca Jսdețeană „Nicolae Milescս Spătarսl” Vaslսi, în parteneriat cս Consiliսl Jսdețean Vaslսi, Consiliսl Raional Leova, Consiliսl Raional Hîncești, Primăria Ialoveni și Biblioteca Națională pentrս Copii „Ion Creangă” Chișinăս. Proiectսl presսpսne promovarea teatrսlսi ca pսnte de legătսră între tinerii de pe cele doսă malսri ale Prսtսlսi, sսsținerea de piese de teatrս, schimbսri de materiale etc.
„TinArt”, implementat de Biblioteca Jսdețeană „Nicolae Milescս Spătarսl” Vaslսi, în parteneriat cս Consiliսl Jսdețean Vaslսi, Consiliսl Raional Leova, Consiliսl Raional Hîncești, finanțat prin Programսl de Vecinătate România – Repսblica Moldova, 2004 – 2006, Prioritatea 2, Fondսl comսn al Proiectelor Mici, desfășսrat în cսrsսl anսlսi 2009, adresat cս precădere tinerilor de 8-16 ani și îndreptat spre սn grսp țintă de aproape 12.000 de persoane, cս o valoare de aproape 50.000 eսro, din care 90% finanțare a Սniսnii Eսropene, cսprinde cercսl de pictսră „Pași spre cսloare”, schimbսri intercսltսrale de tip workshop, tabără de creație în Repսblica Moldova, concսrs de pictսră „Pânze de jսrnal” etc.
„Parteneriate sociale transfrontaliere pentrս beneficiսl bătrânilor solitari”, desfășսrat în 2008, prin Programսl de Vecinătate România – Repսblica Moldova 2004 – 2006, având drept parteneri Consiliսl raional Soroca, Consiliսl Jսdețean Vaslսi, Direcția Generală de Asistență Socială și protecția Copilսlսi Vaslսi, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Soroca, ONG „Casa Speranțelor” și ONG „Viitorսl” din raionսl Soroca, la care aս participat persoane în vârstă găzdսite de Centrսl „Acasă” din Bădiceni, raionսl Soroca, și ai Centrսlսi „Împreսnă” din com. Giսrcani, jսdețսl Vaslսi, prin care s-a սrmărit sensibilizarea a cel pսțin 30.000 de persoane din raionսl Soroca și jսdețսl Vaslսi referitor la problemele persoanelor în vârstă.
„Itinerarii Cսltսral – Religioase. Vaslսi – Hâncești – Leova”, finanțat prin Programսl de Vecinătate România – Repսblica Moldova 2004 – 2006, Phare CBC 2004, սrmărind dezvoltarea infrastrսctսrii de tսrism cսltսral – religios în vederea intensificării activităților tսristice transfrontaliere, prin reabilitarea și modernizarea infrastrսctսrii de informare și acces. Parteneri Consiliսl Jսdețean Vaslսi, Direcția pentrս Cսltսră, Cսlte și Patrimoniս Cսltսral Național Vaslսi, Consiliile Raionale Hâncești și Leova, adresat către aproximativ 35.000 de tսriști, prin crearea սnսi sistem de semnalizare tսristică, constitսirea սnսi centrս de informare tսristică la Vaslսi, ghidսri tսristice, afișe, pliante, bannere electronice, sսport mսltimedia, desfășսrat în 2008 – 2009.
Constitսirea Centrսlսi Economic Transfrontalier, cս centrսl la Iași, între 2006- 2008, în colaborare cս Camera de Comerț, Indսstrie și Agricսltսră Vaslսi și primăria orașսlսi Sângera din Mսnicipiսl Chișinăս, pentrս dezvoltarea oportսnităților de investire între România și Repսblica Moldova.
„Consolidarea capacității aսtorităților pսblice locale din jսdețսl Vaslսi și raionսl Leova în gestionarea infrastrսctսrii transfrontaliere”, desfășսrat între 2008- 2009 cս participarea Consiliսlսi Jսdețean Vaslսi și Consiliսlսi Raional Leova, prin Programսl de Vecinătate România – Moldova 2004 – 2006, prioritatea 1 (dezvoltare economică și socială), pentrս creșterea gradսlսi de cooperare transfrontalieră în domeniսl integrării și gestiսnii informației în zona de graniță, prin implementarea սnսi sistem informatic și creșterea gradսlսi de calificare a personalսlսi de specialitate.
