Politica DE Marketing Educational
CUPRINS
CUPRINS
INTRODUCERE
1. MARKETING EDUCAȚIONAL
1.1. Marketingul educațional în societatea contemporană
1.2. Factorii de mediu, piața educațională și de e-learning
1.3. Comportamentul în consum
1.4. Mixtul de marketing educațional
1.4.1. Politica de produs
1.4.2. Politica de preț
1.4.3. Politica de distribuție
1.4.4. Politica de comunicare în educație
2. MEDIUL DE MARKETING DIN ANGLIA
2.1. Scurt istoric al Angliei
2.2. Elemente ale macromediului
2.2.1. Factori din mediul economic
2.2.2. Mediul demografic
2.2.3. Factorii politici
2.2.4. Factorii socio-culturali
2.2.5. Sistemul de Marketing Educațional din Anglia
3. ANALIZĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE ROMÂNIA ȘI ANGLIA ASUPRA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL DIN PUNCT DE VEDERE AL MARKETINGULUI
3.1. Analiza SWOT în sistemul educațional din România
3.1.1. Puncte tari
3.1.2. Slăbiciuni
3.1.3. Oportunități
3.1.4. Amenințări
3.2. Analiza SWOT în sistemul educațional din Anglia
3.2.1. Puncte tari
3.2.2. Slăbiciuni
3.2.3. Oportunități
3.2.4. Amenințări
3.3. Metode de promovare indentificate în sistemul educațional
3.3.1. Universitatea Emanuel din Oradea
3.3.2. King’s College London
CONCLUZII
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR
Lista tabelelor
Lista figurilor
BIBLIOGRAFIE
introducere
Societatea secolului XXI cunoaște o dezvoltare din ce în ce mai acerbă, noutatea aducând-o corelarea și colaborarea dintre diverse domenii. Un astfel de exemplu este și cel al îmbinării diferitelor aspecte din domeniul marketingului și al celui educațional. În acest sens, lucrarea de față își propune să analizeze în mod comparativ piața marketingului educațional din România și Anglia.
Lucrarea de față are drept scop cercetarea sistemului de marketing din domeniul educațional, în general, prezentându-se anumite modele specifice ale dezvoltării acestui domeniu. Metoda de cercetare folosită în această lucrare va fi cea analitică, bazându-se pe anumite comparații din care să rezulte aspectele pozitive sau negative caracteristice fiecărei părți studiate.
Primul capitol definește noțiunea de marketing în contextul societății contemporane, oferindu-se o imagine de ansamblu asupra factorilor care influențează acest domeniu. De asemenea, este analizat mediul de marketing educațional din România, valorificându-se aspecte precum politica de preț, de produs, de distribuție sau politica de comunicare în educație.
Cel de-al doilea capitol abordează această tematică în contextul Angliei, analizându-se elemente ale macromediului care stau la baza dezvoltării educaționale. Se vor analiza aspecte definitorii din domeniul marketingului educațional cu scopul evidențierii principiilor și metodelor care stau la baza dezvoltării industriei educaționale
În capitolul al treilea se vor compara aspectele definitorii care au stat la baza dezvoltării marketingului educațional din cele două țări. Această parte a lucrării se va axa pe evidențierea asemănărilor și deosebirilor care stau la baza dezvoltării marketingului educațional, realizându-se totodată o analiză SWOT asupra sistemului de învățământ.
MARKETING EDUCAȚIONAL
Educația reprezintă pentru majoritatea țărilor lumii unul dintre cele mai importate obiective care se clasează în categoria serviciilor cu finanțare de la bugetul statului respectiv. Aceasta deține un rol extrem de important în societatea contemporană, deoarece, prin educație, o societate își menține existența, valorile, acestea contribuind la dezvoltarea și creșterea economică. La rândul ei, educația transmite din generație în generație o cunoaștere, acumulată de-a lungul secolelor, având scopul de a iniția, de a forma și de a pregăti generații tinere.
Conform DEX, educația este „un fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate; influențare sistematică și conștientă a dezvoltării facultăților intelectuale, morale și fizice ale copiilor și tineretului: culturalizare, ridicare metodică a nivelului ideologic, cultural, profesional.”
Observăm deci că educația este un factor decisiv în formarea și viitorul unui popor, astfel încât se cere o preocupare deosebită pentru acest domeniu, atât la nivel individual, familial, cât și la nivel național și internațional.
Marketingul educațional în societatea contemporană
Dezvoltarea economică a unei țări este cu atât mai bună și mai eficientă cu cât nivelul social și educațional al locuitorilor este mai bun. Cu cât o țară investește mai mult în sistemul educațional, în mod practic, în pregătirea personalului didactic, în echiparea corespunzătoare a școlilor, în crearea de materiale, cu atât mai mult toate acestea atrag de la sine o dezvoltare de viitor și de lungă durată a țării respective.
Potrivit Raportului PIB din 2011 al Guvernului României, această țară „se numără printre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană privind mărirea fondurilor alocate de stat educației, unul dintre cele mai importante domenii pentru dezvoltarea unei țări”. „Corelația între nivelul de dezvoltare al învățământului și nivelul general de dezvoltare economică este sugestiv exprimată de faptul că țările avansate alocă învățământului cca. 6-9 din produsul național brut.”
La nivelul anului 2011, în România, ponderea cheltuielilor cu învățământul public în PIB a fost de 4,13%, pondere extrem de mică comparativ cu Danemarca, care a avut o pondere de 7,79%”. „Problemele învățământului, ale pregătirii specialiștilor în formarea și perfecționarea acestora sunt deosebit de complexe atât calitativ cât și cantitativ”.
Calitatea învățământului cuprinde un ansamblu semnificativ de caracteristici ale unui studiu și ale furnizorului acestuia, care îndeplinește așteptările beneficiarului și nivelul standardului de calitate. Ea cuprinde un complex de metode, începând cu structurarea sa în raport cu cerințele de pe piața forței de muncă, structura planurilor și programelor de învățământ și până la modernizarea bazei tehnice și materiale.
Pentru o mai bună eficientizare a procesului educativ „accesibilitatea și calitatea educației este evaluată în mod obiectiv, comparativ și periodic”.
În zilele noastre, mediul social-economic a devenit destul de dinamic, unde schimbările se petrec foarte rapid, învățarea de „menținere” devenind insuficientă, astfel că se impune implementarea de noi tipuri de învățare, printre care se numără și învățarea cu rol inovator, care să poată aduce schimbare, reînnoire, restructurare și reformulare. „Dacă în economie nu se pot lua decizii raționale fără investigarea pieții , tot așa și în domeniul educațional nu pot lipsi studiile asupra nevoii publicului.”
Philip Kotler, în cartea sa „Marketing management” afirmă că, potrivit lui Ray Corey, conceptul de marketing a fost definit astfel: „Marketingul cuprinde toate activitățile prin care o firmă se adaptează într-un mod creator și profitabil la mediul în care operează.” Marketingul este definit ca un ansamblu de principii care ajută, în egală măsură, atât realizarea pe piață a producției, cât și satisfacerea cerințelor consumatorului. De aceea, prin marketing se au în vedere cererile nesatisfăcute și se stimulează cererea, sprijinindu-se astfel consumatorii.
„Termenul de marketing, provine de la verbul „to market” (engl. a vinde și a cumpăra), etimologie care indică două elemente de referință pentru conținutul său: piața și rentabilitatea, ca finalitate a tranzacțiilor de piață”.
Cele mai multe definiții date de specialiști în domeniu descriu marketingul ca o activitate umană, sau ca o multitudine de activități care au ca scop satisfacerea nevoilor consumatorilor „actuali și potențiali”, cum îi numesc profesorii mai sus numiți. Asociația Americană de Marketing definea acest termen, prin anii 1960, ca o activitate economică „care dirijează fluxul bunurilor și serviciilor de la producător la consumator sau utilizator”.
Câteva dintre particularitățile marketingului fac referire la:
mai bună organizare și gestionare a serviciilor direct de la producător la consumator
crearea producției în funcție de cererea consumatorului, ce are în prim plan satisfacerea acestuia, dar și obținerea de profit
cunoașterea necesităților consumatorului
obținerea de profit
Silvia Olaru îl descrie pe profesorul Philip Kotler de la Universitatea Northwestern din Statele Unite ale Americii ca fiind unul dintre cei mai de seamă specialiști în marketing. Acesta a formulat în anul 1992 următoarea definiție a marketingului: „Marketingul reprezintă mecanismul economic și social prin care indivizii sau grupările satisfac nevoile și dorințele semenilor prin mijlocirea producerii și schimbului de bunuri și servicii”.
Pornind de la acest nou termen, ulterior s-au desprins și dezvoltat noi concepte precum : marketing educațional , marketing electoral , marketing cultural , marketing sportiv etc.
În România, educația trebuie să devină un domeniu rentabil care să fie ușor de accesat și să pună în valoare ceea ce are de oferit prin toate oportunitățile disponibile. De aceea, sunt definite noi concepte precum:
piață educațională
cererea de educație
oferta educațională
consum educațional
public consumator
strategie de marketing educațional
sponsorizare
Că să înțelegem mai bine ce definește marketingul educațional, trebuie să știm ce este educația și ce cuprinde ea. „Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri , aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale și fizice ale copiilor și ale tineretului, ale societății, fiind rezultatul unei activități pedagogice”.Constantin Cucoș, în cartea sa intitulată Pedagogie susține afirmația făcută de Harbart și anume că „Educația este acțiunea de formare a individului pentru el însuși, dezvoltându-i-se o multitudine de interese”.
În educație se pune un mare accent pe formarea continuă a personalului, în pregătirea profesională a acestuia. Educația privește valori care se referă la nevoile umane, astfel că cererea și oferta de bunuri în acest serviciu depinde în totalitate de motivația consumatorului. „Educația este un sistem de bunuri educaționale și o totalitate a instituțiilor și activităților implicate în promovarea și difuzarea ei. Educația privește valori care se referă la nevoile umane. Cererea de bunuri și servicii din acest domeniu este strâns legată de intensitatea motivației consumatorilor”.
Serviciile educaționale sunt caracterizate ca fiind activități prestate în beneficiul consumatorului, cu sau fără participare directă, și au drept țintă împlinirea unor nevoi și satisfacții intelectuale. „Similar unei piețe obișnuite, și în domeniul educației se ia în considerare sectorul educației formale a învățământului și se poate vorbi despre existența unor termeni precum : consumatori de educație, servicii educaționale ca fiind termeni utilizați în acest context. Alții resping pur și simplu un astfel de limbaj, spunând mai degrabă studenți și elevi. În general, clienții sunt purtătorii cererii de educație”.
Într-o instituție școlară există servicii educaționale precum cursuri, seminarii, conferințe, spectacole, activități culturale în bibliotecă, activități extrașcolare, toate acestea definind caracteristicile particulare ale instituției.
„Toate acestea oferă informații, cunoștințe, valori, simboluri, modele și idealuri, menite să satisfacă o diversitate de nevoi umane precum:
Nevoia de cunoaștere și informare
Nevoia de acțiune și participare
Nevoia de relevare a propriei identități
Nevoia de afirmare și de prestigiu în societate
Nevoia de justiție”
Pentru a înțelege mult mai bine conceptul de marketing educațional, trebuie precizate unele funcții ale marketingului, pe care acesta le îndeplinește :
Investigarea pieții, cerințele consumatorului
Adaptarea marketingului la nevoile mediului
Dimensionarea serviciilor de marketing erea unor nevoi și satisfacții intelectuale. „Similar unei piețe obișnuite, și în domeniul educației se ia în considerare sectorul educației formale a învățământului și se poate vorbi despre existența unor termeni precum : consumatori de educație, servicii educaționale ca fiind termeni utilizați în acest context. Alții resping pur și simplu un astfel de limbaj, spunând mai degrabă studenți și elevi. În general, clienții sunt purtătorii cererii de educație”.
Într-o instituție școlară există servicii educaționale precum cursuri, seminarii, conferințe, spectacole, activități culturale în bibliotecă, activități extrașcolare, toate acestea definind caracteristicile particulare ale instituției.
„Toate acestea oferă informații, cunoștințe, valori, simboluri, modele și idealuri, menite să satisfacă o diversitate de nevoi umane precum:
Nevoia de cunoaștere și informare
Nevoia de acțiune și participare
Nevoia de relevare a propriei identități
Nevoia de afirmare și de prestigiu în societate
Nevoia de justiție”
Pentru a înțelege mult mai bine conceptul de marketing educațional, trebuie precizate unele funcții ale marketingului, pe care acesta le îndeplinește :
Investigarea pieții, cerințele consumatorului
Adaptarea marketingului la nevoile mediului
Dimensionarea serviciilor de marketing educațional în consens cu așteptările, nevoile, preferințele, gusturile, exigențele calitative ale consumatorului
Promovarea unui management eficient al resurselor umane, care împreună cu resursele materiale și informaționale să stimuleze efectele sinergice ale valorilor și serviciilor educaționale și să asigure realizarea obiectivelor prestabilite.(tabelul nr. 1)
Tabelul nr 1: Clasificarea serviciilor după natura activității de prestație
Pentru a înțelege cât mai bine tabelul prezentat mai sus, trebuie subliniat faptul că, conform lui V. Jelev, „serviciile educaționale se află în grupa serviciilor intangibile, care acționează în mod direct asupra minții omului, alături de serviciile de radio, TV, informații, teatre, muzee.”
