Politica de Produse In Cadrul Firmei Ice Dyp

POLITICA DE PRODUSE ÎN CADRUL ICE DYP SRL

CUPRINS

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A ORGANIZAȚIEI 6

1.1 Prezentare ICE DYP BALAS SRL 6

1.2 Structura organizatorică SC ICE DYP SRL 8

1.2.1 Organigrama departamentului de conducere 11

1.2.2 Organigrama departamentului de producție 12

1.2.3 Organizarea activității de calitate 13

1.3 Poziția actuală pe piață și contextul concurențial a companiei ICE DYP SRL 15

CAPITOLUL II EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI COMPANIEI ICE DYP BALAS SRL 17

2.1 Evoluția cifrei de afaceri ICE DYP BALAS SRL 17

2.2 Evoluția cheltuielilor și al veniturilor 18

3.3 Productivitatea muncii 19

CAPITOLUL III POLITICA DE PRODUS ÎN CADRUL ICE DYP BALAS SRL 22

3.1 Produsul variabilă a programului de marketing în realizarea obiectivelor 22

3.1.1 Produsul în mediul de marketing 23

3.1.2 Componentele ce definesc în viziunea marketingului 24

3.2 Produse ICE DYP BALAS SRL 26

3.3 Analiza SWOT a produselor ICE DYP 27

3.4 Tehnici de promovare a produselor ICE DYP pe piața de înghețată 28

3.5 Evoluția produselor ICE DYP BALAS SRL 31

3.6 Caracterizarea consumatorilor ICE DYP BALAS SRL 35

CONCLUZII 37

BIBLIOGRAFIE 40

INTRODUCERE

În marketing un produs este orice lucru care poate fi oferit unei piețe care poate satisface nevoile consumatorilor și creșterea economică a întreprinderii.

Pentru obținerea unui produs finit este nevoie ca idee să fie dezvoltată și pusă în practică. După stabilirea ideilor și până la obținerea produselor, întreprinderea trebuie să-și stabilească un plan de producție în care sunt incluse cheltuielile cu producția și promovarea produsului, dar trebuie să se țină cont și de veniturile pe care întreprinderea le va avea după intrarea pe piață a produselor.

Produsul este o componentă esențială pentru mixul de marketing, el este cel care satisface nevoile consumatorilor.

Am ales această temă, deoarece consider că politica de produs arată personalitatea unei întreprinderi. Politica de produs arată cât de mult îi pasă companiei de satisfacerea clientului sau dacă aceasta dorește să obțină profit.

Tema de față are rolul de a stabili care este piața țintă a întreprinderii Ice Dyp și care este atitudinea față de piața comparativ cu alta și așteptările din parte acceptanților unei piețe ținte.

În practică, produsul reprezintă tot ceea ce un întreprinzător își dorește să ofere consumatorilor, iar pentru întreprinzător, produsul, reprezintă evoluția sa economică pe piața de promovare și comercializare a produselor.

În concepția modernă, marketingul, are o mare importanță în activitatea practică și în analizarea funcțiilor pe care un produs trebuie să le parcurgă pentru o viziune complectă de produs.

Produsul reprezintă nucleul central al politicilor de marketing, indiferent de mărimea sau tipul întreprinderii vizate. Poate acționa și influența piața pe care-și desfășoară activitatea.

Politica de produs vizează diversificarea gamelor sortimentale, noile produse pe care întreprinderea dorește să le realizeze și cu care dorește să răspundă cerințelor consumatorilor.

Prin politica de produs se înțelege o conduită pe care o adoptă firma referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii ce fac obiectul propriei sale activității, atitudini ce se raportează permanent la cerințele pieței.

Produsul reprezintă un ansamblu caracteristici, tangibile și intangibile, care apar sub o formă ușoară de recunoscut și pe care cumpărătorul le acceptă că satisfac nevoile sale de bunuri ori servicii.

Identificarea evoluției în timp a produselor pe piață este destul de importantă datorită faptului că permite întreprinderilor o repartizare judicioasă a resurselor de care întreprinderea dispune;

În perioada de lansare resursele întreprinderii trebuie îndreptate în special spre zona de promovare a produselor, pentru a asigura o mai rapidă atracție pe piață al noului produs.

Nu toate produsele urmează același model, există produse care fac parte din aceeași categorie de produse, dare care au faze de dezvoltare diferite și produse care diferite, dar care au aproximativ aceeași evoluție a vânzărilor. Există posibilitatea ca un produs intrat în faza de declin să fie îmbunătățit creându-i astfel o nouă relansare pe piață, o nouă fază de creștere.

Prima fază începe cu ideea – este faza în care se fac cercetări pentru conceperea produsului, se fac investiții pentru realizarea lui, pentru materializarea ideii într-un produs optim, care să satisfacă cerințele consumatorilor potențiali și să ducă la realizarea obiectivelor firmei.

Faza de lansare este exact etapa în care se introduce pe piață produsul și este urmată de testarea din partea consumatorilor și dezvoltarea a produsului pe piața existentă.

