Politica Externa In Promovarea Imaginii Republicii Moldova In Tarile Uniunii Europene LA Etapa Actuala Tendinte Si Perspective

POLITICA EXTERNĂ ÎN PROMOVAREA IMAGINII REPUBLICII MOLDOVA ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE LA ETAPA ACTUALĂ: TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE

Cuprins:

LISTA ABREVIERILOR

ADNOTARE (în română, rusă și engleză)

INTRODUCERE

I. ASPECTE ISTORIOGRAFICE ȘI TEORETICO-METODOLOGICE ÎN STUDIEREA IMAGINII STATULUI

1.1. Analiza istoriografică a conceptului de imaginea statului în teoria relațiilor internaționale

1.2. Imaginea statului și imaginea țării: delimitări conceptuale

1.3. Concluzii la Compartimentul I

II. PROCESUL CREĂRII IMAGINII STATULUI PRIN INTERMEDIUL POLITICII EXTERNE

2.1. Abordări metodologice vis-a-vis de corelația dintre politica externă și imaginea statului

2.2. Promovarea imaginii României și a Serbiei prin intermediul politicii externe: repere pentru Republica Moldova

2. 3. Concluzii la Compartimentul II

III. IMPACTUL ACTIVITĂȚII POLITICE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ASUPRA IMAGINII STATULUI ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE

3.1. Politica externă de creare a imaginii Republicii Moldova în statele Uniunii Europene: realități și perspective

3.2. Rolul mass-mediei în promovarea imaginii internaționale a Republicii Moldova

3.3. Concluzii la Compartimentul III

ÎNCHEIERE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE .

LISTA ABREVIERILOR

BM – Banca Mondială

FMI – Fondul Monetar Internațional

ICE – Inițiativa Central – Europeană

MAE – Ministerul Afacerilor Externe

NATO – Organizația Tratatului Nord-Atlantic

OCEMN – Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră

OMC – Organizația Mondială a Comerțului

ONG – organizație non-guvernamentală

ONU – Organizația Națiunilor Unite

OSCE – Organizație pentru Securitate și Cooperare Economică

SWOT (Strenghts/ Weaknesses/ Opportunities/ Threats) – analiză de determinare a punctelor forte, vulnerabilităților, oportunităților, amenințărilor unei situații, persoane, stări, statut etc.

UE – Uniunea Europeană

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. La etapa actuală a relațiilor internaționale, când se manifestă diferite fenomene și modificări pe arena mondială, fenomenul ca imaginea statului devine tot mai actual pentru activitatea internă și externă a statului, pentru dezvoltarea socio-economică, precum și pentru succesul acestui actor în relațiile cu partenerii internaționali.

Crearea unei strategii de promovare a imaginii internaționale a statului trebuie să constituie unul din obiectivele primordiale ale politicii externe în vederea realizării scopurilor și obiectivelor propuse. În acest sens este esențială contribuția activităților în materie de politică externă pentru crearea unei imagini pozitive a statului pe arena internațională, pentru atragerea investițiilor și stabilirea noilor parteneriate.

Imaginea statului constituie un factor important care uneori influențează procesul de luare a deciziilor politice, contribuie la obținerea unor beneficii și facilități, precum și la realizarea interesului național al statului. În cazul dat Republica Moldova nu este o excepție, fiind un actor internațional slab dezvoltat, poate utiliza imaginea sa internațională pentru atingerea obiectivelor de politică externă. Însă pentru a utiliza instrumentul dat, este necesar în primul rând crearea acestuia prin activități pozitive pe arena internațională.

Unul din evenimentele marcante ale politicii externe ale Republicii Moldova din ultimii ani, este intenția de a deveni stat membru a Uniunii Europene, declarată de țara noastră, iar la etapa actuală suntem martorii realizării acestui proces.

Din acest punct de vedere, consider că imaginea pozitivă a Republicii Moldova în statele Uniunii Europene constituie un factor important care ar contribui la realizarea cu succes a acestui obiectiv.

Respectiv, în acest context putem concluziona importanța dar și actualitatea acestui subiect atât pentru comunitatea internațională, cât și pentru Republica Moldova, în particular.

Politica externă eficientă și inteligentă promovată de un stat în relațiile cu alți actori poate deveni un factor esențial în construirea imaginii pozitive a statului pe arena internațională. Liderii politici, reprezentanții diplomatici sunt persoanele care decid asupra direcției de dezvoltare a statului, formele de colaborare cu alți actori și astfel creează imaginea statului, a instituțiilor politice, precum și a eficacității funcționării sistemului politic. Iar în cazul în care aceștia demonstrează stabilitate și încredere în calitate de parteneri internaționali, atunci apar posibilități de stabilire a unui nou nivel de colaborare, de acceptare a statului în cadrul unei organizații, precum și alte consecințe în favoarea statului.

Astfel, pentru Republica Moldova, la etapa actuală, când și-a declarat intenția de a urma vectorul european al politicii externe, este esențială promovarea unei diplomații inteligente, funcționarea transparentă a instituțiilor politice, precum și imaginea pozitivă a liderilor politici pe arena internațională, iar totalitatea acestor factori va contribui ulterior la formarea și consolidarea unei imagini pozitive a statului nostru la nivel regional și respectiv la cel internațional.

Gradul de investigație a temei. În literatura de specialitate problema imaginii statului este una recentă, principalele lucrări care abordează tema respectivă au apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea, iar interesul pentru studierea acestui fenomen a sporit odată cu modificările din sistemul internațional și demonstrarea importanței lui pentru succesul statului în relațiile internaționale. O contribuție deosebită în studiul acestei teme l-au avut atât cercetătorii occidentali, cât și cei ruși și români, iar în Republica Moldova studierea temei respective este la o etapă incipientă.

Din spațiul occidental pot fi menționate lucrările lui Boulding K. E., Anholt S., Xiufang Li, Chitty N., Cui Zhang, Meadows C. W. III, care au fost utilizate de către autor în calitate de bază teoretică și care oferă o serie de abordări conceptuale, structurale și funcționale a imaginii statului.

În literatura rusă, fenomenul dat se bucură de un interes sporit din partea cercetătorilor și a instituțiilor de învățământ superior, imaginea statului fiind analizată din diferite perspective, la diferite nivele și în diferite cazuri. În realizarea cercetării, au fost consultate lucrările următorilor autori – Zamiatin D. N., Galumov A. A., Liabuhov I. V., Grinberg T. E., Iacovlev I. P., Anișina D. V., Medvedeva N. N., precum și publicațiile următorilor cercetători – Eremenko A. I., Chiselev I. I., Gavra D. P., Savițkaia A. S.

Corelația dintre politica externă și imaginea statului a fost abordată și evidențiată de către Nye J., Morgenthau H., Wang H., Rusakova О. F., Popescu R. I. și Corboș R.A.

În Republica Moldova, cercetări în domeniul imaginii statului și a corelației acesteia cu politica externă sunt realizate, în cadrul instituțiilor superioare de învățământ de profil – Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Științe a Moldovei, Universitatea Liberă Internațională, Institutul de Relații Internaționale. În cadrul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, tema respectivă a fost analizată de către autorii – Ejova C. și Ejov A. Corelația diplomației publice și imaginea Republicii Moldova a fost studiată de către autoarea Panța R., iar rolul mass-medie în conturarea imaginii internaționale a Republicii Moldova a servit ca temă de cercetare pentru autorii Gonța A. și Lavric A.

Problema de cercetare constă în analiza realizărilor și problemelor politicii externe a Republicii Moldova în promovarea imaginii statului în țările membre ale Uniunii Europene.

Obiectul de cercetare al tezei de licență este analiza rolului politicii externe a Republicii Moldova în promovarea imaginii statului în țările Uniunii Europene, din perspectiva statutului de potențial stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană.

Scopul tezei de licență este analiza teoretico-metodologică și empirică a politicii externe în promovarea imaginii Republicii Moldova în statele Uniunii Europene la etapa actuală.

Reieșind din scopul formulat trasăm următoarele obiective:

De a evidenția aspectele istoriografice cu referire la imaginea statului în teoria relațiilor internaționale.

De a identifica și delimita fundamentele teoretice ale conceptului de imaginea statului.

De a determina aspectele teoretico-metodologice ale corelației dintre politica externă și imaginea internațională a statului.

De a caracteriza strategiilor de promovarea a imaginii României și Serbiei prin intermediul politicii externe și accentuarea reperelor pentru Republica Moldova.

De a evidenția realizările și perspectivele politicii externe de promovare a imaginii Republicii Moldova în statele Uniunii Europene.

De a estima rolul mass – mediei în promovarea imaginii internaționale a Republicii Moldova.

Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării. În procesul de realizare a cercetării științifice au fost utilizate următoarele metode, prin care s-a asigurat analiza teoretică și empirică a temei tezei de licență, atât cantitativă, cât și calitativă:

Metoda comparată – utilizată de către autor, în procesul de analiză a strategiilor de promovare a imaginii statului prin intermediul politicii externe, din România și Serbia, cu scopul identificării concluziilor și recomandărilor pentru Republica Moldova.

Metoda instituțională – care a permis evaluarea activității principalelor instituții și organe delegate cu atribuții în domeniul politicii externe, al relațiilor cu diaspora, precum și cele responsabile de procesul de creare a imaginii statului la nivel internațional.

Metoda behavioristă – utilizată la cercetarea comportamentului, a reacțiilor, precum și a autodeterminării instituțiilor de profil în procesul de promovare a imaginii internaționale a Republicii Moldova.

Metoda documentară – folosită la analiza documentelor adoptate de instituțiile specializate în domeniul politicii externe, care prevăd obiective, direcții de acțiune și strategii de promovare a imaginii statului. Astfel, poate fi dedusă primordialitatea acestui fenomen, în afacerile externe ale statului.

Inducția și deducția – utilizate ca urmare a analizei documentelor, articolelor și altor surse teoretice, precum și pentru generalizare, trasarea concluziilor și elaborarea recomandărilor.

Analogia – folosită de autor în procesul de cercetare a strategiilor de promovare a imaginii României și Serbiei prin intermediul politicii externe și formularea reperelor pentru Republica Moldova.

Noutatea științifică și valoarea aplicativă a rezultatelor obținute. Noutatea științifică a rezultatelor obținute se explică prin faptul că autorul realizează o delimitare clară a imaginii statului și imaginii țării, precum și stabilește corelația dintre politica externă și imaginea statului. În același timp s-a efectuat analiza eforturilor și problemelor politicii externe de promovare a imaginii Republicii Moldova în Uniunea Europeană, propunându-se repere și recomandări reieșind din exemplul unui stat membru al Uniunii Europene și a unui stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană.

Rezultatele obținute în urma cercetării științifice pot constitui o bază teoretică și metodologică pentru alte lucrări științifice. Iar concluziile și propunerile cu privire la promovarea imaginii Republicii Moldova prin intermediul politicii externe, elaborate în baza experienței altor state, pot fi preluate în calitate de recomandări de instituțiile de specialitate.

Structura și sumarul compartimentelor tezei. Pentru realizarea scopului și obiectivelor propuse, teza de licență este structurată în: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.

Introducerea evidențiază actualitatea și importanța temei studiate, scopul și obiectivele tezei, problema și obiectul de cercetare, suportul metodologic, noutatea științifică.

Compartimentul I Aspecte istoriografice și teoretico-metodologice în studierea imaginii statului include analiza aspecteginii Republicii Moldova în Uniunea Europeană, propunându-se repere și recomandări reieșind din exemplul unui stat membru al Uniunii Europene și a unui stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană.

Rezultatele obținute în urma cercetării științifice pot constitui o bază teoretică și metodologică pentru alte lucrări științifice. Iar concluziile și propunerile cu privire la promovarea imaginii Republicii Moldova prin intermediul politicii externe, elaborate în baza experienței altor state, pot fi preluate în calitate de recomandări de instituțiile de specialitate.

Structura și sumarul compartimentelor tezei. Pentru realizarea scopului și obiectivelor propuse, teza de licență este structurată în: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.

Introducerea evidențiază actualitatea și importanța temei studiate, scopul și obiectivele tezei, problema și obiectul de cercetare, suportul metodologic, noutatea științifică.

Compartimentul I Aspecte istoriografice și teoretico-metodologice în studierea imaginii statului include analiza aspectele istoriografice și teoretico-metodologice în studierea imaginii statului. În cadrul acestui capitol, este efectuată analiza istoriografică a conceptului de imaginea statului în teoria relațiilor internaționale, este accentuată delimitarea conceptuală a imaginii statului și imaginea țării și de asemenea este stabilită corelația dintre politica externă și imaginea statului.

Compartimentul II Procesul creării imaginii statului prin intermediul politicii externe evidențiază principalele abordări metodologice cu privire la corelația dintre politica externă și imaginea statului. De asemenea în cadrul acestui capitol autorul a realizat analiza strategiilor de promovare a imaginii României și Serbiei și a evidențiat recomandările și reperele pentru Republica Moldova.

Compartimentul III Impactul activității politice externe a Republicii Moldova asupra imaginii statului în țările Uniunii Europene constituie o analiză particulară a cazului Republicii Moldova, astfel au fost evidențiate realitățile și perspectivele de promovare a imaginii Republicii Moldova în statele Uniunii Europene, s-a estimat rolul mass-mediei în promovarea imaginii internaționale a Republicii Moldova.

Încheierea include principalele constatări în urma realizării cercetării științifice și recomandările personale cu privire la promovarea imaginii Republicii Moldova în statele membre ale Uniunii Europene. Volumul lucrării este de 96 pagini

ASPECTE ISTORIOGRAFICE ȘI TEORETICO-METODOLOGICE ÎN STUDIEREA IMAGINII STATULUI

Imaginea statului a devenit, la etapa actuală, un important element al succesului unui stat pe arena internațională, care asigură un climat investițional favorabil, oferă sprijin în comerțul extern și contribuie la soluționarea problemelor de politică externă.

Imaginea statului este un fenomen relativ nou în relațiile internaționale și pentru a înțelege caracteristicile și particularitățile specifice, apare necesitatea studierii atât a principalelor lucrări științifice dedicate subiectului, cât și importantelor abordări conceptuale, înaintate de diferiți autori din diverse spații științifice. Analiza istoriografică evidențiază condițiile apariției primelor cercetări cu privire la imaginea statului, cele 4 perioade și evoluția istorică a principalelor abordări conceptuale, care contribuie la înțelegerea fenomenului în ansamblu, precum și la accentuarea locului acestuia în relațiile internaționale. Analiza conceptuală permite delimitarea noțiunilor de imagine a statului și imagine a țării, evidențiind principalele abordări teoretice, care se diferențiază în dependență de autori și de spațiile științifice. Astfel că, la etapa contemporană, nu s-a stabilit un consens cu privire la noțiunea de imagine a statului, unii autori utilizând acest termen ca sinonim al imaginii țării.

Analiza istoriografică a conceptului de imaginea statului în teoria relațiilor internaționale

Imaginea statului este un concept relativ nou, care a început să fie studiat în teoria relațiilor internaționale, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, ca urmare a atribuirii noțiunii de imagine, utilizată anterior în scopuri comerciale pentru diferențierea produselor; locurilor, regiunilor și statelor pentru a accentua caracteristicile specifice și promovarea lor pe arena internațională. Totodată acest fenomen s-a manifestat ca urmare a începutului Războiului Rece și a apariției necesității de analiză a relației dintre blocurile opuse și a rolului imaginii statului în această relație.

Aspectele teoretico-metodologice ale imaginii statului s-au conturat, inițial, în statele occidentale, pentru ca ulterior să se dezvolte în literatura rusă, română și să se manifeste în fază incipientă în Republica Moldova.

Putem identifica 4 etape ale analizei istoriografice a fenomenului imaginea statului:

prima etapă – până la anii '90 ai secolului XX este perioada primelor încercări de a cerceta fenomenul dat;

a doua etapă – anii '90 ai secolului XX este caracterizată prin cercetarea activă a imaginii statului în special în spațiul occidental ;

a treia etapă – anii 2000, se identifică prin creșterea interesului pentru conceptul dat și în alte regiuni, astfel apar mai multe lucrări științifice;

a patra etapă – ultimii 5 ani – ca urmare a sporirii atât a studiului teoretic, cât și a celui aplicativ, prin investirea în acest component al statului ca factor decisiv în unele procese și relații dintre actorii scenei internaționale, se organizează conferințe, simpozioane și lansări de lucrări științifice dedicate subiectului dat.

Astfel, pe parcursul acestor 4 perioade, conceptul imaginea statului a fost definit din diverse perspective, fiind identificat de unii autori cu imaginea țării, iar de alții, diferențiat. Totodată, sporirea interesului teoretic pentru această noțiune a generat consolidarea poziției ei în calitate de component al statului, impactul său asupra relațiilor cu alți actori și a statutului pe arena internațională, precum și procesul aplicativ al acestui fenomen.

În literatura occidentală, în prima perioadă a studierii imaginii statului se remarcă cercetătorul american, Boulding K. E. În articolul, ”National images and international systems” (1959), autorul acordă o atenție deosebită conceptului de imaginea statului, diferențiind modul de formare a imaginii statelor puternice și a celor în curs de dezvoltare, precum și impactul acestuia asupra relațiilor dintre state din 3 perspective: aspectul teritorial, relațiile de prietenie sau ostilitate, punctele slabe și forte ale statelor.

De asemenea, Boulding K. evidențiază 2 cazuri de incompatibilitate a mai multor imagini în sistemul internațional și schimbările generate de aceste cazuri. El deosebește incompatibilitatea reală – când realizarea și promovarea imaginii unui stat este în detrimentul imaginii altui stat și incompatibilitatea bazată pe iluzie – atunci când există posibilitatea stabilirii unui consens, însă anumite circumstanțe și iluzii a părților împiedică realizarea acestuia.

În anii 2000, un alt autor își manifestă interesul pentru studierea imaginii statului și a brand-ului țării, fiind primul care diferențiază marketingul teritoriilor (place marketing), de branding-ul teritoriilor (place branding) și branding-ul statului (nation branding). Vorbim în cazul dat de cercetătorul britanic, Anholt S., care abordează temele respective într-o serie de lucrări științifice, printre care: “Nation-Brands of the Twenty-First Century” (1998), ”Beyond the Nation Brand: The Role of Image and Identity in International Relations” (2006), ”Competitive Identity: the New Brand Management for Nations, Cities and Regions” (2007) și ”Places: Identity, Image and Reputation” (2010).

În principal, autorul își axează cercetarea pe definirea conceptului de imagine și brand a statului, pe importanța acestora, precum și explicarea legăturii dintre politica externă și imaginea statului. În acest scop, Anholt S. a pus bazele unui sondaj anual numit – The Anholt Nation Brands Index, care poziționează cele mai bine consolidate, finanțate și promovate imagini a statelor.

Alți autori din Occident care și-au expus ideile în lucrări științifice și s-au manifestat în domeniul dat sunt: Xiufang Li (Leah) și Chitty N. În Reframing national image: a methodological framework (2009), aceștia accentuează rolul imaginii în relațiile dintre state și impactul mass-mediei în procesul de creare a imaginii statului. Iar, Zhang C. și Meadows C. W. III, în International Coverage, Foreign Policy, and National Image: Exploring the Complexities of Media Coverage, Public Opinion, and Presidential Agenda (2012), oferă o analiză teoretico-conceptuală a imaginii statului și evidențiază rolul mass-mediei în formarea opiniei publice despre un stat.

Analiza conceptului de politică externă și a corelației sale cu imaginea statului este realizată de reprezentanții mai multor teorii ale relațiilor internaționale: realismului (Morgenthau H., Nalebuff), neorealismului (Waltz K.), liberalismului (Locke J., Smith A., Kant I. etc.), teoriei jocurilor (Mercer J., Keohane R.- reprezenantul instituționalismului neoliberal), realismului neoclasic ( Rose (1998), Zakaria (1998).

Astfel, Morgenthau H. în lucrarea – ”Politica între națiuni: Lupta pentru putere și Lupta pentru Pace”(2007), clasifică politica externă în 3 tipuri: politica statu-quo-ului (păstrarea puterii), politica imperialismului (sporirea puterii) și politica prestigiului (demonstrarea puterii). Acesta consideră crearea imaginii un scop principal, deoarece onoarea și prestigiul în relațiile internaționale sunt semnificative, în sine.

Cercetătorului american din domeniul relațiilor internaționale și profesor emerit la Universitatea Harvard, Nye J. a inclus în utilizarea politică și științifică conceptul de soft power, la începutul anilor 90 ai secolului trecut, în lucrarea sa – ”Bound to lead: The changing nature of American power” (1990). Acesta a elaborat propria teorie a soft power aplicabilă în politica și practica relațiilor internaționale. Nye J. delimitează 2 metode principale de influențare a actorilor politicii mondiale, care sunt denumite de el hard și soft power. Prin hard power se subînțelege utilizarea în politica externă a resurselor tradiționale ale puterii, cărora li se atribuie violența militară și presiune economică. Soft power presupune utilizarea în calitate de resurse ale influenței de putere, imaginea politică atractivă și valorile culturale, difuzate de către mijloacele de informare în masă.

