Politica Fiscala la Nivel National

CUPRINS

Introducere

CAP. 1.Considerente generale cu privire la Politica fiscala la nivel national

1.1.Trendul politicii fiscale in Romania 2009 – 2013

1.2.Impozite : caracterizare generala

1.3.Abordari generale privind impozitele directe

1.3.1. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

CAP. 2.Studiul de caz

2.1 Prezentare a societatii

2.2.Analiza impozitelor directe in cadrul societatii comerciale ROMTEM. S.A.

2.3.Contributii sociale si impozitele locale

2.3.1.Impactul impozitelor directe asupra societatii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Cunoscutul economist si flosof scotian, Adam Smith , a fost considerat “parintele “ economiei

politice moderne , mai ales datorita tratatului sau “O cercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei

natiunilor”(publicat in 1776) ,tradus in limba romana ca “Avutia Natiunilor”, in care s-a ocupat cu

cercetarea comertului si industriei in Europa, furnizand una dintre cele mai bune demonstratii

intelectuale pentru comertul liber si capitalism. El a introdus in economie conceptul de

“mana invzibila”.

Impozitul infatiseaza sursa centrala a constituirii veniturilor bugetului de stat si al finantarii

cheltuielilor publice. La o rata de impunere fiscală dată , impozitul , se înmulțește când venitul

crește, deci el este o funcție crescătoare a venitului. Din perspectiva economiei ,impozitul ia diferite

forme: direct, indirect ; pe consum si pe venit; pe capital si pe dobanda etc. Nu este cu putinta

si nici echitabil sa se practice un impozit unic. Aceasta fiindca elementele impozabile – venitul

,averea, produsele ce fac obiectul schimbului , serviciile etc. –pot fi mai bine differentiate si

impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite.

Impozitul pe venit – este un impozit care se plateste anual, perceput de către stat asupra venitului

persoanelor fizice și a celor juridice.Pentru persoanele fizice difera , este in functie de mărimea

venitului și de starea socială a contribuabililor. Echitatea verticală.rezulta din impunerea veniturilor

unora dintre persoanele fizice si acordarea de facilitați altora .

Exista si echitate fiscală orizontală, care presupune incasarea de impozite egale la venituri egale,

indiferent de unde provin veniturile.

Impozitul pe venit , indeosebi cel pe profitul societatii comerciale, este utilizat in vederea impulsionarii

investitiilor intreprinderilor , cercetarii stiintifice , progresului tehnic , extinderea exportului sau

cresterea economica.

Orice impozit trebuie sa fie incasat la timpul si modul la care poate fi cel mai convenabil

pentru platitor sa-l achite . Tinand cont ca in toate tarile , impozitul poate frâna activitatea

economica a contribabililor , s-a incercat să se stabilească impozite cât mai corect repartizate , atât

ca termen cât si ca posibilitate de plată , in funcție de câștigul populatiei.

Câștigul sau profitul obtinut din capital se grupează in mod firesc in două părti: partea care

reprezintă dobanda si aparține proprietarului capitalului, si surplusul care depașește ,fiind suma

necesara pentru plata dobânzii, care nu poate fi impusă direct si reprezintă o compensație pentru riscul

si osteneala întrebuințării capitalului.

Cel ce foloseste un capital , trebuie sa obtina aceasta compensatie ,deoarce , altfel ar dispărea

motivația de a utiliza capitalul in modul respectiv.Așadar, daca ar fi impus direct ,in raport cu intregul

profit, să urce rata profitului , fie să facă ca , astfel încat , impozitul să cadă pe dobanda

banilor , adică să plătească o dobandă mai mică.

CAPITOLUL I

Considerente generale cu privire la politica fiscală la nivel național

Politica fiscală este o componentă a politicii financiare si stabilește sursele , metodele de

prelevare și veniturile fondurilor publice.

Politica fiscală este ansamblul deciziilor prin care se realizează modelarea structurală a

sistemului fiscal, asigurarea functionării acestuia in scopul obtinerii finalitatilor dorite de către

decidentul public in economie. Politica fiscală cuprinde macrodecizii in cadrul sistemului fiscal,

iar finalitatile sunt de natura financiara, economica si socială1 .

Având in vedere directiile spre care se indreaptă politica fiscală putem trece in revistă

câteva obiective principale ale acesteia :

-alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare realizariii functiilor statului;

-stabilizarea economica ( realizarea unui procent ridicat de creștere

economică , atingerea unui nivel ridicat a fortei de muncă, garantarea stabilitătii prețurilor si

mentinerea sub control a inflatiei, înfaptuirea echilibrului balanței comerciale si a balanței de

plăți externe ).

-punerea la punct a economiei și redresarea creșterii economice ,

-restructurarea si readaptarea economiei la cerintele modernității și performanței economice.

La fel de importante sunt și obiectivele sociale pe care le urmărește să le realizeze politica

fiscală prin diverse activități ce vizează reduceri, scutiri de impozite pentru unele categorii

socio –profesionale , supraimpozitarea unor activități sau produse cu caracter distructiv asupra

persoanei, etc.

Politica fiscală joaca un rol de prim ordin in cadrul politicilor aplicate de guvern

pentru: realizarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca , o rata ridicata de crestere

economica; stabilitatea preturilor; echilibrul balantei de plati externe, si altele, utilizand

instrumente specific integrate in sistemele fiscale aplicate la un moment dat. Efectele

interactiunilor dintre economiile nationale, in procesul general al globalizarii sunt dintre cele

mai diverse si nu intotdeauna pozitive. Rationalitatea deciziilor de politica fiscală este

asigurata de respectarea principiilor de baza ale impunerii, in principal, randamentul si

echitatea.

Deciziile de politica fiscală regleaza sistemul fiscal in evolutie adaptând continuu sistemul

fiscal la realitatea economică. Macrodeciziile fiscale emană de la decidenții publici, de la

stucturile administrative care gstionează impozitele.

