Politica Fiscala la Nivel National
CUPRINS
Introducere
CAP. 1.Considerente generale cu privire la Politica fiscala la nivel national
1.1.Trendul politicii fiscale in Romania 2009 – 2013
1.2.Impozite : caracterizare generala
1.3.Abordari generale privind impozitele directe
1.3.1. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
CAP. 2.Studiul de caz
2.1 Prezentare a societatii
2.2.Analiza impozitelor directe in cadrul societatii comerciale ROMTEM. S.A.
2.3.Contributii sociale si impozitele locale
2.3.1.Impactul impozitelor directe asupra societatii
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Cunoscutul economist si flosof scotian, Adam Smith , a fost considerat “parintele “ economiei
politice moderne , mai ales datorita tratatului sau “O cercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei
natiunilor”(publicat in 1776) ,tradus in limba romana ca “Avutia Natiunilor”, in care s-a ocupat cu
cercetarea comertului si industriei in Europa, furnizand una dintre cele mai bune demonstratii
intelectuale pentru comertul liber si capitalism. El a introdus in economie conceptul de
“mana invzibila”.
Impozitul infatiseaza sursa centrala a constituirii veniturilor bugetului de stat si al finantarii
cheltuielilor publice. La o rata de impunere fiscală dată , impozitul , se înmulțește când venitul
crește, deci el este o funcție crescătoare a venitului. Din perspectiva economiei ,impozitul ia diferite
forme: direct, indirect ; pe consum si pe venit; pe capital si pe dobanda etc. Nu este cu putinta
si nici echitabil sa se practice un impozit unic. Aceasta fiindca elementele impozabile – venitul
,averea, produsele ce fac obiectul schimbului , serviciile etc. –pot fi mai bine differentiate si
impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite.
Impozitul pe venit – este un impozit care se plateste anual, perceput de către stat asupra venitului
persoanelor fizice și a celor juridice.Pentru persoanele fizice difera , este in functie de mărimea
venitului și de starea socială a contribuabililor. Echitatea verticală.rezulta din impunerea veniturilor
unora dintre persoanele fizice si acordarea de facilitați altora .
Exista si echitate fiscală orizontală, care presupune incasarea de impozite egale la venituri egale,
indiferent de unde provin veniturile.
Impozitul pe venit , indeosebi cel pe profitul societatii comerciale, este utilizat in vederea impulsionarii
investitiilor intreprinderilor , cercetarii stiintifice , progresului tehnic , extinderea exportului sau
cresterea economica.
Orice impozit trebuie sa fie incasat la timpul si modul la care poate fi cel mai convenabil
pentru platitor sa-l achite . Tinand cont ca in toate tarile , impozitul poate frâna activitatea
economica a contribabililor , s-a incercat să se stabilească impozite cât mai corect repartizate , atât
ca termen cât si ca posibilitate de plată , in funcție de câștigul populatiei.
Câștigul sau profitul obtinut din capital se grupează in mod firesc in două părti: partea care
reprezintă dobanda si aparține proprietarului capitalului, si surplusul care depașește ,fiind suma
necesara pentru plata dobânzii, care nu poate fi impusă direct si reprezintă o compensație pentru riscul
si osteneala întrebuințării capitalului.
Cel ce foloseste un capital , trebuie sa obtina aceasta compensatie ,deoarce , altfel ar dispărea
motivația de a utiliza capitalul in modul respectiv.Așadar, daca ar fi impus direct ,in raport cu intregul
profit, să urce rata profitului , fie să facă ca , astfel încat , impozitul să cadă pe dobanda
banilor , adică să plătească o dobandă mai mică.
CAPITOLUL I
Considerente generale cu privire la politica fiscală la nivel național
Politica fiscală este o componentă a politicii financiare si stabilește sursele , metodele de
prelevare și veniturile fondurilor publice.
Politica fiscală este ansamblul deciziilor prin care se realizează modelarea structurală a
sistemului fiscal, asigurarea functionării acestuia in scopul obtinerii finalitatilor dorite de către
decidentul public in economie. Politica fiscală cuprinde macrodecizii in cadrul sistemului fiscal,
iar finalitatile sunt de natura financiara, economica si socială1 .
Având in vedere directiile spre care se indreaptă politica fiscală putem trece in revistă
câteva obiective principale ale acesteia :
-alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare realizariii functiilor statului;
-stabilizarea economica ( realizarea unui procent ridicat de creștere
economică , atingerea unui nivel ridicat a fortei de muncă, garantarea stabilitătii prețurilor si
mentinerea sub control a inflatiei, înfaptuirea echilibrului balanței comerciale si a balanței de
plăți externe ).
-punerea la punct a economiei și redresarea creșterii economice ,
-restructurarea si readaptarea economiei la cerintele modernității și performanței economice.
La fel de importante sunt și obiectivele sociale pe care le urmărește să le realizeze politica
fiscală prin diverse activități ce vizează reduceri, scutiri de impozite pentru unele categorii
socio –profesionale , supraimpozitarea unor activități sau produse cu caracter distructiv asupra
persoanei, etc.
Politica fiscală joaca un rol de prim ordin in cadrul politicilor aplicate de guvern
pentru: realizarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca , o rata ridicata de crestere
economica; stabilitatea preturilor; echilibrul balantei de plati externe, si altele, utilizand
instrumente specific integrate in sistemele fiscale aplicate la un moment dat. Efectele
interactiunilor dintre economiile nationale, in procesul general al globalizarii sunt dintre cele
mai diverse si nu intotdeauna pozitive. Rationalitatea deciziilor de politica fiscală este
asigurata de respectarea principiilor de baza ale impunerii, in principal, randamentul si
echitatea.
Deciziile de politica fiscală regleaza sistemul fiscal in evolutie adaptând continuu sistemul
fiscal la realitatea economică. Macrodeciziile fiscale emană de la decidenții publici, de la
stucturile administrative care gstionează impozitele.