În literatura rusă, cercetătorii au început să abordeze fenomenul imaginea statului în contextul percepției politice, la începutul anilor 2000, când acesta a preluat un nou vector de dezvoltare, în urma valului de convingeri a pozitivismului în perceperea proceselor sociale. În același timp este cercetat științific și se formează o societate profesională de specialiști, care își desfășoară activitatea în crearea imaginii de la nivel instituțional, până la cel individual.

De exemplu, în Universitatea de stat din Moscova ”M.V. Lomonosov”, au început să se realizeze proiecte de cercetare științifică a imaginii puterii și a liderului politic în percepția maselor populare. Mai târziu aspectele psihologice au fost utilizate pentru analiza imaginii statului și a națiunii. Atunci, pentru prima dată, Zamiatin D. N. a prezentat abordarea geopolitică, care este concentrată pe percepția structurată despre spațiul geografic, care include cele mai memorabile și atractive simboluri, semne și caracteristicile unui teritoriu, regiune, țară.

Dintre cercetătorii ruși, care au abordat în lucrările științifice, imaginea statului, se remarcă – Galumov A. A., care a prezentat rezultatele cercetării într-o serie de articole, monografii și în cadrul conferințelor științifice. Principalele lucrări sunt – ”Международный имидж России: стратегия формирования” (2003), ”Informatia si PR in RI” (2003), ”Основы PR” (2004).

În contextul formării și promovării imaginii Federației Ruse în lume, este interesantă abordarea acestui autor, care propune divizarea imaginea statului în imaginea internă și imaginea externă. Totodată, în monografiile sale, cercetătorul definește principalii factori care contribuie la formarea imaginii statului, conceptul de imaginea statului, precum și tipurile de imagine.

Un alt autor rus care a dedicat fenomenului imaginea statului, lucrări științifice precum- ”О соотношении понятий «имидж государства» и «имидж страны» (к постановке проблемы)” (2011), ”Формирование позитивного имиджа Pоссийской Федерации на международной арене: возможности и потенциал МИД Pоссии” (2012), este Liabuhov I. V.

Acest cercetător în articolele menționate anterior, a realizat o analiză a abordărilor autorilor ruși și îi divizează pe cei care consideră conceptele, imaginea statului și imaginea țării, sinonime și alții care divizează aceste noțiuni, ca fiind distincte. Iar în cel de-al doilea articol, Liabuhov I. V., cercetează activitatea Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de instituție care construiește și promovează imaginea Federației Ruse pe arena internațională. Astfel, este necesar de menționat, că acest cercetător rus și-a axat activitatea atât pe problema definirii noțiunii imaginea statului, cât și pe procesul de formare și menținere a aspectului pozitiv a acesteia de către instituția responsabilă de realizarea politicii externe.

În literatura rusă, pe parcursul cercetării acestui fenomen, s-a înaintat și problema definii și evidențierii componentelor strategice ale imaginii statului. Acest aspect a fost studiat de mai mulți autori, însă este necesar să evidențiem trei dintre ei, și anume – Grinberg T. E., (Образ страны или имидж государства: поиск конструктивной модели, 2008), Iacovlev I. P., (Стратегические компоненты имиджа, 2009) și Anishina D. V., (Основные элементы имиджа государства, 2011).

Autoarea, Grinberg T. E., divizează componentele imaginii statului în obiective și subiective și compară statul cu o corporație din punct de vedere a componentelor și a etapelor de formare a imaginii lor.

Cercetătorul, Iacovlev I. P., enumeră, conform exemplului Federației Ruse, următoarele componente strategice ale imaginii statului – numele statului, simbolurile de stat, deviza, filosofia, misiunea și strategia statului.

Iar, Anishina D. V., enumeră elementele constitutive ale imaginii statului din diferite perspective: statice și dinamice; istorice, geografice, culturale și etnice; și alte componente ca: imaginea politică, atractivitatea investițională, imaginea produselor naționale, imaginea turistică etc.

Astfel, în urma analizei acestor trei lucrări, putem observa diferența de opinii și de abordare a conceptului de imaginea statului.

În literatura rusă, pot fi menționați și alți autori au cercetat tema respectivă, Medvedeva N. N., Eremenko A. I., Chiselev I. I., Gavra D. P., Savițkaia A. S., fie că și-au dedicat tezele de doctor acestei teme sau au prezentat rezultatele cercetării sub formă de publicații. În urma cercetărilor acestor autori, s-a ajuns la concluzia că imaginea statului trebuie construită bazându-se pe lecțiile trecutului istoric, continuitatea tradițiilor, în contextul proceselor ideologice și geopolitice globale.

În România, studierea temei imaginea statului s-a intensificat ca urmare a procesului de integrare europeană a țării, conștientizându-se importanța acestui element pentru succesul acestui proces și pentru realizarea eficientă a politicii externe a statului la nivel regional și internațional.

Astfel, în calitate de suport teoretic pentru cercetarea imaginii statului vecin au fost utilizate următoarele lucrări:”Romania trying to be an European brand” (2008) de Nicolescu L., Păun C. ș.a., în care se abordează experiența României în crearea imaginii și brand-ului țării, politica externă a statului în domeniul dat, sunt prezentate o serie de opinii ale specialiștilor din domeniul creării imaginii statului și este realizată analiza punctelor forte, a oportunităților, a vulnerabilităților și a amenințărilor procesului de creare a imaginii României; și ”A Review of Strategic Options for Achieving a Country Brand for Romania” (2010) și ”Considerations on public diplomacy`s role in promoting country brand” (2013) ale autorilor Popescu R.I. și Corboș R.A.

În prima lucrare, sunt analizate succesele și eșecurile procesului de creare a imaginii statului și sunt prezentate diferite tipuri de campanii de promovare a imaginii României. În cea de-a doua lucrare, autorii cercetează corelația dintre diplomația publică și brand-ului țării, invocând exemplele mai multor state cum ar fi – SUA, Marea Britanie, Polonia, Serbia, România etc., realizând astfel o comparație a diplomației publice realizată și promovată de fiecare stat.

În Republica Moldova, analiza teoretică și practică a fenomenului imaginea statului, este la o etapă incipientă, iar principalele lucrări în domeniul dat sunt publicate în urma conferințelor științifice în ziarele instituțiilor superioare de învățământ, precum – Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Științe a Moldovei, Universitatea Liberă Internațională, Institutul de Relații Internaționale.

În cadrul Universității de Stat din Moldova, se practică publicarea materialelor conferințelor științifice naționale sau internaționale și a articolelor în ziarele instituției de învățământ. De regulă, tema respectivă este abordată în cadrul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative.

Un rol deosebit în studierea fenomenului imaginea statului îl au autorii – Ejova C. și Ejov A., care au dedicat o serie de articole temei respective și au prezentat rezultatele cercetărilor în cadrul mai multor conferințe științifice naționale și internaționale.

Principalele cercetări ale acestor autori, în abordarea fenomenului imaginea statului sunt: Политический имидж государства: основные подходы и модели формирования (2011); Modelul conceptual al campaniei de imagine a statului (2011); Problems of theory and practice of contemporary state image building (2013).

Aceste lucrări servesc ca un aport deosebit pentru dezvoltarea domeniului dat în Republica Moldova, deoarece abordează mai multe aspecte ale imaginii statului, cum ar fi: abordările principale ale imaginii statului și modele diverse de formare a acesteia; aspectele conceptuale ale campaniei de imagine a statului, totodată autorii evidențiază problemele teoretice și practice ale imaginii statului în lumea contemporană. Un rol important îl au acest lucrări științifice pentru Republica Moldova, deoarece autorii analizează cazul statului nostru, identificând problemele creării imaginii Republicii Moldova și propunând recomandări și metode de creare a acesteia, la nivel internațional.

De asemenea, imaginea Republicii Moldova este analizată în cadrul mai multor teze de doctor, lucrări științifice, prezentări etc. Un exemplu în acest sens, este lucrarea cercetătoarei – Panța R., ”Diplomația publică a Republicii Moldova în contextul globalizării: provocări și tendințe” (2015). În cadrul acestei lucrări, autoarea își propune spre cercetare imaginea Republicii Moldova ca o componentă esențială a diplomației publice moldovenești în cadrul relațiilor internaționale, iar în calitate de rezultate științifice înaintate spre susținere sunt – promovarea imaginii țării, care reprezintă coloana vertebrală a diplomației publice și capacitatea activităților din cadrul diplomației publice, de a forma/ameliora imaginea Republicii Moldova în lume, contribuind astfel la realizarea obiectivelor de politică externă.

Rolul mass-mediei în promovarea internațională a Republicii Moldova, a fost studiată de unii cercetători moldoveni în elaborarea tezelor de doctor, în articole științifice, la conferințele naționale și internaționale etc. Un rol important în sporirea interesului în acest domeniu l-au avut evenimentele de la 7 aprilie 2009, care au fost reflectate de mai multe surse de informare de peste hotare. Acest fapt a avut o influență semnificativă în conturarea imaginii Republicii Moldova.

Dintre conferințele dedicate analizei și studierii imaginii statului și în special rolului mass mediei în formarea acestuia, poate fi menționată – Conferința științifică studențească cu tematica: „Imaginea Republicii Moldova în mass media din străinătate”, desfășurată în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, în anul 2005.

Rolul mass-mediei în promovarea imaginii Republicii Moldova a fost studiat de către Gonța A. în teza de doctor ”Factorul mediatic în profilarea imaginii de țară a Republicii Moldova” (2009). În această lucrare, autoarea abordează aspectele teoretico-metodologice ale imaginii țării din perspectivă mediatică, prezintă imaginea Republicii Moldova ca urmare a analizei presei europene și evidențiază principalele practici și politici în promovarea imaginii statului nostru în spațiul european.

În concluzie, este necesar de evidențiat că interesul pentru fenomenul imaginii statului s-a manifestat din a doua jumătate a secolului trecut și s-a intensificat ca urmare a mai multor procese, în secolul XXI.

Ca urmare a analizei istoriografice, este evident faptul că acest fenomen se bucură de popularitate în statele occidentale, unde au fost identificate primele lucrări în domeniul dat, ulterior acesta s-a regăsit și în într-un număr semnificativ de lucrări științifice ruse, pentru ca ulterior să se afirme și autori moldoveni care au dedicat fenomenului imaginea statului, mai multe articole și lucrări științifice.

Toate aceste procese au evoluat și s-au manifestat ca urmare a conștientizării importanței imaginii statului pentru reușitele unui actor statal, în domeniul politicii externe și celei interne, în relațiile cu partenerii strategici și economici, precum și pentru perceperea pozitivă a statului și a cetățenilor lui, peste hotarele țării.

Imaginea statului și imaginea țării: delimitări conceptuale

Imaginea statului a devenit un subiect reflectat în literatura de specialitate ca urmare a modificărilor din cadrul sistemului internațional și caracterului actual al relațiilor internaționale. Imaginea a devenit un factor important a relațiilor dintre state, care adesea servește ca argument în procesul de luare a deciziilor politice. Ca urmare a acestui proces, sporește interesul atât teoretic, cât și practic vizavi de fenomenul dat, pe arena internațională.

Pentru a demonstra evoluția analizei teoretice a conceptului de imaginea statului, este necesar să evidențiem ideile propuse la sfârșitul secolului al XX-lea, când se utiliza noțiunea de imaginea țării în marketing și adesea foloseau conceptul dat, ca sinonim al noțiunii de imaginea țării de origine. Un exemplu în acest sens este cel al autorilor Roth și Romeo (1992), care consideră că imaginea țării este ”percepția globală a produselor dintr-un anumit stat bazată pe percepția precedentă a producției statului respectiv și punctele forte și slabe a acesteia în marketing” – consideră imaginea țării sinonim cu imaginea țării de origine.

Ulterior, sporirea interesului față de acest fenomen și conștientizarea faptului că imaginea țării, ca și orice alt tip de imagine nu este unidimensională, a generat alte opinii în rândul cercetătorilor, aceștia evidențiind și alte dimensiuni ale conceptului. De exemplu:

Martin și Eroglu (1993), argumentează că imaginea țării, este un set complex de opinii descriptive, inferențiale și informaționale despre o țară anumită. Kotler (1993) sugerează că imaginea țării este suma tuturor opiniilor, ideilor, impresiilor pe care le au persoanele despre o anumită țară.

Reprezentantul teoriei jocului, Mercer J. consideră reputația un element important al imaginii pozitive a statului, care este subînțeleasă ca ”părerea că cineva are o anumită caracteristică. Mai precis, reputația este un atribut dispozițional care, ulterior este utilizat pentru prezicerea sau explicarea comportamentului viitor”.

Deși literatura dedicată subiectului imaginea statului este destul de variată, problema creării imaginii statului nu este analizată destul de aprofundat. În literatura de specialitate nu există o opinie unică cu privire la conceptul de imaginea statului. Totodată, reieșind din multidimensionalitatea sa, termenului imaginea statului a fost definit și de alți autori.

De exemplu, cercetătorul american, Boulding K. A a accentuat rolul important pe care îl are imaginea statului în sistemul relațiilor internaționale și aborda imaginea ca un anumit stereotip comportamental bazat nu pe fapte actuale, dar pe prestigiu, credințe, iluzii pe care oamenii și le formează despre ei însuși, pe reprezentarea mitologică a trecutului, pe reprezentarea imaginară a viitorului și care poate influența atât acțiunile anumitor indivizi, a unor grupuri, cât și a întregii națiuni.

Conform cercetătorul rus Gadjiev K., imaginea statului, se bazează pe o combinație stranie dintre caracteristicile actuale, stereotipuri, simboluri, mituri care apar spontan și/sau sunt generate deliberativ, despre variate aspecte ale politicii interne și externe ale statului, pentru a determina comunitatea internațională să aibă o opinie pozitivă sau din contra negativă despre el.

Autorul rus, Zadorojnîi V, consideră că imaginea politică a statului reprezintă imaginea formată în conștiința cetățenilor săi și a străinilor, și aceasta nu este doar o imagine mentală, dar o reflectare a adevărului. Aceasta este o reflectare modelată intenționat, sau prin alte cuvinte, reflectarea unei imagini profesionale stabilite pe baza anumitor realități. O definiție asemănătoare este înaintată de un alt autor rus – Olishanski D., care consideră imaginea politică a statului, imaginea pe care o au cetățenii și străinii despre acest stat.

O interesantă abordare privind divizarea imaginii țării în imagine internă și externă, este înaintată atât de autori occidentali, cât și de cei ruși. Astfel, autorul occidental Jenes B., și cercetătorul rus Galumov A., consideră că imaginea internă, este modul în care cetățenii percep țara lor și ceea ce cred despre ea, iar imaginea externă reprezintă, percepțiile și părerile străinilor și a altor state despre țara respectivă.

Însă Galumov A., completează abordarea dată prin evidențierea faptului, că imaginea internă constituie un conglomerat de componente ca: imaginea politică externă, imaginea politicii informaționale, imaginea democrației, imaginea puterii, imaginea economiei, imaginea forțelor militare.

În construirea imaginii externă a statului, autorul propune să reieșim din logica unei orânduiri, prin procesul de influențare a conștiinței contra-agenților statului pe arena internațională (adversari și aliați; parteneri și concurenți), sub forma unor ”sub-imagini”. Acestea se suprapun într-o anumită ordine una peste alta: cu proiectarea componentei politico-geografică cu luarea în considerare a elementului de resurse naturale. Urmează imaginea cultural-civilizațională, ulterior pe acest bloc se aranjează imaginea socio-mentală a poporului. Aceasta este completată de rezultatul muncii poporului sub forma potențialului economic. Imaginea valorilor naționale finisează această structură (Anexa 2).

În literatura rusă, pot fi delimitate mai multe abordări cu privire la problema imaginii statului: abordarea de imagine (Galumov A., Gavra D. și Savițkaia A., Chiselev I.), abordarea de brand (Pankruhin A., Ignatiev S., Ciumicov A. etc.), abordarea de marketing (Pankruhin A., Blinov A., Arjenovschii I.), abordarea geopolitică (Zamiatin D., Novicov A.)

Un model structural interesant al imaginii statului este înaintat de Gavra D. Și Savițkaia A. Acest model este prezentat în calitate de cub de cristal la colțurile căruia sunt aranjați în loc de atomi, conceptele cheie ale imaginii. Cercetătorii ruși au propus scheme atât pentru imaginea internă a statului, cât și pentru cea externă. Vârfurile cubului de cristal reprezintă o anumită sferă de activitate a statului – socio-politică, industrială și a resurselor, națională și psihologică, socio-culturală, istorico-culturală, națională și a valorilor.

Conceptele fundamentale ale schemei imaginii internaționale a statului sunt: liderul statului, discursul politic, istoria politică, brand-urile importante, resursele și geografia, mentalitatea, autoritatea internațională, ideile și valorile sociale de bază.

În cazul schemei imaginii interne a statului, accentul, structura și locația componentelor se schimbă. Apar astfel de concepte, precum proiectele publice (toate reformele și proiectele realizate de stat în sferele socio-economice); structurile puterii.

Astfel, acest model bazat pe abordarea de imagine permite înțelegerea conceptului multidimensional al imaginii statului, atât a imaginii internaționale, cât și a celei interne.

Esența abordării de brand constă în crearea ”statului-brand”. În țările occidentale, termenul de brand, este utilizat cu o semnificație de marcă comercială, pe care consumatorii o deosebesc de celelalte mărci, grație unui identificator de imagine unic, în ce mai mare parte figurativ, precum și unei valori raționale sau emoționale pentru ei însuși. Pentru crearea brand-ului unui stat este necesar de analizat toate componentele pozitive ale imaginii țării, și în baza lor, de creat simboluri și semnificațiile lor.

O diferență reușită a conceptelor de brand și imagine este înaintată de cercetătorii ruși Pankruhin A. și Ignatiev A. Aceștia accentuează următoarele diferențe: brand-ul are doar valoare pozitivă, iar imaginea poate avea și conotație negativă; un obiect poate avea câteva brand-uri, iar imaginea este una, deși ar putea fi multidimensională; brandul sugerează prețul, imaginea depășește hotarele comercializării.

În cadrul abordării de marketing este necesar de evidențiat că există o serie de interpretări ale marketing-ului de loc. Conceptul marketing-ul de loc a fost propus de cercetătorul american, Kotler Ph. și este conectat cu concurența dintre diferite locuri, pentru atragerea turiștilor, investițiilor, sediilor diferitor companii și fabrici și a noilor rezidențe. În opinia aceluiași autor, misiunea marketing-ului este de a spori abilitatea de adaptare a teritoriilor la schimbările pieței, de a crește oportunitățile și vitalitatea unei comunități.

În cadrul abordării geopolitice, Zamiatin D. definește imaginea statului ca o imagine geografică sustenabilă și diversificată, a cărei caracteristică principală este tendința de a complica structura și de a spori gradele de interacțiune dintre elementele sale principale.

În opinia autorului rus, Novikov A., imaginea statului constă din elemente corelate cu parametrii geografici și geopolitici. Imaginea geografică a statului include: poziția geografică, clima, flora și fauna, resurse naturale și minerale, geografia populației (structura, numărul etc.), economia, discursul politic, sfera socială.

Totodată, în literatura de specialitate, pot fi evidențiate mai multe tipuri de abordări, unii autori care diferențiază 2 concepte – imaginea statului și imaginea țării, dar și cercetători care folosesc aceste noțiuni în calitate de sinonime.

Autorul rus – Liabuhov I. V., prezintă principalele abordări conceptuale ale autorilor ruși, pornind de la 2 abordări ale analizei statului. Astfel, în urma generalizării cercetărilor cu privire la stat, pot fi delimitate 2 abordări: îngustă și largă.

În sensul larg, statul poate fi înțeles ca totalitatea instituțiilor puterii și populația care locuiește pe un anumit teritoriu. În urma acestei abordări, termenul poate include și alte caracteristici obiective – geografice, climatice, resurse naturale ș.a. teritoriul, plus caracteristicile societății – istorice, culturale, etnice, religioase. În acest context, conceptul de stat este asemănător cu cel al țării. În sensul îngust, statul include sistemul instituțiilor puterii, ceea ce oferă posibilitatea să-l utilizăm ca sinonim al cuvântului – putere. Existența acestor 2 abordări, generează opinii diferite asupra conceptului imaginea statului și corelația cu imaginea țării.

