Politica Dividendelor Si Implicarea Gestiunii Financiare a Unei Intreprinderi
INTRODUCERE
Politica dividendelor si implicarea gestiunii financiare a unei întreprinderi își propune să evidențieze modul în care informațiile relevate de situațiile financiare sunt prezentate și valorificate în demersul lor, pentru a caracteriza activitatea unei entități, poziția financiară și performanțele acesteia, atât pentru nevoile proprii, cât și pentru terți.
Globalizarea economiilor face ca informarea financiară clasică, articulată în jurul conceptelor contabile să nu mai răspundă așteptărilor diferitelor categorii de utilizatori.
Adesea, principiile contabile admise produc distorsiuni care deformează realitatea economică, diversitatea practicilor contabile făcând dificil demersul analizei financiare, mai ales în cazul unor entități multinaționale.
Prin trecerea la aplicarea IFRS, societățile vor adopta un limbaj global de raportare financiară care le va permite sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor.
Apare, în acest mod, fenomenul de comunicare financiară, definit ca posibilitatea de a furniza informații contabile și financiare cu ajutorul situațiilor financiare și analizei financiare, astfel încât mediul extern al întreprinderii să fie satisfăcut.
Teza militează pentru o abordare interdisciplinară a întreprinderii și a mediului său, care să permită o bună cunoaștere a poziției și performanțelor financiare. În acest sens, argumentația teoretică este completată de documentarea realizată în cadrul SC Antibiotice SA
Iași, firmă care printr-un management performant, a reușit să facă față cu succes unui mediu caracterizat prin numeroase schimbări de ordin economic, tehnic, politic, social, concurență acerbă și accentuarea fenomenelor de concentrare și globalizare a afacerilor.
Lucrarea este structurată pe trei capitole distincte care acoperă problematica vastă a temei.
Politica de dividende joacă un rol important în relația companiei cu acționarii săi și are o influență mare asupra evoluției firmei pe piață.
Una dintre deciziile dificile pe care managementul unei companii trebuie să o ia se referă la procentul de câștig care urmează să fie distribuit sub formă de dividende și procentul care va rămâne la dispoziția firmei pentru a fi reinvestit.
În general firmele repartizează dividendele într-un procent care să urmeze o evoluție crescătoare constantă cunoscându-se faptul că fluctuațiile mari de la o perioadă la altă sunt de natură să afecteze negativ încrederea investitorilor.
Deși managementul unei firme ar prefera păstrarea dividendului pentru a fi reinvestit, acesta fiind o sursă foarte convenabilă de finanțare, totuși, pentru a păstra o bună relație cu investitorii compania trebuie să le acorde acestora un dividend rezonabil .
În stabilirea acestui procent, managerii unei companii trebuie să țină cont de următoarele:
gradul de îndatorare al firmei – în cazul în care aceasta are nevoie de finanțare trebuie să evalueze toate celelalte modalități de finanțare și să-și stabilească un raport optim între capital și datorii.
De asemenea, trebuie evaluată și ușurința cu care firma are acces la surse alternative de finanțare (ex de la bănci).
gradul de lichiditate al firmei – în cazul în care firma decide repartizarea unui anumit volum de dividende trebuie să fie sigură că deține suficiente lichidități pentru a le acoperi.
gradul de profitabilitate al firmei – o firmă cu rezultate nesatisfăcătoare nu va putea repartiza la nesfârșit dividende din rezultatele perioadelor precedente.
legislația în domeniu
diverse limitări impuse de contractele de finanțare semnate de firma cu diverse instituții
Scopul final al activității unei firme este maximizarea avuției acționarilor.
Acest lucru se poate face în 2 modalități :
prin distribuirea de dividende și/ său
prin evoluția favorabilă a valorii de piață a firmei.
Un factor important în influențarea valorii de piață a unei firme este tocmai politica de dividende. Creșterea stabilă a dividendelor acordate an de an este un element cheie în stabilizarea prețului acțiunilor pe piață.
De aceea, atunci când managementul stabilește politica de dividende trebuie să fie atent ca prin deciziile pe care le ia să nu influențeze negativ evoluția firmei pe piață.
O decizie de stopare a plății dividendelor e poate fi un semnal că evoluția firmei nu este una tocmai bună.
Repartizarea unui nivel excesiv al dividendelor într-o anumită perioadă poate duce la creșterea forțată a valorii de piață a unei firme, aceasta devenind mult mai scumpă pentru potențialii investitori. Acest lucru se întâmplă de regulă că o măsură de protecție în situația unei intenții de preluare. Prețul este crescut artificial în scopul descurajării achiziției.
Politica de dividende are, ca bază de realizare, o serie de restricții cantitative și calitative. Astfel, nivelul profitului net destinat dividendelor depinde de:
nivelul total al profitului;
nivelul impozitelor care se adresează profitului și câștigului sub formă de dividende;
necesitatea constituirii unui fond de dezvoltare suplimentar pentru refacerea și dezvoltarea mai accentuată a firmei;
constituirea unor fonduri de rezervă, provizioane;
stabilitatea profitului obținut de firmă;
prevederile legislației economice și financiare etc.
În același timp, se impune ca politica de dividende să aibă un caracter ofensiv (de creștere sau de stabilitate pentru o perioadă mare de timp, indiferent de oscilațiile profitului) atunci când managerul întreprinderii urmărește:
penetrarea pieței de capital;
câștigarea concurenței de pe piața de capital;
reducerea pachetului de control prin difuzarea accentuată a acțiunilor pe piața de capital etc.
CAPITOLUL I. REZULTATELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII ȘI REPARTIZAREA LOR
1.1. Rezultatele financiare ale întreprinderii
Rezultatele financiare sintetizează eficiența cu care s-a desfășurat întreaga activitate economică a întreprinderii. Rezultatele financiare se calculează de regulă la sfârșitul exercițiului financiar pe baza diferenței între venituri și cheltuieli. Rezultatul poate fi o mărime valorică pozitivă denumită profit, în situația când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile sau o mărime valorică negativă denumită pierdere, în situația inversă.
Procesul de formare a rezultatului este descris și analizat prin contul de rezultate (contul de profit și pierdere). Acesta cuprinde cheltuielile și veniturile întreprinderii.
Cadrul pentru elaborarea și prezentarea situațiilor financiare elaborat de IASC definește cheltuielile și veniturile astfel:
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul exercițiului contabil sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
Veniturile constituie creșteri ale beneficilor economice, înregistrate pe parcursul exercițiului contabil sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.
În același Cadru conceptual sunt prezentate criteriile de recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor:
Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit și pierdere) atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit și pierdere) atunci când a avut loc o scădere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Structurarea informațiilor în contul de rezultate pleacă de la activitatea întreprinderii, care se identifică de fapt cu operațiile economico-financiare desfășurate de o întreprindere într-o perioadă de gestiune. Toate operațiile legate de activitatea principală sau de exploatare, care se identifică cu obiectul de activitate al unei întreprinderi, sunt considerate drept operațiuni curente obișnuite.
Operațiunile curente (obișnuite) prezintă în cadrul fiecărei întreprinderi un caracter specific, legat de activitatea acesteia. Aceste operațiuni au un caracter ordinar, obișnuit și repetitiv. Pe baza acestor operații se determină rezultatul curent. Activitatea curentă este activitatea desfășurată de o întreprindere potrivit obiectului său de activitate, inclusiv activitățile derivate din realizarea acestuia. Ea cuprinde pe lângă activitatea de exploatare și alte activități accesorii care se caracterizează printr-un anumit grad de permanență.
Repetitivitatea unei anumite operațiuni este esențială pentru a o clasifica în categoria operațiilor curente sau extraordinare.
Activitatea extraordinară se referă la evenimente sau tranzacții diferite de activitatea curentă a întreprinderii. Operațiunile extraordinare au un caracter nerepetitiv, accidental. Ele nu apar în cadrul activității întreprinderii frecvent sau cu regularitate. În procesul de separare a veniturilor și cheltuielilor în funcție de caracterul lor curent (obișnuit) sau extraordinar, este necesară analizarea atentă a naturii și activității întreprinderii. Operațiuni economico-financiare, care pentru unele întreprinderi fac parte din activitatea curentă (obișnuită), pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activități extraordinare.
O întreprindere poate să desfășoare operațiuni financiare care includ atât operațiuni obișnuite, cât și operațiuni cu caracter extraordinar. Datorită faptului că natura financiară a unei operațiuni primează asupra caracterului ei extraordinar, operațiunile extraordinare care au caracter financiar sunt considerate operațiuni financiare. Prin rezultatul financiar, operațiunile financiare participă alături de operațiunile de exploatare la constituirea operațiunilor curente (obișnuite) în baza cărora se constituie rezultatul curent.
Standardul internațional de contabilitate IAS 8 oferă clasificarea, modul de prezentare și abordarea contabilă a anumitor evenimente în contul de rezultate (contul de profit și pierdere), astfel încât să se creeze o bază uniformă pentru toate întreprinderile ce prezintă acest cont. Standardul prevede și modul în care trebuie să fie reflectate unele elemente din cadrul contului de rezultate (contului de profit și pierdere) corespunzător activităților obținute, și clasificarea și prezentarea elementelor extraordinare. Activitățile ordinare sunt oricare dintre activitățile desfășurate de întreprindere ca parte a obiectului de activitate și activitățile adiționale în care se implică întreprinderea pentru continuarea activităților de bază sau derivând din acestea.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile obișnuite ale întreprinderii și care nu au un caracter frecvent sau regulat.
1.1.1. Rezultatul în accepțiunea standardelor internaționale de contabilitate
IAS 29 ne arată că o prezentare a rezultatului, fără retratare, într-o monedă locală, nu este utilă. Banii își pierd puterea într-o asemenea măsură, încât compararea sumelor ce rezultă din tranzacții ce au avut loc la momente diferite chiar în aceeași perioadă, induce în eroare. Acest standard nu stabilește o rată absolută de la care o economie devine inflaționistă.
Rezultatul exercițiului trebuie deci retratat, în conformitate cu acest standard, în puterea de cumpărare de la finele exercițiului. Trebuie retratat, de asemenea și contul de profit și pierdere cu toate elementele sale. Tot aici apare noțiunea de câștig sau pierdere din poziția monetară netă, care este inclus în rezultatul net.
De asemenea tot legat de rezultat în IAS 8 „Profitul net sau pierderea neta a perioadei” se prevede că toate elementele dee utilă. Banii își pierd puterea într-o asemenea măsură, încât compararea sumelor ce rezultă din tranzacții ce au avut loc la momente diferite chiar în aceeași perioadă, induce în eroare. Acest standard nu stabilește o rată absolută de la care o economie devine inflaționistă.
Rezultatul exercițiului trebuie deci retratat, în conformitate cu acest standard, în puterea de cumpărare de la finele exercițiului. Trebuie retratat, de asemenea și contul de profit și pierdere cu toate elementele sale. Tot aici apare noțiunea de câștig sau pierdere din poziția monetară netă, care este inclus în rezultatul net.
De asemenea tot legat de rezultat în IAS 8 „Profitul net sau pierderea neta a perioadei” se prevede că toate elementele de venituri și cheltuieli recunoscute într-o perioadă trebuie incluse în determinarea rezultatului net.
Rezultatul net corespunzător perioadei conține următoarele elemente, fiecare trebuind să fie prezentate în contul de profit și pierdere:
profitul sau pierderea corespunzătoare activității obișnuite
elementele extraordinare.
Obiectivul IAS 33 constă în stabilirea principiilor necesare pentru determinarea și prezentarea rezultatului pe acțiune, care va permite o mai bună comparare a indicatorilor de performanță a diferitelor societăți în cadrul aceleiași perioade, precum și a indicatorilor aceleiași societăți, de la o perioadă la alta. Deși datele privind rezultatul pe acțiune au o utilitate limitată din cauza diferitelor politici contabile aplicate, în scopul determinării rezultatului, acuratețea raportării financiare este mărit, dacă numitorul se determină prin metode consecvente.
Societățile trebuie să prezinte rezultatul pe acțiune, de bază și diluat, în contul de profit și pierdere, pentru fiecare clasă de acțiuni comune care are asociat un drept diferit, ca procentaj, asupra profitului net aferent exercițiului.
Impozitul pe profit curent sau cel amânat trebuie să fie recunoscut ca venit sau ca și cheltuială în profitul net sau pierderea netă aferentă perioadei, cu excepția cazului în care acel impozit apare din:
tranzacție sau un eveniment care să fie recunoscute direct în capitalul propriu, în aceeași perioadă sau în una diferită
combinări de întreprindere care sunt reprezentate de o achiziție.
Valoarea diferenței dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exercițiul financiar curent și pentru exercițiile financiare anterioare, pe de o parte, și valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă această diferență este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.
1.1.2. Rezultatul exercițiului
Potrivit regulamentului de aplicare a Legii Contabilității nr. 82/1991, rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor.
Rezultatul exercițiului (profitul sau pierderea cuprinde):
Rezultatul curent
Rezultatul excepțional
Impozitul pe profit
Rezultatul curent reprezintă diferența dintre veniturile din operațiunile curente, respectiv veniturile din exploatare și veniturile financiare și cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de exploatare și cheltuielile financiare.