Politica fiscală afecteaza economia reală pe două căi:
a)O creștere a impozitelor, scade venitul populatiei, ceea ce diminuiaza sumele cheltuite
pentru cumpărarea de bunuri si servicii, adică se produce o scădere a cererii aggregate care va
determina o scădere a PIB;
b)Creșterea impozitelor va afecta pretul bunurilor si al serviciilor, provocând modificarea
sistemului stimulentelor economice si modificarea comportamentului intreprinzătorilor.Cresterea
impozitelor poate determina descurajarea investitiilor, cu efecte negative asupra productiei
nationale, respective a ofertei nationale.
Politica fiscală se manifesta si în spațiul geografic national dar si in cel regional sau chiar
international.
În ceea ce privește politica fiscală in spatial geografic național se respectă principiul
suveranității fiscale a statului. Conform acestui principiu fiecare stat este indreptătit să
stabilească politica fiscală așa cum crede de cuviintă : alegerea criteriilor de impunere ,
marimea bazei de impozitare , cotele de impunere, tehnicile impozitarii , costul administrării
impozitelor.
Instrumentele politicii fiscal – bugetare sunt: impozitele , cheltuielile publice si bugetul/soldul
bugetar
CONCLUZII:Concluzionand ,evolutia masurilor de politica fiscal bugetara ar trebui sa raspunda
cerintelor de crestere a economiilor interne necesare finantarii investitiilor ,associate cu obiectivele cresterii economice , sens in care politica fiscal bugetara trebuie sa influienteze alocarea resurselor si cresterea economica.
Politica fiscala prin actiunile pe care le intreprinde urmareste stimularea activitatii
economice a investitiilor , asigurarea protectiei sociale si deasemeni se preocupa ca fiecare
cetatean sa contribuie la constituirea veniturilor bugetare prin intermediul taxelor si a impozitelor.
In cee ace priveste impactul politicii fiscal asupra cresterii economice am constatat ca de-a
lungul economiei impozitele mari inhiba cresterea economica si ca diminuarea acestora are
efecte positive dar modeste asupra cresteriii economice.
1.1.Trendul politicii fiscale in Romania 2009 – 2013
Denumirea de “fisc” provine din limba latină , unde “fiscus” însemna coș sau paner.
Politica fiscala este o componenta a politicii financiare si stabileste sursele, metodele de
prelevare si veniturile fondurilor publice.
Politica fiscala este ansamblul deciziilor prin care se realizeaza modelarea structurala a sistemului
fiscal, asigurarea functionarii acestuia in scopul obtineriii finalitatilor dorite de catre
decidentul public in economie .
Politica fiscala joaca un rol de prim ordin in cadrul politicilor aplicate de guvern pentru:
realizarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca ;o rata ridicata de crestere
economica; stabilitatea preturilor ; echilibrul balantei de plati externe,ș.a, utilizând instrumente
specific integrate in sistemele fiscale aplicate la un moment dat. Efectele interactiunilor dintre
economiile nationale , in procesul general al globalizarii sunt dintre cele mai diverse si nu
intotdeauna pzitive.
Rationalitatea deciziilor de politica fiscal este asigurata de respectarea principiilor de baza ale
impunerii, in principal, randamentul si echitatea.
Politica fiscala se manifesta si in spatial geografic national dar si in cel regional (al Uniunii
Europene, al Americii de Nord, al Asiei de Sud Est, al Americii Latine) sau chiar international .
În ceea ce priveste politica fiscala in spatial geografic national se respecta principiul
suveranitatii fiscale a statului. Conform acestui principiu fiecare stat este indreptatit sa
stabileasca politica fiscala asa cum crede de cuviinta: alegerea criteriilor de impunere ,
marimea bazei de impozitare ,cotele de impunere ,tehnicile impozitarii,costul administrarii
impozitelor.
Evolutiile economice ca si ajustarile fiscale adoptate incepand cu a doua parte a anului 2010,
au determinat modificari in structura veniturilor bugetare prin cresterea ponderii
incasarilor din impozire pe bunuri si servicii.
Economia reala este afectata de politica fiscala pe doua cai:
-in cazul in care se maresc impozitele venitul disponibil al populatiei scade,
-pretul bunurilor si al serviciilor sunt afectate de crestera impozitelor , provocand
modifcarea sistemului stimulentelor economice si modificarea comportamentului
inttreprinzatorilor.
Marirea impozitelor poate determina descurajarea investitiilor ,aceasta avand efecte negative
asupra productiei nationale, respectiv a ofertei nationale.
Structura veniturilor in Romania 2009 – 2013 %din PIB
Cresterea incasarilor fata de anul 2009 s-a inregistrat in principal la impozitele pe
bunuri si servicii, respectiv taxa pe valoarea adaugata cu +14,3% si accize 11,1%, precum si la venituri nefiscale cu 19,3%.
Discrepantele fata de anul precedent ,desi au avut un trend descendent , au inregistrat valori
importante la impozitul pe venit : -3,2%, – 4,9 % la impozitul pe profit si contributii de asigurari
sociale -4,5 %. Sumele primate de la Uniunea Europeana au crescut foarte mult fata de aceeasi
perioada a anului trecut.
Incasarile din impozitul pe profit s-au diminuat cu 4,9 % fata de 2009 si deasemeni
impozitul pe venit si salarii a fost in scadere in comparatie cu anul precedent.
Incepand cu 1 iulie 2010 s-a introdus impozitul pe venituri din dobanzi , impozitul pe
veniturile obtinute din jocurile de noroc(25 %) si incepand cu semestrul al doilea al anului 2010
s-a majorat cota taxei pe valoarea adaugata de la 19 % la 24 %, impreuna au avut o crestere
importanta fata de anul precedent.La imbunatatirea colectarii a contribuit si efectele aplicarii
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2010, privind unele masuri de combatere a evaziunii
fiscale.