În rândul cercetătorilor care nu fac delimitare clară între imaginea statului și a țării, este autorul rus – Galumov A. Dintr-o perspectivă, imaginea statului este explicată de acesta ca – ”…baza, care determină reputația țării pe arena internațională, în rezultatul acțiunilor subiecților ei care colaborează cu lumea externă”. Din altă perspectivă, imaginea țării este explicată de el ca – ”totalitatea caracteristicilor obiective ale sistemului statal, care interacționează între ele (economice, geografice, naționale, culturale, demografice ș.a.), care s-au format în urma evoluției statale ca subsistem, eficacitatea interacțiunii cărora stabilește tendințele proceselor socio-economice, socio-politice, naționale și confesionale în cadrul țării”.

De aceeași părere este și cercetătorul rus – Cașlev I. B. În lucrarea sa, în colaborare cu autorul precedent, el propune clasificarea factorilor care formează imaginea statului, în urma căreia putem concluziona relația de sinonimie dintre conceptele studiate:

1. Statice – resursele naturale, poziția geografică, suprafața teritorială, moștenirea istorică și culturală a societății ruse.

2. Dinamice:

– Sociologice: aspectele socio-psihologice, morale, etice ale societății ruse.

– Instituționale: stabilitatea dezvoltării economice, nivelul PIB-ului, atractivitatea investițională, mediu legal.

În calitate de sinonime, imaginea statului și imaginea țării au fost utilizate și de alți cercetători, de exemplu – Socolova – Serbscaia L. A.

Însă, această abordare nu este unică în literatura de specialitate. Mulți cercetători diferențiază imaginea statului și imaginea țării, evidențiind specificul ontologic și gnoseologic. De această părere este Frolov E. V., definind imaginea statului ca – ”imaginea și opinia formată în conștiința politică a cetățenilor, grupurilor sociale și a societății în întregime despre aparatul de stat, format pe baza activității socio-economice și de altă natură, în cadrul sau în afara statului, precum și nivelul eficacității funcționării sistemului politic”. Frolov E.V., accentuează intensiv diferența dintre imaginea statului și imaginea țării, precum și faptul că termenul de stat în acest context este utilizat în sens de legătură cu termenul putere.

O abordare similară este înaintată de Bâba I. V. Imaginea statului, după părerea ei, este ”viziunea complexă și stereotipizată despre stat, bazată pe caracteristicile lui obiective, a proprietăților istorice ale evoluției, formării cu ajutorul mitologiei și tehnologiilor informaționale, împreună cu experiența colectivă a poporului”.

O altă noțiune propune Medvedeva I. N., care definește imaginea statului ca – ”viziunea simbolică simplistă a instituțiilor de stat bazată atât pe activitatea reală a acestora, cât și pe motivația politică a oamenilor, creată pe baza miturilor și a stereotipurilor”. Dacă pentru utilizarea termenului ”stat”, trebuie să se vorbească despre o organizație a puterii politice, cu un mecanism special, cu sistem de instituții și organe, care conduce societatea, atunci termenul ”țară” are cu totul altă conotație.

Cea mai reliefată deosebire a categoriilor ”imaginea statului” și ”imaginea țării” poate fi observată, dacă sunt analizate structura elementelor care formează cele 2 fenomene.

Imaginea țării constituie complexul următoarelor elemente:

Geografic: relieful, clima, resursele naturale, poziția geografică, suprafața teritoriului etc.

Etnico-lingvistic: compoziția etnică, mono – sau multinaționalism, limba.

Istorico-cultural: trecutul istoric al poporului, cultura în sensul îngust al cuvântului, nivelul de cultură generală.

Religios: apartenența religioasă, existența și răspândirea altor confesiuni, rolul bisericii în societate.

Agricol: metodele principale ale activității agricole, nivelul dezvoltării economice și bunăstarea populației.

Pe de altă parte, imaginea statului include organele puterii politice. Aceasta poate fi analizat din perspectiva principiului separării puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească), cât și mult mai diferențiat (imaginea liderului statului, organelor puterii, elita guvernatoare, birocrația). Respectiv, imaginea statului, pe de o parte este mai concretă decât imaginea politică, însă din alt punct de vedere, ea include și elemente nepolitice.

După părerea autorului rus, Korolko V., imaginea statului trebuie să posede următoarele caracteristici:

Să fie planificată pentru crearea impresiei cu ajutorul simbolurilor și semnelor;

Să fie autentică și credibilă. Imaginea trebuie să fie identificată cu un stat particular;

Să fie luminoasă și concretă. Aceasta generează efectele dorite și este percepută rapid atunci când face apel la sensuri;

Să fie simplă. Cea mai efectivă imagine este simplă și ușor memorabilă;

Să fie, într-o anumită măsură, vagă și să se situeze undeva între simțuri și motiv, între realități și așteptări. Aceasta trebuie să reziste evenimentelor neașteptate, schimbărilor în alianțele politice și să răspundă dorințelor și așteptărilor diferitor persoane.

În urma analizei abordărilor conceptuale propuse de mai mulți autori din diferite perioade și diverse regiuni, pot menționa că conceptele ”imaginea statului” și ”imaginea țării” conțin destul de multe diferențe atât în plan ontologic, cât și gnoseologic, incluzând diferite elemente, structură specifică și mecanism de formare. În același timp, aceste două concepte în plan practic pot fi unite, astfel încât poate fi utilizată conotația pozitivă a imaginii țării, pentru a construi imaginea pozitivă a statului.

Aceste două concepte trebuie să fie delimitate, deoarece imaginea statului presupune totalitatea percepțiilor și viziunilor atât a publicului intern, cât și a celui extern, ca urmare a activității instituțiilor de stat, a liderilor politici, a realizărilor și implicării statului în cadrul organizațiilor internaționale, în relațiile cu alte state etc. Iar, imaginea țării se referă la opiniile și asociațiile care se formează ca urmare a cunoașterii complexului de elemente ca cel istoric, geografic, religios, cultural etc. al unei țări.

Concluzii la Compartimentul I

Analizele și cercetările științifice din a doua jumătate a secolului trecut, care au încercat să atribuie noțiunea de imagine nu doar produselor, persoanelor etc., dar și statelor, au servit ca bază pentru actuala afirmare a fenomenului de imagine a statului, a obținerii rolului acestuia și a impactului pe care îl are în relațiile internaționale.

Astfel, evoluția acestui fenomen și în special a interesului cercetătorilor pentru el s-a manifestat pe parcursul a patru perioade: prima perioadă – anii ’50 – ’90 ai secolului trecut, a doua perioadă – anii ’90 ai secolului trecut; a treia perioadă – anii 2000 și a patra perioadă – ultimii cinci ani. Pe parcursul acestor perioade, fenomenul imaginea statului a fost cercetat diferit, iar pe măsura trecerii de la o perioadă la alta, s-a intensificat interesul cercetătorilor.

De asemenea, în urma analizei istoriografice a fenomenului imaginea statului, pot fi evidențiată următoarea trăsătură: apariția primelor publicații cu privire la acest fenomen s-a manifestat în spațiul occidental, pentru ca ulterior să genereze analize și cercetări și în spațiul estic, românesc și în rândul cercetătorilor din Republica Moldova. Această evoluție a generat apariția mai multor abordări teoretico-metodologice a fenomenului.

Astfel din perspectivă conceptuală, imaginea statului a cunoscut o variată gamă de abordări, manifestându-se tendința de a considera această noțiune, ca sinonim al termenului de imaginea țării. Totodată în dependența de aspectele lingvistice, acest termen este perceput diferit, în diferite regiuni, de exemplu în spațiul occidental, termenul imaginea statului și imaginea țării, este tradus ca ”national image” sau ”country image” și sunt considerate sinonime. Alta este abordarea în cazul cercetătorilor ruși, unii din ei optând pentru delimitarea acestor două noțiuni. Autorii din spațiul estic, explică că imaginea țării cuprinde elementele: religios, cultural, istoric, geografic etc., iar imaginea statului se referă la activitatea instituțiilor politice, la prestația statului ca actor internațional, implicând și elemente nepolitice.

Respectiv, observăm că pe măsura apariției noilor cercetări și lucrări științifice dedicate acestui fenomen, sporește și numărul abordărilor teoretice, care se diferențiază de cele precedente.

În aceste condiții, putem presupune, că ca urmare a sporirii rolului și importanței imaginii statului pentru activitatea internă și externă a acestuia, va spori și interesul cercetătorilor pentru el, pentru factorii care contribuie la formarea acestuia, precum și pentru diferite politici, măsuri, obiective, strategii elaborate pentru construirea imaginii unui stat.

Din punct de vedere conceptual, acești doi termeni – imaginea țării și imaginea statului, trebuie delimitați, reieșind din diferențele ontologice și gnoseologice, iar în plan practic, acestea pot fi unite pentru a utiliza caracterul pozitiv al imaginii țării pentru îmbunătățirea imaginii statului.

PROCESUL CREĂRII IMAGINII STATULUI PRIN INTERMEDIUL POLITICII EXTERNE

La etapa actuală, formarea și promovarea unei imagini pozitive și atractive a statului poate fi considerată ca un element al succesului acestuia pe arena internațională, favorizând realizarea eficientă a politicii externe și contribuind la soluționarea unor probleme externe.

În acest context, în literatura de specialitate mai mulți autori propun păreri despre corelația dintre politica externă și imaginea statului, cum promovarea unei politici externe corecte și pașnice, poate contribui la crearea unei imagini pozitive a statului și cum ulterior, această imagine favorizează atingerea obiectivelor de politică externă.

Un rol important în această corelație, îl are soft power și diplomația publică a statului, accentul, în acest sens, fiind pus pe utilizarea eficace a puterii moi (soft power) și valorificarea acțiunilor de diplomație publică, ansamblul acestora contribuind la crearea imaginii internaționale a statului.

În scopul evidențierii unor exemple și repere pentru Republica Moldova, cu privire la promovarea imaginii prin intermediul politicii externe, au fost selectate două state – România – stat membru al Uniunii Europene și Serbia – stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană. Aceste 2 exemple diferite permit compararea experienței acestor doi actori, în parcursul european, în special în domeniul creării imaginii statului, prin acțiuni de politică externă și trasarea concluziilor pentru Republica Moldova.

2.1. Abordări metodologice vis-a-vis de corelația dintre politica externă și imaginea statului

Interdependența fenomenelor imaginea statului și politica externă a constituit subiectul mai multor cercetări sau au fost evidențiate parțial în alte lucrări, fapt ce denotă existența corelației dintre cele 2 fenomene, dar și interesul științific pentru acest subiect.

Înainte de a recurge la abordarea subiectului dat, este esențial să prezentăm unele abordări teoretico-conceptuale ale politicii externe, în viziunea mai multor teorii ale relațiilor internaționale. Astfel, pentru reprezentanții realismului politic deși politica internă și externă au o esență unică – lupta pentru putere, ele sunt sfere diferite ale activității statului. Conform lui Morgenthau H., politica externă se exprimă prin interese naționale. Iar în condițiile actuale, realizarea interesului național nu este posibilă în lipsa condițiilor de existență a statului: stabilitate internă, prosperitate economică, securitate, anturaj extern favorabil, prestigiu și autoritate pe arena internațională.

Pentru reprezentanții neorealismului și structuralismului, politica externă reprezintă continuitatea politicii interne. Însă rolul determinant în definirea politicii externe nu îl au interesele naționale, dar dinamica internă a sistemului internațional. Reprezentanții marxismului ortodox, declară că politica externă este reflectarea esenței regimului politic intern și depinde în final de relațiile economice din societate, care determină această esență.

După cum menționa Aron R., politica externă a statului se exprimă prin acțiunile liderii lui, care au o anumită libertate în alegerea scopurilor. Un rol important în acest sens îl are ideologia, ambiția, temperamentul și alte calități ale liderului. Pe de altă parte, anume poziția lor subînțelege faptul că ei tind să creeze impresii, ca și cum la baza tuturor acțiunilor lor se află interesul național.

Reprezentantul neorealismului, Waltz K., înaintează ideea conform căreia într-o lume influențată de presiuni sistemice, politica externă devine arta de cea mai bună adaptare la imperativele sistemice, printr-un proces de evaluare a percepțiilor și de calculare a costului benefic: rezultatul acestei simple interacțiuni între variabile independente (structura sistemului) și cele dependente (comportamentul statelor) poate fi atât o atitudine care urmărește autonomia (realism defensiv) sau atitudinea care urmărește influența (realismul ofensiv).

În cadrul teoriei realismului neoclasic, politica externă înseamnă un set de acțiuni realizate și strategiile urmărite de un stat în raport cu alte state și actori externi din sistem.

Dicționarul de Relații Internaționale al editurii Penguin definește politica externă ca pe o activitate care implică acțiuni, reacții și interacțiuni ale actorilor statali. Este o activitate liminală, în sens că politicienii există la frontiera a două lumi – politica internă a statului și mediul extern. Sarcina lor este să devină mediatorii acestor două lumi.

În Enciclopedia Britannica, politica externă este considerată un set de obiective generale care ghidează activitățile și relațiile unui stat, în interacțiune cu alte state. Dezvoltarea politicii externe este influențată de considerații interne, politicile și comportamentul altor state sau planurile de a avansa unele modele geografice specifice.

Respectiv, în urma analizei acestor abordări și definiții putem evidenția faptul că politica externă constituie un set de obiective și strategii care reflectă interesul național al statului, iar realizarea acesteia depinde atât de poziționarea statului pe arena internațională, de situația sa internă, cât și de comportamentul și acțiunile altor state, care își urmăresc propriul interes național.

Deși la etapa contemporană, pe arena internațională, doar un număr mic de state pot fi considerate puternice, acestea deținând resurse materiale, iar majoritatea statelor nu sunt la fel de puternice, totuși unele din cele din urmă realizează o politică externă relativ, eficientă și legitimă. Din cauza lipsei resurselor (teritoriu, resurse naturale, populație, putere militară sau economică, istorie măreață), cele din urmă își pot seta doar scopuri medii sau mici. Cu toate acestea, alegerea mijloacelor de realizare a scopurilor de politică externă, poate determina în mod semnificativ succesul lor. Politicile externe sunt percepute și evaluate nu doar după rezultatele lor substanțiale (reușite din trecut), dar și prin stilul, forma și mesajul lor. În acest caz, legitimitatea acestora pot deveni o condiție cheie pentru determinarea eficienței.

Particular, când analizăm politica externă a unui număr mare de ”state mici” (de fapt majoritatea statelor lumii pot fi considerate ”mici”), unele dintre ele devenind recent mai active și manifestându-se cu succes pe arena internațională, este util și elocvent să ne axăm pe factorii, mijloacele/scopurile non materiale, mai degrabă, decât pe factorii și sursele materiale ale politicii externe.

Experiențele și evenimentele din sistemul internațional ne-au demonstrat că lipsa puterii/resurselor materiale nu reflectă neapărat o politică externă slabă, pasivă și fără de succes. Țările cu puține sau cu absența relativă a resurselor materiale de obicei sunt considerate mici, slabe, dependente (de marile puteri sau centre, alianțe etc.), sau sortite la o politică externă riscantă și fără de succes. Însă în prezent, lumea a fost transformată în variate moduri (a crescut rolul tehnologiilor și științei, producției, comunicării, informare, instituționalizare sau globalizare), care au relativizat semnificația și succesul resurselor sau capacităților materiale. Puterea nu este doar tare (hard power), dar și moale (soft power).

Apariția acestor 2 concepte în utilitatea politică și științifică, la începutul anilor 90 ai secolului trecut, se datorează cercetătorului american din politica mondială, Nye J. Conform acestui autor, soft power este abilitatea de a realiza scopul propus prin participarea benevolă a partenerilor, dar nu cu ajutorul impunerii. Soft power presupune utilizarea în calitate de resurse ale influenței, imaginea politică atractivă și valorile culturale, difuzate de către mijloacele de informare în masă. Soft power, consideră Nye J., apare atunci când țara este atractivă prin cultura sa, prin programe și idealuri politice. Ea se manifestă prin atragerea altor actori spre colaborare, fără amenințări și favoruri.

Atractivitatea politicii externe, conform lui Nye, depinde foarte mult de perspectiva scopurilor ei pentru toți participanții comunicării interstatale, cât de mult vor coincide orientările ei de valoare: ”Politica va fi, foarte probabil, atractivă, dacă ea se bazează pe valorile împărtășite de alții”.

Indiferent de controversele legate de termenul soft power, valoarea sa conceptuală și strategică este în creștere permanentă. Cauza principală este că conceptul de soft power se înscrie logic în teoriile moderne ale practicilor comunicaționale de succes și în problematica creării strategice a imaginii statului. La momentul actual, în multe state există programe de stat, în care soft power este prevăzută în calitate de instrument de sporire a atractivității imaginii statului, ca urmare crește influența sa internă și internațională.

În literatura occidentală sunt înaintate următoarele tipuri de soft power, legate de promovarea imaginii statului pe arena internațională: 1. soft power, care creează atractivitatea imaginii statului bazându-se pe promovarea politicii externe pașnice, cu scopul de a consolida securitatea internațională; 2. soft power, direcționată spre sprijinirea unității sociale în interiorul statului sau consolidarea unirii unui anumit număr de state; 3. soft power, care are ca scop sporirea ratingului liderului și a instituțiilor puterii din cadrul statului.

Uneori, statele se pot bucura de o influență/putere politică mai mare decât cea pe care ar putea-o sugera capacitățile economice și militare, deoarece acestea ”și-au definit interesele naționale astfel încât ele să includă cauze atractive precum este ajutorul economic și menținerea păcii”.

O diferență esențială dintre cele două tipuri de puteri, este că dacă hard power poate fi eficace și fără legitimitate, atunci soft power nu poate fi de succes în lipsa legitimității.

Astfel, atunci când statele creează legitimitatea puterii lor în ochii altor persoane ”ei întâmpină mai puțină rezistență la adresa dorințelor lor”. În plus, ”dacă ideologia și cultura unei țări sunt atractive , alții doresc să le urmeze. Dacă un stat poate consolida legile internaționale care sunt consistente cu interesele și valorile lui, acțiunile sale vor apărea legitime în ochii altora”. Reputația mereu a contat în politica mondială, iar rolul credibilității ca resursă a politicii a devenit și mai important, din cauza mulțimii de informații care se difuzează în era informațională.

Autorul, Rolenc J. M. consideră că statele mici se adaptează mai ușor într-o lume schimbătoare. Ele își pot transforma virtual neajunsurile în avantaje. Lipsa relativă a resurselor materiale le forțează să se axeze pe factori, mijloace/scopuri ideatice și să le transforme în resurse ale politicii externe. Astfel, aceste state pun în valoare soft power (puterea moale), atingându-și obiectivele prin cooptare, mai degrabă decât prin coerciție. Soft power al unui stat se bazează pe 3 resurse: cultura sa, valorile sale politice și politica sa externă.

Imaginea statului este o parte componentă a soft power. Reputația pozitivă ajută statele să atingă obiectivele politicii externe, să atragă investiții, turiști și educație. Iar imaginile statelor aflate în permanentă criză sau care arată un dezechilibru economic descurajează investițiile, cauzează alte crize și chiar conflicte militare. Astfel, unul din obiectivele soft power este promovarea unei imagini pozitive a statului.

În același timp, cercetătorul Chitty N., evidențiază importanța atitudinii persoanelor de la guvernare în construirea imaginii naționale și contribuția publicului extern și intern în proiectarea imaginii statului. Gestionarea imaginii statului pe arena internațională este realizată într-un mod multidimensional – prin afaceri culturale, afaceri economice, problemele mediului, expoziții, evenimente majore, media, sport, publicul este supus persuasiunii de către sursă (stat), iar toate aceste instrumente sunt utilizate cu scopul de a susține politica externă și interesele statului.

Promovarea unei imagini pozitive a țării nu este un proces nou, dar condițiile de proiectare a soft power s-au transformat dramatic în ultimii ani. Există necesitatea de a difuza informații relevante populației din alte state, de a crea o imagine favorabilă a țării în opinia publică din alte state. În circumstanțele actuale, diplomația publică poate deveni la fel de importantă pentru atingerea rezultatelor, precum diplomația tradițională.

Cultivarea și gestionarea unei opinii favorabile a lumii față de un stat este atribuția diplomației. În general, diplomația constituie procesul de comunicare al guvernului unui stat cu publicul extern, care are ca scop informarea cu privire la ideea națională și obiectivele statului, instituții și cultură, precum și politicile curente.

Comitetul pentru Politică Externă, Apărare și Comerț al Senatul Australian, în urma revizuirii literaturii cu privire la diplomația publică, consideră că aceasta are ca scop stabilirea unui statut internațional al statului și actualizarea obiectivelor sale prin stimularea concepțiilor publice într-un mod pozitiv și construirea unei imagini atractive a statului.