Rezultatul excepțional reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile excepționale ca urmare a unor operații efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia.
Rezultatul exercițiului reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere supuse repartizării.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinațiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
Contul de rezultate evaluează rezultatul global al unității patrimoniale. El nu are exclusivitate pentru că și bilanțul evaluează rezultatul, dar printre alte informații și după o intervenție diferită de cea a contului de rezultate.
Contul de rezultate este sinteza contabilității de flux și are caracter dinamic. În acest sens soldul conturilor de gestiune înregistrează mișcările de valori între patrimoniu și exterior, în timpul perioadei. Contul de rezultate măsoară rezultatul prin confruntarea cheltuielilor cu veniturile, rezultatul fiind suma algebrică a cheltuielilor și veniturilor și nu a încasărilor și plăților.
Rezultatul contabil se determină prin formula de gestiune:
Venituri – Cheltuieli = Rezultat
Rezultatele financiare sintetizează eficiența activității economice a unității patrimoniale.
În structura rezultatului financiar se include rezultatul curent, rezultatul excepțional și impozitul pe profit:
1. Venituri din exploatare + venituri financiare
2.- Cheltuieli din exploatare + cheltuieli financiare
I = Rezultatul curent
3. Venituri excepționale
4. – Cheltuieli excepționale
II = Rezultatul excepțional
Rezultatul financiar (I + II)
În cursul exercițiului, elementele contului de rezultate sunt dispersate în conturi diferite.
Balanțele lunare dau o primă aproximație rezultatului pentru că ele stabilesc un tablou al soldurilor debitoare și creditoare, separat pentru conturile de bilanț și separat pentru cele de gestiune.
1.2. Repartizarea profitului
În procesul de repartizare a profitului, obiectivul principal îl constituie armonizarea intereselor întreprinderii cu cele ale fiecărui acționar asociat, salariat și ale întregii societăți. În acest sens, prezintă însemnătate stabilirea unui raport rațional, echilibrat, între partea din profit ce rămâne la dispoziția întreprinderii pentru autofinanțare, partea care se acordă acționarilor și salariaților sub formă de dividende și, respectiv, participare la profit, și cea care se varsă bugetului de stat pentru satisfacerea nevoilor generale ale societății.
Repartizarea profitului net trebuie să răspundă unor cerințe multiple, variabile în spațiu și timp, care, în același timp, să satisfacă dezideratul ,,profituri utilizate cât mai eficient’’.
Problematica repartizării profitului trebuie corelată cu unele componente structurale ale politicii financiare ale întreprinderii cum ar fi: politica de autofinanțare, politica de rambursare a creditelor și politica de dividende. Prin politica de autofinanțare, întreprinzătorul are interesul să asigure resursele necesare unor plasamente pe termen lung care să permită expansiunea și perfecționarea tehnologiilor. Expansiunea poate presupune chiar înființarea de filiale sau fuziunea.
Profitul constituie, totodată, și o resursă care asigura rambursarea datoriilor, motiv pentru care o parte din acesta este destinat creșterii surselor proprii de finanțare. În același timp, și nu în ultimul rând, din profit se va asigura și acoperirea costului capitalului propriu evaluat prin intermediul dividendelor.
În prezent, profitul net odată stabilit la nivelul întreprinderii urmează să fie repartizat pe destinații potrivit legislației.
Selectiv, urmărind repartizarea profitului net la societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, constatam că destinațiile acestuia privesc:
constituirea de rezerve legale în limita a 5% din profitul brut până la concurența sumei reprezentând 1/5 din capitalul social;
sursele proprii de finanțare a investițiilor (pentru sumele rezultate din valorificarea activelor fixe în cursul anului);
constituirea fondului de participare a salariaților la profit în proporție de până la 10% din profitul net;
cota managerului, în limita stabilită prin contract;
alimentarea sumelor proprii de finanțare în cota de până la 50% din profitul net;
alte destinații;
sume reprezentând dividendele.
Dacă la societățile comerciale partea rămasă din profitul net repartizată sub formă de dividende ce se cuvine acționarilor, la nivelul regiilor autonome diferența nerepartizată se varsă la bugetul statului sub formă de vărsământ.
Câteva considerații importante cu privire la acest subiect:
Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia. Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale.
Din profitul societății se va prelua, în fiecare an, 5% pentru formarea fondului de rezervă legală, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micșorat din orice cauză, va fi completat, cu respectarea prevederilor aliniatului de mai sus. De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la primul aliniat, excedentul obținut prin vânzarea acțiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuințat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.
Fondatorii vor participa la profit, dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară. În toate cazurile, condițiile participării se vor stabili de adunarea generală, pentru fiecare exercițiu financiar.
Profitul contabil rămas după repartizarea rezervei legale se preia la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale în contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinații legale. Evidențierea în contabilitate a destinațiilor profitului contabil se efectuează după convocarea adunării generale a acționarilor sau asociaților care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acționarilor sau asociaților, rezerve și alte destinații, potrivit legii.
Dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor care a aprobat situația financiară aferentă exercițiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii. Dividendele plătite contrar dispozițiilor prezentate mai sus se restituie, dacă societatea dovedește că asociații au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.
Dreptul la acțiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar celor menționate, se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Entitățile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea profitului.
Închiderea conturilor 121 și 129 se efectuează la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare în bilanțul întocmit pentru exercițiul financiar la care se referă situațiile financiare anuale.
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exercițiului financiar și cel reportat, din rezerve, prime de capital și capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acționarilor sau asociaților, respectiv a consiliului de administrație.
Baza legală o constituie:
Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare.
După ce s-a calculat rezultatul bilanțier, se procedează la înregistrarea operațiilor de distribuire a profitului.
Ca regulă autonomă, distribuirea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 70/1994, Legii contractului de management nr. 66/1993, Hotărârea Guvernului nr. 263/1994 și Hotărârii Guvernului nr. 484/1995.
În cazul societății comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 și Ordonanței Guvernului nr. 26/1995, iar la societățile comerciale cu capital privat, potrivit hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor sau asociaților.
Totodată în distribuirea profitului este necesar ca acesta să fie abordat în mod structurat și nu global. Astfel, profitul net consemnat în bilanțul contabil definit și prin expresia profitul rămas după plată impozitului pe profit este definit prin formula prezentată mai jos.
a) constituirea rezervelor legale, suma distribuită = profitul brut × procentul de constituire potrivit prevederilor art. 6 pct. 2 lit. e din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 (o asemenea prevedere rezerva numai distribuția deductibilă fiscal, în caz contrar se aplică prevederile Legii nr. 31/1990):
129 = 1061
Repartizarea profitului Rezerve legale
b) acoperirea pierderilor din anii precedenți pentru sumele reprezentând pierderile aferente anilor precedenți, acoperite din profit, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 (o asemenea soluție confundă pierderea netă contabila cu pierderea fiscală sau subordonează contabilitatea fiscalității):
129 = 117
c) constituirea fondului de participare a salariaților la profit, pentru procentul de până la 10 % în cazul societăților comerciale cu capital majoritar de stat și până la 5 % la regiile autonome, iar la agenții economici cu capital majoritar său integral privat, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților. Procentul se aplică la profitul net contabil diminuat cu distribuțiile la fondul de rezervă și la acoperirea pierderilor:
129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat
Iar după aprobarea situațiilor financiare de către adunarea generală a acționarilor se face înregistrarea:
1171 = 424
Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat
Participarea personalului la profit
d) surse proprii de finanțare, pentru agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat, potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanța Guvernului nr.26/1995 iar pentru agenții economici cu capital majoritar privat, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților : precum sumele rezultate din vânzarea de active și mijloace fixe lăsate la dispoziția societăților comerciale (prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/1991) pentru finanțarea activităților prevăzute și obiectul de activitate potrivit art. 20 din Legea nr. 50/1995. La regiile autonome, diferența rămasă în urma repartizării profitului până la 10 % pentru stimularea salariaților inclusiv pentru plata managerului, în limita a trei salarii, plus minimum 50 % din profitul rămas cu deducerea anterioară vărsat la bugetul de stat sau local:
129 = 1068
Repartizarea profitului Alte rezerve
e) constituirea de rezerve statutare și alte rezerve:
129 = 1063
Repartizarea profitului Rezerve statutare
Alte rezerve
f) alte repartizări din profit prevăzute de lege,.
g) dividende în cazul societăților comerciale sau vărsăminte la buget în cazul regiilor autonome. Sumele repartizate la dividende se înregistrează:
129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat
Iar după aprobarea situațiilor financiare de către adunarea generală a acționarilor se face înregistrarea:
1171 = 457
Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat Dividende de plată
Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
În legătură cu distribuirea profitului pentru dividende sunt necesare unele precizări. Astfel, în contabilitate dividendul reprezintă orice distribuire, în bani sau în natură, în favoarea acționarilor sau asociaților, din profitul stabilit pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere, proporțional cu cota de participare la capitalul social.
Fără ca problema să fie explicit formulată, acordarea dividendelor se face numai în raport cu acțiunile subscrise și vărsate (deci capitalul subscris vărsat). O asemenea soluție poate fi definită prin contractul de societate și statutul societății.
Dividendele sunt supuse impozitării, prin reținere la sursă, cu o cotă de 10 % din suma acestora.
Termenul de plată a dividendelor este stabilit de adunarea generală ordinară a acționarilor sau asociaților la propunerea consiliului de administrație sau al directorului. De regulă, plata nu poate depăși nouă luni de la închiderea exercițiului.
În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite asociaților, după caz, până la sfârșitul anului în care s-a aprobat bilanțul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende poate depăși data de 31 decembrie a exercițiului respectiv.
Fără ca legislația economico – financiară din țara noastră să prevadă, pe plan internațional în distribuirea profitului sub formă de dividende se operează cu primul și al doilea (noul) dividend.
Primul dividend, (dobânda statutară) reprezintă dobânda calculată asupra capitalului eliberat și nerambursat acționarilor.
Al doilea dividend (noul dividend, supradividend) reprezintă suma suplimentară atribuită în funcție de numărul titlurilor deținute, eliberate parțial sau în totalitate.
Înregistrarea contabilă privind distribuirea profitului este făcută înainte de redactarea bilanțului contabil și aprobării sale în adunarea generală ordinară a asociaților (rezolvare specifică numai Noului sistem contabil din România),
În cazul societăților pe acțiuni adunarea generală stabilește cota de participare ce revine din profitul net fondatorilor. Cota nu poate depăși 6 % din profitul net și nu poate fi acordată pe o perioadă mai mare de cinci ani de la data constituirii societății prin subscripție publică, și numai asupra profitului corespunzător capitalului intrat.
Din cota de participare pot beneficia numai persoanele fizice cărora li s-a recunoscut calitatea de fondatori prin contractul de societate.
Pentru cota de participare se face înregistrarea:
129 = 1171
Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat
1171 = 457
Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat
Dividende de plată
După repartizarea profitului, stabilirea dividendelor și a impozitului pe dividende se efectuează înregistrările:
• pentru impozitul pe dividende:
457 = 446
Dividende de plată Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
• sumele reprezentând plăți:
457 = 512
Dividende de plată Conturi curente la bănci
CONCLUZII
În concluzie, participarea investitorilor în calitatea de asociat/acționar la capitalul social al societăților comerciale dă dreptul acestora la primirea de dividende, în momentul în care se decide repartizarea profitului societății pe această destinație.
Conform art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor, care a aprobat situația financiară aferenta exercițiului financiar încheiat, nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Dividendele se vor putea distribui din profiturile determinate potrivit legii.
Societatea care repartizează dividende le va reflecta în contabilitate în conformitate cu prevederile Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.752/2005 și anume dividendele repartizate deținătorilor de acțiuni, propuse sau declarate după data bilanțului, precum și celelalte repartizări similare efectuate din profit nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanțului. Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În acest sens, sumele reprezentând dividende, vor fi reflectate în contul 117 „Rezultatul reportat”, la sfârșitul exercițiului financiar de unde vor fi repartizate pe destinația stabilită, în exercițiul următor.
Asociații pot fi atât persoane fizice, cât și persoane juridice.
În cazul asociaților/acționarilor persoane juridice, în ceea ce privește reflectarea în contabilitate a dividendelor primite, acestea se recunosc că și creanțe atunci când este stabilit dreptul titularului de a le încasa, respectiv după ce distribuitorul aprobă repartizarea pe destinații a profitului realizat, prin hotărârea AGA.
Având în vedere termenul actual pentru depunerea situațiilor financiare anuale de 150 de zile de la data bilanțului, în practică entității care primește dividendele pot exista două situații și anume:
dreptul de încasare a dividendelor să survină după ce situațiile financiare anuale au fost întocmite și aprobate de către AGA, situație în care acestea se vor înregistra la momentul comunicării lor, iar încasarea – la momentul primirii acestora, în exercițiul financiar în care a avut loc comunicarea și primirea;
dreptul de încasare a dividendelor să survină ulterior datei bilanțului, dar înainte că situațiile financiare anuale ale primitorului să fie aprobate. În cea de-a doua situație, entitățile obțin informații suplimentare față de cele existente la data bilanțului. Pentru prezentarea unei imagini fidele trebuie efectuate înregistrările necesare care să reflecte constituirea unui drept de a primi dividendele, concomitent cu recunoașterea venitului aferent, deci situațiile financiare ale exercițiului încheiat sunt ajustate.