Această perioadă este în special caracterizată de o creșterea lentă a vânzărilor și întâmpinarea dificultăților legate de trecerea peste rezistența consumatorilor la modificarea obiectivelor de consum, create de rețelele de distribuție, reglarea unor probleme tehnice de ajustare, funcționare, etc.

În această perioadă prețurile sunt în general ridicate, costurile de producție ale întreprinderii sunt în general mari și nivelul producției este destul de mic, iar bugetul de promovare este cel mai ridicat.

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A ORGANIZAȚIEI

1.1 Prezentare ICE DYP BALAS SRL

SC Ice Dyp Balaș SRL cu sediul în Cărpiniș, str.VI-a, nr.69, jud. Timiș, este o firmă cu capital privat românesc, înființată în anul 1996, și are că obiect de activitate producția și distribuția de produse de înghețată. În cadrul procesului de fabricație, firmă dispune de linii tehnologice complete, ceea ce îi permite să producă un număr de 60 de sortimente cu direcții de gust diferite.

Povestea ICE DYP a început din dorință de a va răsfață în fiecare zi cu delicatese de înghețată! O echipă de profesioniști au îmbinat cel mai bun lapte cu ciocolată, alune, fructe de pădure, cireșe, căpșuni, vișine, fistic, stafide și alte arome naturale, le-au îmbrăcat în forme diferite și le-au răspândit cu dragoste în toată țara.

Astfel a luat naștere ICE DYP – adevărată înghețată.

ICE DYP BALAȘ este un reper important în activitatea economică și comercială a comunei Cărpiniș, deoarece încă de la înființare a reprezentat un punct de atragere a forței de muncă locale (din Cărpiniș, comunele și satele adiacente), societatea în prezent fiind deservită de cca 600 de angajați ( în timpul sezonului de fabricare și distribuire a înghețatei)

Deși la înființare se dorea că ICE DYP să fie doar un laborator, mic și familial, de fabricare a înghețatei, în prezent unitatea s-a dezvoltat, și a ajuns să dispună de linii ultramoderne de fabricare a înghețatei precum și de o logistică extinsă în toată țara, care cuprinde un parc auto de peste 120 de autoutilitare frigorifice Mercedes Benz , 9 puncte de lucru și cca 20000 de vitrine frigorifice.

Astfel că, pornind de la fabricarea prafurilor de înghețată și a înghețatei soft ( la dozator stradal) maximul capacității de producție a societății poate astăzi să atingă 50 tone de înghețată/ zi, paletă sortimentala putând fi împărțită pe direcții de gust și prezentare în peste 60 de sortimente de înghețată.

Istoricul firmei poate fi împărțit în câteva stagii mari de formare și dezvoltare:

anul 1996- anul înființării ICE DYP BALAȘ srl

anul 2000 reprezintă primul mare pas în dezvoltarea societății, deoarece a fost la bază transformării tehnologice a procesului de fabricație, astfel că din înghețată formată la „rece”, s-a ajuns la înghețată pasteurizata, omogenizată, măturată, așa cum se cere în tehnologia de resort.

Această înghețată pe lângă faptul că este un produs salubru ( pasteurizarea efectuându-se la peste 750 C) este din punct de vedere calitativ net superioară înghețatei obținută la dozator, are finețe, cremozitate, termen de valabilitate mai mare.

Tot în 2000 se realizează primele înghețate ICE DYP pe băț: Mega, Star, Pandy și Exotic.

anul 2006 este anul în care eforturile societății, de a fabrică produse calitative și sigure, au fost încununate cu success prin recunoașterea de către SRAC ( Serviciul Român de Asigurare a Calității) și obținere a certificatului ISO 9001 și HACCP,pe linia de calitate și siguranță a alimentului.

anul 2008 marchează cea de-a două etapă majoră în retehnologizarea fluxului de producție prin achiziționarea unor utilaje ultramoderne pentru secția de pasteurizare și producție, respectiv depozitare.

anul 2013 este anul unui nou început în domeniu Turistic, hotelier, prin achiziționarea fostei pensiuni DO STIL, pensiune care dispune de suport recreativ, piscină, spa, sală fitness, sală evenimente)

De-a lungul anilor paletă sortimentala ICE DYP s-a tot lărgit, producându-se noi și noi sortimente de înghețată ICE DYP, și ținându-se cont de cererea pieței, s-a produs înghețată cu adaosuri de fructe, topinguri, incluziuni, alune, stafide, biscuiți; Anamaria, Roxana, Magic Moments, Bianca, Fantasia di Roxana, Magical Dreams, Mega Star Exotic, Pandy fiind doar unele din mărcile sub care se pot găsi în comerț produsele ICE DYP.

Începând din anul 2013 în familia SC IceDyp Balaș SRL a apărut un nou membru: Centrul Resort&Spa ICEDYP Timișoara care cuprinde un bazin de dimensiuni semi-olimpice, sală fitness, jacuzzi, servicii de masaj, salon de bronzat și 10 camere cu pat matrimonial, fiind locul ideal în care orice client se poate răsfăța.