Comitetul consideră că spre deosebire de diplomația tradițională, diplomația publică are ca grup țintă nu doar persoanele influente dintr-un stat străin, dar și opinia publică generală. Activitatea sa alături de diplomația tradițională este esențială pentru implementarea cu succes a politicii externe a statului. Atunci când diplomația tradițională, responsabilă de legăturile dintre state, eșuează, diplomația publică continuă să mențină legăturile dintre state prin crearea canalelor de contact la nivel de persoană (nivel individual).

Există trei dimensiuni ale diplomației publice – comunicarea zilnică, care include explicarea contextului deciziilor politicii interne și externe; comunicarea strategică, cu privire la un set de teme dezvoltate, care se axează pe inițiative politice particulare; dezvoltarea relațiilor durabile cu individuali cheie, prin schimburi culturale și profesionale, seminare, conferințe etc. Toate aceste dimensiuni ale diplomației publice, au rol important în crearea imaginii atractive a statului, care poate îmbunătăți perspectivele de obținere a rezultatelor dorite.

Imaginea unui stat este un instrument al puterii, care afectează poziția statului pe arena internațională. Deținerea unei imagini dorite, poate fi mai utilă decât puterea militară și economică, deoarece aceasta poate afecta abilitatea statului de a crea coaliții și alianțe pentru a atinge obiectivele politice, pentru a influența unele percepții și pentru a atrage noi investiții.

Analizând impactul imaginii statelor asupra relațiilor dintre ele, autorul Boulding K., a determinat faptul că incompatibilitatea imaginilor mai multor state produc anumite schimbări în relațiile internaționale.

El identifică 2 tipuri de incompatibilitate:

reală – când 2 state doresc să-și creeze imaginile internaționale, însă acestea se exclud reciproc, deoarece construirea unei imagini, împiedică realizarea celei de a doua.

falsă (bazată pe iluzie) – atunci când există posibilitatea stabilirii unui consens care ar genera crearea ambelor imagini, dar anumite condiții, iluzii ale statelor împiedică acest proces.

Respectiv, aceste două cazuri de incompatibilitate în construirea imaginii statului, demonstrează că pe lângă aspectele pozitive, procesul creării imaginii, din contra, poate genera crize, conflicte de diferite tipuri, între actorii internaționali. Astfel, imaginea statului este unul din factorii care determină și influențează relațiile interstatale, constituie un factor esențial în soluționarea sau generarea problemelor politice și economice externe și colaborarea sau neînțelegere cu partenerii internaționali.

În literatura de specialitate, mai mulți autori analizează și cercetează corelația dintre imaginea statului și politica externă. Astfel, realiștii consideră că statele au grijă de imaginea lor, onoarea și prestigiu în relațiile internaționale, deoarece acestea sunt în sine, scopuri demne. Iar, Morgenthau H., un reprezentant al realismului, clasifică politica externă în 3 tipuri: politica statu-quo-ului (păstrarea puterii), politica imperialismului (sporirea puterii) și politica prestigiului (demonstrarea puterii). Conform aceluiași autor, scopul politicii de prestigiu este – impresionarea altor națiuni cu puterea pe care o deține un stat sau cu puterea pe care crede sau dorește ca alte state să creadă că o posedă.

Reprezentanții teoriei jocurilor, evidențiază natura instrumentală a creării imaginii statului. Aici cuvântul cheie este reputația. Statele au grijă de reputația lor, deoarece, ele cred că alții vor apela la aceasta pentru a prezice comportamentele lor viitoare. Realiștii au tendința de a se axa pe utilizarea reputației în confruntarea internațională. Ei de asemenea accentuează importanța reputației pentru soluționarea acțiunilor ostile din partea dușmanilor. În contrast, neoliberalii evidențiază utilizarea reputației în cooperarea internațională.

Keohane R. consideră că ”în cazul în care, pentru un stat valorează capacitatea sa de a încheia acorduri, imaginea este o resursă crucială; și cel mai important aspect al imaginii unui actor în politica mondială, este ca alți actori să fie încrezuți în faptul că primul se va ține de promisiuni chiar și în situația în care, acestea îl dezavantajează”.

Anholt S., evidențiază că procesul globalizării a accentuat necesitatea statelor de a-și crea o imagine consolidată axată pe 4 dimensiuni: turism, exporturi, investiții străine, politică externă/diplomație publică. Diplomația publică are ca scop promovarea unei imaginii pozitive la nivel internațional și în cadrul grupurilor de interese.

Vicente consideră că imaginea statului este rezultatul eforturilor cumulative pe termen lung, care necesită strategii stabile și consistente. Eficacitatea acestor strategii este o sursă pentru promovarea imaginii pozitive a turismului, exporturi, investiții străine directe și politica externă a statului.

În urma celor expuse și a accentuării rezultatelor cercetării altor autori, putem concluziona că imaginea statului și politica externă promovată de un stat sunt interdependente. Mijloacele și principiile de realizare a politicii externe pot consolida sau afecta negativ imaginea statului, la fel cum imaginea statului poate facilita sau defavoriza poziția statului pe arena internațională și relațiile cu alți actori externi.

Toate aceste rezultate și concluzii au determinat sensibilitatea guvernării față de imaginea statului său și sporirea eforturilor întreprinse pentru a proteja imaginea statului în ochii publicului internațional. Astfel, în prezent, când democratizarea și revoluția telecomunicațiilor au extins fluxul de informații, guvernarea este mai atentă la imaginea statului său.

2.2. Promovarea imaginii României și a Serbiei prin intermediul politicii externe: repere pentru Republica Moldova

În calitate de exemple reușite de creare și promovarea a imaginii statului prin intermediul politicii externe, au fost selectate două state, care prezintă atât similitudini, cât și diferențe în procesul de integrarea europeană și în materie de formare a imaginii atractive a statului – România, în calitate de stat membru al UE și Serbia, ca stat candidat pentru procesul de integrare europeană.

Importante, în acest sens, sunt etapele diferite la care se află aceste state în parcursul lor european, deoarece Republica Moldova urmează să le parcurgă, în cazul păstrării pe agenda priorităților de politică externă – procesul de integrare europeană. În acest caz, este esențial trasarea unor repere și recomandări pentru țara noastră, în materie de promovare a imaginii statului, la fiecare etapă a procesului de integrare europeană.

Cazurile acestor doi actori regionali, sunt relevante pentru Republica Moldova, din mai multe perspective: istorică – în special regimurile socialiste existente în aceste state, care au marcat dezvoltarea lor economică și socială și modul în care acestea au inițiat și urmat procesul de modernizare și democratizare; politică – toate aceste state și-au stabilit, în diferite perioade de timp, ca obiectiv al politicii externe, integrarea în Uniunea Europeană, doar România reușind să-l realizeze; geografic – toate aceste țări sunt situate în Europa de Sud – Est, ceea ce le definește ca actori ai unei regiuni cu similarități specifice etc. Totuși, în materie de promovare a imaginii statului, acestea sunt la diferite nivele, utilizând și valorificând diverse instrumente și metode ale politicii externe.

România a devenit stat membru al Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007, ca urmare a mai multor runde de negocieri și a ratificării Tratatului de Aderare, de către statele membre ale Uniunii Europene. Serbia a obținut statutul de stat candidat al UE la 2 martie 2012. Aceste două evenimente au marcat modul de creare și promovare a imaginii acestor state în spațiul european.

În cazul României, ca urmare a acestui proces s-a intensificat motivația și interesul atât a instituțiilor statale, cât și a cercetătorilor pentru crearea și promovarea unei imagini pozitive și bine consolidate a statului, la nivel european și internațional. În acest scop a fost realizată analiza procesului de construire a imaginii statului, în urma căreia au fost identificate: punctele forte, vulnerabilitățile, amenințările și oportunitățile acestui proces.

Respectiv printre oportunități se enumeră: integrarea europeană, accesul la alte organizații internaționale, evoluția imaginii României de la una inexistentă, la o anumită imagine. În calitate de amenințări au fost evidențiate: așteptări viitoare ridicate de la un stat european, lipsa unui acord dintre toate instituțiile implicate în crearea imaginii statului, existența unei imagini, mai curând, negativă a României în lume. Punctele forte identificate au fost: începutul unor inițiative de creare a imaginii statului din partea guvernului, studiile realizate cu scopul de a identifica imaginea României peste hotare, identificarea statelor spre care vor fi direcționate eforturile promoționale. Iar vulnerabilitățile acestui proces sunt: lipsa unor politici specifice de îmbunătățire a imaginii statului, bugetul destinat acestor activități este redus sau inexistent, lipsa coordonării eforturilor realizate de mai multe instituții, lipsa comunicării dintre aceștia și lipsa implicării tuturor instituțiilor.

În consecință, putem observa că numărul vulnerabilităților interne sunt cele mai numeroase, în plus acestea pot fi identificate și în cazul Republicii Moldova. O recomandare în acest sens ar fi elaborarea unei strategii bine definite din partea guvernării, care ar consolida eforturile comune ale instituțiilor statale și ar valorifica oportunitățile externe și punctele forte interne ale statului. Dar și elaborarea unei analiza SWOT, a procesului de creare a imaginii Republicii Moldova.

Conform deciziei nr. 8 din 2013 a Guvernului, Ministerul Afacerilor Externe asigură politica externă a României prin realizarea sarcinilor care intră în competența sa, necesare de realizat de către România ca stat membru al UE și NATO, și să participe la promovarea intereselor economice ale României.

Decizia Guvernului nr. 8/2013 stipulează că Ministerul contribuie la promovarea imaginii României în lume prin organizarea și finanțarea la nivel național și internațional, a acțiunilor de comunicare publică, diplomație publică (congrese, conferințe, forumuri internaționale, campanii și evenimente de promovare a culturii și a imaginii statului peste hotare, participarea la festivaluri internaționale etc.) și diplomație culturală (MAE contribuie la consolidarea imaginii României peste hotare prin implicarea în planul diplomației culturale și are încheiate 114 acorduri și 30 programe cu privire la cultură, educație, știință și media. În extern, implicarea MAE este reflectată prin departamentele culturale din cadrul misiunilor diplomatice, precum și rețeaua de institute culturale și lectorate ale limbii române), în conformitate cu prioritățile și obiectivele politicii externe ale României.

Din cele menționate, este evident că promovarea imaginii României în lume reprezintă una din prioritățile politicii externe, realizată de către Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Diplomatic Extern și alte structuri guvernamentale și non-guvernamentale relevante cu care colaborează această instituție.

În acest context, în calitate de recomandare pentru Republica Moldova, ar fi preluarea exemplului statutului vecin în materie de diplomație publică și culturală, conceptualizarea unei strategii care ar cuprinde totalitatea acțiunilor din această sferă, deoarece acestea au un rol important pentru promovarea imaginii statului.

Un rol deosebit, în vederea consolidării imaginii României, ca stat membru a UE și NATO, precum și a altor organizații internaționale, este acordat campaniilor, evenimentelor de celebrare a perioadelor semnificative de apartenență la aceste organizații. Exemple în acest sens sunt:

”Spiritul fabulos al României”: campanie inițiată de MAE în 2007, cu scopul promovării imaginii României in statele UE.

”NATO- primii 60 de ani, România – primii 5 ani în NATO”: campania de comunicare și diplomație publică lansată în 2009 cu scopul celebrării celor 5 ani de la aderarea la NATO și aniversarea a 60-a a organizației.

”Aniversarea a 60 de ani de apartenență a României la ONU”: eveniment din anul 2015, la care se aniversează 70 de ani de la crearea Organizației Națiunilor Unite (ONU) și 60 de ani de la aderarea României la această organizație universală.

Aceste evenimente, acțiuni, campanii evidențiază istoricul relațiilor, activitatea și realizările României în cadrul acestor organizații etc., și contribuie, ulterior, la crearea unei imagini favorabile a acestui stat – ca actor responsabil care contribuie la realizarea valorilor general-umane, atât la nivel regional, cât și internațional.

Totodată, ele demonstrează implementarea direcțiilor de acțiune menționate la capitolul Externe din Programul de guvernare 2013-2016 al României: creșterea și consolidarea profilului și rolului României în cadrul UE, în condițiile create de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și asigurarea unei prezențe de substanță în cadrul diferitelor structuri internaționale și promovarea rolului esențial al multilateralismului în asigurarea stabilității, dezvoltării și cooperării în plan global și regional: sporirea vizibilității României în cadrul sistemului ONU, consacrarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei, confirmarea activismului constructiv al României în peisajul pan-european de securitate, îndeosebi prin creșterea relevanței și eficienței OSCE, menținerea statutului României de principal stat promotor al Francofoniei din Europa Centrală și de Est.

Precum menționa și Anholt S. : ”dacă un stat dorește să fie admirat, el trebuie să devină relevant, iar pentru a deveni relevant, el trebuie să participe productiv, util și imaginativ la conversațiile globale pe subiecte care contează pentru omenire”.

În acest context, la momentul actual, România este stat membru a următoarelor organizații internaționale: ONU, NATO, Consiliul Europei, OSCE, Organizația Internațională a Francofoniei, Banca Mondială, Fundația Asia-Europa, FMI, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.

Astfel, Republica Moldova, la fel ar putea organiza campanii de celebrare a activității sale în organizațiile regionale și internaționale, accentuând realizările sale în relațiile cu acești actori și contribuția ei la soluționarea problemelor globale și păstrarea valorilor general-umane.

La capitolul menținerea relațiilor cu românii de pretutindeni, Guvernul României tinde să promoveze imaginea României la nivel european și internațional, care are ca scop prezența sporită a valorilor naționale în spațiul internațional. În acest sens un rol semnificativ îi revine colaborării MAE cu parteneri relevanți – astfel, la data de 4 februarie 2015, MAE a semnat două protocoale de colaborare cu Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) si Fundația C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Access la Expertiza Studenților si Absolvenților Români), pentru a sprijini îndeplinirea obiectivelor de politică externă a României, inclusiv sub aspectul promovării imaginii țării în lume.

Colaborarea Republicii Moldova cu moldovenii de peste hotare este realizată de către Biroul pentru Relații cu Diaspora, reprezentanțele diplomatice de peste hotare etc. În acest domeniu, țara noastră ar putea prelua de la statul vecin intensitatea și importanța pe care o acordă colaborării cu cetățenii de peste hotare, precum și unele practici de realizare a acestei cooperări.

Un rol semnificativ pentru promovarea unei imagini favorabile a României ca actor internațional le au relațiile bilaterale. Astfel, statul vecin întreține relații diplomatice cu 184 de state din cele 193 state membre a ONU, la care se adaugă Sfântul Scaun, Ordinul Suveran Militar de Malta și Palestina. Reprezentanțele diplomatice române din aceste state, prin activitatea realizată contribuie la promovarea imaginii statului lor în rândul instituțiilor statale și publicului din aceste țări.

Și nu în ultimul rând este necesar de menționat declarația actualului președinte al României – Klaus Iohannis – ”România are nevoie de o strategie adevărată de promovare, care nu înseamnă un logo sau un clip publicitar, ci o viziune și un set de acțiuni care să definească cine suntem în lume, ca națiune.” Această afirmație demonstrează atât necesitatea creării unei imagini consolidate a statului vecin, dar și pregătirea guvernării de a contribui la realizarea obiectivelor propuse, în acest sens.

În cazul Serbiei, înainte de obținerea statutului de stat candidat, dar și după, acest stat și-a definit ca obiectiv promovarea imaginii sale în spațiul european pentru accelerarea integrării în UE.

Obținerea statutului de stat candidat este semnificativă pentru Serbia din ambele perspective – politică și economică, dar și în termeni de îmbunătățire a imaginii statului, deoarece aceasta ar evidenția pregătirea Serbiei de a adera la UE și de a accepta poziția europeană, căreia îi aparține ca o adevărată țară europeană.

Integrarea în UE, presupune că Serbia este pregătită să confrunte și să corecteze asocierile negative care de mulți ani au fost corelate cu Serbia, totodată aceasta presupune că Serbia este pregătită să creeze o nouă imagine, și aceasta este imaginea Serbiei Europene.

Din perspectivă economică, ca stat candidat, Serbia a obținut un acces potențial la o piață de mai mult de 370 milioane de consumatori, unde imaginea pozitivă poate constitui un avantaj semnificativ în concurența neloială a pieții.

Până de curând, Serbia a fost considerată ca o destinație nesigură sau asociată cu războaie, sancțiuni economice internaționale și sărăcie. Astăzi, imaginea țării nu s-a îmbunătățit prea mult. O imagine mai bună necesită timp, și mult mai important – necesită o strategie clară și obiective clare. Activitatea s-a concentrat mai ales pe schimbarea imaginii Serbiei la nivel politic. Cercurile diplomatice nu mai privesc Serbia ca stat instabil politic, ci mai degrabă ca o țară capabilă "să garanteze stabilitatea în Balcani".

În acest context, important pentru Republica Moldova ar fi preluarea practicilor de schimbare a imaginii statului la nivel politic, demonstrându-se fermitate și unicitate în politica internă și externă, stabilitate politică, dar și cadre diplomatice pregătite pentru reprezentarea intereselor statului în relațiile internaționale.

În anul curent, integrarea europeană a rămas o prioritate a politicii externe a Serbiei, de aceea crearea unei imagini pozitive trebuie să se mențină pe agenda liderilor politici, ca una din posibilitățile de intensificare a relațiilor cu statele membre ale UE.

Potrivit lui Anholt S., schimbarea imaginii țării nu este o muncă rapidă sau ușoară. O astfel de imagine se formează, uneori, de secole, aceasta este modelată de războaie, religie, diplomație, victorii sportive sau înfrângeri, "fii și fiice" celebre ale națiunii și, în final, prin produsele exportate de această țară.

Această declarație prevede ca "țările și națiunile de astăzi să devină conștienți de mediul lor exigent și să-și definească clar cine sunt și ce vor, ce pot oferi lumii, de ce ar fi ele importante pentru cineva și de ce ar trebui să fie respectate. Ei trebuie doar să găsească o modalitate de a atrage atenția celorlalți, să le spună povestea lor într-un mod, care ar crea între ei admiratori, cumpărători, grupuri de interese, prieteni, sau cel puțin ar avea un impact asupra reducerii numărului de inamici".

În cazul Republicii Moldova, ar fi semnificativ și esențial definirea ideii naționale, a intereselor naționale, a identității naționale, fapt ce ar consolida societatea și ar contribui la perceperea statului, ca actor unic, fără să i se atribuie unirea cu statul vecin sau realizarea intereselor forțelor externe.

Instituția responsabilă de coordonarea politicii externe și altor activități internaționale desfășurate de organismele guvernamentale este Ministerul Afacerilor Externe al Serbiei. Una din sarcinile principale ale acestei instituții este de a informa guvernele altor state și publicul internațional, precum și ex-patrioții și persoanele de origine sârbă și cetățeni ai Republicii Serbia care trăiesc în străinătate, despre politicile din Republica Serbia, și în cooperare cu alte organisme guvernamentale relevante, lucrează asupra promovării pozițiilor politice ale Guvernului, în scopul de a consolida reputația Republicii Serbia în relațiile internaționale.

Ministerul Afacerilor Externe al Serbiei utilizează diferite metode de atingere a acestui scop. Un rol important în acest sens îl are activitatea în cadrul organismelor regionale și internaționale, diplomația tradițională și cea publică, precum și colaborarea cu diaspora.

La momentul actual Republica Serbia este stat membru al OSCE, ONU, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, FMI, BM, OMC, Comisia Dunării și stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană etc. Calitatea de membru în cadrul acestor organizații regionale și internaționale îi oferă șansa Serbiei de a-și afirma statutul de actor regional și internațional care contribuie activ la soluționarea problemelor general-umane. În acest sens, Serbia va utiliza Președinția OSCE pe perioada anului 2015, încercând să realizeze un dialog deschis și sincer despre problemele și provocările cu care se confruntă OSCE, în scopul de a ajunge la un consens privind un cadru comun care să ghideze organizația în viitor.

Republica Moldova, de asemenea ar putea utiliza președinția în cadrul organismelor regionale, pentru a promova o politică eficientă și un program de obiective bine stabilit, astfel ca la finele mandatului să fie apreciată de statele membre ale acestor organizații, ceea ce ar favoriza formarea unei imagini pozitive a statului.

În materie de diplomație publică, din partea Serbiei, la Bruxelles activează Institutul Sârb pentru Diplomație Publică – o organizație non-profit, care își axează activitatea pe relațiile dintre Serbia și UE. Institutul este unul din cel mai dinamic promotor al Serbiei la nivel european. Obiectivele acestuia sunt: consolidarea comunicării la diferite nivele ale guvernării dintre Serbia și UE, sectoarele de afaceri, comunitățile academice și rețelele de ONG-uri ale acestor actori; asigurarea că această comunicare va rămâne bidirecțională și va avea un rezultat de câștigător-câștigător pentru ambele părți; accelerarea procesului de aderare a Serbiei la UE; promovarea capacității pentru investiții străine a Serbiei.