„Serviciile educaționale fac parte din grupa celor pentru care contactul prestator – client asigură o personalizare înaltă, dar și din grupa celor unde caracteristicile sistemului de prestație permit o personalizare mai mică.” ( tabelul nr. 2 )
Tabelul nr 2. Clasificarea serviciilor în funcție de posibilitățile de personalizare
Factorii de mediu, piața educațională și de e-learning
„Factorii mediului extern care influențează perforrmanțele unui serviciu educațional sunt de o mare diversitate. Unii dintre ei acționează direct asupra pieței educaționale, reprezentând, de regulă, agenții micromediului educațional. Alții au o arie mai largă de acțiune, iar legătura lor cu serviciile educaționale este mediată”. Ei definesc macromediul serviciilor educaționale, constituit din următoarele componente :
Mediul natural
Mediul demografic este unul din factorii importanți deoarece ajută la o activitate mai eficientă privind informațiile despre locuitori, în funcție de vârste, sex, ocupație, venit, nivel de instrucție.
Mediul tehnologic ajută la o mai bună dezvoltare a tehnologiei de informare care produce schimbări radicale .
Mediul economic este un factor important deoarece definește calitatea vieții, nivelul de trăi care nu este de neglijat. Lipsa mijloacelor de subzistență duce la o sărăcie morală .
Mediul politic are o importanță aparte, deoarece, fără stabilitate politică, într-un stat, tensiunea apare instant .
Mediul cultural cuprinde factorii de bază ai instituției educaționale, și anume ansamblul valorilor, normelor, credințelor. Tradiția îndeplinește un rol foarte important când se vorbește de marketing educațional. Putem adăugă cumpătarea, prudența, cinstea, realizarea socială, prestigiul, încrederea.
Mediul legal–instituțional este format din totalitatea legilor, normelor care creează cadrul juridic în desfășurarea activităților și serviciilor educaționale. Un prim factor ce stă la baza activităților de marketing este acela de a investiga și cunoaște cerințele consumatorului. Ca și ofertante, instituțiile educaționale ( grădinițe, școli, licee, universități ) trebuie să mențină o strânsă legătură cu publicul, care reprezintă de fapt viitorii consumatori de educație. Un rol foarte important în această comunicare este reprezentat de mass-media, prin intermediul căreia se identifică nevoile consumatorilor, îndeplinirea cerințelor, precum și feedback-ul consumatorilor.
Mediul Social cuprinde totalitatea nevoilor omului, de la cele fizice (hrană, îmbrăcăminte, siguranță, căldură ) la cele sociale (avere și afecțiune ) și până la cele individuale (cunoașterea și personalitatea ).
Cea mai bună clasificare este exemplificată în piramida necesităților lui Maslow :
Figura 1 (PIRAMIDA LUI MASLOW)
Piața educațională reprezintă „spațiul de întâlnire a cererii cu oferta educațională și cu serviciile specifice ale acestui domeniu. Piața instituției de învățământ este definită ca o situație în care apare ”firma” de învățămȃnt pe parcursul desfășurării activității sale. O primă situație apare în momentul recrutării candidaților pentru ocuparea locurilor și anume, viitori elevi și studenți”. Mai mult decât atât, piața educațională aflându-se într-o dezvoltare continuă, „își îmbunătățește calitatea serviciilor prestate centrate pe client, care pot fi atât în folosul întreprinderilor beneficiare, cât și a celor care doresc să accedă pe piața forței de muncă”.
Se vorbește astfel despre o piață potențială care face obiectul marketingului extern, unde instituția oferă anumite specializări, planuri de învățământ, corp profesoral. Mai putem vorbi și despre o altă situație în care sunt desfășurate activități specifice între personalul instituției și elevul sau studentul în cauză. „Pe această piață ”actele de vânzare – cumpărare” se încheie practic cu ocuparea locurilor incluse în oferta educațională.
Un alt component al ofertei este descris ca și produse promise care sunt alcătuite în principal din:
Servicii educaționale
Servicii suplimentare
Servicii social culturale”
Toate acestea iau amploare și sunt desfășurate ulterior în cadrul procesului de învățământ prin diverse activități. „Ele alcătuiesc o ramură a serviciilor de bază, fiind denumite și servicii de învățământ. Potențialul financiar și informațional de care dispun unitățile de învățământ asigură condiții pentru prestarea altor servicii precum:
cercetarea științifică (fundamentală și aplicativă)
activități de microproducție și comerciale
prestarea unor servicii în cadrul practicii studenților etc”.
În general, „aceste activități sunt derivate din cele de bază, având rol secundar. Ele alcătuiesc grupa serviciilor suplimentare. Având un pronunțat caracter comercial, acestea se regăsesc în importante surse de obținere a veniturilor necesare activității de bază. În sfârșit, instituțiile de învățământ desfășoară o serie de activități destinate satisfacerii unor nevoi de cazare, masă, petrecere a timpului liber, activități care au un pronunțat caracter social – cultural. Ele formează grupa prestațiilor social – culturale. În contextul celor prezentate, oferta instituției de învățământ apare ca fiind totalitatea activităților pe care unitățile specializate le desfășoară în scopul satisfacerii cererii manifestate de diferiți clienți care apar în postul de beneficiari și prestatori”.
Cererea de servicii
Un rol important în domeniul învățământului îl au pe de o parte persoanele care beneficiază de cursuri de învățămȃnt: elevi, studenți, iar pe de altă parte, agenții economici care primesc și fructifică cumulul de informații din partea celor care urmează aceste cursuri de învățământ. „serviciile educaționale sunt considerate de teoria economică un set de bunuri și servicii pe care clienții primari le utilizează (consumă), în principal pentru impactul pozitiv anticipat asupra nivelului personal de educație”. Ȋn ambele cazuri, cererea de servicii este extrem de complexă și diversificată. „Tocmai de aceea, cererea este extrem de mobilă, presupunând o anumită modalitate de abordare a specializărilor, numărului de ȋnscrieri și structurii specializărilor la care participă cei interesați de activitățile de învățământ”.
Se poate lua ca și exemplu o universitate în cadrul căreia cadrele didactice sunt împărțite pe diverse specializări (economie, marketing, istorie) în funcție de studiile și aptitudinile fiecăreia în parte. „O altă caracteristică a cererii o reprezintă caracterul sezonier pronunțat, fix, dobândit prin sistemul de învățământ”.
Acest caracter se dobândește în decursul mai multor ani, având ca și exemplu anii de studiu pe care îi urmează un student, pornind de la o etapă de inițiere în specializarea sa, până la o etapă finală în care devine licențiat în domeniul pe care îl urmează.
De menționat este faptul că, în cadrul instituțiilor de învățământ, nu se oferă doar anumite servicii de învățământ, ci are loc un proces continuu de schimburi, între posesorii forței de muncă (produs creat și livrat pieței) și beneficiarii acestora. Ȋn toate acestea, instituția este nucleul principal în calitate de ofertant de servicii pentru ambele categorii de clienți.
Un prim aspect în activitatea de marketing îl constituie conștientizarea cerințelor consumatorilor. Tocmai de aceea la baza acestui proces stă investigarea cererii, deoarece marketingul presupune în egală măsură atât satisfacerea cererii, cât și câștigarea de profit. Pentru a cunoaște cât mai bine cerințele consumatorilor trebuie să se cunoască în primul rând publicul țintă. Prin urmare „cererea de servicii educaționale este o cerere derivată din cererea de educații (capital uman educațional)”.
După ce este identificat publicul țintă, „se efectuează diverse studii, rapoarte, sinteze, sau chiar și o cercetare directă prin care se obțin informațiile necesare asupra nevoilor acestora și care ulterior vor fi stocate și utilizate. Publicul țintă este analizat atât din perspectiva caracteristicilor demografice și psiho-sociologice, cât și din perspectiva atitudinii lui față de oferta educațională”.
În cadrul acestor studii se ține cont de o riguroasă evaluare, în funcție de structură, dimensiuni, reprezentații spațiale și eșalonarea în timp a unor tendințe înregistrate. Totodată, se au în vedere valorile și serviciile educaționale, precum și viziunea asupra raportului educație – cultură – civilizație. În toată această ecuație, omul își stabilește standardele prin ceea ce este și lasă să se vadă în contactul cu cei din jur și cu instituțiile legale. El însuși poate arăta că este educat și cult în același timp prin punerea în valoare a cunoștințelor și calităților personale în slujba unei vieți sociale adecvate.
Este necesar ca, pe lângă ceea ce omul transmite despre sine însuși, să se ia în calcul și opiniile celor din jur asupra vieții sale educaționale. „Părerile celor din jur pot să genereze anumite oportunități de integrare educațională precum:
cunoașterea fenomenelor economice și sociale generate de reformă;
cunoașterea experiențelor similare din alte țări, ceea ce permite evitarea unor erori;
informarea celor direct implicați în realizarea reformei, în legătură cu efectele și costurile ei sociale;
înțelegerea rolului ce revine diverselor forțe politice și grupuri sociale în susținerea ritmului reformei;
stimularea capacității competitive a fiecărui individ care se informează și studiază continuu;
schimbarea mentalității depășite de noile realități”.
„Cercetarea nevoilor reprezintă partea cea mai importantă a studiilor consacrate cererii de educație. Sociologii consideră că, fără a examina nevoile publicului, nu se pot evalua efectele preferințelor și consumului de educație”.
O altă modalitate de dobândire a informațiilor și de dezvoltare a orizontului de informații este redată cu ajutorul instruirii on-line. Aceasta nu are un public țintă, ci se adresează unui public variat în funcție de categorii de teme, vârstă, interese. Datorită progresului informativ de la an la an, oamenii se văd nevoiți să dobândească noi informații, pentru a compensa cunoștințele acumulate în trecut. „Un avantaj al instruirii on-line îl reprezintă timpul. Astfel orice persoană poate învăța eficient, într-un timp scurt, cât mai multe informații noi, fără a sacrifica efectiv din timpul său, participând la cursuri, seminarii, sau alte programe de instruire direct din fața unui calculator”.
Un exemplu elocvent este cel al Universității Spiru Haret, unde s-a implementat sistemul de instruire on-line, dând astfel studenților aflați în diferite locații posibilitatea de a beneficia de studii. Un alt exemplu de instruire on-line este reprezentat de acele training-uri prin intermediul cărora diverse societăți reușesc să își perfecționeze personalul prin simpla participare a acestuia la training cu ajutorul unui computer.
Datorită bugetelor insuficiente alocate școlilor din România, atât profesorii cât și elevii sunt privați de accesul liber și nelimitat la internet . Pentru a oferi posibilitatea transmiterii on-line a unor cursuri sau seminarii, profesorii au nevoie de accesul nelimitat la internet. „Luăm ca și exemplu site-ul www.didactic.ro care este denumit ca și o cancelarie a profesorilor din România”. După anii 1990, în România sistemul de învățământ a introdus ca și modalitate de promovare a informațiilor un nou instrument: calculatorul. Astfel, procesul de predare – învățare a devenit modern, renunțându-se la folosirea materialelor scrise (tip carte sau revistă) în favoarea materialelor electronice, acestea fiind considerate mult mai avantajoase. Deși sunt avantaje pro și contra în folosirea internetului ca și mod de predare , elevii găsesc totuși mai interesantă această metodă, dezvoltȃndu-li-se interesul pentru tot ce este nou. Ei găsesc mai ușor acest proces de învățare în locul răsfoirii cărților.
Comportamentul în consum
În marketing, beneficiarul de educație adoptă un comportament bine stabilit, acesta însumându-și „totalitatea actelor și deciziilor privind valorificarea oportunităților în vederea obținerii și utilizării bunurilor și serviciilor educative”. Pentru a înțelege comportamentul consumatorului este necesară „o abordare interdisciplinară: economică, psihologică, sociologică, antropologică”. Printre aceste acțiuni se pot număra următoarele :
„percepția stimulilor, reprezentând procesarea mentală a informațiilor primite din mediul ambiant. În acest caz, consumatorii conștientizează nevoile educaționale, informarea asupra bunurilor și serviciilor educaționale existente pe piață, conținutul lor, utilitatea, diversitatea, accesibilitatea, nivelul axiologic etc.
crearea atitudinii, a predispoziției mentale a consumatorilor de a cumpără aceste bunuri și servicii
motivația, care reprezintă starea de tensiune psihică care îl conduce pe individ la acțiunea de cumpărare, satisfăcȃndu-i-se nevoile și așteptările.”
Comportamentul de consum are în vedere un aspect foarte important , și anume, motivația consumatorului de educație. Consumatorul își fixează anumite obiective în funcție de interesele și beneficiile sale, unele fiind de ordin general, altele având un caracter mai special, precum: satisfacția afirmării, mulțumirea de sine, satisfacția spiritului creator. „Se are în vedere totodată și cunoașterea factorilor ce se opun deciziei de consum ai educației, cum ar fi: situația financiară, timpul alocat educației, transportul, distanța”.