ICE DYP BALAS SRL

CUI: 8615850

REGISTRUL COMERȚULUI: J35/1011/1996

COD CAEN: 1052

DESCRIERE CAEN: FABRICĂ DE ÎNGHEȚATĂ

1.2 Structura organizatorică SC ICE DYP SRL

Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor și subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure permisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.

Structura organizatorică poate fi considerată drept scheletul firmei și cuprinde două părții:

structura de conducere sau funcțională;

structura de producție sau operațională.

În cadrul acestor părți se regăsesc componentele primare și anume:

postul;

funcția;

compartimentul;

relațiile organizatorice;

ponderea ierarhică;

nivelul ierarhic.

Structura organizatorică a firmei este influențată de o serie de factori cum sunt:

tipul și complexitatea procesului de producție și servicii;

dimensiunea întreprinderii;

calificarea personalului;

cadrul juridic și statutul juridic de funcționare;

strategia de dezvoltare.

Structura organizatorică a companiei ICE DYP SRL este împărțită în următoarele departamente:

departamentul de conducere;

departamentul de vânzări;

departamentul de producție;

departamentul de calitate.

Departamentul de conducere este format din:

director general – are în subordine directorii celorlalte compartimente și pe asistent manager;

director de producție;

director financiar – are în subordine personalul din cadrul compartimentelor:

contabilitate financiară;

contabilitate costuri;

contabilitate taxe.

director resurse umane are în subordinea sa:

trening și dezvoltare;

beneficii și salarizare.

director de vânzări – are în subordinea sa:

agent livrator;

agent comercial;

departamentul de marketing.

juridic.

1.2.1 Organigrama departamentului de conducere

1.2.2 Organigrama departamentului de producție

1.2.3 Organizarea activității de calitate

În cadrul firmei ICE DYP SRL, managerul a considerat că cel mai potrivit este să-și creeze un departament de calitate. Acest departament verifică toate produsele comercializate înainte ca acestea să ajungă pe piața consumatorilor.

Este tot mai evitată tendința de modernizare în comercializarea înghețatei cu modificările intervenite în contextul intensificării preocupărilor standardelor ISO 9001. Au existat și compartimente de asigurare a calității în subordinea cărora se afla controlul tehnic de calitate.

Serviciul de calitate în cadrul companiei SC ICE DYP SRL trebuie să îndeplinească:

Implementarea politicilor de calitre în subordine personalul din cadrul compartimentelor:

contabilitate financiară;

contabilitate costuri;

contabilitate taxe.

director resurse umane are în subordinea sa:

trening și dezvoltare;

beneficii și salarizare.

director de vânzări – are în subordinea sa:

agent livrator;

agent comercial;

departamentul de marketing.

juridic.

1.2.1 Organigrama departamentului de conducere

1.2.2 Organigrama departamentului de producție

1.2.3 Organizarea activității de calitate

În cadrul firmei ICE DYP SRL, managerul a considerat că cel mai potrivit este să-și creeze un departament de calitate. Acest departament verifică toate produsele comercializate înainte ca acestea să ajungă pe piața consumatorilor.

Este tot mai evitată tendința de modernizare în comercializarea înghețatei cu modificările intervenite în contextul intensificării preocupărilor standardelor ISO 9001. Au existat și compartimente de asigurare a calității în subordinea cărora se afla controlul tehnic de calitate.

Serviciul de calitate în cadrul companiei SC ICE DYP SRL trebuie să îndeplinească:

Implementarea politicilor de calitate propusă de conducerea companiei;

Coordonarea activităților de ținere sub control a documentațiilor;

Coordonarea analizelor de calitate;

Pregătirea înghețatei în vederea certificării;

Coordonarea auditorilor interni;

Coordonarea activității de instruire în domeniul calității.

Organizarea funcțiunii de calitate în cadrul companiei SC ICE DYP SRL este prezentată în organigrama de mai jos.

1.3 Poziția actuală pe piață și contextul concurențial a companiei ICE DYP SRL

Piața înghețatei este una dintre ele mai concurente piețe agro-alimentare din România. Ea funcționează în mod real pe principiu cererii și ofertei, în prezent oferta de înghețată fiind mai mare decât cererea. Concurența este acerbă și operantă la acest nivel, existând o permanentă fluctuație în deținerea supremației.

În următoarele tabele sunt prezentate principalii concurenți ai SC ICE DYP SRL, livrările de înghețată ale concurenței și evoluția cotei de piață în perioada 2013-2014

Din evoluția graficului se poate observa principalii competitorii ai companiei ICE DYP SRL, pe piața de înghețată, în perioada 2013-2014.

Vânzarea de înghețată în perioada 2013-2014 prezintă o creștere semnificativă în anul 2014 față de anul 2013 cu un procent de 64% .

Piața de înghețată este dominată de investitorii autohtoni.

Consumatorul este condus în primul rând de prețul produsului, dar se lasă influențat și de publicitatea pe care firma producătoare de înghețată o realizează. Calitatea și designul ambalajului sunt asociate cu percepția calității și imaginii mărcii.