Ca centru promoțional, această organizație are scopul de a spori interesul străinilor față de statul său și de a promova imaginea Serbiei la nivel european.

Reieșind din faptul că valorificarea acțiunilor de diplomație publică este la o fază incipientă, în Republica Moldova, o recomandare ar fi preluarea experienței Serbiei și anume, crearea unei structuri în cadrul Ministerului Afacerilor Externe sau a unei structuri independente, care ar asigura conceptualizarea și implementarea unei strategii a diplomației publice, fapt ce ar asigura atât dezvoltarea diplomației publice, cât și promovarea imaginii statului.

Colaborarea cu asociațiile sârbe din diasporă este un alt instrument de promovare a Serbiei în rândul cetățenilor sârbi de peste hotare, dar și publicului străin – diplomație publică și transparența activității în toate asociațiile diasporei și în cadrul Ministerului Afacerilor Externe sunt deosebit de importante pentru reputația țării și pentru a obține încrederea atât a partenerilor străini, cât și a sârbilor din diasporă.

Esențial pentru statului nostru este ca experiența acestor două state, metodele, instrumentele utilizate de către politica lor externă să constituie puncte de repere pentru Republica Moldova, astfel încât în calea sa spre Uniunea Europeană să-și valorifice potențialul și experiența învățată de la alte state și să elimine din start greșelile, pentru a spori șansele de realizare cu succes a obiectivelor de politică externă și de promovare eficientă a imaginii statului la nivel european și internațional.

2. 3. Concluzii la Compartimentul II

Pentru a concluziona cele expuse în urma analizei raportului dintre imaginea statului și politica externă, precum și a celor două cazuri de promovarea a imaginii statului prin intermediul politicii externe – al României și Serbiei, este necesar de evidențiat următoarele aspecte: imaginea statului și politica externă sunt 2 factori care se influențează reciproc, astfel încât, prin intermediul politicii externe poate fi creată și menținută imaginea pozitivă și favorabilă a statului, iar ulterior această poziționare a statului contribuie la realizarea unor obiective de politică externă, acesta fiind perceput ca partener stabil și de încredere.

La etapa actuală, imaginea statului a devenit un factor capabil să influențeze relațiile internaționale, iar acest fapt a fost conștientizat de mai multe guvernări din diferite state. Ca urmare, o serie de state investesc sume enorme în procesul de elaborare și implementare a strategiei de promovare a imaginii statului.

În cazul României – stat membru al Uniunii Europene, se observă tendința promovării imaginii statului prin activități din diferite domenii: politic, economic, cultural. De la statul vecin, Republica Moldova ar putea prelua intensitatea colaborării cu cetățenii de peste hotare și promovarea valorilor și tradițiilor naționale peste hotarele țării, precum și diferite activități ale diplomației publice, acțiuni economice, campanii de promovare a imaginii.

În cazul Serbiei – stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, de asemenea se accentuează procesul de promovare a imaginii statului în statele membre ale Uniunii Europene, cu scopul accelerării procesului de integrare europeană a țării. Reperele pentru Republica Moldova, în urma analizei cazului Serbiei, ar fi crearea unei instituții responsabile de realizarea obiectivelor și acțiunilor de diplomație publică, utilizarea președințiilor în cadrul structurilor regionale, pentru afirmarea statului la nivel regional și internațional, precum și demonstrarea unei fermități și unicități în politica externă.

Toate aceste concluzii, ar trebui să servească ca puncte de reper pentru Republica Moldova, esențial pentru statul nostru fiind crearea unei structuri în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care ar fi responsabilă de gestionarea acțiunilor de promovarea a imaginii statului. Aceasta ar asigura direcționarea activităților de diferită natură în scopul elaborării unei strategii unice, clare și relevante pentru cazul Republicii Moldova, care ar iniția și menține procesul de promovare al imaginii statului nostru în statele membre ale UE.

Republica Moldova a demonstrat prin activitatea sa în relațiile cu diferiți actori internaționali, atât capacitatea de a fi stat responsabil, partener de încredere și cointeresat în eradicarea problemelor globale, cât și duplicitate și neclaritate, balansând între două extreme – Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, în dependență de cercurile politice aflate la guvernare. Aspectele negative, cu siguranță afectează imaginea statului nostru și și-au manifestat influența negativă în anumite situații, acum este momentul să fie valorificate și accentuate aspectele pozitive, care ar îmbunătăți imaginea statului nostru, atât la nivel european, cât și internațional.

IMPACTUL ACTIVITĂȚII POLITICE EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ASUPRA IMAGINII STATULUI ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE

În urma analizei experienței a două state – România și Serbia și a evidențierii unor repere, recomandări, concluzii pentru Republica Moldova, este necesar de analizat realizările, realitățile și perspectivele procesului de creare a imaginii Republicii Moldova în statele Uniunii Europene, pentru a elabora, în final, unele recomandări de implementare a acestui proces.

La etapa actuală, integrarea europeană se află printre prioritățile politicii externe a statului nostru. Totodată, unul din obiective este și promovarea imaginii statului, de realizarea ambelor, fiind responsabil Ministerul Afacerilor Externe. Însă, indiferent de definirea lor, nu a fost elaborat un plan de acțiuni, o strategie în acest sens, fiind realizate acțiuni în diferite domenii, care contribuie într-o anumită măsură la crearea și promovarea imaginii Republicii Moldova.

Ca factor semnificativ în conturarea imaginii internaționale a Republicii Moldova, va fi analizată mass-media. Frecvența apariției statului în mass-media externă, tonalitatea informațiilor și modul în care aceasta reflectă temele legate de statului nostru, de asemenea influențează opinia publică și contribuie la formarea imaginii statului.

3.1. Politica externă de creare a imaginii Republicii Moldova în statele Uniunii Europene: realități și perspective

Integrarea europeană este un obiectiv al politicii interne și externe al Republicii Moldova, constituind ca o posibilitate de coeziune politică, socială, precum și realizarea mai multor valuri de reforme în diferite domenii.

Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal consacrate prin semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat și Cooperare, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă inițială de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite.

Serviciul diplomatic al UE definește relațiile dintre cele 2 părți ca o relație strânsă, care merge dincolo de cooperare, cuprinzând integrare economică treptată și cooperarea politică mai profundă. Importante realizări la etapa actuală a evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE sunt: semnarea Acordului de Asociere, inclusiv zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, în marja summit-ului UE care a avut loc la 27 iunie 2014. Moldova a ratificat Acordul cu promptitudine la 2 iulie, și ambele părți au finalizat formalitățile necesare. Acordurile privind facilitarea eliberării vizelor și readmisie între UE și Moldova au intrat în vigoare în ianuarie 2008, și un parteneriat mai larg de Mobilitate a fost semnat în iunie 2008. Începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii moldoveni pot să călătorească în UE fără viză. Republica Moldova a fost semnatară a Tratatului de instituire a Comunității Energiei și membru cu drepturi depline al Comunității Energetice din 2010.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova declară că Acordul de Asociere Republica Moldova-UE stabilește un nou cadrul juridic pentru avansarea relațiilor dintre Republica Moldova și UE spre o treaptă calitativ superioară, cea a asocierii politice și integrării economice cu UE.

Deoarece la momentul actual, integrarea europeană rămâne un obiectiv prioritar la politicii externe al Republicii Moldova, este necesar de dezvoltat și promovat mai multe aspecte ale statului nostru ca potențial stat candidat la aderarea la UE. Alături de sfera politică, economică, juridică, socială etc. în care se vor implementa, nemijlocit o serie de reforme, la fel de important, în calitate de element de accelerare a procesului de integrarea, este procesul de creare și promovare a unei imagini pozitive a Republicii Moldova în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

Atât la nivel național, regional, cât și internațional, există mai multe aspecte care periclitează imaginea Republicii Moldova și în anumite cazuri, doar eradicarea și eliminarea lor ar putea facilita procesul de îmbunătățire. Din aceste cauze se observă tendința general acceptată de a considera Republica Moldova drept stat cu o suveranitate subminată prin menținerea ilegală a unui contingent de armată rusă pe teritoriul republicii autoproclamate Transnistria. În publicațiile străine se arată că, în condițiile prezenței ilegale a unor trupe militare străine pe teritoriul Republicii Moldova, noțiunile de autoritate politică și neutralitate sunt evazive și impertinente.

Respectiv, putem observa că conflictul Transnistrean este un factor negativ, în perceperea Republicii Moldova la nivel internațional, defavorizând parcursul european. Totodată prezența trupelor străine prejudiciază neutralitatea statului, proclamată, în baza articolului 11 al Constituției.

Deși, statele neutre clasificate ca state mici au fost des analizate în lucrările istorice și ale realiștilor din domeniul relațiilor internaționale, ca state slabe și vulnerabile din punct de vedere material și geopolitic. Din perspectivă diferită decât sursele materiale ale puterii (de exemplu: norme, cultură) sau alta, decât puterea politică (de exemplu: cooperarea, instituțiile), categoria de state mici, devine foarte relativă. În acest sens, lipsa resurselor materiale și a influenței politice, determină politica externă a Republicii Moldova să valorifice alte surse, cele disponibile, care ar garanta poziționarea favorabilă a statului la nivel regional și internațional. Un rol important, în acest îl are valorificarea diplomației publice a statului, care nu este dezvoltată și accentuată.

Evenimentul care a impulsionat activitățile de diplomație publică în cazul RM sunt evenimentele din 7 aprilie 2009. După evenimentele din aprilie 2009, într-un document oficial – Actul de constituire a Alianței pentru Integrarea Europeană, apare ca obiectiv promovarea imaginii Republicii Moldova, mai exact refacerea imaginii.

Republica Moldova este o țară a contrastelor, după evenimentele din aprilie 2009 a început să fie percepută în exterior ca un stat care a ridicat o treaptă semnificativă în procesul democratizării și europenizării, prin alegerea la guvernare a partidelor necomuniste și a pășit într-o etapă cu reforme care o rup de realitatea sovietică, însă în interior imaginea este cu totul alta. Cetățenii nu percep evenimentele din aprilie 2009 ca o schimbare. Astfel, promovarea imaginii Republicii Moldova în exterior pare să contravină realităților interne. Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză de identitate națională, ceea ce face și în continuare dificilă stabilirea echilibrului între imaginea țării și identitatea sa națională.

Promоvarea vectorului european al Republicii Moldova prin intermediul activităților de diplomațiе publică dеpinde de doi factori: crеarea unei imagini pozitive a Republicii Mоldоva în cadrul UE și susținеrea partenerilor europeni și reformele din interiorul țării și susținerea cetățenilor.

Tendințele Republicii Moldova în vederea promovării imaginii sale în statele Uniunii Europene, pot fi înțelese din mai multe planuri și programe de activitate ale instituțiilor statale, realizările și tendințele acestora. Astfel, un moment important este definirea ca obiectiv a Serviciului Diplomatic – promovarea imaginii favorabile a Republicii Moldova peste hotare. În scopul realizării acestui obiectiv, statul nostru menține relații diplomatice cu mai mulți actori internaționali, atât la nivel bilateral, cât și multilateral.

Republica Moldova este stat membru a mai multor organizații regionale – Inițiativa Central Europeană (ICE), Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est și Consiliul de Cooperare Regională. La nivel multilateral, Republica Moldova activează în cadrul ONU, Consiliului Europei, OSCE, cooperează cu NATO etc.

Activitatea în cadrul acestor organizații contribuie la afirmarea Republicii Moldova, ca actor internațional responsabil și pregătit să contribuie la reducerea și eliminarea problemelor globale existente. Vizavi de politica externă se recunoaște faptul că prioritățile statului moldovenesc se află în concordanță cu normele dreptului internațional. Politica externă a Republicii Moldova se bazează pe principiul transparenței relațiilor cu toate statele, neamestecului în afacerile interne ale altor state, neutralității și respectării drepturilor omului. Se consideră că politica externă promovată de statul nostru a contribuit considerabil la integrarea lui în comunitatea europeană și internațională.

Activitatea la nivel internațional este ghidată de programul de guvernare elaborat pe o anumită perioadă de timp, acesta definind principalele obiective și priorități în diferite domenii de activitate. În dependență de acestea, statul urmează un anumit parcurs în relațiile bilaterale și multilaterale, în dezvoltarea sferelor de activitate internă și externă.

Astfel, din programul de guvernare pentru anii 2015 – 2018, pot fi menționate următoarele obiective și priorități care ar contribui la crearea și promovarea unei imagini pozitive a Republicii Moldova în statele membre ale Uniunii Europene:

1. Promovarea unei politici externe consecvente și echilibrate în scopul asigurării parcursului european și al consolidării relațiilor cu partenerii internaționali.

2. Realizarea asocierii politice și integrării economice cu Uniunea Europeană și aprofundarea relațiilor bilaterale cu statele sale membre.

3. Implementarea cu succes a agendei de asociere, având drept scop obținerea statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

4. Aprofundarea parteneriatului strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Aceste direcții de activitate, denotă menținerea pe agenda priorităților politicii externe, integrarea europeană, totodată Republica Moldova va valorifica relațiile bilaterale cu România, în vederea atingerii acestui obiectiv.

Inițiatorul promovării imaginii Republicii Moldova a fost Ministerul Economiei, care este responsabil de dimensiunea economică. Acesta este ajutat de Agenția Turismului, care are misiunea de a organiza și desfășura activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca țară ce prezintă interes atât pentru turismul intern, cât și pentru cel internațional.

Din perspectivă economică, guvernarea Republicii Moldova își propune realizarea următoarelor acțiuni în relațiile cu partenerii străini:

Dezvoltarea unui program de promovare a exporturilor moldovenești

competitive pe piețele externe, în special pe piața Uniunii Europene.

Atragerea de investiții, capital străin și know-how, recuperarea, consolidare

și extinderea pozițiilor pe piețele externe.

Promovarea și protejarea intereselor și potențialului economic al Republicii

Moldova prin intermediul organizațiilor internaționale la care aceasta este parte, inclusiv al Organizației Mondiale a Comerțului.

Promovarea dialogului cu partenerii externi în scopul identificării unei

soluții politice pentru reintegrarea țării și retragerea formațiunilor militare străine.

Realizarea acestor obiective de natură economică, de asemenea pot contribui la îmbunătățirea imaginii Republicii Moldova, reieșind din faptul că o parte importantă a procesului de integrare europeană este dezvoltarea economică, în plus imagine pozitivă ar constitui un avantaj în relațiile economice cu alte state și ar poziționa statul nostru, ca partener responsabil și de încredere.

Încercări de promovarea a imaginii statului și de creare a brand-ului Republicii Moldova s-au realizat și anterior. Astfel, în 2004, a fost lansat un proiect pilot pentru dezvoltarea brand-ului Republicii Moldova și promovarea imaginii statului peste hotare. Responsabil pentru aceste proiect a fost agenția ”Lowe Chisinau”.

În urma mai multor etape – analiza articolelor internaționale în care erau reflectate teme despre Republica Moldova, organizarea interviurilor cu statele europene – Italia, Germania, Marea Britanie, România, Polonia etc., s-a depistat lipsa informațiilor despre Republica Moldova, atât în rândul cetățenilor străini, cât și în comunitățile străine de antreprenoriat. În cadrul aceluiași proiect, a fost lansat brand-ul Republicii Moldova cu motto-ul ”Discover us”.

În anul 2014 a fost lansat un nou brand turistic al Republicii Moldova, care reprezintă Pomul Vieții ca simbol ce reprezintă ospitalitatea, naturalețea, sinceritatea și autenticitatea și are ca slogan: ”Discover the routes of life”. Totodată, în lunile noiembrie – decembrie 2014, fiind difuzat un spot video pe Euronews, care prezintă Republica Moldova ca prima destinație neexplorată din Europa.

De asemenea, eforturile de promovare a imaginii Republicii Moldova s-au manifestat prin activități și evenimente economice, sportive, culturale, sociale, politice etc. Dintre principalele acțiuni pot fi menționate:

– economice: participarea țării la forumurile economice internaționale (Invest in Moldova; Forumul Moldova – Estonia); crearea unui logo special pentru produsele de export, destinate piețelor internaționale, cu motto-ul ”Un gust deosebit”; realizarea campaniei ”Din inimă – Branduri din Moldova”

– turistice: crearea paginilor web care susțin și promovează turismul în Moldova (MoldovaWineDay.md, MoldovaHoliday.travel, moldovenii.md); organizarea evenimentelor în diferite domenii – artă (Festivalul de Film – Cronograf, Noaptea Muzeelor, BITEI), evenimente culinare – Ziua Vinului, Festivalul Bostaniada, Festivalul ExpoVin etc., sport – Velo Hora, Maratonul Internațional Chișinău etc., sociale – TEDx Chișinău, muzică – Festivalele Mărțișor, Etno Jazz, Gustar, Invită Maria Bieșu etc.

– politice: vizitele oficialilor de rang înalt în Republica Moldova (vizita Cancelarului German Angela Merkel, a Președintelui Comisiei Europene – Jose Manuel Barosso, a Vice Președintelui SUA – Joseph Biden etc.); negocierea și semnarea unor acorduri politice importante pentru Republica Moldova – Acordul de Asociere, negocierile privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, care s-au finisat cu succes, promovarea dialogului activ cu statele membre ale Uniunii Europene; crearea Biroului pentru Relații cu Diaspora care este responsabil de menținerea colaborării cu cetățenii moldoveni din diasporă.

– cultură, știință și sport: participarea cu succes a reprezentanților Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, la competiții sportive și la concursuri culturale la nivel european și internațional, la evenimente științifice și inovaționale importante.

Alături de aceste acțiuni, guvernul își propune să valorifice relațiile cu moldovenii din străinătate, prin susținerea asociațiilor din diaspora moldovenească, prin consolidarea instituției specializate – Biroul pentru Relații cu Diaspora, prin elaborarea și adoptarea Strategiei Diaspora 2025 etc. Aceste acțiuni ar constitui un pas important atât pentru menținerea legăturilor migranților cu țara de baștină, cât și promovarea statului nostru, cetățenii moldoveni repezentând, promotorii tradițiilor, culturii și a tuturor aspectelor vieții din Republica Moldova.

În urma analizei distribuției migranților moldoveni pe termen lung în funcție de țara de destinație, s-a observat că în anul 2013, în jur de 33,3% erau stabiliți în statele Uniunii Europene (Italia, Franța, Portugalia, Spania, Grecia etc.), cu presupunere că acest număr s-a majorat atât în ceea ce privește migrația pe termen scurt, circulară sau de lungă durată, ca urmare a posibilității de a călători fără vize în spațiul UE, din anul 2014 (Anexa 3).

Aceste date demonstrează posibilitatea realizării obiectivelor propuse de către guvern în relațiile cu diaspora moldovenească, în special în domeniul promovării imaginii statului – creșterea numărului programelor cu și pentru diasporă, în vederea păstrării identității naționale, promovării tradițiilor și patrimoniului cultural, și organizarea proiectelor tematice pentru o mai bună promovare a imaginii Moldovei peste hotare.

În prezent, credibilitatea și imaginea pe care statele le proiectează sunt componente cruciale ale politicii lor externe. Credibilitatea unui stat față de membrii societății internaționale depinde de capacitatea de a asculta și de a se face auzit. În acest sens, Republica Moldova nu are o imagine bine conturată la nivel internațional. Fiind asociată cu spațiul post-sovietic și caracterizată prin dualitatea politicii externe între est și vest, în Republica Moldova a apărut necesitatea elaborării unei strategii de promovare a imaginii care ar aduce beneficii cetățenilor și care trebuie să reprezinte una din principalele preocupări ale oficialităților dar și a societății civile.

Momente cruciale, care servesc ca impediment, atât pentru realizarea acțiunilor de diplomație publică, dar și pentru conceptualizarea unei strategii de promovarea a imaginii statului, sunt nedefinirea ideii și a interesului național al Republicii Moldova, care ar putea contribui la definirea identității naționale și la consolidarea societății. Totodată, înainte de a crea o imagine internațională, guvernarea trebuie să fie preocupată de schimbarea imaginii statului în ochii cetățenilor atât din țară, cât și de peste hotare.

În concluzie, putem evidenția că un rol important în promovarea imaginii Republicii Moldova în statele Uniunii Europene îl are guvernarea statului, aceasta stabilind principalele direcții de activitate din domeniu, fiind responsabile de menținerea relațiilor de prietenie cu statele din UE și cu alți actori importanți, și contribuind direct la poziționarea statului la nivel regional și internațional.