La accize incasarile sunt cu 11% mari fata de aceeasi perioada a anului precedent .
Contributiile de asigurari sociale s-au diminuat cu 4,5% fata de 2009 , cauzela principala a
reducerii fiind scaderea numarului de salariati .
In anul 2011 conform datelor prezentate in anexa , principalele venituri bugetare au
inregistrat o evolutie pozitiva , adica impozitele indirecte au crescut fata de anul precedent ,
contributiile socialeau avut deasemeni o evolutie pozitiva ,iar impozitele directe au cunoscut o
diminuare de 0,6 pp fata de anul 2010.Incasarile bugetare au fost influentate atat de evolutiile
economice cat si de deciziile de politica fiscal, adoptate in a doua parte a anului 2010, respectiv
cresterea cotei standard a taxei pe valoarea adaugata , modificarea cuantumului accizel, largirea
bazei de impozitare la impozitul pe venit si la contributiile de asigurari soiale de stat.
In anul 2012, s-au inregistrat cresteri, din punct de vedere al ponderii principalelor categorii
de impozite , in total venituri incasate, in parallel s-au inregistrat diminuari in cazul
contributiilor de asigurari cu 0,9 pp.Aceste cresteri au fost influentate, in acest an, atat de
evolutiile economice cat si de deciziile de politica fiscal adoptate cum ar fi : cresterea salariului
minim, majorarea salariilor in sectorul bugetar, modificarea bazei de calcul in cazul contributiei
de asigurari sociale de sanatate datorata de pensionari , modificarea cuantumului accizelor ,
precum si de masura blocarii temporare a rambursarilor fondurilor europene ca urmare a
deficientelor constatate in anii anteriori.
1.2.Impozite : caracterizare generala
Puterea contributivă a cetățenilor de a plăti obligațiile fiscale, în raport cu averea sau veniturile
pe care le obțin, este considerată ca fiind de o importanță primordială în maximele impunerii enunțate
de A.Smith: “cetățenii fiecărui stat trebuie să contribuie la cheltuielile guvernamentale, atât cât le
permit facultățile proprii, adică în proporția veniturilor pe care le realizează sub protecția statului”
Referindu-se la rolul impozitelor, economistul francez, Pierre Lalumiere, sublinia că impozitele pot
fi folosite pentru a “încuraja (sub forma exonerării) sau pentru a descuraja (pe calea suprataxării) o
anumită activitate economică. Fără să înceteze de a fi un mijloc de acoperirea cheltuielilor publice,
impozitul a devenit un mijloc de intervenție în domeniul economic și social”.
Numai statul are dreptul de a introduce impozite , prin intermediul puterii
Legislative (Parlamentul),dar in anumite conditii si prin organelle locale .Parlamentul se pronunta
in legatura cu introducerea impozitelor de stat a căror importanță este națională (generală), iar
organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităților administrativ
teritoriale .
Impozitul este o prelevare indispensabila si gratuita savarsita de catre stat asupra resurselor sau
bunurilor individuale sau ale colectivitatii, in cazul nostru- capitalul si achitata in bani.Aceasta
prelevare se face in mod obligatoriu , cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din
partea statului.
Toate persoanele fizice sau juridice , care realizeaza un venit cum ar fi : salariu,
profit , renta , venituri rezultate din actiuni , obligatiuni ,dividende ,dobanzi , au obligatia
achitarii impozitului. Acesta are si un caracter definitiv si obligatoriu pentru ca in schimbul
platii nu pot cere imediat statului un contraserviciu apropiat de aceasta valoare.
El alcatuieste o sursa a finantarii cheltuielilor de interes public al statului si al
administratiei locale , fiind un instrument al politicii economice ,prin care se redirectioneaza o
portiune a veniturilor, incurajand investitiile si revigorand situatiile economice .
Din punct de vedere financiar, impozitul este principalul mijloc de colectare a resurselor
financiare pentru acoperirea cheltuielilor publice .
Tehnica impunerii se refera la operatiunile effectuate si metodele uilizate pentru a stabili
cuatuimul unui impozit .Ea cuprinde urmatoarele operatiuni :
-asezarea impozitului (stabilirea obiectului impozitului )
-determinarea sumei impozitului
-percepera impozitului
– urmarirea impozitului.
Din punct de vedere economic, impozitul poate imbraca diferite forme: direct si indirect.
Impozitele indirecte sunt suportate de consumatori ai bunurilor si serviciilor economice
indiferent de veniturile , profesia, averea sau situatia profesionala. Astfel de impozite afecteaza
puterea de cumparare a consumatorului deoarece sunt stabilite in cote procentuale asupra
valorii marfurilor vandute sau serviciilor prestate.
In perioadele de avant economic impozitele
indirecte au un randament fiscal ridicat, iar in perioadele de criza si de presiune randamentul
este in scadere , astfel ca se observa ca impozitele indirecte oscileaza.
Aceste impozite sunt reprezentate de taxele de consumatie , taxele vamale, monopolurile fiscale
cat si alte taxe. In ceea ce priveste taxele de consumatie pe produs denumite si accize , sunt
introduse in pretul de vanzare al marfurilor fabricate in interiorul tarii care il percepe.
Aceste impozite se clasifica astfel :
Taxe de consumatie: accize
– taxe de consumatie special : accize
-taxe generale pe vanzari : impozitul pe cifra de afaceri si taxa pe valoarea adaugata
b) venituri ale monopolurilor fiscal;
c) taxe vamale.
Dacă luam in calcul criteriile care stau la baza așezării impozitelor directe, atunci acestea pot fi grupate
în impozite reale și impozite personale.
Impozitele reale sunt aplicate unor obiecte materiale ( terenuri , cladiri etc. ), facandu-se
abstractie de situatia personala a subiectului impozitului, iar impozitele personale se așează asupra
veniturilor sau averii, în strânsă legătură
cu situația personală a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute și sub denumirea de
impozite subiective.