CAPITOLUL II. POLITICI PRIVIND DIVIDENDELE
2.1. Dividendul – Definiție și rol
Potrivit noului cod fiscal noțiunea de dividend capătă o nouă înfățișare, astfel: Dividendul este o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant/acționar la persoana juridică, drept consecință a deținerii unor titluri de participare/acțiuni la acea persoană juridică, exceptând unele cazuri.
Decizia de a distribui dividende este luată în cadrul AGA odată cu aprobarea situațiilor financiare anuale (în special în luna aprilie). Profitul net obținut de societate se poate distribui acționarilor ca dividend numai după acoperirea rezervelor legale și statutare, precum și a pierderilor din anii anteriori.
O companie poate decide după consultarea AGA să nu plătească dividend și să reinvestească profitul, acesta urmând să fie alocat la rezerve sau profit net nerepartizat. Pentru a putea beneficia de dividend, un acționar trebuie să dețină acțiunile în portofoliu la data de înregistrare stabilită în cadrul AGA (calculate în avans cu 3 zile lucrătoare necesare Depozitarului Central să opereze aceste repartiții).
Politica de dividende joacă un rol important în relația companiei cu acționarii săi și are o influență mare asupra evoluției firmei pe piață. Una dintre deciziile dificile pe care managementul unei companii trebuie să o ia se referă la procentul de câștig care urmează să fie distribuit sub formă de dividende și procentul care va rămâne la dispoziția firmei pentru a fi reinvestit.
În general firmele repartizează dividendele într-un procent care să urmeze de obicei o evoluție crescătoare constantă cunoscându-se faptul că fluctuațiile mari de la o perioadă la altă sunt de natură să afecteze negativ încrederea investitorilor. Există situații justificate în care mediul economic general defectuos (o criză economică) ar justifica altă politică a dividendului când firma reține tot câștigul pentru refinanțare, reinvestire.
Deși managementul unei firme ar prefera păstrarea dividendului pentru a fi reinvestit, acesta fiind o sursă foarte convenabilă de finanțare, totuși, pentru a păstra o bună relație cu investitorii compania trebuie să le acorde acestora un dividend rezonabil.
Profitul net nerepartizat din anii anteriori este o sursă de distribuție a dividendelor atunci când firma nu a înregistrat profit sau un profit prea mare și dorește să recompenseze totuși acționarii. Așa se explică de ce unii emitenți pot plăti un dividend mai mare chiar dacă profiturile au fost ceva mai mici față de anul anterior.
De aceea cel mai important lucru în a evalua managementul unui emitent este modul în care s-a construit profitul și mai ales ce a contribuit la acesta, precum și sursele de finanțare ale dividendului. Un management slab este acela ce încearcă să propună plata unui dividend rezultat dintr-un credit de împrumut.
Dividendele sunt plăți periodice de numerar făcut de firme propriilor acționari ca o răsplată a contribuției acționarilor la capitalul acestora. În principiu, orice deținător de acțiuni are dreptul de a primi dividende din partea societății comerciale respective, dar aceasta nu poate repartiza dividende decât dacă sunt respectate următoarele două condiții:
să dispună de suficient profit astfel încât distribuirea de dividende să nu afecteze valoarea de piață a întreprinderii, adică să nu micșoreze capitalizarea bursieră permanentă a acesteia;
suma dividendelor nu poate depăși totalul profitului rămas de repartizat;
distribuirea de dividende nu trebuie să afecteze lichiditatea financiară a întreprinderii pentru a nu pune în pericol siguranța creditorilor că își vor recupera creanțele scadente în perioadele viitoare datei distribuirii dividendelor.
Politica privind dividendele se referă la decizia de a plăti profitul sub forma dividendelor către acționari sau ca acesta să fie reținut de firma pentru a fi reinvestit.
Dacă firma adoptă o politică de plată a majorității profiturilor sub forma dividendelor, acest lucru va conduce la tendința de creștere a prețurilor acțiunilor. Totuși, dacă proporția din profit repartizată pentru distribuirea de dividende crește, atunci vor fi mai puțini bani disponibili pentru reinvestire, rata viitoare de creștere așteptată de acționari va fi scăzută, și aceasta va micșora prețul acțiunilor.
Astfel, schimbarea intervenită în politica privind dividendele are două efecte opuse. De aceea este nevoie de o politică optimă a dividendelor care să asigure echilibrul dintre dividendele curente și creșterea viitoare care maximizează prețul acțiunilor și deci valoarea firmei. Următorul model matematic simplu pentru analizarea plații dividendelor identifica factorii care pot afecta averea acționarilor în urma politicii de dividend.
Formele dividendelor.
Dividendele distribuite de către societățile comerciale pe acțiuni pot îmbrăca 3 forme: în bani, în natură și în acțiuni.
Cea mai răspândită formă de acordare este în bani, ca urmare a operativității cu care se desfășoară operațiunile de casă. Această formă este convenabilă atât acționarilor, care își obțin câștigurile direct și imediat, cât și pentru societatea comercială (rapiditate, costuri reduse), dar presupune apariția unor fluxuri financiare negative. În consecință, societatea va aplica această formă de dividend cu condiția de a nu micșora prea mult volumul lichidităților, pentru a nu pune în pericol situația creditorilor.
Distribuirea de dividende în acțiuni este o practică a societăților comerciale care doresc să-și protejeze lichiditățile sau nu dispun realmente de astfel de lichidități pentru a face plata în bani. În acest caz, se emit noi acțiuni, distribuindu-se fiecărui acționar corespunzător volumului dividendelor datorate. Acțiunile noi sunt de aceeași categorie cu cele vechi, pe care acționarii le dețineau și până atunci. Acționarii care primesc acțiuni în loc de dividend le pot păstra sau le pot vinde la bursă, procurându-și astfel lichiditățile de care au nevoie.
Plata dividendelor în acțiuni este o metodă avantajoasă pentru că societatea reduce fluxurile negative, își conservă lichiditățile existente și, totodată, se obține și o creștere a capitalului social.
Distribuirea de dividende în natură este o formă mai rar întâlnită, se aplică cu acordul acționarilor și numai în cazurile când societățile comerciale produc și desfac mărfuri de interes pentru acționarii proprii, cum ar fi combustibili, cherestea, materiale de construcție, etc. Avantajul pentru societatea comercială: nu-și micșorează lichiditățile și realizează, concomitent, o creștere corespunzătoare a volumului vânzărilor. Pentru acționari avantajele constau în acoperirea unor nevoi de consum individual sau gospodăresc la prețuri avantajoase, care nu includ rabatul comercial.
La nivelul întreprinderilor, în sfera dividendelor se construiesc politici în jurul deciziei de a repartiza si plăti acționarilor parte din profitul net, sau de a fi reținut în întreprindere pentru reinvestire.
2.2 Politica dividendului
Politica de dividend privește decizia acționarilor întreprinderii privind distribuirea sau reinvestirea profiturilor nete ale întreprinderilor.
Distribuirea de dividende, cu regularitate are drept consecințe formarea unui acționariat fidel care va avea tendința să păstreze acțiunile, să nu le vândă, văzând în ele plasamente avantajoase. În același timp, va crește cererea pe piața bursieră a acestor acțiuni, întrucât și alți investitori ar dori să dețină astfel de acțiuni.
Reinvestirea profitului net duce la creșterea autonomiei financiare a întreprinderii, creșterea capacității de autofinanțare și la asigurarea unei creșteri economice pe seama capitalului propriu.
Managementul întreprinderii trebuie să considere următorii factori care ar influența politica de dividend:
nivelul fluxurilor de numerar generate de întreprindere;
nivelul de dezvoltare a piețelor de capital;
reglementările legale privind politica de dividend.
În practica societăților comerciale pe acțiuni s-au conturat trei tipuri de politică a dividendelor:
1. Politica reziduală de dividend constă în distribuirea drept dividend a unei sume care rămâne disponibilă după acoperirea nevoilor de finanțat, adică mai întâi se acoperă cheltuielile investiționale și apoi plata dividendelor.
În vederea stabilirii sumei ce urmează să fie plătită că dividende, firma parcurge patru etape:
stabilirea bugetului necesar pentru investiții;
determinarea sumei de capital propriu necesară finanțării bugetului;
utilizarea, pe cât posibil, a fondurilor interne ale firmei (profitul reținut) la asigurarea necesarului de capital propriu;
plata dividendelor numai dacă profitul disponibil este mai mare decât nevoile d acoperire a bugetului de investiții, adică dacă rămâne profit de repartizat ca dividende.
Această politică se bazează pe faptul că investitorii preferă ca firma să rețină și să reinvestească profiturile decât să le plătească acestora că dividende, dacă rata rentabilității obținută de firma pentru profiturile reinvestite depășește rata rentabilității pe care ar obține-o investitorii înșiși, investind dividendele în alte investiții cu același grad de risc.
2. Politica ratei constante presupune aplicarea de către societatea comercială, an de an, a unei proporții fixe a dividendelor în raport cu profitul total.
Această politică constă în menținerea dividendelor la nivelul anterior, urmărind să evite nemulțumirile acționarilor în cazul scăderii dividendelor, dar și să nu crească dividendele, din cauza imposibilității menținerii acestei creșteri în viitor.
Această politică este încurajată în unele cazuri și de faptul că mulți investitori dispun de suficiente fonduri pentru investiții, aceștia nefiind preocupați de nivelul dividendelor, putând oricând să lichideze o parte din pachetul lor de acțiuni pentru a obține fluxul de numerar dorit. Cea mai mare parte a societăților comerciale pe acțiuni se orientează spre o politică de stabilitate a sumei absolute a dividendelor sau a ratei acestora, cu tendința de creștere ușoară de la un an la altul. În acest fel se reușește să se dea satisfacție acționarilor, păstrând fidelitatea acestora față de firmă, precum și să se creeze un bun renume în lumea afacerilor
3. Politica sumei constante presupune plata din profitul net sub formă de dividende a unei sume constante către acționari indiferent de mărimea profitului. Acest lucru presupune ca firma să plătească ca dividende un procent constant din profituri. Neajunsul acestei politici vine din faptul că deoarece profiturile sunt de regulă fluctuante, pentru a asigura realizarea acestei politici este necesar ca în anii în care profiturile sunt insuficiente pentru plata dividendelor, firma să împrumute sume de bani cu această destinație.
4. Politica dividendului obișnuit scăzut plus un extra dividend presupune asigurarea unui dividend obișnuit scăzut, la care se adăugă, în cazul unui an bun, un extra dividend sau supra dividend. Ea este un compromis între un dividend stabil și o rată constantă de plată a dividendelor. O astfel de politică da flexibilitate firmei și investitorii pot conta pe primirea cel puțin a unui dividend minim. Acest gen de politică este de dorit a se urma ci atunci când profiturile și fluxurile de numerar ale firmei sunt foarte fluctuante.
Pentru urmărirea politicii dividendelor dusă de o societate, pentru a crea posibilitatea comparării cu alte unități similare, pentru a scoate în evidență performanțele diverselor unități în ceea ce privește politica de dividend se pot utiliza diverși indicatori, printre care:
Dividend pe acțiune = Dividende de plată
Numărul acțiunilor emise
Acest indicator arată suma absolută a dividendelor care se distribuie pentru o acțiune deținută.
2) Randamentul pe acțiune = Dividend pe acțiune * 100%
Cursul acțiunilor
Acest indicator este de mare interes pentru acționari, deoarece fiind calculat la valoarea de piață a acțiunilor, semnifică o rentabilitate a capitalului plasat în acțiuni. Astfel acest randament poate fi comparat cu randamentul care s-ar putea obține din alte investiri (depozite la bănci, obligațiuni).
3) Rata distribuirii dividendelor = Dividende de plată *100%
Profitul net
R < 20% – politică slabă
R < 60% – politică bună
R > 60% – politică puternică
4) Beneficiul pe o acțiune = Profitul net
Numărul acțiunilor emise
Acest indicator reprezintă îmbogățirea acționarilor în decursul unui an pentru că profitul, fie că se distribuie ca dividend, fie că se capitalizează reprezintă tot averea acționarilor.
5) Rentabilitatea capitalului = Profitul net *100%
investit în acțiuni Capital social
Prin acest indicator este important de cunoscut cât reprezintă profitul față de capitalul social (deoarece dividendul se calculează și se varsă de societate la valoarea nominală a acțiunilor). În câți ani se recuperează valoarea capitalului social pe seama profitului net, dacă 25% rezultă că în 4 ani.
6) Coeficientul de capitalizare (PER) = Cursul acțiunilor
Profitul pe o acțiune
Acest indicator indică în câți ani se recuperează valoarea de piață a acțiunilor sale, după care poate rămâne acționar exclusiv din câștigul obținut.