Mixtul de marketing educațional
Preocupările cercetătorilor în domeniu de a asigura o prezentare complexă, logică, a mijloacelor respective de acțiune la care pot apela întreprinzătorii, precum și a modului de antrenare eficientă a lor, în combinații diferite, în raport cu resursele proprii și mediul extern, în cadrul căreia acționează, au condus la nașterea conceptului de marketing mixt ( formă concisă de la **MIXTURE- are sensul de amestec, îmbinare). „Mixtul de marketing combină toate elementele care alcătuiesc prețul, distribuția și reclama”.
Creatorul conceptului în sine a fost profesorul Neil H. Borden, care a identificat inițial în 1957, 12 instrumente, respectiv elemente, astfel:
„Prețul
Dezvoltarea produsului
Ambalarea
Marca
Canalele de distribuție
Vânzarea personală
Publicitatea
Promovarea vânzărilor
Etalarea
Serviciile ( post vânzare)
Logica
Culegerea
Analiza informațiilor”
În urma sintetizării realizate de E.J.McCarthy, în cartea sa „Basic Marketing: A Managerial Approach”, s-a ajuns la o accepție largă, în ceea ce privește structurarea mixtului de marketing, rămânând doar patru piloni de bază ai activității de marketing: produsul, prețul, plasarea (distribuția), promovarea. Astfel mixtul de marketing educațional reprezintă setul de elemente pe care le utilizează instituțiile pentru a-și atinge obiectivele de marketing pe piața țintă.
Politica de produs
Este deseori comparată cu „inima marketingului”, prin această metaforă ȋncercȃndu-se promovarea ideii de dezvoltare de produse , servicii și conducerea acestora pe piață. De-a lungul ciclului vital se constituie un nucleu al activităților de marketing. Politica de produs reprezintă conduita pe care o instituție de învățământ o adoptă referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii, atitudine ce se raportează permanent la cerințele mediului de piață , la tendințele manifestate de ceilalți concurenți.
Avem ca și exemplu cazul absolvenților unor facultăți sau licee, ce ies de pe băncile școlii direct pe piața forței de muncă, aceștia fiind considerați drept un produs obținut în urma unui lung proces, ce presupune schimburi între eforturile depuse de către instituții și propriile lor eforturi de-a lungul anilor de studiu.
Pe scurt, produsul reprezintă modalitatea sigură prin care se obține modelarea „materiei prime” și a produsului final dorit.
„Proiectarea produsului se realizează pe baza unei „tehnologii” în cadrul căreia elementele esențiale sunt următoarele:
definirea profilului și a specializărilor
stabilirea conținutului planului de învățământ
elaborarea programelor analitice
elaborarea modalităților de desfășurare ale activităților didactice
modalitățile de susținere a examenelor”.
În procesul de stabilire a calităților unui produs este necesară o stabilire atât a acestuia cât și a pieței, astfel că „punctul de pornire în încorporarea opticii de marketing îl reprezintă studierea mediului economico – social, cu elementul său central, piața forței de muncă. În esență, studiul trebuie să-și propună identificarea, dimensionarea și descrierea segmentelor de piață față de care instituția de învățământ își definește obiectul de activitate”.
„Execuția produsului cuprinde totalitatea activităților prin care planul de învățământ prinde viață, activitățile care alcătuiesc conținutul propriu-zis al serviciilor prestate. În practică, această fază de realizare a produsului este cunoscută sub denumirea de desfăṣurare a procesului de învățământ”.
Și în procesul de marketing educațional „urmărirea comportării „produsului” în utilizare reprezintă un element distinctiv al încorporării opticii de marketing în activitatea de învățământ. Alături de studierea segmentelor de piață, acesta poate reprezenta un element de bază în perfecționarea procesului de învățământ. Cel mai expresiv este un indicator similar„ producției vândute și încasate” și anume „ponderea absolvenților angajați de către agenții economici”.
Politica de preț
În cadrul celor patru politici de marketing, se pare că prețul deține un loc aparte în teoria și practica de specialitate. „În structura mixului de marketing politica de preț poate fi considerată o continuare a politicii de produs”.Această concepție este susținută de faptul că unii specialiști nu consideră prețul ca fiind un instrument controlabil la nivelul instituției, în timp ce alții susțin existenței unor posibilități reale de folosire a prețului în interesul învățământului, fie pe termen lung, fie pe termen scurt.
Prețul nu poate fi controlat de către o instituțiesau intermediarii acestora la fel ca ceilalți „ stâlpi” ai marketingului. Prețul a depășit deja valoarea sa strict economică, în abordările moderne ale prețurilor, adăugându-se valori psihologice, sociale sau demografice . „În ceea ce privește învățământul public, modalitatea de plata este fie susținută în mare parte de bugetul statului, fie susținută direct de către studenți, prin achitarea acelor taxe de învățământ anuale”.
„Politica de preț este considerată ca fiind acea parte a marketingului care înglobează tehnicile comerciale ce permite prezentarea în cele mai bune condiții a serviciilor destinate vânzării”.
În cazul universităților particulare se utilizează ca și modalitate de plată strictă, taxa anuală, stabilită în cadrul fiecărei specializări.
Dacă mai sus am menționat cele două tipuri de modalități de plată în învățământ, acum aducem în discuție o altă modalitate de plată, și anume cea a burselor de studii.Aceste burse sunt obținute fie prin obținerea unor rezultate foarte bune în timpul anului universitar , fie sunt burse acordate de către o instituție angajatoare. Dintre cele patru politici principale de marketing , prețul prezintă o poziție modestă, fapt pentru care în domeniul public învățământul prezintă anumite dezavantaje. Tocmai de aceea a fost avansată ideea formei de învățământ „cu plată’’ pentru a stabiliza într-un fel pozitiv situația economică a învățământului .
O legătură strânsă între politica de produs și politica de preța fost realizată din necesitatea dezvoltării serviciilor prestate în cadrul învățământului, prin combaterea concurenței cu noi oferte de servicii superioare calitative .
Ca și scop principal, această varianta strategică urmărește creșterea volumului investițiilor, o nouă înfățișare a serviciilor, precum și dezvoltarea unei noi variante strategice bazată pe taxe înalte , orientate după cerere. Despre cea din ultima varianta putem spune că , aceasta trebuie să țină cont de nevoia consumatorilor, cererea pe piață, cât și de satisfacția finală a consumatorilor. Diversitatea taxelor are la bază diversitatea serviciilor oferite consumatorului.
Politica de distribuție
În spațiul și timpul care separă încheierea unui ciclu universitar de începerea altuia, se desfășoară un ansamblu de activități și procese a căror orientare eficientă constituie obiectul uneia dintre cele patru ramuri ale mixtului de marketing, și anume politica de distribuție. Aceasta se adresează în primul rând beneficiarilor sistemului de învățămȃnt. Politica de distribuție presupune un lanț ce urmează o serie de procese și legături directe între consumatori (elevi, studenți) și unitatea de învățământ.
Acest proces presupune existența unor birouri de informare cu specific promoțional, în cadrul cărora relația este reprezentată de secretariatele instituțiilor și facultăților. Se are în vedere faptul că, la finalul studiilor, nicio unitate, fie ea liceu sau facultate,nu își ia asupra ei răspunderea plasării absolvenților în întreprinderi.
Există totuși situații în care multe instituții de învățământ mediu și superior creează conexiuni cu agenți economici în scopul plasării corespunzătoare a absolvenților. Acest experiment a avut rezultate favorabile, aducând un plus prestigiului universităților și dezvoltând o relație strânsă între piață și consumator.
„În zilele noastre învățământul este mai puțin apreciat decât celelalte domenii, fapt pentru care variantele strategice au la baza utilizarea a numai două criterii :
Numărul intermediarilor – unele alternativele strategice se aplică prin:
Intermediari
Distribuire directă
Distribuire mixtă”
Politica de comunicare în educație
Unitățile de învățământ adoptă politica de comunicare în educație ca și o metodă de apropiere între elevi și agenții economici, această politică ocupând în cadrul mixtului de marketing o poziție similară produsului. Pentru a face cunoscută oferta de studii, instituțiile de învățământ organizează târguri educaționale. Rolul târgurilor educaționale este acela de a lua legătura directă cu potențialii consumatori, de a pune în valoare cât mai bine oferta de studii și de a obține un număr cât mai mare de înscrieri.
La aceste evenimente sunt implicate fonduri economice mari, chiar și cu riscul de a nu obținute rezultatele așteptate. Elevul sau studentul poate identifica vizual oferta de studii prin panouri publicitare, fotografii, pliante și poate stabili dacă aceasta se regăsește în opțiunile sale.
Obiectivul întregii politici de promovare îl formează constituirea și consolidarea unei imagini reale și pozitive, afirmarea prestigiului și asigurarea de informații clienților potențiali. „În structura activităților promoționale un loc preponderent îl ocupă publicitatea prin tipărituri, publicitatea gratuită, relațiile publice și utilizarea mărcilor”.
MEDIUL DE MARKETING DIN ANGLIA
În analiza unei țări se au în vedere în mod deosebit caracteristici precum economia, inovațiile, moda, etc. S-a remarcat însă că cel mai puțin mediatizat factor este sistemul de învățământ.
Învățământul, indiferent de metode și practici, de țară sau limbă, a fost o problematică intens dezbătută încă de timpuriu și până în prezent. O replică destul de cunoscută și adoptată pretutindeni a fost cea leninistă ”Învață! Învață! Învață!”, prin care se accentuează ideea că la baza succesului stă întotdeauna educația și performanța.
Pentru a înțelege cât mai bine mediul de marketing al unei țari, trebuie să cunoaștem principalii factori care influențează dezvoltarea acestuia. O țară dezvoltată este acea țară care își cunoaște beneficiile și dezavantajele, dar cu toate acestea valorifică orice oportunitate pentru a ajuta la fructificarea ei.
Scurt istoric al Angliei
Regatul Unit al Marii Britanii este format din Scoția , Irlanda de Nord , Anglia și Țara Galilor . Acesta s-a format „aproximativ 6,000-5,000 IC ca urmare a separării de continentul Europa din pricina masivelor topiri de ghețari care au dus la formarea Canalului Britanic”. Istoria Regatului Unit este bogată în ilustrații din bătălii, războaie, victorii, dar și dezastre. Pentru a înțelege cât mai bine Marea Britanie de astăzi, trebuie să cunoaștem fascinantul trecut, așa cum precizează și Margaret Thatcher : „Doar pentru că Europa adoptă moneda euro, nu este un motiv pentru ca noi să o adoptăm. Noi avem o istorie mult prea veche”.
„În anul 55 IC Julius Caesar a condus invazia Romană spre Marea Britanie. Această încercare s-a dovedit a fi un eșec. Însă Imperialul Claudius a condus armata Romană spre o nouă încercare care a determinat victoria Romanilor, aceștia ocupând aproximativ tot Regatul”. Romanii au rămas în Regat pentru 400 de ani. Au construit străzi, clădiri publice, au creat și structurat legi. Ei au fost cei care au pus bazele Regatului de astăzi.
În anul 1455 s-a declanșat un război civil pentru a decide cine ar trebui să fie rege al Regatului. Primul rege a fost Henry alVII care a domnit între 21 aprilie 1509 și până la moartea sa, la dată de 28 ianuarie 1547. Este urmat la tron de fiul său Henry al VIII, faimos pentru cele 6 căsătorii ale lui. Succesorul său la tron va fi fiica sa, regina Elizabeth I. Fiindcă aceasta nu s-a căsătorit, este urmată la tron de verișorul ei James al VI-lea. Acesta devine rege al Regatului și primește numele de regele James I. Una dintre cele mai importante realizări ale sale este traducerea BIBLIEI în limba engleză sub denumirea de King James Version. Au urmat la tron verișori și surori din aceeași familie regală. În anul „1837 Victoria devine Regina Marii Britanii la vârstra de doar 18 ani. A dormit aproximativ 64 de ani până în anul 1901”.
Cât timp a fost regină, a menținut o cât mai bună colaborare cu alte țări. „Este succesată la tron de Edward al VII, George al V-lea, Edward al VIII-lea, George al VI-lea. De la dată de 6 Februarie 1952 este încoronată regina Elisabeth a II” care este regina Marii Britanii și la dată acutală, aprilie 2015.
Regatul Marii Britanii este împărțit în patru entități, după cum urmează:
– Anglia – „capitala fiind Londra, care este totodată și capitala Regatului Unit. Londra numără aproximativ 7.350.000 de locuitori. Limba oficială este engleza, dar cu diferite accente, în funcție de regiuni. Anglia nu are un legislativ care să fie responsabil pentru întreagă țară, spre deosebire de celelalte trei țări, ea fiind condusă de parlamentul Regatului Unit și, implicit, de Guvernul Regatului Unit. Spre deosebire de Londra, puterile regiunilor sunt foarte limitate” .
– Scoția – capitala la Edinburgh.
– Țara Galilor – capitala la Cardif.
– Irlanda de Nord -capitala la Belfast.