Politica fiscală afecteaza economia reală pe două căi:

a)O creștere a impozitelor, scade venitul populatiei, ceea ce diminuiaza sumele cheltuite

pentru cumpărarea de bunuri si servicii, adică se produce o scădere a cererii aggregate care va

determina o scădere a PIB;

b)Creșterea impozitelor va afecta pretul bunurilor si al serviciilor, provocând modificarea

sistemului stimulentelor economice si modificarea comportamentului intreprinzătorilor.Cresterea

impozitelor poate determina descurajarea investitiilor, cu efecte negative asupra productiei

nationale, respective a ofertei nationale.

Politica fiscală se manifesta si în spațiul geografic national dar si in cel regional sau chiar

international.

În ceea ce privește politica fiscală in spatial geografic național se respectă principiul

suveranității fiscale a statului. Conform acestui principiu fiecare stat este indreptătit să

stabilească politica fiscală așa cum crede de cuviintă : alegerea criteriilor de impunere ,

marimea bazei de impozitare , cotele de impunere, tehnicile impozitarii , costul administrării

impozitelor.

Instrumentele politicii fiscal – bugetare sunt: impozitele , cheltuielile publice si bugetul/soldul

bugetar

CONCLUZII:Concluzionand ,evolutia masurilor de politica fiscal bugetara ar trebui sa raspunda

cerintelor de crestere a economiilor interne necesare finantarii investitiilor ,associate cu obiectivele cresterii economice , sens in care politica fiscal bugetara trebuie sa influienteze alocarea resurselor si cresterea economica.

Politica fiscala prin actiunile pe care le intreprinde urmareste stimularea activitatii

economice a investitiilor , asigurarea protectiei sociale si deasemeni se preocupa ca fiecare

cetatean sa contribuie la constituirea veniturilor bugetare prin intermediul taxelor si a impozitelor.

In cee ace priveste impactul politicii fiscal asupra cresterii economice am constatat ca de-a

lungul economiei impozitele mari inhiba cresterea economica si ca diminuarea acestora are

efecte positive dar modeste asupra cresteriii economice.

1.1.Trendul politicii fiscale in Romania 2009 – 2013

Denumirea de “fisc” provine din limba latină , unde “fiscus” însemna coș sau paner.

Politica fiscala este o componenta a politicii financiare si stabileste sursele, metodele de

prelevare si veniturile fondurilor publice.

Politica fiscala este ansamblul deciziilor prin care se realizeaza modelarea structurala a sistemului

fiscal, asigurarea functionarii acestuia in scopul obtineriii finalitatilor dorite de catre

decidentul public in economie .

Politica fiscala joaca un rol de prim ordin in cadrul politicilor aplicate de guvern pentru:

realizarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca ;o rata ridicata de crestere

economica; stabilitatea preturilor ; echilibrul balantei de plati externe,ș.a, utilizând instrumente

specific integrate in sistemele fiscale aplicate la un moment dat. Efectele interactiunilor dintre

economiile nationale , in procesul general al globalizarii sunt dintre cele mai diverse si nu

intotdeauna pzitive.

Rationalitatea deciziilor de politica fiscal este asigurata de respectarea principiilor de baza ale

impunerii, in principal, randamentul si echitatea.

Politica fiscala se manifesta si in spatial geografic national dar si in cel regional (al Uniunii

Europene, al Americii de Nord, al Asiei de Sud Est, al Americii Latine) sau chiar international .

În ceea ce priveste politica fiscala in spatial geografic national se respecta principiul

suveranitatii fiscale a statului. Conform acestui principiu fiecare stat este indreptatit sa

stabileasca politica fiscala asa cum crede de cuviinta: alegerea criteriilor de impunere ,

marimea bazei de impozitare ,cotele de impunere ,tehnicile impozitarii,costul administrarii

impozitelor.

Evolutiile economice ca si ajustarile fiscale adoptate incepand cu a doua parte a anului 2010,

au determinat modificari in structura veniturilor bugetare prin cresterea ponderii

incasarilor din impozire pe bunuri si servicii.

Economia reala este afectata de politica fiscala pe doua cai:

-in cazul in care se maresc impozitele venitul disponibil al populatiei scade,

-pretul bunurilor si al serviciilor sunt afectate de crestera impozitelor , provocand

modifcarea sistemului stimulentelor economice si modificarea comportamentului

inttreprinzatorilor.

Marirea impozitelor poate determina descurajarea investitiilor ,aceasta avand efecte negative

asupra productiei nationale, respectiv a ofertei nationale.

Structura veniturilor in Romania 2009 – 2013 %din PIB

Cresterea incasarilor fata de anul 2009 s-a inregistrat in principal la impozitele pe

bunuri si servicii, respectiv taxa pe valoarea adaugata cu +14,3% si accize 11,1%, precum si la venituri nefiscale cu 19,3%.

Discrepantele fata de anul precedent ,desi au avut un trend descendent , au inregistrat valori

importante la impozitul pe venit : -3,2%, – 4,9 % la impozitul pe profit si contributii de asigurari

sociale -4,5 %. Sumele primate de la Uniunea Europeana au crescut foarte mult fata de aceeasi

perioada a anului trecut.

Incasarile din impozitul pe profit s-au diminuat cu 4,9 % fata de 2009 si deasemeni

impozitul pe venit si salarii a fost in scadere in comparatie cu anul precedent.

Incepand cu 1 iulie 2010 s-a introdus impozitul pe venituri din dobanzi , impozitul pe

veniturile obtinute din jocurile de noroc(25 %) si incepand cu semestrul al doilea al anului 2010

s-a majorat cota taxei pe valoarea adaugata de la 19 % la 24 %, impreuna au avut o crestere

importanta fata de anul precedent.La imbunatatirea colectarii a contribuit si efectele aplicarii

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2010, privind unele masuri de combatere a evaziunii

fiscale.