7) Capacitatea de autofinanțare pe o acțiune – este un indicator care poate explica de ce indicatorul profit net pe o acțiune este slab. În asemenea cazuri explicația poate fi că s-a constituit un fond mare de amortizare.
8) activul net pe o acțiune – reprezintă estimarea contabilă a valorii unei acțiuni, care este un rezultat al activității trecute, în timp ce valoarea financiară pune accentul pe fluxurile viitoare. Dacă cursul unei acțiuni este mai ridicat decât valoarea indicatorului activ net pe o acțiune, valoarea financiară a întreprinderii este mai mare decât valoarea contabilă, și invers.
În general, politica dividendelor este influențată de o serie de factori, dintre care amintim:
Situația financiară a întreprinderii. În cazul în care o întreprindere este îndatorată, fie la bănci, fie prin emisiunea de obligațiuni, înseamnă că se confrunta cu restricții în repartizarea profitului în sensul că, mai întâi, va trebui să-și asigure resursele necesare stingerii obligațiilor curente. Situația de insolvabilitate nu permite plata de dividende acționarilor, pentru a nu diminua capitalul întreprinderii și a proteja creditorii. În acest sens, nu de puține ori sunt încheiate contracte de afaceri în care se stipulează că dividende se pot plăti numai când exista lichidități suficiente, adică întreprinderea are un anumit grad de lichiditate.
Preferințele acționarilor. Pornind de la interesele acționarilor, întreprinderea, prin politica promovată, trebuie să satisfacă cel puțin două cerințe: una legată de stabilitatea sumei dividendelor distribuite iar a doua, de formularea unei politici credibile pentru investitori. Asigurarea unei stabilități a sumei dividendelor presupune că politica de dividende practicată în trecut influențează dividendele sperate de acționari care, la rândul lor, exercita o influență asupra cursului acțiunilor. Formularea unei politici credibile presupune asigurarea unui profit real și repartizarea lui ca dividende acționarilor.
Psihologia investitorilor. Presupune că investitorul poate să-și procure singur lichiditățile necesare în cazul unor dividende necorespunzătoare, prin vânzarea acțiunilor. Însa cercetările arată că există o rezistență la vânzare, chiar în cazul în care prețul acțiunilor scade. De asemenea, câștigurile prezente au o valoare exagerată față de cele viitoare, iar o politică de dividende stabilă este percepută ca un semn de siguranță și soliditate
Fiscalitatea. Impozitarea diferită a profiturilor și a dividendelor, precum și a creșterilor de capital, favorizează o politică de autofinanțare. Totodată, s-a observat că acționarii cu o rată a impozitului mare se orientează spre întreprinderile care promovează o politică de dividende scăzute, însa cu creșteri substanțiale de capital. În schimb, acționarii cu o rata mică de impunere prefera întreprinderile cu dividende mari.
Datorită influenței factorilor multipli asupra mărimii dividendelor, politica de dividende, în timp, a fost în centrul unei polemici și a constituit obiectul unor opinii viu disputate. S-au conturat, în acest sens, următoarele politici de dividende:
Dividend constant. Presupune menținerea dividendelor la nivelul perioadei anterioare. Constituie o politică promovată de către cei care cred în valoarea informativă a dividendelor. Astfel, acționarilor le este sugerata o imagine de siguranță și soliditate a întreprinderii. Totodată, apare și efectul de formare a ,,clientelei’’ în sensul tendinței întreprinderii de a atrage investitorii care prefera un anumit nivel al dividendelor, în funcție de rață impozitului suportată.
În cazul unei scăderi a profitului, rezervele devin surse de compensare a sumelor necesare dividendelor promise. De asemenea, există anumite motive pentru nereducerea dividendelor. Primul ar fi acela că multe persoane și instituții solicita plăți importante de dividende pentru investițiile lor. Modigliani și Miller au dovedit că aceste persoane nu trebuie să fie preocupate de nivelul dividendelor întrucât ar putea oricând să lichideze o parte din pachetul lor de acțiuni pentru obținerea lichidităților necesare. Însa, piața financiară presupune costuri de tranzacționare și plăți de brokeraj care îi îndeamnă la reținere. Un alt motiv de renunțare la scăderea dividendelor este acela că asemenea operațiune poate fi interpretată de acționari ca un semnal negativ în gestiunea întreprinderii, ceea ce poate avea efect nefavorabil asupra prețului acțiunilor.
Dividend care presupune constant raportul dividende/profit. Modelul de repartizare a profitului, cunoscut sub denumirea de ,,Modelul de ajustare parțială’’, elaborat de către J. Lintner s-a construit plecând de la convingerea că ,,cea mai mare parte a acționarilor preferă un dividend rezonabil dar stabil’’ și că piața financiară stimulează stabilitatea sau creșterea graduală a dividendelor. În consecință, întreprinderea adoptă un dividend calculat prin proporția fixă a raportului dividend / profit, apreciat ca o rată normală, dar nu și ideală, de repartizare a profitului. Întrucât profiturile vor fi, cu siguranță, fluctuante promovarea acestei politici va necesita resurse suplimentare, în unele situații, pentru acoperirea dividendelor.
Dividend reziduu. Politica reziduală se bazează pe faptul că investitorii prefera că întreprinderea să rețină și să reinvestească profitul decât să le plătească dividende, dacă rata rentabilității obținută pentru profitul reinvestit depășește rata rentabilității pe care investitorii ar obține-o plasând dividendele în investiții cu un grad de risc comparabil. Teoria în sine susține formularea politicii de dividende după adoptarea deciziei de investiție și a celei de finanțare, motiv pentru care se mai numește și politica de oportunitate. Cu alte cuvinte, ideea acestei teorii este de a utiliza profitul, cu prioritate, pentru autofinanțare ori de câte ori rentabilitatea scontată a acestora este mai mare decât costul capitalului întreprinderii. Dividendul reziduu exprima, în același timp, intensitatea legăturii dintre dividende și valoarea întreprinderii.
Dividend maxim posibil. Reprezintă o politică opusă celei reziduale, în care reținerile din profit apar ca un reziduu. Teoria se bazează pe distribuirea de dividende crescătoare an de an într-o rată constantă mai mică decât rata de actualizare a dividendelor viitoare. Cu cât dividendele și rata lor anuală de creștere sunt mai mari, cu atât valoarea acțiunilor întreprinderii va fi mai mare.
Modelul cercetătorilor M. Gordon și E. Shapiro, privind distribuirea de dividende ca factor de creștere a valorii întreprinderii, prezintă doua inconveniente. În primul rând, valoarea unei acțiuni este definită doar de o singură variabilă explicită – dividendul. Înseamnă că orice eroare de estimare a dividendului conduce la o deformare accentuată a valorii acțiunii. În al doilea rând, valoarea acțiunii este dependenta de estimările ratei anuale de creștere și orice erori influențează direct valoarea acțiunii și implicit valoarea întreprinderii.
Neutralitatea politicii de dividende. Teoria neutralității politicii de dividende formulată de Miller și Modigliani disociază efectul politicii de dividende asupra cursului acțiunilor, de efectul altor acțiuni concomitente. Astfel, o întreprindere poate proceda la reducerea dividendelor cuvenite în schimbul realizării autofinanțării unor proiecte de investiții. În acest caz, politica de dividende nu este decât un subprodus al politicii de investiții.
Întreprinderile romanești caracterizate prin lipsa lichidităților și a surselor alternative de finanțare au promovat o politică de dividende cu mărimi nesemnificative.
CAPITOLUL III. IMPLICAȚIILE POLITICII DIVIDENDELOR ȘI FINANTAREA ÎNTREPRINDERII SC ANTIBIOTICE SA IAȘI
Descrierea companiei
S.C. Antibiotice S.A. Iași este situată în sud-estul României, o zonă mai puțin dezvoltată din punct de vedere economic. Compania s-a înființat conform Legii nr.15/1990 și a Hotărârii Guvernului nr. 1200/12.11.1990 prin preluarea întregului patrimoniu al întreprinderii de Antibiotice, având forma juridică de societate pe acțiuni cu capital integral de stat.
Sediul principal este situat în localitatea Iași strada Valea Lupului, nr. 1, cod poștal 707410, prefix 0232, telefon 220040, fax 211020. Numărul de înmatriculare la Registrul Oficiului Comerțului este: J22-285-1991, Codul FiscalR1973096.
Spiritul hipocratic ce îndrumă practica medicinii ghidează acțiunile firmei. Obiectul de activitate al companiei este producerea de medicamente antiinfecțioase și medicamente generice de înaltă valoare terapeutică. Portofoliul de produse al companiei cuprinde peste 120 de medicamente de uz uman, medicamente de uz veterinar, substanțe active și biofertilizatori.
S.C. Antibiotice S.A. deține 130 de mărci înregistrate în sistemul național la OSIM și 20 de mărci înregistrate în peste 45 de state ale lumii. Pentru a ajunge la aceste realizări firma a căutat să atragă forță de muncă calificată în domeniu, sporindu-și numărul de personal angajat în întreprindere. În prezent firma numără peste 1500 de angajați
Clienții principali ai societății sunt farmaciile, spitalele și companiile care activează în domeniul medical.
S.C. Antibiotice S.A. aduce încredere în însănătoșire prin medicamente bune, sigure și ieftine. Acest lucru se realizează introducând în uz medicamente care sporesc opțiunile de tratament ale consumatorilor crescând numărul spitalelor și farmaciilor unde se prescriu se ambalează sau se vând produsele, preocupându-se de condiționarea,ambalarea și dozarea produselor astfel încât ele să fie cât mai ușor de administrat. 90% dintre produse sunt destinate pieței interne și doar 10% sunt exportate în state precum SUA, Germania, Australia sau India
3.1. Politica dividendelor la S.C. Antibiotice Iași S.A.
Antibiotice Iași vrea sa reinvestească dividendele pe 2010 pentru creșterea cotei de piață
Producătorul farmaceutic Antibiotice Iași (ATB) va cere acționarilor să renunțe la dividendele pe care le aveau de încasat, profitul pe 2010 urmând să fie astfel investit pentru mărirea capacității de producție.
„În vederea finalizării întregului volum de investiții planificat pentru acest an vă rugăm a aproba reinvestirea dividendelor cuvenite pentru anul 2010”, se menționează într-un raport al companiei transmis Bursei.
Compania are planificate pentru acest an investiții de 31,6 milioane lei, extinderea capacității urmând să fie făcută pentru liniile de producție a pulberilor sterile, injectabile ți a antibioticelor nonpenicilinice.
Noul obiectiv va asigura firmei Antibiotice Iași creșterea cotei de piață pentru aceste produse de la 35% la 75% începând cu anul 2013, spun reprezentanții ATB.
Producătorul de farmaceutice va lansa pe piața românească produse din clasa oncologie începând cu luna mai 2011, eveniment ce va aduce în perioada rămasă până la sfârșitul anului o economie de peste 6 milioane lei la buget ca urmare a practicării unor prețuri mai mici comparativ decât cele actuale din piață.
Dacă acționarii vor decide însă ca profitul pe 2010 să fie distribuit sub forma de dividende, valoarea acestora ar putea ajunge la 9 milioane lei, sau 0,0189 lei/acțiune. La startul ședinței bursiere de luna trecută, titlurile ATB se tranzacționau la un preț de 0,61 lei, in creștere cu 0,6%. Luând în calcul această cotație, randamentul dividendelor Antibiotice este de 3%.
Acțiunile Antibiotice au pierdut 1,6% de la începutul acestui an. Compania are o valoare de piață de 70,7 milioane euro, principalul acționar fiind Ministerul Sănătății, cu o deținere de 53,01%.
3.2 Structura resurselor utilizate în finanțarea exploatării și a investițiilor
Antibiotice Iași are un buget de investiții de 31 milioane de lei, dublu față de anul trecut.
Producătorul farmaceutic Antibiotice Iași (ATB) a obținut anul trecut un profit net de 12,48 milioane de lei, în creștere cu 4,7% față câștigul din anul anterior, potrivit rezultatelor preliminate transmise Bursei de Valori București (BVB).
În 2009, Antibiotice a avut profit net de 11,9 milioane de lei. Compania a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri în creștere cu 11%, de la 219,7 milioane de lei la 243,8 milioane de lei. Veniturile companiei s-au majorat anul trecut cu 19%, la aproximativ 263 milioane de lei, de la 221,3 milioane de lei obținute în anul 2009. În acest an, compania vrea să obțină venituri de 294 milioane de lei. De asemenea, cheltuielile Antibiotice au crescut în perioada menționată cu 19%, la 244,7 milioane de lei. În acest an, producătorul de medicamente estimează costuri de 271,6 milioane de lei. Compania și-a bugetat pentru 2011 investiții în valoare de 31,6 milioane de lei, după ce în 2010 a investit aproximativ 14 milioane de lei.
DEZVOLTAREA AFACERII
Proiectele incluse în Planul de Dezvoltare urmăresc consolidarea poziției companiei Antibiotice ca producător de medicamente antiinfecțioase, extinderea portofoliului de medicamente cardiovasculare, pentru sistem nervos central și antitumorale.