Deși pot fi identificate unele avantajele ale situației actuale, precum sunt conștientizarea necesității promovării imaginii pozitive, includerea în programul de activitate a Guvernului acțiuni, în acest sens, valorificarea resurselor existente, cu scopul realizării obiectivelor propuse, totuși lipsa unei politici și a unei strategii cu priorități și scopuri clar definite, stagnează procesul de promovare al imaginii Republicii Moldova.

Totodată, nu trebuie neglijați și factorii interni care sunt semnificativi în promovarea imaginii statului. În acest sens, conducerea statului ar trebui să-și concentreze eforturile în vederea eradicării problemelor existente în societatea moldovenească, pentru a îmbunătăți percepția cetățenilor cu privire la țara lor și de a recâștiga încrederea și sprijinul acestora.

Principalele recomandări și acțiuni care trebuie realizate pentru crearea și promovarea imaginii Republicii Moldova sunt:

elaborarea intereselor naționale și a ideii naționale;

asigurarea unei guvernări transparente, sustenabile, corecte și legitime;

reglementarea conflictului Transnistrean și asigurarea integrității teritoriale a Republicii Moldova;

implementarea în continuare a reformelor juridice, sociale, economice și de altă natură, favorabile pentru dezvoltarea țării;

promovarea unei politici externe unice, transparente și inteligente;

crearea unui climat de investiții favorabil și atragerea investițiilor externe;

susținerea potențialului științific și a industriei naționale;

promovarea realizărilor din domeniul culturii, educației, științei și sportului și realizarea acțiunilor de diplomație publică etc.

3.2. Rolul mass-mediei în promovarea imaginii internaționale a Republicii Moldova

Mass-media este unul din factorii cheie care contribuie sau afectează procesul de creare a imaginii unui stat. La momentul actual observăm un nivel înalt al modernizării și evoluției tehnologiilor informaționale, care sunt utilizate inclusiv, de către mass-media. Dacă în secolul trecut sursele mediatice erau utilizate pentru propagandă, manipulare etc., în secolul XXI, acestea servesc și ca mijloace de promovarea a imaginii unei persoane, unui grup, organizații, stat etc.

Așa cum a declarat W. Lippmann încă în anul 1922, „oamenii își creează o imagine despre lume prin intermediul mass-media…, pentru majoritatea oamenilor, mass-media reprezintă sursa majoră de informații despre națiunile străine, iar cunoștințele despre acestea din urmă depind foarte mult de acoperirea mediatică”.

Cercetătorul Kunczik M., susține această idee, constatând că „mass-media influențează modul în care populația unei țări își formează imaginea despre poporul și guvernele altor țări, deoarece mass-media diseminează cea mai mare parte a informațiilor referitoare la statele străine”. Iar autorul Kevin D. consideră că „mass-media poate, prin intermediul reprezentării și al analizei, să influențeze percepțiile oamenilor despre lume, să ofere un spațiu ca parte a informației educative și să rupă (sau să fortifice) frontierele între oameni” și că „presa, în special televiziunea, este considerată în multe țări ca fiind un promotor al identităților naționale și regionale”.

De remarcat totodată, că efectul mediatizării unei sau altei țări poate fi diferit. Relevante în acest sens sunt concluziile lui Salwen E., trasate în urma cercetărilor efectuate în anul 2003: „știrile negative nu presupun în mod necesar faptul că națiunile vor fi evaluate de către public în mod negativ” așa cum nici o „acoperire” totalmente pozitivă nu garantează evaluarea sută la sută pozitivă, mai ales în cazul unor state cu o imagine slabă, nepronunțată, ambiguă.

Astfel putem delimita următoarele etape ale comunicării imaginii naționale: națiunea, percepțiile mediatice, imaginea mediatică, percepția publică, imaginea publică. Acest lanț al comunicării imaginii naționale, relevă indubitabil contribuțiile mass-media în dezvoltarea internațională a unui stat. Percepția mediatică, transformată în imagine mediatică formează condițiile pentru conturarea percepției publice și profilarea imaginii publice despre o anumită țară. Astăzi nu ne putem imagina lumea fără participarea presei. (Anexa 4.)

Ca rezultat, putem concluziona influența mass-mediei în crearea opiniei publice și în proiectarea imaginii statului și a poporului său în alte state. Spre deosebire de crearea imaginii unui om politic sau a unui partid pe plan intern, acțiunea de creare a imaginii țării, pe plan extern, ar trebui să conjuge eforturile celor mai buni specialiști, resurse publice și private, ale statului și ale societății civile, întrucât în urma promovării unei imagini favorabile a țării în exterior are de câștigat întreaga societate și fiecare cetățean în parte.

Rolul principal în promovarea imaginii unei țări îi revine serviciului diplomatic. Relevant ar fi ca fiecare misiune diplomatică să fie dotată cu biroul atașatului de presă, sau cel puțin această structură să existe în reprezentanțele diplomatice din statele, relațiile cu care se află în lista priorităților pe agenda politicii externe a statului ori funcțiile acestuia să fie preluate de către alte structuri. În cazul Republicii Moldova, lipsa resurselor financiare nu-i permite statului să creeze astfel de post în cadrul misiunilor diplomatice, însă un punct forte în acest sens este existența paginilor oficiale ale ambasadelor, care asigură informarea migranților moldoveni și a publicului străin despre evenimentele importante și semnificative pentru Republica Moldova.

Crearea de imagine a țării și promovarea acesteia a luat amploare odată cu apariția mass-media electronice, utilizate de către responsabilii în acest domeniu. Desigur, mass-media electronică, deși sunt principalele, nu sunt totuși singurele instrumente de promovare a imaginii unei țări. Printre celelalte instrumente utilizate de serviciul diplomatic menționăm:

– participarea țării la expoziții/târguri internaționale, festivaluri, forumuri, olimpiade, campionate europene și mondiale sportive;

– desfășurarea (fie de Ministerul de Externe, fie de ambasada dintr-o țară) campaniilor de presă în publicații din țările în care avem interese și vrem să fim cunoscuți cât mai bine (la ora actuală pentru Moldova asemenea țări sunt cele din UE);

– editarea de cărți și materiale ilustrative (ghiduri turistice, hărți etc.) despre propria țară pentru cititorii/turiștii străini.

Din păcate, Republica Moldova nu se află într-o situație favorabilă în ceea ce privește imaginea sa în lume. Pe de o parte, țara noastră este puțin cunoscută în alte țări. Pe de altă parte, dacă se știe ceva despre Moldova, adesea informațiile în cauză nu sunt favorabile țării noastre. Imaginea negativă s-a creat din cauza comportamentului necorespunzător al unor cetățeni moldoveni din străinătate, dar a reieșit și din rapoartele cu date statistice ale unor organisme economice și politice internaționale, conform cărora Republica Moldova este cel mai sărac stat din Europa și unul dintre cele mai corupte.

Un dezavantaj pentru valorificarea mijloacelor mediatice este că, țara noastră nu mai dispune de fostul post TV Moldova Internațional, iar Radio Moldova Internațional nu mai emite emisiuni și știri în limbi străine, ceea ce reduce din cantitatea de informații prezentată străinilor și respectiv, limitează posibilitățile de promovare a imaginii statului.

O prezență sporită a Republicii Moldova în presa statelor europene și în cea americană s-a manifestat în anul 2009, ca urmare a evenimentelor din aprilie, cauzate de rezultatele alegerilor parlamentare. Printre principalele surse mediate care au abordat subiectul dat sunt: reviste germane și italiene, The New York Times, The Wall Street Journal, Le monde etc.

În revista germană Südosteuropa Mitteilungen, alegerile parlamentare sunt analizate ca ”un test important pentru autoritățile Republicii Moldova, care trebuie să demonstreze că nu le sunt străine principiile democrației occidentale și că urmează să continue reformele de democratizare în Republica Moldova”.

În ziarul american New York Times, în legătură cu evenimentele din aprilie 2009, Moldova este descrisă ”ca cel mai sărac stat din Europa, în care șomajul este ridicat, iar țara depinde foarte mult de remitențele moldovenilor plecați peste hotare. Ea se află între Ucraina și România – stat membru al Uniunii Europene, care împărtășesc aceeași limbă și aceleași valori”.

Astfel, observăm că evenimentele din aprilie 2009 au fost interpretate de mass-media străină ca o posibilă schimbare pentru Republica Moldova, însă în același timp, imaginea formată de acestea este una negativă, prin evidențierea aspectelor nefavorabile ale statului – corupția, migrația ridicată, criza identității naționale.

O metodă inteligentă de utilizare a numărului mic de turiști care vizitează Republica Moldova anual, a fost folosită la lansarea spotului de promovare a statului nostru din anul 2014, accentuându-se statutul țării – ca fiind cea mai nedescoperită destinație din Europa. Pentru promovarea acestuia de asemenea s-a recurs la mijloacele media, atât naționale, cât și din Europa, astfel în perioada noiembrie – decembrie 2014, a fost difuzat la Euronews spotul de promovare a imaginii turistice a Republicii Moldova.

În condițiile pregătirii procesului de aderare a Republicii Moldova la UE, se impune ca autoritățile țării noastre, împreună cu societatea civilă, să elaboreze și să adopte un program de promovare a imaginii țării în spațiul euroatlantic.

Fără eforturi susținute în ceea ce privește promovarea imaginii țării noastre, implicit fără promovarea produselor noastre pe piețele lumii, fără atragerea de investiții și turiști străini, nu poate fi obținută o creștere economică reală. Într-un anume sens, prosperarea țării noastre depinde întâi de toate de crearea și promovarea unei imagini cât mai favorabile în lume și în special în spațiul UE, unde vrem să ajungem. Iar mass-media electronică este cel mai eficient instrument ce trebuie folosit în acest sens.

Pe unul din site-urile Uniunii Europene, Republica Moldova este prezentată ca un stat în tranziție spre democrație și economie de piață care a cunoscut o dezvoltare încurajatoare după anul 1991: stabilirea democrației, realizarea progreselor în promovarea reformelor și în consolidarea poziției țării în sistemul relațiilor internaționale. Se prezintă însă și factorii de risc, problemele cronice cu un impact social puternic (deficitul bugetar, lipsa piețelor de desfacere, deficitul balanței de plăți, datoria externă etc.).

Experții occidentali consideră că administrația moldovenească are nevoie de asistență pentru a se realiza progresul în mai multe domenii acoperite de actualul Acord de Parteneriat și Cooperare și că relațiile între Moldova și Uniunea Europeană se vor schimba gradual reflectând creșterea proximității sub diferite aspecte (politic, economic, social, legislativ etc.).

Este necesar de menționat că despre Republica Moldova se fac declarații doar cu ocazii deosebite pentru noi, în special, în cazul reuniunilor la care sunt invitați reprezentanți ai guvernului și ai parlamentului de la Chișinău, sau în cazul vizitei demnitarilor de stat din alte state. Exemple în acest sens sunt știrile de pe paginile oficiale a Ministerelor Afacerilor Externe ale Lituaniei, Letoniei, Estoniei, postate ca urmare a vizitei miniștrilor de externe a acestor state în Republica Moldova:

”Această întâlnire la Chișinău exprimă clar  sprijinul și solidaritate Uniunii Europene pentru  acest  tânăr stat democratic, care demonstrează angajamentul ferm de a aborda provocările enorme cu care se confruntă. “Suntem și vom fi mereu alături de Moldova pe calea democrației ca un prieten sincer și ca un aliat de încredere,” a spus ministrul de externe lituanian.”

”Ministrul de Externe, Aivis Ronis subliniază că statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv  Letonia, va acorda suport Guvernul Republicii Moldova și  politicienilor, în scopul asigurării continuității cursului integrării europene care are o mare importanță, având în vedere în special criza constituțională de lungă durată din Republica Moldova și a situației înainte de alegerile parlamentare din  28 noiembrie”.

”Ministrul de externe al Estoniei, Urmas Paet a menționat că UE speră că alegerile parlamentare din Moldova în noiembrie vor conduce la o soluție pentru depășirea impasului politic intern. „Nu suntem chiar atât de naivi pentru a crede că evoluțiile spectaculoase vor avea loc în Republica Moldova peste noapte, însă schimbările au fost vizibile,” Paet a notat că speranțele în depășirea impasului sunt modeste în acest moment și necesită mai mult sprijin”.

Astfel, declarațiile postate pe paginile oficiale ale Ministerelor Afacerilor Externe a 3 state membre ale Uniunii Europene valorează mult, mai ales că au un caracter pozitiv.

Autoarea Gonța A., în teza de doctor ”Factorul mediatic în profilarea imaginii de țară a Republicii Moldova”, a realizat o cercetare amplă a reflectării Republicii Moldova, în mass-media străină. Astfel, aceasta a depistat că în perioada 2005 – 2008, perioada de implementare a Planului Individual de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, 20 de ziare care au publicat cel puțin 3 materiale consacrate Republicii Moldova. Acestea sunt: The Independent (8), The Financial Times (24), The Economist (33), The Times (12), The Guardian (21) (Marea Britanie); Frankfurter Allgemeine (9), Der Tagesspiegel (7), Die Welt (10), Handelsblatt (7) (Germania); Le Monde (17), Libération (13), Le Figaro (12), Courrier International (18) (Franța); El Pais (29), El Mundo (18) (Spania); La Repubblica (10), La Stampa (3) (Italia); Le Temps (5), Neue Zurcher Zeitung (3) (Elveția); Die Presse (8) (Austria).

Faptul că aceste ziare sunt citite de milioane de oameni din toate colțurile Europei și ale lumii, ele sunt credibile și respectate, ceea ce constituie un avantaj pentru orice țară al cărui nume apare pe paginile lor. Acest avantaj trebuie utilizat întotdeauna în favoarea statului. Totodată, este necesar de menționat că presa europeană reprezintă o sursă relevantă de creare a imaginii țărilor, în particular, a celor care aspiră la integrarea europeană. În virtutea acestui fapt, ea determină vizibilitatea țării respective pe arena europeană, sugerează gradul ei de atractivitate și de competitivitate în calitate de partener plenipotențiar la edificarea spațiului comunitar.

În acest context, în urma analizei autoarei Gonța A., s-a identificat că la capitolul tematici cu referire la Republica Moldova abordate de mass-media europeană, se vorbește despre conjuncturile de la noua frontieră a UE, precum și despre noul context al relațiilor dintre România și Republica Moldova, dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și dintre Republica Moldova și Rusia. De cele mai multe ori, aceste relații sunt menționate în paralel, în cadrul aceluiași articol. Din aceste materiale Republica Moldova apare ca o țară indecisă, mereu balansând între Est și Vest, între Rusia și UE, între Rusia și România, între o identitate românească și una moldovenească.

În aceste condiții, publicului european îi este dificil să înțeleagă esența acestei țări, care îi sunt adevăratele aspirații, și în consecință nu este asigurată crearea unei imagini clare și bine conturate.

Totodată, intensificarea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, a generat creșterea numărului de referințe la Republica Moldova în textele comunicatelor de presă ale Agențiilor de Presă și ale Serviciilor de Presă ale UE, NATO ș.a. Din această perspectivă, numele țării noastre a avut o prezență semnificativă, din punct de vedere cantitativ (57 de materiale), în comunicatele de presă ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European, ceea ce oferă un plus de imagine.

Un rol important în procesul de informare a cetățenilor străini, în special a populației statelor membre a Uniunii Europene, îl au mesajele transmise de către autorități publicului străin și instituțiilor internaționale. Pentru asigurarea unei comunicări transparente și eficiente, a fost elaborată Strategia de informare și comunicare pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Principalul obiectiv al strategiei este creșterea sensibilizării cu referire la Moldova în general și prezentarea Moldovei în calitate de stat European în curs de dezvoltare cu motivație puternică de a îndeplini toate criteriile pentru a deveni stat candidat la integrarea europeană.

Pentru fiecare mesaj pe care Moldova vrea să-l transmită peste hotare trebuie să fie definită o anumită audiență. Pentru atingerea obiectivului strategiei de comunicare externă, sunt stabilite următoarele grupuri țintă: Comisia Europeană, Parlamentul European, statele membre, inclusiv misiunile diplomatice ale acestora (Reprezentanțele Permanente) la Bruxelles, alte state candidate, lideri de opinie de la Bruxelles, grupuri de interes care activează la nivel european (în calitate de camere Europene, asociații europene, comitete ale regiunilor etc.), lobby-ști și formatorii de opinie, presa internațională, comunitatea europeană de afaceri, publicul larg și grupurile țintă specifice din rândurile cetățenilor europeni.

Astfel, este necesar de menționat importanța, nu doar a mass-medie externe, dar și a mesajelor care sunt transmise de către Republica Moldova, caracterul acestora și modul în care sunt transmise.

Pentru a concluziona cele menționate anterior, consider că Republica Moldova este dezavantajată din perspectiva lipsei unui post de televiziune sau radio internațional, deoarece mass media continuă să ocupe un rol semnificativ în viața populației diferitor țări, atunci când ei doresc să acceseze informații despre statele lumii. Totodată, lipsa unei structuri, în cadrul misiunilor diplomatice, care ar avea funcțiile unui atașat de presă: elaborează și implementează campanii și strategii de promovare a imaginii ministerului; asigură prezența jurnaliștilor la evenimentele de presă organizate de minister; se ocupă de difuzarea materialelor de promovare a imaginii etc., de asemenea este în defavoarea procesului de promovare a imaginii statului la nivel regional și internațional.

Însă, indiferent de aceste neajunsuri, există alte tipuri de oportunități care ar putea fi valorificate de către Republica Moldova, pentru a-și promova imaginea în statele Uniunii Europene și pe alte continente. Printre aceste oportunități se enumeră: utilizarea paginilor oficiale ale reprezentanțelor diplomatice pentru promovarea imaginii, prin informarea cetățenilor străini despre cultura, tradițiile, posibilitățile din țara noastră; implicarea cetățenilor moldoveni din străinătate și a asociațiilor diasporei în procesul de promovare, prin susținerea programelor, proiectelor și a evenimentelor organizate de acestea; sporirea calității mass-mediei autohtone, care de asemenea reprezintă mijloace de informare importante pentru migranții moldoveni; utilizarea posturilor străine pentru distribuirea spoturilor de promovare, a broșurilor și a altor surse de informare etc.

Toate aceste metode, pot fi relevante și utile, doar în cazul în care guvernarea, instituțiile statale, reprezentanțele diplomatice, cetățenii moldoveni din țară și de peste hotare, ar deveni conștienți de importanța creării și menținerii unei imagini pozitive a Republicii Moldova la nivel regional și internațional, pentru asigurarea realizării cu succes a obiectivelor de politică externă, pentru atragerea investițiilor străine, pentru perceperea pozitivă a cetățenilor moldoveni peste hotarele țării, pentru ridicarea nivelului turismului și nu în ultimul rând, pentru accelerarea procesului de integrare europeană al Republicii Moldova.

3.3. Concluzii la Compartimentul III

Toate guvernele responsabile, împreună cu cetățenii, instituțiile și companiile din cadrul țării, trebuie să analizeze și să monitorizeze percepția lumii referitor la statul lor și să dezvolte o strategie pentru gestionarea acestuia. Este o parte cheie a activității lor să încerce să câștige o reputație care este adevărată, puternică, atractivă, utilă pentru scopurile politice, economice și sociale și care să reflecte onest spiritul și dorința oamenilor. Această sarcină largă a devenit una din primarele abilități ale administrațiilor din secolul XXI.

Dacă ar fi să comparăm această afirmație, cu situația actuală a Republicii Moldova, cu siguranță putem menționa mai multe aspecte negative, decât pozitive și aceasta nu se referă doar la lipsa implicării unei sau altei părți, deoarece pot fi menționate activități de promovare atât din partea guvernării, cât și a cetățenilor, companiilor și instituțiilor statale sau non-guvernamentale. Un avantaj deosebit ar fi fost posibil de menționat, în cazul în care ar fi existat o coeziune între acțiunile fiecărei părți, în vederea promovării imaginii statului.

În cazul Republicii Moldova, putem menționa și lipsa unei strategii de promovare la diferite nivele și de către diferite structuri, aceasta realizând, de fapt, funcția de aliniere a tuturor obiectivelor și priorităților în acest sens și ar asigura sinergia dintre acțiunile de creare a unei imagini favorabile.

Totuși, faptul că în situația Republicii Moldova se păstrează pe agenda priorităților de politică externă, procesul de integrare europeană, precum și definirea promovării imaginii statului, ca funcție și obiectiv al activității serviciului diplomatic, constituie un pas important spre conștientizarea rolului imaginii pozitive a statului pentru succesele din domeniul politic, economic, social etc.