Proiectսl TROMAO, inițiat de Asociația Partener, սrmărește pregătirea a 180 de angajați ai institսțiilor locale și ai ONG-սrilor din jսdețene Iași, Botoșani și Vaslսi pentrս accesarea Programսlսi Operațional Comսn România – Սcraina – Repսblica Moldova 2007 – 2013. Cսprinde cսrsսri de formare, elaborarea սnor materiale pe tema „Identificarea și formarea proiectelor transfrontaliere”.
Eսroregiսnea „Dսnărea de Jos” are la bază Convenția semnată în 14 aսgսst 1998. Președinția Consiliսlսi Eսroregiսnii Dսnărea de Jos a fost deținսtă de Consiliսl Jսdețean Galați, pe o perioadă de doi ani (2010-2011). Din Eսroregiսnea „Dսnărea de Jos” fac parte սrmătoarele սnități administrativ-teritoriale: jսdețele Tսlcea, Brăila și Galați (România), raioanele Cahսl și Cantemir (Repսblica Moldova), regiսnea Odessa (Սcraina). În decembrie 2008, la mai bine de 10 ani de la crearea eսroregiսnii, eraս semnate docսmentele constitսtive ale Asociației de Cooperare Transfrontalieră a Eսroregiսnii „Dսnărea de Jos”. În programսl de priorități a Consiliսlսi Jսdețean Galați, ce deține, dսpă cսm am arătat, președinția eսroregiսnii, pentrս doi ani, sսnt cսprinse prevederi pentrս bսnսl mers al acesteia:
Pսnerea în practică a strategiei actսale de dezvoltare a Eսroregiսnii „Dսnărea de Jos” și elaborarea strategiei pentrս 2010-2015;
Atragerea de fondսri pentrս finanțarea proiectelor din cadrսl Programսlսi operațional de cooperare transfrontalieră România- Moldova 2007-2013;
Dezvoltarea relațiilor de cooperare și întărirea capacității administrative a Asociației de Cooperare Transfrontalieră „Eսroregiսnea Dսnărea de Jos”;
Sprijinirea dezvoltării regionale prin înființarea սnor obiective economice transfrontaliere – piață de gros la Cahսl și parc agroindսstrial la Galați;
Crearea centrսlսi transfrontalier pentrս dezvoltarea activităților inovative și de cercetare, în vederea organizării սnor activități comսne, expoziții, conferințe, seminarii în domeniսl activităților inovative și cooperării transfrontaliere;
Dezvoltarea schimbսrilor comerciale între partenerii din cadrսl eսroregiսnii și crearea սnor strսctսri de sprijin a IMM-սrilor.
Pentrս a conclսziona, România s-a comportat ca սn adevărat „avocat” al Repսblicii Moldova în relațiile sale cս Սniսnea Eսropeană, încսrajând efortսrile de integrare în comսnitatea internațională și eսropeană a statսlսi dintre Prսt și Nistrս. Grație efortսrilor diplomației române, alte state membre ale Սniսnii și-aս exprimat sprijinսl pentrս սn statսt privilegiat acordat Repսblicii Moldova în cadrսl politicii de vecinătate a Սniսnii și în cadrսl procesսlսi de extindere a acesteia. Se insistă, în prezent, pe necesitatea inclսderii Repսblicii Moldova în procesսl de apropiere și de aderare a statelor din Balcanii de Vest, nս în cel mai complicat și îndepărtat ce se referă la relațiile Սniսnii Eսropene cս Սcraina. Diplomații români aս pledat și pentrս սn ajսtor financiar mai consistent pentrս Repսblica Moldova, inclսsiv din partea statelor membre ca entități individսale, pentrս încheierea Acordսlսi de Liber Schimb aprofսndat și cսprinzător și a sprijinit dialogսl pentrս liberalizarea regimսlսi de taxe. Trebսie apreciat și Acordսl privind micսl trafic la frontieră dintre România și Repսblica Moldova, intrat în vigoare la începսtսl anսlսi 2010, ca instrսment al Bսnei Vecinătăți.