1.3.Abordari generale privind impozitele directe
Impozitele directe , în evoluția lor, au ținut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se
stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitați, fie pe venit sau pe avere.
Fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere ,practicandu-se și in
orânduirile precapitaliste, dar o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in
capitalism.
Începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, se inregistrează o creștere simțitoare a cheltuielilor publice, sporul pe venituri realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora, astfel încat asistăm și la extinderea impunerii indirecte.
Prin urmare, impozitele directe fiind nominative și având un cuantum și termene de plată
precis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta plătitorilor, sunt mai echitabile și
deci mai de preferat decât impozitele indirecte, deoarece la acestea din urmă consumatorii
diferitelor mărfuri și servicii, de regulă, nu știu cu anticipație când și mai ales cât vor plăti
statului, sub forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte
1.3.1. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Se numește microîntreprindere, o persoană juridică română, care îndeplinește cumulativ urmatoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
– realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, in proporție de peste 50% din veniturile totale;
– are de la 1 pâna la 9 salariați inclusiv;
– a realizat venituri care nu au depăsit echivalentul in lei a 100.000 EURO;
– capitalul social al persoanei juridice este deținut de persoane, altele decât statul, autoritățile locale si instituțiile publice.
– nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepând cu anul fiscal urmator, dacă îndeplinesc condițiile anterioare și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
O persoană juridică română care este nou inființata poate opta sa plăteasca impozitul pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, in 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii (declaratia 010 – anexa 1). Aceasta înscrie opțiunea în cererea de înregistrare la Registrul Comerțului. Opțiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv.
Din anul fiscal urmator anului în care nu mai sunt îndeplinite una dintre condiții întreprinderea devine plătitoare de impozit pe profit.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venit pot opta pentru plata impozitului pe profit începand cu anul fiscal urmator. Opțiunea se exercită pâna la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Aria de cuprindere a impozitului: impozitul pe venitul microîntreprinderilor se aplică asupra veniturilor obținute de microîntreprinderi din orice sursă.
CAP II
2.3.Analiza impozitelor directe in cadrul societatii comerciale ROMTEM. S.A.
Formula de calcul a profitului impozabil :
PROFIT IMPOZABIL=VENITURI–CHELTUIELI–VENITURI +CHELTUIELI ± ELEMENTE
relizate din efectuate în scopul neimpozabile nedeductibile similare veniturilor
orice sursǎ realizǎrii de venituri și cheltuielilor
Impozitul pe profit se calculeazǎ în general prin aplicarea cotei de impozitare asupra profitului impozabil :
IMPOZIT=16% x PROFIT IMPOZABIL
PROFIT IMPOZABIL = VENITURI IMPOZABILE – CHELTUIELI DEDUCTIBILE
PROFIT IMPOZABIL = VENITURI TOTALE – VENITURI NEIMPOZABILE- CHELTUIELI TOTALE – CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE
Situatia veniturilor:
VENITURI TOTALE= VENITURI DIN EXPLOATARE+ALTE VENITURI FINANCIARE
Situatia veniturilor la S.C.ROMTEM S.A. in perioada 2009-2013
Aceasta situatie este realizata pe baza contului de profit si pierdere al S.C. ROMTEM S.A. (sursa proprie )
PROFITUL IMPOZABIL = TOTAL VENITURI-TOTAL CHELTUIELI
Pentru anul 2009 avem:
Profit impozabil = 155.710.202 – 154.386.817 = 1.323.385
Pentru anul 2010 avem:
Profit impozabil = 297.855.259 – 296.302.595 = 1.552.664
Pentru anul 2011 avem:
Profit impozabil = 296.718.889 – 295.114.550 = 1.604.339
Pentru anul 2012 avem :
Profit impozabil: = 364.563.599-363.251.175 =1.312.424
Pentru anul 2013 avem:
Profit impozabil = 6.313.974 – 41.272.381 = -34.958.407
Graficul 2.1. Reprezentare grafica a evoluției profitului impozabil :
In perioada 2009-2012 societatea a avut o crestere a profitului, începând cu anul 2013 a scăzut
considerabil, ceea ce a făcut ca societatea să intre în insolvență (cheltuielile au depasit
veniturile).
Dinamica profitului impozabil :
CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT LA S.C.ROMTEM S.A.
CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2009
Sold cont 121 1.201.219
Cheltuieli nedeductibile fiscal
Cont 6231 -cheltuieli protocol 7.521,48
Cont 65811- Cheltuieli majorari si penalitati 63.300,74
Cont 65822 – Cheltuieli sponsorizare 46.200
Cont 65891 – Alte cheltuieli nedeductibile fiscal 749,78
Cont 65831- 75831 863
Cont 691 Cheltuieli impozit profit cumulate trim.III 122.223
TOTAL CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE FISCAL 246.057,52
PROFIT CONT 121 1.201.219
TOTAL PROFIT IMPOZABIL 1.447.276
IMPOZIT PROFIT CUMULAT TRIM. IV -16% 231.564
IMPOZIT PE PROFIT INREGISTRAT LA TRIM.III 122.223
IMPOZIT PE PROFIT DE INREGISTRT IN TRIM. IV 109.341
691=441-109.341
SE RETINE 20% DIN IMPOZIT PROFIT AFERENT SPONSORIZARII
231.564*20% =46.312
S-A SPONSORIZAT 46.200
CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2010
SOLD CONT 121 1.393.813,34
CHELTUIELI NEDEDUCTIBIL FISCAL
CONT 6458 – CHELTUIELI PROTECTIE SOCIALA 13.939,30
Cont 65811-cheltuieli majorări si penalități 205.693
Cont 65822-cheltuieli sponsorizare 55.000
Cont 65891-alte cheltuieli nedeductibile fiscal 85
Cont 691 – cheltuieli impozit profit cumulat trimestrul III 158.891
Total cheltuieli nedeductibile fiscal 433.608,30
Total cont 121 1.393.813,32
Total profit impozabil 1.827.421,62
Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul IV-16% 292.387
Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul III 158.892
Impozit profit de înregistrat la trimestrul IV 133.496
691=441-133.496
Se reține impozit profit aferent rezervelor legale raportate din profit
Profit brut 1.606.098 x 5% = 80.454 => rămas de acoperit 20% din capital social lunar de 8.710 x 16% = 1.394 impozit profit
121=1061-8.710
691=441-1.394
Se reține impozit profit aferent sumei sponsorizate, 20% din impozit profit = 292.387 x 20% = 18.477,40 lei
Sponsorizare 55.000
691=441-55.000
CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2011
Cheltuieli nedeductibile fiscal
Cont 6231 – chelt. de protocol 52.144,23
Cont 6241 – ch privind contrib.unitații la asig soc. 236.513,87
Cont 65811- majorări, penalități 10.007
Cont 65822- sponsorizări 60.000
Cont 65881- 75881- alte ch.de exploatare 0
Cont 65832- chelt operatiuni de capital 500
Cont 691- chelt impozit pe profit trim. III 195.531
Total cheltuieli nedeductibile fiscal 554.695,60
Profit cont 121 1.409.773,26
Total profit impozabil 1.964.468,86
Impozit pe profit cumulat 16% 314.315
Impozit pe profit înregistrat trim. III 195.531
Impozit pe profit de înregistrat trim. IV 118.784
691 = 441 118.784
Se reține 20% din impozit pe profit aferent sponsorizării.