La accize incasarile sunt cu 11% mari fata de aceeasi perioada a anului precedent .

Contributiile de asigurari sociale s-au diminuat cu 4,5% fata de 2009 , cauzela principala a

reducerii fiind scaderea numarului de salariati .

In anul 2011 conform datelor prezentate in anexa , principalele venituri bugetare au

inregistrat o evolutie pozitiva , adica impozitele indirecte au crescut fata de anul precedent ,

contributiile socialeau avut deasemeni o evolutie pozitiva ,iar impozitele directe au cunoscut o

diminuare de 0,6 pp fata de anul 2010.Incasarile bugetare au fost influentate atat de evolutiile

economice cat si de deciziile de politica fiscal, adoptate in a doua parte a anului 2010, respectiv

cresterea cotei standard a taxei pe valoarea adaugata , modificarea cuantumului accizel, largirea

bazei de impozitare la impozitul pe venit si la contributiile de asigurari soiale de stat.

In anul 2012, s-au inregistrat cresteri, din punct de vedere al ponderii principalelor categorii

de impozite , in total venituri incasate, in parallel s-au inregistrat diminuari in cazul

contributiilor de asigurari cu 0,9 pp.Aceste cresteri au fost influentate, in acest an, atat de

evolutiile economice cat si de deciziile de politica fiscal adoptate cum ar fi : cresterea salariului

minim, majorarea salariilor in sectorul bugetar, modificarea bazei de calcul in cazul contributiei

de asigurari sociale de sanatate datorata de pensionari , modificarea cuantumului accizelor ,

precum si de masura blocarii temporare a rambursarilor fondurilor europene ca urmare a

deficientelor constatate in anii anteriori.

1.2.Impozite : caracterizare generala

Puterea contributivă a cetățenilor de a plăti obligațiile fiscale, în raport cu averea sau veniturile

pe care le obțin, este considerată ca fiind de o importanță primordială în maximele impunerii enunțate

de A.Smith: “cetățenii fiecărui stat trebuie să contribuie la cheltuielile guvernamentale, atât cât le

permit facultățile proprii, adică în proporția veniturilor pe care le realizează sub protecția statului”

Referindu-se la rolul impozitelor, economistul francez, Pierre Lalumiere, sublinia că impozitele pot

fi folosite pentru a “încuraja (sub forma exonerării) sau pentru a descuraja (pe calea suprataxării) o

anumită activitate economică. Fără să înceteze de a fi un mijloc de acoperirea cheltuielilor publice,

impozitul a devenit un mijloc de intervenție în domeniul economic și social”.

Numai statul are dreptul de a introduce impozite , prin intermediul puterii

Legislative (Parlamentul),dar in anumite conditii si prin organelle locale .Parlamentul se pronunta

in legatura cu introducerea impozitelor de stat a căror importanță este națională (generală), iar

organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităților administrativ

teritoriale .

Impozitul este o prelevare indispensabila si gratuita savarsita de catre stat asupra resurselor sau

bunurilor individuale sau ale colectivitatii, in cazul nostru- capitalul si achitata in bani.Aceasta

prelevare se face in mod obligatoriu , cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din

partea statului.

Toate persoanele fizice sau juridice , care realizeaza un venit cum ar fi : salariu,

profit , renta , venituri rezultate din actiuni , obligatiuni ,dividende ,dobanzi , au obligatia

achitarii impozitului. Acesta are si un caracter definitiv si obligatoriu pentru ca in schimbul

platii nu pot cere imediat statului un contraserviciu apropiat de aceasta valoare.

El alcatuieste o sursa a finantarii cheltuielilor de interes public al statului si al

administratiei locale , fiind un instrument al politicii economice ,prin care se redirectioneaza o

portiune a veniturilor, incurajand investitiile si revigorand situatiile economice .

Din punct de vedere financiar, impozitul este principalul mijloc de colectare a resurselor

financiare pentru acoperirea cheltuielilor publice .

Tehnica impunerii se refera la operatiunile effectuate si metodele uilizate pentru a stabili

cuatuimul unui impozit .Ea cuprinde urmatoarele operatiuni :

-asezarea impozitului (stabilirea obiectului impozitului )

-determinarea sumei impozitului

-percepera impozitului

– urmarirea impozitului.

Din punct de vedere economic, impozitul poate imbraca diferite forme: direct si indirect.

Impozitele indirecte sunt suportate de consumatori ai bunurilor si serviciilor economice

indiferent de veniturile , profesia, averea sau situatia profesionala. Astfel de impozite afecteaza

puterea de cumparare a consumatorului deoarece sunt stabilite in cote procentuale asupra

valorii marfurilor vandute sau serviciilor prestate.

In perioadele de avant economic impozitele

indirecte au un randament fiscal ridicat, iar in perioadele de criza si de presiune randamentul

este in scadere , astfel ca se observa ca impozitele indirecte oscileaza.

Aceste impozite sunt reprezentate de taxele de consumatie , taxele vamale, monopolurile fiscale

cat si alte taxe. In ceea ce priveste taxele de consumatie pe produs denumite si accize , sunt

introduse in pretul de vanzare al marfurilor fabricate in interiorul tarii care il percepe.

Aceste impozite se clasifica astfel :

Taxe de consumatie: accize

– taxe de consumatie special : accize

-taxe generale pe vanzari : impozitul pe cifra de afaceri si taxa pe valoarea adaugata

b) venituri ale monopolurilor fiscal;

c) taxe vamale.

Dacă luam in calcul criteriile care stau la baza așezării impozitelor directe, atunci acestea pot fi grupate

în impozite reale și impozite personale.

Impozitele reale sunt aplicate unor obiecte materiale ( terenuri , cladiri etc. ), facandu-se

abstractie de situatia personala a subiectului impozitului, iar impozitele personale se așează asupra

veniturilor sau averii, în strânsă legătură

cu situația personală a subiectului impozitului, motiv pentru care sunt cunoscute și sub denumirea de

impozite subiective.