Compoziția înghețatei (apă, ingrediente, culoare, etc.) nu mai constituie un element de diferențiere de la o marcă la alta. Caracteristicile mărcilor sunt cele ce diferențiază în primul rând diversele tipuri de înghețată.

În general segmentul pieței de înghețată se face în funcție de preț:

Mărci foarte scumpe, mărci importante;

Mărci scumpe: mărci premium;

Mărci cu preț mediu: înghețate din segmentul standard;

Mărci cu preț mic: înghețate populare.

Ultimele două segmente acoperă 80% din total vânzări cu tendința de scădere pe ultimul segment. Gustul consumatorului se modifică de la înghețată populară spre înghețată premium.

CAPITOLUL II EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI COMPANIEI ICE DYP BALAS SRL

2.1 Evoluția cifrei de afaceri ICE DYP BALAS SRL

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților. Noțiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidențiind câte un aspect referitor la activitatea firmei. Cifra de afaceri totală(CA)reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la prețurile pieței, respectiv încasările totale. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Cifra de afaceri a firmei Ice Dyp Balas SRL este prezentată în tabelul de mai jos, fiind urmărită evoluția acesteia în perioada 2012 – 2014.

Din graficul atașat se poate observa o creștere semnificativă de la un an la altul. În anul 2013, cifra de afaceri prezintă o creștere cu 2% față de anul 2012, iar în anul 2014, cifra de afaceri crește cu 4% față de anul 2013 și cu 6% față de anul 2012.

2.2 Evoluția cheltuielilor și al veniturilor

Atât diferența de venituri cât și de cheltuieli este destul de mică de la un an la altul. Diferența de venit dintre 2014 față de 2013 este de doar 1,05%, iar diferența dintre 2013 față de 2012 este de 0,98%. În 2014 se observă creștere a veniturilor, dar și a cheltuielilor.

3.3 Productivitatea muncii

”Productivitatea muncii este, oarecum, o sinteză a întregii folosiri a factorilor de producție. Productivitatea muncii rămâne însă, deoarece este condiționată de factorul de producție om, tot așa de importantă precum este omul față de creațiile sale. Căci toți ceilalți factori ai producției – inclusiv capitalul – sunt creații ale omului ca mijloace ale gospodăririi, în timp ce acoperirea nevoilor omenești este scopul însuși al gospodăririi.” (Mihai Manoilescu).

Marjă netă a profitului este un indicator financiar de profitabilitate, care ne arată în procente cât de profitabilă este activitatea totală a unei companii. Cu cât procentul este mai mare, cu atât firmă din punct de vedere a profitabilității este mai stabilă și ne sugerează o situație bună a acesteia. În anul 2012 firma Ice Dyl Balas SRL din punct de vedere al marjei profitului, este mai stabilă pe când în 2013 și în 2014 se poate observa o ușoară instabilitate scăzând de la an la an cu 2013 față de 2012 3% și 2014 față de 2013 cu 8%.

Pentru a satisface nevoia clientului este necesar ca activitatea să-și mărească cantitatea de producție, drept pentru care este nevoie de mărirea forței de lucru. De la an la an se poate observa creșterea numărului de angajați.

Productivitatea muncii este unul din cei mai importanți indicatori sintetici ai eficienței activității economice a întreprinderilor, care reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite în procesul de producție. Creșterea productivității muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului producției, de reducere a costurilor de producție și de creștere a rentabilității și competitivității produselor.

CAPITOLUL III POLITICA DE PRODUS ÎN CADRUL ICE DYP BALAS SRL

3.1 Produsul variabilă a programului de marketing în realizarea obiectivelor

Produsul reprezintă un ansamblu caracteristici, tangibile și intangibile, care apar sub o formă ușoară de recunoscut și pe care cumpărătorul le acceptă că satisfac nevoile sale de bunuri ori servicii.

Din punctul de vedere al consumatorului pot identificate și delimitate următoarele tipuri de caracteristici ale produsului:

Tangibile – care pot fi percepute fizic, direct măsurabile (dimensiune, formă, culoare, greutate, etc.);

Psihologice – rezultă din satisfacția utilizărilor, care corespund necesităților umane;

Cele care contribuie la realizarea utilității estimate a produsului, și care îl satisfac pe consumator.

În teoria economică produsul este definit ca fiind un bun sau un serviciu rezultat din activitatea economica, destinat satisfacerii directe sau indirecte a unei nevoi.

Politica de produs trebuie să aibă următoarele scopuri:

Contribuie decisiv și concret la alocarea de resurse pentru dimensionarea adecvată a structurii mărfurilor comercializate;

Contribuie la creșterea capacității concurențiale ale firmei, precum și la consolidarea poziției firmei în cadrul pieței sau pe anumite segmente de piață, cucerirea de noi piețe sau de noi segmente;

Contribuie la o bună satisfacere a cerințelor și necesităților consumatorilor;

Contribuie la realizarea altor obiective de marketing, cum ar fi: stabilirea stocului de mărfuri, creșterea vânzărilor, creșterea cifrei de afaceri, diminuarea riscurilor.