314.315 x 20% = 62.863 sponsorizare 60.000
691 = 441 60.000
CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2012
Cheltuieli nedeductibile fiscal
Cont 6231 – chelt. de protocol
2.2.Prezentarea Societatii Comerciale Romtem S.A :
Societatea a fost constituita la 20.12.1994 cu capital 100% privat.
La data de 30.06.2014 capitalul social al societatii este de 150.000 lei
Firma si-a dezvoltat activitatea prin productia de produse pentru retelele de apa:
vane, hidranti, cuplinguri, cismele stradale, coliere de reparatii si bransament, etc.
Firma S.C. ROMTEM S.A. este o firma in dezvoltare avand caracteristicile unei firme stabile ca
gama de produse si pozitie in piata. Firma S.C. ROMTEM S.A. prin GRUP ROMET s-a impus pe piata in
domeniul hidrantilor de incendiu ( subterani si supraterani) coliere de reparatii si bransament,
contoarelor mari Dn 50 – Dn 200, anexelor de contorizare, filtre – DPM . Gama de produse oferite de
firma a suferit in permanenta modificari in sensul diversificarii, imbunatatirii calitatii si cresterii
performantelor.
Conform statutului, obiectul de activitate al S.C. “ROMTEM“ S.R.L, este urmatorul :
Productia si comercializarea de : subansamble pentru filtre si dispozitive de protectie si montaj
( realizate in baza brevetelor proprii ) pentru contoare de apa rece, calda si energie termica,
subansamble pentru coliere de inox pentru reparatia conductelor, subansamble pentru coliere cu
priza de bransare, subansamble pentru cuplaje pentru conducte, motopompe pentru epuismrnt, piese
si subansamble din inox pentru instalatii de filtrarea apei;
Comercializare de :contoare de apa rece si calda, contoare de gaz, vane, armaturi, cuplaje de conducte.
Hidranti de incendiu si accesorii
1. Hidranti de incendiu
Gama de hidranti sunt :
– hidranti subterani Dn 65, D65/80 si Dn 100 cu L=1m, L=1, 25 m, L=1.5 m
– hidranti supraterani Dn 80 , Dn 100 2 B si Dn 100 2B x 1A cu L= 1 m, L = 1,25 m L= 1.5 m
Toata gama de hidranti este folosita pe retelele de apa pentru stingerea incendilor
In cursul anului 2005 s-a asimilat in productie hidrantii supraterani neretezabili DN 80, DN 100,
produs nou care este solicitat pe piata .
2. Anexe de contorizare
In aceasta gama de produse sunt incluse
– filtre de impuritati Dn 50 – Dn 400 mm folosite la montarea contoarelor si armaturilor ,
pentru apa rece si energie termica
– dispozitive de protectie si montaj ( filtru compensator stabilizator) Dn 50 – Dn 300 mm
folosite la montarea contoarelor si armaturilor pe retele de apa rece si anergie termica
– compenstaori stabilizatori si compensatori de montaj Dn 50- Dn 200 mm
3. Cuplaje de imbinat conducte
Aceste produse sunt executate pentru imbinarea conductelor de diferite tipuri de
materiale cu gama dimensionala intre Dn 50 – Dn 300 mm . Aceste cuplaje sunt de medie
toleranta si nu au sistem de siguranta la tractiune ele putind fi folosite pe retele unde nu sunt
necesare sisteme de siguranta .
4. Coliere de reparatii si bransament
In aceasta gama de produse avem
– coliere de reparatii pentru toata gama de conducte , otel, fonta , azbo, PE si PVC, Dn 50-
Dn 400mm, iar la comanda se executa si pentru conducte Dn 500 – 600 mm
– coliere de bransament pentru conducte de otel, fonta si azbociment Dn 50 – Dn 300 mm
Firma S.C. ROMTEM S.R.L. are ca obiective de dezvoltare imbunătățirea continua a calității
produselor si serviciilor oferite, prin implementarea programelor de organizare si management
(Kaizen ),respectarea termelor de livrare fata de clientii sai, astfel incat sa devina lider de piata
in domeniul produselor pentru retele de apa si canalizare, deasemenea urmareste sa realizeze
retehologizarea prin achizitionarea de tehnologii performante (strunguri comanda –program).
