Politica Economica Si Sociala a Judetului Iasi

Cuprins

Introducere

Capitolul 1 – Politica economică și socială a județului Iași

1.1 Prezentarea generala a județului Iași

1.2. Prezentarea socio-culturală a județului Iași

1.3. Prezentarea economică a județului Iași

Capitolul 2 – Proiecte implementate în orașul Iași cu sprijin finaciar-european în perioada 2013-2014

2.1 Proiecte europene finalizate în anul 2013

2.2.Proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanțare în anul 2013

2.3. Proiecte aflate în curs de implementare

2.4 Proiecte pentru care s-au lucrat documentații de finanțare în anul 2013 și pentru care vor fi semnate contractele de finanțare în 2014, în limita fondurilor disponibile

Capitolul 3 – Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2015-2020

3.1 Îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și accesibilității

3.1.1 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii interjudețene

3.1.2. Lucrări de extindere și modernizare Aeroport Iași

3.1.3. Investiții de modernizare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare

3.1.4. Extinderea și modernizarea infrastructurii de furnizare a energiei electrice

3.1.5. Extinderea infrastructurii de furnizare a gazelor naturale

3.2 Consolidarea economiei județului

3.2.1 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de tip cercetare – dezvoltare – inovare în medicină și farmacie

3.2.2. Sprijinirea proiectelor colaborative în sectorul producției de textile

3.2.3. Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (incubatoare de afaceri,

centre de transfer tehnologic, infrastructură pentru structuri de tip cluster

3.3 Creșterea calități vieții și protecția mediului înconjurător

3.3.1 Strategia Culturală a județului Iași

3.3.2. Construirea, implementarea și certificarea Sistemelor de Management Integrat în

domeniul protecției mediului, în conformitate cu standardele internaționale în cadrul

primăriilor și furnizorilor de servicii comunale

3.3.3. Eliminarea descărcărilor în râuri și lacuri de acumulare a apelor uzate necorespunzător epurate

Introducere

Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene datorită obiectivului său de reducere a disparităților economice și sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acționând asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creșterea economică, transporturile, agricultură, dezvoltarea urbană, protecția mediului, ocuparea și formarea profesională, educația.

Cauzele și caracteristicile inegalităților regionale și ale subdezvoltării sunt numeroase, ceea ce face necesar ca politicele regionale să fie multidimensionale atât ca preocupări, cât și ca orizont. Printre numeroasele cauze care pot duce la stagnarea unor regiuni, J J Van Duijn menționează: greșelile de politică regională și perturbările exogene; investițiile în exces, creșterea costului forței de muncă, declinul calitativ al strusturii economice, socializarea cererii, saturarea cererii, lipsa inovațiilor tehnologice, nesiguranța investițiilor din cauza cerințelor impuse de protecția ecologică, epuizarea materiilor prime și a resurselor energetice.

Concepte cum sunt subdezvoltarea sau inegalitatea nu sunt lipsite de ambiguități, deoarece ele se caracterizează prin numeroase atribute. În acest sens, este mai adecvat să descrii modelul de dezvoltare al unei regiuni, cu ajutorul unui profil multidimensional, incluzând printre alți indicatori: veniturile, ocupare forței de muncă, utilitățile, densitatea populației, calitatea mediului și resursele energetice.

Caracterul complex al politicii de dezvoltare regională este subliniat și de modul în care acesta integrează trei dintre obiectivele prioritare ale UE: coeziunea economică și socială, extinderea aplicării principiului subsidiarității și dezvoltarea durabilă.

Coeziunea economică și socială instituită în cadrul Tratatului de la Roma al cărui Preambul face referire la reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni. Abia în anii 1970 au fost inițiate acțiuni comunitare cu scopul de a coordona și completă financiar instrumentele naționale în materie. Aceste măsuri s-au dovedit ulterior inuficiente într-un context omunitar în care crearea pieței interne nu a determinat dispariția, contrar previziunilor, a diferențelor dintre regiuni.În 1986 Actul Unic European a introdus, pe lângă piață unică, obiectivul coeziunii economice și sociale. În perspectiva Uniunii Economice și Monetare, această baza juridică a permis actinii comunitare să devină axa centrală a politicii globale de dezvoltare din 1998.

Tratatul de la Maastricht a instituționalizat această politică în art. 158-162. C.e și s. exprimă solidaritatea între statele membre și regiunile Uniunii Europene, favorizeaa dezvoltarea echilibrată și durabilă, reducerea decalajelor structurale între regiuni și țări, precum și promovarea egalității șanselor între persoane.

Această se concretizează prin diferite intervenții financiare, mai ales prin Fondurile structurale. La fiecare 3 ani, Comisia trebuie să prezinte un raport asupra progreselor realizate în domeniul c.e și s. și asupra modului în care diversele mijloace prevăzute în tratat au contribuit la această. Această politică a ocupat a două poziție bugetară a Comunității în perioada 1994-1999 (aproape 35% din buget). Importanța sa a fost confirmată de perspectivele financiare 2000-2006. În vederea lărgirii spre țări al căror venit național net este inferior mediei comuitare, politică structurală comunitară a fost reformată în 1999 pentru ai ameliora eficientă și pentru a crește resursele bugetare.

Principiul subsidiarității are în vedere reorganizarea relațiilor între diferitele grupuri sociale și afirmă principiul conform căruia colectivitățile mari nu trebuie să intervină la nivelul colectivităților mici decât în probleme ce pot fi mai bine soluționate la eșalonul superior, cu alte cuvinte centrul nu intervine decât de o manieră subsidiară în raport cu colectivitățile de baza.

După tratatul de la Maastricht, principiul subsidiarității devine în formă următoare: ''Comunitatea acționează în limita competențelor și a obiectivelor ce îi sunt conferite prin Tratat. În domeniile ce nu țin de competență să exclusivă, comunitatea nu intervine – conform principiului subsidiarității – decât în măsură în care obiectivele acțiunii avute în vedere nu pot fi realizate de o manieră suficientă de către statele membre, ele fiind îndeplinite mai bine printr-o acțiune la nivel comunitar.''

Dezvoltarea durabilă se referă la o creștere economică ce poate răspunde nevoilor de bunăstare ale societăților noastre, pe termen scurt, mediu și mai ales pe termen lung. Acest concept se bazează pe ideea că dezvoltarea durabilă răspunde nevoilor prezente, fără a pune în pericol perspectivele viitoarelor generații.

În concluzie, este vorba de crearea condițiilor pentru dezvoltarea economică pe termen lung acordându-se atenția cuvenită protecției mediului înconjurător. Reuniunea de la Copenhaga, privind dezvoltarea durabilă a subliniat necesitatea combaterii excluderii sociale și a protecției sănătății publice.

Amintim si alte obiective de baza ale politicii de dezvoltare regională:

• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată); preîntîmpinarea producerii de noi dezechilibre;

• îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fonduri structurale și de coeziune);

• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, care contribuie la dezvoltarea economică și care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internaționale încheiate de România.

Principiile care stau la baza elaborării și aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt:

• descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunităților regionale;

• parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltării regionale;

• planificarea – proces de utilizare a resurselor (prin programe și proiecte) în vederea atingerii unor obiective stabilite;

• cofinanțarea – contribuția financiară a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională.

Capitolul 1 – Politica economică și socială a județului Iași

1.1 Prezentarea generală a județului Iași

Situat în nord-estul României, județul Iași face parte din Regiunea de dezvoltareNord-Est, alături de județele Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui. Delimitat la est de râul Prut și de granița României cu Republica Moldova, județul Iași asigură o importantă punte de legătură funcțională, economică dar și socială între țara noastră și spațiul estic, extracomunitar. Totodată, această poziționare geografică „la est de vest, la vest de est” îi conferă o serie de caracteristici distincte, care decurg direct din situarea în cea mai săracă regiune a României și a Uniunii Europene, la interferența cu influențele culturale venite din zona estică.

Municipiul Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 – 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918.

Conform datelor recensământului din anul 2011, municipiul Iași număra 290.422 de locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Peste 60.000 de studenți trec pragul universităților din oraș. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară, precum și alte patru universități publice și șapte particulare.

Cu o suprafață de 5.476 km², și o concentrare masivă a locuitorilor în municipiul Iași (290.442), județul are densitatea populației ridicată, de 141 locuitori/ km², semnificativ mai mare decât media regională de 89,6 locuitori/ km², și cea națională de 96 locuitori/ km².

Privind distribuția pe medii de locuire, se remarcă un grad ridicat de ruralitate, în contextul în care, în județul Iași, 54% din populație trăiește în mediul rural (față de 47% media națională), pe teritoriul a 93 de comune. Mediul urban este compus din cinci unități administrative, dintre care Municipiul Iași este cea mai mare așezare urbană, având o populație de mai mult de 8,5 ori mai mare decât cea a municipiului Pașcani – următorul centru urban ca număr de locuitori (33.745). Sistemul urban al județului Iași este, așadar, un sistem de tip policentric cu relații mono-direcționate, dominat de Iași.

La nivelul Regiunii Nord-Est, Municipiul Iași reprezintă principalul centru urban, având de două ori mai mulți locuitori decât următorul clasat – Municipiul Bacău, cu 144.307 locuitori. Din punct de vedere al relațiilor funcționale cu celelalte județe, Iașul face parte din zona aflată pe malul Siretului (râu care „împarte” regiunea Moldovei în două zone, pe axa nord-sud), având legături cu județele Vaslui și Botoșani. Transversal pe axa Siretului și în contrapondere cu aceasta se remarcă axa Iași-Neamț, de mai mică anvergură .

Din punct de vedere geografic, județul Iași este situat la intersecția dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc și este încadrat la vest și la est de două lunci, cele ale râurilor Siret și Prut. Înălțimile variază între 200 și 450 de metri, mai joase în regiunea de nord și mai înalte la granița cu județul Vaslui. Rețeaua hidrografică este compusă,niversităților din oraș. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară, precum și alte patru universități publice și șapte particulare.

Cu o suprafață de 5.476 km², și o concentrare masivă a locuitorilor în municipiul Iași (290.442), județul are densitatea populației ridicată, de 141 locuitori/ km², semnificativ mai mare decât media regională de 89,6 locuitori/ km², și cea națională de 96 locuitori/ km².

Privind distribuția pe medii de locuire, se remarcă un grad ridicat de ruralitate, în contextul în care, în județul Iași, 54% din populație trăiește în mediul rural (față de 47% media națională), pe teritoriul a 93 de comune. Mediul urban este compus din cinci unități administrative, dintre care Municipiul Iași este cea mai mare așezare urbană, având o populație de mai mult de 8,5 ori mai mare decât cea a municipiului Pașcani – următorul centru urban ca număr de locuitori (33.745). Sistemul urban al județului Iași este, așadar, un sistem de tip policentric cu relații mono-direcționate, dominat de Iași.

La nivelul Regiunii Nord-Est, Municipiul Iași reprezintă principalul centru urban, având de două ori mai mulți locuitori decât următorul clasat – Municipiul Bacău, cu 144.307 locuitori. Din punct de vedere al relațiilor funcționale cu celelalte județe, Iașul face parte din zona aflată pe malul Siretului (râu care „împarte” regiunea Moldovei în două zone, pe axa nord-sud), având legături cu județele Vaslui și Botoșani. Transversal pe axa Siretului și în contrapondere cu aceasta se remarcă axa Iași-Neamț, de mai mică anvergură .

Din punct de vedere geografic, județul Iași este situat la intersecția dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc și este încadrat la vest și la est de două lunci, cele ale râurilor Siret și Prut. Înălțimile variază între 200 și 450 de metri, mai joase în regiunea de nord și mai înalte la granița cu județul Vaslui. Rețeaua hidrografică este compusă, pe lângă cele două râuri majore, de un important număr de acumulări de apă (lacuri, iazuri și heleștee).

Clima județului este una de tip temperat-continentală cu microclimate specifice în zonele de dealuri înalte, respectiv lunci cu altitudine redusă. Temperaturile de pe teritoriul județului variază între -36 grade iarna și +40 grade Celsius vara, media anuală fiind de aproximativ +9,5 grade Celsius.

Vegetația județului este specifică silvostepei, cu păduri de foioase și pajiști în zona dealurilor ce se completează în zonele plate de culturi agricole, în special de porumb și sfeclă de zahăr. Fauna este reprezentată de specii de animale de deal și câmpie înaltă (lupul, căprioara, porcul mistreț, iepurele de câmp etc.) iar fauna acvatică este compusă în special de somn și biban în apele curgătoare și crap în lacuri și iazuri. Resursele naturale din județul Iași sunt reprezentate în special de materiale de construcții – pietrișuri, argilă, nisip, gresii în schimb solurile sunt de tip cernoziomuri, soluri brune și aluviale.

1.2. Prezentarea socio-culturala a judetului Iasi

Județul Iași beneficiază de un patrimoniu construit spectaculos, aici fiind înregistrate 1.630 de monumente de patrimoniu construit, ceea ce poziționează județul pe locul al doilea pe plan național, după București. Este reflectată astfel parțial importanța socio-economică, politică șiculturală deosebită a regiunii și, respectiv, a municipiului Iași în istoria Moldovei și României.

