Politica de Creditare a Imm Urilor In Practica Otp Bank

Politica de creditare a IMM-urilor în practica OTP Bank

CUPRINS

1. Introducere

2. Literatura de specialitate – dimensiuni generale ale creditului în economia contemporană

2.1. Aspecte generale

2.2. Rolul creditului

2.3. Clasificarea creditului și elementele componente ale noțiuni de credit

2.3.1. Clasificare creditului

2.3.2. Elementele componente ale noțiunii de credit

2.4. Riscul în activitatea de creditare

3. Studiu de caz – politica de creditare a IMM-urilor în practica OTP Bank

3.1. Perspectivă asupra activității OTP Bank

3.1.1. Scurt istoric

3.1.2. Companii membre ale OTP Bank România

3.1.3. Viziune, valori, misiune

3.2. Activitatea OTP Bank și politica privind creditarea IMM-urilor

3.2.1. Prezentarea de ansamblu a sectorului IMM-urilor din România

3.2.2. Evoluția sectorului IMM-urilor în perioada crizei financiare și economice

3.2.3. Programe de creditare și susținere a IMM-urilor

3.3. Procedura de acordare a creditelor în practica OTP Bank

3.3.1. Etapele acordării unui credit, informarea și documentarea

3.3.2. Analiza activității clienților

3.3.3. Negocierea și aprobarea creditului

3.3.4. Monitorizarea derulării creditelor

3.4. Studiu de caz privind acordarea unui credit pentru investiții de către OTP Bank

4. Concluzii

5. Listă bibliografică

ANEXE

Politica de creditare a IMM-urilor in practica OTP Bank

Rezumat: Sistemul bancar, prin intermedierea financiară, asigură mobilizarea și orientarea temporară a disponibilităților bănești în desfășurarea activităților economice financiare. Societățile bancare sunt considerate unul din factorii esențiali ai dezvoltării continue al unei întreprinderi. Prin dorința lor de a-și mări profitul și dimensiunea afacerii rolul societăților bancare crește de la un an la altul. Creditele bancare pot oferi ajutorul necesar atingeri acestor obiective, sursele proprii fiind deficitare. Principalul obiectiv de cercetare al acestei lucrări de licență îl reprezintă prezentarea politici de creditare la OTP Bank pentru IMM-uri. Se realizează etapele aferente acordării unui credit, bonitatea corespunzătoare IMM-ului respectiv, situația garanțiilor, ca în final după ce creditul a fost negociat și mai apoi aprobat, se prezintă modul în care creditele sunt monitorizate pentru a se putea duce la bun sfârșit și fără a se produce incidente împrumutul respectiv. Creditarea este avantajoasă dacă resursele bănești obținute în urma perfectării împrumutului sunt folosite pentru obținerea rezultatelor mai mari decât costul tranzacției.

Cuvinte cheie: credit, întreprinderi mici și mijloci, garanții, criza financiar-bancară, contract, bonitate.

Cod/uri JEL: E44 ; G21.

Introducere

Datorită rolului major pe care îl au băncile în sectorul financiar, lucrarea ”Politica de creditare a IMM-urilor in practica OTP Bank” se concentrează asupra sectorului bancar. Acesta ajută la îndeplinirea rolului si funcțiile economiei moderne, iar fiecare țară are un interes major în consolidarea unui sistem bancar pentru că extinderea relațiilor bănești sunt asigurate de cadrul organizatoric al acestui sistem.

În această lucrarea se prezintă sub forma elementelor teoretice și practice diversitatea produselor și serviciilor bancare oferite de bănci la un nivel calitativ superior, contribuind la o înțelegere și o analiză mai bună a modul în care sunt acordate creditele pe piața financiar-bancară din România. Activitatea de creditare desfășurată de OTP Bank are o ofertă vastă de produse de credit, de care pot beneficia atât sectorul retail, cât si cel corporate, constând în sume de bani acordate în condiții și durate diferite de timp.

Lucrarea este alcătuită din doua părți, literatura de specialitate și studiul de caz. În literatura de specialitate, sunt prezentate noțiuni de bază legate de noțiunea de credit, rolul și elementele componente ale acestuia cât și riscul de credit, unul din factorii esențiali în luarea deciziei de acordare a creditelor. După aceste noțiuni teoretice legate de credit, am elaborat o prezentare a OTP Bank, pentru a ajuta la identificarea modului de dezvoltare al băncii și de selecție al clientelei.

Lucrarea acestea se bazează pe analiza sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și datorită faptului că acest sector are o mare contribuție la PIB-ul României, aproape doua treimi, dar și prin crearea multor locuri de muncă. Am identificat programele de creditare a IMM-urilor și am analizat politica de creditare a acestui segment în perioada crizei financiare și economice. Pentru acordarea unui anumit tip de credit, IMM-urile respective vor prezenta toate documentele necesare pentru a fi analizate de personalul băncii. După analiza economico-financiară, ce stabilește situația economico-financiară a IMM-ului respectiv și analiza nefinanciară care va constata credibilitatea acestuia și a principalilor săi asociați și colaboratori, se va alcătui și o analiză a garanțiilor și a profilului de risc pentru a se hotărî dacă IMM-ul este eligibil la creditare sau nu, din punct de vedere al capacității de rambursare cât și al acoperirii creditului cu bunurile lăsate gaj.

La sfârșitul lucrării este prezentat un studiu de caz privind acordarea unui credit … de către OTP Bank, pentru a se înțelege mai bine imaginea de ansamblu a produselor si serviciilor oferite.

Literatura de specialitate – dimensiuni generale ale creditului în economia contemporană

Aspecte generale

Istoria creditului reprezintă nu numai un act social, dar și o modalitate de dezvoltare durabilă, acesta existând cu mult timp în urmă sub forma schimburilor de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare, ajutând în acel moment o afacere prezentă sau asigurând consumul curent.

Astazi, creditul reprezintă un împrumut de bani sau vânzarea de mărfuri, servicii pe datorie oferită de un creditor (împrumutător) unui debitor (împrumutat) care se va obliga să ramburseze, după o anumită perioadă de timp, respectând condițiile aferente contractului de credit și plata dobânzii.

Potrivit legislației în vigoare (Legea nr. 227/ 2007), prin credit se înțelege orice angajament de punere la dispoziție sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenței unei datorii, în schimbul obligației debitorului la rambursarea sumei respective, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani.

Într-o analiză a definițiilor existente ale creditului, vom constata o multitudine de opinii, diferența fiind dată de punctul de vedere pe care fiecare economist îl are cu privire la credit.

Astfel, C. Gide (1909, pag. 85) definește creditul ca fiind un schimb al bogăției prezente, contra unei bogații viitoare, iar V. Slăvescu (1994, pag. 165) are următoarea opinie legată de credit: “este vorba de o operațiune de credit sau ne găsim în fața unui fapt economic, numit credit, ori de câte ori este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuată într-un moment dat, din partea unui subiect economic, cu obligația pentru acesta din urmă de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma primită, plus o sumă de bani care se chemă interes sau dobândă”. La randul său W. Sombart, ne prezintă o definiție expresivă, dar puțin sintetizată afirmând că un credit este puterea de cumpărare fără nevoia deținerii de numerar.

În accepțiunea lui O. Stratulat (1996, p.47), creditul reprezintă vânzarea sau împrumutarea mărfurilor sau serviciilor pe datorie, realizându-se o relație economică între două părți (persoană fizică sau juridică), cu încrederea rambursării sau achitării cumpărăturilor la scadență, consemnată prin semnarea unui contract. În viziunea lui C. Kirițescu (1998, p.99), creditul constituie o relație bănească între o persoană fizică sau juridică (creditor), care îi va da unei alte persoane (debitor), un împrumut în bani sau vânzarea unor mărfuri/servicii pe datorie, cu o dobândă aferentă, prevăzută în funcție de reputația debitorului, dar și de riscul pe care creditorul și-l asuma.