SC ROMTEM S.A :
ACTIVITATE DE CALITATE
documentare implementare SI certficare SMI;
consiliere in implementarea sistemului KAIZEN
consiliere in domeniul securitatii si sanatati in
ACTIVITATE ECONOMICA
contabilitate;
financiar;
analiza economica
ACTIVITATE DE RESURSE UMANE
– Relatia cu salariatii- angajare, gestionare carnete de munca;
– Organizare si gestionare fise de post si sarcini de serviciu;
– Dezvoltare abilitati
ACTIVITATE MARKETING- VANZARI
Studii de piata
Promovare
Prezentare, ofertare contractare vanzare
Ofertare
ACTIVITATE COMERCIALA
– Identificare, evaluare selectare furnizori
– Contractare , aprovizionare
– ofertare
2.3.1.Impactul impozitelor directe asupra societății
In categoria impozitelor sunt incluse:
– impozitul pe clădiri;
– impozitul pe teren;
– impozitul asupra mijloacelor de transport;
– impozitul pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;
– impozitul pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;
– impozitul pe spectacole;
– taxa hotelieră;
– taxe speciale;
– alte taxe locale.
Impozitul pe clădiri
Clădire este orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de
denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea
de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente, și altele asemenea, iar
elementele structurale de baza ale acestuia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele
din care sunt construite. Incaperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri.
Suprafata construită desfașurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor
secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau a celor situate la
subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuintă și suprafețele scărilor
și teraselor neacoperite.
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
= cota de impozitare (0,25% – 1,50%) asupra valorii inventar a clădirii. Valoatrea de inventar
este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată in contabilitatea proprietarului
clădirii, conform prevederilor legale in vigoare28.
In cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare,
modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligația să
comunice locatarului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declarații fiscale,
in termen de 30 zile de la data terminării lucrărilor respective.
Valoarea impozabila se reduce cu 15% în cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată
integral pe calea amortizarii. Valoarea impozabila a unei clădiri care a fost reevaluată este
valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitate. In cazul
unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referintă, cota
impozitului pe clădiri se stabilește de Consiliul Local/General al Municipiului Bucuresti intre 5%
si 10% și se aplica la valoarea de inventar din contabilitate, pana la sfarsitul lunii in care s-a
efectuat prima reevaluare.
In cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli:
• impozitul pe clădiri se datoreaza de locatar;
• valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a
clădirii, conform prevederilor legale in vigoare;
• în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadentă,
impozitul pe clădiri este datorat de locator.
Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoana juridică aflată în
funcțiune, în rezervă sau in conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe
calea amortizării.
Plata impozitului – anual, in două rate egale, pana la data de 31 martie si 30 septembrie
inclusiv, către bugetul local al comunei, orașului sau municipiului în care este amplasată
clădirea.
Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri pentru întregul an pana la 31 martie a anului
respectiv se acordă o bonificație de pâna la 10% stabilită prin hotarare a consiliului local.
Impozitul anual pe clădiri de pana la 50 lei inclusiv, se platește integral pana la primul termen
de plată.
Orice persoană care dobândește , construiește sau înstrăinează o clădire are obligația de a
depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei
publice locale in a carei raza de competenta se afla cladirea, in termen de 30 de zile de la data
dobandirii, instrainarii sau construirii. Modificarea consta in faptul ca si instrainarea impune
obligatia de declarare catre autoritatile publice locale.
Impozitul pe teren
Orice persoană care are in proprietate un teren situat in România, datorează pentru acesta un
impozit anual către bugetul local al comunei, sectorului sau orașului în care este amplasat
terenul.
In cazul terenului care este deținut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare
proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. In cazul în care
nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun
datorează o parte egala din impozitul pengtru terenul respectiv.
Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrative –
teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta se stabileste taxa pe
teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditiile similare impozitului pe teren.
In cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a
acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar. In cazul in care contractul de leasing
inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe teren este datorat de locator.
Scutiri:
• Terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;
• orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu
sau acreditata;
• orice teren al unei institutii sanitare de interes sanitar care nu a trecut in patrimoniul
autoritatilor locale;
• orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia
suprafetelor folosite pentru activitatile economice;
• orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul
autoritatilor locale;
• orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica cu exceptia
suprafetelor folosite pentru activitatile economice;
• terenurile ocupate de autostrazi, drumuri nationale, drumuri europene, drumuri principale
administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. ,
zonele de siguranta a acestora precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zonele de
siguranta;
• terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii, etc.
Calculul impozitului
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metrii patrati de teren, rangul
localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului conform
incadrarii facute de consiliul local.
Contribuabilii impozitului pe teren
Sunt atat persoanele fizice cat si persoanele jurdice care detin in proprietate in Romania terenuri situate in municipii , orase si comune atat in intravilanul cat si extravilanul localitatilor. Impozitul se datoreaza anual si se plateste la bugetul local al unitatii administrativ- teritoriale in raza catuia este situat terenul.
In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. Se pot identifica urmatoarele doua situatii:
a. teren aflat in proprietate comuna, dar fiecare dintre contribuabili are determinate cotele parti din teren, caz in care impozitul pe teren se datoreaza de fiecare contribuabil proportional cu partea din teren corespunzatoare cotelor parti respective;
b. teren aflat in proprietate comuna dar fiecare sa aiba stabilite cotele parti din teren pe fiecare contribuabil , caz in care impozitul pe teren se imparte la numarul de coproprietari , fiecare dintre acestia datorand in mod egal partea din impozit
rezultata in urma impartirii.
Impozitul asupra mijloacelor de transport
Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat
in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport la bugetul local al unitatii
administrativ teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru dupa
caz.
In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,
pe intraga durata a acestuia, impozitu pe mijloc de transport se datoreaza de locatar. In cazul
in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitu pe
mijloc de transport este datorat de locator.
Calculul taxei
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de
transport. Impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica
a acesteia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm³ sau fractiune dina caeasta cu suma
corespunzatoare. Capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizata a unui mijloc de
transport se stabileste prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de
achizitie sau un alt document similar.