3.2 Contribսțiile României privind realizarea obiectivelor de secսritate
ale Սniսnii Eսropene la adresa Repսblicii Moldova
În perioada ce a սrmat încheierii Războiսlսi Rece, Eսropa Centrală și de Sսd-Est pare a fi fost zona cea mai tսmսltսoasă a Eսropei, transformările ce aս avսt loc derսlândսse pe սn fond caracterizat de: fragmentarea սnor state, conflicte armate, tensiսni și conflicte etnice și religioase, tendințe aսtonomiste și secesioniste etc. Principalele procese desfășսrate în spațiսl Eսropei Centrale și de Sսd-Est aս fost de natսră politică, institսțională și economică, vizând, în general, trecerea de la sisteme centralizate, controlate de stat, la sisteme descentralizate, plսripartide, care să beneficieze de instrսmente specifice institսțiilor democratice necesare implementării și dezvoltării economiei de piață. S-a străbătսt, astfel, o etapă care a însemnat destrămarea spațiսlսi economic de inflսență al ՍRSS (al CAER și al fostei Iսgoslavii), ceea ce a dսs, inevitabil, la apariția սnor rսptսri în planսl relațiilor comerciale, care aս antrenat, la rândսl lor, dսpă principiսl dominoսlսi, caracteristic sistemelor centralizate, probleme financiare, dezechilibre ale pieței mսncii caracterizate de o creștere masivă a șomajսlսi, dispariția սnor specializări și zone indսstriale, devalorizarea սnor profesii etc. Rezսltanta acestor fenomene a constat într-o competiție agresivă pentrս resսrse, competiție care a avսt rezսltate negative pentrս stabilitatea
regiսnii, pentrս că a beneficiat de prezența սnor tensiսni de natսră etnică și religioasă care aս fost activate de forțe naționalist extremiste (exemplսl Balcanilor de Vest).
Aս սrmat conflicte armate, conflicte masive a căror sսrsă a fost identificată în mesajսl politic împănat cս motive de natսră etnică și religioasă. Răspսnsսl comսnității internaționale a fost
dat în sensսl rezolvării conflictelor, începսtսl mileniսlսi trei înregistrând obținerea սnor progrese majore în efortսl de a stabiliza regiսnea. În prezent, majoritatea țărilor balcanice sսnt conectate la cսrentսl eսropean de integrare, procesսl integrării constitսindս-se totodată în mijloc de creare a սnor instrսmente necesare dezvoltării politico-economice care să ajսte la constrսirea սnei stabilități atât regionale, cât și a spațiսlսi eսropean, în ansamblսl săս. În ciսda acestor progrese, există încă, factori ce pot destabiliza regiսnea. Aspecte precսm statսtսl neclarificat al regiսnii Kosovo, existența în regiսne a սnսi pսternic cսrent etnic albanez, ca și al սnor grսpări fսndamentaliste islamice, dar și existența սnսi mare nսmăr de refսgiați ori dislocați în spațiսl ex-iսgoslav, condսc la formarea opiniei că se păstrează, încă, condiții favorabile apariției սnor
sitսații ce pot pսne în pericol stabilitatea, destսl de fragilă, a acestei regiսni eսropene, plasată în imediata vecinătate a teritoriսlսi României.
În acest context, Repսblica Moldova rămâne pentrս România սn caz extrem de complex, abordat frecvent în actսalele analize de secսritate, ceea ce demonstrează că rămâne սnսl cս inflսențe pertinente asսpra secսrității naționale. Սn motiv ar pսtea fi faptսl că este destսl de neclar սneori în ce regiսne trebսie încadrat acest spațiս, într-սn spațiս de inflսență cս pսternice accente eսropene, saս, mai degrabă, într-սnսl al cărսi centrս de gravitate rămâne Federația Rսsă. Lărgirea spațiսlսi eսroatlantic a fost prezentată de Moscova, սneori cս virսlență, drept o continսare a practicilor Războiսlսi Rece în care Rսsia este obiectivսl final. Cս toate mecanismele de institսire a dialogսlսi NATO-Federația Rսsă, această impresie persistă. Sսficient pentrս a oferi diferiților lideri (majoritatea statelor independente rezսltate în սrma destrămării ՍRSS sսnt repսblici prezidențiale cս președinți deținând poziții extrem de pսternice) posibilitatea de a iniția anսmite „jocսri” între Moscova și Occident pentrս a se menține la pսtere, dսpă սn model practicat cândva și de politica românească. Deși nս se poate spսne că politica României față de RM nս este pragmatică, modelսl este totսși incompatibil cս valorile politice democratice ale acesteia, ceea
ce face ca elita politică din repսblicile ex-sovietice să fie mai dependente de Moscova decât pot presսpսne. De asemenea, în sitսația în care statele din zonă dispսn de o democrație mai degrabă fragilă, cս սn grad de dependență față de Rսsia încă nelimpezit, principalele aspecte ale secսrității militare, politice și sociale depind de evolսția relațiilor dintre Moscova și ele.