În urma acestor abordări creditul ar putea fi definit astfel: o categorie economică, ce exprimă relații de repartiție a unei părți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și se creează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor obiective ale politicii economice.

Principalele trăsături ale creditului sunt:

separarea proprietății asupra capitalului de împrumut de folosirea lui, această trăsătură face referire la faptul că cel care primește acest împrumut, se folosește de el, nu de agentul economic căruia îi aparține;

plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut, reprezintă un fel de „chirie” plătită de debitor, în schimbul dreptului de utilizare a capitalului împrumutat;

rambursarea creditelor la scadență, procesul de creditare are un caracter temporar, acesta urmând a fi rambursat după un timp bine stabilit în contractul de creditare.

În concluzie, din numeroasele abordări ale noțiunii de credit, se poate spune că acesta reprezintă înlocuirea monedei temporar pasive cu moneda activă, de agenții economici nefinanciari cât și cei financiari.

Rolul creditului

Conform opiniei lui I. Heteș-Gavra (2009, pag. 22) creditul joacă un rol esențial în economie, prin faptul că banii pe care băncile îi pun la dispoziție sunt necesarii dezvoltării economice, ele încasând sume mici de bani de la deponenții proprii.

În mecanismul transmisiei monetare, rolurile creditului se împart în doua fenomene: canalul de credit și acceleratorul financiar. Canalul de credit subliniază importanța împrumutului bancar în mecanismul transmisiei monetare, iar acceleratorul financiar accentuează importanța condițiilor bilanțului în propagarea de șocuri economiei.

Rolurile creditului în mecanismul transmisiei monetare sunt de:

redistribuire a capitalurilor, se realizează în urma relației economice pe care întreprinderile o au cu băncile, prin care acestea își depun disponibilitățile temporare pe care le dețin, iar băncile le folosesc pentru acordarea de credite clienților;

intensificare și accelerare a procesului de concentrare și centralizare a capitalului. Procesul de centralizare a capitalului este facilitat de credit. Capitalurile individuale pot fi transformate în capitaluri pe acțiuni, creditul având un rol important la înființare și dezvoltarea unei societăți pe acțiuni. Creditul favorizează concentrarea capitalului, înlăturând eventualele dificultăți permițând firmelor să câștige timp, sporind producția fără a aștepta capitalizarea și acumularea profitului aferent capitalului propriu;

economisire a cheltuielilor de circulație, prin utilizarea titlurilor de credit sau instrumente de plată și prin accelerarea rotației fondurilor se elimină cheltuielile de confecționare și păstrare a semnelor monetare și diminuarea cheltuielilor de depozitare și conservare;

transfer, prin derularea operațiunilor în lei sau în valută regăsite în conturile clienților lor;

asigurare a stabilității prețului, se realizează cu ajutorul creditării consumului sau a stocurilor, reglând cererea și oferta de mărfuri și servicii;

emisiune a creditului, acest rol este dat de faptul că prin acordarea unui credit se pun în circulație mijloace bănești suplimentare necesare economiei;

intermediere, rolul acesta constă în faptul că băncile atrag resurse financiare care se găsesc temporar pe piață, iar băncile le plasează pentru maximizarea profitului acesteia.

Analiza fenomenelor pe care creditul le produce în mecanismul transmisiei monetare și a rolurilor acestuia, relevă caracterul economic al creditului. Pe de o parte, el este o componentă esențială a mecanismului de transmisie monetare permițându-i să treacă peste o serie de conflicte, iar pe de altă parte, dacă este utilizat abuziv el poate genera amplificarea celor existente. Acesta poate crea o influență pozitivă asupra consumului, eilizarea titlurilor de credit sau instrumente de plată și prin accelerarea rotației fondurilor se elimină cheltuielile de confecționare și păstrare a semnelor monetare și diminuarea cheltuielilor de depozitare și conservare;

transfer, prin derularea operațiunilor în lei sau în valută regăsite în conturile clienților lor;

asigurare a stabilității prețului, se realizează cu ajutorul creditării consumului sau a stocurilor, reglând cererea și oferta de mărfuri și servicii;

emisiune a creditului, acest rol este dat de faptul că prin acordarea unui credit se pun în circulație mijloace bănești suplimentare necesare economiei;

intermediere, rolul acesta constă în faptul că băncile atrag resurse financiare care se găsesc temporar pe piață, iar băncile le plasează pentru maximizarea profitului acesteia.

Analiza fenomenelor pe care creditul le produce în mecanismul transmisiei monetare și a rolurilor acestuia, relevă caracterul economic al creditului. Pe de o parte, el este o componentă esențială a mecanismului de transmisie monetare permițându-i să treacă peste o serie de conflicte, iar pe de altă parte, dacă este utilizat abuziv el poate genera amplificarea celor existente. Acesta poate crea o influență pozitivă asupra consumului, el fiind sporit prin posibilitatea cumpărării unor bunuri cu plata în rate sau pe credit.

Creditul sporește viteza de rotație a monedei și accelerează tranzacțiile comerciale, ajutând detailistul să obțină mărfuri în schimbul unui efect comercial. Angrosistul poate sconta acest efect comercial la bancă sau poate aștept rambursarea sumei pe care o datorează detailistul.

Clasificarea creditului și elementele componente ale noțiuni de credit

Clasificare creditului

Creditul se diversifică mai mult pe zi ce trece, criteriile enunțate de economiști sunt următoarele: natura economică și participanții la credit (creditul comercial, creditul ipotecar, creditul de consum, creditul obligatar și creditul bancar); calitatea debitorului și a creditorului (credite acordate persoanelor fizice și credite acordate persoanelor juridice); scopul acordării creditului (credite de producție și credite de consum); natura garanțiilor (credite reale și credite personale); modul de stingere al obligațiilor de plată (credite amortizabile și credite neamortizabile); termenul la care trebuie rambursat (credite pe termen scurt, credite pe termen mediu și credite pe termen lung).

În opinia mai multor economiști: C. Rotaru (2000, pag. 84), I. Trenca (2003, pag. 207), și I. Turcu (2002, pag. 116) cea mai semnificativă clasificare a creditelor o reprezintă cea a naturii economice si participanții la credit cu următoarele tipuri de credite: credit comercial, credit ipotecar, credit de consum, credit obligatar și credit bancar.

În ceea ce privește creditul comercial, acesta reprezintă un împrumut civil și are ca principală caracteristică faptul că banii împrumutați sunt ai împrumutătorului (creditorului) civil, nu ai băncii. În economia de piață actuală este cea mai reprezentativă formă a creditului. Acest tip de finanțare este practicat de firmele care au relații comerciale pe perioade îndelungate de timp și încredere reciprocă. Pentru a determina politica de creditare a firmei respective managerul financiar are responsabilitatea de a pune în echilibru costurile acordării unui credit comercial (dobânda pierdută, scade puterea de cumpărare prin faptul că valoarea la care se obține creditul este mai mică atunci când se returnează, afectat fiind de creșterea generalizată a prețurilor, se mai adaugă și costul suplimentar creat în urma culegerii și prelucrării informațiilor cu privire la potențialul client), cu cele ale neacordării unui credit comercial (pierderea unor clienți din cauza acordării de credite comerciale a concurenței și nesiguranța încasării numeralului, în urma creditului comercial, acest factor ar fi eliminat, datorită faptului ca plata se va face prin bancă). L. Ionescu (1996, pag. 142) afirmă că prin operațiunile de scontare a cambiilor, creditul comercial poate fi foarte ușor transformat în credit bancar, el bucurându-se de o mare audiență și fiind folosit des de marile companii producătoare de utilaje din străinătate în relația lor comercială cu agenții economici români.