La modul general, un produs se caracterizează și se definește prin caracteristicile și atributele lui specifice. Se poate afirma că produsul poate fi definit ca fiind suma tuturor atributelor tangibile, fizice și chimice reunite într-o formă identificabilă.

3.1.1 Produsul în mediul de marketing

Produsul în viziunea marketingului reprezintă orice lucru care poate fi oferit pe piață în scopul captării interesului, al achiziționării, utilizării sau consumului și care poate satisface o dorință sau o nevoie.

În procesul de planificare a produsului destinate pieței, marketerul trebuie să parcurgă cinci etape (fig. 1)

3.1.2 Componentele ce definesc în viziunea marketingului

Produsele ca valoare de întrebuințare (consum) în mediul de piață poate fi studiat nu numai ca un obiect fizic tangibil, dar și ca un serviciu intangibil. Pe de altă parte produsul poate fi și un plasament, o persoană, o informație, o organizație, o idee, etc. produsul trebuie conceput și analizat prin avantajele sau utilitatea pe care o așteaptă cumpărătorul de la el. acestea iau forma concretă a unor funcții pe care produsul le poate îndeplini, adică ceea ce cumpără clientul sunt funcțiile produsului, dar nu obiectul fizic. Din perspectiva marketingului, clasificarea produselor are sens în măsura în are ajută la alegerea strategiilor, tehnicilor, metodelor și instrumentarului de comercializare (fig. 2)

Fig. 2 Criterii de clasificare a produselor

3.2 Produse ICE DYP BALAS SRL

Paleta sortimentală este axată pe trei direcții de prezentare:

Gama impuls:

Înghețată pe băț (pandy ice dyp, mega ice dyp, star ice dyp, exotic ice dyp);

Înghețată cornet Bianca ice dyp;

Înghețată Sandwich ice dyp;

Înghețată pahare (Super Ice, Roxaba Ice Dyp, Fantasia di Roxana Ice Dyp).

Gama pentru familie:

Caserole Roxana Ie Dyp;

Caserole Anamaria Ice Dyp;

Caserole Ice Dyp;

Caserole Magic Moments Ice Dyp;

Tort Ice Dyp.

Gama Horeca:

Caserole Roxana Ice Dyp 2kg.

3.3 Analiza SWOT a produselor ICE DYP

Analiza SWOT reprezintă un pas important și presupune analizarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunitățile pe piață și amenințările.

Analiza SWOT este un proces foarte simplu care poate oferi companiei o perspectivă nouă în ceea ce privește potențialele probleme și punctele critice pe care le întâlnește pe parcursul activității sale.

Analiza SWOT pentru compania SC ICE DYP BALAS SA, reprezintă cea mai mare importanță în activitatea tehnico managerială utilizată pentru poziția strategică pe care o ocupă.

Scopul principal al analizei este de a identifica și a atribui fiecare factor semnificativ la una din cele patru categorii: puncte tari, puncte slabe, oportunități, și amenințări, astfel încât compania să obțină o perspectivă obiectivă. Analiza reprezintă un element util în dezvoltarea strategiei de marketing.

Analiza SWOT este caracterizată prin:

Rapiditatea de mișcare a brandului ICE DYP BALAS SRL;

Practicarea prețurilor avantajoase pentru mărirea portofoliului de clienți;

Activitatea companiei este în creștere atât din punct de vedere al vânzărilor realizate în anii trecuți, cât și al creșterii numărului de clienți;

3.4 Tehnici de promovare a produselor ICE DYP pe piața de înghețată

Activitatea promoțională cunoaște o multitudine de mijloace, tehnici și forme de realizare, care s-au dezvoltat și diversificat de la o perioada la alta .

În funcție de natura și de rolul lor, tehnicile promoționale pot structurate în patru categorii:

Publicitate;

Promovarea vânzărilor;

Relațiile publice;

Alte acțiuni promoționale.

Propuneri de perfecționare

3.5 Evoluția produselor ICE DYP BALAS SRL

Fazele ciclului de viață tipic al produselor supuse comercializării sunt următoarele:

introducerea produsului pe piață (sau lansarea);

creșterea;

maturitatea;

saturația;

declinul.

Introducerea (lansarea) este perioada de creștere ușoară a vânzărilor pe măsură ce produsul este lansat pe piață. În această perioadă costul produsului este ridicat, concurența se desfășoară pe baza caracteristicilor de performanță ale produsului.

Datorită incertitudinii pieței, o strategie de fabricație adecvată trebuie să se bazeze pe criteriul competițional flexibilitate, pentru a face față schimbărilor frecvente ale construcției produsului.

Creșterea este perioada acceptării masive de către piață a produsului și a profiturilor în creștere. Prețurile produselor pot fi mai mici decât în prima perioadă, concurența are loc în special pe baza calității produselor.

Maturitatea este perioada de încetinire a ritmului vânzărilor, intensitatea vânzărilor se menține în jurul unei valori ce depinde de echilibrul dintre cerere și ofertă. Principalele preocupări ale fabricației sunt reducerea costurilor de producție și creșterea productivității. Concurența din ce în ce mai agresivă are loc pe baza prețului produsului.