1.3.Abordari generale privind impozitele directe

Impozitele directe , în evoluția lor, au ținut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se

stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitați, fie pe venit sau pe avere.

Fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere ,practicandu-se și in

orânduirile precapitaliste, dar o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in

capitalism.

Începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, se inregistrează o creștere simțitoare a cheltuielilor publice, sporul pe venituri realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora, astfel încat asistăm și la extinderea impunerii indirecte.

Prin urmare, impozitele directe fiind nominative și având un cuantum și termene de plată

precis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta plătitorilor, sunt mai echitabile și

deci mai de preferat decât impozitele indirecte, deoarece la acestea din urmă consumatorii

diferitelor mărfuri și servicii, de regulă, nu știu cu anticipație când și mai ales cât vor plăti

statului, sub forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte

1.3.1. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Se numește microîntreprindere, o persoană juridică română, care îndeplinește cumulativ urmatoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

– realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, in proporție de peste 50% din veniturile totale;

– are de la 1 pâna la 9 salariați inclusiv;

– a realizat venituri care nu au depăsit echivalentul in lei a 100.000 EURO;

– capitalul social al persoanei juridice este deținut de persoane, altele decât statul, autoritățile locale si instituțiile publice.

– nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepând cu anul fiscal urmator, dacă îndeplinesc condițiile anterioare și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

O persoană juridică română care este nou inființata poate opta sa plăteasca impozitul pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, in 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii (declaratia 010 – anexa 1). Aceasta înscrie opțiunea în cererea de înregistrare la Registrul Comerțului. Opțiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv.

Din anul fiscal urmator anului în care nu mai sunt îndeplinite una dintre condiții întreprinderea devine plătitoare de impozit pe profit.

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venit pot opta pentru plata impozitului pe profit începand cu anul fiscal urmator. Opțiunea se exercită pâna la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Aria de cuprindere a impozitului: impozitul pe venitul microîntreprinderilor se aplică asupra veniturilor obținute de microîntreprinderi din orice sursă.

CAP II

2.3.Analiza impozitelor directe in cadrul societatii comerciale ROMTEM. S.A.

Formula de calcul a profitului impozabil :

PROFIT IMPOZABIL=VENITURI–CHELTUIELI–VENITURI +CHELTUIELI ± ELEMENTE

relizate din efectuate în scopul neimpozabile nedeductibile similare veniturilor

orice sursǎ realizǎrii de venituri și cheltuielilor

Impozitul pe profit se calculeazǎ în general prin aplicarea cotei de impozitare asupra profitului impozabil :

IMPOZIT=16% x PROFIT IMPOZABIL

PROFIT IMPOZABIL = VENITURI IMPOZABILE – CHELTUIELI DEDUCTIBILE

PROFIT IMPOZABIL = VENITURI TOTALE – VENITURI NEIMPOZABILE- CHELTUIELI TOTALE – CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE

Situatia veniturilor:

VENITURI TOTALE= VENITURI DIN EXPLOATARE+ALTE VENITURI FINANCIARE

Situatia veniturilor la S.C.ROMTEM S.A. in perioada 2009-2013

Aceasta situatie este realizata pe baza contului de profit si pierdere al S.C. ROMTEM S.A. (sursa proprie )

PROFITUL IMPOZABIL = TOTAL VENITURI-TOTAL CHELTUIELI

Pentru anul 2009 avem:

Profit impozabil = 155.710.202 – 154.386.817 = 1.323.385

Pentru anul 2010 avem:

Profit impozabil = 297.855.259 – 296.302.595 = 1.552.664

Pentru anul 2011 avem:

Profit impozabil = 296.718.889 – 295.114.550 = 1.604.339

Pentru anul 2012 avem :

Profit impozabil: = 364.563.599-363.251.175 =1.312.424

Pentru anul 2013 avem:

Profit impozabil = 6.313.974 – 41.272.381 = -34.958.407

Graficul 2.1. Reprezentare grafica a evoluției profitului impozabil :

In perioada 2009-2012 societatea a avut o crestere a profitului, începând cu anul 2013 a scăzut

considerabil, ceea ce a făcut ca societatea să intre în insolvență (cheltuielile au depasit

veniturile).

Dinamica profitului impozabil :

CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT LA S.C.ROMTEM S.A.

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2009

Sold cont 121 1.201.219

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Cont 6231 -cheltuieli protocol 7.521,48

Cont 65811- Cheltuieli majorari si penalitati 63.300,74

Cont 65822 – Cheltuieli sponsorizare 46.200

Cont 65891 – Alte cheltuieli nedeductibile fiscal 749,78

Cont 65831- 75831 863

Cont 691 Cheltuieli impozit profit cumulate trim.III 122.223

TOTAL CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE FISCAL 246.057,52

PROFIT CONT 121 1.201.219

TOTAL PROFIT IMPOZABIL 1.447.276

IMPOZIT PROFIT CUMULAT TRIM. IV -16% 231.564

IMPOZIT PE PROFIT INREGISTRAT LA TRIM.III 122.223

IMPOZIT PE PROFIT DE INREGISTRT IN TRIM. IV 109.341

691=441-109.341

SE RETINE 20% DIN IMPOZIT PROFIT AFERENT SPONSORIZARII

231.564*20% =46.312

S-A SPONSORIZAT 46.200

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2010

SOLD CONT 121 1.393.813,34

CHELTUIELI NEDEDUCTIBIL FISCAL

CONT 6458 – CHELTUIELI PROTECTIE SOCIALA 13.939,30

Cont 65811-cheltuieli majorări si penalități 205.693

Cont 65822-cheltuieli sponsorizare 55.000

Cont 65891-alte cheltuieli nedeductibile fiscal 85

Cont 691 – cheltuieli impozit profit cumulat trimestrul III 158.891

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 433.608,30

Total cont 121 1.393.813,32

Total profit impozabil 1.827.421,62

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul IV-16% 292.387

Impozit profit cumulat înregistrat la trimestrul III 158.892

Impozit profit de înregistrat la trimestrul IV 133.496

691=441-133.496

Se reține impozit profit aferent rezervelor legale raportate din profit

Profit brut 1.606.098 x 5% = 80.454 => rămas de acoperit 20% din capital social lunar de 8.710 x 16% = 1.394 impozit profit