Dintre cele mai importante monumente clasate de către Ministerul Culturii amintim:

Palatul Culturii – ridicat între anii 1906-1925 și inaugurat în 1926 de către Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al României moderne, este creația cea mai însemnată arhitectului I.D. Berindei.

Catedrala Mitropolitană – pusă în funcțiune în anul 1887 și găzduind picturi de Gheorghe Tăttărescu, catedrala găzduiește racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi – ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, structura exterioarărămâne unică în cadrul arhitecturii ecleziastice românești.

Mănăstirea Golia – veche ctitorie a marelui logofăt Ioan Golia, datând din secolul alXVI-lea. Turnul Goliei este cea mai veche construcție arhitecturală din Iașii secoluluial XVI-lea.

Muzeul Unirii – deschis în 1959, când se sărbătorea centenarul Unirii, muzeul își are sediul în palatul de secol XIX ce a servit drept reședință domnitorului Al.I. Cuza.

Palatul Ruginoasa – Reședința de vară a domnitorului Al. I. Cuza, palatul a fostconstruit la începutul secolului al XIX-lea.

Muzeul arheologic Cucuteni – este amenajat în situl unde au fost descoperite primele vestigii ale culturii neolitice Cucuteni.

Din Raportul privind Restaurarea Monumentelor 2007-2012, realizat de Direcția Județeană pentru Cultură Iași, reiese că există o serie de șantiere ce includ 19 monumente sunt în proces de restaurare (fie în plin proces de execuție, fie avizate dar fără finanțare, fie cu buget alocat parțial); 18 monumente aparținând cultelor sunt restaurante din fondurile preponderent de la Ministerul Culturii; iar patru obiective industriale sunt încadrate ca monumente istorice abandonate, aflate în stare gravă de degradare (Fabrica de Cărămizi Ciurea, Fabrica de Țigarete, Fabrica de Bere și Fabrica Nicolina).

Patrimoniu cultural – tradiții și momente specifice identității locale.

Spiritul Iașului – fie că vorbim de municipiu sau de întreg teritoriul administrativ – este încărcat deo efervescența caracteristică inovării și diversității culturale, dublată de un cadru istoric tumultuos.

Pot fi astfel menționate episoade cheie pentru specificul românesc și al construcției statutului națiune, precum prima carte de legi în limba română (Carte românească de învățătură de lapravilele împărătești și de la alte giudețe, 1646), prima reprezentație de teatru în limba română, primul muzeu din România (Muzeul de Istorie Naturală din Iași, 1834), prima universitate română (Universitatea din Iași, 1860), Asociația culturală Junimea (1863).

Astfel, odată cu redeschiderea în 2012 a Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași, viața teatrală s-a revitalizat până la includerea în stagiunea punerilor în scenă realizate de regizori invitați. Un festival internațional tematic de teatru (altul decât Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr organizat de Teatrul pentru copii și tineret „Luceafărul“) lipsește însă de pe piața culturală ieșeană. Și dinamica teatrului alternativ este relativ amorțită, dacă avem în vedere atât potențialul existent (facultatea de teatru de la Iași este un reper al breslei la nivel național), cât și activitățile teatrelor independente (precum Teatrul Bonton și Teatrul Fix) sau pentru artiști amatori (Casa de Cultură a Studenților, Școala Populară de Arte „Titel Popovici”, Casa municipală de cultură „Mihai Ursachi” etc.).

Activitatea Operei Naționale Române Iași s-a dinamizat în mod semnificativ, spectacolele organizate bucurându-se de aprecierea publicului larg. Lucrurile stau însă diferit pentru Filarmonicade Stat Moldova din Iași, mai ales din cauza condițiilor improprii în care funcționează, având sediul parțial transformat în șantier (iar clădirea fiind în litigiu). Faima extraordinară a Filarmonicii ieșene a depășit granițele țării, un singur exemplu în acest sens fiind funcționarea a două cvartete de coarde în interiorul ei (și numeroasele concerte la care au participat pe plan internațional). Totuși, Filarmonica nu este suficient promovată în regiune (deși e singura instituție de gen de asemenea factură din regiunea Nord-Est) și asta și din cauzele menționate mai sus.

Cu situația sediului impropriu se confruntă în prezent și Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”,care are nevoie de un spațiu nou de funcționare, viabil pentru fondul de carte existent șievenimentele culturale pe care dorește să le desfășoare în viitor. Alte biblioteci importante din Iași(precum Biblioteca Central Universitară „Mihai Eminescu” și Biblioteca Filialei Iași a Academiei

Târgul național de ceramică Cucuteni 5000 care a ajuns la a 31-aedițieși se desfășoară în fiecare lună iunie în Parcul Copou și cu sprijinul autorităților locale, precum și Festivalul Folcloric Trandafir de la Moldova ajuns în octombrie 2014 la a 46-a ediție, organizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, ne arată că este posibilă continuitatea proiectelor la nivel de tradiții și meșteșuguri, ele fiind un gen de manifestări apreciate de public.

Fenomenul are loc și la scară restrânsă, respectiv prin evenimentele din diferite comune dedicate păstrării obiceiurilor și datinilor strămoșești, fie ele ale familiei (nuntă, înmormântare etc.), fie ale satului (de iarnă, de seceriș, de Sânziene etc.). Dacă tradiționala confruntare a mascaților de la Ruginoasa (între Deleni și Văleni) de Anul Nou nu este doar faimoasă, dar a fost și împiedicată să se desfășoare, pentru prima dată în decembrie 2012, alte obiceiuri precum cel de Mărțișor, Sipetul Bunicii (de Florii) sau Șezătorile prind contur în anumite comune datorită colaborării dintre școală, biserică (după caz) și autoritățile locale sau județene (prin centrul numit). Și obiceiul culesului a început să fie valorificat în zona podgoriilor cu tradiție, din octombrie 2012 având loc anual Festivalul de Folclor Cotnari – primul vin al anului.

Totuși, observăm că eforturile pentru evidențierea meșteșugurilor și tradițiilor ar mai putea fi intensificate, atât pentru dezvoltarea unor activități specifice în cadrul Complexului de la Marginea (precum ateliere de olărit pentru copii, tineri, adulți, în școli de vară sau rezidențe), precum și prin deschiderea de case-muzeu în sate bogate în obiecte tradiționale vechi, situate în apropiere de orașe cu potențial turistic, respectiv în comunele de pe Axa Târgu Frumos – Ruginoasa – Cucuteni –Hîrlău– Deleni.

Ajungând cu trecerea în revistă la categoria Festivaluri, nu putem să nu menționăm proaspătul Festival de Literatură și Traducere Iași, un eveniment de anvergură aflat la prima ediție în octombrie 2013 și care a beneficiat de un buget semnificativ alocat de Consiliul Județean Iași prin intermediul Muzeului Literaturii Române.Din Raportul preliminar al FILIT, reiese că în 5 zile de festival au avut loc 100 de evenimente, cu 180 de invitați din țară și din străinătate (autori, traducători, directori de festivale internaționale etc.) și 100 de jurnaliști români și străini acreditați și16.000 de vizitatori la evenimentele FILIT. De remarcat este intensitatea promovării evenimentului la nivel regional și intenția organizatorilor de a avea aderență în timp și la publicul de peste Prut.

În același registru, observăm că aceste manifestări sunt firești în Iași, având un public interesat, poate și ca urmare a importanței industriei de carte în zonă. Se remarcă fără doar și poate activitatea Editurii Polirom, editura ieșeană de renume național, considerată „una dintre cele mai mari edituri de pe piața locală”,dar și celelalte edituri active, precum Editura Timpul, Editura Universității„Al.I. Cuza”, Editura Alfa, Editura Gama etc.

Un alt eveniment semnificativ pentru dinamică vieții sociale ieșene și recunoscut la nivel național pentru numărul uriaș de vizitatori este cel numit generic Sărbătorile Iașului, care au loc înainte și după data de 14 octombrie, când de ziua Sfintei Paraschiva un număr impresionant de oamenivizitează Iașul (peste jumătate de milion în ultimii ani).

Sectorul independent, reprezentat de organizații neguvernamentale, fundații și asociații care derulează activități în domeniul cultural, începe și el să fie tot mai activ, câteva remarcându-se, precum: Fundația „Corona”, Asociația culturală „Junimea 90”, Asociația culturală „Zon@literară”, Asociația „Compania FaPt”, Asociația „Vector”, Fundația Culturală Timpul, Asociația „RevistaConvorbiri Literare” etc. Evoluția sectorului independent este esențială pentru dinamică vieții culturale ieșene, iar în acest sens conținutul de calitate ridicată, parteneriatele și deschiderea spre sprijin financiar sunt elemente-cheie pentru vizibilitatea și continuitatea activităților lor.

Județul Iași este bogat în arii protejate de interes local și național. Amenajate și protejate corespunzător, acestea pot influența semnificativ atât calitatea vieții rezidenților, cât și dinamicitatea economiei locale. Astfel, perimetrele speciale forestiere16 precum pădurile Ciric,Socola, Pădurea Brândusa-Ticau-Cârlig, sunt importante mai ales pentru calitatea lor de a oferi o “centurăverde” față de localități și pretabilitatea lor pentru întreprinderea de activități de agrement. Eleșteiele Jijiei si Miletinului, lunca Siretului Mijlociu, Pădurea Bârnova, Pădurea Miclești – desemnate arii speciale avifaunistice, contribuie la diversitatea peisagistică și practicarea pescuitului sportiv. Mai mult, pe teritoriul județului Iași există o serie de situri Natura 200018, fiecare având potențial de a fi valorificate.

Studiu de caz: Drumul Vinului

Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei are un potențial turistic însemnat, în special prin constituirea circuitelor tematice și încurajarea activităților de nișă, precum cicloturismul. Un program de tip „drumul vinului” urmărește conectarea atracțiilor turistice corelate de cultura viei și vinului (spre exemplu, de la muzeul tematic din Hîrlău și infrastructura pentru degustări din spațiul viticol ieșean) și potențarea elementelor specifice peisajului cultural viticol (spre exemplu peisajul caracteristic zonelor Bucium – Uricani și Cotnari – Hîrlău).

Deși au existat multiple demersuri în vederea realizării de circuite turistice de acest tip, cele mai multe dintre aceste inițiative au acoperit doar stadii preliminare precum identificarea atracțiilor turistice, realizarea de materiale informative etc. Astfel de trasee nu sunt în prezent marcate și semnalizate, informațiile disponibile despre atracțiile din zonă nu sunt ușor accesibile, și nu sunt dezvoltate serviciile turistice conexe (cazare, facilități pentru diverse grupuri țintă de nișă, precum cicliști sau persoane vârstnice ce întreprind în astfel de circuite internaționale). Istoria vinului din județul Iași beneficiază de asemenea de o frumoasă istorie, ce poate fi valorificată prin inițiative culturale, dar și prin arta de a transmite povești. De altfel, cine nu ar vrea să afle că în podgoria de la Iași, Ion Ionescu de la Brad prepara în 1841 primul vin spumant din România, fapt ce va influența anumite decizii politice ale Domnului Moldovei din acel timp

Potențialul, și implicit oferta turistică în județul Iași trebuie privită atât din punct de vedere al valorificării patrimoniului cultural și natural, cât și din perspectiva valorificării turismului de nișă, precum și dezvoltarea activităților de agrement. Mai mult, este important de recunoscut diferitele tipuri de consumatori pentru fiecare activitate conexă turismului.

Astfel, o viitoare strategie pentru impulsionarea turismului din județ ar trebui să ia în considerare specializarea și comunicarea unei valori adăugate clare pentru potențialul turist. Exemple pot include turismul de afaceri, turismul pentru servicii de sănătate, dar și activitățile de agrement – itinerarii culturale, practicarea sporturilor în aer liber etc.

Distribuția teritorială pentru monumentele istorice și atracțiile turistice din județul Iași relevă un grad de dependență însemnat față de infrastructura rutieră. Astfel, sunt necesare lucrări de modernizare și reabilitare pentru principalele axe de transport. Din cauza deteriorării drumurilor de acces și de tranzit către obiectivele turistice, atât tur-operatorii, cât și turiștii sunt refractari în a întreprinde vizite în zonă.

Mai mult, începând din 2007, cel mai mare complex muzeal din regiune – Palatul Culturii din Iași, ce cuprinde 4 muzee –, a fost închis pentru reabilitare și reorganizare, ceea ce a dus la o scădere cu peste 250.000 de vizitatori anual.

Un spațiu comercial care se pare că reușește să suplinească lipsa spațiilor adecvate pentru evenimente culturale, sportive și de divertisment este complexul Palas Mall Iași. Situat în spatele Palatului Culturii, a fost deschis în mai 2012 și de atunci găzduiește (cu preponderență fără niciun cost din partea organizatorilor) o gamă largă de evenimente, de la recitaluri de pian, vioară, saxofon, teatru de păpuși, parade de modă, târguri tematice, proiecții de filme în aer liber, piese de teatru la spectacole ale Operei sau Filarmonicii ieșene.