Saturația este perioada în care produsul, deși a ajuns la cea mai înaltă cotă de acceptare de către majoritatea cumpărătorilor, nu se mai poate vinde pe piață ca înainte, din cauza apariției altor produse cu parametri superiori. Vânzările se încetinesc sau creșterea vânzărilor încetează.

Declinul este perioada în care vânzările și profiturile scad într-un ritm rapid. Prețurile sunt mai mici, există supra capacitate de producție și apare riscul ca în cele din urmă produsul să fie scos din fabricație, deoarece vânzările pot ajunge la zero sau pot scădea la un nivel destul de redus.

Graficul de variație a volumelor de vânzări ale produsului în timp are forma bine-cunoscutelor curbe "în S". In mod normal, curba "în S" prezintă o creștere relativ lentă la început și după o perioadă considerabilă, "decolează" rapid. După această urcare bruscă, creșterea se încetinește, curba se aplatizează și apoi descrește lent, corespunzător fazei finale de declin. Totuși, nu toate produsele au o evoluție a volumului de vânzări după curba "în S". Unele produse sunt introduse pe piață și "cad" rapid, altele "staționează" în faza de maturitate foarte mult timp (Kotler, op.cit.,p.638). Un astfel de ciclu de viață în care vânzările staționează la maturitate este denumit ciclu "cu platou"; staționarea vânzărilor se explică, de regulă, prin aceea că nu există o alternativă mai bună disponibilă. Platoul se poate înclina ușor în sensul crescător, dacă vânzările cresc la o rată corespunzătoare cu creșterea economică. Uneori, produse ajunse în faza de declin pot fi readuse în faza de creștere printr-o campanie de promovare sau repoziționare.

Conceptul ciclului de viață poate fi folosit pentru descrierea modului în care evoluează produsele pe piețe și poate fi utilizat pentru elaborarea unor strategii de marketing corespunzătoare diferitelor faze ale ciclului de viață.

Cele mai vândute produse și evoluția acestora în timp sub brandul ICE DYP sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Evoluția celui mai vândut produs și celui mai rar produs vândut este analizată în perioada iunie – august 2014. În această perioadă vor fi analizate punctele forte ale produsului vândut și punctele slabe ale produsului cel mai puțin cunoscute pe piață.

În perioada iunie 2014 – iulie 2014, cel mai vândut produs din categoria Ice Dyp este înghețata la cornet, urmată de tortul Ice Dyp, iar cel mai slab produs vțndut este închețata waffe, urmată de înghețata la pahar.

De la o lună la alta se poate observa evoluția cantităților vândute către consumatorii produselor Ice Dyp. Diferența de cantități dintre lunile iunie și iulie este destul de mica 1% pe când diferența dintre iulie și august este în creștere cu 14%, ceea ce duce la o creștere a vânzărilor și o evoluție serioasă pe piața înghețatei.

Puncte forte înghețată cornet:

este o înghețată buna și fină;

este cea mai bună înghețată;

preț accesibil;

raport calitate preț ridicat;

frecvența ridicată a ofertelor pe această categorie de produse;

are o imagine bună pe piață;

ambalaj cu design atractiv.

Puncte slabe înghețată waffe:

design neatractiv al ambalajului;

nu se folosesc ingrediente de înaltă calitate;

promovare slabă;

aspectul și gustul nu inspiră prospețime;

copii nu o caută pentru că nici gustul și nici ambalajul nu este atractiv;

EXERCIȚIU PROIECTIV

Introducerea unui test proiectiv în planul de cercetare a urmărit să pună în evidență eventuala percepere diferențiată a înghețatei la cornet, comparativ cu înghețata waffe.

În fapt, prin răspunsurile lor, respondenții au demonstrat că cele două mărci sunt percepute asemănător de consumatori:

„Nu pot să fac diferența între înghețata la cornet și înghețata waffe. Probabil este de preț.”

„Pentru mine este aceeași! Înghețata la cornet sau waffe este tot marcă românească.”

„Dacă aș vedea o înghețată la cornet sau vafe aș lua-o pe cea mai bună și mai fină!”

În concluzie testul proiectiv confirmă rezultatele privind imaginea consumatorilor despre aceste două mărci, în sensul că între acestea există diferențe vădite în ceea ce privește consumatorii cărora se adresează produsul lor.

Există totuși o nuanță de percepție generată de faptul că denumirea firmei ICE DYP este un adjectiv la superlativ. Acesta induce ideea obligației firmei ICE DYP de a realiza produse pe măsura numelui.

„Ai bani cumperi înghețată la cornet. Dacă nu ai, cumperi waffe.”

3.6 Caracterizarea consumatorilor ICE DYP BALAS SRL

În imaginea persoanelor participante la cercetare, consumatorii produselor ICE DYP BALAS SRL sunt descriși prin coordonate asemănătoare cum ar fi:

Persoane atât de sex feminin, cât și de sex masculin;

Persoane din toate grupele de vârstă;

Persoane cu venituri medii și sub medie;

Persoane din mediul urban și rural;

Atât persoane cu ocupații manuale cât și persoane cu ocupații nemanuale.