Plata taxei
Impozitul pe mijloc de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de
31 matrie si 30 septembrie inclusiv.
Impozitul pe venitrurile din salarii
Veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile in bani si /sau in natura obtinute
de o persoana fizica ce desfasoare activitate in baza unui contract individual de munca si/sau
a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea
veniturilor sau de forma sub care acestea se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru
incapacitatea temporara de munca.
Veniturile din salarii sunt venituri din activitati dependente daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
– partile care intra in relatia de munca, denumite angajator si angajat, stabilesc de la inceput:felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;
– partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca,cum ar fi: spatii de inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unele locuri de munca si altele asemenea;
– persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul proproiu;
– platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare –detasare in tara si in strainatate si alte cheltuielide aceasta natura , precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportata de angajator potrivit legii;
– persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de acesta, conform legii.
In vederea impunerii, unele venituri sunt asimilate salariilor. Veniturile similate salariilor se trateaza ca si salariile, pletitorii de venituri avand aceasi obligatie ca si angajatorii, iar beneficiarii veniturilor, avand aceleasi obligatii ca si angajatii
Mod de calcul
Cota de impozit pe salarii care se aplica asupra veniturilor din salarii este de 16% .
In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
– indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica stabilite potrivit legii;
– drepturile de solda lunara ,indemnizatiile,primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar acordata potrigiit legii;
– indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cu venite administratorilor la companii/ societati nationale, comerciale la care statul sau o autorilalte a administatiel publice locale este actionar majoritar precum si la regiile autonome;
– indemnizatia administratorilor precum si suma din profitul net cu venit administatorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv sau stabilide de adunarea generala a actionarilor;
– orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Baza de calcul a impozitului pe salarii la locul unde se afla functia de baza se determina astfel:
Venitul brut
– contributiile obligatorii aferente unei luni
– deducerea personala acorda pentru luna respectiva
– cotizatia sindicala platita in luna respectiva
– contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu depaseasca echivalentul in lei a 200 EUR
= Venitul net
Baza de calcul a impozitului pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri se determina astfel:
Venitul brut
– contribuitiile obligatorii aferente unei luni
– deducerea personala acordata pentru luna respectiva
= Venitul net
Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul pe salarii, pentru sponzorizare entitatilor nonprofit care functioneaza in conditiile OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii , cu modificarile ci completarile ulterioare
VENITURI ASIMILATE SALARIILOR
– indemnizatiile din ativitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica
-sumele primite de membrii fonfdatorii ai societatilor comerciale
-sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor
-indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul cuantumului inscris in declaratia de asigurari sociale
-sume primite de reprezentantii in organisme tripartite.
-drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar;
-indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii sumele acordate de organizații nonprofit și alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate;
-indemnizația administratorilor;
-orice alte sume sau avantaje de natură salarială sau asimilate salariilor.
Așa cum s-a arătat, la stabilirea venitului impozabil se au în vedere și avantajele în bani și în natură primite de persoana fizică. Avantajele în bani și în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relații contractuale între părți, după caz. Avantajele, cu excepția veniturilor care sunt expres menționate în lege ca fiind neimpozabile, primite în legătură cu o activitate dependentă, includ, insă nu sunt limitate la:
1) Utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanța dus-întors de la domiciliu la locul de muncă.
2) Cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnic. precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preț mai mic decat prețul pieței.
3) împrumuturile nerambursabile.
4) Anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului.
5) Abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclus cartelele telefonice, în scop personal.
6) Permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal.
7) Cadourile primite cu diverse ocazii. Fac excepție, în sensul ca sunt considerate venituri
neimpozabile, cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu
ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciun și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea
cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele precizate mai sus, nu depășește un
anumit plafon 150 RON.
8) Primele de asigurare suportate de persoana juridică sau de altă entitate, pentru angajații
proprii, precum și pentru alți beneficiari de venituri din salarii, la momentul plății primei
respective, cu excepția primelor de asigurare obligatorii, potrivit legislației în materie.
39
Deducerea personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru
veniturile din salarii, la locul unde se află funcția de bază.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit unar brut de până la
1000 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 RON;
– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 RON;
– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere -450 RON;
– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere 550 RON;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe personae în întreținere – 650 RON.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000 lei și
3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc
prin ordin al ministrului finanțelor publice.
Deducerea personală lunară = Deducerea personală pentru venitul brut lunar de până la 1000
RON în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere * [1 – (venit brut lunar -1000
RON)/2000 RON ].
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 RON nu se
acordă deducerea personală.
Sunt considerate persoane aflate în întreținere: copii minori ai contribuabilului; soțul/soția
contribuabilului, precum și alți membri de familie, pâna la gradul al doilea de rudenie inclusiv,
ale căror venituri impozabile -neimpozabile nu depășesc 250 lei lunar. Copiii minori (în vârstă de
pâna la 18 ani împliniți) ai contribuabilului sunt considerați întotdeauna întreținuti cu excepția
celor încadrați în muncă, indiferent dacă se află în unități speciale sanitare sau de protecție
specială și alte asemenea, precum și în unități de învățământ, inclusiv în situația în care costul
de întreținere este suportat de aceste unități, în categoria „alt membru de familie aflat în
întreținere" cuprind rudele contribuabilului și ale soțului/soției acestuia, până la gradul al
doilea inclusiv. După gradul de rudenie, rudele se grupează astfel:
– rude de gradul întâi: părinți și copii;
– rude de gradul al doilea: bunici, nepoți și frați/surori.
Copilul minor cu vârsta între 16 și 18 ani, încadrat în muncă in condițiile Codului muncii, devine
contribuabil și beneficiază de deducerea personală de bază, situație în care părinții nu mai au
dreptul la acordării deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o
singură dată.