Amplasarea acestui mall în apropierea Palatului Culturii și împărțirea unui spațiu comun extrem de bine amenajat, respective grădina palatului, potențează în viitor transferul vizitatorilor complexului comercial spre sălile muzeale ale Palatului Culturii. În condițiile în care se estimează un trafic de 30.000 de persoane pe zi (mai mult de 10 milioane de persoane pe an), putem presupune că numărul vizitatorilor plătitor de bilet va fi foarte crescut în momentul în care Palatul Muzeelor își va deschide porțile.

Structurile de cazare înregistrate oficial la nivelul județului Iași sunt în principal hoteluri și pensiuni turistice. Dacă municipiul Iași oferă o diversitate de astfel de structuri, ce pot răspunde unei cereri variate – de la hosteluri și până la hoteluri de 4 stele, situația în restul teritoriului semnalează decalaje semnificative. Astfel, în zona Cotnari-Hîrlău nu apare înregistrată nicio structură oficială de cazare, în ciuda potențialul turistic. Având în vedere interdependența caracteristică acestui sector economic între accesibilitate, marketing și calitatea obiectivului propriu-zis, situația actuală indică necesitatea abordării integrate pentru încurajarea dezvoltării acestui sector. Inițiative private există (spre exemplu, conacul Polizu din proximitatea orașului Hîrlău, recent restaurat și care și-a diversificat serviciile pentru a include cazare și organizare de evenimente), însă sunt slab interconectate.

Având în vedere că oferta turistică nu este promovată unitar, dar mai ales deoarece majoritatea obiectivelor din județul Iași nu sunt incluse în pachetele integrate ale tur-operatorilor, nivelul de utilizare al structurilor de cazare înregistrează praguri modeste. Structurile de cazare nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate, în 2012, indicele de utilizare netă fiind de doar 31%, în scădere față de anul 2007 când acesta ajungea la 45,1%.

Puncte tari in turism ale judetului Iașislabe

Număr ridicat al monumentelor istorice

Resurse naturale și de patrimoniu care se pretează la activități turistice și de agrement;

Existenta unor surse de informare și promovare care integrează oferta turistică a județului;

Investiții recente ce au valorificat puncte de atracție importante din municipiul Iași

Investiții recente în organizarea unor evenimente culturale de mare amploare

Puncte slabe in turism ale judetului Iași abe

Signalistică foarte puțin dezvoltată;

Surse de informare disparate;

Structuri turistice conexe( restaurante, spații destinate organizării de evenimente de afaceri etc.) slab dezvoltate;

Slaba dezvoltare a amenajărilor și serviciilor care să permită o generare mai mare de venituri directe pentru comunitățile destinație;

Slaba accesibilitate prin mijloace de transport alternative (transport în comun, piste de biciclete etc.);

Accesibilitate rutieră scăzută în principalele zone de interes, în special în afara municipiului Iași;

Nivelul duratei medii de ședere scăzut

Obiective importante de patrimoniu – situl

Cucuteni – slab valorificat

Slaba dezvoltare a itinerariilor turistice

1.3. Prezentarea economica a judetului Iasi

Orasul Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Județul Iași ocupă locul opt în România din punct de vedere al Produsului Intern Brut. Conform Institutului Național de Statistică, județul Iași contribuia, în anul 2010, cu 3,08% la PIBul național și cu 29% la cel regional, valoarea PIB-ului în termeni absoluți fiind de 16.122,8 milioane lei. Deși în 2009 PIB-ul județului a scăzut, acesta a crescut în perioada 2008-2010 cu 7,07%.

Prognozele pentru perioada următoare arată o evoluție pozitivă, pe fondul unei creșteri economice ponderate la nivel național și regional, de aproximativ două puncte procentuale. Se observă însă o dinamică inferioară celei estimate la nivel național, similară însă cu cea din regiunea Nord-Est.

În ceea ce privește evoluția numărului mediu de salariați în perioada 2008-2013, aceasta se remarcă printr-o scădere în 2009, la 153.500 persoane (față de 164.900 persoane în 2008, la începutul crizei), atingând un nivel minim în anul 2011 (134.600 persoane). În luna august 2013, în județul Iași erau înregistrați un număr de 147.370 salariați, peste estimările oficiale ale începutului de an . Totodată, cifrele arată o evoluție mai bună decât cea la nivel național și regional, în sensul că, procentual, în județul Iași s-au pierdut mai puține locuri de muncă în comparație cu restul regiunii sau cu media națională .Estimările pentru anii viitori arată o tendință pozitivă, de până la 142.700 salariați în 2016, insuficientă totuși pentru a atinge valorile anului 2008.

Această tendință este, pe de o parte, o manifestare a efectelor pe termen lung, pe care criza economică le-a produs în economia locală, iar pe de altă parte, reprezintă consecința procesului de dezindustrializare și restructurare a activității economice, în condițiile dispariției unor agenți economici mari angajatori, dar și a plecărilor masive la muncă în Uniunea Europeană. Rata șomajului a fost de asemenea influențată de criza economică. În luna septembrie 2013, rata șomajului înregistrat în județul Iași era de 5,04%.

Situația de ansamblu trebuie văzută diferit, pe două paliere de dezvoltare: municipiul Iași și restul teritoriului județean. Pe lângă rata șomajului alți indicatori trebuie luați în considerare pentru evaluarea corectă a robusteții mediului economic. Foarte relevant este faptul ca o mare parte a populatiei din comune se ocupa cu agricultura de subzistenta.

Mediul de afaceri local este dominat de servicii, cu o pondere de 79% din totalul firmelor înregistrate în județul Iași, față de 18% în sectorul de industrie și construcții. Această situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde ponderea pentru aceleași sectoare este 78%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit). Conform statisticilor ANAF (2011 ),în județul Iași sunt înregistrate și active 12.868 firme, dintre care 36 întreprinderi au mai mult de 250 salariați. În ceea ce privește cifra de afaceri generată de întreprinderile ieșene, 49% provine din sectorul serviciilor, 46% din industrie și construcții și 3% din agricultură. Raportul între cifra numărul de firme și cifra de afaceri arată faptul că aproximativ 20% din întreprinderile din județ generează aproape jumătate din cifra de afaceri.Mai mult, deși mediul rural concentrează 57% din totalul populației (417.585 pers.), numai 12.606 (14,14%) sunt active în cadrul întreprinderilor ce își desfășoară activitatea în județ. Totodată, numai 21,11% din cifra de afaceri generată de județ provine din mediul rural.

Cea mai mare densitate a firmelor se regăsește în mediul urban, în special în municipiile Iași și Pașcani, precum și în imediata apropierea a acestora și în Zona Metropolitană Iași. Dintre acestea, 99,72% sunt IMM-uri, situație foarte asemănătoare cu distribuția la nivel național (99,64% ). După cum se poate observa, 87,36% dintre întreprinderile din mediul urban din județul Iași sunt microîntreprinderi, 10,50% sunt întreprinderi mici, iar 1,85% sunt întreprinderi mijlocii.

Conform datelor ANAF 2011, Zona Metropolitană Iași (municipiul Iași și comunele Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului, Victoria și observatorii Comarna, Movileni, Prisăcani, Țuțora și Mogoșești) cuprindea 10.704 firme dintr-un total de 12.868 firme din județ. Mai mult, municipiul Iași angajează aproximativ 85% din forța de muncă ieșeană (75.406 persoane) și participă cu peste 71% lacifra de afaceri a județului (aproximativ 12 miliarde lei). De-a lungul perioadei 2008-2012, numărul de firme a scăzut cu aproximativ 18,5%, ceea ce, în cifre absolute, reprezintă 2.865 firme închise în județ, dintre care 2.200 în mediul urban.Astfel, în doar trei ani au fost închise peste 27% dintre cele menționate anterior, 18,53 % dintre categoria întreprinderilor mici și peste 16,5% din întreprinderile micro. Pe de altă parte, dispariția a numai patru companii mari a însemnat pierderea a peste 1.000 de locuri de muncă.

Comparativ cu anul 2008, în 2011 firmele active în mediul rural au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de 47,85%. Cu toate acestea, creșterea volumului cifrei de afaceri – cel mai probabil pe baza fluctuațiilor prețurilor – nu a fost susținută de creșterea sau menținerea numărului actorilor economici activi. Astfel, numărul întreprinderilor a scăzut cu 24,56%, iar numărul salariaților cu aproximativ 11%. Evoluția cifrei de afaceri în județul Iași arată că sectorul industriei și cel al serviciilor au fost afectate de criza economică, acesteareintrând însă pe un trend crescător începând cu anul 2010. Sectorul terțiar a fost cel mai afectat de recesiune, industria și construcțiile având, la nivelul anului 2012, o creștere mai rapidă decât celelalte sectoare. De asemenea, sectorul primar, agricultura, se află pe o pantă ascendentă, deși creșterile de la an la an nu sunt spectaculoase.

Între anii 2008-2012 se observă o creștere a cifrei de afaceri din sectorul industrie și construcții, cu 33%, o creștere a agriculturii cu peste 52% și o scădere a serviciilor cu 11%. Această situație indică o revigorare a sectorului industriei și construcțiilor în mediul urban ieșean pe perioada de recesiune economică și o scădere a sectorului serviciilor.

În profil teritorial, o descreștere semnificativă a cifrei de afaceri în perioada crizei economice s-a înregistrat în orașul Hârlău, în cei trei ani reducându-se cu aproximativ 43%. Evoluții pozitive ale cifrei de afaceri au înregistrat municipiile Iași (+5,05%) și Pașcani (+24,19%). Corelând creșterea cifrei de afaceri cu scăderea numărului de salariați, putem intui că a existat o tehnologizare a proceselor și/sau o creștere a productivității muncii, asociată unor investiții noi în zonă. Peste un sfert (26%) din cifra de afaceri a mediului urban generată în sectorul industrie și construcții provine din construcții, locul doi este ocupat de fabricarea de autovehicule și alte mijloace de transport (20%), iar 12% provine din producția de energie, gaze și căldură. Industria prelucrătoare are contribuții importante la cifra de afaceri a mediului urban prin industria alimentară, a băuturilor și tutunului (8%), industria textilă (6%) și industria metalurgică (5%). Ponderile menționate mai sus se reflectă în analiza din punct de vedere al intensității procesului tehnologic , cele mai numeroase fiind firmele cu intensitate tehnologică joasă – ceea ce implică valoare adăugată scăzută și o competitivitate mai scăzută pe piața internațională. După cum se poate observa, în perioada 2008-2012 numărul lor s-a aflat într-o continuă descreștere.

Volumul total al exporturilor generate în județul Iași s-au dublat în perioada 2008- 2012, existând o creștere de 104%. Județul Iași contribuie doar cu 1,47% din exporturile țării și cu 30% din cele ale regiunii, ceea ce demonstrează competitivitate mai ridicată în plan regional față de cel național.Totuși, față de valorile anului 2010, exporturile ieșene sau dublat, ajungându-se de la 161.896 la 348.631 mii euro.

Analiză aprofundată in industria farmaceutică.

Pe lanțul de valoare al industriei farmaceutice se regăsesc agenții economici activi în fabricarea produselor și preparatelor farmaceutice (clasa CAEN 21) și comerțul cu produse farmaceutice (codurile CAEN 4646 și 4773). La nivel agregat, companiile active în această industrie ocupă locul trei în Romania, după București și Cluj, dar primul loc la Fabricarea produselor farmaceutice de bază (CAEN 2110). În ce privește numărul de salariați din industrie, județul Iași se poziționează pe locul patru, la egalitate cu județul Cluj (3.086 salariați) după Ilfov, București și Argeș. La nivelul județului, cele mai importante întreprinderi sunt Antibiotice SA și FitermanPharma, ambele situate în Municipiul Iași. Cele două companii însumau, în 2012, 96% din cifra de afaceri din industrie la nivel de județ (858.416.812 lei) și 95% din numărul de salariați.

Analiză aprofundată in industria de textile și confecții

Industria de textile și confecții împreună cu industria încălțămintei fac parte, din punct de vedere al intensității tehnologice, din categoria de tehnologie joasă. Din cele trei subdomenii principale ale acestui sector, respectiv fabricarea produselor textile (clasa codurilor CAEN 13), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (clasa codurilor 14) și fabricarea încălțămintei (clasa codurilor CAEN 15), ultima categorie este cel mai slab reprezentată la nivelul sectorului. Conform datelor oficiale ANAF, în 2011, industria textilă avea o cifră de afaceri de peste 406 milioane de lei fiind angajați aproximativ 6.500 de persoane. La nivelul județului, cele mai importante companii sunt Te-rox Prod SRL Pașcani, Iasitex SA, Eurotex Company SRL și Confecții Integrate Moldova generând 49% din cifra de afaceri a acestui domeniu. În ceea ce privește forța de muncă, cele patru întreprinderi angajează circa 26% din salariații din industria de textile, confecții și încălțăminte.