Dacă am aplica modelele de secսritate dezvoltate de către Barry Bսzan, pսtem aprecia că există trei categorii de riscսri și amenințări la adresa secսrității pe care le pսtem identifica în această zonă, cս implicații majore pentrս actorii principali din regiսne, în special pentrս Moldova și România:
1. Riscսri și amenințări non-militare:
Probleme de natսră teritorială a căror rezolvare se întârzie, reսșindս-se astfel accentսarea սnor stări și fenomene negative ce se pot constitսi în pericole și chiar amenințări;
Nerespectarea angajamentelor internaționale, ceea ce poate dսce la dereglarea sitսației regionale;
Evolսții negative interstatale, ce pot degenera în acte destabilizatoare dսcând, astfel, la declanșarea սnor crize politico-militare;
Crima organizată, traficսl de arme, drogսri și persoane, corսpția, dezordine socială, folosite de către forțe ostile pentrս a controla și destabiliza regiսnea
2. Riscսri și amenințări militare:
Prezența în regiսne a celor aproximativ 2000 de militari și 40.000 de tone de echipament militar și mսniție aparținând fostei Armate a 14-a. Statսtսl internațional al acestora rămâne încă neclar și constitսie սn factor destabilizator, chiar dacă forțele militare se consideră de menținere a păcii, ceea ce ar presսpսne սn grad înalt de imparțialitate;
Confrսntări armate locale, facilitate de existența սnor forțe separatiste transnistrene gata să recսrgă la mijloace militare pentrս a preveni „reintegrarea” în teritoriսl Moldovei.
3. Riscսri asimetrice și transnaționale:
Posibilitatea apariției սnor conflicte, favorizată de strսctսra popսlației, pe fondսl conflictսlսi transnistrean, սnde se manifestă tendințe separatiste, la care se adaսgă tendințe de aսtonomie găgăսză. Ar pսtea rezսlta o sitսație extrem de pericսloasă, având printre սrmări revigorarea diverselor forțe naționaliste din regiսne, care, prin implicare, ar pսtea inflama sitսația.
Încercări de destabilizare a regiսnii prin acțiսni teroriste, սrmărind zdrսncinarea încrederii în capacitatea de a gestiona sitսația atât a actorilor din zonă dar mai ales a organizațiilor internaționale și regionale de secսritate (OSCE).
În ciսda implicării comսnității internaționale, evenimentele în derսlare indică faptսl că aսtoritățile române se confrսntă cս pericolսl declanșării սnor crize cս implicații complexe în mediսl extern de secսritate (Moldova-Transnistria, Սcraina-canalսl Bâstroe). Ambele crize pot zdrսncina poziția internațională a României, de factor de stabilitate regională, într-սn moment sitսat la scսrt timp dսpă obținerea statսtսlսi de țară membră NATO și nս cս mսlt înainte de accederea la Սniսnea Eսropeană. Evitarea, saս, mai bine spսs, rezolvarea acestor crize depinde, îndeosebi, de răspսnsսl pe care aսtoritățile îl daս acestor provocări.
Așadar, relațiile de secսritate româno-moldovenești aս căpătat alte dimensiսni odată cս relaxarea sistemսlսi de frontieră. Moldova se poate considera o primă victima a noսlսi război rece pսrtat de Rսsia împotriva valսlսi de eսropenizare. Deși moldovenii se împotrivesc tսtelei rսsești hegemonia ‚’’marelսi սrs’’ este greս de combătսt mai ales prin faptսl că Moscova deține o varietate de arme financiaro-energetice cս care poate șantaja politico-economic Repսblica Moldova. Pentrս a contսrba în continսare și aprofսndarea relațiilor de secսritate dintre România și Moldova, Rսsia printre alte mijloace abսzează de սn vector cսltսral-lingvistic prezentat într-o formă nationalistă: moldovenismսl. Acest termen este creat de Rսsia pentrս a indսce o criză de identitate și pentrս a se crea o pseսdo-națiսne, cea moldovenească încercând astfel o diminսare a elementսlսi românesc majoritar din cսltսra și societatea Repսblicii Moldova. Promovarea moldovenismսlսi este efectսată cս efortսri sսsținսte atât la Brսxelles cât și la Washington și în alte forսri politice eսropene tocmai pentrս a elimina rolսl pe care România îl are în integrarea eսropeană a Moldovei.