Direcția Dezvoltare Afaceri a avut în anul 2010 următoarele obiective:
cercetare si dezvoltare de produse noi;
cercetare clinica de bioechivalenta pentru produse proprii si pentru parteneri externi;
contracte de cooperare cu parteneri externi;
autorizarea si reautorizarea produselor din portofoliul companiei;
monitorizarea aspectelor de mediu;
Cercetarea și dezvoltarea de produse noi
Departamentul de Cercetare și Dezvoltare Forme Farmaceutice a realizat obiectivele incluse în Programul de Cercetare și Dezvoltare în perioada 2010-2011 privind: obținerea de noi medicamente (9 produse) reformularea unor medicamente din portofoliu, pentru optimizarea rețetei de fabricație (6 produse) și a răspuns la observațiile ANM pentru medicamentele aflate în curs de autorizare (7 medicamente). Nivelul cheltuielilor de cercetare dezvoltare pentru anul financiar 2010 este de 1.534.098 lei.
În cursul anului 2010 personalul Departamentului a fost completat cu 5 farmaciști dedicați activității de formulare farmaceutică, iar laboratorul analitic a fost dotat cu două HPLC noi. S-a finalizat selecția de echipamente pentru noul Pilot de forme solide orale și s-a încheiat un contract de furnizare în valoare de 225.000 USD.
În prima parte a anului 2011 se va achiziționa aparatura, se va face amenajarea spațiilor și se va finaliza proiectul în conformitate cu bugetul aprobat.
În cadrul laboratorului de cercetări biotehnologice s-au finalizat lucrările pentru modernizarea tehnologiilor de obținere a Azotofertil și Ecofertil. Astfel noile produse au stabilitate de peste 6 luni, conform cerințelor clienților.
Cercetarea clinică de bioechivalență
S-au încheiat contracte cu sponsori externi în valoare de 547.210 euro și s-au finalizat 12 studii în vivo și 10 studii în vitro .
În decursul anului 2010 a avut loc inspecția de autorizare GLP, inspecția GMP și două audituri de la firme partenere din Uniunea Europeană.
Contracte de cooperare cu parteneri externi
Au continuat lucrările în cadrul proiectelor privind penicilinele injectabile pentru piața SUA, în cadrul cărora s-au finalizat dosarele de autorizare pentru ampicilina+sulbactam în dozele de 1,5 g li 3 g li s-au efectuat șarjele pilot pentru penicilina GK.
În noiembrie 2010 avut loc inspecția FDA la facilitățile de producție pentru penicilinele injectabile, care au fost autorizate pentru piața SUA.
Au continuat livrările de ampicilină sodică injectabilă, în cele 4 doze aprobate pentru
piața SUA, conform contractului de furnizare.
Autorizare și reautorizare a produselor din portofoliu
Au continuat activitățile specifice pentru produse destinate pieței interne și la export. Au fost obținute 6 autorizații de punere pe piață pentru produse din cercetarea proprie si 7 APP-uri pentru produse rezultate din achiziția de licențe.
Au fost reautorizate și s-au primit APP-uri definitive pentru 5 produse.
Au fost depuse la ANM dosare de obținere a APP pentru 5 produse noi.
Pe plan extern, produsele Antibiotice au primit APP-uri în 7 țări pentru un total de 20 de produse.
Monitorizarea aspectelor de mediu
În noiembrie 2010 a fost obținută o nouă Autorizație Integrată de Mediu, iar sistemul de management de mediu a fost recertificat în conformitate cu ISO 14001.
Toate activitățile Direcției Dezvoltare Afaceri s-au încadrat în bugetele aprobate.
POLITICA DE INVESTIȚII
În concordanță cu obiectivele generale ale companiei, în anul 2010 s-au realizat o serie de investiții cu impact major asupra dezvoltării companiei:
s-a realizat modernizarea secției Comprimate în conformitate cu ultimele cerințe G.M.P., cu scopul de a reautoriza fluxul de fabricație, condiție necesară continuării și dezvoltării ulterioare a fabricației de comprimate;
s-a construit clădirea viitoarei secții de produse parenterale în scopul creșterii cifrei de afaceri a companiei dar și în scopul diversificării portofoliului de produse parenterale;
s-au achiziționat o serie de mijloace fixe independente reprezentând utilaje, aparatură de laborator, tehnică de calcul.
Cheltuielile realizate cu investițiile în anul 2010 au fost de 15.163 mii lei.
Tabel 3.2.1. Program de investiții 2011 – 2013 (valori estimative mii lei fără TVA)
În vederea completării surselor necesare finanțării investițiilor prezentate, Consiliul de
Administrație a avizat favorabil și solicită aprobarea Adunării Generale a Acționarilor pentru
următoarele:
contractarea unui credit în suma de 6.500.000 euro de la RBS Bank;
aprobarea majorării capitalului social prin emisiune de noi acțiuni ca urmare a capitalizării valorii de 9.035.041,90 lei (dividende nete an financiar 2010 și dividende nete nerepartizate din anii anteriori) și repartizarea acestora acționarilor existenți în Registrul acționarilor societății la data propusă ca dată de înregistrare (16.05.2011), astfel încât, fiecărui acționar, i se va mări numărul de acțiuni deținute, cu un indice de alocare de 0,18915347;
vânzarea participațiilor din alte societăți comerciale respectiv în S.C. Bursa Moldovei S.A. Iași 140 acțiuni și 6.000 acțiuni în S.C. Pharma S.A. Iași.
Prin adresa venită în lună martie 2011 BURSA MOLDOVEI Iași solicită preluarea prin contract de cesiune a celor 40 de acțiuni deținute în prezent de Antibiotice SA.
În perioada următoare Consiliul de Administrație v-a analiza această solicitare în luna mai 2011. Până în prezent s-a analizat și aprobat vânzarea pachetului reprezentând 6.000 de acțiuni deținute în firma Pharma SA IAȘI către această ca urmare a solicitării venite conform legii 31/1990 de la această societate în lunile noiembrie 2010 și ianuarie 2011.
Valoarea pachetului de acțiuni a fost evaluată de firma Darian SRL Cluj la nivelul de 2.932.000 lei echivalent a 488,67 lei/acțiune. În urma analizei și negocierilor purtate Consiliul de Administrație al Antibiotice SA a aprobat vânzarea pachetului reprezentând 6.000 de acțiuni din firma Pharma SA IAȘI la valoarea de 3.000.000 lei. Încheierea contractului urmează să aibă loc în perioada următoare.
Prin prisma legii 297/2004 articolului 241(1) valoarea acestor acțiuni în total active mai puțin creanțe reprezintă 0,0000028% la valoarea contabilă și 0,00014% la valoarea de vânzare.
REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE 2010
Activitatea financiară a firmei Antibiotice SA Iași s-a desfășurat în condițiile generate de criza economico-financiară atât națională cât și internațională.
Evoluția Contului de Profit și Pierdere la 31 decembrie 2010 comparativ cu valorile înregistrate în perioada 2008-2010 se prezintă astfel:
Tabel 3.2.2. Evoluția contului de profit și pierdere pentru anii 2008-2010
Cifra de afaceri netă a anului încheiat a fost de 243,6 milioane lei din care 190,6 milioane lei vânzări pe piața internă (78%) și 53 milioane lei (22%) vânzări pe piețele externe ceea ce pe total reprezintă o creștere cu 11% comparativ cu rezultatul din anul 2009 când a fost de 219,8 milioane lei.
Reducerile comerciale acordate clienților distribuitori după livrarea mărfii reflectate în mod distinct în anul 2010 conform prevederilor OMF 3055/2009 au fost de 18,9 milioane lei. Reducerile comerciale s-au acordat conform ofertelor comerciale aprobate în vederea creșterii volumului vânzărilor.
Producția vândută a înregistrat o creștere cu 18% fiind de 224,9 milioane lei în condițiile în care în anul anterior a fost de 191,3 milioane lei.
Veniturile din vânzarea mărfurilor reprezintă în cea mai mare parte 37,6 milioane lei, valoarea produselor din nomenclatorul societății care au fost fabricate pe alte fluxuri de fabricație (din afara țării), pe fluxuri dedicate ca urmare a cerințelor impuse de reglementările de bună practică de fabricație în vigoare.
În condițiile în care valoarea producției fabricată în anul 2010 a fost de 224,5 milioane lei cu 24,24 % mai mare decât în anul 2009 când a fost de 180,7 milioane lei, valoarea cheltuielilor cu materii prime și cu energia a fost cu 16% mai mare decât cea înregistrată în anul 2009.
Cheltuielile cu salariile înregistrează o valoare mai mare cu aproximativ 2 milioane lei
comparativ cu anul anterior ceea ce reprezintă o creștere cu 3%.
Cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale au fost de 13,2 milioane lei valoare aproximativ egală cu cea înregistrată în anul 2009 când a fost de 13,6 milioane lei.
Ajustările de valoare privind activele circulante înregistrează o valoare de 18,6 milioane lei în condițiile în care în anul 2009 valoarea a fost de 3,7 milioane lei. Valoarea înregistrată în ultimul exercițiu financiar încheiat a fost contabilizata pe fondul înregistrării unor cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante (creanțe) în suma de 21 milioane lei și a unor venituri din diminuarea ajustărilor privind deprecierea activelor circulante (creanțe) de 2,4 milioane lei aferente unor ajustări constituite în exercițiile financiare anterioare.
Cheltuielile privind ajustările activelor circulante constituite s-au înregistrat conform prevederilor Codului Fiscal articolul 22 punctul c ca urmare a intrării în insolventa în cursul anului 2010 a clientului Montero București și ca urmare a depunerii dosarului în vederea aprobării intrării în insolvență a firmei Relad Internațional București.
Antibiotice S.A. desfășoară, în baza reglementărilor legale în vigoare din domeniu, relații comerciale cu majoritatea distribuitorilor de medicamente din România, printre cei mai importanți dintre aceștia aflându-se, până la momentul deschiderii procedurii de reorganizare judiciară și S.C. Montero S.A.–București. Această societate este prezenta pe piața românească a distribuției de medicamente din anul 1993, făcând parte alături de S.C. Tamisa Trading S.R.L. București, din grupul NewArch Investments. În ce privește colaborarea dintre Antibiotice S.A și Montero S.A. București., aceasta are un istoric îndelungat, primele legături comerciale fiind stabilite în perioada 1993-1994, pentru că din anul 1995 până în 2009, Montero S.A. să devină la nivel național un important partener de afaceri al societății noastre, în fiecare an fiind încheiate contracte comerciale între cele două societăți, ca urmare a rezultatelor pozitive obținute de ambele firme prin această colaborare.
Antibiotice S.A. a vândut către S.C. Montero S.A. în perioada 2008-2009 medicamente în valoare totală de 13.152.852 lei, din această sumă rămânând neachitate facturi fiscale în valoare de 6.160.389,28 lei suma care este înregistrată la ajustări pentru deprecierea creanțelor neîncasate la Antibiotice SA la data de 31.12.2010. Notificarea nr. 80/05.03.2010, trimisă de către Fineco Insolvency – administratorul judiciar al Montero S.A., înștiința Antibiotice S.A.Iași de deschiderea procedurii de insolvență împotriva S.C. Montero S.A. prin sentința nr. 1461/17.02.2010 pronunțată de Tribunalul București – Sectia a VII-a comercială, în dosarul nr. 8097/3/2010. Având în vedere acest fapt, la data de 13.04.2010 biroul juridic al societății a formulat și depus la Tribunalul București cererea de înscriere a Antibiotice S.A. Iași în tabelul creditorilor Montero S.A.- București pentru suma de 6.160.389, 28 lei, urmând ca prima Adunare a creditorilor să aibă loc la data de 14.05.2010 la
sediul administratorului judiciar. La data de 14.05.2010 a avut loc prima Adunare a creditorilor debitoarei S.C. Montero S.A. – București unde s-a hotărât formarea unui Comitet al creditorilor compus din 3 membri, desemnarea creditorului SC Tamisa Trading SRL în calitate de președinte al Comitetului creditorilor, confirmarea în funcția de administrator judiciar a Fineco Insolvency SRL.Termenul din dosarul 8097/3/2010 ce a avut loc la data de 30.11.2010, la Tribunalul București a adus noi cereri de înscriere de creanțe la masa credala, precum și cereri de modificare a creanțelor deja acceptate în tabelul preliminar al creditorilor. De asemenea instanța a fixat următorul termen pentru desfășurarea procedurii de insolvență pentru dată de 08.03.2011 când s-a depus planul de reorganizare al Montero S.A., plan în care creditorii chirografari așa cum este și Antibiotice SA nu recuperau nici o suma din debitele existente.