Analiză aprofundată in industriile creative

Județul Iași concentrează la nivelul anului 2009 aproximativ 3% din salariați în industrii creative. Mai mult, sectorul generează 1,85% din cifra de afaceri județeană. Analizând rezultatele studiului „Importanța economică a industriei creative: o perspectivă teritorială” elaborat în anul 2011 de către GEA Strategy&Consulting, patru domenii se remarcă având o importanță deosebită comparativ cu media națională. Astfel, activitățile de arhitectură, cele ale agențiilor de publicitate, serviciile de tipărire, dar și de dezvoltare a soft-ului specializat sunt domenii ce indică o relativă specializare a județului Iași.

Dacă în perioada 2002-2009, trendul general a fost de creștere (conform aceluiași studiu național), din datele prezente reiese o tendință descrescătoare. Pe baza acestor cifre, putem specula însă că nu doar criza financiară globală a generat această diminuare semnificativă, dar și tendința de relocare a unor întreprinzători – fie spre vestul țării (zonele Timiș și Cluj sunt de asemenea recunoscute ca foarte active în industria software), fie în afara țării. Acest fenomen de migrare poate fi stopat prin măsuri specifice de sprijinire a antreprenorilor locali din aceste domenii, si nu numai.

Este poate important de menționat că în cadrul industriilor creative, ramura cu cea mai mare contribuție din punct de vedere al contribuției la PIB-ul românesc, la ocuparea forței de muncă, la productivitatea muncii, este industria de software. Această ramură singură surclasează ramura unităților de cazare și a alimentației publice. O altă ramură care se remarcă este industria de carte. În cadrul industriilor „nucleu” al industriilor creative, ocupă o pondere de 17% din punct de vedere al ponderii valorii adăugate brute. Un rol important în acest sens îl au editura ieșeană de talie națională Polirom, precum și editurile Universității „Al.I. Cuza”, Timpul, Alfa, Gama etc. Strict raportat la județul Iași, pe lângă industria de software, care se menține în continuare în fruntea celor mai productive afaceri creative, se remarcă activitățile corelate cu industria publicațiilor (fie ea tipărire și editare de carte, editare audio sau ziare), urmată la mica distanță de domeniile arhitectură, publicitate și design. Amploarea fenomenului de coagulare a domeniului industriilor culturale și creative la nivelul județului Iași se remarcă și din faptul că există o serie de organizații sau instituții de stat care desfășoară proiecte pe această temă. Avem două exemple elocvente în acest sens care sunt o dovadă a evoluției domeniului. Implicarea Universității de Arte „George Enescu” din Iași în proiectul Promovarea Antreprenoriatului în Industrii creative (2010-2013), cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în oameni!”, care a presupus chiar în 2013 organizarea unei serii de traininguri pentru tineri creative dornici să lanseze o afacere în oricare din cele 11 domenii vizate (advertising; arhitectură; arte și antichități; meșteșuguri; design; modă; film, video și fotografie; software, jocuri și publishing electronic; muzică și performingarts; publishing; televiziune și radio), precum și a două seminarii regionale (iunie și noiembrie 2013) cu invitați importanți din zona industriilor creative ieșene și care sau bucurat de un public numeros.Apoi, se mai remarcă și activitatea ONG-urilor preocupate de temă, precum Asociația Industrii Creative, care pe lângă proiectele proprii, oferă servicii de consultanță și training în antreprenoriat, management, finanțări europene, marketing etc., pentru IMM-uri, antreprenori, artiști și meșteșugari din industriile creative, vizând un public specializat din zona autorităților publice, ONG-urilor, școlilor și universităților din domeniu pentru dezvoltarea de parteneriate strategice pentru proiecte destinate creșterii potențialului creativ și cultural.

În ceea ce privește activitatea economică în domeniul agricol, în județul Iași, producția vegetală are o importanță relativ însemnată în raport cu producția regională și națională. Astfel, producția de sfeclă de zahăr din județul Iași reprezintă 9,1% din cea națională, în timp ce alte culturi contribuie la nivel național astfel: cereale boabe 1,75%, leguminoase 3,53%, plante uleioase 2,21%, cartofi 3,08%, legume 4,18%, rădăcinoase 4,67% și pepeni verzi și galbeni 3,98%. Evoluția producției vegetale în județul Iași a înregistrat fluctuații semnificative în perioada 2007-2012. Astfel, dacă la nivelul anului 2011, producția de cereale boabe înregistra un nivel de 509.882 de tone, în 2012 acest nivel a scăzut cu 56%, ajungând la 225.574 de tone. Tendința diminuării producției caracterizează majoritatea culturilor, însă nu într-un ritm atât de abrupt precum în cazul cerealelor. Plantele uleioase au înregistrat o descreștere de 47% în intervalul 2011-2012, iar producția de sfeclă de zahăr o diminuare cu 29.151 de tone în 2012 față de nivelul cel mai ridicat din 2010, de 94.670 de tone.

Producția animală a cunoscut, de asemenea, fluctuații semnificative. Considerând producția medie pentru produse precum carne pentru consum, lapte, lână, ouă și miere, în intervalul 2007-2012, sunt prezentate în graficul alăturat deviațiile procentuale. Astfel, producția de miere înregistrează cele mai mari oscilații, nivelul anului 2009 de 391 de tone reprezentând o scădere cu 49% față de producția medie de 760 de tone. Similar, producția de lapte cunoaște o scădere semnificativă în perioada 2010-2012 față de 2007-2009. Dacă în 2008 se produceau 2.143 hectolitri, în 2012 nivelul era doar de 1.439 hectolitri.

Analiză aprofundată in activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare

Cercetarea reprezintă elementul catalizator pentru trecerea de la economia tradițională la specializarea inteligentă și creșterea competitivității economice, utilizând punctele forte locale în ceea ce privește tehnologia folosită, resursele umane și alți factori de producție. Orientarea către inovare este parte din politicile Uniunii Europene și a fost integrată de România în cadrul documentelor programatice referitoare la perioada 2014-2014 (Strategia Națională de Competitivitate, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI), planurile de dezvoltare regională etc). Recomandările urmăresc dezvoltarea susținută de investiții în cercetare precum și tehnologie.

În județul Iași există un singur institut național de cercetare, și anume, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică – IFT Iași (INCDFT–IFT), cu sediul în municipiul Iași. Acesta desfășoară activități de CDI în parteneriat, atât cu institute de cercetare și universități, în cadrul programelor naționale și internaționale de cercetare, cât și cu parteneri industriali. În institut se derulează cercetare fundamentală, aplicativă și tehnologică, cât și producție de laborator în domenii de CDI precum materiale avansate cu proprietăți fizice și structurale speciale, aplicații bazate pe materiale avansate și aplicații bazate pe fenomene noi, inclusiv magnetice. INCDFT–IFT avea, în 2012, cifra de afaceri de 16,89 milioane lei și 75 de salariați, conform datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În ceea ce privește dezvoltarea institutului, prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”, acesta este beneficiarul unui Centru Euroregional de Cercetări Avansate pentru Senzori și Sisteme de Senzori pe Bază de Micro și Nanomateriale Magnetice – MAGNESENS. Scopul acestui proiect desfășurat în perioada 2010-2013 este crearea unui centru de referință, unic la nivel național, în domeniul senzoristicii. Sub egida filialei din Iași a Academiei Române, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” derulează programe de interes economic, filosofic, psihologic, pedagogic, sociologic și juridic. Unul dintre proiectele importante ale acestui institut, Societatea Bazată pe Cunoaștere – cercetări, dezbateri, perspective –, a fost realizat cu ajutorul programului POSDRU și s-a încheiat în primăvara anului 2013.

Alte institute relevante de cercetare-dezvoltare sunt Institutul de Inventică Iași (cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și concepție inovativă, brevete de invenție, modele de utilitate, modele industriale, servicii de consultanță pentru inovare), Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași ce derulează proiecte în domeniul chimiei organice și anorganice și Institutul Național pentru Construcții INCERC – Filiala Iași. În ceea ce privește centrele de cercetare din Iași, sunt importante de menționat următoarele: Centrul de Cercetări pentru Oenologie – Iași din cadrul Academiei Române (competența științifică: tehnologia de producere și condiționare a vinului; analiza fizico-chimică a vinului; microbiologia vinului; efecte biologice și medicale ale vinului) și Centrul de Cercetare și Transfer Tehnologic Polytech, din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” desfășoară activități de cercetare științifică, fundamentală și aplicativă, transfer tehnologic, consultanță, proiectare și prestări de servicii, în domenii specifice universității.

Datele furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în 2011 arată că la nivelul județului Iași existau 39 de întreprinderi care aveau ca principală activitate cercetarea-dezvoltare, dintre care, 37 se regăseau în Municipiul Iași. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, INCDFT–IFT are cea mai mare pondere în total (circa 11.000.000 lei), aceasta fiind echivalentă cu suma cifrelor de afaceri a următoarelor 23 de întreprinderi din domeniu.

Puncte tari pentru mediul economic:

Zona cea mai dezvoltată din regiunea Moldovei, din punct de vedere economic

Zonă propice pentru investiții de tip greenfield și brownfield, în condițiile existenței unor terenuri și spații ce pot fi puse la dispoziția investitorilor

Activități de transfer tehnologicși de CDI

Specializare în domenii intensive în tehnologie sau cunoaștere– IT, industrii creative, industria farmaceutică

Structuri de învățământ și formare a forței de muncă diverse și dezvoltate

Resurse umane bine pregătite

Costuri reduse ale resursei umane

Puncte slabe pentru mediul economic:

Poziționarea în cea mai puțin dezvoltată zonă a României

Lipsa capitalului economic pentru investiții și dezvoltare

Poziție de izolare față de principala piață de desfacere din România – București și față de piețele dezvoltate din Europa

Structuri de sprijin slab dezvoltate și nivel scăzut de asociativitate și proiecte în parteneriat

Preponderența lohn-ului în domeniul serviciilor IT sau în industria textilă

Orașe mici afectate de procesul de destructurare economică

Polarizarea economiei în jurul Municipiului Iași

Capitolul 2 – Proiecte implementate în orașul Iași cu sprijin finaciar-european în perioada 2013-2014

Anul 2013 a reprezentat pentru Municipiul Iași perioada în care marile proiecte inițiate cu sprijin financiar european au început să prindă contur în infrastructura orașului. În 2013, s-a finalizat proiectul „Axa Culturală – Dezvoltare rețea rutieră în zona culturală, istorică și turistică a municipiului Iași”, o vastă întreprindere urbanistică în valoare de peste 90 de milioane de lei. Acest prim proiect încheiat cu succes a relevat nu numai capacitatea municipalității de a obține fonduri europene, ci și de a le da dimensiuni concrete. Unele proiecte importante sunt în faze avansate de finalizare, în timp ce altele sunt în curs de implementare.

Tot în anul 2013, Municipiul Iași a demarat oficial campania de obținere a titlului de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021.

2.1 Proiecte europene finalizate în anul 2013

Proiect : Dezvoltare rețea rutiera în zona culturală, istorică si turistică

Valoarea investiției: 69.413.981,06 lei

Imagine 2.1: Manastirea Trei Ierarhi Imagine 2.2: Manastirea Golia

Obiective realizate: Obiectivul proiectului a constat în creșterea atractivității zonei pentru potențiali investitori și pentru turiști, precum și creșterea accesibilității rutiere și pietonale în zona centrală a orașului. Situată în partea de nord-vest și centru a orașului, Axa Culturală străbate zona cea mai densă în obiective culturale, istorice și turistice: Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitană, Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, Filarmonica Moldova, Mănăstirea Golia, Parcul Copou, Parcul Expoziției.

Anul 2013 a fost dominat de ample lucrări de modernizare din fonduri europene a principalelor artere rutiere din oraș: 40 de străzi din toate cartierele, reabilitarea a peste 22.706 ml linii de tramvai, înființarea de piste pentru bicicliști etc.

Investiția a vizat refacerea strazilor și a trotuarelor, crearea de piste de bicicliști, amenajarea spațiilor verzi și înlocuirea indicatoarelor de circulație pe 16 artere. Alături de refacerea străzilor, proiectul a inclus și transformarea bulevardului Ștefan cel Mare în pietonal pentru a pune în valoare obiectivele turistice din zonă.

De asemenea, a fost modernizată linia de tramvai din zona Copou – Piața Eminescu, pe o lungime de 3,6 km.

S-au asfaltat 16 străzi: Aleea M. Sadoveanu, Aleea Grigore Ghica Vodă, Bd. Carol I, șoseaua Sărăriei, Str. Sărăriei, Str. M. Costăchescu, Str. Vasile Conta, Str. Vasile Alecsandri, Str. Vasile Pogor, Str. Lascăr Catargi, Str. Gavriil Musicescu, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, Str. I.C. Brătianu, Str. A. Panu, Str. Palat și Str. Sf. Lazăr.

2.2. Proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanțare în anul 2013

Proiect : Consolidare și restaurare imobil în vederea înființării muzeului municipal Iași

Valoarea totală a proiectului: 19.488.616,90 lei.

Imagine2. 3 : Cladire de patrimoniu destinata muzeului municipal Iasi in restaurare

Obiectiv: restaurarea clădirii de patrimoniu din Str. Zmeu nr.3 și transformarea acesteia în Muzeul Municipal.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: semnarea contractului de finanțare și organizarea procedurilor de achiziții publice aferente proiectului.