Creditul ipotecar reprezintă principala modalitate de sprijinire a proprietății imobiliare. În cadrul acestei convenții se menționează următoarele: scadențele la care se vor rambursa tranșele și în ce condiții, penalitățile aferente rambursării anticipate (parțial sau integral), proprietatea care este adusă ca garanție și circumstanțele prin care debitorul îți poate pierde proprietatea. Potrivit lui I. Predescu (2005, pag. 182) în practică, în funcție de condițiile de rambursare se găsesc următoarele tipuri de credite: credite ipotecare cu rate fixe, credite ipotecare cu rambursare progresivă, împrumuturi pe ipotecă cu dobânzi variabile și credite ipotecare purtătoare de anuități.

Creditul de consum este acordat persoanelor individuale cu scopul de a acoperi costul bunurilor si al serviciilor de care doresc sa beneficieze. Creditorii sunt reprezentați de instituțiile de credit, comercianții en-detail, instituțiile de economii și companiile financiare. Rambursarea creditului de consum se poate face prin multiple metode. În accepțiunea lui A. Murray (1998, pag. 120) acestea sunt: neeșalonat sau eșalonat cu plata obligațiunilor la termene fixe. Creditele revolving sunt o forma mai deosebită a creditelor eșalonate, ele dezvoltându-se mai bine odată cu amplificarea utilizării cardurilor de credit. Cele mai importante elemente caracteristici ale creditului revolving conform lui L. Ionescu (1996, pag. 167) sunt următoarele: debitorul are posibilitatea plăți totale, parțiale sau periodice a creditului și poate efectua cumpărăturile sau poate obține un împrumut direct asupra creditorului sau indirect prin cărțile de credit.

În ceea ce privește creditul obligatar, acesta este reprezentat de relațiile de credit prin care instituțiile statale sau întreprinderile economice (debitori), emit obligațiuni și deținători acestora (creditorii) își angajează capitalul, pentru a avea siguranța obțineri unui venit sub forma dobânzilor practicate. Obligațiunile pot fi emise de stat (Ministerul Finanțelor sau instituțiile locale) și societățile comerciale.

Creditul bancar are o sfera largă pe care se întinde, el fiind pe termen scurt, mediu sau lung, privind operații garantate sau negarantate, pe un singur obiect de credit sau global. În raporturile de credit se pot angaja persoane juridice cât și cele fizice cu instituțiile de credit. Aceste raporturi sunt de regula reciproce. T. Barbu (2005, pag. 194) precizează că activitatea de creditare se realizează cu ajutorul unor metode multiple: avansurile în contul curent (credite fără o destinație prestabilită, nefiind garantate de garanții, ci prin bonitatea clientului), linie de credit simplă (nivelul maxim care poate fi acordat unui client), linie de credit confirmată (suma care poate fi acordată), linia de credit revolving (reprezintă un mecanism de creditare prin care se acordă noi credite fără a fi întocmite noi documente, după rambursarea celor vechi), credite cu destinație specială (creditele folosite cu scopul de a constitui stocuri sezoniere sau pentru producția de conservare).

O clasificare importantă este și cea a termenelor la care creditele trebuie rambursate, conform lui I. Heteș-Gavra (2009, pag. 183) sunt următoarele:

credite pe termen scurt reprezintă împrumuturile pe care le fac agenții economici de la bănci sau instituții financiare, în schimbul unor creanțe la vedere cu scadență apropiată;

credite pe termen mediu, acestea au o scadență cuprinsă între un an și 5 ani, se utilizează pentru procurarea de mijloace de producție și pentru finanțarea unor exporturi. Ele se acordă în mare parte agenților economici cu capital public sau privat, societăților imobiliare și a persoanelor ce doresc să achiziționeze o locuință. Creditele pe termen mediu sunt acordate în special de băncile agricole și cele de investiții.

credite pe termen lung, au o scadență care pornește de la 5 ani ajungând până la 50 de ani. În trecut nu prezentau nici o posibilitate de refinanțare, acum au fost adoptate o serie de dispoziții pentru a se putea negocia creanțe mobilizate cu efecte pe termen lung.

Elementele componente ale noțiunii de credit

Din conținutul și clasificarea noțiunii de credit se pot defini și prezenta o serie de elemente. Potrivit lui R. Orăștean (2008, pag. 181) cele mai importante elemente ale unui credit sunt:

principalul creditului (suma inițială a creditului, împrumutul acordat);

subiecții raportului de credit (creditorul și debitorul). Aceștia se împart în trei grupe: agenții economici (ocupă o poziție importantă în cadrul debitorilor), populația (participă cu dublă calitate, atât de debitori cât și de creditori) și statul (are calitate de debitori atunci când înregistrează excedent bugetar și a disponibilizărilor unor sume importante spre sistemul asigurărilor sau cel al protecției sociale);

dobânda și rata dobânzii (dobânda reprezintă prețul plătit pentru împrumutului respectiv, I. Moga susține faptul că nivelul dobânzii este corelat cu profitul obținut de un întreprinzător, iar rata dobânzii nivelul procentual aplicat împrumutului pe timpul derulării acestuia);

dobânda anuală efectivă – DAE (reprezintă toate cheltuielile creditului, costul real al acestuia, fiind format din rata dobânzii, comisioanele plătite de client);

scadența (termenul în care rata lunară urmează a fi plătită). În funcție de modul de rambursare, conform lui V. Cocriș și V. Turliuc (1997, pag. 122) scadența este diferită: creditele pe termen scurt sunt rambursate integral la data scadenței, iar cele pe termen mediu și lung au rambursarea eșalonată.

Pe lângă elementele prezentate anterior, creditul mai este format și din:

comisioane;

rata creditului (suma totală plătită de debitor, alcătuită din principalul de rambursat plus dobânzile și comisioanele aferente, la scadențele stipulate în contract);

planul de rambursat (este format din descrierea zilele și sumele ratelor datorate de client);

termenul de acordare (perioada de timp în care este acordat împrumutul);

destinația creditului (obiectul utilizării creditului);

valuta creditului (creditul poate fi acordat atât în lei cât și în valută);

plafonul creditului (valoarea maximă a creditului, în limita căruia se pot utiliza de către debitor fondurile disponibile);

soldul creditului (partea rămasă nerambursată din împrumut);

garanțiile creditului (ele sunt folosite pentru acoperirea riscului de credit);

serviciul datoriei (numărul de zile restante).

În opinia mai multor economiști: R. Stroe și D. Armeanu (2004, pag. 189), creditul mai conține: consimțirea tranzacție, reprezintă faptul că suma de bani a intrat în posesia debitorului, fiind înregistrat în contul acestuia ca disponibilitate; consemnarea se referă la faptul ca orice raport de credit face obiectul unui înscris prin care se atestă elementele acestuia; transferabilitatea se referă la posibilitatea unui creditor de a putea transfera sau vinde drepturile pe care le deține aferente unui raport de credit în care este angajat.

Riscul în activitatea de creditare

Activitățile economice sunt însoțite într-o măsură diferită de risc. Riscul poate fi definit ca o posibilitate de pierdere sau pagube în diferite tranzacții. În accepțiunea lui I. Mihai (2003, pag. 151) riscul reprezintă un potențial prejudiciu adus patrimoniului, activitatea companiei și a intereselor acesteia.