În concluzie produsele acestei firme românești se adresează consumatorilor de o manieră nediferențială, caracteristică în general firmelor aflate la începutul activității lor, care dețin monopolul pieței, sau care funcționează pe piețe în care oferta este sensibil depășită de cerere.

În cazul românești ICE DYP BALAS SRL, nu se regăsește nici una dintre aceste trei caracteristici care să justifice strategia de piață nediferențiată. Menținerea acestei strategii nediferențiate nu conduce la rezultate benefice pe termen lung, practica marketingului dovedind că, în această situație, este preferabilă o strategie diferențiată (marketing selectiv), în scopul creșterii cotei de piață. Firma ICE DYP BALAS SRL trebuie să profite de faptul că acționează pe o piață nesegmentată, dar, fiind o întreprindere puternică poate să adopte o strategie activă, ofensivă, de exigență ridicată care să-i asigure creșterea cotei de piață.

În acest context este ușor de observat că pentru cea mai vândută înghețata ICE DYP s-a adoptat o strategie concentrată (se adresează consumatorilor cu venituri mai ridicate), caracteristică firmelor aflate în expansiune, cu sinergie ridicată, asigurând satisfacerea la un nivel înalt a exigențelor pieței, ceea ce permite firmei producătoare să fie activă pe piață (și nu adaptivă sau pasivă), ofensivă, ceea ce va determina creșterea cotei de piață. Este un exemplu tipic de strategie activă când firma intervine efectiv pentru influențarea sau chiar modificarea pieței.

CONCLUZII

Produsul reprezintă un element al mixului de marketing de o deosebită importanță pentru fiecare întreprindere. Este un instrument util practicării unei management performant. Practica evidențiază faptul că politicile de produs se cuplează cu piețele țintă, formând cuplul produs-piață, prin intermediul cărora se transpun în realitate obiectivele strategice ale întreprinderii.

De cele mai multe ori ciclul de viață a unui produs se suprapune cu procesorul acestuia, asigurând o fluctuație cât mai mică în vânzări și o creștere a cash-flow-urilor.

Demersul metodologi al lucrării de față se constituie în reflectarea și analizarea rolului pe care-l joacă marca în activitatea de promovare, cu aplicare în domeniul produselor alimentare (concret: produsele fabricate în România de Societatea Comercială ICE DYP BALA SRL), în scopul realizării unei politici de promovare cât mai eficiente atât pentru firmă cât și pentru consumatori.

În etapa actuală a economiei de piață, răspunsul la întrebarea dacă este necesară publicitatea pentru promovarea produselor alimentare în general și a înghețatei în particular este categoric DA, acest lucru putându-se argumenta prin:

promovarea în sine reprezintă un instrument ale mecanismului economiei de piață bazată pe concurență. Abordarea și folosirea lui, ca de altfel a oricărui instrument legal și loial reprezintă o bază a dezvoltării germenilor gândirii și acționării în spiritul unei economii libere în care cererea și oferta se vor întâlni într-un cadru concurențial acerb. Odată ajunse la maturitate mecanismele concurențiale presupun un grad ridicat de flexibilitate și adoptabilitate a firmei la cerințele pieței;

promovarea produselor alimentare vizează aproape toate categoriile de consumatori, deci, impactul unui demers publicitar bune gândit și realizat pe baza unei mărci de producător (garanție) puternică, familiară, înregistrându-se o creștere substanțială a vânzărilor;

deoarece concurența s-a făcut simțită ca o prezență distinctă, clară, puternică, marca trebuie să dețină un capital moral asupra consumatorilor.

Ca urmare a demersului metodologic și a studiului realizat se pot pune bazele unei viitoare politici de promovare în care să se țină seama și de efectele psihologice pe care promovarea de marcă le are asupra consumatorilor.

Mesajul publicitar, modalitățile practice de difuzarea acestuia sunt bazate pe metode generale de realizare a publicității cât și pe publicitatea deja efectuată de firmă. Este importantă abordarea a cât mai multe tehnici de promovare pornind cu cele deja utilizate dar conjugate și îmbunătățite și terminând cu tehnici noi ce implică consumatori într-o măsură tot mai mare.

Pentru influențarea pozitivă a consumatorilor, mesajul publicitar la radio și televiziune trebuie să caracterizeze prin accesibilitatea și în mod special prin activitate, deoarece aceste mesaje se adresează tuturor categoriilor de consumatori (intermediari-engrosiști-precum și consumatori finali). Publicitatea efectuată nu a fost dirijată în primul rând către această calitate a publicității – de a convinge prin specularea psihologică a consumatorilor. Dorința de a consuma aceste produse există, dar în stare latentă. Vor trebui sugerate cumpărarea și consumul nu a produsului propriu-zis ci mai ales a efectului pozitiv declanșat asupra consumatorului prin consumul acestor produse de marcă.