Stadiul implementării proiectului: 9%

Proiect : Reabilitarea Mănăstirii Golia – etapa II, proiect în parteneriat cu Consiliul Județean Iași

Valoarea proiectului : responsabilitatea Municipiului Iași 9.150.599,74 lei.

 Imagine2. 5: Strada George Enescu și Golia renovata

Imagine2.4: Turnul manastirii Golia renovat

Obiectiv: restaurarea picturii interioare a bisericii, refacerea străzilor din jurul ansamblului religios și modernizarea iluminatului.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: depunerea documentației de finanțare, semnarea contractului și organizarea procedurilor de achiziții publice aferente proiectului.

Stadiul implementarii proiectului: 7% „Reabilitarea Mănăstirii Golia – Etapa II” este o continuare a proiectului „Reabilitarea și dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia”, finalizat în anul 2010 ce a vizat consolidarea și reabilitarea Bisericii Golia, consolidarea și reabilitarea turnului de la intrare precum și a celor două turnuri de colț, reabilitarea casei memoriale „Ion Creangă”, modernizarea liniilor de tramvai din zona strada Armeană – Cinci Drumuri.

2.3. Proiecte aflate în curs de implementare

Proiect : Centrul tehnologic regional

Valoarea totală a proiectului: 18.281.000 lei

Obiective: Dezvoltarea mediului de afaceri și sprijinirea investițiilor în producția industrială sunt obiectivele proiectului Centrului Tehnologic Regional. Acesta va oferi spre închiriere spații de birouri pentru cercetare și transfer tehnologic, spații pentru producție și laborator specializat pentru testare și servicii de consultanță.

Centrul se adresează firmelor din domeniul producției industriale, cu următorul specific: electronică, electrotehnică, energetică, construcții de mașini și unelte, prelucrarea lemnului, farmaceutică și prelucrarea produselor agroalimentare.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: finalizarea lucrărilor de structură și a instalațiilor edilitare la cele 4 clădiri ale ansamblului.

Stadiul implement+rii proiectului: 87%

Proiect : Zona de agrement ciric

Valoarea totală a proiectului: 46.351.557,56 lei

Imagine 2.6 : Baza de agement Ciric Imagine2.7 : Baza de agrement Ciric

Obiective: modernizarea, reabilitarea și reorganizarea zonei de agrement Ciric, astfel încât să devină o zonă atractivă din punct de vedere turistic.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: s-a finalizat construirea și amenajarea următoarelor obiective: plaje și piscine (două piscine, vestiare, dușuri, toalete, spații depozitare, spații administrative, spații prim ajutor, turn observație) spații de agrement (locuri de joacă pentru copii, echipament de simulare și structuri gonflabile, spații relaxare, zone de picnic, foișoare, bănci), terenuri de sport (teren de minigolf, teren paintball), debarcadere și pontoane (garaj bărci și hidrobiciclete, amenajare rampă debarcare, spatiu administrativ), telescaun, piste de bicicliști, parcări.

Investiția a fost finalizată în anul 2014, după definitivarea lucrărilor la cele trei parcări, la terenurile de sport și la zidul de escaladă.

Stadiul implementarii proiectului: 100%

Proiect : Dezvoltarea axei de transport est-vest în municipiul Iași

Valoarea totală a proiectului : 90.766.562 lei

Imagine 2. 8 : Pasaj subteran de la Fundatie

Obiectibe: refacerea rețelei stradale: Șos. Păcurari, Str. Păcurari, Piața Mihai Eminescu, Bd. Independenței, Str. Elena Doamna; reabilitarea trotuarelor aferente acestor străzi, crearea de piste de bicicliști; îmbunătățirea sistemului de marcaj rutier; construirea pasajului subteran Mihai Eminescu; reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Elena Doamna.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: modernizarea, aproape în totalitate, a șoselei și străzii Păcurari, a Pieței Mihai Eminescu, a Bd. Independenței și a străzii Elena Doamna.

Stadiul implementării proiectului: 85%

Proiect : Axa de dezvoltare nord sud pasaj Octav Bancilă

Valoarea totală a proiectului : 87.761.583,88 lei

Imagine 2.9: Lucrari pasaj Octav Bancila

Obiective: realizarea unei noi legături rutiere între cartierele Dacia – Alexandru și Păcurari – Centru prin construcția unui pasaj peste linia ferată din zona țigarete, precum și reabilitarea și modernizarea străzilor și trotuarelor aferente zonei pasajului.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: reabilitarea sistemului rutier și a trotuarelor pentru străzile Sarmisegetuza, Strămoșilor, Vitejilor, Petru Poni, Tabacului, Mușatini, Plăieșilor, Columnei; relocare rețele utilități pe amplasamentul pasajului Octav Bancilă; execuție fundații pile și culei pasaj, montare tablier.

Stadiul implementării proiectului: 59%

Proiect : Creșterea accesibilității spre zona centrală economică și comercială a polului de creștere Iași

Valoarea totală a proiectului : 9.089.631 lei.

Obiective: refacerea rețelei stradale (str. Costache Negri, str. Bărboi, std. Bărboi, str. Armeană, str. Sf. Sava, str. Agatha Bârsescu, str. Dancu, str. Vovidenie, str. Vasile Stroescu, str. Maestrul Ion Baciu, str. Matei Millo), modernizarea a trei parcări din zona centrală (parcare Teatrul Național, parcare str. Agatha Bârsescu, lângă Primărie, parcări aferente str. Armeană – intersecție cu str. Bărboi) reprezentând 158 de locuri de parcare modernizate și 15 locuri pentru persoane cu handicap, reabilitare cale de acces între str. Golia și rond Tg. Cucu.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: finalizarea asfaltării pe străzile Costache Negri, str. și std. Bărboi, str. Armeană, str. Sf. Sava, str. Dancu, str. Vovidenie, str. Vasile Stroescu, str. Maestrul Ion Baciu – fosta str. Băncii, str. Matei Millo; reabilitarea celor două parcări din str. Agatha Bârsescu și din str. Armeană – intersecție cu str. Bărboi; finalizarea căii de acces între Tg. Cucu și str. Golia.

Stadiul implementării proiectului: 40%

Proiect : Dezvoltare si reabilitare arteră funcțională sud

Valoarea totală a proiectului : 87.638.548,88 lei

Obiective: reabilitarea a două străzi (str. Nicolina și Șos. Nicolina) și a pasajului Nicolina; crearea de piste de bicicliști; îmbunătățirea sistemului de marcaje rutier; reabilitarea refugiilor pietonale; reabilitarea rețelelor aeriene; reabilitare cale de rulare tramvai.

Principalele activități desfășurate în 2013: efectuarea lucrărilor de construcții la Strada Nicolina – trotuare (pavaj) și utilități; Pasaj Nicolina – execuție lucrări bandă dreapta de circulație (direcția Podu Roș – capăt CUG), montarea rosturilor de dilatație; reabilitare cale de rulare tramvai (Selgros – capăt CUG); reabilitare Șoseaua Nicolina – trotuare (pavaj) și utilități, dezafectare îmbrăcăminte existentă, turnare strat nou.

Stadiul implementării proiectului: 40%

Proiect : Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană proiect semnat în anul 2010.

Valoarea totală a proiectului : 253.279.177 lei

Obiective: reducerea impactului negativ asupra mediului și atenuarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire urbană și asigurarea conformării până în 2015 cu cerințele Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, încadrarea în normele europene privind emisia de gaze, creșterea randamentelor tehnice și economice a principalelor echipamente (retehnologizare cazane, montarea unei instala]ii de desulfurare, instalație de colectare uscată a cenșii în CET 2, retehnologizarea pompelor de transport CET 1 în CET2 Iași, retehnologizarea magistralei 2 a rețelei de transport) reducerea prețului de producție a gigacaloriei, creșterea numărului de consumatori.

Stadiul fizic al proiectului: 21,5%.

Proiect : Reabilitarea, modernizarea și extinderea „căminului de pensionari Sf. Parascheva”

Valoarea totală a proiectului : 10.997.639,07 lei

Obiective: reabilitarea, modernizarea și extinderea Căminului pentru Pensionari Sf. Cuvioasa Parascheva Iași, în vederea oferirii de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, la parametri recomandați de legisla]ia în vigoare și standardele europene.

Centrul social “Căminul de Pensionari Sf. Cuvioasa Parascheva” va asigura cazare temporară sau permanentă pentru cei fără locuință sau care nu sunt capabili să își asigure condiții decente de viață; consiliere pentru sănătate care să prevină și să ofere tratament corespunzător procesului de îmbătrânire; club de zi, pentru desfășurarea de activități sociale. La finalul proiectului, căminul va oferi servicii sociale pentru aproximativ 300 de vârstnici fără locuință și cu venituri reduse.

Principalele activități desfășurate în 2013: semnarea contractului de execuție lucrări, predarea amplasamentului, demararea lucrărilor la corpul nou de clădire (realizat în proporție de 40%) și realizarea a 85 m rețea canalizare și alimentare cu apă.

Stadiul implementării proiectului: 30%

Proiect : Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Iași în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană

Valoarea totală a proiectului : 249.135.892 lei

Obiective: încadrarea în normele europene privind emisia de gaze; creșterea randamentelor tehnice și economice a principalelor echipamente/ reducerea prețului de producție a Gcal; păstrarea sau creșterea numărului de consumatori.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: s-au efectuat lucrări în următoarele zone: Campus Tudor Vladimirescu, Spitalul de copii Sf. Maria, Bulevardul Tudor Vladimirescu, Anastasie Panu, Parcare Hotel Moldova – Ramada, Esplanada Luceafărul, Parcare Tribunal, Parcare Prefectură, Str. C. Negri, Parcare Finan]e Publice, Parcare Hala Centrală, Str. Aghata Bârsescu, Esplanada Teatrului Național, Parcarea de la Mitropolie, Subtraversare Ștefan cel Mare, Școala Specială N. Pavelcu, Bulevardul Independenței, Subtraversarea Elena Doamna, Str. Cucu, Str. Smârdan.

Stadiul implementării proiectului: 28%

Proiect : Sistem de management al traficului în municipiul Iași

Valoarea totală a proiectului : 91.182.308,68 lei

Obiective: implementarea unui sistem de management al traficului care să contribuie la fluidizarea acestuia în municipiul Iași, reducerea timpului de staționare a autovehiculelor la traversarea intersecțiilor, creșterea vitezei de circulație, reducerea congestiilor, creșterea siguranței circulației auto și pietonale prin implementarea unui sistem de camere video pentru supravegherea condițiilor în care se desfășoară traficul, crearea de noi locuri de muncă pe durata implementării proiectului, prin angajarea personalului care să opereze centrul de comandă și control al traficului.

Principalele activități desfășurate în anul 2013: lucrări de instalare a rețelei de fibră optică pe o lungime de 3,5 km și realizarea parțială a infrastructurii pentru stâlpii de semaforizare.

Stadiul implementării proiectului: 22%

Proiect : Modernizarea rețelei de linii de tramvai în polul de creștere

Valoarea totală a proiectului : 89.430.416 lei.

Obiective: reabilitarea a aproximativ 9,9 km cale de rulare tramvai, reamenajarea de spații verzi, mobilier urban în zona delimitată de intersecția Doi Băieți și stația de tramvai Nicolae Iorga (fost Bazar).

Principalele activități desfășurate în anul 2013: lucrările de construire au fost demarate pe tronsonul cuprins între stația Bazar și intersecția bd. N. Iorga cu bd. Socola, pe o lungime de 890 metri.

Stadiul implementării proiectului: 21%

Proiect : CASCADE (Cities Exchanging on Local Energy Leadership)

Perioada de implementare a proiectului: 18 luni (15.11.2012 – 31.05.2014)

Obiective: de a proiecta și oferi oportunități de dialog la scară largă și schimburi de experiență reciprocă în organizarea activităților de eficientizare energetică la nivel local. Principalele activități desfășurate în anul 2013: realizarea unui profil al orașului Iași, ce va fi publicat pe site-ul proiectului CASCADE (www.cascadecities.eu), reflectând situația orașului Iași din punct de vedere al investițiilor realizate și al rezultatelor obținute în materie de eficiență energetică a clădirilor; participarea la o vizită de studiu la Gateshead (Marea Britanie) în septembrie 2013, ale cărei rezultate au constat într-o mai bună înțelegere a principalelor provocări în implementarea politicilor de eficientizare energetică a clădirilor, precum și dezvoltarea unor soluții inovatoare care pot ajuta orașele în atingerea obiectivelor în materie de utilizare a energiei.

Proiect : RE-Block – Model eficient și multiplicabil de sisteme inovative

Perioada de implementare a proiectului: 01.02.2013 – 30.04.2015

Obiective: combaterea sărăciei prin intermediul îmbunătățirii coeziunii sociale și a mediului urban în zone cu blocuri înalte. Principala problemă abordată de acest proiect o reprezintă modul de reabilitare eficientă a cartierelor, pentru a le face mult mai atractive, îmbunătățirea calității mediului înconjurător, cât și crearea unei abordări integrate personalizate pentru combaterea sărăciei în rândul cetățenilor. La Iași a avut loc în perioada 2 – 4 octombrie 2013 un schimb de experiență la care au participat parteneri din șapte țări și persoanele care fac parte din Grupul de Suport Local (Budapesta, Ungaria; Malaga, Spania; Geselkirchen, Germania; Sodertalje, Suedia; Regiunea de Est a Macedoniei și Grecia; Magdeburg, Germania; Universitatea din Roma Tor Vergata, Italia; Vilnius, Lituania; Salford, Anglia).