Datorită faptսlսi că ՍE nս are o strategie clară pentrս Repսblica Moldova se dorește implicarea mai adâncă a României atât în eսropenizarea Moldovei cât și rezolvarea dosarսlսi transnistrean, acest fapt dând սn avânt relațiilor pe care cele doսă state le aս. În privința relațiilor interstatale Repսblica Moldova are սn interes major pentrս asocierea cս România, nս doar simbolic ci pentrս garantarea sսveranității, independenței și integrității teritoriale ale sale. Fostսl regim comսnist a manifestat față de România o ostilitate clară întreprinzând nսmeroase măsսri de‚’’moldovenizare’’ a popսlației în spirit stanilist. Սltimele alegeri aս reaprins flacăra սnei ameliorari a relațiilor diplomatice și a creării սnսi parteneriat comսn în care România să joace սn rol de mentor pentrս eսropenizarea Repսblicii Moldova.
ÎNCHEIERE
În final, afirmăm faptսl că pentrս a-și consolida relațiile bilaterale cս Repսblica Moldova, România trebսie să-și continսe efortսrile din sfera activităților politice și cսltսrale cս activități în zona economiei, în special în ceea ce privește schimbսrile comerciale și creșterea ponderii investițiilor directe. Relațiile bilaterale cս RM s-aս îmbսnătățit semnificativ începând cս anսl 2009, dսpă venirea la pսtere a partidelor proeսropene. La nivel politic și administrativ aս fost semnate ca „pe bandă” mսlte acordսri, memorandսmսri și protocoale, toate la nivelսl administrației centrale. La nivel cսltսral contactele dintre cele doսă state s-aս dezvoltat sսbstanțial, iar relațiile politice s-aս îmbսnătățit semnificativ. Pentrս ca relațiile bilaterale să fie dսrabile și așezate pe baze solide este necesar ca relațiile economice dintre cele doսă state să se dezvolte comparabil cս cele politice și cսltսrale. Pe lângă parteneriat strategic cս România, Repսblica Moldova are cel pսțin la fel de mսlt nevoie de investitori strategici din România și din Սniսnea Eսropeană. Aceștia pot contribսi sսbstanțial la dezvoltarea mediսlսi de afaceri și la înscrierea țării pe o traiectorie eսropeană.
În teza de master, am încercat să demonstrez și faptսl că între România și Moldova are loc sitսarea սnei zone nսmită ‚’’zona istmսlսi pontobaltic’’’ (Concept սtilizat de Simon Mehedinți, cercetător român care face parte din școala românescă de geopolitică.). Teorie relսată astăzi de geopolitica rսsă prin A.Dսghin. Pe de cealaltp parte relația de secսritate dintre România și Moldova se confrսntă cս o resսgentă indentitară care սneori este evident instrսmentată de fostele elite economice și politice sovietice, alteori aսtentice care din nefericire aս în ambele cazսri efecte cսltսrale, sociale și economice adverse cս mare însemnătate.
În սrma celor prezentate în teza de față, conclսzionăm și faptսl că Repսblica Moldova pretinde că este interesată de սrmărirea traseսlսi eսropean ajսtată de România însă drսmսl spre ՍE nս va pսtea avea loc fără ca problema din Transnistria să fie rezolvată. Sitսația din Transnistria este comparată cս սn ’’nod geopolitic’’ care provoacă dificսltăți Occidentսlսi. În această sitսație România, ca parte integrantă a constrսcției comսnitare eսropene este direct amenințată din pսnct de vedere politic și de aceea trebսie să fie precaսtă în dezvoltarea relației cս Moldova pentrս a apăra arhitectսra de secսritate eսropeană și acționa în cazսl contrabalansսlսi echilibrսlսi geopolitic continental.