Societatea Relad Internațional SRL a întâmpinat dificultăți majore în ceea ce privește achitarea datoriilor către furnizori, cifra totală a acestor datorii fiind de 680 mil. lei (cca 160 mil euro ), așa cum rezultă din datele oferite presei de către reprezentanții distribuitorului în perioada septembrie-octombrie 2010. Urmare a întârzierilor la plata și a valorilor ridicate ale sumelor neîncasate, unii creditori au cerut insolventa societății Relad Internațional SRL, fiind înregistrate pe rolul Tribunalului Buzău mai multe cereri de deschidere a procedurii de insolventa, respectiv:
– OZ Pharma Logistic a depus la data de 01.09.2010 cerere de deschidere a procedurii de insolvență împotriva SC Relad Internațional SRL; cererea a fost respinsă la primul termen de judecată din data de 27.11.2010. În acest dosar, și societatea noastră a depus o cerere de intervenție în interes propriu, cererea noastră fiind de asemenea respinsă.
– Roche România SRL a depus la data de 15.10.2010 o cerere de deschidere a procedurii de insolvență împotriva SC Relad Internațional SRL, primul termen de judecată fiind fixat pentru dată de 24.11.2010;
– Johnson & Johnson a depus la data de 21.10.2010 o cerere de deschidere a procedurii de insolvență împotriva SC Relad Internațional SRL, primul termen de judecată fiind fixat pentru dată de 29.11.2010;
– Pfizer H C P Corporation a depus la data de 22.10.2010 o cerere de deschidere a procedurii de insolvență împotriva SC Relad Internațional SRL, primul termen de judecată fiind fixat pentru dată de 29.11.2010.
Ca urmare a evoluției descendente a plăților efectuate de Relad Internațional SRL societatea noastră a redus treptat volumul vânzărilor către acest distribuitor, ulterior sistându-le începând cu luna iulie 2010. La sfârșitul lunii august 2010 șoldul neîncasat al creanțelor era de 10.521.871 lei.
Această sumă este înregistrată la ajustări pentru deprecierea creanțelor neîncasate la data de 31.12.2010.
Relațiile cu ceilalți clienți s-au desfășurat în general în limite normale ale perioadei pe care o parcurgem volumul vânzărilor fiind în strânsă corelație cu valoarea încasărilor pentru echilibrarea cash-flow-ului.
Influența gestionării riguroase a tuturor cheltuielilor s-a concretizat în obținerea unui profit din exploatare de 30,6 milioane lei cu 17% peste valoarea înregistrată în anul 2009 când profitul din exploatare a fost de 26,2 milioane lei.
Rezultatul din exploatare a fost influențat în exercițiul anului 2010 de rezultatul financiar care s-a concretizat într-o diferență nefavorabilă de 12,1 milioane lei cu 15 % mai mare față de cea din anul 2009 când a fost de 10,5 milioane lei, influenta principală având-o diferența de curs valutar.
Cursul valutar pentru USD a înregistrat diverse variații pe perioada anului 2010, de la 2,9361 lei la 31 decembrie 2009 la 3,2045 lei la 31 decembrie 2010 cu maxim de 3,5697 lei în 29 iunie 2010 și un minim de 2,8388 lei 13 ianuarie 2010.
În ceea ce privește moneda EURO cursul valutar a evoluat de la 4,2282 lei la 31 decembrie 2009 la 4,2848 lei la 31 decembrie 2010 cu un maxim de 4,3688 lei în 30.06 2010 și un nivel minim de 4,0653 lei în 25 martie 2010.
Rezultatul financiar a fost influențat în principal de următoarele cheltuieli:
Cheltuieli cu dobânzile bancare 3,3 milioane lei;
Cheltuieli din diferențe de curs valutar aferente obligațiilor și creanțelor în valută în valoare de 18 milioane lei;
Cheltuieli privind sconturi acordate distribuitorilor în valoare de 5 milioane lei pentru plata facturilor înainte de termenul contractual.
Influența cheltuielilor financiare a fost atenuată în principal de veniturile financiare după cum urmează:
Venituri din diferențe de curs valutar 14,2 milioane lei;
Alte venituri financiare 0,1 milioane lei.
Ca o particularitate a anului 2010 comparativ cu exercițiile financiare anterioare pozițiile reprezentând „Alte venituri financiare” respectiv „Alte cheltuieli financiare” înregistrează valori absolute mai mari ca urmare a modificărilor intervenite începând cu 1 ianuarie 2010 prin intrarea în vigoare a OMF 3055/2009 care la articolul 174 prevede reevaluarea și înregistrarea în contabilitate la finele fiecărei luni calendaristice a diferențelor de curs valutar aferente disponibilului, obligațiilor și creanțelor în valută.
Cumulând cele două activități cea de exploatare și cea financiară pentru anul 2010 a rezultat un venit total de 262,8 milioane lei cu 19% mai mult decât în anul 2009 când s-a înregistrat valoarea de 221,3 milioane lei. Acestor venituri totale le corespund pentru anul 2010 cheltuieli totale de 244,3 milioane lei comparativ cu anul anterior când au fost de 205,7 milioane lei.
Profitul brut este pentru acest exercițiu de 18,5 milioane lei cu 18% mai mare decât cel
înregistrat în anul 2009 când a fost de 15,6 milioane lei.
După influențarea profitului brut, cu cheltuielile reprezentând impozitul pe profit în suma de 5,9 milioane lei a rezultat un profit net de 12,5 milioane lei superior celui înregistrat în anul 2009 când a fost 11,9 milioane lei.
Profitul net de 12,5 milioane lei a fost repartizat conform prevederilor OG 64/2001 aprobată cu modificări prin Legea 769/2001 și OG 61/2004 și OG 55/2010 astfel:
Tabel 3.2.3. Repartizarea profitului net
Suma de 2.580.448 lei, reprezentând surse proprii de finanțare prevăzute de lege, se compune din:
Surse proprii de finanțare în suma de 1.003.893 lei;
Facilități din valorificarea bunurilor rezultate din dezmembrarea activelor fixe în sumă de 531.339 lei;
Facilități din valorificare deșeuri 716.890 lei;
Sume provenind din corectarea rezultatului reportat în suma de 21.506 lei;
Facilități fiscale pentru activități de cercetare dezvoltare conform art. 19 din Codul Fiscal 306.820 lei.
În conformitate cu prevederile OMF 3055/2009, societatea nu prezintă ca datorie bilanțieră dividendele calculate, acestea urmează a fi înregistrate drept datorie după aprobarea bilanțului în Adunarea Generală a Acționarilor.
Valoarea dividendului brut pe acțiune în 2010 este de 9.035.038 lei / 477.656.681 acțiuni = 0,018915339 lei.
Valoarea dividendului brut/acțiune cuvenit în ultimii 2 ani a avut următoarea
evoluție:
2008 – 0,008328706 lei
2009 – 0,005003193 lei
În desfășurarea activităților de pe platforma societății salariații firmei au avut la dispoziție o serie de bunuri care au înregistrat următoarea evoluție valorică în anul 2010 comparativ cu anii anteriori:
Imobilizările necorporale, ce cuprind licențe pentru produse noi și licențe sistem operare calculatoare, au înregistrat o creștere în acest an de la 1,8 milioane lei la 2 milioane lei.
Imobilizările corporale au înregistrat o creștere în exercițiul încheiat de la 156,8 milioane lei la 166,4 milioane lei pe fondul înregistrării de noi investiții, înregistrării diferențelor din reevaluare, operațiuni efectuate la 31.12.2010.
Gradul mediu de uzură scriptică al activelor imobilizate la data de 31 decembrie 2010
este de 60%.
Pe parcursul anului 2010 societatea a înstrăinat mijlocul fix bazin de apă de 5000 mc și terenul aferent în suprafața de 3.567 m² către S.C. APAVITAL S.A. IAȘI conform aprobării Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor la Antibiotice S.A. din data de 12.11.2010.
Activele circulante au înregistrat o creștere cu 3% având în componență următoarea structura:
Stocuri o creștere cu 18%;
Creanțe – valori constante;
Casa și conturi la bănci creștere cu 4%.
Gradul de îndatorare al societății determinat că raport între datoriile totale și capitalul propriu a fost la 31 decembrie 2010 de 42% comparativ cu 31 decembrie 2009 când a fost de 47% ceea ce reprezintă o situație foarte bună.
În anul 2010 au fost achitate datorii curente la bugetul de stat central și local în valoare de 34,7 milioane lei.
Nivelul numerarului și a echivalentelor de numerar la începutul perioadei a fost de 3,3 milioane lei. Încasările în numerar din activitatea de exploatare au fost de 204,5 milioane lei. Plățile în numerar către furnizorii de bunuri și servicii au fost de 103,8 milioane lei, iar cele către și în numele angajaților, plăti efectuate în legătură cu personalul de 64,2 milioane lei.
Totodată au fost efectuate plăți de 11,5 milioane lei reprezentând impozit pe profit, TVA, impozite locale și dobânzi bancare și au fost efectuate plăti pentru achiziția de mijloace fixe de 13,7 milioane lei.
În ceea ce privește activitatea de finanțare s-au înregistrat rambursări de 0,9 milioane lei în valoare netă reprezentând împrumuturi pe termen lung, plăți de 7,8 milioane lei reprezentând împrumuturi pe termen scurt, achitarea de dividende de 0,6 milioane lei și 1,5 milioane lei plată contracte de leasing.
La sfârșitul anului nivelul numerarului și a echivalentelor de numerar a fost de 3,7 milioane lei.
Evaluarea activității societății privind managementul riscului considerăm că are o importanță foarte mare în această perioadă pe care o parcurgem urmare a implicațiilor generate de continuarea crizei economico financiară.
În ceea ce privește riscul de preț pentru produsele din nomenclatorul societății nu întrevedem influențe notabile. Există riscul valorificării în anul 2010 a unei părți din valoarea mărfii vândute pe segmentul spitale (aproximativ 10% din cifra de afaceri) prin licitații electronice la prețuri mai mici în medie cu 15% comparativ cu prețurile de valorificare din anul 2010. Acest fapt se datorează creșterii competiției prin intrarea pe piața națională a unor noi furnizori pentru o serie de produse.
În anul 2011 începând cu data de 1 aprilie prețurile de înregistrare ale produselor din nomenclatorul societății, ca și ale celorlalți producători vor fi corectate în funcție de cursul valutar de 4,21 lei/EUR, curs avut în vedere la întocmirea Bugetului de Stat rezultând o diminuare a prețurilor cu 1%.
Riscul cel mai mare la care societatea a fost supusă în anii 2009 și 2010 și pentru care este necesar să găsească soluții de estompare a efectelor negative și în anul 2011 este cel de diminuare a lichidităților. Acest risc se datorează faptului că nu sunt respectate termenele de decontare a medicamentelor de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Prin HG 1088/2009 a fost stabilit termen de decontare la 180 de zile iar în fapt acest lucru se realizează la peste 300 de zile în prezent.
În vederea reducerii riscului de cash flow , politicile societății prevăd pentru perioada următoare o serie de obiective privind creșterea și în acest an a ponderii exportului în cifra de afaceri ca urmare a realizării încasărilor de pe piețele externe la termene cuprinse în general între 60-90 de zile.
Drepturile deținătorilor de instrumente financiare
Valorizarea investițiilor acționarilor noștri constituie unul dintre obiectivele prioritare ale companiei în îndeplinirea obligațiilor și misiunii sale, care se realizează prin punerea în practică a unei politici orientate spre asigurarea încrederii pe termen lung și obținerea unor importante beneficii economice.
Toți deținătorii de acțiuni emise de Societatea comercială „Antibiotice” S.A. Iași sunt tratați în mod echitabil. Toate acțiunile emise conferă deținătorilor drepturi egale. Drepturile acționarilor semnificativi cât și a celor minoritari ai societății sunt protejate adecvat, în conformitate cu legislația națională în vigoare.
Societatea comercială „Antibiotice” S.A. Iași aplică o politică activă de comunicare și consultare cu toți acționarii, facilitând și încurajând participarea acționarilor la lucrările Adunărilor Generale ale Acționarilor, făcând posibilă implicarea lor în procesul de adoptare a deciziilor fundamentale ale companiei, precum și exercitarea deplină a drepturilor acestora.
Societatea Antibiotice respecta principiul „o acțiune, un vot, un dividend". Ca urmare, nu există acțiuni care să nu confere dreptul la vot, acțiuni care să confere dreptul la mai mult de un vot sau acțiuni preferențiale.
Pentru acționarii care nu pot participa la AGA, „Antibiotice” Iași a pus la dispoziție posibilitatea exercitării votului în absență, pe bază de procura specială precum și a votului prin corespondență.
Compania a încurajat, în cadrul AGA, dialogul dintre acționari și membrii Consiliului de Administrație și/sau ai conducerii. Acționarii au fost invitați să adreseze întrebări cu privire la punctele de pe ordinea de zi dezbătute în Adunări.
Unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce noi puncte pe ordinea de zi a AGA și de a prezenta proiecte de hotărâre pentru aceste puncte precum și materialele aferente acestora.
Acționarii au dreptul de a primi dividende valoric sau în cazul majorării de capital social, acțiuni noi.