Proiect : E-COOP: Cooperare digitală

Bugetul total al Municipiului Iași pentru 3 ani: 608.850 lei

Obiective: stabilirea unor definiții și soluții comune ale (e-)cooperării sociale, aducerea serviciilor publice mai aproape de utilizatori în era digitală, prin utilizarea noilor tehnologii, prin identificarea și schimbul de bune practici la nivel european.

Principalele activități desfășurate în 2013: participarea la schimburile de experiență în domeniul e-serviciilor publice din trei orașe partenere în proiect; inventarierea bunelor practici existente la nivel local și în orașele partenere, pentru îmbunătățirea serviciilor existente prin cooperare. Unul din modelele de bune practici identificat și propus de municipiul Iași va fi replicat în Polonia de către Mazovian Agriculture Advisory Centre (MODR), fiind considerat proiect pilot la nivelul consorțiului european.

De asemenea, au avut loc la nivelul Municipiului Iași o serie de consultări publice cu studenți, specialiști IT și responsabili de servicii publice pentru stabilirea conținutului platformei IT realizată de Primării prin proiect.

Proiect : Cities for you, Cities for Europe

Bugetul total al proiectului: 166.000 lei

Obiective: schimbul de bune practici pentru stimularea dialogului și încrederii între cetățeni și aleși locali la nivel european; promovarea participării cetățenești la luarea deciziilor și la evenimentele politico-sociale, în special în vederea pregătirii alegerilor europene din mai 2014.

Principalele activități derulate în 2013: participarea la schimburi de experiență la Dresda și Strasbourg, pe durata Forumului Mondial pentru Democrație; organizarea Zilei Europei; participare și organizare de evenimente în cadrul Săptămânii Europene a Democrației Locale; organizarea de evenimente de comunicare și diseminare.

2.4 Proiecte pentru care s-au lucrat documentații de finanțare în anul 2013 și pentru care vor fi semnate contractele de finanțare în 2014, în limita fondurilor disponibile

Proiect : Reabilitarea plajei din zona Nicolina

Valoarea totală a proiectului : 20.354.000 lei

Proiectul „Amenajarea Plajei din Zona Nicolina” face parte din Master Planul realizat de Primăria Municipiului Iași pentru dezvoltarea Stațiunii de agrement – tratament Nicolina.

Lucrări prevăzute în proiect: Clădire agrement – tratament; construcție funcțională duș, grup sanitar, vestiare; amenajare plajă – construirea a două bazine exterioare, amenajare plajă pe nisip, alei pietonale, amenajare cabină sondă (ceas), gard împrejmuire, spații verzi, amenajare parcare.

Stadiu: Contractul de finanțare a fost semnat în februarie 2014

Proiect : Regenerare urbană zona Lăpușneanu – Piața Unirii

Valoarea totală a proiectului: 13.588.348,88 lei

Obiective: reabilitarea pavimentelor, a spațiilor verzi, a mobilierului urban, a iluminatului public și a tuturor funcțiunilor din zonă. De asemenea se va reabilita strada Lăpușneanu și pasajul subteran ce face legătura între Piața Unirii și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.

Proiect : Reabilitare linie tramvai Iași – Dancu

Valoarea totală a proiectului: 3.246.982 lei

Obiective: reabilitarea a aproximativ 1,4 km cale de rulare tramvai, a 3,4 km infrastructură rutieră stradală și a trotuarelor, în zona delimitată de intersecția Doi Băieți și Podul Sfântul Ioan.

În urma analizei raportului de evaluare tehnică și financiară de către Autoritatea de Management pentru POR, proiectul a fost aprobat pentru finanțare, fiind inclus în lista de rezervă.

Proiect : Modernizarea legăturii rutiere centrul intermodal de transport – gara Iași

Valoarea totală a proiectului: 79.362.244,89 lei

Obiective: reabilitarea și modernizarea a 4 străzi (strada Splai Bahlui Mal Stâng, strada Bld. Mangeron, strada Bld. Chimiei, strada Drum Metalurgie), construirea unui pasaj subteran (Podu Roș), reabilitarea spațiilor pietonale, construirea de piste pentru bicicliști, îmbunătățirea sistemului de marcaj rutier.

În urma analizei raportului de evaluare tehnică și financiară de către Autoritatea de Management pentru POR, proiectul a fost aprobat pentru finanțare fiind inclus în lista de rezervă

Proiect : Reabilitarea infrastructurii rutiere în zona industrială a municipiului Iași

Valoarea totală a proiectului: 92.924.696,44 lei

Obiective: Construire pasaj subteran cu gabarit normal unidirecțional în zona Podul Roș; modernizare strada Splai Bahlui Mal Drept; modernizare Bulevardul Chimiei.

În urma analizei raportului de evaluare tehnică și finaciară de către Autoritatea de Management pentru POR, proiectul a fost aprobat pentru fi nan]are fi ind inclus în lista de rezervă.

Capitolul 3 – Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2015-2020

Viziunea strategică pentru dezvoltarea județului Iași în perioada 2015-2020 presupune un angajament comun al actorilor de la nivelul județului de a sprijini crearea unui mediu economic dinamic și performant, care să reafirme Iașul ca motor al dezvoltării în regiunea Moldovei, să permită regenerarea și revigorarea sustenabilă a comunităților locale și să le asigure o viață mai bună locuitorilor.

Viziunea strategică pentru județul Iași se concentrează pe următoarele dimensiuni teritoriale:

Municipiul Iași și zona sa de influență – forță motrice a dezvoltării și generator de dezvoltare, trebuie sprijinit astfel încât beneficiile de natură economică și socială concentrate în mod natural în această zonă să se propage în restul județului, pentru a îmbunătăți semnificativ economia locală, inclusiv în mediul rural, nivelul de trai al locuitorilor și calitatea mediului natural și construit din tot județul.

Orașele din județul Iași (Pașcani, Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei) – poli urbani esențiali pentru o dezvoltare echilibrată, trebuie sprijiniți pentru a le facilita regenerarea economică și revitalizarea urbană, cu scopul de a crea oportunități și de a dinamiza inițiativa antreprenorială locală, și de a crește accesul locuitorilor județului la servicii publice de bază calitative.

Spațiul rural – zonă de intervenție cu nevoi specifice, transcende limitele granițelor administrative ale județului Iași și trebuie văzută în manieră integrată cu teritoriile județelor vecine, în acțiuni comune, concertate. Trebuie sprijinită în special pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, formalizarea și diversificarea activităților economice, încurajarea asociativității și crearea de oportunități de muncă, valorificarea sustenabilă a potențialului agricol și a mediului natural.

3.1 Îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și accesibilității

3.1.1 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii interjudețene

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii interjudețene pe o lungime de 94km: DJ 282, DJ 281D, DJ 281B, DJ 281 pe traseul Iași – Movileni – Gropnița – Coarnele Caprei Belcești – Scobinți – Sirețel – Lespezi – limita județului Suceava.

Scop și obiective specifice : îmbunătățirea accesibilității zonei mai slab dezvoltate din zona de nord a județului Iași, spre polul de dezvoltare economică Iași. Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de investiții integrate, realizat în parteneriat interjudețean.

Obiectivele specifice vizează reabilitarea și modernizarea următoarelor sectoare de drum:

DJ 282: Iași – Breazu – Horlești (comuna Rediu) – Larga Jijia – Movileni – Potângeni (comuna Movileni) – Mălăiești – Forăști – Gropnița – Bulbucani (comuna Gropnița)

DJ 281D: Bulbucani (comuna Gropnița) – Focuri – Coarnele Caprei km 18+000-30+000

DJ 281B: Coarnele Caprei (comuna Coarnele Caprei) – Belcești (comuna Belcești) km.0+000-10+240

DJ 281: Belcești – Hodora – Iosupeni – Bahluiu (comuna Cotnari) – Ceplenița – Bădeni (comuna Ceplenița) – Scobinți km.20+770-38+775

Scobinți – Fetești – Sticlăria (comuna Scobinți) – Slobozia – Sirețel (comuna Sirețel)- Lespezi km.38+990-61+870

Justificare (probleme abordate) : Localitățile din zona de nord a județului sunt afectate de starea necorespunzătoare a drumurilor comunale și județene. În aceste condiții este necesară prioritizarea investițiilor în infrastructura de drumuri județene și realizarea alternativelor viabile de acces în zona de nord a județului. Realizarea investițiilor va corecta deficiențele de accesibilitate pentru localitățile/arealul vizat, contribuind la o mai bună mobilitate pentru locuitori și pentru firme (marfă), creându-se astfel premise pentru dinamizarea activității economice în zonă și pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor.

Activități principale

Realizarea documentațiilor de finanțare

Demararea proiectului de investiții

Derularea procedurilor de achiziții

Derularea activităților de intervenție pe sectoarele de drum vizate

Rezultate așteptate

94 km drum județean modernizat și reabilitat

Îmbunătățirea gradului de siguranță a traficului prin reducerea pagubelor datorate accidentelor de circulație pe toate categoriile de vehicule.

Reducerea timpilor de călătorie prin fluidizarea traficului și reducerea costurilor de operare a autovehiculelor.

Reducerea timpilor de intervenție aferenți situațiilor de urgență.

Buget estimat : 219.500.000 lei

Calendar estimativ : 2014 – 2017

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR)

Surse proprii

Bugetul de stat

Parteneri potențiali :

Consiliul Județean Iași (Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași)

Consiliul Județean Suceava

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii interjudețene pe o lungime de 64km: DJ 248A, DJ246 și DJ 280 pe traseul Iași – Miroslava – Țibana – Țibănești –Tansa – Dagâța.

Scopul proiectului: îmbunătățirea accesibilității zonei mai slab dezvoltate din zona de nord a județului Iași, spre polul de dezvoltare economică Iași. Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de investiții integrate, realizat în parteneriat interjudețean.

Obiectivele specifice vizează reabilitarea și modernizarea următoarelor sectoare de drum:

DJ 248A: Iași – Miroslava – Valea Ursului (comuna Miroslava) – Voinești – Slobozia (comuna Voinești) – Domnița – Țibana – Gârbești (comuna Țibana) – Glodenii Gândului – Războieni – Țibănești km.1+937,73÷46+635

DJ 281D: Bulbucani (comuna Gropnița) – Focuri – Coarnele Caprei km 18+000-30+000

DJ 246: Țibănești – Jigoreni – Văleni – Suhuleț – Tansa – Dagâța km.57+794÷74+860

DJ 280: limita județului Neamț-Dagâța km.33+140÷39+400 (2 poduri).

DJ 248A: Țibănești – limita județului Vaslui km.46+635÷51+525

Justificare (probleme abordate) : Localitățile urbane, dar și cele rurale, dispun și au acces la cel puțin două drumuri clasificate de acces la rețeaua rutieră, din care cel puțin unul este clasificat la grad de drum județean. În aceste condiții este necesară prioritizarea investițiilor în infrastructura de drumuri județene și realizarea alternativelor viabile de acces în zona de sud a județului.

Realizarea investițiilor va corecta deficiențele de accesibilitate pentru localitățile/arealul vizat,

contribuind la o mai bună mobilitate pentru locuitori și pentru firme (marfă), creându-se astfel premise pentru dinamizarea activității economice în zonă și pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor.

Activități principale :

Realizarea documentațiilor de finanțare

Demararea proiectului de investiții

Derularea procedurilor de achiziții

Derularea activităților de intervenție pe sectoarele de drum vizate

Rezultate așteptate

64 km drum județean modernizat și reabilitat

Îmbunătățirea gradului de siguranță a traficului prin reducerea pagubelor datorate accidentelor de circulație pe toate categoriile de vehicule.

Reducerea timpilor de călătorie prin fluidizarea traficului și reducerea costurilor de operare a autovehiculelor.

Reducerea timpilor de intervenție aferenți situațiilor de urgență.

Buget estimat 224.400.000 lei

Calendar estimativ 2014 – 2017

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR)

Surse proprii

Bugetul de stat

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași (Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași)

Consiliul Județean Vaslui

Consiliul Județean Neamț

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de drumuri comunale

Scopul proiectului vizează : îmbunătățirea accesibilității zonelor rurale și sprijinirea dezvoltării infrastructurii de drumuri comunale într-o manieră coerentă.