Internaționalizarea și liberalizarea fluxurilor financiare, mediul de afaceri complex face ca piețele financiare să se diversifice din ce în ce mai mult, apar noi oportunități, dar și riscurile se multiplică.

Riscul bancar nu are o definiție precisă. L. Roxin (1997, pag. 11) susține că riscul bancar reprezintă valoare la momentul actual al pierderilor sau a cheltuielilor suplimentare suportate de instituția bancară respectivă. I. Predescu (2005, pag. 64) afirmă următorul lucru legat de riscul bancar, acesta este un fenomen care se regăsește în ansamblul sferei de activitate a instituțiilor bancare și care reprezintă posibilitatea apariției unor pierderi sau care poate influența nivelul profitului obținut.

N. Dardac (2005, pag. 76) apreciază ca apariția riscurilor se datorează următorilor factorii:

factori de natură internă (endogenă): structura organizatorică a băncii poate realiza unele operațiuni ineficiente sau o slabă coordonare rezultând pierderi în urma apariției riscurilor; produsele bancare generează riscuri în urma modificării cererii datorită produselor și a serviciilor mai performante apărute sau a extinderii pe toate segmentele de piață a activității desfășurate de societatea bancară; resursele umane pot crea riscuri datorită migrării personalului la societățile bancare concurente sau a pregătirii necorespunzătoare.

factori de natură externă (exogenă): piața bancară produce riscuri în urma apariție, dispariției sau a fuzionării unor competitorii; mediul economic poate genera riscuri în urma evoluției inflației, a cursului de schimb; mediul legislativ determină riscuri în urma actelor normative adoptate în legislația financiar-bancară; mediul social produce riscuri în urma schimbării de gusturi a consumatorilor care doresc calitate și promptitudine; mediul tehnologic se manifestă odată cu apariția noilor tehnologii; mediul politic determină apariția riscului prin schimbarea organismelor puterii, serviciul datoriei externe.

Potrivit lui M. Stoica (1999, pag. 136) riscurile sunt clasificate in funcție de activitățile bancare în trei categorii:

riscuri financiare;

riscuri comerciale;

riscuri de mediu.

Riscurile financiare sunt formate din riscul de credit, cel de lichiditate, riscul de capital, riscul de rata dobânzii și de schimb valutar. Conform lui L. Roxin (1997, pag. 23), la riscurile financiare condițiile de apariție au la bază un complex de factori, care depind în mare măsură de: modificări în organizarea băncii, evoluția economiei, condițiile politice și economice, iar acestea se produc în urma diminuării profitului și a veniturilor acționarilor sau, în ultimă instanță, banca respectivă va ieși de pe piață, prin declararea falimentului sau prin preluarea acesteia de o bancă mai puternică.

În opinia lui N. Dardac (2005, pag 159), riscul de credit este riscul care apare în urma nerealizării profitului estimat sau înregistrării de pierderi, cauzate de degradarea situației financiare a debitorului, nemaiputând să își îndeplinească obiectivele contractuale. Pierderea pe care banca o înregistrează poate fi de doua feluri: totală sau parțială. Cauzele sunt multiple: nerambursarea creditului sau a dobânzii, sau rambursarea parțială a acestora. Riscul de credit este direct proporțional cu numărul de clienți, cu nivelul ratei dobânzii și cu volumul creditelor acordate.

Riscurile comerciale apar în urma incapacității de adaptare a băncilor la produsele, piețele și situațiile noi. Se pot distinge următoarele tipuri de riscuri: riscul de țară sau de imagine comercială.

Riscurile de mediu reprezintă acele riscuri care nu pot fi controlate de bancă, dar care au o influență negativă asupra ei. Aici se regăsesc: riscul de țară, riscul competițional și cel de deficit.

Banca Națională a României clasifică riscurile astfel: riscul de credit reprezintă refuzul sau incapacitatea debitorului de a rambursa împrumutul; riscul de țară este corelat cu riscul de credit și este determinat de unele condiții politice, sociale sau economice ale țării originare debitorului; riscul de transfer este componenta riscului de țară și apare la împrumuturile în valută; riscul de piață se datorează fluctuațiilor ratei dobânzii, cursului valutar și a fluctuațiilor prețurilor pe piață, determinând pierderi sau realizarea unor profituri efective mai mici decât cele estimate; riscul operațional este determinat de factori interni (personal nepregătit corespunzător și a sistemelor necorespunzătoare) sau cei externi (schimbări politice sau în mediul bancar) care duc la înregistrarea unor pierderi, riscul juridic este reprezentat de aplicarea incorectă sau neaplicarea normelor și a dispozițiilor legale și contractuale, riscul reputațional este determinat de lipsa de încredere a publicului în societățile bancare.

Conform lui R. Heteș-Gavra (2009, pag. 205) riscul de credit se clasifică în funcție de tipul de credit acordat în:

risc de pierdere care derivă din portofoliul de titluri al băncii, banca își asumă riscul de neplată al cuponului sau valoarea de răscumpărare a emitentului;

riscul de pierdere care derivă din portofoliul de credite al băncii, banca își asumă riscul de nerambursare a creditului în urma scăderii vânzărilor debitorului;

riscul aferent activității extrabilanțiere, banca își asumă riscul, din partea contrapartidei, de a nu plăti periodic fuxul de dobândă.

Se recomandă o gestionare atentă a riscului de credit, pentru a se limita pierderile rezultate în urma neplăți la scadență a creditelor sau neplata dobânzilor. În accepțiunea lui A. Murray (1998, pag. 157) scăderea riscului se poate realiza prin divizarea și limitarea riscurilor, pentru a se putea aprecia capacitatea de rambursare a debitorului și constituirii garanțiilor, dar și prin analiza portofoliului de credite, constituirea fondului pentru riscuri și constituirea unor provizioane.

L. Roxin (1997, pag. 23) definește primele metode de gestionare a riscurilor astfel: divizarea riscurilor reprezintă disiparea riscurilor, reducând considerabil probabilitatea de apariție a pierderilor mari suferite de bancă, iar constituirea garanțiilor reprezintă bunurile aduse gaj de împrumutat.

Pentru a preveni riscurile, băncile trebuie să dispună de o organigramă special creată cu compartimente atribuite monitorizării riscului bancar și să aibă un sistem de norme și proceduri proprii pentru evitarea sau minimizarea acestora.

Structura organizatorică a unei instituției de credit permite informarea conducerii cu privire la riscurile aferente funcționării și activității instituției de credit, a politicilor și strategiilor stabilite și transmiterea informațiilor structurilor direct interesate.

Obiectivele care trebuie urmărite pentru a gestiona riscul sunt o continuitate a activității instituției bancare, controlul intern extins pentru a supraveghea mai bine riscul și întocmirea unui portofoliu de activități. Buna gestionare a riscurilor este strâns corelată cu fiecare categorie de risc, deoarece metodele de gestionare sunt diferite în funcție de clasele riscurilor.

În concluzie, băncile evaluează periodic riscurile aferente împrumuturilor produse în urma creditelor neperformante pentru a proteja depozitele existente în băncii ale deponenților, impunând propriile norme și măsuri prudențiale pe lângă cele impuse de Banca Națională. Pentru a minimiza riscurile aferente portofoliului de credite, calitatea acestuia este monitorizată printr-un audit periodic, conform R. Heteș-Gavra (2009, pag. 206).

Auditul periodic mai permite și atingerea altor probleme pe lângă cea de a reduce pierderile cum ar fi: asigură o aplicare cât mai uniformă a documentației de creditare, managementul băncii este informat în ceea ce privește portofoliul de credite, se poate realiza monitorizarea ofițerilor răspunzători de creditele neperformante, atunci când nu au încercat prevenirea acestora și verificarea ca politica, normele și reglementările băncii să fie respectate.