121=1061-8.710

691=441-1.394

Se reține impozit profit aferent sumei sponsorizate, 20% din impozit profit = 292.387 x 20% = 18.477,40 lei

Sponsorizare 55.000

691=441-55.000

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2011

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Cont 6231 – chelt. de protocol 52.144,23

Cont 6241 – ch privind contrib.unitații la asig soc. 236.513,87

Cont 65811- majorări, penalități 10.007

Cont 65822- sponsorizări 60.000

Cont 65881- 75881- alte ch.de exploatare 0

Cont 65832- chelt operatiuni de capital 500

Cont 691- chelt impozit pe profit trim. III 195.531

Total cheltuieli nedeductibile fiscal 554.695,60

Profit cont 121 1.409.773,26

Total profit impozabil 1.964.468,86

Impozit pe profit cumulat 16% 314.315

Impozit pe profit înregistrat trim. III 195.531

Impozit pe profit de înregistrat trim. IV 118.784

691 = 441 118.784

Se reține 20% din impozit pe profit aferent sponsorizării.

314.315 x 20% = 62.863 sponsorizare 60.000

691 = 441 60.000

CALCUL IMPOZIT PE PROFIT 2012

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Cont 6231 – chelt. de protocol

2.2.Prezentarea Societatii Comerciale Romtem S.A :

Societatea a fost constituita la 20.12.1994 cu capital 100% privat.

La data de 30.06.2014 capitalul social al societatii este de 150.000 lei

Firma si-a dezvoltat activitatea prin productia de produse pentru retelele de apa:

vane, hidranti, cuplinguri, cismele stradale, coliere de reparatii si bransament, etc.

Firma S.C. ROMTEM S.A. este o firma in dezvoltare avand caracteristicile unei firme stabile ca

gama de produse si pozitie in piata. Firma S.C. ROMTEM S.A. prin GRUP ROMET s-a impus pe piata in

domeniul hidrantilor de incendiu ( subterani si supraterani) coliere de reparatii si bransament,

contoarelor mari Dn 50 – Dn 200, anexelor de contorizare, filtre – DPM . Gama de produse oferite de

firma a suferit in permanenta modificari in sensul diversificarii, imbunatatirii calitatii si cresterii

performantelor.

Conform statutului, obiectul de activitate al S.C. “ROMTEM“ S.R.L, este urmatorul :

Productia si comercializarea de : subansamble pentru filtre si dispozitive de protectie si montaj

( realizate in baza brevetelor proprii ) pentru contoare de apa rece, calda si energie termica,

subansamble pentru coliere de inox pentru reparatia conductelor, subansamble pentru coliere cu

priza de bransare, subansamble pentru cuplaje pentru conducte, motopompe pentru epuismrnt, piese

si subansamble din inox pentru instalatii de filtrarea apei;

Comercializare de :contoare de apa rece si calda, contoare de gaz, vane, armaturi, cuplaje de conducte.

Hidranti de incendiu si accesorii

1. Hidranti de incendiu

Gama de hidranti sunt :

– hidranti subterani Dn 65, D65/80 si Dn 100 cu L=1m, L=1, 25 m, L=1.5 m

– hidranti supraterani Dn 80 , Dn 100 2 B si Dn 100 2B x 1A cu L= 1 m, L = 1,25 m L= 1.5 m

Toata gama de hidranti este folosita pe retelele de apa pentru stingerea incendilor

In cursul anului 2005 s-a asimilat in productie hidrantii supraterani neretezabili DN 80, DN 100,

produs nou care este solicitat pe piata .

2. Anexe de contorizare

In aceasta gama de produse sunt incluse

– filtre de impuritati Dn 50 – Dn 400 mm folosite la montarea contoarelor si armaturilor ,

pentru apa rece si energie termica

– dispozitive de protectie si montaj ( filtru compensator stabilizator) Dn 50 – Dn 300 mm

folosite la montarea contoarelor si armaturilor pe retele de apa rece si anergie termica

– compenstaori stabilizatori si compensatori de montaj Dn 50- Dn 200 mm

3. Cuplaje de imbinat conducte

Aceste produse sunt executate pentru imbinarea conductelor de diferite tipuri de

materiale cu gama dimensionala intre Dn 50 – Dn 300 mm . Aceste cuplaje sunt de medie

toleranta si nu au sistem de siguranta la tractiune ele putind fi folosite pe retele unde nu sunt

necesare sisteme de siguranta .

4. Coliere de reparatii si bransament

In aceasta gama de produse avem

– coliere de reparatii pentru toata gama de conducte , otel, fonta , azbo, PE si PVC, Dn 50-

Dn 400mm, iar la comanda se executa si pentru conducte Dn 500 – 600 mm

– coliere de bransament pentru conducte de otel, fonta si azbociment Dn 50 – Dn 300 mm

Firma S.C. ROMTEM S.R.L. are ca obiective de dezvoltare imbunătățirea continua a calității

produselor si serviciilor oferite, prin implementarea programelor de organizare si management

(Kaizen ),respectarea termelor de livrare fata de clientii sai, astfel incat sa devina lider de piata

in domeniul produselor pentru retele de apa si canalizare, deasemenea urmareste sa realizeze

retehologizarea prin achizitionarea de tehnologii performante (strunguri comanda –program).