Dacă până acum a fost prezentat un scurt istoric general al Angliei și s-a făcut cunoscută componența Regatului Unit, în continuare lucrarea îți propune să se axeze pe cunoașterea istoriei învățământului britanic. Primele școli din Anglia și Țara Galilor au fost înființare de către oameni de bună credință și funcționau ca și ”educational charity”. Mai târziu, în Actul Educației Elementare din anul 1833, descoperim că statul începe să se implice în construcția școlilor din Anglia și Țară Galilor. Educația devine obligatorie abia începând cu anul 1888.
În ultimii 8 ani petrecuți în capitală Angliei, personal, am rămas uimită de frumusețea orașului. Sunt foarte multe parcuri ( Safari Park, Hyde Park Corner,Lake District) și, odată ce ai intrat în ele, te fascinează sutele de culori vii ale florilor, aerul proaspăt.
Viața din Marea Britanie poate fi plăcută atât timp cât te adaptezi stilului de viață englezesc. Tensiunea și stresul sunt la ele acasă, o continuă alergare și un program încărcat. Pentru a putea face față, trebuie să știi să te desprinzi de stresul de la muncă și să bucuri de familie, prieteni și tot din jurul tău.
Elemente ale macromediului
Fiecare instituție / întreprindere / firmă funcționează în condiții bune atunci când fructifică orice oportunitate oferită de mediul extern. Succesele acestora vor depinde într-un procentaj mare de cunoașterea fizionomiei și modului de funcționare a mediului. Mediul de marketing care acționează în cadrul unei instituții școlare cuprinde totalitatea factorilor de mediu care, la rândul lor, formează mecanismul complex de funcționare.
Putem menționa factorii de natură economică, demografică, socio-culturală, politică, legislativă. „Marketerii trebuie să vadă de unde provin amenințările și oportunitățile în lumea din jurul consumatorului pentru a menține o activitate productivă și profitabilă”.
Rodica Topor afirmă că „macromediul domină omul modern” . Macromediul înteprinderii reprezintă totalitate factorilor ce constituie climatul general în care acesta își desfășoară activitatea.
Conform afirmației făcute de Virgil Balaure, „macromediul reprezintă totalitatea factorilor care acționează indirect, pe termen lung și cu o intensitate mai slabă asupra activității întreprinderilor”.
Se va acorda o atenție deosebită instituțiilor de învățămînt. Între instituțiile de învățămînt și mediul extern se creează o strânsă legătură care ajută la punerea în evidență a întregii activități de marketing.
Factori din mediul economic
„În caracterizarea mediului economic luăm în considerare structura pe ramuri a activității, nivelul de dezvoltare per ansamblu și pe fiecare ramură, gradul de ocupare al forței de muncă, situația financiară, valuta”.
„Economia Angliei este cea mai mare economie din cele patru țări ale Regatului Unit. Anglia este o țară puternic industrializată. Este un important producător de textile și produse chimice. Deși automobilele, locomotivele, avioanele sunt printre cele mai importante produse industriale din Anglia, o proporție semnificativă a veniturilor țării vine din Londra . Începând cu anii 1990, sectorul serviciilor financiare a jucat un rol din ce în ce important în economia engleză. Londra este una dintre cele mai mari centre financiare ale lumii. Bănci, companii de asigurare, prime și contracte de schimburi sunt puternic concentrate în oraș. Lira sterlină britanică este moneda oficială a Angliei și banca centrală a Regatului Unit, Banca Angliei, este situată în Londra.”
Regatul Unit este a 6-a putere economică a lumii și se află pe locul 3 în Europa, după Germania și Franța.Conform Bank of England, „ lira sterlină este a 3-a cea mai mare valută în lume, după dolarul american și euro”.„Sectorul serviciilor în economie este acum cel mai mare din Anglia, cu producții și industrii primare în declin. Singură industrie secundară, care a înregistrat o creștere majoră, este industria de construcții, alimentată de creșterea economică prevăzută în principal de sectorul administrativ și financiar” .
În anul 2008, Anglia a intrat în recesiune, confruntându-se cu o creștere uriașă a „ratei șomajului cu până la 20%” , care a afectat în special tinerii cu vârste cuprinse între 18-27 ani. Turismul, sectorul farmaceutic, industria construcțiilor de mașini și transport aerian (Airbus) compun „sectorul serviciilor cu aproximativ 73% din PIB”.
„Economia Marii Britanii este dependentă de comerțul exterior. Guvernul sprijină comerțul liber, fără restricții și promovează organizațiile comerciale internaționale (Organizația Mondială a Comerțului). Principalul partener comercial al țării este Uniunea Europeană. Aproximativ 58% dintre exporturi sunt direcționate către Germania, Franța, Olanda. SUA este al doilea cel mai important partener, cu o pondere a exporturilor de 13%. Dacă ne referim la importuri, situația este aproximativ asemănătoare: 53% din importuri provin din U.E, iar 14 % din SUA”.
Pentru a înțelege cât mai bine rolul factorilor de natură economică care acționează în mod indirect asupra marketingului educațional, trebuie să cunoaștem proporțiile nivelului economico-social, acesta având un rol mai important. Atât timp cât într-o țară va exista o clasă muncitoare și sistemul de învățământ va beneficia de pe urma acestui fapt. Performanța economică, eficiența afacerilor, situația și stabilitatea guvernamentală, infrastructura sunt principalii piloni ce oferă succesul economic.
Pentru ca mediul de învățământ să beneficieze de majoritatea resureslor disponibile pe piață, este necesară o dezvoltare cât mai actuală și complexă a locurilor de muncă. Atât timp cât într-o țară va există o clasă muncitoare, sistemul de învățământ va avea de beneficiat de pe urma acestui fapt.
Mediul demografic
Spre deosebire de alte țări, Anglia are avantajul de a fi păstrat documente, „registre parorhiale de stare civilă și alte documente cu caracter deomografic încă de la începutul secolului al XVI-lea. Aceasta le-a permis specialiștilor să abordeze întreaga problematică a structurii familiei și a gospodăriei țărănești”.
Conform recensământului efectuat în anul 2011, în Anglia „locuiau 53,012,456 milioane” de locuitori. Tot în același an s-a înregistrat o creștere de 406.000 mii de copii, ajungându-se la un total de 3.5milioane de copii sub vârstra de 5 ani pentru Țara Galilor și Anglia. Anglia s-a dovedit a fi una dintre cele mai dens populate țări din lume cu „383 persoane rezidențe pe kilometru pătrat”.
Religia Angliei a devenit un subiect ocolit de multe persoane importante. Datele oficiale prezentate de Consilul Național al statisticilor arată o „scădere în rândul creștinilor care sunt doar 59% din polulatie, iar 25% sunt persoane fără religie. Spre surpinderea tuturor, 5% din populație sunt musulmani”.
Factorii politici
Educația este principalul element pentru selectarea și pregătirea politicienilor de elită. „Anglia este o monarhie constituțională, unde Guvernul și Parlamentul dețin puterea executivă. Constituția britanică cuprinde un set de legi, convenții, principia, prin care țara este guvernată. Constituția Britanică nu este scrisă într-un document unic și, prin urmare, este descrisă ca și nescrisă”. Șeful Guvernului este Primul Ministru.
Este foarte important de menționat că în Anglia există două categorii de școli: școli de stat și independente (private). Principalul finanțator al școlilor de stat este guvernul. Susținând sistemul educațional cu o suma mare de bani, școlile pot cheltui banii pe diferite programe, cum ar fi artă, muzică, sport etc. Printre alte atribuții, guvernul are datoria de a ridica și stabili standardul de educație.
Guvernul organizează campanii educaționale pentru a atrage și motiva viitori consumatori de educație, prin oferirea unui standard impus de educație. „Guvernul stabilește veniturile profesorilor și limita cheltuielilor în educație, însă nu are controlul permanent asupra numărului de profesori care pot fi angajați de școlile locale”.
Bursele de studiu și de merit sunt susținute tot de guvern. Una dintre afirmațiile celebre oferite de reprezentanții guvernului referitor la educație este aceea de „no child left behind” care se traduce în limba română „nu lăsăm copii în urmă.”
În Anglia, stabilitatea politică, cea financiară și siguranța, oferă un climat favorabil viitorilor potențiali consumatori de educație .
Factorii socio-culturali
În viața fiecărui individ, facorii socio-culturali, precum religia, legislația, nivelul de educație, structura familiei, au un caracter important, deoarece datorită acestora fiecare cultură se raportează unor principii exacte. De aceea este benefică urmărirea, etapă cu etapă, a acestor factori în viața fiecăruia.
Analiza factorilor socio-culturali poate fi de interes larg, deoarece vine în încercarea de a identifica noi factori importanți ai sistemului educațional în Anglia. „Cultura Regatului Unit a fost influențată de mai mulți factori, printre care istoria sa, fiind o țară puternică și democratică. Influența britanică poate fi observată în limbă, cultură, sitemele juridice, etc. De asemenea, trebuie să menționăm influența Imperiului Britanic și în numeroaselor foste colonii, inclusiv Australia, Canada, India, Irlanda, Nouă Zeelandă. Având o influență culturală puternică, Marea Britanie a fost supranumită că fiind o „supraputere culturală” .
„Deși Regatul Unit este format din patru țări, este greșit să spunem că toate au același sistem de educație. Există multe asemănări, dar și importante diferențe. De exemplu, educația este obligatorie în toate cele patru țări. În Anglia, Țara Galilor și Scoția copii încep școala la 5 ani și o termină la 16ani, iar în Scoția școala se începe de la 4 ani și se termină la 16”.
„Școlile independente au o reputație foarte bună, atunci când vorbim de standarde ridicate de predare și învățare, și aproape toți elevii merg la universități atunci când termină școala. Există de asemeni multe școli de stat excelente, dintre care trei atribuie burse de studiu prin proiecte HMC”.
Sistemul de Marketing Educațional din Anglia
Pentru a atrage cât mai mulți consumatori de educație, universitățile din Anglia au construit campusuri și complexuri de apartamente, pentru a putea oferi studenților un loc de cazare contra cost, ceea ce aduce un profit mai mare universităților, de pe cazare și taxele universitare.
Pentru a înscrie un copil la grădiniță sau la școala cu clasele 1 – 4, sunt câțiva pași care trebuie parcurși. Cei mai importanti factori sunt zona în care copiii locuiesc și distanța măsurată până la școală. Au întâietate copiii care se încadrează în distanța impusă de școală și cei care au frați-surori mai mari înscriși la acea școală.
Pentru reușita în viață a fiecărui individ, a fost demonstrat că educația sub toate aspectele ei a reprezentat o rampă de lansare și un succes garantat. Conform unor studii, reiese faptul că ultimii cinci ani au fost fără îndoială o provocare pe sectorul educației în Anglia, având la baza un curriculum în continuă schimbare, noi directive politice și un ritm alert al revoluției digitale.
Raportul exclusiv al pieței oferă o imagine de ansamblu a educației în Anglia prin evidențierea celor mai bune cercetări și imagini de ansamblu. Educația a avut la bază diverse procedee pentru a putea fi înțeleasă și acceptată de către consumatori.
Specialiștii au încercat să pună la dispoziția mentorilor informații cât mai utile în diverse studii și publicații. Pentru ca profesorii să poată pune în aplicare metodele lor de educație, au avut nevoie în primul rând de un element esențial numit didactică. Acest termen reprezintă baza acțiunii de instruire a tinerilor și este cunoscută sub denumirea de „arta universală de a învăța pe toți totul”. Se face trimitere în același timp atât la educație, cât și la învățământ, având însă drept țintă finală formarea omului și educarea lui în spiritul unor cunoștințe multiple. „Educația nu este posibilă fără instrucție, învățarea depinde de predare și de condițiile în care se realizează aceasta” .
Referitor la educație „Anglia este una dintre țările fruntașe din lume și este cu adevărat aparte când face referire la educația superioară, amintind faptul că Anglia are unele din cele mai de top universități din lume”.
În ultimii ani, din dorința de a menține servicii de calitate pe măsură dorințelor clienților, instituțiile de învățământ au fost nevoite să mărească taxele de școlarizare, fapt ce a adus o nemulțumire în rândul consumatorilor de servicii. Au fost evidențiate numeroase proteste în Westminster, studenții încercând astfel să obțină minimalizarea costurilor serviciilor, însă toate acestea soldându-se cu eșecuri.
Principala problemă cu care industria educațională se confruntă este cea a insuficienței fondurilor. „Asemenea multor țări, și Anglia a întâmpinat o perioada de recesiune ce a afectat și latura sistemului de învățământ, evidențiindu-se în dificultatea studenților de a-și menține același nivel de educație. Totodată și universitățile au întâmpinat aceeași problemă încercând pe de o parte să își protejeze consumatorii, dar păstrându-și totodată și reputația internațională în domeniul studiilor universitare”.
Steven Bygrave în cartea să „Uses of Education” vorbește despre necesitatea și importanța educației, existând o provocare, afirmând că „deoarece educația implică o anumită schimbare, provocarea constă în faptul în care se vor decide limitele acestei schimbări, pentru a putea preciza câtă educație este îndeajuns”.
Un prim scop al educației este de a forma oameni și caractere, pentru ca mai apoi aceste caractere formate să fie incluse în piața muncii, așa cum precizează și Bygrave: „țelul
educației este în mod precis acela de a produce și a dezvolta forță de muncă cu rolul de a furniza bunuri la standarde ridicate”.