Pentru poziționarea și obținerea statutului de partener responsabil și de încredere, Republica Moldova trebuie să demonstreze o dorință fermă și stabilă de aderare la Uniunea Europeană. Deoarece, balansarea acestuia între Vest și Est, este unul din factorii care dezavantajează Republica Moldova și afectează negativ imaginea sa, în contextul integrării europene.

Statul nostru ar trebui să-și intensifice cooperarea cu statele care fac parte din diverse structuri regionale europene, precum și să îmbunătățească raporturile cu statele care vor deține președinția Uniunii Europene, pentru a atinge anumite obiective pe durata mandatului acestora.

Aceste recomandări ar putea fi realizată, în cazul în care și a doua parte – Uniunea Europeană, s-ar manifesta receptivitatea la apelurile statului nostru și ar acorda sprijin în parcursul european al Republicii Moldova, prin facilitarea evoluției relațiilor dintre cele două părți într-un dialog politic constructiv, cu efecte pozitive pentru alte sfere de activitate.

Alți factori la fel de importanți pentru îmbunătățirea imaginii Republicii Moldova la nivel regional și internațional, sunt factorii interni și anume problemele cu care se confruntă societatea moldovenească, cu care ar trebui să se confrunte atât guvernarea, cât și cetățenii, prin sprijin și asistență reciprocă. Totodată, Republica Moldova ar putea valorifica mijloacele media de peste hotare, platformele electronice și alte surse pentru a se poziționa ca actor al relațiilor internaționale stabil și de încredere, reieșind din importanța mass mediei în procesul de construire și promovare a imaginii statului.

Toate aceste acțiuni ar fi posibil de realizat și de mediatizat doar în urma existenței reale a lor, pentru că imaginea unui stat poate include, anumite informații benefice pentru stat, dar ireale, în prezența unei cantități mai mari de informații adevărate, însă construirea unei imagini doar din aspecte fictive nu este durabilă și mai devreme sau mai târziu, este sortită spre eșec.

ÎNCHEIERE

Imaginea statului este un fenomen relativ nou în relațiile internaționale, dar care ar reușit deja să devină destul de important și relevant pentru activitatea unui stat pe arena internațională și să influențeze relațiile interstatale.

Acest fenomen a cunoscut o evoluție în ceea ce privește interesului cercetătorilor pentru el, pe parcursul a patru perioade: prima perioadă – anii ’50 – ’90 ai secolului trecut, a doua perioadă – anii ’90 ai secolului trecut; a treia perioadă – anii 2000 și a patra perioadă – ultimii cinci ani. Pe parcursul acestor etape, fenomenul imaginea statului a fost cercetat diferit, iar pe măsura trecerii de la o perioadă la alta, s-a intensificat interesul cercetătorilor.

În urma analizei abordărilor conceptuale propuse de mai mulți autori din diferite perioade și diverse regiuni, pot menționa că conceptele ”imaginea statului” și ”imaginea țării”, au fost propuse de unii în calitate de sinonime, iar de alți cercetători, acestea au fost delimitate. În consecință, s-a identificat că acestea conțin destul de multe diferențe atât în plan ontologic, cât și gnoseologic, incluzând diferite elemente, structură specifică și mecanism de formare. În același timp, aceste două concepte în plan practic pot fi unite, astfel încât poate fi utilizată conotația pozitivă a imaginii țării, pentru a construi imaginea pozitivă a statului.

La etapa actuală, imaginea statului a devenit un important element al relațiilor internaționale, stabilindu-se o legătură de interdependență dintre politica externă și imaginea statului, acestea având capacitatea de a se influența reciproc. Aceste aspecte pot fi observate și în cazul României – stat membru al Uniunii Europene și în cazul Serbiei – stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Guvernele acestor state conștientizând importanța imaginii statului pentru procesul de integrare și pentru afirmarea statutului unei țări pe arena internațională, au efectuat încercări de diferită natură – politică, economică, socială, culturală – pentru a-și crea o imagine în statele membre ale UE.

În cazul dat, Republica Moldova poate doar prelua unele din practicile pozitive ale acestor două state, relevante pentru ea, și evita greșelile făcute de acești doi actori, în procesul de integrare europeană.

Totodată, Republica Moldova trebuie să demonstreze în continuare o dorință fermă, exprimată clar de aderare la Uniunea Europeană. Țara noastră trebuie să realizeze implementarea actualului Acord de Asociere, care se cere a fi neîntârziată și exemplară.

Deoarece problemele cu care se confruntă în prezent Republica Moldova țin nemijlocit de factorii interni, Uniunea Europeană va trebui, în vederea realizării obiectivelor propuse în raport cu statul nostru, doar să urmeze același vector de politică externă, să fie receptivă la apelurile statului nostru, să fie pregătită pentru a oferi susținere și a contribui în mod productiv la dezvoltarea relațiilor dintre cei doi actori.

Oportun în vederea îmbunătățirii imaginii, în cazul Republicii Moldova, ar fi să se aplice următoarele măsuri:

Pe termen scurt:

• implementarea integrală, exemplară și neîntârziată a Acordului de Asociere;

• depunerea eforturilor pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană;

• politice interne – demonstrarea voinței și politicii externe ferme de integrare europeană, implementarea reformelor propuse, asigurarea sinergiei dintre instituțiile statului, eradicarea corupției, încercarea soluționării problemelor curente, reglementarea conflictului transnistrean, securizarea hotarului de Est, eficientizarea activității administrației publice.

• politice externe – cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, urmarea unei politici inteligente față de Rusia, intensificarea colaborării cu țările din UE; respectarea convențiilor internaționale la care a aderat Moldova, colaborarea cu structurile europene etc.

BIBLIOGRAFIE

Acțiuni de diplomație publică în beneficiul comunităților românești din străinătate http://www.mae.ro/node/31039 (vizitat 04.03.2015)

Bușcaneanu S. Imaginea statului Republica Moldova
ca factor al integrării în Uniunea Europeană, 2001 http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=171&id=217 (vizitat 17.04.2015)

Cooperare Multilaterală http://www.mfa.gov.md/cooperare-multilaterala-md/ (vizitat 15.04.2015)

Cooperare regională. http://www.mfa.gov.md/cooperare-regionala/ (vizitat 15.04.2015)

De astăzi, Moldova are un nou brand turistic național. Agenția Turismului a Republicii Moldova http://www.turism.gov.md/?pag=noutati&opa=view&id=644&start=0&l= (vizitat 20.11.2014)

Ejova C., Ejov A. Modelul conceptual al campaniei de imagine a statului. În: Cresterea impactului cercetarii si dezvoltarii capacitatii de inovare. Rezumatele Conferinței Științifice cu participare internaționala consacrata aniversarii a 65-a a USM. Chișinău: CEP USM, 2011, p. 388-391.

Gonța A. Factorul mediatic în profilarea imaginii de țară a Republicii Moldova. Teză de dr. în șt. politice. Chișinău, 2009. 179 p.

Gurin A., Imaginea RM pe holurile instituțiilor UE este una sumbră, însă schimbarea este posibilă. 2012, http://www.timpul.md/articol/andrei-gurin-jurist-la-comisia-europeana-imaginea-rm-pe-holurile-institutiilor-ue-este-una-sumbra-insa-schimbarea-este-posibila-33252.html (vizitat 02.03.2015).

Iohannis: România are nevoie de o strategie adevărată de promovare, care nu înseamnă un logo, 2015 http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-romania-are-nevoie-de-o-strategie-adevarata-de-promovare-care-nu-inseamna-un-logo-13755745 (accesat 03.03.2015)

Kulcsar E., Erika L. Contribuția marketingului la valorificarea potențialului turistic al României din perspectiva integrării sale în Uniunea Europeană. Rezumat tezei de dr. în Marketing. Brașov, 2011. 55p.

Lavric A. Promovarea imaginii țării prin mass-media. În: Serviciul diplomatic și consular. Suport de curs, Chișinău: CEP USM 2011, p. 246-256

Legea cu privire la serviciul diplomatic Nr.761-XV din 27.12.2001 http://www.mfa.gov.md/img/docs/Regulament_MAEIE.pdf (vizitat 20.02.2015)

Lista statelor cu care România întreține relații diplomatice. http://www.mae.ro/node/31176 (vizitat 03.03.2015)

Morgenthau H. Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace. Iași: Polirom, 2007. 736 p.

Organizații internaționale. http://www.mae.ro/node/31176 (vizitat 03.03.2015)

Pagina oficială a Agenției Turismului a Republicii Moldova http://www.turism.gov.md/index.php?pag=noutati&l= (vizitat 20.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei. News www.vm.ee (vizitat 19.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Letoniei. Foreign Minister Aivis Ronis on working visit to Republic of Moldova http://www.mfa.gov.lv/en/news/latest-news/10718-foreign-minister-aivis-ronis-on-working-visit-to-republic-of-moldova (vizitat 18.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei. News. http://www.urm.lt/default/en/news (vizitat 18.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova Relațiile RM-UE http://www.mfa.gov.md/despre-relatiile-rm-ue/ (vizitat 14.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Totul despre Acordul de Asociere. http://www.mfa.gov.md/totul-despre-aa/ (vizitat 14.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Serbia. About Ministry. http://www.mfa.gov.rs/en/about-the-ministry/about-the-ministry (vizitat 16.03.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al României. Aniversarea a 60 de ani de apartenență a României la ONU. http://www.mae.ro/node/31176 (vizitat 02.03.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al României. Politica de extindere a UE. http://www.mae.ro/node/1530 (vizitat 02.03.2015)

Pagina oficială a Ministerului Economiei al Republicii Moldova http://www.mec.gov.md/ro/advanced-page-type/comunicate-de-presa (vizitat 19.04.2015)

Pagina oficială a Serviciului diplomatic al Uniunii Europene. Moldova. http://eeas.europa.eu/moldova/index_en.htm (vizitat 14.04.2015)

Pagina oficială a Uniunii Europene. România http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/romania/index_ro.htm (vizitat 07.03.2015)

Panța R. Diplomația publică a Republicii Moldova în contextul globalizării: provocări și tendințe. Autoref. Tezei de dr. șt. politice. Chișinău, 2015. 32 p.

Program de guvernare 2012-2016. http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-12-20-13852506-0-programul-guvernare-usl-2013-2016.pdf (vizitat 03.03.2015)

Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018, 2015 http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=uskJCCIZKzg%3D&tabid=128&mid=506&language=ro-RO (vizitat 23.03.2015)

Strategia de Informare și Comunicare pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova. 40 p.

Tostogan A., Luchian T. Imaginea Republicii Moldova în străinătate. Chișinău: BNRM, 2011. 120 p.

Zwager N., Sințov R. Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Moldova. Studiu de piață. Chișinău, 2014. 110 p.

Albritton, R, Manheim, J. Changing national images: International public relations and media agenda setting. In: The American Political Science Review,1984, 78 (3), p. 641-657.

Anholt S. Anholt-GMI Nation Brands Index, www.nationbrandsindex.com (vizitat 29.11.2014)

Anholt S. Beyond the Nation Brand: The Role of Image and Identity in International Relations. In: Nation Brand, 2006, p. 6-12 http://www.exchangediplomacy.com/wp-content/uploads/2011/10/1.-Simon-Anholt_Beyond-the-Nation-Brand-The-Role-of-Image-and-Identity-in-International-Relations.pdf (vizitat 17.11.2014)

Anholt S. Competitive Identity: the New Brand Management for Nations, Cities and Regions. London: Palgrave Macmillan, 2007. 160 p

Anholt S. Nation-Brands of the Twenty-First Century. In: Journal of Brand Management, 1998, nr.6, p. 395-406

Anholt S. Places: Identity, Image and Reputation. London: Palgrave Macmillan, 2010. 168 p

Ashari H. Diplomacy and Foreign Relations http://www.parlimen.gov.my/images/webuser/artikel/ro/halisah/Diplomacy%20and%20Foreign%20Relations%20by%20Halisah%20Ashari.pdf (vizitat 22.02.2015)

Boulding K. E. National images and international systems. In: The Journal of Conflict Resolution, 1959, vol 3, nr. 2, p. 120-131

Crafting the Image of Nations in Foreign Audiences: How Developing Countries Use Public Diplomacy and Public Relations? http://www.instituteforpr.org/wp-content/uploads/ImageInForeignAudiences.pdf (vizitat 19.10.2014)

Cui Zhang, Meadows C. W. III. International Coverage, Foreign Policy and National Image: Exploring the Complexities of Media Coverage, Public Opinion and Presidential Agenda. In: International Journal of Communication, 2012, no 6, p. 76-95

Domazet I., Hanic A. Promotion of Serbian National Image in the Light of EU Accession, 2012 https://ideas.repec.org/h/ibg/chaptr/euinpro-30.html (vizitat 10.03.2015)

Ejova C., Ejov A. Problems of theory and practice of contemporary state image building. În MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Chișinău: CEP USM, 2013, nr. 1 (LX), p. 35-51.

Encyclopedia Britannica. Foreign Policy. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/213380/foreign-policy (vizitat 02.03.2015)

General Directorate for Multilateral Cooperation http://www.mfa.gov.rs/en/foreign-policy/multilateral-issues (vizitat 14.03.2015)

Jenes B. Reconsidering the measurement of country image – theory and practice. FIKUSZ, Budapest, Obuda University, 2008, p. 65-80

Kotler P. Haider D. H. Marketing Places Attracting Investment, Industry and Tourism to Cities, States and Nations, 1993. http://www.placebrand.eu/mediapool/85/857874/data/ (vizitat 26.02.2015)

Martin I. M., Eroglu S. Measuring a Multi-Dimensional Construct: Country Image. In: Journal of Business Research, 1993, nr. 28, p. 191-210

Mercer J. Reputation and international politics. 1996 http://foreignpolicy.com/reputation-in-international-relations/ (vizitat 18.03.2015)

Nicolescu L. ș.a. Romania trying to be an European brand. În: Management și marketing, 2011 http://ssrn.com/abstract=1769663 (vizitat 03.03.2015)

Nye J. Bound to lead: The changing nature of American power. New York, 1990 http://www.kropfpolisci.com/exceptionalism.nye.pdf (vizitat 25.03.2015)

Nye J. Soft Power: The Means to Success in World Politics, Chapter 4. Wielding Soft Power http://belfercenter.hks.harvard.edu/files/joe_nye_wielding_soft_power.pdf (vizitat 17.04.2015)

2015 OSCE – Serbian Chairmanship. http://www.mfa.gov.rs/en/themes/osce-2015 (vizitat 14.03.2015)

Popescu R.I., Corboș R.A. Considerations on public diplomacy`s role in promoting country brand. În: Journal of Public Administration, Finance and Law, 2013, Issue 3, p. 135-151

Popescu R.I., Corboș R.A., A Review of Strategic Options for Achieving a Country Brand for Romania. În Review of International Comparative Management, 2010, Volume 11, Issue 5, p. 881-893

Realist Approaches to Foreign Policy Analysis, 2010 http://www.academia.edu/1128059/Realist_Approaches_to_Foreign_Policy_Analysis (vizitat 06.04.2015)

Rolenc J. M. Means. Goals, and Sources of Foreign Policy: The Case of Sweden, 2013 http://files.isanet.org/ConferenceArchive/94e642011ab54363ba728a207c8df795.pdf (vizitat12.02.2015)

Roth M. S., Romeo J. B. Matching Product Category and Country Image Perceptions: A Framework for Managing Country-of-Origin Effects. În: Journal of International Business Studies, 1992, nr.23, p. 477-497

Serbia: creating a brand, 2010 http://www.balcanicaucaso.org/eng/Regions-and-countries/Serbia/Serbia-Creating-a-brand-77081 (vizitat 11.03.2015)

The Penguin Dictionary of International Relations. http://rezadelavari.com/files/filebank/penguin_dictionary.pdf (vizitat 05.03.2015)

The Serbian Institute for Public Diplomacy: an example of best practice. http://www.aalep.eu/serbian-institute-public-diplomacy-example-best-practice (vizitat 17.03.2015)

Waltz K. The Theory of International Relations, 1979 https://www.press.umich.edu/pdf/9780472099818-ch1.pdf (vizitat 24.12.2014)

Wang H. National Image Building: A Case Study of China, Hong Kong, 2001 http://isanet.ccit.arizona.edu/archive/wang.html ( vizitat 24.02.2015)

Xiufang Li., Chitty N. Reframing national image: A methodological framework. In: Conflict and communication online, 2009, vol 8, no 2, p. 1-11.

Анишина Д. В. Основные элементы имиджа государства, 2011 http://lomonosov-msu.ru/uploaded/400/1430_6eae.pdf (vizitat 17.11.2014)

Быба Ю.В. Международный имидж России глазами российской общественности. B: Актуальные проблемы политики и политологии в России : сборник статей. Москва, 2005, c. 15-20

Габдрахманова Л. А. Образ России в мире: проблемы формирования и продвижения. B: Сборник научных статей факультета политологии МГУ «SCHOLA 2009», c. 33-40

Гавра Д.П., Савицкая А.С. Структурная модель имиджа государства/региона для внешних и внутренних аудиторий. http://www.statebrand.ru/ (vizitat 06.03.2015).

Гаджиев К. Имидж как инструмент культурной гегемонии. B: Мировая экономика и международные отношения, 2007, №12, c. 2-9

Галумов Э. А. Основы PR, Москва: Летопись XXI, 2004. 360 c.

Галумов Э. А. Международный имидж России: стратегия формирования. Москва: Известия, 2003. 297 c.

Галумов Э. А., Кашлев Ю.Б. Информация и PR в международных отношениях. Москва: Известия, 2003. 420 c.

Гринберг Т.Э. Образ страны или имидж государства: поиск конструктивной модели. B: Медиаскоп. 2008 http://mediascope.ru/node/252 (vizitat 14.12.2014)

Драгачева О. С. Внешнеполитический имидж государства и его лидера: технологии формирования и позиционирования, 2006 http://www.dissercat.com/content/vneshnepoliticheskii-imidzh-gosudarstva-i-ego-lidera-tekhnologii-formirovaniya-i-pozitsionir#ixzz3FIB44yx3 (vizitat 01.03.2015)

Ежов А., Ежова К. Методология изучения имиджа как социально-политического феномена. În: Interferențe universitare – integrare prin cercetare și inovare. Conferința științifică cu participare internațională. Chișinău: CEP USM, 2012, p. 246-249

Ежов А., Ежова К. Политический имидж государства: основные подходы и модели формирования. În: Știința politică în Republica Moldova: realizări și perspective. Studii internaționale. Materialele conferinței științifice internaționale. Chișinău, 15-16 octombrie 2010. Coord. V.Teosa. Chișinău: CEP USM, 2011, p. 61-69

Еременко А. Ю. Современные теоретические подходы к построению имиджа государства в российской политической науке. B: Научные сообщения, 2012, № 1, c. 133-136

Задорожный В. Влияние политического имиджа государства на экономический рост. Москва, 2007. http://www.elitarium.ru/2007/06/07/vlijanie_imidzha_gosudarstva_na_jekonomicheskijj_rost.html (vizitat 21.03.2015)

Замятин Д. Н. Структура и динамика политико-географических образов. Полития, 2000, № 3, c. 107–115

Кирюнин A. E. Имидж региона как интериоризация культуры- Москва: Университет, 2000, 144 c

Киселев И. Ю. Образы государств в международных отношениях: механизмы трансформации, B: Полития 2003, № 3, c. 50–57

Коломeнский М. К вопросу о формировании внешнеполитического имиджа современной России. B: Власть, 2008, c. 83-84

Королько В. Основы паблик рилейшнз. 2001. http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Gurn/korol/index.php (vizitat 16.02.2015)

Леонова O. Мягкая сила – ресурс внешней политики государства. În: Обозреватель-Observer, 2013, c. 27-40

Лябухов И. В. О соотношении понятий «имидж государства» и «имидж страны» (к постановке проблемы). Москва: Политология, 2011, c. 250-252

Лябухов. И.В. Формирование позитивного имиджа российской федерации на международной арене: возможности и потенциал МИД России. În: Философия. Социология. Политология, 2012, № 3, c. 14-27.

Медведева Н. Н. Внешнеполитический имидж России в контексте развития отношений с Европейским Союзом. Дис. канд. полит. наук. Москва, 2008. 193 c.

Новиков А.М. Географический имидж государства. B: Правоведение и политология https://pravo33.wordpress.com/географический-имидж-государства (vizitat 27.11.2014)

Ольшанский Д. Политико – психологический словарь. Москва, 2002, 576 c.