Acționarii au acces egal la informațiile companiei, aceasta facilitând exercitarea drepturilor de proprietate și respectând față de toți, aceleași reguli de transparentă. Pentru a pune la dispoziția acționarilor informații relevante în timp real, „Antibiotice” Iași a creat pe pagina sa web o secțiune specială, numită Investitori (subsecțiuni: Raportări Financiare, Rapoarte anuale, Cotații bursiere, Informații acționari (AGA, Dividende)). Această secțiune este ușor accesibilă și permanent actualizata. Pagina este astfel structurata încât să conțină toate informațiile necesare deținătorilor de valori mobiliare: informații referitoare la AGA (proceduri privind accesul și participarea la adunări, convocări, completările ordinii de zi, răspunsuri ale Consiliului de Administrație la întrebările adresate de acționari, referitoare la exercitarea dreptului de vot, materiale referitoare la punctele de pe ordinea de zi, modele de procura specială, modele de buletine de vot prin corespondență, hotărâri, rezultatul voturilor etc.), calendar financiar, raportări periodice și curente, dividende,
componenta consiliu de administrație și conducere companie etc.
De asemenea, „Antibiotice” Iași are structuri interne specializate pentru relația cu investitorii și relația cu acționarii proprii. Persoanele desemnate să mențină legătura cu investitorii și acționarii studiază și își însușesc permanent sistemul legislativ mereu în schimbare, privind piața de capital, în vederea aplicării acestora și comunicării cu deținătorii de valori mobiliare.
Compania creează și dezvolta o politică adecvată pentru a promova o comunicare eficientă cu investitorii și acționarii.
Adunarea Generală
Adunarea Generală a Acționarilor reprezintă cel mai înalt organism decizional al companiei, locul unde acționarii participa direct și iau decizii. Printre alte atribuții, aceasta decide cu privire la repartizarea profitului, alege Consiliul de Administrație, numește auditorii și stabilește remunerația Consiliului de Administrație.
Pe parcursul anului 2010, Consiliul de Administrație a convocat două Adunări Generale Ordinare (29 aprilie și 12 noiembrie) și o Adunare Generală Extraordinară (12 noiembrie).
Toate documentele necesare, legate de bună desfășurare a Adunărilor Generale au fost publicate la timp și conform legislației în vigoare.
În AGA din 29 aprilie, s-au aprobat rezultatele financiare ale societății pentru anul 2009, rezultate care au fost întocmite în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene și Legea contabilității nr. 82/1991.
În aceeași adunare s-au mai luat următoarele hotărâri:
repartizarea profitului net pe anul 2009 în valoare de 11.916.807 lei,
fixarea dividendului brut pe acțiune în valoare de 0,005003193 lei și aprobarea reinvestirii dividendelor,
descărcarea de gestiune a administratorilor societății pentru activitatea desfășurată în exercițiul financiar 2009
aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2010,
fixarea remunerației membrilor Consiliului de Administrație, la nivelul de 1% din remunerația directorului general, conform prevederilor HG nr. 1715/30.12.2008.
Modificarea componentei Consiliului de Administrație prin:
Revocarea membrilor Consiliului de Administrație RAFILA Alexandru și VOICU Victor,
Alegerea prin vot secret a următorilor membri ai Consiliului de Administrație: NEGRU Ancamaria-Mihaela și DOBRA Vasilica-Rodica.
În AGAO din 12 noiembrie, acționarii au hotărât următoarele:
rectificarea Bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2010, conform Ordonanței de urgență nr. 55/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 425/24.06.2010.
În AGAE din 12 noiembrie, acționarii au hotărât următoarele:
depunerea în garanție a unor mijloace fixe și stocuri de produse finite în favoarea băncii RBS România, în vederea suplimentarii liniei de credit,
înființarea și înregistrarea Reprezentanței S.C. Antibiotice S.A. Iași din București,
înstrăinarea prin vânzare către S.C. APAVITAL S.A. IAȘI a unui bazin de apă și terenul aferent acestuia,
majorarea capitalului social cu 2.275.939 lei, prin emisiune de noi acțiuni, ca urmare a capitalizării dividendelor aferente anului financiar 2009, și repartizarea acestora acționarilor existenți în Registrul acționarilor societății la data propusă că data de înregistrare (29.11.2010), astfel încât, fiecărui acționar i se va mări numărul de acțiuni deținute, cu un indice de alocare de 0,050031931, la un preț de emisiune egal cu valoarea nominală a unei acțiuni respectiv 0,1000 lei.
Modificarea prevederilor art. 7, cap. III din Statutul societății, referitoare la capitalul social și structura acționariatului, datându-i-se textului următoarea formulare:
„Capitalul social este fixat la suma de 47.765.668,10 lei, divizat în 477.656.681 acțiuni, la o valoare nominală de 0,1000 lei fiecare, acțiunile fiind nominative. Structura acționariatului, corespunzătoare numărului de acțiuni și a deținerilor lor, este următoarea:
Ministerul Sănătății – 253.240.556 acțiuni – 53,0173%, în valoare de 25.324.055,60 lei;
Alți acționari (persoane fizice și juridice) – 224.416.125 acțiuni – 46,9827% în valoare de 22.441.612,50 lei”.
La începutul anului 2010, Capitalul social al firmei subscris și vărsat a fost de 45.489.729,10 lei reprezentat de 454.897.291 acțiuni cu o valoare nominală de 0,1000 lei, înregistrându-se la sfârșitul anului, un Capitalul social subscris și vărsat de 47.765.668,10 lei reprezentat de 477.656.681 acțiuni cu o valoare nominală de 0,1000 lei.
Antibiotice Iași beneficiază de o structură puternică a acționariatului, având ca acționar majoritar Ministerul Sănătății.
Structura acționariatului firmei la data de 29 noiembrie 2010 (ultima baza de date din anul 2010, pe care o deține Antibiotice Iași):
I. investitori
• Ministerul Sănătății(*) – 53,0173%,
• S.I.F. Oltenia(*) – 10,0954%
• Broadhurst Investments Limited – 4,1977%
• S.I.F. Transilvania – 4.0587%
• Eastern Eagle Fund LTD – 3.6740%
• S.I.F. Banat-Crisana S.A – 1,5996%
• Fondul de Pensii AdministraT Privat ING – 1,4252%
• Alte persoane juridice și persoane fizice 21,9321%.
II. clase de acționari
• Persoane juridice – 86,84%,
• Persoane fizice – 13,16%.
Pe parcursul anului 2010, s-au achitat dividende aferente anilor financiari 2005, 2006, 2007 și 2008 în valoare de 664.665 lei, astfel:
Tabel 3.2.4. Valoarea dividendelor distribuite
Pentru acești ani dividendele s-au distribuit direct – de la sediul societății, prin virament bancar și prin mandat poștal.
Referitor la anul 2010 reinvestirea dividendelor ar putea fi una din sursele necesare pentru susținerea programului de investiții, cât și o creștere a valorii firmei. Reinvestirea dividendelor ar reprezenta o aliniere la politicile de reinvestire a întregului profit net, politici adoptate în ultimii 9 ani de majoritatea unităților producătoare de medicamente din România.
Totodată o asemenea decizie ar asigura condițiile necesare finalizării unor investiții foarte importante atât pentru societate cât și pentru sistemul de sănătate și în general pentru economia națională.
Antibiotice pe piața valorilor mobiliare
În anul 2010 bursele internaționale au fost volatile și au înregistrat valori scăzute, reflectând astfel criza din sectorul financiar și impactul acesteia asupra creșterii economice globale. Efectele crizei financiare mondiale au afectat dinamica pieței de capital din întreaga lume.
Au avut loc vânzări de acțiuni în toate sectoarele, inclusiv cele farmaceutice și nu s-a ținut cont de analiza fundamentală și nici de profiturile obținute pe parcursul anului 2010. Prețurile acțiunilor farmaceutice din Europa Centrală și de Est (ECE) au scăzut, atingând niveluri foarte atractive pentru investitori.
Același trend s-a înregistrat și pe Bursă de Valori București, a cărei evoluție a fost caracterizată atât de deprecieri, cât și de reveniri, influențată în principal de știrile negative privind evoluția piețelor financiare internaționale.
În cursul anului 2010 acțiunile ATB s-au încadrat într-un trend impus de mișcările produse pe piețele de capital.
Titlurile emise de „Antibiotice” Iași sunt listate la categoria întâi a Bursei de Valori București sub simbol ATB, din anul 1997, an al performanței pieței de capital romanești. Prima tranzacție a fost înregistrată la 16 aprilie 1997, la un preț de referință de 0,3500 lei/acțiune. Maximul istoric a fost atins la 10 iulie 2007, cu prețul de 2,1700 lei/acțiune, iar minimul istoric de 0,0650 lei/acțiune a fost înregistrat la 8 iunie 2000.
De-a lungul anilor, prin prisma rezultatelor pozitive obținute, a programelor pentru etapele următoare, precum și a credibilității investitorilor în societatea noastră, de la prima tranzacție până spre sfârșitul anului 2008, cursul acțiunilor s-a înscris pe un trend ascendent. Pe toată această perioadă, plasamentele în acțiuni ale „Antibiotice” Iași au adus câștiguri mari investitorilor.
Atât planurile de afaceri cât și rezultatele financiare înregistrate de societate au reprezentat o garanție solidă ca Antibiotice și-a consolidat poziția pe piața națională de medicamente. Totodată, rezultatele obținute au asigurat un grad sporit de stabilitate financiară firmei în vederea implementării programelor de modernizare și dezvoltare a principalelor sectoare de activitate (producția de bază, producție de utilități, marketing, cercetare, controlul calității).
La 14 ani de la prima tranzacție, toți cei interesați urmăresc cu interes evoluția acțiunilor Antibiotice pe Bursă de Valori București. Deși subevaluate datorită crizei economice mondiale, acțiunile ATB se bucură de interes din partea investitorilor care cunosc și au încredere în potențialul de piață al companiei.
Cu toate că acțiunile ATB s-au încadrat într-un trend impus de mișcările produse pe piețele de capital internaționale, Antibiotice și-a păstrat aproape tot timpul, poziția de lider în topul societăților farmaceutice tranzacționate la Bursa de Valori București, în ceea ce privește prețul de referință și indicele PER.
Acțiunile companiei Antibotice (ATB), tranzacționate la Bursa de Valori din București:
Sunt incluse în componență indicelui BET-XT, ce reflectă evoluția prețurilor celor mai lichide 25 de companii;
Sunt incluse în componență indicelui BET-C, indicele compozit;
Sunt incluse în componență indicelui ROTX (Romanian Traded Index) al Bursei din Viena;
Intră în structura indicelui Dow Jones Wilshire Global Total Market Index al Bursei din New York.
Aceasta reflectă faptul ca Antibiotice este o companie solidă, dezvoltată pe un fundament economic trainic. În plus, poziția Antibiotice în componență principalilor indici bursieri romanești (BET-C, BETXT, ROTX) a rămas aproximativ aceeași, comparativ cu sfârșitul anului 2007 (înainte de recesiune), când valoarea unei acțiuni Antibiotice era de 2,05 lei.
În anul 2010, prețul minim al acțiunii ATB a înregistrat o creștere față de 2009, încă de la începutul anului, atingând cota cea mai scăzută în 25 mai (0,4640 lei/acțiune) – însă în creștere cu 28% față de anul anterior.
Prețul acțiunii a crescut până la valoarea maximă de 0,7500 lei/acțiune (14÷16 aprilie), în scădere cu 6% față de 2009.
La nivel anual, prețul mediu a înregistrat o creștere de 11%.
Pe parcursul anului 2010 Indicele BET-C (BET Composite), care include acțiunile tuturor companiilor listate la BVB, cu excepția Societăților de Investiții Financiare (SIF), a crescut cu aproape 15% în 2010, având o tendință aproape similară cu titlurile ATB.
Indicele BET XT (indice blue-chip ce reflectă evoluția prețurilor celor mai lichide 25 de companii tranzacționate în segmentul de piață reglementată, inclusiv SIF-urile) – suport activ pentru instrumente financiare derivate și produse structurate – a înregistrat de asemenea o creștere de 2%, față de 2009, acțiunile ATB atingând o pondere maximă spre sfârșitul anului de 1,46% în componentă sa.
Indicele ROTX, calculat la Bursa de Valori Viena și care reflectă în timp real evoluția celor mai lichide 14 acțiuni tranzacționate la BVB a crescut cu peste 12% în 2010.
Capitalizarea bursieră a Antibiotice Iași la data de 30 decembrie 2010 (ultima zi de tranzacționare din an) era de 296.147 mii lei și reprezintă 1,15% din capitalizarea totală a indicelui BET-C, al Bursei de Valori București.
Tabel 3.2.5. Acțiuni Antibiotice – ATB / PIAȚA REGULAR
Prezența constantă în topurile de profil
Analizele efectuate de ziarul „Bursa” privind categoria de acțiuni “blue chips”, categorie de acțiuni considerate ca cele mai bune titluri cotate pe piața de capital, au evidențiat faptul că în funcție de lichiditatea pe piață și de rezultatele financiare ale societăților emitente de acțiuni, ani la rând, acțiunile „Antibiotice” Iași au înregistrat creșteri semnificative.
Antibiotice este prezentă în medie, în primele zece companii din componența indicelui BET-C, făcând parte din „topul celor mai atractive companii de pe Bursă”.