Un lucru cert cu privire la Anglia este faptul că „începând cu prima jumătate a secolului XVIII s-a constatat o dezvoltare considerabilă a școlilor”, atât în ceea ce privește numărul de elevi sau studenți, cât și în ceea ce privește dezvoltarea și lărgirea domeniilor de studii, acest lucru facilitând și dezvoltarea domeniilor de muncă valabile.
Sistemul de învățământ din Anglia este recunoscut prin beneficiile puse la dispoziția membrilor săi oferind satisfacții gen burse, sîmburi de experiențe, precum și garantarea profesării în domeniul abordat de-a lungul anilor de studiu. „Învățământul superior din Anglia este un brand recunoscut, este de încredere și respectat în toată lumea. Acesta fiind susținut prin însăși independența financiară, precum și prin modalitatea de recrutare interanațională a studenților atât locali cât și străini”.
„Sistemul educațional din Anglia este împărțit pe nivele bazate pe următoarele criterii de vârstă :
Grădiniță –vârstra cuprinsă între 3-5 ani .
Învățămîntul primar – vârsta cuprinsă între 5-11 ani.
Învățământ secundar – vârste cuprinse între 11-16 ani
Învățământ terțiar – vârste peste 16 ani” .
Ca și o diferență față de alte metode de învățământ din România, în Anglia părinții au posibilitatea alegerii pregătirii copiilor acasă, fie cu profesori private, fie prin metode personale de predare și instruire. Această metodă poartă denumirea de ” home schooling”.Un lucru benefic sistemului de învățământ românesc împrumută ideea englezilor de ”after school”, program ce permite părinților să își prelungească activitatea la locul de muncă. Sistemul de învățământ românesc împrumută de asemeni un alt lucru benefic elevilor mai mici, și anume modalitatea de notare a cunoștintelor acumulate. Se folosește sistemul alfabetic de la A la E, unde A- excelent , B-bine, C-suficient, D- sub medie , E- picat .
Sistemul de învățământ englezesc vine în ajutorul potențialilor consumatori prin aerisirea programului școlar , prin transparență, puterea de decizie și independența elevului . Când vorbim despre aerisirea programului școlar, ne referim la instituțiile gen „open university” care oferă instruire part- time de studiu pentru cursuri la distanță, completate de școli de vară și o vastă gamă de servicii de consiliere.
Sunt disponibile trei tipuri principale de curs:
Cursuri pentru primul nivel de studii superioare ( etapa de licență).
Cursuri post –universitare.
Pachete de studiu.
Piața de servicii a sistemului educațional are ca scop satisfacerea tuturor categoriilor de consumatori punând la dispoziția acestora servicii de cea mai bună calitate cu scopul de a obține rezultatele propuse. Relația între instituție și consumator este clădită pe ambele părți pe încredere, loialitate și credibilitate.
Aceste caracteristici sunt primite pozitiv de către potențialii consumatori doar dacă sunt cât mai bine puse în valoare de către instituții. În ultimii ani s-a văzut o creștere în taxele universitare în Anglia ajungându-se la 9000 lire sterline. Însă aceasta nu este o piedică pentru cei ce vor să studieze. Guvernul alocă împrumuturi viitorilor consumatori de educație care vin dint-un mediu mai dezavantajat în ideea că atunci când termină studiile se angajează să înapoieze banii împrumutați.
Cea mai cunoscută universitate cu sediul în Milton Keynes și-a deschis porțile pentru primii săi studenți în anul 1971 devenind imediat una dintre acela mai mari universități din Anglia și Țara Galilor, înregistrând un număr de 70000 de studenți.
„Importanța extinderii în sectorul educațional a fost în cele din urmă recunoscută în urma experienței nimicitoare lăsate de război. Asemenea școlilor de stat, și universitățile au pierdut la început un număr considerabil de profesori și studenți care au preferat să se alăture forțelor armate. În urma războiului, numărul studenților a scăzut așa cum am menționat mai devreme, aducând drept urmare și scăderea taxelor pe care aceștia le plăteau. Clădirile și echipamentele au fost abandonate. În cele din urmă , odată cu încheierea războiului, universitățile și-au găsit propriile resurse de creștere numerică a studenților, reușind să completeze locurile libere cu cei întorși din război”.
„Meritul calității și al rezultatelor excelente revine școlilor private care pun la dispoziție cele mai bune servicii prin excelență, inovație, independență și misiune socială. Beneficiul nu este doar pentru comunitatea în sine, ci și pentru universități prin ridicarea standardului pieței”.
Potrivit statisticilor efectuate în sistemul educației și instruirii, la sfârșitul anului 2009 în Regatul Unit s-a înregistrat un număr de 598 de instituții de învățământ. În tabelul de mai jos este prezentată situația totală a categoriilor de instituții educaționale, unde putem observa o situație de reducere a numărului de instituții între anii 2008-2009.
Tabelul nr 3
(Sursa : Education and Training statistics for the Uk 2007-2008, Dep. of education)
Sectorul învățământului superior se adresează în egală măsură tuturor categoriilor de persoane, femei și bărbați indiferent de vârstă. Este subliniat faptul că, atât în cadrul studiilor la zi sau ID, femeile dețin un număr mai mare de locuri comparativ cu cel al bărbaților. Bazat pe cercetarea pieței, în Anglia femeile dețin un procent de 60% din numărul studenților.
(Tabelul nr 4)
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, se observă că în rândul instituțiilor liceale se înregistrează o ușoară scădere a numărului de elevi, în timp ce în rândul instituțiilor universitare se păstrează cu aproximație un număr constant de studenți pe durata studiilor .
Un aspect foarte important pe care viitorii consumatori de educație îl iau în considerare este alegerea locală a continuării studiilor în detrimentul studiului la distanță. Pentru a reuși să atragă un număr cât mai mare de potențiali consumatori, instituțiile educaționale sunt nevoite să apeleze la metode de prezentare profesionale a serviciilor disponibile, astfel încât fiecare persoană să poată fi atrasă imediat de oferta prezentată, fără a mai lasă loc de comparație cu competitorii pieței.
Un criteriu după care studenții se axează în momentul alegerii unei instituții de învățământ îl reprezintă reputația orașului în care urmează să studieze. Se intelege faptul că locația mediului de învățământ este un factor decisiv pe care instituțiile nu îl pot neglija.
Luând în calcul ipoteza lansată de Departamenul Educațional de Statistică, s-a observat că de la an la an, tinerii își schimbă permanent referințele în materie de studiu. Se au în vedere domeniile de studiu care prezintă o siguranță a unei calificări profesionale garantate la finalul studiilor .
(Tabelul nr 5)
Specializările menționate mai sus sunt considerate ca fiind de siguranță în viitor, meserii ce își vor păstra calitatea indiferent de schimbările ce intervin de-a lungul timpului. Omul întotdeauna va avea nevoie de medicamente, tehnologie , apărarea intereselor umane și alte servicii necesare confortului și siguranței proprii.
Putem obseva că numărul dosarelor depuse este cu mult mai mare față de numărul locurilor puse la dispoziție, fapt pentru care studenții sunt nevoiți să se orienteze către alte domenii de studiu.
În urma dezbaterii pe subpuncte a sistemului de învățământ din Anglia, putem concluziona că acesta aduce un plus de valoare educației individuale, punând în evidență excelența serviciilor sale. Statul oferă posibilitatea tuturor studenților, indiferent de naționalitate, de a urma studiile superioare în Anglia prin beneficierea burselor de studiu, făcând astfel posibilă satisfacerea nevoilor.
Analiză comparativă între România și Anglia asupra sistemului educațional din punct de vedere al marketingului
Așa cum afirmau în trecut marii gânditori germani precum „Kant,Herbart, Lotze, Froebel au avut dreptate când au spus că este extrem de necesar să credem în Dumnezeu, așa că cel mai important lucru pentru a învață este cunoașterea Lui Dumnezeu.Această ar trebui să fie prioritar în educație”. Există însă un mod mai concret de a recunoaște acastă lege perfectă, care oferă libertatea de învățământ . Libertatea de a preda sau studia orice lucru nou, de a ne perfecționa cunoștințele , libertatea de a străbate țări pentru a studia, unde cel mai important este libertatea individului asupra educației.
Odată cu trecerea timpului omenirea a investit în educație prin timpul alocat, finanțarea și suportul necesar dezvoltării. „Tehnologiile moderne trebuiau inventate, inovate puse în aplicare și menținute. Însă, pentru toate acestea trebuiau să fie muncitori capabili la cârma avansului tehnoligic. La vremea aceea, Americanii erau cei mai educați oameni din lume și ei au fost în poziția cea mai bună de a inventa și a produce bunuri și servicii folosind tehnologii avansate” .
Omenirea a avut mereu dorința de a cunoaște mult mai mult decât alfabetizarea și aritmetica simplă care nu mai era suficientă. Pentru a fi un membru cu drepturi depline ai economiei globale este nevoie de un nivel mai ridicat de educație pentru majoritatea lucrătorilor.
Leslie Laurio în cartea sa School Education in Modern English descrie educația că fiind „ Educația este o atmosfera, o disciplină , o viață.”. Acest motto vorbește de la sine și este atât de practic și în ziua de astăzi.
„Educația este o atmosfera”- această nu înseamnă sistemul trebuie să creeze un mediu artificial pentru consumatori, ci din portiva să folosească oportunitățile din mediul în care trăiește. Lucrurile reale se învață din lumea reală.
„Educația este o disciplină”- când vorbește despre disciplină în sinstemul educațional autoarea Leslie Laurio se referă la antrenarea consumatorilor de a avea obiceiuri bune și auto-control atât în acțiune cât și în gândire.
„Educația este o viață”. Educația trebuie aplicată atât în gândire cât și în corp și spirit.Mintea are nevoie de ideei de toate felurile . Curriculum consumatorului de educație trebuie să fie variat și generos cu multe subiecte incluse.
Așa cum gânditorul german Harbert a afirmat „mintea consumatorului de educație nu este o găleată ce trebuie umplută cu idei” ci aceasta este un lucru viu ce necesită cunoștințe să crească.
SWOT care în engleză este denumit că :
S – în eng. Strenghts unde tradus în românește îl găsim sub denumirea de puncte tari.
W- în eng. Weaknesses , tradus în românește sub denumirea de slăbiciuni
O- în eng. Opportunities , fiind tradus în românește sub denumirea de oportunități
T- în eng. Threats, se află în românește sun denumirea de amenințări
Analiza SWOT în sistemul educațional din România
Pentru o analiză mai amănunțită asupra anumitor particularități ale sistemului educațional din România se va analiza politica, misiunea și viziunea Universității Emanuel din Oradea. Acestă universitate, fondată în jurul anului 1990, se bucură de o considerabilă dezvoltare în ceea ce privește domeniul academic și profesional. Unul dintre motto-urile acestei universități este Integritate&Excelență, astfel că studenți sunt încurajați să investească din timpul lor, din banii lor(pentru plătirea școlarizării), din efortul lor pentru a ajunge la aspirațiile pe care le au.
Mai mult decât atât, Universitatea Emanuel se angajează să își assume responsabilitatea echipării studenților, responsabilitate îmbinată cu responsabilitatea folosirii celor mai bune și eficiente metode, cele mai noi resurse și cele mai diverse practice pentru a ajuta potențialul consummator de educație să-și croiască un drum pe piața muncii.
Puncte tari
Unul din punctele tari ale Universității Emanuel din Oradea este cu privire la dezvoltarea continuă pe plan academic. Conducerea universității împreună cu bordul de garanți facilitează întâlnirea studenților cu diverși profesori renumiți din țară și din străinătate.
Mai mult decât atât, importanța acordată predării cursurilor de profesori tot mai bine specializați în cele mai importante centre culturale garantează transmiterea unor cunoștințe stabile și de durată studenților.
Ceea ce conferă stabilitate acestei universități pe plan educațional este că beneficiarii de educație au oportunitatea, încă din primul an, de a se implica în diverse proiecte, ce sunt făcute deseori în parteneriat cu potențiali angajatori, astfel că studenților le este oferită o paletă vastă de oportunități încă din timpul studiilor.
De asemenea, universitatea organizează anual conferințe, în diverse domenii, cu interes mondial, prin acest mod permițând studenților de a intra în contact cultural și cu alte națiuni, beneficiind astfel și de publicarea tratatului prezentat.
Universitatea se bucură de avantajul situării campusului pentru studenți în același permetru, aceeași clădire, ceea ce reprezintă un avantaj în favoarea studenților din punct de vedere al managementul timpului.
Datorită faptului că grupele de studenți sunt formate din numere restrânse aceștia beneficiază de avantajul de putea interacționa în mod direct cu profesorul, facilitându-se astfel o perspectivă mai amplă asupra subiectului discutat.
Prioritar în „agenda” profesorilor este echiparea temeinică a studenților, astfel că fiecare profesor devine responsabil de bagajul de cunoștințe cu care fiecare student pleacă pe piața muncii.
Universitatea Emanuel din Oradea este universitatea care are drept scop principal atragerea studenților care vor să exceleze, să fie cei mai buni în domeniul lor, dar totodată care sunt pregătiți să muncească pentru acest lucru. În acest sens, din partea conducerii, dar și a profesorilor este transmisă în mod constant ideea perfecționării prin muncă și disciplină.