În viitor s-ar putea concepe materiale publicitare cu destinație clară către anumite categorii de consumatori (copii, adolescenți, oameni ce aparțin vârstei a III-a, etc.). Acest mod de adresare directă unei categorii sociale sau de vârstă determinate, poate declanșa un sentiment de apropiere și familiaritate a consumatorilor cu marca, produsele comercializate sub această marcă.

Realizarea cu profesionalism a traiectoriilor de promovare viitoare este indiscutabil necesară pentru stabilirea unei relații afective strânse între marcă și produsele sale pe de o parte și consumator pe de altă parte. În spiritul acestui profesionalism se impune realizarea unei publicității adecvate în cadrul politicii de promovare a produselor, de promovare a imaginii de marcă și de menținere a acesteia.

De asemenea politica de promovare de ansamblu gândită de firmă trebuie să se subordoneze uni politici globale de marketing ce va servi obiectivelor pe termen scurt și lung a firmei.

S-a observat că activitatea de vânzare și managementul sunt foarte importante pentru desfășurarea activității de vânzare în cadrul unei firme, având un rol direct în competitivitatea acesteia și, prin urmare, aspectele legate de acestea trebuie să preocupe real orice firmă. De asemenea, în dorința de a se menține și crește pe o piață în care concurența este destul de ridicată trebuie identificate acele soluții care ar îmbunătății managementul vânzărilor în mod real și nu doar ar cosmetiza situația existentă.

Mediul concurențial al firmei este în principiu mediul extern al acesteia, deși există situații în care un anumit fel de concurență se manifestă și în interiorul firmei (această concurență fiind mai evidentă în cadrul grupurilor – holdingurilor). Analiza mediului concurențial ocupă un loc esențial mai ales în cadrul firmelor ce își desfășoară activitatea în spiritul economiei de piață.

În urmă cercetării domeniului analizat s-a observat o multitudine de disfuncționalități la nivelul managementului vânzărilor, disfuncționalități ce necesită îmbunătățiri reale, nu simple cosmetizări. Pornind de la realitatea îndelung cercetată, ultimul pas al lucrării a avut că scop tocmai identificarea acestor posibilități reale de îmbunătățire a managementului vânzărilor produselor în întreprinderile din industria înghțatei.

Dacă luăm în considerare direcțiile de bază ale orientării activității de cercetare, putem distinge două mari categorii sau tipuri de cercetări de marketing: cercetări fundamentale și cercetări aplicative. Dacă luăm în considerare scopul funcțional care se are în vedere într-un proces de decizie, atunci putem distinge următoarele tipuri de cercetări de marketing: cercetări exploratorii, cercetări descriptive, cercetări cauzale sau explicative, cercetări instrumentale. Având în vedere tipul informațiilor generate de cercetare putem distinge alte două tipuri de cercetări, care, așa cum arată practica, sunt corelate și nu opuse: cercetări calitative și cercetări cantitative.

BIBLIOGRAFIE

Adina Claudia P., Marketing, Ed. Economică București, 2002

Balaure V., Marketing, Ed. Uranus, București, 2000

Balaure, Virgil; Ioana Cecilia Popescu; Daniel Șerbănică – Tehnici promoționale, Universitatea Creștină „D. Cantemir”, București 1994.

Bășanu Gh., Fundătură D., Management – Marketing, Ed. Diacon Coresi, București,1993;

Cătoiu, Iacob (Coord.) – Cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing,, Editura Uranus, București, 2002

Lefter, C. – Cercetarea de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2004.

Mihai Diaconecu, Marketing, Ed. Universitară, 2008

Pelău C., Marketing – Controlling, Ed. Economică, București, 2009

Philip K., Principiile marketingului, Ed. Teora, București, 1999

Ristea Ana Lucia, Marketing: concepte, instrumente, acțiune, Ed. Expert, București, 2010

Meghișan GH., Stancu I., Managementul vânzărilor, Ed. Sitech, Craiova, 2008

Certo C.S, Managementul Modern, Ed. Teora, București, 2002

BIBLIOGRAFIE

Adina Claudia P., Marketing, Ed. Economică București, 2002

Balaure V., Marketing, Ed. Uranus, București, 2000

Balaure, Virgil; Ioana Cecilia Popescu; Daniel Șerbănică – Tehnici promoționale, Universitatea Creștină „D. Cantemir”, București 1994.

Bășanu Gh., Fundătură D., Management – Marketing, Ed. Diacon Coresi, București,1993;

Cătoiu, Iacob (Coord.) – Cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing,, Editura Uranus, București, 2002

Lefter, C. – Cercetarea de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2004.

Mihai Diaconecu, Marketing, Ed. Universitară, 2008

Pelău C., Marketing – Controlling, Ed. Economică, București, 2009

Philip K., Principiile marketingului, Ed. Teora, București, 1999

Ristea Ana Lucia, Marketing: concepte, instrumente, acțiune, Ed. Expert, București, 2010

Meghișan GH., Stancu I., Managementul vânzărilor, Ed. Sitech, Craiova, 2008

Certo C.S, Managementul Modern, Ed. Teora, București, 2002