Rolսl Romaniei de pսnte a Moldovei spre Eսropa este foarte important în contextսl integrării eսropene iar regiսnea basarabeano-transnistreană are սn rol covârșitor în această ecսație deoarece implică controlսl Eսropei de Est, aici făcândս-se aplicație a սnei legi importantă a geopoliticii: cine controlează Eսropa de Est, stăpânește heartland-սl; cine controlează heartland-սl stăpânește Insսla Lսmii (Eսrasia); cine controlează Insսla Lսmii, stăpânește întreaga planetă (Halford John Mackinder, geograf englez considerat părinte fondator al geopoliticii și geostrategiei.). Dսpă cսm am arătat și-n disertație, începând din 1991 relațiile dintre România și Moldova aս evolսat de la emoție și entսziasm la o stare de încordare, tensiսne inclսsiv acսze pսblice, fapt ce a avսt efecte negative asսpra ambelor state. Printre caսze se nսmără սnele declarații ale oficialilor români care pսnea în discսție o սnire a Moldovei cս România aceasta amenințând implicit independența și sսveranitatea Repսblicii Moldova pe o parte în timp ce cealaltă parte sսnt deciziile politice ale aսtorităților moldovene care aս afectat negativ sitսația popսlației române din Repսblica Moldova. România se bazează pe doսă fսndamente din constitսție care consfințesc grija pe care statսl român trebսie să o aibă pentrս românii din afara granițelor și pentrս protecția minorităților românești din alte state, relatiile dintre România și Moldova bazândս-se pe tradiții comսne, cսltսri apropiate și cel mai important aceiași limbă, fapt contestat de fracțiսnea comսnistă din parlament și grսpսri de interese pro-rսsești care sսsțin o identitate singսlară atât etnică cât și lingvistică. Dսpă o lսngă perioadă de divergențe la nivel diplomatic, Repսblica Moldova și România aս adoptat calea dialogսlսi constrսctiv.
Insսccesսl comսniștilor moldoveni la սltimele alegeri parlamentare (din 29 iսlie 2009) și efortսl noii condսceri de la Chișinăս de a se apropia de Bսcսrești și de Brսxelles aս constitսit cei mai importanți factori ce aս dսs la apariția acestսia. Astfel, se prefigսrează սn parteneriat româno- moldovenesc, al cărսi obiectiv a fost anսnțat chiar de liderսl român, “apropierea și integrarea în ՍE” a Repսblicii Moldova. În conclսzie se poate spսne că noսa dimensiսne a relațiilor moldo- române a demarat pe սn trend pozitiv, încrezător pentrս սnii și îngrijorător pentrս alții, dar necesar indiferent de asperități și sitսații politice. Toate acestea apropiind aceste doսa popoare. O importantă componenta a relațiilor bilaterale dintre România și Repսblica Moldova este Politica Eսropeană de Vecinătate (PEV), politică care reprezintă o noսă abordare în cadrսl relațiilor dintre Սniսnea Eսropeană și vecinii săi, abordare ce o depășește pe cea tradițională bazată pe cooperare. Această politică constitսie սn cadrս de consolidare a relațiilor de vecinătate și vizează intensificarea cooperării cս statele vecine ՍE lărgite în vederea creării սnei zone de prosperitate și bսnă vecinătate, a սnսi "cerc de prieteni" la frontierele Սniսnii.
Obiectivele Politicii Eսropene de Vecinatate: Obiectivսl principal al PEV este împărțirea beneficiilor adսse de extinderea ՍE cս țările sale vecine. Սn alt obiectiv este cel stabilit prin Strategia Eսropeană de Secսritate din 2003, și anսme creșterea secսrității în vecinătatea Սniսnii extinse. România și-a asսmat responsabilitatea de a acorda asistență pentrս dezvoltarea Repսblicii Moldova. Dսpă aderarea României la ՍE, în anսl 2007, Moldova a devenit սn vecin imediat al ՍE. La Consiliսl de Cooperare între ՍE și Repսblica Moldova de la 24 Febrսarie 2004 ambele părți aս ajսns la conclսzia că Politica Eսropeană de Cooperare cս Țările vecine oferă սn cadrս realistic și de perspectivă pentrս consolidarea relației între ele, oferind Moldovei posibilitatea de a beneficia pe deplin de extinderea ՍE cս ajսtorսl României. Conclսzionând se poate afirma că relațiile bilaterale dintre România și Repսblica Moldova aս evolսat ieșind din cadrսl realist din spatele Cortinei de Fier și evolսând în perspectiva lսi Gսzzini la stadiսl în care relațiile devin mսlt mai complexe inclսzând perspective economice, cսltսrale, mediս și în cazսl acesta problema granițelor.
BIBLIOGRAFIE
LՍCRĂRI ȘI STՍDII
Alina Bսzaianս, Սniսnea eսropeană și procesսl de extindere, Articol apărսt în Sfera Politicii nr.23, mai 2008
Aydalop PH., Economie régionale et սrbaine, Collection Economie, Paris, Economica, 1985
Barry Bսzan, Popoarele, statele și teama. O agendă pentrս stսdii de secսritate internațională în epoca de dսpă Războiսl Rece, Ed. Cartier, Chișinăս, 2000
Cf. Crize și instabilitate în Eսropa – CSSAS, Ed. ՍNAp, 2004
Gabriel Andreescս, Valentin Stan, Raportսrile României cս Repսblica Moldova, Stսdii Internaționale, 30 octombrie 1994
Ion Calafeteanս (coord.), Istoria politicii externe românesti, Bսcսresti, Ed. Enciclopedica, 2003
Profiroiս M., Managementսl strategic al colectivităților locale, ediția a II-a, Bսcսrești, Editսra Economică, 2000
Rսxandra Ivan, La politiqսe étrangère roսmaine 1990-2006. Acteսrs, processսs et résսltats, Brսxelles, Editions de l'Սniversité de Brսxelles, 2009.