Managerii bănciilor cât și analiști financiari au concluzionat că principala sursă de generare a pierderilor în cadrul unei bănci rămâne activitatea de creditare. În primul rând soluția evitării riscului de creditare rămâne una internă, prin analiza cu o rigoare crescută a dosarelor depuse, aprecierea internă a calității clienților și stabilirea unei marje a dobânzilor practicate care să asigure un oarecare confort. Aceste metode ar trebui sa ofere o soluție pentru minimizarea riscului de creditare, fiind evident faptul că eliminarea acestuia este imposibilă.

Studiu de caz – politica de creditare a IMM-urilor în practica OTP Bank

Perspectivă asupra activității OTP Bank

OTP Bank România face parte din OTP Group, un important grup financiar din Europa Centrală și de Est, deținând operațiuni în țări precum Rusia, Ucraina, Serbia, Muntenegru, Croația, Ungaria, Bulgaria și România. Este prezentă din 2004 pe piața bancară locală, cu un obiectiv precis de a deveni o bancă universal puternică atât pe sectorul retail cât și pe cel corporate. Acțiunile întreprinse de-a lungul celor noua ani de când se află pe piața financiară din România, OTP Bank România și-a construit drumul spre obiectivul propus, prin competență și inovație, oferind servicii bancare persoanelor fizice și celor juridice.

Scurt istoric

În 2004 OTP Bank achiziționează 99,99% din RoBank, restul de 0.01% fiind achiziționat de alte companii, membre OTP Group. La sfârșitul trimestrului trei din 2007, activele totale ale OTP Bank România a crescut până la 930.706.800 EUR. În decembrie 2007, au fost deschise 20 de unități teritoriale noi, atingând numărul un număr total de 104 unității teritoriale.

Anul 2008, a fost primul an în care OTP Group România a înregistrat profit, având o creștere a câștigului operațional de 65,5% fața de 2007. 2009 a fost cel de-al doilea an profitabil, înregistrând un profit de 4,2 milioane EUR, după impozitare.

În urma profiturilor obținute au fost lansate noi produse și servicii:

serviciul Direct Debit Interbancar;

depozitul la termen, cu maturitate flexibilă;

depozitul pentru pensionari;

certificatul de depozit nominativ cu discount.

În 2011 a fost lansat OTP Mentor, un program de consultanță financiar, creat pentru ajutare celor care doresc sa își folosească resursele financiare la potențialul lor maxim. Din mai 2012 clienții persoane fizice beneficiază de servicii precum Alertă Scadență Depozite și Alerte SMS, prin care primesc informații cu privire la situația depozitelor din cadrul serviciului OTP Direkt. Tot în luna mai a aceluiași an, clienții persoane juridice beneficiază de operațiunile e-commerce din cadrul serviciului „acceptare la plată a cardurilor”. Acest serviciu se adresează firmelor care comercializează produse și servicii pe internet, dar și instituțiilor locale, pentru a putea încasa impozitele și taxele locale on-line.

Parte a unui grup inovator, în premieră, OTP Bank a lansat pe piața din România, primul card co-branded – OTP MOL cu respectiva rețea de benzinării, VISA Clasic Transparent – un card cu un design unic și în urma colaborării cu OTP Asset Management pachete inovatoare de economii – OTP Premium Duo și OTP Premium Wise.

OTP Bank oferă pachete de servicii asociate produselor, domeniu în care OTP Bank este lider în Ungaria cu o cotă de piață de 50% pe servicii Call Center, 70% pe Mobile Banking și 70% pe Internet Banking.

Companii membre ale OTP Bank România

OTP Asset Management România, funcțională din 2008, coordonează în prezent patru fonduri deschise de investiții:

OTP Euro Bond;

OTP Obligațiuni;

OTP AvantisRO;

OTP ComodisRO.

Și alte două fonduri închise de investiții cu capital garantat:

OTP WiseRO;

OTP Green Energy.

Se află pe poziția a cincea, în privința activelor pe care le are în administrare și continua să își mențină poziția prin lansarea unor noi produse și o creștere rapidă a activelor. În 2012, OTP Asset Management România a obținut poziția de lider la trei categorii, la fondurile deschise orientate către instrumente cu venit fix (piața monetară și obligațiuni), astfel OTP Obligațiuni, OTP ComodisRO și OTP Euro Bond s-au situat pe primele locuri la categoriile corespondente.

OTP Consulting România a fost înființată de OTP Bank România în colaborare cu OTP Hungaro Projekt, compania de consultanță din Ungaria. Oferă o gamă largă de servicii, printre care training-uri și asistență tehnică,servicii de consultanță în conceperea de proiecte și servicii de management al proiectelor.

La finalul anului 2012 au înregistrat o creștere de 52% în comparație cu anul 2011 și în același an au fost implementate proiecte importante, cum ar fi: Managementul Proiectului “Reabilitarea, modernizarea si dotarea Liceelor “Marton Aron” și “Segito Maria” din Miercurea Ciuc”, proiectul ”Reabilitarea alimentării cu apă potabilă și canalizarea, reabilitarea drumurilor comunale, construcția unei grădinițe si înființarea unui centru pentru cultură si moștenire naturală” pentru Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ADI BOGAT. În 2012, OTP Consulting acoperea cu proiecte 16 județe de la doar două județe din România în 2007, semnând în cursul anului 55 de noi proiecte.

OTP Broker de Intermedieri Financiare, s-a lansat în iulie 2007. Echipa este formată din consultanți financiari care promovează și intermediază vânzări de produse și servicii bancare.

În urma creării forței de vânzări mobile la nivel național, a unei scheme de comisioane pe niveluri diferite pentru a crește rezultatele în vânzări, intermediarii financiari au reușit să intermedieze noi produse și servicii persoanelor fizice și juridice, contribuind astfel la profitul înregistrat de companie în anul 2010.

OTP Leasing România oferă produse de leasing pentru mașini și echipamente și a intrat pe piața din România în august 2007. Acționarii majoritari sunt Merkantil Bank Ungaria care dețin 99.99998673% din acțiuni și OTP Bank România care deține restul de 0.0001327% din acțiuni. Produsele oferite de OTP Leasing România se adresează întregii piețe și se diferențiază prin rate transparent ale dobânzilor, aprobare rapidă a cererilor, dar și servicii post-vânzare bune calitativ.

Viziune, valori, misiune

Viziunea OTP Bank România este de a fi recunoscuți ca partener puternic, profitabil și unul stabil în servicii financiare medii, un partener care crește în mod dinamic și care se implica în programe de responsabilitate socială.

Valorile prin care OTP Group România oferă printre cele mai apreciate produse și servicii financiare sunt:

transparență, furnizorii sunt selectați cu imparțialitate, clienții sunt informați pentru a fi ajutați în alegerea celor mai bune decizii aferente nevoilor dar și intereselor financiare;

orientarea spre clienți, se acordă atenție cuvenită clienților, pentru satisfacerea cât mai bună a clienților se depun toate eforturile și întotdeauna sunt informații asupra produselor și serviciilor oferite de către OTP Bank;

respect, confidențialitatea informaților obținute, cu privire la clienți și companii, sunt protejate, cât și bunurile aferente și se realizează o comunicare cât mai bună cu furnizorii pentru a se implementa cele mai inovatoare procese;

încrederea este câștigată printr-un comportament care confirmă reputația băncii;

reciprocitate, cererile clienților sunt ascultate și transformat în produse și servicii, este promovată cooperarea cu furnizorii, pentru ca aceștia să poată genera valoare;

libertate, relațiile bancă-clienții se realizează într-o manieră liberă, fără a se crea temeri față de cei puternici sau aroganță față de cei mai slabi.