Slăbiciuni
Spre deosebire de alte universități, acestă universitate nu beneficiază de ajutor financiar din partea statului, ceea ce creează o anumită instabilitate financiară, însă prin intermediul sponsorilor acest lucru poate fi remediat.
Ceea ce poate reprezenta pentru unii o slăbiciune, dar pentru alții un avantaj, deci un punct tare este faptul că prezența la cursuri este atent monotorizată de către profesori și responsabili din conducere. Permiterea accesului intrării în examen se face la limita a două absențe pe durata semestrului la cursul respectiv.
Oportunități
Fiind o universitate cu număr redus de studenți, aceștia din urmă beneficiază de avantaje diverse, precum: interacționare în mod constant și direct cu ceilalți studenți, dar și cu profesorii, aceștia fiind interesați tot mai mult de dezvoltarea academică a studenților.
Situându-se în imediata apropiere a graniței cu Ungaria, studenții pot beneficia de schimburi de experiență în cadrul unor programe de parteneriat cu Ungaria, dar și cu alte țări precum Italia, Statele Unite, Olanda etc.
Facultatea de Management din cadrul Universității Emanuel din Oradea este recunoscută pe plan internațional pentru rezultatele obținute la diverse concursuri și proiecte.
Spre deosebire de marile centre universitare din România, cât și din Europa, Universitatea Emanuel se bucură de privilegiul acordării fiecărui student a șansei de a studia, taxele de școlarizare fiin relativ medii în comparație cu alte universități. Acest lucru determină pe cât mai mulți potențiali consumatori de informație să aleagă o specializare din cadrul acestei universități.
Această universitate provoacă gândirea studenților săi, cu scopul de a-i provoca înspre creștere armonioasă și dezvoltare valoroasă.
Un alt aspect ce reprezintă o oportunitate este acelă că studenții acestei univeristăți nu vin doar din România, ci din peste 37 alte țări din lume.
Amenințări
Aflându-se în imediata apropiere a universităților din vest, Universitatea poate pierde în această măsură potențiali consumatori de educație.
O posibilă amenințare ar reprezenta-o faptul că această Universitate este doar la 25 de ani de la inființare și acest aspect ar putea determina anumite dificultăți în ceea ce privește partea educațională, însă perseverența conducerii poate depăși aceste bariere.
Reputația universității poate fi provocată de reputația uni student, sau a unui grup restrâns de studenți ceea ce poate reprezenta o amenințare la nivelul instituției.
O altă amenințare ar putea-o reprezenta numărul mic de cărți pe care îl deține biblioteca universității, studenții fiind deseori nevoiți să consulte și cataloagele altor biblioteci.
Analiza SWOT în sistemul educațional din Anglia
Pentru a aplica mai bine analiza SWOT asupra sistemului educațional din Anglia, s-a ales ca și punct de pornire King’s College University din Londra. „Metoda SWOT a devenit o unealta standard necesară, pentru o serie întreagă ce se găsesc în sistemul educațional și în termenii generali, este utilă atunci când gândesc dificultățile de schimbare, identificarea posibilelor strategii pentru a produce schimbarea care ajută la formarea planului de acțiune”.
Universitatea King’s College din Londra se clasează pe locul al 6-lea în topul celor mai bune universități din Marea Britanie și pe locul al 14-lea din lume. Universitatea a fost fondată în anul 1828-1829 de către un grup de înalți politicieni, de oameni ai bisericii și alți membri. A primit un caracter roial la data de 14 August 1829 de regele George al IV-lea. Celebrele personalități precum Rosalind Franklin și John Keats au studiat aici. Doisprezece dintre persoanle care au studiat sau care au lucrat la Universitatea Kings College din Londra au fost premiați cu premiul Nobel Prize. În anul 2004, universitatea a celebrat 175 de ani de la înființare și tot odată ea se află pe locul 4-lea din Mare Britanie că și vechime.
Universitatea își dedică timpul pentru dezvoltarea de cunoștințe, învățarea și înțelegerea în serviciul societății. Universitatea în anul 2015 avea peste 14.000 de studenți și 5.500 de masteranzi.
Misiunea Universități Kings College este de a stabili un cerc virtuos de inbunatatire, astfel încât câștigurile pot fi reînvestite pentru a se asigura că Universitatea are proprietatea și faciliatile, precum și personalul și studenții demn de o instituție de clasa mondială. Punerea în aplicare a acestui plan necesită un angajament de către toți.În urmărirea obectivului general, în ultimii ani au fost elaborate obiective și strategii specific.
Puncte tari
Cele mai căutate specializări de potențialii consumatori de educație în cadrul acestei Universitati sunt dreptul, medicina, matematica și farmacia. Universitatea dispune de numeroase forțe de muncă atât din cadrul personalului didactic, dar și din partea consumatorilor de educație. Deși Universitatea deține un inpresionant numar de carti in biblioteca sa, aceasta detine și carți sub format electronic in numar de peste 340.000 care acoperă un număr mare de subiecte.
În cadrul acestei Univeristăți, consumatorul de educatie este privit ca și un muncitor care își consumă energia fizică și psihică spre folosul său, unde principala preocupare a cadrelor didactice este evoluția consumatorului.
Aproximativ toți profesorii din cadrun acestei universităti sunt ceretatori în specializarea predată. De menționat este faptul că cercetarea este esentială. Profesorii încurajează studenții să studieze și să lucreze individual.
Recunoașterea externă a muncii care a fost depusă de Kings College și de a aduce universitatea în topul celor mai bune în cea ce privește studierea intensivă. Construirea considerabilă a fondurilor de finanțare din surse publice și private. Adăugarea unei noi dimensiuni de gândire și operare pe lângă cea existența.
Universitatea Kings College se bucură de o distinsă reputație, fiind una dince cele mai bine văzute universități când vorbim despre drept, știință,umanistică,științe sociale și afaceri internaționale . Deși generează un venit foarte bun de pe urma taxelor, Universitatea este în topul al 10-lea cu un venit anual de aproximativ 578 milioane lire sterline.
Unul dintre punctele tari ce stau la baza dezvoltării universității este descoperirea structurii DNA în urmă numeroșilor ani de cercetare. La această universitate se află cel mai mare centru de cercetare a sănătății din Europa.
Unele dintre cele mai importante strategii ce sunt în plan de aplicare sunt crearea unei societăți sănătoase în ficare sens al cuvântului atât în trup, minte și duh bazat me muncă și seriozitatea studenților.
Atunci când se vorbește de vârstra înrolării consumatorului de educație la universitatea Kings College nu este specificat un creteriu ceea ce opfera o oportunitate și celor cu vârstra înaintată. Universitatea stă la dispoziția viitorilor studenți cu peste 180 de specializări.
Maximizarea potențialului în fiecare consumator de educație prin pregătire specială cu personal specializat doar în acest domeniu. Clasele de studiu de la Universitatea King College sunt foarte mici ceea ce oferă studenților posibilitatea de a învață mai mult și mai repede.
Slăbiciuni
Ca orice instituție de învățământ și Kings College University are parte de o latura nefavorabilă și anume de a inbunătăti mai mult calitatea de admisie a studenților și de a oferi studenților o serie de programe de simulare intelectuală mai avansată.
Deși 80% din personalul didactic este de naționalitate britanică, pentru studenții veniți din alte țări învățarea accentului este dificil când ești înconjurat de un numar mare de studenți cei ce nu vorbesc engleză că limba maternă.
Politica Universității este aceea de „cu cât mai puțini în clasa cu atât mai bine” totuși unii studenți sunt intimidați de această strategie, dorindu-și colective mult mai numeroase în care fiecare individ își caută rostul său.
Cadrele didactice își asumă toată responsabilitatea de a asigura studentului tot suportul in acumularea informațiilor, insă la două examene picate consumatorul de educație este exmatriculat.
Oportunități
Studiind la Universitatea Kings College din Londra vei avea oportunitatea de a învață de la profesori cu cel puțin două grade de calificare. Tot colectivul didactic este instruit special în predarea studenților internaționali.
Universitatea dispune de un curiculum academic foarte intensiv unde profesorii se asigura că studenții au cunoștințe și aptitudini necesare pentru a trece examenele.
O oportunitate importantă pentru cei ce vor să studieze la această universitate este o parte de curs ce te va învață disciplină și tehnicile de studiu pentru a avea parte de un succes mare.
Universitatea asigură sanse egale tuturor consumatorilor de educatie, prin acest mod încurajându-se tot mai mult accesul la educație.
Amenințări
Politica Universității este accea de „cu cât mai puțini în clasa cu atât mai bine” totuși unii studenți sunt intimidați de această poate afectiona in mod emotional potentialii consumatori.
Datorita faptului că taxele sunt mari, multi viitori consumatori de educație nu iși permit să plateasca și automat își îndreaptă privirea spre altă unitate de invățământ cu taxe mai mici.
Conform codidianului Britanic The Guardian, Univeristatea Kings College iși propune sa concedieze forțat 120 din membrii stafului ceea ce pune in pericol reputația instituției si distruge moralul personalului prin ruinarea carierei academice .
Rezultatele slabe ale consumatorilor de educatie pot afecta prestigiul Univeristații. Deși are un personal cu o vastă experiență acumulată în urma multor ani de cercetare,Universitatea oferă oportunitate tinerilor cu mai puțina experiența ceea ce duce la nesiguranța locului de profesie.
Metode de promovare indentificate în sistemul educațional
Ținând cont de analiza SWOT în cadrul sistemului educațional din cele două țări analizate (România și Anglia), se poate concluziona faptul că fiecare dintre cele două sisteme are anumite puncte tari cât și unele slabe. Probabil că în unele aspecte punctul forte al sistemului educaționat din România este reprezentat de faptul că studenții pot obține anumite calificări și pot fi specializați într-un anumite domeniu nefiind absolut necesar ca acesta să aibă o stare financiară liniștitoare.
Pe de altă parte, în cadrul sistemului educațional universitar din Marea Britanie se poate observa faptul că el nu este atât de accesibil tuturor studenților, din pricina costului destul de ridicat. Această situație se aseamănă mult cu perioada mediavală în care doar cei din familii înstărite puteau să studieze și să beneficieze de studii universitare.
Însă de cele mai multe ori studentul, în momentul în care dorește să aleagă o universitate, nu are în vedere toate aceste aspecte dezbătute în cele două subcapitole, ci mai degrabă ține cont de prestigiul universității sau chiar de modalitatea prin care această universitate se promovează. Astfel încât pot fi identificare două modalități prin care o universitate poate interprinde anumite acțiuni prin care încearcă să-și promoveze educația pe care aceasta dorește să o atribuie studentului.
O primă modalitate prin care universitățile își promovează oferta educațională este aceea care ține de mediul „online”, însemnând faptul că odată cu progresul informatic, universitățile au trebuit să țină pasul cu tehnologia și să abordeze și aceste mediu „online” pentru a-și promova produsele educaționale. Un astfel de exemplu constă în faptul că universitățile au înlocuit vechile broșuri cu un catalog eletronic disponibil pe website-ul instituției de învățământ, astfel informația fiind mult mai accesibilă celor care au nevoie de o mai bună informare în această privință.
Tot în cadrul acestui mediu „online” se pot identifica și acele platforme „e-learning” prin care studenților li se oferă posibilitatea să poată beneficia de studii superioare, nefiind absolut necesară o prezență zilnică a acestora în cadrul institțuțiilor de învățământ. În ultima perioada s-a dovedit faptul că această modalitate de învățare online prin aceste platforme tip „e-learning” se dovedesc a fi din ce în ce mai populare.
Ținând cont de faptul că majoritatea celor care termină studiile liceale sunt prezenți într-o proporție foarte mare în cadrul acelor platforme de socializare, universitățile s-au simțit constrânse în a întâlni potențialii studenți în mediul în care aceștia petrec cel mai mult timp. Astfel încât nu puține universități au ales să-și creeze anumite pagini în cadrul acestor platforme de socializare precum: facebook sau linkedin.
Criza care este identificate în anumite universități din lumea întreagă stă în faptul că acestea au stat nepăsătoare față de schimbările care s-au produs în lumea tehnologică. Astfel încât programa școlară a ajuns să nu mai aibă nicio relevanță în ceea ce privește piața muncii și chiar instrumentele de studiu au ajuns să fie învechite și nerelevante pieții din perioada respectivă.
O a doua modalitate prin care universitățile își promovează oferta lor educațională este cea care ține de mediul „offline”, însemând toate acele instrumente care nu țin neapărat de tehnologia care este disponibilă în timpul respectiv. Probabil că cea mai bună modalitate prin care o universitate poate să-și facă publicitate stă în calitatea și practicabilitatea noțiunilor învățate pe băncile facultății.
În privința aceasta, prestigiul unei universități este cel care ar putea recomanda acea universitate altor studenți care, fiind încurajați de „feedback-ul” celorlalți colegi, aleg să studieze în cadrul acelei facultăți. Referitor la această perioadă de studenție este dovedit faptul că studenții aleg o universitate și în funcție de activitățile și oportunitățile pe care aceștia le-ar putea avea în timpul cât și după perioada studiilor.