SC ROMTEM S.A :

ACTIVITATE DE CALITATE

documentare implementare SI certficare SMI;

consiliere in implementarea sistemului KAIZEN

consiliere in domeniul securitatii si sanatati in

ACTIVITATE ECONOMICA

contabilitate;

financiar;

analiza economica

ACTIVITATE DE RESURSE UMANE

– Relatia cu salariatii- angajare, gestionare carnete de munca;

– Organizare si gestionare fise de post si sarcini de serviciu;

– Dezvoltare abilitati

ACTIVITATE MARKETING- VANZARI

Studii de piata

Promovare

Prezentare, ofertare contractare vanzare

Ofertare

ACTIVITATE COMERCIALA

– Identificare, evaluare selectare furnizori

– Contractare , aprovizionare

– ofertare

2.3.1.Impactul impozitelor directe asupra societății

In categoria impozitelor sunt incluse:

– impozitul pe clădiri;

– impozitul pe teren;

– impozitul asupra mijloacelor de transport;

– impozitul pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;

– impozitul pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;

– impozitul pe spectacole;

– taxa hotelieră;

– taxe speciale;

– alte taxe locale.

Impozitul pe clădiri

Clădire este orice construcție situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, indiferent de

denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea

de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente, și altele asemenea, iar

elementele structurale de baza ale acestuia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele

din care sunt construite. Incaperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri.

Suprafata construită desfașurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor

secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau a celor situate la

subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuintă și suprafețele scărilor

și teraselor neacoperite.

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

= cota de impozitare (0,25% – 1,50%) asupra valorii inventar a clădirii. Valoatrea de inventar

este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată in contabilitatea proprietarului

clădirii, conform prevederilor legale in vigoare28.

In cazul clădirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare,

modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligația să

comunice locatarului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declarații fiscale,

in termen de 30 zile de la data terminării lucrărilor respective.

Valoarea impozabila se reduce cu 15% în cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată

integral pe calea amortizarii. Valoarea impozabila a unei clădiri care a fost reevaluată este

valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitate. In cazul

unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referintă, cota

impozitului pe clădiri se stabilește de Consiliul Local/General al Municipiului Bucuresti intre 5%

si 10% și se aplica la valoarea de inventar din contabilitate, pana la sfarsitul lunii in care s-a

efectuat prima reevaluare.

In cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli:

• impozitul pe clădiri se datoreaza de locatar;

• valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a

clădirii, conform prevederilor legale in vigoare;

• în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadentă,

impozitul pe clădiri este datorat de locator.

Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoana juridică aflată în

funcțiune, în rezervă sau in conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe

calea amortizării.

Plata impozitului – anual, in două rate egale, pana la data de 31 martie si 30 septembrie

inclusiv, către bugetul local al comunei, orașului sau municipiului în care este amplasată

clădirea.

Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri pentru întregul an pana la 31 martie a anului

respectiv se acordă o bonificație de pâna la 10% stabilită prin hotarare a consiliului local.

Impozitul anual pe clădiri de pana la 50 lei inclusiv, se platește integral pana la primul termen

de plată.

Orice persoană care dobândește , construiește sau înstrăinează o clădire are obligația de a

depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei

publice locale in a carei raza de competenta se afla cladirea, in termen de 30 de zile de la data

dobandirii, instrainarii sau construirii. Modificarea consta in faptul ca si instrainarea impune

obligatia de declarare catre autoritatile publice locale.

Impozitul pe teren

Orice persoană care are in proprietate un teren situat in România, datorează pentru acesta un

impozit anual către bugetul local al comunei, sectorului sau orașului în care este amplasat

terenul.

In cazul terenului care este deținut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare

proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. In cazul în care

nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun

datorează o parte egala din impozitul pengtru terenul respectiv.

Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrative –

teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta se stabileste taxa pe

teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de

administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditiile similare impozitului pe teren.

In cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a

acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar. In cazul in care contractul de leasing

inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe teren este datorat de locator.

Scutiri:

• Terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;

• orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu

sau acreditata;

• orice teren al unei institutii sanitare de interes sanitar care nu a trecut in patrimoniul

autoritatilor locale;

• orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia

suprafetelor folosite pentru activitatile economice;

• orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul

autoritatilor locale;

• orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica cu exceptia

suprafetelor folosite pentru activitatile economice;

• terenurile ocupate de autostrazi, drumuri nationale, drumuri europene, drumuri principale

administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. ,

zonele de siguranta a acestora precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zonele de

siguranta;

• terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii, etc.

Calculul impozitului

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metrii patrati de teren, rangul

localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului conform

incadrarii facute de consiliul local.

Contribuabilii impozitului pe teren

Sunt atat persoanele fizice cat si persoanele jurdice care detin in proprietate in Romania terenuri situate in municipii , orase si comune atat in intravilanul cat si extravilanul localitatilor. Impozitul se datoreaza anual si se plateste la bugetul local al unitatii administrativ- teritoriale in raza catuia este situat terenul.

In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. Se pot identifica urmatoarele doua situatii:

a. teren aflat in proprietate comuna, dar fiecare dintre contribuabili are determinate cotele parti din teren, caz in care impozitul pe teren se datoreaza de fiecare contribuabil proportional cu partea din teren corespunzatoare cotelor parti respective;

b. teren aflat in proprietate comuna dar fiecare sa aiba stabilite cotele parti din teren pe fiecare contribuabil , caz in care impozitul pe teren se imparte la numarul de coproprietari , fiecare dintre acestia datorand in mod egal partea din impozit

rezultata in urma impartirii.

Impozitul asupra mijloacelor de transport

Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat

in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport la bugetul local al unitatii

administrativ teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru dupa

caz.

In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,

pe intraga durata a acestuia, impozitu pe mijloc de transport se datoreaza de locatar. In cazul

in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitu pe

mijloc de transport este datorat de locator.

Calculul taxei

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de

transport. Impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica

a acesteia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm³ sau fractiune dina caeasta cu suma

corespunzatoare. Capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizata a unui mijloc de

transport se stabileste prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de

achizitie sau un alt document similar.