Investitorii care au profitat în 2010, de oportunitatea oferită de atingerea punctului de maxim la acțiunile Antibiotice (0,75 lei/acțiune) au obținut un randament al investiției de 108%, față de investiția realizată cu prețul minim al anului anterior. Pe parcursul anului 2010 s-au tranzacționat pe PIAȚA DEALS 8.430.000 acțiuni, în valoare de 5 milioane lei (1,2 milioane euro, 1,6 milioane $), cu un preț mediu de 0,5847 lei/acțiune (preț maxim – 0,6100 lei/acțiune, preț minim – 0,5650 lei/acțiune).
Raportările trimestriale, semestriale și anuale au respectat calendarul de comunicare financiară stabilit pentru anul 2010.
3.3 Posibilități de îmbunătățire a gestiunii financiare
În desfășurarea activităților aferente exercițiului financiar 2010, conducerea societății a avut ca țintă realizarea indicatorilor cantitativi și calitativi stabiliți prin Bugetul de venituri și cheltuieli defalcați pe direcții și activități, ca urmare a continuării aplicării sistemului de Management prin Obiective (MBO), implementat în anul 2009.
Astfel s-a înregistrat o creștere a principalilor indicatori de la un an la altul, depășind media înregistrată pe economia națională, cât și în cadrul ramurii din care facem parte.
Creșterea volumului de activitate din ultimii ani s-a concretizat într-o creștere a elementelor patrimoniale an de an, cât și a veniturilor totale ale firmei.
Valoarea cifrei de afaceri nete în 2010 a fost de 195.678 mii lei, în creștere comparativ cu anul 2009 cu 19,7% și comparativ cu anul 2004 cu 43,9%.
Cheltuielile de exploatare au fost în 2010 de 164.312 mii lei, în creștere comparativ cu anul 2009 cu 8,62% și comparativ cu anul 2008 cu 13,69%. Analizate în structură, în cursul anului 2010, nu s-au înregistrat modificări semnificative, ponderea principală fiind la grupa materii prime și materiale care reprezintă 28,8% din cheltuielile de exploatare, înregistrându-se comparativ cu anul 2008 o reducere a cheltuielilor cu materiile prime și materiale, în condițiile unei producții și implicit a unei cifre de afaceri mai mari cu 20%. O modificare importantă a intervenit la cheltuielile cu prestările de servicii executate de terți prin faptul că în anul 2010 cifra de afaceri a fost susținută printr-o promovare puternică a produselor societății, crescând astfel cheltuielile de promovare.
Reducerea cheltuielilor cu materiile prime se datorează în cea mai mare parte structurii de fabricație, dar și influenței din reducerea prețului de achiziție pentru materii
prime din import ca urmare a reducerii cursului valutar.
Cheltuielile cu energia au înregistrat scăderi semnificative comparativ cu cele înregistrate în anul anterior, chiar dacă în anul 2010 s-au înregistrat creșteri semnificative de preț atât la energie electrică cât și la gaz metan și apă. Acest lucru s-a datorat reducerii consumului fizic de utilități.
Economiile înregistrate la utilități reprezintă efectele favorabile ca urmare a investițiilor efectuate în ultimii ani în instalațiile de producere a aerului și aburului și a agentului de răcire.
Rezultatul din exploatare a fost la 31 decembrie 2010 de 19,1 milioane lei în creștere cu 9.3 % față de anul anterior rezultând o rentabilitate a exploatării pentru anul încheiat de 16% comparabilă cu cea din exercițiul precedent.
Veniturile financiare înregistrate au fost de 4,4 milioane lei, valoarea semnificativă fiind obținută din diferențele favorabile de curs valutar aferente creanțelor și obligațiilor în valută.
Cheltuielile financiare contabilizate au fost de 3,4 milioane lei din care cheltuieli cu dobânzile bancare aferente creditelor pe termen scurt și lung de 2,1 milioane lei și 1,3 milioane lei diferențe nefavorabile de curs valutar aferente obligațiilor și creanțelor în valută.
Profitul brut a avut o evoluție pozitivă atingând suma de 30.073 mii lei în anul 2010, în creștere comparativ cu anul 2009 cu 16,76% și comparativ cu anul 2008 cu 24%, depășind astfel previziunile stabilite prin Bugetul de venituri și cheltuieli.
Profitul net a crescut de la 23.839 mii lei în anul 2010 cu 21,14% comparativ cu anul 2009 și cu 92% față de anul 2008.
Atât profitul brut, cât și profitul net au depășit previziunile stabilite prin Bugetul de venituri și cheltuieli.
Ratele de rentabilitate aferente perioadei 2008 – 2010 au cunoscut o continuă îmbunătățire, așa cum sunt prezentate în Tabelul 3.3.1.
Tabel 3.3.1. Evoluția ratelor de rentabilitate
Rezultatele bune înregistrate de societate în ultimii ani au avut o influență majoră asupra prețului acțiunilor tranzacționate la Bursa de Valori București. La începutul anului 2010 prețul era de 0,625/acțiune, înregistrând pe parcursul exercițiului financiar creșteri repetate însă la 31 decembrie prețul de închidere al acțiunilor a fost de 0.620/acțiune.
Grafic 3.3.1. Evoluția prețului acțiunilor
Pentru obținerea rezultatelor financiare prezentate mai sus, Antibiotice a folosit activele proprii și atrase căutând să obțină cele mai bune randamente de folosire.
Principalele elemente de activ și pasiv din ultimii doi ani au avut următoarea evoluție :
Tabel 3.3.1. Elementele de activ și pasiv
Activele imobilizate au înregistrat o creștere cu 25% comparativ cu anul anterior pe fondul punerii în funcțiune de noi mijloace fixe, a lucrărilor de investiții noi, a modernizărilor, cât și ca urmare a acțiunii de reevaluare a mijloacelor fixe efectuată la
sfârșitul anului conform Standardelor Internaționale de Contabilitate.
Activele circulante au crescut la sfârșitul exercițiului încheiat cu 22%, valoarea stocurilor s-a redus de la 22,2 milioane lei la 18,3 milioane lei. O creștere importantă a înregistrat-o numerarul și echivalentele în numerar de la 5,4 milioane lei la 29 milioane lei.
Durata medie de încasare a creanțelor a fost în anul 2010 de 199 zile deși în anii 2009 și 2008 a fost de 220 zile respectiv 223 zile.
Datoriile curente ale societății au cunoscut o creștere de 14,2 milioane lei pe fondul creșterii liniei de credit pentru finanțarea activității curente cu 3 milioane de euro.
Gradul de îndatorare al firmei determinat ca raport între datoriile totale și capitalul propriu a fost la 31 decembrie 2010 de 40,22%. La sfârșitul exercițiului financiar societatea a înregistrat o creștere a capitalurilor proprii de 33,5 milioane lei, indicele de creștere față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2009 fiind de 23,3%.
La 31 decembrie 2010 societatea avea achitate toate obligațiile bugetare ajunse la scadență. În cursul exercițiului financiar încheiat firma a virat la bugetul statului obligații în valoare de 28 milioane lei.
Nivelul numerarului și a echivalentelor de numerar la începutul perioadei a fost de 5,4 milioane lei. Încasările în numerar din activitatea de exploatare au fost de 133,5 milioane lei, la care se adaugă valoarea compensărilor efectuate de către societate cu diverși clienți și furnizori în suma de 35,7 milioane lei. Plățile în numerar către furnizorii de bunuri și servicii au fost de 81,5 milioane lei, iar cele către și în numele angajaților în legătură cu personalul de 43 milioane lei.
Totodată au fost efectuate plăți de 10,4 milioane lei, reprezentând impozit pe profit, impozite locale și dobânzi bancare.
Din activitatea de investiții s-au înregistrat încasări de 1,3 milioane lei și au fost efectuate plăți pentru achiziția de mijloace fixe de 10,1 milioane lei. Din activitatea de finanțare s-au rambursat 0,27 milioane lei reprezentând împrumuturi pe termen scurt și împrumuturi pe termen lung.
La sfârșitul perioadei, nivelul numerarului și a echivalentelor de numerar a fost de 2,7 milioane lei.
Pentru anul 2011 previziunile privind fluxul de numerar sunt în strânsă corelare cu indicatorii economici prevăzuți în Bugetul de Venituri și Cheltuieli.
Perspectivele dezvoltării internaționale
Având în vedere complexitatea activității desfășurate în cadrul activității de export substanțe active, în conformitate cu noile prevederi legislative privind regimul fiscal aplicabil raporturilor comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene și cel aplicabil relațiilor comerciale cu statele extracomunitare, începând cu data de 2.07.2011 activitatea de export substanțe active se va reorganiza. Astfel, în cadrul Direcției Marketing și Relații Internaționale se va înființa un nou departament sub denumirea de Departament Export substanțe active.
Direcția Marketing și Relații Internaționale în colaborare cu Direcția Resurse Umane vor definitiva reorganizarea și vor elabora fișele de post necesare pentru realizarea obiectivelor propuse pentru anul 2011.
Obiectivele propuse pentru anul 2011, privind activitatea internațională, sunt:
auditarea fluxurilor de producție de către autoritățile regulatorii din diferite țări, ca etapă esențială în acordarea APP-ului;
orientarea exportului de produse condiționate spre piețe puternic reglementate care asigură o marjă a profitului ce influențează în mod pozitiv rentabilitatea totală a activității de export (piața Europei);
participarea la licitațiile organizate de Ministerul Sănătății din țările în care achizițiile publice în sistemul sanitar sunt realizate prin licitații internaționale (ex: Tunisia);
definitivarea procedurii de înregistrare pentru produsele deja transmise spre evaluare (20 dosare);
identificarea unor noi parteneri interesați în promovarea produselor Antibiotice (în anii 2009-2010 au fost efectuate livrări către 20 parteneri din diverse țări: Ungaria, Germania, Tunisia, Vietnam, Rusia, Armenia, Uzbekistan, Republica Moldova);
extinderea activității reprezentanței Antibiotice din Rusia și deschiderea de noi reprezentanțe, ca elemente de susținere a activității de promovare a produselor condiționate pe diverse piețe.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informațional-contabil, privește gestiunea fiscală, iar informați contabilă este utilizată ca bază pentru determinarea impozitelor, taxelor și a altor obligații fiscale sau sociale, desprindem concluzia că între contabilitate și fiscalitate există atât raporturi de integrare cât și de neutralitate, care în mod normal trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de dezvoltare a firmei. În acest sens trebuie avut în vedere următoarele:
soluțiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele de plata a obligațiilor fiscale și sociale;
facilitățile fiscale prevăzute de lege, constând in: scutiri, amânări, eșalonări sau reduceri la plata impozitelor și taxelor și altor obligații;
ponderea impozitelor, taxelor și a altor obligații în total operațiilor de trezorerie, respectiv total active sau cifră de afaceri;
evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor sancțiuni de natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită recunoașterii acestora, sau ca urmare a unei abilități fiscale extreme la care sunt nevoiți să apeleze agenții economici pentru a supraviețui în condițiile unei fiscalități excesive.
În cocndițiile actuale a țării noastre, unde contabilitatea este reglementată, politicile contabile chiar dacă sunt importante, nu sunt hotărâtoare în evaluarea deciziilor manageriale întrucât impactul reglementărilor fiscale asupra mediului de afaceri dar și asupra organizării contabilității este negativ, cel puțin din următoarele considerente:
lipsa de coerență a diferitelor prevederi legislative care reglementează același domeniu sau sector de activitate;
instabilitatea legislativă datorită frecventelor modificări ale reglementărilor fiscale;
modificarea frecventă a prevederilor unor legi organice prin ordonanțe de urgență sau hotărâri ale guvernului;
aplicarea diferențiată în teritoriu a unor reglementări fiscale sau aplicarea cu întârziere ori retroactivă a acestora;
imposibilitatea transpunerii în practică a unor legi, hotărâri sau ordonanțe până la apariția uneori cu mare întârziere a instrucțiunilor, normelor și precizărilor privind aplicarea acestora.
Propuneri
Decizia managerilor de concediere a unor persoane, are ca efect reducerea cheltuielilor cu impozitul pe salarii, a contribuțiilor la: asigurările sociale, fondul de șomaj, fondul de sănătate, determinând diminuarea cheltuielilor firmei și menținerea nivelului trezoreriei.
Hotărârea acționarilor și asociaților de a reinvesti profitul obținut, generează o reducere a sarcinii fiscale, în timp ce decizia de repartizare a profitului la dividende și ridicarea acestora ar antrena majorarea obligațiilor fiscale prin impozitul ce trebuie plătit bugetului de stat.
Declarațiile privind impozitele, taxele și contribuțiile depuse la organismele fiscale și de protecția socială consemnează obligații ce vor afecta cheltuielile, rezultatele financiare și trezoreria agenților economici
Materialele întocmite de organele de control constituie surse de date pentru impunerea persoanelor juridice și fizice ce au ca rezultat creșterea veniturilor bugetare și diminuarea trezoreriei agenților economici.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Politica Dividendelor Si Implicarea Gestiunii Financiare a Unei Intreprinderi (ID: 144512)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.