Astfel încât, studenții sunt atrași de acele universități care au anumite programe de „schimb de experiență” cu alte universități din Europa sau Statele Unite. Posibilitatea de a acumula experiență încă de pe băncile școlii poate fi socotită ca și un criteriu de departajare, din parte studentului, între mai multe universități.
Mediul de studiu este un alt element important în ceea ce privește alegerea studentului, deoarece acesta dorește ca tot ceea ce ține de mediul instituției (cadre didactice, staff administrativ) să vină în ajutorul său. Studentul va fi încurajat în momentul în care va simți faptul că profesorii cât și cei din administrație nu merg împotriva sa, ci caută să-i vină în ajutor pentru a putea trece anumite obstacole intâlnite în calea sa.
Un alt factor luat în considerare în ceea ce privește promovarea „offline” stă în rata de angajare a studenților după finalizarea studiilor. Deși universitatea s-ar putea să fie una cu renumite, în ultimă instanță factorul critic stă în relevanța pe care aceasta o are o piața muncii.
Ținând cont de toate aceste aspecte obiecte în ceea ce privește promovarea unor instituții de învățământ superioare, pentru partea practică a analizei sistemului educațional din perspectiva marketingului, vor fi luate ca și subiecți de studiu două universități diferite în anumiet aspecte. Pe de o parte va fi Universitatea Emanuel din Oradea, recunoscută ca fiind o universitate privată, relativ mică în numărul de studenți cât și cadre didactice, care încearcă să compenseze toate aceste minusuri printr-o calitate în educația pe care o desfășoară.
Pe de altă parte, King’s College din Londra, va fi a doua universitate care va sluji ca și studiu de caz pentru problematica analizată. Spre deosebire de Universitatea Emanuel, King’s College are o instorie mult mai vasta și numărul de studenți cât și de cadre didactice o recomanda ca fiind una din universitățile mari ale lumii. În cele ce urmează va fi analizat detaliat modul în care aceste două universități (din România și Anglia) au ales să promoveze oferta lor educațională.
Universitatea Emanuel din Oradea
Univesitatea Emanuel din Oradea are o instorie de 25 de ani, fiind fondată la scurt timp după căderea comunismului în anul 1990. În toți acești 25 de ani, Universitatea Emanuel are aproximativ 2000 de absolvenți, idenfiticați în 39 de țări diferite.
Ca și număr de studenți, în cadrul unui an universitar pot fi identificați aproximativ 120-140 de studenți, făcând ca întreaga universitate să aibă în jur de 400 de studenți. Ținând cont de toate aceste lucruri, în continuare vor fi indentificate acele motive pentru care un student ar alege să studieze la Universitatea Emanuel în detrimentul universităților cu prestigiu și renume atât din România cât și din Marea Britanie.
(Tabelul nr 6)
Până de curând, Universitatea Emanuel s-a axat mai mult pe promovarea „offline” în detrimentul celei „online”, stabilindu-și motto-ul său ca fiind „integritate și excelență”. Încă de la început se poate deduce faptul că această universitate s-a axat pe calitatea studiilor pentru a putea atrage viitorii studenți.
(Figura nr 2)
Totodată, fiind o universitate confesională (baptistă), aceasta s-a axat pe aspectul integrității în ceea ce privește studiile. Astfel încât, unii studenți au fost atrași de acest principiu, fiind poate dezamăgiți de anumite aspecte de natură imorală întâlnite în alte universități din țară cât și din străinătate.
Un alt factor care a dus la promovarea Universității Emanuel din Oradea a stat în faptul că aceasta a adus în vederea studenților anumite activități și oportunități pe care aceștia să le fructifice în timpul studiilor desfășurate în cadrul acestei univesități. O primă oportunitate pe care studenții acestei universități au avut-o a fost interacțiunea cu profesori din Statele Unite cât și din Marea Britanie, fiind astfel provocați să comunice în limba engleză în timpul cursurilor.
În privința aceasta unii dintre studenți au avut ocazia să aibă parte de un schimb de experiență în cadrul altor universități din Statele Unite cât și din Anglia, iar alții au avut oportunitatea ca, pe perioada verii, să aibă parte de operioada de practică în Statele Unite, la finalul studiilor fiind angajați de către firmele la care au făcut practică. Așadar, ținând cont de faptul că Unversitatea Emanuel din Oradea este o universitate relativ mică, aceasta a putut frutifica acest lucru în avantajul său, căutând să se ocupe cât mai bine de viitorul studenților săi.
O altă modalitate „offline” prin care această universitate a ales să își promoveze oferta educațională a fost prin organizarea de conferințe de orientare profesională pentru cei sunt elevi denumite „Quo Vadis Juvenis?”. Aceste evenimente se aseamănă într-o oarecare măsură cu evenimentele tip „porțile deschise”, însă merge mai departe și încearcă să întâlnească elevul de liceu, oferindu-i prin aceasta posibilitatea de a lua o decizie matură în ceea ce privește viitorul său.
Odată ajunși în acest mediu, studenții sunt încurajați să-și pună în valoare creativitatea și prin programul „iStart Business Plan Competition” li se oferă posibilitatea să vină cu anumite idei de afaceri. Cea mai bună idee identificată de către juriu va fi răsplătită cu posibilitatea de a fi finanțată și implementată. Un asemenea exemplu de idee de afaceri implementată prin această finanțare este identificată în „My Love Story Book”, un proiect care transpune povestea de dragoste a fiecărui cuplu într-o carte.
(Tabelul nr 7)
Pe lângă acest lucru, studenților li se mai oferă oportunitatea de a se putea implica în mediul social prin anumite activități desfărușate sub tutela universității. Astfel încât o parte dintre studenți colaborează cu anumite orferinate, în cadrul cărora se implică în eudcarea copiilor, ajutorarea lor. O altă activitate desfășurată de către studenții Universității Emanuel este reprezentată de anumite călătorii misionare prin care sprijină comunitățile din țări precum Ucraina, Albania sau chiar Bulgaria.
Tot în categoria modalităților de promovare „offline” ar putea intra și activitatea desfășurate de secția de litere pe durata verii prin „Școala de vară”, un program care dorește să vină în sprijinul învățării copiilor într-un mediu universitar pe o durată de două săptămâni. Prin această „Școala de vară” copii sunt puși față în față cu anumite lecții interactictive, învățarea activ-participativă a limbii engleze, ateliere creative cât și jocuri și competiții sportive.
(Tabelul nr 8)
Chiar dacă în mediul „offline” Universitatea Emanuel din Oradea s-a dovedit a fi extrem de activă, căutând ca prin anumite activități și oportunități să-și promoveze instituția de învățămând, odată cu trecerea timpului și cu progresul tehnologic, această universitate a văzut necesitatea implementării promovării și în ceea ce privește mediul online. Astfel încât de aproximativ 2 ani de zile Universitatea Emanuel din Oradea a intrat în acest mediul online cu un website interactiv, cu o pagină personală în cadrul platformelor de socializare.
Totodată se caută implementarea studiului „la distanță” într-un format video, oferind posibilitatea studenților de a putea interacționa cu profesorul. O primă fază de implementare a acestui proiect este reprezentată de acele conferințe video tip „webinar” desfășurate de către profesori din cadrul universității care intră în contact cu studenți și nu numai.
King’s College London
Spre deosebire de Universitatea Emanuel din Oradea, King’s College din Londra are o instorie mult mai vastă, această universitate fiind fondată în anul 1829 de către regele George al IV-lea și de către ducele de Wellington. Presitigiul acestei universități stă în faptul că în cadrul celor care au absolvit această universitate sunt 12 personalități care au câștigat Premiul Nobel în domeniul lor de activitate.
(Tabelul nr 9)
În cei 200 de ani de activitate, aproximativ 26.000 de studenți au absolvit King’s College, fin aproximativ 140 de țări distinct. Ținând cont de toate aceste cifre, probabil că, spre deosebire de Universitatea Emanuel din Oradea, King’s College ar intra în categoria universităților mari.
Din pricina aceasta, este important de observant modul în care această universitate a ales să își promoveze oferta educațională. Pe lângă acest lucru mai este demn de precizat și de evidențiat modul în care această instituție de învățămând a reușit să se păstreze, de-a lungul timpului, în categoria universităților de prestigiu.
Încă din motto-ul acestei universități (“Cu sfințenie și înțelepciune”) se poate observa aspectele pe care aceasta se bazează. În primul rând este caracterul persoanei (aspectul sfințeniei); în al doilea rând este cunoașterea pe care studentul și-o va însuși (înțelepciunea).
(Figura nr 3)
Așadar, în ceea ce privește aspectul „offline” al promovării Universității King’s College din Londra, poate fi observant faptul că prestigiul și istoria acestei instituții o recomandă în raport cu alte instutiții de acest fel. O problemă în ceea ce privește alegerea unei asemenea instituții stă în faptul că taxele vor fi cu siguranță mult mai mari în comparație cu o universitate mică care încearcă să-și facă un renume pe piața globală a educației.
(Tabelul nr 10)
Pe lângă acest lucru, ceea ce face ca studentul să aleagă această universitate stă în gama variantă de specializă de care King’s College din Londra dispune. Astfel încât pe site-ul universității sunt identificate peste 150 de specializări în cadrul acestei universități. Un alt factor este acela al calității studiilor desfășurate în cadrul acestei instutiții, care demonstrează de ce este atât de apreciată de către studenți la nivelul global.
Un alt lucru care ar putea atrage tinerii absolvenți de liceu în cadrul acestei universități este reprezentat de toate aceste activități de inovație și cercetare desfășurate în cadrul King’s College din Londra În cadrul acestor programe studenții sunt provocați să se implice în anumite activiăți de inovare, cercetare în ceea ce privește domeniile studiate de către aceștia.
(Tabelul nr 11)
În ceea ce privește partea “online” de promovare, King’s College stă mult mai bine în comparație cu alte universități prin faptul că website-ul lor este actualizat și informația ajunge la student mult mai rapid. Nu lipsesc nici în ceea ce privește platformele de socializare, fiind vizibilă și pe facebook.
Probabil că lucrul cel mai benefic în ceea ce privește promovarea online stă în platforma de allumi (absolvenți) de care această universitate dispune. În cadrul acestei platforme, atât studenții în curs cât și absolvenții pot interacționa, astfel stabilindu-se o comunitate puternică care promovează instituția.
Concluzii
Lucrarea de față s-a dorit a fi o teoretizare a principalelor aspecte ce definesc sistemul de marketing educațional în două țări puse în antiteză, România și Anglia. S-a constatat că fiecare dintre aceste două țări prezintă anumite aspecte care le caracterizează, pe de o parte, iar pe de altă parte, anumite aspecte ce se doresc a fi împlementate și sunt încă în procesul de construcție.
În urma analizei făcute s-au constatat mai multe aspecte ce definesc acest domeniu. În primul rând, s-a constatat atât domeniul de marketing educațional din România, cât și cel din Anglia, deși cunoaște o dezvoltare tot mai accentuată, datorită noutăților aduse prin dezvoltarea tehnologiei, mai are nevoie de îmbunătățiri, atât pe plan theoretic, cât și pe plan practice.
În al doilea rând s-a mai observat atât în România, cât și în Anglia, o creștere tot mai accentuată a accesului la educație și formare a studenților, valorificându-se astfel proprietățile intelectuale ale universităților, acestea ajungând chiar să fie cotate pe piața modnială a universităților.
Mai mult, s-a constatat că sistemul educațional se bazează acum mai mult pe asigurarea unui echilibru dinamic între cele trei funcțiuni principale ale universității: cercetare, predare/învățare și servicii pentru comunitate, astfel încât, facultățile și universitățile nu doar să imprime anumite cunoștințe studenților, ci și să pregătească specialiști, pe parcursul anilor de studii, în diverse domenii.
De asemenea, s-a mai observat că ambele tări se confruntă cu o problemă din ce în ce mai comună și anume lipsa locurilor de muncă pentru tot mai mulți tineri care ies de pe băncile școlilor, însă sistemul guvernamental încearcă să rezolve această problemă tot mai mult, de la an la an. Un aspect de menținut este că datorită acestei dificultăți de găsire a unui loc de muncă, universitățile au început să ofere cursuri în domenii în care oamenii nu sunt foarte pregătiți, astfel reușindu-se o soluționare în parte a problemei.
În final, s-a observat că domeniul marketingului educațional s-a dezvoltat tot mai mult și datorită dezvoltării instruirii online, care nu ține cont de barierele de timp și de spațiu, astfel facilitându-se un număr tot mai mare de resurse pentru un număr tot mai mare de beneficiari.
lista tabelelor și a figurilor
Lista tabelelor
Tabel 1: ………………………………………………………………….…….. pag. 8
Tabel 2: ……………………………………………………………………….. pag. 9
Tabel 3: ………………………………………………………..………………. pag. 29
Tabel 4: ………………………………………………………………..………. pag. 30
Tabel 5: ……………………………………………………………………….. pag. 31
Tabel 6: ……………………………………………………………………….. pag. 42
Tabel 7: ………………………………………………………….…………….. pag. 43
Tabel 8: ……………………………………………………………….……….. pag. 44
Tabel 9: ……………………………………………………….……………….. pag. 45
Tabel 10: ……………………………………………………………………….. pag. 46
Tabel 11: ……………………………………………………………………….. pag. 46
Lista figurilor
Figura 1: …………………………………………..…………………………….pag. 10
Figura 2:…………………………………………………………………………pag. 42
Figura 3:…………………………………………………………………………pag. 45
Bibliografie
*** Ion Coteanu ed. Dicționarul explicativ al limbii române (București: Univers Eciclopedic, 1996).
Adam Ciprian, Marketing financiar bancar, Editura Euribit, București, 2011.