Plata taxei

Impozitul pe mijloc de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de

31 matrie si 30 septembrie inclusiv.

Impozitul pe venitrurile din salarii

Veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile in bani si /sau in natura obtinute

de o persoana fizica ce desfasoare activitate in baza unui contract individual de munca si/sau

a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea

veniturilor sau de forma sub care acestea se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru

incapacitatea temporara de munca.

Veniturile din salarii sunt venituri din activitati dependente daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:

– partile care intra in relatia de munca, denumite angajator si angajat, stabilesc de la inceput:felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;

– partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca,cum ar fi: spatii de inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unele locuri de munca si altele asemenea;

– persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul proproiu;

– platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare –detasare in tara si in strainatate si alte cheltuielide aceasta natura , precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportata de angajator potrivit legii;

– persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de acesta, conform legii.

In vederea impunerii, unele venituri sunt asimilate salariilor. Veniturile similate salariilor se trateaza ca si salariile, pletitorii de venituri avand aceasi obligatie ca si angajatorii, iar beneficiarii veniturilor, avand aceleasi obligatii ca si angajatii

Mod de calcul

Cota de impozit pe salarii care se aplica asupra veniturilor din salarii este de 16% .

In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

– indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica stabilite potrivit legii;

– drepturile de solda lunara ,indemnizatiile,primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar acordata potrigiit legii;

– indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cu venite administratorilor la companii/ societati nationale, comerciale la care statul sau o autorilalte a administatiel publice locale este actionar majoritar precum si la regiile autonome;

– indemnizatia administratorilor precum si suma din profitul net cu venit administatorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv sau stabilide de adunarea generala a actionarilor;

– orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

Baza de calcul a impozitului pe salarii la locul unde se afla functia de baza se determina astfel:

Venitul brut

– contributiile obligatorii aferente unei luni

– deducerea personala acorda pentru luna respectiva

– cotizatia sindicala platita in luna respectiva

– contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu depaseasca echivalentul in lei a 200 EUR

= Venitul net

Baza de calcul a impozitului pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri se determina astfel:

Venitul brut

– contribuitiile obligatorii aferente unei luni

– deducerea personala acordata pentru luna respectiva

= Venitul net

Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul pe salarii, pentru sponzorizare entitatilor nonprofit care functioneaza in conditiile OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii , cu modificarile ci completarile ulterioare

VENITURI ASIMILATE SALARIILOR

– indemnizatiile din ativitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica

-sumele primite de membrii fonfdatorii ai societatilor comerciale

-sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor

-indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul cuantumului inscris in declaratia de asigurari sociale

-sume primite de reprezentantii in organisme tripartite.

-drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar;

-indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii sumele acordate de organizații nonprofit și alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate;

-indemnizația administratorilor;

-orice alte sume sau avantaje de natură salarială sau asimilate salariilor.

Așa cum s-a arătat, la stabilirea venitului impozabil se au în vedere și avantajele în bani și în natură primite de persoana fizică. Avantajele în bani și în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relații contractuale între părți, după caz. Avantajele, cu excepția veniturilor care sunt expres menționate în lege ca fiind neimpozabile, primite în legătură cu o activitate dependentă, includ, insă nu sunt limitate la:

1) Utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanța dus-întors de la domiciliu la locul de muncă.

2) Cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnic. precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preț mai mic decat prețul pieței.

3) împrumuturile nerambursabile.

4) Anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului.

5) Abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclus cartelele telefonice, în scop personal.

6) Permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal.

7) Cadourile primite cu diverse ocazii. Fac excepție, în sensul ca sunt considerate venituri

neimpozabile, cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu

ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciun și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,

precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea

cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele precizate mai sus, nu depășește un

anumit plafon 150 RON.

8) Primele de asigurare suportate de persoana juridică sau de altă entitate, pentru angajații

proprii, precum și pentru alți beneficiari de venituri din salarii, la momentul plății primei

respective, cu excepția primelor de asigurare obligatorii, potrivit legislației în materie.

39

Deducerea personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru

veniturile din salarii, la locul unde se află funcția de bază.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit unar brut de până la

1000 lei inclusiv, astfel:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 RON;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 RON;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere -450 RON;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere 550 RON;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe personae în întreținere – 650 RON.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000 lei și

3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc

prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Deducerea personală lunară = Deducerea personală pentru venitul brut lunar de până la 1000

RON în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere * [1 – (venit brut lunar -1000

RON)/2000 RON ].

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 RON nu se

acordă deducerea personală.

Sunt considerate persoane aflate în întreținere: copii minori ai contribuabilului; soțul/soția

contribuabilului, precum și alți membri de familie, pâna la gradul al doilea de rudenie inclusiv,

ale căror venituri impozabile -neimpozabile nu depășesc 250 lei lunar. Copiii minori (în vârstă de

pâna la 18 ani împliniți) ai contribuabilului sunt considerați întotdeauna întreținuti cu excepția

celor încadrați în muncă, indiferent dacă se află în unități speciale sanitare sau de protecție

specială și alte asemenea, precum și în unități de învățământ, inclusiv în situația în care costul

de întreținere este suportat de aceste unități, în categoria „alt membru de familie aflat în

întreținere" cuprind rudele contribuabilului și ale soțului/soției acestuia, până la gradul al

doilea inclusiv. După gradul de rudenie, rudele se grupează astfel:

– rude de gradul întâi: părinți și copii;

– rude de gradul al doilea: bunici, nepoți și frați/surori.

Copilul minor cu vârsta între 16 și 18 ani, încadrat în muncă in condițiile Codului muncii, devine

contribuabil și beneficiază de deducerea personală de bază, situație în care părinții nu mai au

dreptul la acordării deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o

singură dată.