Панкрухин A., Игнатьев C. Имидж страны: смена парадигмы Взгляды из Канады, России, Великобритании и Латвии. B: Корпоративная Имиджелогия, 2008. http://www.ci-journal.ru/dgst/ci0802dgst.pdf (vizitat 20.11.2014)

Русакова О. Ф. Soft power как стратегический ресурс и инструмент формирования государственного бренда: опыт стран Азии. B: Тренды современного политического процесса, 2013, c. 53-61

Русакова О. Ф. Дискурс soft power во внешней политике. B: Вестник Южно-Уральского государственного университета. Серия: Социально-гуманитарные науки, 2012, № 32, c. 118-121

Савиных A., Имидж государства. În: Палітыка. http://beldumka.belta.by/isfiles/000167_656676.pdf (vizitat 01.03.2015)

Соколова-Сербская Л.А. Формирование политического имиджа Российской Федерации на международной арене (1992–2004 гг.). Aвтореф. диссерт. док. истор. наук. Москва, 2008, 35 c.

Столярова Е.В. Формирование международного имиджа страны во внешней политике Республики Беларусь. Минск : Издательский центр БГУ, 2012, c. 70-72.

Фролов Е.В. Политический имидж институтов государственной власти России: современное состояние и перспективы совершенствования. Дис. канд. полит. наук. Москва, 2006, 165 c.

Фрольцов B. Германия: работа над имиджем. B: Беларуская думка, 2013, nr 5. c. 60-65

Цыганков П.А. Раймон Арон о политической науке и социологии международных отношений, 1992 http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Polit/cugan/01.php (vizitat 18.03.2015)

Цыганков П.А. Международные отношения: Учебное пособие. Москва: Новая школа, 1996. 320 c

Шестопал Е.Б. (ред.) Образы государств, наций и лидеров. Москва: Аспект Пресс, 2008. — 288 c.

Яковлев И. П. Стратегические компоненты имиджа. B: Имидж государства/региона: современные подходы : новые идеи в теории и практике коммуникации, 2009. https://pravo33.wordpress.com//п-яковлев-стратегические-компонент (vizitat 09.12.2014)

Anexa 1.

Analiza istoriografică a conceptului imaginea statului

Tabelul etapelor analizei istoriografice

Sursa: elaborată de către autor

Anexa 2.

Construirea imaginii externe a statului

Piramida componentelor imaginii externe a statului

Sursa: Elaborată de către autor pe baza concepției prezentate de către autorul Galumov A. în: Международный имидж России: стратегия формирования. Москва: Известия, 2003.

Anexa 3.

Distribuția migranților pe termen lung, în funcție de țara de destinație

Tabelul distribuției migranților moldoveni

Sursa: Zwager N., Sințov R. Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Moldova. Studiu de piață, Chișinău 2014, p.36

Anexa 4.

Comunicarea imaginii naționale prin intermediul mass-mediei

Lanțul comunicării imaginii naționale

Sursa: Gonța A. Factorul mediatic în profilarea imaginii de țară a Republicii Moldova. Teză de dr. în șt. politice. Chișinău, 2009, p.26

BIBLIOGRAFIE

Acțiuni de diplomație publică în beneficiul comunităților românești din străinătate http://www.mae.ro/node/31039 (vizitat 04.03.2015)

Bușcaneanu S. Imaginea statului Republica Moldova
ca factor al integrării în Uniunea Europeană, 2001 http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=171&id=217 (vizitat 17.04.2015)

Cooperare Multilaterală http://www.mfa.gov.md/cooperare-multilaterala-md/ (vizitat 15.04.2015)

Cooperare regională. http://www.mfa.gov.md/cooperare-regionala/ (vizitat 15.04.2015)

De astăzi, Moldova are un nou brand turistic național. Agenția Turismului a Republicii Moldova http://www.turism.gov.md/?pag=noutati&opa=view&id=644&start=0&l= (vizitat 20.11.2014)

Ejova C., Ejov A. Modelul conceptual al campaniei de imagine a statului. În: Cresterea impactului cercetarii si dezvoltarii capacitatii de inovare. Rezumatele Conferinței Științifice cu participare internaționala consacrata aniversarii a 65-a a USM. Chișinău: CEP USM, 2011, p. 388-391.

Gonța A. Factorul mediatic în profilarea imaginii de țară a Republicii Moldova. Teză de dr. în șt. politice. Chișinău, 2009. 179 p.

Gurin A., Imaginea RM pe holurile instituțiilor UE este una sumbră, însă schimbarea este posibilă. 2012, http://www.timpul.md/articol/andrei-gurin-jurist-la-comisia-europeana-imaginea-rm-pe-holurile-institutiilor-ue-este-una-sumbra-insa-schimbarea-este-posibila-33252.html (vizitat 02.03.2015).

Iohannis: România are nevoie de o strategie adevărată de promovare, care nu înseamnă un logo, 2015 http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-romania-are-nevoie-de-o-strategie-adevarata-de-promovare-care-nu-inseamna-un-logo-13755745 (accesat 03.03.2015)

Kulcsar E., Erika L. Contribuția marketingului la valorificarea potențialului turistic al României din perspectiva integrării sale în Uniunea Europeană. Rezumat tezei de dr. în Marketing. Brașov, 2011. 55p.

Lavric A. Promovarea imaginii țării prin mass-media. În: Serviciul diplomatic și consular. Suport de curs, Chișinău: CEP USM 2011, p. 246-256

Legea cu privire la serviciul diplomatic Nr.761-XV din 27.12.2001 http://www.mfa.gov.md/img/docs/Regulament_MAEIE.pdf (vizitat 20.02.2015)

Lista statelor cu care România întreține relații diplomatice. http://www.mae.ro/node/31176 (vizitat 03.03.2015)

Morgenthau H. Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace. Iași: Polirom, 2007. 736 p.

Organizații internaționale. http://www.mae.ro/node/31176 (vizitat 03.03.2015)

Pagina oficială a Agenției Turismului a Republicii Moldova http://www.turism.gov.md/index.php?pag=noutati&l= (vizitat 20.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei. News www.vm.ee (vizitat 19.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Letoniei. Foreign Minister Aivis Ronis on working visit to Republic of Moldova http://www.mfa.gov.lv/en/news/latest-news/10718-foreign-minister-aivis-ronis-on-working-visit-to-republic-of-moldova (vizitat 18.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei. News. http://www.urm.lt/default/en/news (vizitat 18.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova Relațiile RM-UE http://www.mfa.gov.md/despre-relatiile-rm-ue/ (vizitat 14.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Totul despre Acordul de Asociere. http://www.mfa.gov.md/totul-despre-aa/ (vizitat 14.04.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Serbia. About Ministry. http://www.mfa.gov.rs/en/about-the-ministry/about-the-ministry (vizitat 16.03.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al României. Aniversarea a 60 de ani de apartenență a României la ONU. http://www.mae.ro/node/31176 (vizitat 02.03.2015)

Pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe al României. Politica de extindere a UE. http://www.mae.ro/node/1530 (vizitat 02.03.2015)

Pagina oficială a Ministerului Economiei al Republicii Moldova http://www.mec.gov.md/ro/advanced-page-type/comunicate-de-presa (vizitat 19.04.2015)

Pagina oficială a Serviciului diplomatic al Uniunii Europene. Moldova. http://eeas.europa.eu/moldova/index_en.htm (vizitat 14.04.2015)

Pagina oficială a Uniunii Europene. România http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/romania/index_ro.htm (vizitat 07.03.2015)

Panța R. Diplomația publică a Republicii Moldova în contextul globalizării: provocări și tendințe. Autoref. Tezei de dr. șt. politice. Chișinău, 2015. 32 p.

Program de guvernare 2012-2016. http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-12-20-13852506-0-programul-guvernare-usl-2013-2016.pdf (vizitat 03.03.2015)

Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018, 2015 http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=uskJCCIZKzg%3D&tabid=128&mid=506&language=ro-RO (vizitat 23.03.2015)

Strategia de Informare și Comunicare pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova. 40 p.

Tostogan A., Luchian T. Imaginea Republicii Moldova în străinătate. Chișinău: BNRM, 2011. 120 p.

Zwager N., Sințov R. Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Moldova. Studiu de piață. Chișinău, 2014. 110 p.

Albritton, R, Manheim, J. Changing national images: International public relations and media agenda setting. In: The American Political Science Review,1984, 78 (3), p. 641-657.

Anholt S. Anholt-GMI Nation Brands Index, www.nationbrandsindex.com (vizitat 29.11.2014)

Anholt S. Beyond the Nation Brand: The Role of Image and Identity in International Relations. In: Nation Brand, 2006, p. 6-12 http://www.exchangediplomacy.com/wp-content/uploads/2011/10/1.-Simon-Anholt_Beyond-the-Nation-Brand-The-Role-of-Image-and-Identity-in-International-Relations.pdf (vizitat 17.11.2014)

Anholt S. Competitive Identity: the New Brand Management for Nations, Cities and Regions. London: Palgrave Macmillan, 2007. 160 p

Anholt S. Nation-Brands of the Twenty-First Century. In: Journal of Brand Management, 1998, nr.6, p. 395-406

Anholt S. Places: Identity, Image and Reputation. London: Palgrave Macmillan, 2010. 168 p

Ashari H. Diplomacy and Foreign Relations http://www.parlimen.gov.my/images/webuser/artikel/ro/halisah/Diplomacy%20and%20Foreign%20Relations%20by%20Halisah%20Ashari.pdf (vizitat 22.02.2015)

Boulding K. E. National images and international systems. In: The Journal of Conflict Resolution, 1959, vol 3, nr. 2, p. 120-131

Crafting the Image of Nations in Foreign Audiences: How Developing Countries Use Public Diplomacy and Public Relations? http://www.instituteforpr.org/wp-content/uploads/ImageInForeignAudiences.pdf (vizitat 19.10.2014)

Cui Zhang, Meadows C. W. III. International Coverage, Foreign Policy and National Image: Exploring the Complexities of Media Coverage, Public Opinion and Presidential Agenda. In: International Journal of Communication, 2012, no 6, p. 76-95

Domazet I., Hanic A. Promotion of Serbian National Image in the Light of EU Accession, 2012 https://ideas.repec.org/h/ibg/chaptr/euinpro-30.html (vizitat 10.03.2015)

Ejova C., Ejov A. Problems of theory and practice of contemporary state image building. În MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Chișinău: CEP USM, 2013, nr. 1 (LX), p. 35-51.

Encyclopedia Britannica. Foreign Policy. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/213380/foreign-policy (vizitat 02.03.2015)

General Directorate for Multilateral Cooperation http://www.mfa.gov.rs/en/foreign-policy/multilateral-issues (vizitat 14.03.2015)

Jenes B. Reconsidering the measurement of country image – theory and practice. FIKUSZ, Budapest, Obuda University, 2008, p. 65-80

Kotler P. Haider D. H. Marketing Places Attracting Investment, Industry and Tourism to Cities, States and Nations, 1993. http://www.placebrand.eu/mediapool/85/857874/data/ (vizitat 26.02.2015)

Martin I. M., Eroglu S. Measuring a Multi-Dimensional Construct: Country Image. In: Journal of Business Research, 1993, nr. 28, p. 191-210

Mercer J. Reputation and international politics. 1996 http://foreignpolicy.com/reputation-in-international-relations/ (vizitat 18.03.2015)

Nicolescu L. ș.a. Romania trying to be an European brand. În: Management și marketing, 2011 http://ssrn.com/abstract=1769663 (vizitat 03.03.2015)

Nye J. Bound to lead: The changing nature of American power. New York, 1990 http://www.kropfpolisci.com/exceptionalism.nye.pdf (vizitat 25.03.2015)

Nye J. Soft Power: The Means to Success in World Politics, Chapter 4. Wielding Soft Power http://belfercenter.hks.harvard.edu/files/joe_nye_wielding_soft_power.pdf (vizitat 17.04.2015)

2015 OSCE – Serbian Chairmanship. http://www.mfa.gov.rs/en/themes/osce-2015 (vizitat 14.03.2015)

Popescu R.I., Corboș R.A. Considerations on public diplomacy`s role in promoting country brand. În: Journal of Public Administration, Finance and Law, 2013, Issue 3, p. 135-151

Popescu R.I., Corboș R.A., A Review of Strategic Options for Achieving a Country Brand for Romania. În Review of International Comparative Management, 2010, Volume 11, Issue 5, p. 881-893

Realist Approaches to Foreign Policy Analysis, 2010 http://www.academia.edu/1128059/Realist_Approaches_to_Foreign_Policy_Analysis (vizitat 06.04.2015)

Rolenc J. M. Means. Goals, and Sources of Foreign Policy: The Case of Sweden, 2013 http://files.isanet.org/ConferenceArchive/94e642011ab54363ba728a207c8df795.pdf (vizitat12.02.2015)

Roth M. S., Romeo J. B. Matching Product Category and Country Image Perceptions: A Framework for Managing Country-of-Origin Effects. În: Journal of International Business Studies, 1992, nr.23, p. 477-497

Serbia: creating a brand, 2010 http://www.balcanicaucaso.org/eng/Regions-and-countries/Serbia/Serbia-Creating-a-brand-77081 (vizitat 11.03.2015)

The Penguin Dictionary of International Relations. http://rezadelavari.com/files/filebank/penguin_dictionary.pdf (vizitat 05.03.2015)

The Serbian Institute for Public Diplomacy: an example of best practice. http://www.aalep.eu/serbian-institute-public-diplomacy-example-best-practice (vizitat 17.03.2015)

Waltz K. The Theory of International Relations, 1979 https://www.press.umich.edu/pdf/9780472099818-ch1.pdf (vizitat 24.12.2014)

Wang H. National Image Building: A Case Study of China, Hong Kong, 2001 http://isanet.ccit.arizona.edu/archive/wang.html ( vizitat 24.02.2015)

Xiufang Li., Chitty N. Reframing national image: A methodological framework. In: Conflict and communication online, 2009, vol 8, no 2, p. 1-11.

Анишина Д. В. Основные элементы имиджа государства, 2011 http://lomonosov-msu.ru/uploaded/400/1430_6eae.pdf (vizitat 17.11.2014)

Быба Ю.В. Международный имидж России глазами российской общественности. B: Актуальные проблемы политики и политологии в России : сборник статей. Москва, 2005, c. 15-20

Габдрахманова Л. А. Образ России в мире: проблемы формирования и продвижения. B: Сборник научных статей факультета политологии МГУ «SCHOLA 2009», c. 33-40

Гавра Д.П., Савицкая А.С. Структурная модель имиджа государства/региона для внешних и внутренних аудиторий. http://www.statebrand.ru/ (vizitat 06.03.2015).

Гаджиев К. Имидж как инструмент культурной гегемонии. B: Мировая экономика и международные отношения, 2007, №12, c. 2-9

Галумов Э. А. Основы PR, Москва: Летопись XXI, 2004. 360 c.

Галумов Э. А. Международный имидж России: стратегия формирования. Москва: Известия, 2003. 297 c.

Галумов Э. А., Кашлев Ю.Б. Информация и PR в международных отношениях. Москва: Известия, 2003. 420 c.

Гринберг Т.Э. Образ страны или имидж государства: поиск конструктивной модели. B: Медиаскоп. 2008 http://mediascope.ru/node/252 (vizitat 14.12.2014)

Драгачева О. С. Внешнеполитический имидж государства и его лидера: технологии формирования и позиционирования, 2006 http://www.dissercat.com/content/vneshnepoliticheskii-imidzh-gosudarstva-i-ego-lidera-tekhnologii-formirovaniya-i-pozitsionir#ixzz3FIB44yx3 (vizitat 01.03.2015)

Ежов А., Ежова К. Методология изучения имиджа как социально-политического феномена. În: Interferențe universitare – integrare prin cercetare și inovare. Conferința științifică cu participare internațională. Chișinău: CEP USM, 2012, p. 246-249

Ежов А., Ежова К. Политический имидж государства: основные подходы и модели формирования. În: Știința politică în Republica Moldova: realizări și perspective. Studii internaționale. Materialele conferinței științifice internaționale. Chișinău, 15-16 octombrie 2010. Coord. V.Teosa. Chișinău: CEP USM, 2011, p. 61-69

Еременко А. Ю. Современные теоретические подходы к построению имиджа государства в российской политической науке. B: Научные сообщения, 2012, № 1, c. 133-136

Задорожный В. Влияние политического имиджа государства на экономический рост. Москва, 2007. http://www.elitarium.ru/2007/06/07/vlijanie_imidzha_gosudarstva_na_jekonomicheskijj_rost.html (vizitat 21.03.2015)

Замятин Д. Н. Структура и динамика политико-географических образов. Полития, 2000, № 3, c. 107–115

Кирюнин A. E. Имидж региона как интериоризация культуры- Москва: Университет, 2000, 144 c

Киселев И. Ю. Образы государств в международных отношениях: механизмы трансформации, B: Полития 2003, № 3, c. 50–57

Коломeнский М. К вопросу о формировании внешнеполитического имиджа современной России. B: Власть, 2008, c. 83-84

Королько В. Основы паблик рилейшнз. 2001. http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Gurn/korol/index.php (vizitat 16.02.2015)

Леонова O. Мягкая сила – ресурс внешней политики государства. În: Обозреватель-Observer, 2013, c. 27-40

Лябухов И. В. О соотношении понятий «имидж государства» и «имидж страны» (к постановке проблемы). Москва: Политология, 2011, c. 250-252

Лябухов. И.В. Формирование позитивного имиджа российской федерации на международной арене: возможности и потенциал МИД России. În: Философия. Социология. Политология, 2012, № 3, c. 14-27.

Медведева Н. Н. Внешнеполитический имидж России в контексте развития отношений с Европейским Союзом. Дис. канд. полит. наук. Москва, 2008. 193 c.

Новиков А.М. Географический имидж государства. B: Правоведение и политология https://pravo33.wordpress.com/географический-имидж-государства (vizitat 27.11.2014)

Ольшанский Д. Политико – психологический словарь. Москва, 2002, 576 c.

Панкрухин A., Игнатьев C. Имидж страны: смена парадигмы Взгляды из Канады, России, Великобритании и Латвии. B: Корпоративная Имиджелогия, 2008. http://www.ci-journal.ru/dgst/ci0802dgst.pdf (vizitat 20.11.2014)

Русакова О. Ф. Soft power как стратегический ресурс и инструмент формирования государственного бренда: опыт стран Азии. B: Тренды современного политического процесса, 2013, c. 53-61

Русакова О. Ф. Дискурс soft power во внешней политике. B: Вестник Южно-Уральского государственного университета. Серия: Социально-гуманитарные науки, 2012, № 32, c. 118-121

Савиных A., Имидж государства. În: Палітыка. http://beldumka.belta.by/isfiles/000167_656676.pdf (vizitat 01.03.2015)

Соколова-Сербская Л.А. Формирование политического имиджа Российской Федерации на международной арене (1992–2004 гг.). Aвтореф. диссерт. док. истор. наук. Москва, 2008, 35 c.

Столярова Е.В. Формирование международного имиджа страны во внешней политике Республики Беларусь. Минск : Издательский центр БГУ, 2012, c. 70-72.

Фролов Е.В. Политический имидж институтов государственной власти России: современное состояние и перспективы совершенствования. Дис. канд. полит. наук. Москва, 2006, 165 c.

Фрольцов B. Германия: работа над имиджем. B: Беларуская думка, 2013, nr 5. c. 60-65

Цыганков П.А. Раймон Арон о политической науке и социологии международных отношений, 1992 http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Polit/cugan/01.php (vizitat 18.03.2015)

Цыганков П.А. Международные отношения: Учебное пособие. Москва: Новая школа, 1996. 320 c

Шестопал Е.Б. (ред.) Образы государств, наций и лидеров. Москва: Аспект Пресс, 2008. — 288 c.

Яковлев И. П. Стратегические компоненты имиджа. B: Имидж государства/региона: современные подходы : новые идеи в теории и практике коммуникации, 2009. https://pravo33.wordpress.com//п-яковлев-стратегические-компонент (vizitat 09.12.2014)

Anexa 1.

Analiza istoriografică a conceptului imaginea statului

Tabelul etapelor analizei istoriografice

Sursa: elaborată de către autor

Anexa 2.

Construirea imaginii externe a statului

Piramida componentelor imaginii externe a statului

Sursa: Elaborată de către autor pe baza concepției prezentate de către autorul Galumov A. în: Международный имидж России: стратегия формирования. Москва: Известия, 2003.

Anexa 3.

Distribuția migranților pe termen lung, în funcție de țara de destinație

Tabelul distribuției migranților moldoveni

Sursa: Zwager N., Sințov R. Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Moldova. Studiu de piață, Chișinău 2014, p.36

Anexa 4.

Comunicarea imaginii naționale prin intermediul mass-mediei

Lanțul comunicării imaginii naționale

Sursa: Gonța A. Factorul mediatic în profilarea imaginii de țară a Republicii Moldova. Teză de dr. în șt. politice. Chișinău, 2009, p.26