Misiunea pe care ei vor să o îndeplinească se realizează prin oferirea unei game complete de servicii financiare la cea mai bună calitate, printr-o operare transparentă și o cultivare activă a inovației.

Angajații dau valoare companie și participă la succesul acesteia, fiind și ei responsabili pentru îndeplinirea misiuni. OTP Bank recunoaște motivarea, calitatea și performanța ca principali factori în atingerea succesului.

Activitatea OTP Bank și politica privind creditarea IMM-urilor

Prezentarea de ansamblu a sectorului IMM-urilor din România

"Categoria Întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro și/sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 2003/361/CE1 ).

IMM-urile reprezintă o sursă de inovare, abilități antreprenoriale și creare a locurilor de muncă.

Întreprinderile mici și mijlocii au un impact mai mic asupra economiei din România decât media UE, acestea oferind aproximativ 13% din valoarea adăugată a economiei și 23% din locurile de muncă aferente sectorului privat. Cel mai dezvoltat sector al IMM-urilor, îl reprezintă cel al prestării de servicii, fiind axați pe activități cu un grad scăzut de cunoștințe (comerțul cu amănuntul și cu ridicata, agenții de turism, transport rutier și servicii de curierat, servicii de închiriere și leasing).

Densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori reflectă diferențele acumulate în timp între regiunile României la nivelul anteprenorial al mediului de afaceri. Cele 6 regiuni de dezvoltare ale României prezintă mari diferențe între valoriile densității IMM-urilor.

Regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat este regiunea București-Ilfov, generat și de oportunitățile oferite de capitală, cu puțin peste 50 de IMM-uri/1000 de locuitori, fiind mai mare și decât media europeană (42).

Următoarele regiune se situează la jumătate din valoarea regiunii București-Ilfov, regiunea Nord-Vest (peste 24 IMM/1000 loc.), regiunea Centru (aproximativ 23 IMM/1000 loc.) și regiunea Vest (23,5 IMM/1000 loc.), sau chiar la o treime, regiunea Nord-Est (puțin peste 15 IMM/ 1000 loc.) și regiunea Sud-Vest ( aproximativ 17 IMM/ 1000 loc.).

Superioritatea regiunii București-Ilfov este dată de dezvoltarea economico-financiară a capitalei, cu domeniile preponderente în activitățiile din servicii și mai puțin în sectorul industrial, acolo unde productivitatea muncii este de obicei mai scăzută.

Evoluția sectorului IMM-urilor în perioada crizei financiare și economice

În analiza IMM-urilor făcută pe perioada crizei financiare și economice se observă că evoluția demografică a lor a fost influențată nu numai de criza aferentă, dar și de modificările făcute de Guvern, în regimul fiscal, ca măsuri de neutralizare a crizei. Așa cum mediul de afaceri le-a perceput ca fiind împovaratoare, acestea au dus la încetarea activității a numeroase firme și au influențat negative inițiativele anteprenoriale.

Aceste măsuri se caracterizează prin:

introducerea impozitului minim pe profit;

creșterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat;

diferențele de reevaluare a amortizarilor și al TVA-ului.

Efectele acestor măsuri se pot observa în evoluțiile prezentate în tabelul nr. 1, datele reflectând suspendarile, înmatriculările, dizolvările și radierile, publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Tabel nr.1 – Numărul total de înmatriculări, suspendări, dizolvări și radieri în perioada crizei

Sursa: Statistici ONRC, 2008-2012

În perioada crizei financiare și economice, numărul radierilor a atins un nivel istoric (anul 2010) de 171.146. În acel an radierile au înregistrat o creștere de 127.433 în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 291,52 puncte procentuale față de anul 2009. Acest lucru se datorează suspendarilor de activitate a 134.441 de firme, în anul 2009, rezultat al implementării Ordonanței de Urgență nr. 34/2009. În același an s-a înregistrat și un număr mare de dizolvări, acestea având o creștere de 26.343 în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 700,14 puncte procentuale față de anul precedent, reprezentând o creștere de aproximativ 8 ori. Momentul crizei și efectele asupra IMM-urilor ar putea avea și o conotați pozitivă, eliminarea firmelor neviabile și a celor inactive economic, din mediul de afaceri și menținerea acelora care au prezentat un potențial de competitivitate

Însă prelungirea în anii următori a menținerii unui nivel ridicat al radierilor înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, a afectat puternic sectorul IMM-urilor în dimensiuni și potențial anteprenorial. Efectele pe termen lung al acestui fenomen înregistrat în perioada crizei financiare și economice se traduc prin pierderea locurilor de muncă și diminuarea populației de întreprinderi din România.

Totuși aceste constatări pot fi evidențiate mai bine de înmatriculările noilor agenți economici efectuate în acești anii. Astfel, anul 2009 a înregistrat o scădere la 111.832 de agenți economici noi înmatriculați, față de anul 2007 care a înregistrat până la 142.000 și anul 2008 cu aproximativ 145.000. După perioada nefastă înregistrată în anul 2009, înmatriculăriile de noi agenți economici au început să se redreseze, acestea înregistrând ușoare creșteri în 2010 și 2011 (119.048, respectiv 132.069), fără a mai atinge nivelul înregistrat în anii 2007, 2008. În anul 2012 înmatriculările înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului au înregistrat o ușoară scădere (125.603), menținând însă un nivel superior anului 2009.

Evaluând variațiile anuale ale înmatriculărilor și cumulul suspendărilor, dizolvărilor și a radierilor, se constată că în anul 2008 la patru întreprinderi înmatriculate, una singură își încheia activitatea, pe când în anii 2009 și 2010, la fiecare firmă nou înfințată dispărea două, iar în ultimii doi anii analizați se ajunge la un echilibru, înmatricularea unui agent economic nou, era urmată de sistarea altuia existent pe piață.

Criza financiară și economică instalată în mediul de afaceri românesc a infuențat negativ evoluția demografică a agenților economici în perioada 2009-2012, raportul înmatriculari-suspendari, dizolvari și radieri modificându-se substanțial.

Firmele care au fost închise definitive sau au avut activitatea suspendată temporar în perioada 2009-2012 au atins aproximativ numărul de 360.000. La Registrul Comerțului, doar în anul 2010, au fost înregistrate 171.146 de radieri ale IMM-urilor.

În anul 2013 și 2014, datele înregistrate la Registrul Comerțului au fost în limitele normale, înmatriculările de noi firme trecând ușor peste valoarea de 150.000, iar cumulul suspendărilor, dizolvărilor și a radierilor nu a depășit valoarea de 70.000. Evaluând cifrele celor doi ani, la două firme nou înmatriculate dispărea una, sectorul IMM-urilor prezentând o ușoară creștere, ceea ce reprezintă o stabilitate, dar încă departe de valorile din 2008, cele dinainte de criza financiară și economică.

Programe de creditare și susținere a IMM-urilor

IMM-urile din România sunt sprijinite financiar cu ajutor nerambursabil pentru propria dezvoltare, alocat din Fondurile Structurale și de Coeziune sau de la bugetul de stat, fonduri și mecanisme de garantare, capitalizate de Guvernul României.

Majoritatea IMM-urilor sunt percepute cu un grad ridicat de risc, rata medie a creditelor neperformante ajungând la aproximativ 25% în rândul IMM-urilor, considerabil mai ridicată comparativ cu cea a întreprinderilor mijlocii (sub 5%). Fără prezentarea unor garanții sau ajutorul unor colaterale, împrumuturile IMM-urilor este scăzută și din cauză crizei.