Suma reprezentant deducerea personală se acordă pentru persoane: aflate în întreținerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost
întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi in favoarea contribuabilului.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere:
persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață o: peste 10.000 m2 în
zonele colinare și de șes și de peste 20.000 m2 în zonele montane;
2. persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și valorificare: florilor, a legumelor și a
zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop și/sau în sistem irigat, din cultivarea și
valorificarea arbuștilor și plantelor decorative, a ciupercilor, precum și de exploatarea
pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafața.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar final care se calculează și se reține
la sursă de către plătitorii de venituri de salarii. Metoda de impunere și percepere a impozitului
folosită în acest caz este stopajul la sursă.
Studiu de caz pentru calculul impozitului pe venitul din salarii
Pentru exemplificarea calcului impozitului pe veniturile din salarii se calculează impozitul pe
venitul din salariu al unui angajat.
Exemplu : Un angajator are salariul 2000 RON brut lunar. El plătește la CAS un impozit de 5,5%,
CASS 10.5% si SOMAJ 0.5%.
Cât datorează angajatul la Bugetul de Stat?
Angajatul plateste:
CAS = 5,5% x 2000 = 110 Ron
CASS = 10,5% x 2000 = 210 Ron
Somaj = 0,5% x 2000 = 10 Ron
2000 – 350 = 1.650 Ron => baza de impozitare
1.650 x 16% = 264 Ron
1.650 – 264 = 1.386 Ron => salariul net al angajatului
350 + 264 = 614 Ron a datorat angajatul la Bugetul de Stat
Contributiile sociale
Potrivit Legii 294/2011 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012, Legii 295/2011 a
bugetului de stat pe anul 2012 si art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cotele de contributii sociale obligatorii pentru anul 2012 sunt:
Pensii CAS 2012
– contribuția de asigurari sociale datorată de angajator/plătitor de venit – Baza legala: art.
296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal a^1) pentru conditii normale de muncă = 20,8% a^2) pentru
conditii deosebite de muncă = 25,8% a^3) pentru conditii speciale de muncă si pentru alte
conditii de muncă = 30,8% -contributia individuală de asigurări sociale datorată de angajat =
10,5% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal
Contributia la fondurilor de pensii administrate privat 2012
– cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de
asigurari sociale datorata de angajat = 3,5% – Baza legala: art. 19 (2) din Legea 294/2011 – BASS
2012
Sanatate CASS 2012
– contributia datorata de angajator/platitor de venit = 5,2% – Baza legala: art. 8 (5) lit. a) din
Legea 295/2011 – BS 2012 -contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de
celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte
surse = 5,5% – Baza legala: art. 8 (5) lit. c) din Legea 295/2011 – BS 2012 -contributia datorata de
persoanele prevazute la art.259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura
facultativ) = 10,7% – Baza legala: art. 8 (5) lit .b) din Legea 295/2011 – BS 2012
42
Concedii indemnizatii 2012
– contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de
angajator/platitor de venit = 0,85% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal
Ajutorul de somaj 2012
– contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% – Baza
legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal
– contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% –
Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal
Accidente de munca si boli profesionale 2012
– contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie
de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% – Baza
legala: art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal
Fond garantare 2012
– contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de
angajator/platitor de venit = 0.25% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal
Castigul salarial mediu brut 2012
– castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat =
2.117 lei. Baza legala: art. 17 din Legea 294/2011 – BASS 2012
Asigurari sociale de sanatate
Asigurarile sociale de sanatate constituie principalul sistem de relatii economico- sociale de
ocrotire a sanatatii populatiei, sunt obligatorii si functioneaza decentralizat pe baza principiului
solidaritatii sociale si subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului
alegerii libere de catre asigurat, a medicului de familie, a unitatii medico-sanitare si a casei de asigurari pentru sanatate.
Concomitent, pot fi organizate si pot functiona alte forme facultative de asigurare a sanatatii,
care sa acopere riscuri individuale, in diferite situatii financiare. De asemenea, se pot organiza
societati private de asigurari pentru sanatate facultative.
O stare de sanatate buna asigura participarea efectiva a omului in procesul economico-social,
exercitarea deplina a capacitatii de munca, integrarea lui in viata economica si sociala, formarea
si afirmarea personalitatii umane, constituind resortul cel mai important al dezvoltarii.
Potrivit acestor aprecieri, analiza unor indicatori specifici ai serviciilor de sanatate cum sunt:
bugetul asigurarilor sociale pentru sanatate, ponderea cheltuielilor cu sanatatea in produsul
national brut, baza materiala fac posibila caracterizarea starii de sanatate a populatiei si
personalul medical si structura sa pe ;profesiuni si niveluri de pregatiri. De asemenea, numarul
de locuri ce revin la un medic, la un pat de spital, surprind prin marimea lor, pe langa standardul
serviciilor de sanatate, si unele aspecte calitative.
Sistemul asigurarilor sociale pentru sanatate a devenit din ce in ce mai complex, acordarea
ingrijirilor de sanatate transformandu-se dintr-un proces individual intr-un process
organizational.
Pacientii se orienteaza din ce in ce mai frecvent catre unitati medicale publice care presteaza
servicii sociale de sanatate, altele decat furnizorii individuali (particulari).
. CONTRIBUTII SOCIALE SUPORTATE DE S.C. ROMTEM S.A.
(valori absolute exprimate in RON))
Tabel 3.1. contributii sociale suportate de angator
Tabel 3.2. cotele contributiilor sociale
Sursa proprie realizata pe baza centralizatorului de salarii al SC ROMTEM SA
*Datorita faptului ca avem inspector Resurse Umane, societatea beneficiaza la plata
comisionului ITM de reducere (comisionul initial este de 0,75%)
** Incepand cu data de 01.01.2011, s-a abrogat dispozitiile decretului 92/1976 privind carnetul
de munca ,evidenta tinandu-se on-line prin programul REGES (HG 500/2011), drept pentru care
comisionul la ITM nu se mai plateste.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Politica Fiscala la Nivel National (ID: 144415)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