Adonis Andrew, Education, education, education Reforming england;s schools , Biteback Publishing ltd, london,2012.
Balaure Virgil, Marketing, Editura Uramus, București.
Boier Rodica, comportamentul consumatorului, Iași, Editura Graphix, 1994.
Borden Neil H., Note on Concept of the Marketing Mixt, Editura Division, United States of America, 1957.
Bygrave Stephen, Uses of Education: Readings in Enlightement in England,Rosemont Publishing &Printing Comp, Anglia, 2009.
Chapman Anne and David Pyvis, Enhancing Quality in Transnational Higher Education: Experiences of Teaching and Learning in Australian Offshore Programs, Lexington Books, 2012.
Constantin Cucoș, Pedagogie, Ed. MintRight Inc, 2014.
Cornelius, Didactica Magna
Dale Goldin Claudia, Lawrence F. Katy, The Race Between Education and Technology, Harvard University Press, New York, 2008.
Dean Richard Aldrich,Dennis, GordonPeter, Education and Policy în England în the twentieth Century,Routledge,2013.
Duderstadt James J., A University for the 21st Century ,University of Michigan Press, 2000, 143.
Gordon Peter, Dictionary of British Education, London, 2001.
Great Britain,House of Commons, Government Reform of Higher Education- Twelfth Report of Session 2010-12- Vol. 1: Report- Together with Formal Minutes-Oral and Written Evidence- Volume 1, The Stationery Office,London, 2011.
Herbart I.F, Prelegeri pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976.
Hughes Kate, Market Report 2011 Further & Higher Education, Editura Kay Note, 2011.
Jelev Viorica, Marketingul Serviciilor vol2, București, Ed.FRM,2009.
Kalhoun David, Britannica Book of the Year 2014, Anglia, 2014.
Kempner Kenneth Marc and William G. Tierney, The Social Role of Higher Education: Comparative Perspectives, Taylor & Francis, 1996.
Kotler Philiph,Marketing management, New York, Ed.Prentice Hall,1988.
Laurio Leslie, School Education in Modern English ,vol 3, Editura Lulu, 2007.
Machin Stephen, VignolesAnna, What is the Good of Education, Princeton University Press, London, 2005.
Malcomete Petre, Almos Vorzsak, Magdalena Vorzsak, Strategii de marketing, Editura Junimea, Iași, 1976.
Marinescu Cosmin, Educație, perspectivă economică, Ed Ecomonică, 2001.
Marriott Emma, I should know that- Great Britain, Michael O Marra Books, London 2013.
McCaffery Peter, The Higher Education Manager’s Handbook: Effective Leadership and Management in Universities and Colleges, Routledge, 2013.
McCarthyE. J., Basic Marketing: A Managerial Appoach, Editura Irwin,United States of America, 1960.
Moldoveanu Maria, Valeriu Ioan – Franc, Marketing și cultură, Editura Expert, București, 1997.
Natale Samuel M. , Anthony F. Libertella, and Geoff Hayward, Higher Education in Crisis: The Corporate Eclipse of the University, Global Academic Publishing, 2001.
Neagu Gabriela, Șanse de acces la educație în societatea românească actuală, Ed. Lumen, 2012.
Nica Panaite, Aurelian Iftimescu, Management. Concepte și aplicații.
Olaru Silvia, Marketing- teorie și aplicații, București, Ed.Lumina Lex, 2006.
PânzaruFlorina, Manual de marketing. Principii clasice și practici actualeeficiente, Editura K.H.BECK, București, 2009.
Published by TSO, Life in the United Kingdom, Home Office, 2013.
Rață Georgeta, Language Education Today: Between Theory and Practice, Editura Cambridge Scholars, Marea Britanie, 2009.
Rotilă Viorel, O analiză regională a pieții muncii, Editura Sodalitas, Brăila, 2012.
Sălăvăstru Dorina, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004.
Sanderson Michael Education, Economic Change and Society in England 1780-1870, Cambridge University Press, Anglia, 1995.
Sfetcu Nicolae, Promovarea afacerilor prin câmpii de marketing online, 2015.
Singh Jhon, Secondary education in England, Council of Europ Press, Nederlands, 1995.
Skogh Inga-Britt and Marc J. De Vries, Technology Teachers as Researchers: Philosophical and Empirical Technology Education Studies in the Swedish TUFF Research School Springer Science & Business Media, 2014.
Stansfield Mark, Institutional Transformation through Best Practices in Virtual Campus Development: Advancing E-Learning Policies: Advancing E-Learning Policies, IGI Global, 2009.
Stanton William, Foundamental of Marketing,New York,1981.
Thomas Michael J., Manual de marketing, Editura Codex, București, 1995.
Topor Rodica, Cultură, termeni și personalități dicționare, Editura Vivaldi, 2000.
Trepton Kurt W., Romanian Studies at the Turn of the Century, Editura Centre of Romanian Study, Iași, 2000.
Wooldridge Adrian, Measuring the mind: Education and psychology in England, Cambridge University press, New York, 1994.
Zbuchea Alexandra, Marketing în slujba patrimoniului cultural, Editura Universitară, București, 2008.
Surse internet:
http:/www.cdep.ro
http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/topul-celor-mai-ieftine-12-universitati-marea-britanie.index.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economy_of_England
http://ro.wikipedia.org/wiki/EducationinEngland
http://ro.wikipedia.org/wiki/List_of_british_monarchs
http://ro.wikipedia.org/wiki/UnitedKingdon/Culture
http://www.bankofengland.org/Statistics/2015
http://www.gov.org/economystatistics
http://www.gov.org/education
http://www.gov.org/ukwork
http://www.hmrc.org/TheBritishEducationSistem
http://www.London.mae.ro
http://www.officeofnationalstatistics.co.uk
www.wikipedia.org/wiki/Economy_of_England
www.emanuel.ro/despre-ueo
http://www.emanuel.ro/event/quo-vadis-juvenis-2015/
http://www.mylovestorybook.com/
http://www.emanuel.ro/viata-in-campus/evenimente-studenti/
http://www.kcl.ac.uk/fees/undergraduate-2015.pdf
http://www.kcl.ac.uk/innovation/index.aspx
http://www.kcl.ac.uk/
https://www.facebook.com/kingscollegelondon?fref=ts
http://alumni.kcl.ac.uk/page.aspx?pid=3790
Bibliografie
*** Ion Coteanu ed. Dicționarul explicativ al limbii române (București: Univers Eciclopedic, 1996).
Adam Ciprian, Marketing financiar bancar, Editura Euribit, București, 2011.
Adonis Andrew, Education, education, education Reforming england;s schools , Biteback Publishing ltd, london,2012.
Balaure Virgil, Marketing, Editura Uramus, București.
Boier Rodica, comportamentul consumatorului, Iași, Editura Graphix, 1994.
Borden Neil H., Note on Concept of the Marketing Mixt, Editura Division, United States of America, 1957.
Bygrave Stephen, Uses of Education: Readings in Enlightement in England,Rosemont Publishing &Printing Comp, Anglia, 2009.
Chapman Anne and David Pyvis, Enhancing Quality in Transnational Higher Education: Experiences of Teaching and Learning in Australian Offshore Programs, Lexington Books, 2012.
Constantin Cucoș, Pedagogie, Ed. MintRight Inc, 2014.
Cornelius, Didactica Magna
Dale Goldin Claudia, Lawrence F. Katy, The Race Between Education and Technology, Harvard University Press, New York, 2008.
Dean Richard Aldrich,Dennis, GordonPeter, Education and Policy în England în the twentieth Century,Routledge,2013.
Duderstadt James J., A University for the 21st Century ,University of Michigan Press, 2000, 143.
Gordon Peter, Dictionary of British Education, London, 2001.
Great Britain,House of Commons, Government Reform of Higher Education- Twelfth Report of Session 2010-12- Vol. 1: Report- Together with Formal Minutes-Oral and Written Evidence- Volume 1, The Stationery Office,London, 2011.
Herbart I.F, Prelegeri pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976.
Hughes Kate, Market Report 2011 Further & Higher Education, Editura Kay Note, 2011.
Jelev Viorica, Marketingul Serviciilor vol2, București, Ed.FRM,2009.
Kalhoun David, Britannica Book of the Year 2014, Anglia, 2014.
Kempner Kenneth Marc and William G. Tierney, The Social Role of Higher Education: Comparative Perspectives, Taylor & Francis, 1996.
Kotler Philiph,Marketing management, New York, Ed.Prentice Hall,1988.
Laurio Leslie, School Education in Modern English ,vol 3, Editura Lulu, 2007.
Machin Stephen, VignolesAnna, What is the Good of Education, Princeton University Press, London, 2005.
Malcomete Petre, Almos Vorzsak, Magdalena Vorzsak, Strategii de marketing, Editura Junimea, Iași, 1976.
Marinescu Cosmin, Educație, perspectivă economică, Ed Ecomonică, 2001.
Marriott Emma, I should know that- Great Britain, Michael O Marra Books, London 2013.
McCaffery Peter, The Higher Education Manager’s Handbook: Effective Leadership and Management in Universities and Colleges, Routledge, 2013.
McCarthyE. J., Basic Marketing: A Managerial Appoach, Editura Irwin,United States of America, 1960.
Moldoveanu Maria, Valeriu Ioan – Franc, Marketing și cultură, Editura Expert, București, 1997.
Natale Samuel M. , Anthony F. Libertella, and Geoff Hayward, Higher Education in Crisis: The Corporate Eclipse of the University, Global Academic Publishing, 2001.
Neagu Gabriela, Șanse de acces la educație în societatea românească actuală, Ed. Lumen, 2012.
Nica Panaite, Aurelian Iftimescu, Management. Concepte și aplicații.
Olaru Silvia, Marketing- teorie și aplicații, București, Ed.Lumina Lex, 2006.
PânzaruFlorina, Manual de marketing. Principii clasice și practici actualeeficiente, Editura K.H.BECK, București, 2009.
Published by TSO, Life in the United Kingdom, Home Office, 2013.
Rață Georgeta, Language Education Today: Between Theory and Practice, Editura Cambridge Scholars, Marea Britanie, 2009.
Rotilă Viorel, O analiză regională a pieții muncii, Editura Sodalitas, Brăila, 2012.
Sălăvăstru Dorina, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004.
Sanderson Michael Education, Economic Change and Society in England 1780-1870, Cambridge University Press, Anglia, 1995.
Sfetcu Nicolae, Promovarea afacerilor prin câmpii de marketing online, 2015.
Singh Jhon, Secondary education in England, Council of Europ Press, Nederlands, 1995.
Skogh Inga-Britt and Marc J. De Vries, Technology Teachers as Researchers: Philosophical and Empirical Technology Education Studies in the Swedish TUFF Research School Springer Science & Business Media, 2014.
Stansfield Mark, Institutional Transformation through Best Practices in Virtual Campus Development: Advancing E-Learning Policies: Advancing E-Learning Policies, IGI Global, 2009.
Stanton William, Foundamental of Marketing,New York,1981.
Thomas Michael J., Manual de marketing, Editura Codex, București, 1995.
Topor Rodica, Cultură, termeni și personalități dicționare, Editura Vivaldi, 2000.
Trepton Kurt W., Romanian Studies at the Turn of the Century, Editura Centre of Romanian Study, Iași, 2000.
Wooldridge Adrian, Measuring the mind: Education and psychology in England, Cambridge University press, New York, 1994.
Zbuchea Alexandra, Marketing în slujba patrimoniului cultural, Editura Universitară, București, 2008.
Surse internet:
http:/www.cdep.ro
http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/topul-celor-mai-ieftine-12-universitati-marea-britanie.index.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economy_of_England
http://ro.wikipedia.org/wiki/EducationinEngland
http://ro.wikipedia.org/wiki/List_of_british_monarchs
http://ro.wikipedia.org/wiki/UnitedKingdon/Culture
http://www.bankofengland.org/Statistics/2015
http://www.gov.org/economystatistics
http://www.gov.org/education
http://www.gov.org/ukwork
http://www.hmrc.org/TheBritishEducationSistem
http://www.London.mae.ro
http://www.officeofnationalstatistics.co.uk
www.wikipedia.org/wiki/Economy_of_England
www.emanuel.ro/despre-ueo
http://www.emanuel.ro/event/quo-vadis-juvenis-2015/
http://www.mylovestorybook.com/
http://www.emanuel.ro/viata-in-campus/evenimente-studenti/
http://www.kcl.ac.uk/fees/undergraduate-2015.pdf
http://www.kcl.ac.uk/innovation/index.aspx
http://www.kcl.ac.uk/
https://www.facebook.com/kingscollegelondon?fref=ts
http://alumni.kcl.ac.uk/page.aspx?pid=3790
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Politica DE Marketing Educational (ID: 144462)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.