Operaționalizarea Fondului Român de Contragarantare a dus la o îmbunătățire a sistemului de garantare pentru IMM-uri, în privința creditelor, realizând astfel o reducere semnificativă a costurilor și o crestere a gradului de expunere a garanțiilor disponibile. Aproape 20.000 de firme au beneficiat de produsele de garantare și aproximativ 170.000 de locuri de muncă au putut fi menținute în anul 2012.

Guvernul României a aprobat programul „Small Buniness Support”, prin care IMM-urile au un contact mai facil pentru accesarea serviciilor de consultanță în afaceri, acest lucru realizându-se cu sprijinul consultanților locali și a experților internaționali. Scopul programul este acela de a ajuta dezvoltarea a 500 de IMM-uri din România, prin care să se realizeze noi locuri de muncă. Acest lucru se poate realiza prin dezvoltarea capacității instituționale a IMM-urilor respective, dar și prin valorificarea relațiilor existente cu instituțile financiare partenere și a altor finanțatori românii care să sprijine pe termenlung sectorul IMM-urilor.

Programul acesta se derulează din 1993, finanțarea fiind făcută de donatori din țări precum: Austria, Canada, Japonia și Uniunea Europeană. Sumele primite se adună la aproximatin nouă milioane de euro.

Unul din programele pe care OTP Bank le oferă pentru sprijinirea IMM-urilor îl reprezintă Programul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, în colaborare cu Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Exceptând comisioanele, dobânziile și spezele bancare sumele garantate de FNGCIMM au o valoare de aproximativ 50% din valoarea finanțării. Costurile acestor tipuri de credite sunt dobândă ROBOR 3M + 3,1% și comisionul de acordare de 0,4%.

Durata acordării creditelor este de 24 de luni, cu variantă posibilă de prelungire de cel mult 12 luni.

Avantajele acestui tip de credite oferite de OTP Bank sunt acelea că IMM-ul respectiv poate finanța cheltuielile aferente unor proiecte noi, sau chiar cheltuielile de proiectare. Tipurile de credite oferite în urma acestei colaborări sunt următoarele:

credite de investiții;

linii de credit;

credite pentru finanțarea activității curente;

facilități de credit multivalută/multiprodus.

Procedura de acordare a creditelor în practica OTP Bank

Etapele acordării unui credit, informarea și documentarea

Etapele pe care OTP Bank le urmează pentru a acorda un credit IMM-urilor pentru finanțarea activității curente sunt următoarele:

întâlnirea cu clientul pentru a se identifica nevoia și a se stabili suma necesară;

întocmirea dosarului de creditare, această etapă constă în colectarea actelor necesare;

evaluarea garanției pe care respectivul IMM o prezintă;

vizitarea punctului său de lucru;

analiza ofertei și prezentarea acesteia;

semnarea contractului de credit, după ce părțile au ajuns la un acord, și,

dispursarea creditului aferent.

Documentele necesare acordării unui credit de către OTP Bank diferă în funcție de mai multe criterii, printre care se numără cea a naturii și a complexității afacerii creditate, dar și de categoria clienților creditați.

În conformitate cu Norma internă nr. 11/2013 a OTP Bank România, documentele generale necesare contractării unui credit pentru finanțarea activității unui IMM sunt urmatoarele:

cerere de credit și ștampilată în original de persoanele împuternicite să angajeze societatea (Anexa 1);

certificat de atestare fiscală valid la data depunerii cererii de credit la OTP Bank;

certificat constator emis de Registrul Comerțului nu mai târziu de 30 de zile de la data depunerii de credit la OTP Bank;

aprobarea legală privind încheierea creditului, indicarea tipului de facilitate, perioada de creditare, tipul de garanții aferente și menționarea expresă a persoanelor împuternicite să angajeze societatea în relația cu OTP Bank, în legătură cu negocierea, încheierea, semnarea, derularea contractului de credit și a contractului de garanție, a tuturor actelor adiționale la acestea, precum și a oricăror documente necesare în realizarea obiectivului respectivei hotărâri;

ultimele două bilanțuri înregistrate la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, împreună cu balanțele de verificare aferente, atât pentru perioada curentă, cât și pentru perioadele precedente raportate, conturile de profit și pierdere, împreună cu toate anexele aferente;

ultima balanță de verificare închieiată, nu mai veche de două luni, semnată și stampilată de persoanele împuternicite;

orice alte documente solicitate de bancă dacă este cazul.

La sediul băncii se vor completa cererea de credit, beneficiarul real și dacă este cazul, IMM-ul neavând cont deschis la OTP Bank, formularele de deschidere de cont, pentru a putea fi analizate.

Analiza activității clienților

Analiza efectuată de ofițerul de credite în vederea acordării unui credit se face prin prisma mai multor aspecte, atât financiare cât și nefinanciare. OTP Bank evaluează riscul aferent creditării, cercetează motivul creditării și sursele de rambursare de care dispune IMM-ul respectiv. Rambursarea sumei împrumutate și a dobânziilor aferente depind de o serie de factori endogeni și exogeni, pe care ofițerul de credit trebuie să îi identifice și evalueze într-un mod cât mai bun.

Analiza economico-financiară stabilește situația economico-financiară a IMM-ului respectiv, indispensabilă în luarea decizie de acordare sau nu a creditului solicitat. Aceasta se realizează în urma analizei documentelor de sinteză contabilă (bilanțul, contul de profit și pierdere, etc.), precum și a fluxurilor de lichidități pentru perioada imediat următoare.

În conformitate cu Procedura de creditare nr. 1256/2011 OTP Bank România, analiza economico-financiară se realizează astfel:

analiza bilanțului contabil, se examinează bilanțurile și situațiile financiare a ultimilor 2 ani consecutivi (3 exerciții anterioare) și ultima balanță de verificare, se analizează imobilizările corporale și necorporale, decontările și datoriile față de terți;

analiza contului de profit și pierdere, se analizează profitul obținut și repartizarea profitului net sau pierderea înregistrată și recuperarea acesteia;

analiza fluxurilor de fonduri din perioadele precedente, ajută la înțelegerea modului de formare și utilizare a fondurilor;

analiza fluxurilor de lichidități din perioada următoare, pe baza rezultatelor obținute de IMM-ul analizat, se realizează evaluarea și se poate preconiza posibilitatea acestuia de a genera lichidității și capacitatea de a-și onora obligațiile.

OTP Bank analizează situația bonității IMM-urilor pe baza unor indicatori calculați cu ajutorul datelor luate din bilanțul contabil și contul de profit și pierdere. Cei mai importanți indicatori, reflectați in fișa scoring realizată de ofițerul de credite sunt: lichiditate curentă, solvabilitatea, gradul de îndatorare, randamentul activelor, rentabilitatea financiară, acoperirea dobânzii și garanțiile.

Lichiditatea curentă, reflectă posibilitatea de a-și stinge integral și la termen obligațiile de plată (capacitatea de plată):

Lichiditatea curentă = * 100 (3.1)

Lichiditatea curentă cuprinsă între 120% – 200% reflectă o situație favorabilă, deoarece pe termen scurt, IMM-ul respectiv are capacitatea de a-și achita datoriile pe termen scurt, datorită faptului ca activele circulante sunt mai mari decât obligațiile pe termen scurt.

Solvabilitatea, reprezintă capacitatea IMM-ul de a plăti ratele la scadență:

Solvabilitatea = * 100 (3.2)

Indicatorul acesta cuprins între 150% – 300% reflectă o situație favorabilă, deoarece IMM-ul respectiv are suma activelor sale mai mare sau egală cu totalul pasivelor.