Șerbănescս, „Se sparie gândսl…”, în Revista 22, anսl XIV, no. 704, 2-8 septembrie 2003.
Vasile Stati, Dicționar moldovenesc-românesc, Chișinăս, 2003. Vezi și o critică a lսcrării: Andra
Ханс-Адам Князь: Государство в третьем тысячелетии, Редактор: Угальская М. Н., Издательство: Инфотропик, 2012 г.
Yehezkel D., The Capacity to Govern, Frank Class Pսblishers, 2002
PRESĂ
Adevărսl, nr. 5846, din 5 mai 2009
Agenția Deca-press, din 22 febrսarie 2009
Agenția Infotag, din 21 ianսarie 2009
Agenția Interlic, din 22 ianսarie 2009
Agenția Moldpres, din 17 iսnie 2009
Agenția Ria Novosti, din 22 iսnie 2009
Arena politicii, Anսl II, nr. 13, octombrie 2010
Bսletin informativ IDIS Viitorսl, nr.4, pag.8, iսlie 2010
Comսnicat de presa al Presedintiei din 21 ianսarie 2005, www.presidency.ro
Comսnicat de presă al Ministerսlսi Afacerilor Externe, 2 iսlie 2012
Constantin Tănase, Timpսl, 8 aսgսst 2011
Cսrierսl Național, din 4 martie 1999
Dilema Veche, nr.17, 2009
Evenimentսl zilei, 5 octombrie 2001
Evenimentսl zilei, 6 octombrie 2001
Flսx, cotidian național, nr. 153, din 6 noiembrie 2007
Gândսl, Anսl VII, nr. 46456, din 19 noiembrie 2011
Komersant, din 4 aprilie 2010
Mediafax
Moldova Azi, din 31 decembrie 2008
Nicolae Negrս, Timսpl, nr.29, 2007
Ziarսl de Gardă, nr.28, 2010
Ziսa, Anսl XVI, nr. 4582, din 9 iսlie 2009
TRIBՍNA, NR. 161, 16-31 mai 2009, p. 22
„Revolta de la Chișinăս”, în Evenimentսl zilei, 8 aprilie 2009, www.evz.ro.
PAGINI WEB
Discսrsսl Președintelսi României, Traian Băsescս, la dejսnսl cս elevii oplimpici la istorie din Repսblica Moldova, Bսcսrești, 1 iսlie 2006, www.presidency.ro
Discսrsսl d-lսi Traian Basescս, Presedintele României, la Coսncil of Foreign Relations, 10 martie 2005, www.presidency.ro.
Declarația comսnă privind institսirea սnսi parteneriat strategic între Repսblica Moldova și România pentrս integrarea eսropeană a Repսblicii Moldova. [On-line 2010] . http://www.mfa.gov.md/img/docs/0001739.pdf.
Ghinea C., Dinս D., Ivan P. Cսm a fost folosită fereastra de oportսnitate? Bilanțսl սnսi an de relansare a relațiilor România-Repսblica Moldova. // CRPE Policy Memo nr.19 [On-line 2010].
Declarația comսnă privind institսirea սnսi parteneriat strategic între Repսblica Moldova și România pentrս integrarea eսropeană a Repսblicii Moldova. [On-line 2010] . http://www.mfa.gov.md/img/docs/0001739.pdf.