Suma reprezentant deducerea personală se acordă pentru persoane: aflate în întreținerea

contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost

întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi in favoarea contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere:

persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață o: peste 10.000 m2 în

zonele colinare și de șes și de peste 20.000 m2 în zonele montane;

2. persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și valorificare: florilor, a legumelor și a

zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop și/sau în sistem irigat, din cultivarea și

valorificarea arbuștilor și plantelor decorative, a ciupercilor, precum și de exploatarea

pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafața.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar final care se calculează și se reține

la sursă de către plătitorii de venituri de salarii. Metoda de impunere și percepere a impozitului

folosită în acest caz este stopajul la sursă.

Studiu de caz pentru calculul impozitului pe venitul din salarii

Pentru exemplificarea calcului impozitului pe veniturile din salarii se calculează impozitul pe

venitul din salariu al unui angajat.

Exemplu : Un angajator are salariul 2000 RON brut lunar. El plătește la CAS un impozit de 5,5%,

CASS 10.5% si SOMAJ 0.5%.

Cât datorează angajatul la Bugetul de Stat?

Angajatul plateste:

CAS = 5,5% x 2000 = 110 Ron

CASS = 10,5% x 2000 = 210 Ron

Somaj = 0,5% x 2000 = 10 Ron

2000 – 350 = 1.650 Ron => baza de impozitare

1.650 x 16% = 264 Ron

1.650 – 264 = 1.386 Ron => salariul net al angajatului

350 + 264 = 614 Ron a datorat angajatul la Bugetul de Stat

Contributiile sociale

Potrivit Legii 294/2011 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012, Legii 295/2011 a

bugetului de stat pe anul 2012 si art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din Legea nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, cotele de contributii sociale obligatorii pentru anul 2012 sunt:

Pensii CAS 2012

– contribuția de asigurari sociale datorată de angajator/plătitor de venit – Baza legala: art.

296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal a^1) pentru conditii normale de muncă = 20,8% a^2) pentru

conditii deosebite de muncă = 25,8% a^3) pentru conditii speciale de muncă si pentru alte

conditii de muncă = 30,8% -contributia individuală de asigurări sociale datorată de angajat =

10,5% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal

Contributia la fondurilor de pensii administrate privat 2012

– cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de

asigurari sociale datorata de angajat = 3,5% – Baza legala: art. 19 (2) din Legea 294/2011 – BASS

2012

Sanatate CASS 2012

– contributia datorata de angajator/platitor de venit = 5,2% – Baza legala: art. 8 (5) lit. a) din

Legea 295/2011 – BS 2012 -contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de

celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte

surse = 5,5% – Baza legala: art. 8 (5) lit. c) din Legea 295/2011 – BS 2012 -contributia datorata de

persoanele prevazute la art.259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura

facultativ) = 10,7% – Baza legala: art. 8 (5) lit .b) din Legea 295/2011 – BS 2012

42

Concedii indemnizatii 2012

– contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de

angajator/platitor de venit = 0,85% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal

Ajutorul de somaj 2012

– contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% – Baza

legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal

– contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% –

Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal

Accidente de munca si boli profesionale 2012

– contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie

de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% – Baza

legala: art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal

Fond garantare 2012

– contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de

angajator/platitor de venit = 0.25% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal

Castigul salarial mediu brut 2012

– castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat =

2.117 lei. Baza legala: art. 17 din Legea 294/2011 – BASS 2012

Asigurari sociale de sanatate

Asigurarile sociale de sanatate constituie principalul sistem de relatii economico- sociale de

ocrotire a sanatatii populatiei, sunt obligatorii si functioneaza decentralizat pe baza principiului

solidaritatii sociale si subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului

alegerii libere de catre asigurat, a medicului de familie, a unitatii medico-sanitare si a casei de asigurari pentru sanatate.

Concomitent, pot fi organizate si pot functiona alte forme facultative de asigurare a sanatatii,

care sa acopere riscuri individuale, in diferite situatii financiare. De asemenea, se pot organiza

societati private de asigurari pentru sanatate facultative.

O stare de sanatate buna asigura participarea efectiva a omului in procesul economico-social,

exercitarea deplina a capacitatii de munca, integrarea lui in viata economica si sociala, formarea

si afirmarea personalitatii umane, constituind resortul cel mai important al dezvoltarii.

Potrivit acestor aprecieri, analiza unor indicatori specifici ai serviciilor de sanatate cum sunt:

bugetul asigurarilor sociale pentru sanatate, ponderea cheltuielilor cu sanatatea in produsul

national brut, baza materiala fac posibila caracterizarea starii de sanatate a populatiei si

personalul medical si structura sa pe ;profesiuni si niveluri de pregatiri. De asemenea, numarul

de locuri ce revin la un medic, la un pat de spital, surprind prin marimea lor, pe langa standardul

serviciilor de sanatate, si unele aspecte calitative.

Sistemul asigurarilor sociale pentru sanatate a devenit din ce in ce mai complex, acordarea

ingrijirilor de sanatate transformandu-se dintr-un proces individual intr-un process

organizational.

Pacientii se orienteaza din ce in ce mai frecvent catre unitati medicale publice care presteaza

servicii sociale de sanatate, altele decat furnizorii individuali (particulari).

. CONTRIBUTII SOCIALE SUPORTATE DE S.C. ROMTEM S.A.

(valori absolute exprimate in RON))

Tabel 3.1. contributii sociale suportate de angator

Tabel 3.2. cotele contributiilor sociale

Sursa proprie realizata pe baza centralizatorului de salarii al SC ROMTEM SA

*Datorita faptului ca avem inspector Resurse Umane, societatea beneficiaza la plata

comisionului ITM de reducere (comisionul initial este de 0,75%)

** Incepand cu data de 01.01.2011, s-a abrogat dispozitiile decretului 92/1976 privind carnetul

de munca ,evidenta tinandu-se on-line prin programul REGES (HG 500/2011), drept pentru care

comisionul la ITM nu se mai plateste.