Obiectivele specifice vizează reabilitarea și modernizarea următoarelor sectoare de drum:

DC 56: int. loc. Răducăneni

DC 21A: DJ 282E – Rediu – DJ 282 km.0+000÷2+900

DC 26: Dumești – Hoisești km.0+000÷2+500

DC 36A: DN 28 – Hoisești km.0+000÷2+300

DC 36: Păușești – Chilișoaia – Hărpășești km.4+550÷7+190

DC 44: DN 28 – Chicerea – Comarna km.0+000-5+306

DC 48: Comarna – Curagau – Poieni – DN 24 km.0+000÷2+900

DC 51: DJ 248 – Spitalul de psihiatrie km.0+000÷2+000 (Bârnova)

DC 54: Hilița – DN 24 (Schitu Duca) km.4+090÷5+090

DC 66: Ciortești – Răducăneni km.6+230-13+500

DC 67: DJ 244G (Cozmești) – DJ 244F (Moșna) km.0+000÷5,594

DC 70: Șcheia – Cioca Boca km.0+000÷5+020

DC 91: DJ 282E (Lungani) – Goești – Brăiesti km.4+300÷6+450

DC 97: A.I.Cuza – Kogalniceni (DJ 208G) km.0+000÷2+650

DC 111: Pașcani – Sodomeni – Boureni – DN 2 km.8+500÷10+500

DC 120A: DN 28A – Costești – DC 120 km.0+000÷1+080

DC 130A: Heci – M-rea Probota km.0+000÷1+100

DC 140: Focuri – Erbiceni (DJ 281D) km.0+000÷14+400 14.40

DC 144: DN 28B – Bahluiu (DJ 281) km.0+000÷2+455

DC 145: DN 28B – Buhalnița – Scobinți km.0+000÷3+400

DC 153: Deleni km.0+000÷4+780

DC 155: DN 145 (Buhalnița) – Poiana Mărului km.0+000÷3+000

DC19: int. loc. Golăești

Justificare (probleme abordate) : Promovarea implementării proiectelor de infrastructură de drumuri comunale, aflate în administrarea consiliilor locale urmărește prioritizarea necesarului de investiții raportat la costurile inițiale de investiții dar și costurile ulterioare de întreținere. Prin analiza costurilor de întreținere ulterioare se asigură menținerea rețelei în stare de funcționare și conectarea fluxurilor de trafic cu cele ale drumurilor județene.

Activități principale

Realizarea documentațiilor de finanțare

Demararea proiectului de investiții

Derularea procedurilor de achiziții

Derularea activităților de intervenție pe sectoarele de drum vizate

Rezultate așteptate

Minim 79 km drum județean modernizat și reabilitat

Îmbunătățirea gradului de siguranță a traficului prin reducerea pagubelor datorate accidentelor de circulație pe toate categoriile de vehicule.

Reducerea timpilor de călătorie prin fluidizarea traficului și reducerea costurilor de operare a autovehiculelor.

Reducerea timpilor de intervenție aferenți situațiilor de urgență

Buget estimat : 73.464.000 lei

Calendar estimativ : 2014 – 2020

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR)

Surse proprii

Bugetul de stat

Parteneri potențiali :

Consiliul Județean Iași (Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași)

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare

3.1.2. Lucrări de extindere și modernizare Aeroport Iași

Scopul proiectului asigurarea unui nod aerian regional esențial și funcțional de legătură a regiunii de dezvoltare nord-est cu Uniunea Europeană.

Obiectivele proiectului se referă la modernizarea și extinderea pistei de decolare, modernizarea serviciului de primire a călătorilor precum și adaptarea infrastructurii existente la volumul crescut de mărfuri și călători.

Justificare (probleme abordate) : În prezent, Aeroportul Iași este implicat într-un amplu și accelerat proces de modernizare. În conformitate cu Hotărârea nr. 203/27.07.2011 a Consiliului Județean Iași, R.A. Aeroportul Iași i s-a încredințat prestarea serviciului de interes economic general. Pentru ducerea la îndeplinire a obligației de serviciu public de interes general, Aeroportul Iași are dreptul la primirea unei compensații. In aceste condiții, cheltuielile de întreținere și operare a infrastructurii aeroportuare sunt susținute din veniturile Aeroportului Iași precum și din compensația primita de la CJ Iași pentru îndeplinirea obligației de serviciu public de interes general, în măsura în care veniturile aeroportului nu acoperă cheltuielile.

Serviciul public de interes general menționat anterior este îndeplinit și prin punerea la dispoziție a infrastructurii aeroportuare către instituțiile si organismele abilitate ale Statului Roman, cum ar fi Ministerul de Interne.

Activități principale

Derularea „Proiectul de Dezvoltare si Modernizare a Aeroportului International Iasi–

Modulul I proiectarea si execuția lucrarilor pentru realizarea suprafetelor de miscare aferente unei piste noi cu suprafata flexibila cu lungimea de 2.400 metri.

Achiziția serviciilor de proiectare și execuție a unui nou terminal de pasageri

Achiziția serviciilor de expertiza tehnica a platformei de parcare a aeronavelor, în vederea proiectării și execuției unui sistem extins.

Rezultate așteptate :

Creșterea capacității de asigurare a fluenței unui trafic ridicat de pasageri.

Dezvoltarea legăturilor aeriene interne și externe-

Accesul în cadrul aeroportului a companiilor aeriene ce utilizează aeronave de capacitate ridicată.

Terminal de pasageri la standarde de siguranță actuale.

Buget estimat : 255.875.000 lei

Calendar estimativ : 2014 – 2020

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR)

Surse proprii

Bugetul de stat

Parteneri potențiali :

Consiliul Județean Iași

Consiliului de Administrație al R.A. Aeroport Iași

Ministerul Transporturilor

3.1.3. Investiții de modernizare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare

Scopul proiectului vizează creșterea nivelul calității vieții populației județului Iași prin creșterea accesibilității la rețeaua de distribuție și colectare a apei potabile.

Obiectivele proiectului se referă la modernizare și extinderea sistemului de alimentare și tratare a apei, a sistemului de colectare și epurare a apei uzate în județul Iași și reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare.

Justificare (probleme abordate): Necesitatea eliminării în teren a problemelor existente prin măsuri de extinderea și reabilitarea conductelor de aducțiune și a stațiilor de tratare a apei, extinderea și reabilitarea rețelei de distribuție și a rezervoarelor de apă, construcția și reabilitarea stațiilor de pompare, precum și reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare, inclusiv construcția și reabilitarea stațiilor de epurare. Necesarul investițional necesită o prioritizare din punct de vedere al termenelor de conformare la standardele Comunității Europene raportat la aglomerărilor prioritare incluse în Master Planul de Apă-Canal.

Activități principale:

Identificarea aglomerărilor prioritare din punct de vedere al investițiilor în sistemul cu alimentare apă potabilă și canalizare.

Elaborarea documentațiilor tehnice: SF-uri, PT-uri, DDE-uri

Contractarea lucrărilor;

Executarea lucrărilor;

Recepția lucrărilor

Rezultate așteptate:

Implementarea proiectului pentru aglomerările din județul Iași cu rezultate eficiente din punct de vedere al costurilor

Asigurarea furnizării apei potabile de calitate, la o presiune adecvată, fără întreruperi.

Creșterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate și reducerea infiltrațiilor de apă uzată în pânza freatică.

Eliminarea deversării apei uzate netratate în râuri.

Reducerea poluării mediului.

Asigurarea accesului la servicii de apă potabilă și canalizare pentru parcurile industriale propuse în planul de acțiuni

Buget estimat : 304.545.882 lei

Calendar estimativ : 2014 – 2020

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR)

Surse proprii

Bugetul de stat

Parteneri potențiali :

Operator regional APAVITAL Iași

Direcția de Apa Canal Pașcani

Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS)

Consiliul Județean Iași

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare

3.1.4. Extinderea și modernizarea infrastructurii de furnizare a energiei electrice

Scopul proiectului vizează creșterea nivelul calității vieții populației județului Iași prin creșterea accesibilității la servicii publice de distribuție a energiei electrice. Obiectivele proiectului vizează reabilitarea rețelei existente depășite de nevoi precum și extinderea ei acolo unde este necesar șI creșterea eficienței energetice la nivel de județ.

Justificare (probleme abordate) : Necesitatea reabilitării și extinderii cablurilor electrice LES/LEA, executare de stâlpi electrici, reabilitarea/construirea de Posturi de Transformare pentru a asigura necesarul populației județului și a agenților economici locali.

Activități principale:

Elaborarea documentațiilor tehnice: SF-uri, PT-uri, DDE-uri

Contractarea lucrărilor;

Executarea lucrărilor;

Recepția lucrărilor;

Rezultate așteptate

Îmbunătățirea condițiilor de viață în zonele rurale

Îmbunătățirea nivelurilor de tensiune pe întreaga rețea

Asigurarea accesului la energie electrică pentru parcurile industriale propuse în planul de acțiuni.

Buget estimat : 2.892.500 lei

Calendar estimativ : 2014 – 2020

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR)

Surse proprii

Bugetul de stat

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași

E-ON Moldova Distribuție

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare

3.1.5. Extinderea infrastructurii de furnizare a gazelor naturale

Scopul proiectului vizează creșterea nivelul calității vieții populației județului Iași prin creșterea accesibilității la servicii publice de furnizare a gazelor naturale.

Obiectivele proiectului vizează extinderea rețelei existente extinderea ei acolo unde este necesar și creșterea eficienței energetice la nivel de județ.

Justificare (probleme abordate) : Județul Iași înregistrează valori reduse în ceea ce privește accesul populației la serviciile publice de furnizare a gazelor naturale, doar 23 de localități din județ având acces la infrastructura de distribuție.

În plus, centrele urbane nu sunt deservite în totalitate, existând cartiere care nu sunt conectate la rețea, ceea ce presupune necesitatea modernizării și extinderii sistemului de alimentare, pe tot teritoriul județului Iași.

Activități principale :

Elaborarea documentațiilor tehnice: SF-uri, PT-uri, DDE-uri

Contractarea lucrărilor;

Executarea lucrărilor;

Recepția lucrărilor;

Rezultate așteptate:

Asigurarea accesului la serviciul de alimentare cu gaze a populației și a agenților economici

Soluționarea problemelor de încălzire a populației și a agenților economici;

Diminuarea impactului asupra mediului prin reducerea/eliminarea noxelor rezultate prin arderea diverșilor combustibili utilizați în prezent.

Ridicarea standardului de viață în zonele urbane și periurbane.

Asigurarea accesului la gaze naturale pentru parcurile industriale propuse în planul de acțiuni

Buget estimat 26.700.000 lei

Calendar estimativ 2014 – 2020

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR)

Surse proprii

Bugetul de stat

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași

E ON Gaz Distribuție SA

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare

3.2 Consolidarea economiei județului

3.2.1 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de tip cercetare – dezvoltare – inovare în medicină și farmacie

Scopul proiectului presupune facilitarea parteneriatului dintre mediul academic și cel privat în industriile farmaceutice și cea medicală.

Obiectivele specifice vizează dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri și de CDI din județ și facilitarea creării structurilor de lucru asociative.

Justificare (probleme abordate) : La nivelul județului Iași, există un potențial ridicat de dezvoltare în sectorul farmaceutic și cel medical.

Realizarea proiectului va spori colaborarea dintre mediul academic și piață, care în prezent este deficitară. Indirect, proiectul contribuie la susținerea unui alt domeniu cu potențial pentru județ, și anume dezvoltarea serviciilor medicale și, implicit a turismului medical.

Proiectul poate implica și parteneri din zona transfrontalieră, contribuind astfel la dinamizarea relațiilor academice și de cercetare cu țările vecine.

Rolul Consiliului Județean este unul de facilitator al procesului partenerial.

Activități principale

Identificarea nevoilor și a resurselor disponibile ce pot fi angrenate în proiect;

Sprijinirea elaborării unui plan de lucru comun asumat de toate părțile implicate;

Susținerea de investiții în infrastructura de cercetare;

Sprijinirea parteneriatelor generatoare de proiecte de cercetare-dezvoltare și inovare.

Rezultate așteptate

Plan de management finalizat;

Minim 3 proiecte de cercetare derulate în parteneriat între universități și unitățile medicale/ din domeniul farmaceutic.

Buget estimat : 1.350.000. lei

Calendar estimativ : 2014 – 2020

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR, inclusiv prin programul de cooperare transfrontalieră, FSE)

Parteneriat Public Privat (PPP)

Surse proprii

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași;

Instituții din mediul academic;

Spitale

Agenți economici privați din domeniul medical și farmaceutic

Asociații de întreprinzători;

Parteneri internaționali de tipul celor menționați mai sus.

3.2.2. Sprijinirea proiectelor colaborative în sectorul producției de textile

Proiectul își propune să faciliteze crearea de structuri asociative și de colaborare cu scopul de a dezvolta industria de confecții și de textile. Obiectivele specifice vizează elaborarea unui plan de management comun pentru actori interconectați din sectorul de producție textile, precum și efectuarea de investiții în infrastructura comună.

Justificare (probleme abordate) : Sectorul de textile și confecții are o importanță semnificativă la nivelul județului Iași iar principalele direcții de dezvoltare se subsumează creșterii competitivității pe piețele internaționale, depășind dificultățile imprimate de efectele crizei financiare și a competiției acerbe venite din partea altor state în curs de dezvoltare.