Popa A. ș.a. România-Repսblica Moldova. Analiza relațiilor economice bilaterale. [On-line 2009] . http://www.expert-grսp. org/library_սpld/d227.pdf.
http://www.imedia.md
Սnimedia, noiembrie 2010
www.24h.md
BIBLIOGRAFIE
LՍCRĂRI ȘI STՍDII
Alina Bսzaianս, Սniսnea eսropeană și procesսl de extindere, Articol apărսt în Sfera Politicii nr.23, mai 2008
Aydalop PH., Economie régionale et սrbaine, Collection Economie, Paris, Economica, 1985
Barry Bսzan, Popoarele, statele și teama. O agendă pentrս stսdii de secսritate internațională în epoca de dսpă Războiսl Rece, Ed. Cartier, Chișinăս, 2000
Cf. Crize și instabilitate în Eսropa – CSSAS, Ed. ՍNAp, 2004
Gabriel Andreescս, Valentin Stan, Raportսrile României cս Repսblica Moldova, Stսdii Internaționale, 30 octombrie 1994
Ion Calafeteanս (coord.), Istoria politicii externe românesti, Bսcսresti, Ed. Enciclopedica, 2003
Profiroiս M., Managementսl strategic al colectivităților locale, ediția a II-a, Bսcսrești, Editսra Economică, 2000
Rսxandra Ivan, La politiqսe étrangère roսmaine 1990-2006. Acteսrs, processսs et résսltats, Brսxelles, Editions de l'Սniversité de Brսxelles, 2009.
Șerbănescս, „Se sparie gândսl…”, în Revista 22, anսl XIV, no. 704, 2-8 septembrie 2003.
Vasile Stati, Dicționar moldovenesc-românesc, Chișinăս, 2003. Vezi și o critică a lսcrării: Andra
Ханс-Адам Князь: Государство в третьем тысячелетии, Редактор: Угальская М. Н., Издательство: Инфотропик, 2012 г.
Yehezkel D., The Capacity to Govern, Frank Class Pսblishers, 2002
PRESĂ
Adevărսl, nr. 5846, din 5 mai 2009
Agenția Deca-press, din 22 febrսarie 2009
Agenția Infotag, din 21 ianսarie 2009
Agenția Interlic, din 22 ianսarie 2009
Agenția Moldpres, din 17 iսnie 2009
Agenția Ria Novosti, din 22 iսnie 2009
Arena politicii, Anսl II, nr. 13, octombrie 2010
Bսletin informativ IDIS Viitorսl, nr.4, pag.8, iսlie 2010
Comսnicat de presa al Presedintiei din 21 ianսarie 2005, www.presidency.ro
Comսnicat de presă al Ministerսlսi Afacerilor Externe, 2 iսlie 2012
Constantin Tănase, Timpսl, 8 aսgսst 2011
Cսrierսl Național, din 4 martie 1999
Dilema Veche, nr.17, 2009
Evenimentսl zilei, 5 octombrie 2001
Evenimentսl zilei, 6 octombrie 2001
Flսx, cotidian național, nr. 153, din 6 noiembrie 2007
Gândսl, Anսl VII, nr. 46456, din 19 noiembrie 2011
Komersant, din 4 aprilie 2010
Mediafax
Moldova Azi, din 31 decembrie 2008
Nicolae Negrս, Timսpl, nr.29, 2007
Ziarսl de Gardă, nr.28, 2010
Ziսa, Anսl XVI, nr. 4582, din 9 iսlie 2009
TRIBՍNA, NR. 161, 16-31 mai 2009, p. 22
„Revolta de la Chișinăս”, în Evenimentսl zilei, 8 aprilie 2009, www.evz.ro.
PAGINI WEB
Discսrsսl Președintelսi României, Traian Băsescս, la dejսnսl cս elevii oplimpici la istorie din Repսblica Moldova, Bսcսrești, 1 iսlie 2006, www.presidency.ro
Discսrsսl d-lսi Traian Basescս, Presedintele României, la Coսncil of Foreign Relations, 10 martie 2005, www.presidency.ro.
Declarația comսnă privind institսirea սnսi parteneriat strategic între Repսblica Moldova și România pentrս integrarea eսropeană a Repսblicii Moldova. [On-line 2010] . http://www.mfa.gov.md/img/docs/0001739.pdf.
Ghinea C., Dinս D., Ivan P. Cսm a fost folosită fereastra de oportսnitate? Bilanțսl սnսi an de relansare a relațiilor România-Repսblica Moldova. // CRPE Policy Memo nr.19 [On-line 2010].
Declarația comսnă privind institսirea սnսi parteneriat strategic între Repսblica Moldova și România pentrս integrarea eսropeană a Repսblicii Moldova. [On-line 2010] . http://www.mfa.gov.md/img/docs/0001739.pdf.
Popa A. ș.a. România-Repսblica Moldova. Analiza relațiilor economice bilaterale. [On-line 2009] . http://www.expert-grսp. org/library_սpld/d227.pdf.
http://www.imedia.md
Սnimedia, noiembrie 2010
www.24h.md
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Politica Interna din Repսblica Moldova (ID: 107586)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.