Alinierea la tendințele din sector manifestate pe piața europeană de textile și confecții presupun creșterea valorii adăugate și integrarea lanțului de valoare la nivelul industriei, retehnologizarea și adoptarea unor noi tehnologii, tranziția de la producția în sistem lohn spre linii proprii și dezvoltarea de noi produse în domeniul textilelor tehnice, textilelor inteligente și

biotextilelor.

Lipsa de comunicare și de încredere, general manifestată în mediul de afaceri din România, dar și între acesta și autorități sunt adesea o piedică în calea dezvoltării afacerilor și o sursă de costuri administrative. Totodată, slaba legătură a mediului academic cu piața conduce la un nivel scăzut de transfer tehnologic și inovare și, implicit, la competitivitate scăzută. În condițiile în care în Iași există atât tradiție academică în domeniu, cât și un potențial semnificativ în ceea ce privește latura de creativitate și design, proiectul are contribui la coagularea unei comunități în domeniu și ar facilita redinamizarea sectorului de textile, prin creșterea valorii adăugate a produselor și valorificarea potențialului neexploatat în prezent.

Indirect, proiectul susține industriile creative și crește vizibilitatea județului ca locație de afaceri.

Activități principale

Identificarea nevoilor și a resurselor disponibile ce pot fi angrenate în proiect;

Sprijinirea elaborării unui plan de management comun asumat de toate părțile implicate;

Susținerea de investiții în infrastructura comună

Sprijinirea parteneriatelor generatoare de proiecte de colaborare, în special în cercetaredezvoltare și inovare, schimburi de experiență și misiuni economice.

Rezultate așteptate

Plan de management finalizat;

Minim 5 proiecte realizate în regim de parteneriat de către participanții la proiect

Buget estimat : 2.700.000 lei

Calendar estimativ : 2015 – 2017

Surse de finanțare potențiale

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR, inclusiv prin programul de cooperare transfrontalieră, FSE)

Parteneriat Public Privat (PPP)

Surse proprii

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași;

Asociații de întreprinzători;

Instituții din mediul academic;

Agenți economici privați

Parteneri internaționali

3.2.3. Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (incubatoare de afaceri,

centre de transfer tehnologic, infrastructură pentru structuri de tip cluster)

Scopul proiectului este sprijinirea dezvoltării economiei locale. Obiectivele specifice se referă la realizarea de investiții integrate (infrastructură și servicii) în structuri de sprijin pentru IMM-uri, în special start-uri și firme cu creștere rapidă.

Justificare (probleme abordate) Proiectul sprijină IMM-urile din județul Iași, furnizând soluții pentru o parte a problemelor cu care aceștia se confruntă, și anume: lipsa unor spații corespunzătoare și accesibile de funcționare, lipsa unor servicii de asistență, în special pentru firmele debutante, lipsa de capacitate în ceea ce privește integrarea în rețele de profil, acces la CDI etc.

Activități principale :

Inventarierea situației existente cu privire la serviciile și infrastructura de sprijinire a firmelor;

Realizarea unui plan de dezvoltare având în vedere nevoile mediului de afaceri local;

Identificarea locațiilor potențiale care ar putea fi transformate în spații de birouri/producție/cercetare;

Accesarea de finanțări în funcție de tipurile de proiecte derulate;

Stabilirea de parteneriate și schimburi de experiență pentru dezvoltarea unor pachete integrate de servicii destinate firmelor;

Rezultate așteptate :

Infrastructura de sprijin construită;

Pachet de servicii conexe pentru firme stabilite și finalizate;

Stabilirea parteneriatelor de sprijinire și consultanță pentru firme.

Buget estimat 13.000.000 lei

Calendar estimativ 2014 – 2020

Surse de finanțare potențiale :

Europene Structurale și de Investiții (FEDR, inclusiv prin programul de cooperare transfrontalieră, FSE)

Parteneriat Public Privat (PPP)

Surse proprii

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare

Unități de cercetare-dezvoltare și inovare

Agenți economici privați

3.3 Creșterea calități vieții și protecția mediului înconjurător

3.3.1 Strategia Culturală a județului Iași

Scopul proiectului este planificarea activităților și stabilirea unei viziuni culturale pentru județul Iași, în vederea creșterii și consolidării vizibilității demersurilor culturale și a intensificării vieții culturale contemporane.

Având în vedere dimensiunile acestui demers și toți actorii posibil implicați, fie ei instituționali,

neguvernamentali sau actori independenți, obiectivele strategiei se referă la posibilitatea evidențierii județului în regiune prin intermediul acțiunilor cultural-artistice, stimularea asociativității și a colaborării în domeniu și trasarea unor obiective comune care să conveargă din punct de vedere al stimulării finanțării și al managementului sustenabil.

Justificare (probleme abordate) : Potențialul cultural al Județului Iași marchează o tradiție specifică unui trecut nu foarte îndepărtat și poate deveni o realitate vizibilă care să se evidențieze în prezentul imediat. Lipsa unor direcții clare de acțiune, a unui buget consistent și constant alocat printr-un mecanism independent și transparent, absența abordării constructive a siturilor existente și a includerii lor într-un circuit cultural cu potențial turistic, lipsa accesului la informație și finanțări a actorilor independenți interesați de domeniu, a datelor la zi privind domeniile de interes și modalitățile de atragere a unui public cât mai larg și diversificat sunt câteva dintre problemele care pot fi tratate în cadrul Strategiei Culturale a Județului Iași.

Activități principale :

Maparea domeniului și adunarea de date la zi privind: situația edificiilor de cultură, numărul și interesele consumatorilor de cultură, preferințele și proveniența acestora etc.

Colectarea de date și realizarea unei analize privind comportamentul consumatorilor de cultură și infrastructura culturală ieșeană

Elaborarea structurii unui mecanism de finanțare independent, cu alocare transparentă, pe baza de anunțuri publice și având în prim-plan parteneriatul (public-privat, local-internațional etc.)

Evidențierea vieții culturale a județului Iași în raport cu potențialul regiunii și depistarea modalităților de intensificare a parteneriatelor cu instituții/ organisme de profil din Europa.

Rezultate așteptate

O Strategie Culturală a Județului Iași care să ofere o radiografie obiectivă a domeniului la momentul prezent, cu direcții de acțiune estimate pentru intervalul 2015-2025

Direcții de intervenție, teme de larg interes și tipuri de proiecte de interes pentru publicul vizat

Recomandări în vederea educării continue a potențialului public iubitor de cultura în vederea creșterii audiențelor și a consumatorilor de produse culturale avizate, livrate în registrul contemporan.

Buget estimat : 250.000 lei

Calendar estimativ : 2014-2015

Surse de finanțare potențiale

Surse proprii;

Ministerul Culturii și Cultelor

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași;

Actori publici și privați activi în sectorul cultural;

Centre culturale locale și institute culturale străine active în regiune;

Organizații neguvernamentale și fundații cu experiență în domeniu.

3.3.2. Construirea, implementarea și certificarea Sistemelor de Management Integrat în

domeniul protecției mediului, în conformitate cu standardele internaționale în cadrul

primăriilor și furnizorilor de servicii comunale

Scop și obiective specifice

Creșterea calității mediului natural

Creșterea capacității instituționale în vederea îmbunătățirii gradului de implementare și aplicare a legislației de mediu la nivelul județului Iași

Utilizarea standardelor internaționale ISO 14001, ISO 9001 și OHSAS 18001

Justificare (probleme abordate): Implementarea Sistemelor de Management Integrat (mediu, calitate, sănătate și securitate ocupațională) contribuie de regulă la eficientizarea tuturor activităților desfășurate în primării sau organizații economice.

Activități principale

Proiectul presupune construirea, implementarea de Sisteme de Management de Mediu în conformitat cu standardul internațional ISO 14001 în cadrul CJ, la fiecare dintre primăriile comunale și orășenești precum și în cadrul organizațiilor prestatoare de servicii pentru populație (alimentare cu apă, canalizare, epurare ape uzate, salubritate, etc.).

Rezultate așteptate

Rezultatele urmărite țin de crearea cadrului pentru gestionarea eficientă de către autoritățile locale și de către agenții economici vizați de proiect a problemelor locale de mediu.

Buget estimat : 1.800.000 lei

Calendar estimativ : 2014 – 2016

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FC, INTEREG);

Surse proprii;

Bugetele consiliilor locale;

Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași;

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare;

Agenți economici privați;

Organizații agreate de certificare ISO 14001, ISO 9001 și OHSAS 18001 (parteneri).

3.3.3. Eliminarea descărcărilor în râuri și lacuri de acumulare a apelor uzate necorespunzător epurate

Scop și obiective specifice : Creșterea calității mediului natural. Îmbunătățirea capacității de control și monitorizare a modului de evacuare a apelor uzate prin intermediul sistemele de canalizare centralizate. Eliminarea descărcărilor în corpurile de apă de suprafață și subterane a apelor uzate neepurate corespunzător prin stimularea (inclusiv prin finanțare de la buget sau fonduri structurale) a generalizării racordării gospodăriilor individuale la sistemele centralizate de apă-canal.

Promovarea soluțiilor de evacuare indirectă (dispersarea în zonele de luncă) a apelor uzate (epurate sau deocamdată încă neepurate) chiar dacă îndeplinesc integral condițiile stabilite prin NTPA001.

Justificare (probleme abordate) : Din analiza calitativă a secțiunilor de monitorizare pe râuri se pot concluziona că apele uzate neepurate sau insuficient epurate influențează calitatea râurilor receptoare a afluenților de la stațiile de epurare.

Ameliorarea semnificativă a calității apelor curgătoare este de așteptat după reabilitarea și modernizarea stațiilor de epurare.

Activități principale :

identificarea necesarului și modalităților de finanțare a racordării gospodăriilor individuale la sistemele de canalizare existente,

proiectarea soluțiilor tehnice privind evacuarea dispersată a apelor uzate epurate pe traseul dintre stațiile de epurare și emisari,

planificarea și executarea lucrărilor propuse.

Rezultate așteptate :

inventar al necesarului de dotări pentru racordarea gospodăriilor individuale la sistemele de

canalizare existente

evacuarea dispersată a apelor uzate epurate pe traseul dintre stațiile de epurare și emisari

Buget estimat : 5.000.000 lei

Calendar estimativ : 2014 – 2017

Surse de finanțare potențiale :

Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FEDR, FC, INTEREG);

Surse proprii;

Bugetele consiliilor locale;

Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

Parteneri potențiali

Consiliul Județean Iași;

Consiliile locale ale UAT-urilor beneficiare;

Agenți economici privați (furnizori de servicii publice de apă-canal;

Garda de Mediu a județului Iași;

Agenția pentru Protecție a Mediului Iași.

Bibliografie

Fondurile structurale în Uniunea Europeană – Ghidul actorilor dezvoltării regionale, București 2013

Cum să obții finanțare de la Uniunea Europeană, București 2004

Pascariu Gabriel și Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională, Institutul European din Romania, București 2001

Strategia de Dezvoltare a Județului Iași 2014-2020, Analiză diagnostic

Badea M, Fonduri europene, Editura Didactic Special , Bucuresti 2010

Daianu Daniel și Vrânceanu Radu, România și Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași 2002

Fonduri Europene nerambursabile, Fonduri europene nerambursabile pe ințelesul tuturor

Teodora Irinescu, Cristina Ionita, Uniunea Europeana Ieri si azi, Casa Editoriala Demiurg, Iasi 2007

Claudia Ionescu, Nicolae Todiras, Politica de Dezvoltare Regionala, Editura Tritonic

http://www.finantari-eu.ue

http://www.fonduri-structurale.ro

http://www.mdrap.ro

www.primaria-iasi.ro

www.fonduri-nerambursabile.eu – Ghid de accesare a fondurilor europene

http://www.icc.ro

http://ro.wikipedia.org

http://ec.europa.eu

http://www.inforegio.ro

https://www.anaf.ro

http://www.onrc.ro

http://www.cultura.ro

Bibliografie

Fondurile structurale în Uniunea Europeană – Ghidul actorilor dezvoltării regionale, București 2013

Cum să obții finanțare de la Uniunea Europeană, București 2004

Pascariu Gabriel și Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională, Institutul European din Romania, București 2001

Strategia de Dezvoltare a Județului Iași 2014-2020, Analiză diagnostic

Badea M, Fonduri europene, Editura Didactic Special , Bucuresti 2010

Daianu Daniel și Vrânceanu Radu, România și Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași 2002

Fonduri Europene nerambursabile, Fonduri europene nerambursabile pe ințelesul tuturor

Teodora Irinescu, Cristina Ionita, Uniunea Europeana Ieri si azi, Casa Editoriala Demiurg, Iasi 2007

Claudia Ionescu, Nicolae Todiras, Politica de Dezvoltare Regionala, Editura Tritonic

http://www.finantari-eu.ue

http://www.fonduri-structurale.ro

http://www.mdrap.ro

www.primaria-iasi.ro

www.fonduri-nerambursabile.eu – Ghid de accesare a fondurilor europene

http://www.icc.ro

http://ro.wikipedia.org

http://ec.europa.eu

http://www.inforegio.ro

https://www.anaf.ro

http://www.onrc.ro

http://www.cultura.ro