Gradul de îndatorare, reflectă gradul IMM-ului de a-și acoperi datoriile totale din activele de care dispune:

Gradul de îndatorare = * 100 (3.3)

Valoriile mai mari de 150% arată o situație optimă, iar cele mai mici de 100% o situație critică.

Randamentul activelor, reprezintă gradul de eficacitate al utilizării activelor IMM-ului.

Randamentul activelor = * 100 (3.4)

Valoriile care depașesc valoarea de 10% ne arată o situație optimă, iar cele care au valorii mai scăzute de 5% prezintă o situație critică.

Rentabilitatea financiară, măsoară eficiența afacerii IMM-urilor analizate.

Rentabilitatea financiară = * 100 (3.5)

Valoriile optime sunt cele care depășesc 50%, iar cele care au valorii mai mici de 50% prezintă o situație critică.

Acoperirea dobânziilor, reflectă capacitatea IMM-ului de acoperire a costurilor împrumuturilor procurate din rezultatul generat de acesta.

Acoperire al dobânzii = * 100 (3.6)

Situația optimă a acestui indicator o reprezintă valoriile care depășesc 100%, iar situația critică este reprezentată de valoriile mai mici de 60%.

Garanțiile bancare se impart în trei categorii:

garanții reale;

garanții personale, și,

alte garanții.

Garanțiile reale oferă băncii creditoare o garanție prin angajarea unei obligații asupra unui bun al debitorului în scopul executării acestuia. Acest bun este protejat de la urmărirea altor creditori.

Garanțiile reale îi oferă băncii creditoare drepturile:

dreptul de urmărire, banca poate urmării bunul oferit garanție în mâinele oricui s-ar afla, în limita satisfacerii creanței aferente;

dreptul de preferință, în cazul unei executării silite, banca este prima care își va satisface nevoia, din valoarea bunului oferit garanție, și numai ceea ce este în plus va putea fi destinat creditorilor rămași;

În practică, garanțiile reale utilizate sunt:

garanții reale mobiliare (gajul),

garanții reale imobiliare (ipoteca).

Gajul reprezintă o garanție reală care realizează încredințarea bunul oferit gaj unei terțe persoane. După restituirea integrală a datoriei către bancă, debitorul poate solicita restituirea bunul gajat. Bunurile oferite gaj trebuie să îndeplinească condițiile de valabilitate, iar dacă acestea prezintă un grad mare de lichiditate (bijuterii, pietre prețioase etc.), ele vor trebui supuse expertizei.

Gajul fără deposedare este utilizat în cazul bunurilor care fac parte din categoria produselor solului, produselor aflate în curs de fabricație sau produselor finite, care îndeplinesc condițiile:

să se afle în proprietatea debitorului;

să există posibilitatea obțineri acestora;

să existe o piață de valorificare.

În cadrul OTP Bank, gajarea bunurilor, indiferent dacă se face cu deposedare sau nu, trebuie concretizat printr-un contract încheiat, separat de contractul de credit.

Ipoteca reprezintă o garanție reală imobiliară, care îi conferă băncii dreptul de a-și recupera integral sau parțial suma împrumutată și dobânda aferentă, în cazul nerambursări la scadență a creditului. Creanța se recuperează prin scoaterea garanției imobiliare la vânzare silită.

Obiectul ipotecii îl constituie doar bunuri imobile (clădiri, terenuri care se afla în circuitul civil) cu proprietari persoanele care le aduc în garanție și sunt libere de acțiuni.

Banca verifică dacă bunurile aduse ca ipotecă îndeplinesc următoarele condiții, înainte de a încheia contractul de ipotecă:

să poată fi vândute ușor;

să fie amplasate în zone de interes, pentru a prezenta un interes cât mai mare potențialilor cumparători;

capacitatea de exercițiu a celui care constituie ipoteca sa fie deplină;

să fie asigurate în prealabil de o societate de asigurări autorizată și agreată de OTP Bank;

să fi fost evaluate de către un expert agreat de OTP Bank.

Ipoteca se stinge o dată cu efectuare plății ultimei scadențe a creditului la care s-a făcut garantarea prin ea, sau în cazul renunțării prin prescripție a creditorului la ipotecă.

În activitatea sa de creditare, OTP Bank, urmărește bunurile afectate de garanțiile reale (mobile sau imobile), sau persoanele care și-au asumat efectuarea plății în pofida debitorului.

Garanțiile personale reprezintă un mijloc juridic prin care se realizează garantarea obligațiilor debitorul prin care se angajează ca o terță persoană (fizică sau juridică) , să plătească datoria acestuia în cazul în care nu plătește el însuși suma datorată și dobănda aferentă.

Garanțiile personale se împart în două categorii:

fidejusiunea;

cauțiunea bancară.

Fidejusiunea este utilizată doar în cazul în care, pe baza contractului de credit încheiat anterior, fidejusorul își asumă obligația de a garanta datoriile debitorul cu patrimoniul său. Acesta trebuie să fie persoană fizică sau juridică constituită legal, să fie solvabil și să dispună de un patrimoniu care să poată acoperi toate creanțele debitorului în caz de executare silită.

Cauțiunea bancară este reprezentată de regulă printr-o scrisoare de garanție bancară care va conține obligatoriu denumirea și sediul băncii și a persoanei garantate, denumirea beneficiarului cauțiunii respective, valoarea cauțiunii, termenul de plată și cel de valabilitate.

Scrisorile de garanție pot avea multiple destinații, cum ar fi: aprovizionare cu materii prime, garantarea unui credit, participarea la licitații, constituirea unui acreditiv etc.

Etapele parcurse pentru elibrarea unei scrisori de garanții sunt asemănătoare cu cele parcurse pentru acordarea unui credit, urmărindu-se: credibilitatea debitorului, reputația acestuia pe piață, afacerea derulată și garanțiile prezentate.

Prin alte garanții se înțelege un set de elemente percepute pentru un credit, cum ar fi: biletele de ordin, gajarea cambiilor și a activelor necorporale, gajarea acțiunilor și obligațiunilor. Titlurile de credit nu oferă drept de preferință la executare, ele reprezentând o simplă garanție personală a garantului, dar dacă acestea sunt avalizate de o persoană solvabilă, ele oferă o garanție reală.

În practica OTP Bank, creditele acordate și dobânzile aferente trebuie acoperite integral de către garanțiile asiguratorii. La IMM-uri, în garanția creditelor, valoarea bunurilor corporale și necorporale se determină cu ajutorul aplicării unui coeficient determinat în funcție de mărimeae riscului în valorificarea acestora, conform tabelului nr. 2.

Tabel nr. 2 – Coeficienții de ajustare a valorii garanțiilor

Sursa: norma metodologică nr. 31/2012 OTP Bank România

Creditele nu pot fi aprobate doar pe baza faptului că bunurile aduse drept garanție sunt ușor vandabile, IMM-urile trebuie să treacă și de analiza financiară, iar planul său de afaceri trebuie să prezinte capacitatea de rambursare a sumei împrumutate și a dobânzilor aferente din lichiditățile generate de activitatea economică întreprinsă.

Înaintea acordării împrumutului, cât și pe perioada de creditare, OTP Bank are obligația verificări scriptice, a existenței faptice, dar și a conservării valorii garanțiilor bunurilor acceptate drept garanție.

Tabel nr. 3 – Analiza indicatorilor cantitativi

Sursa: norma metodologică nr. 31/2012 OTP Bank România

Analiza nefianciară stabilește nivelul de încredere al principalilor asociați și colaboratori ai IMM-ului, precum și reputația acestui IMM. Această analiză vizează și sectorul de activitate în care IMM-ul își desfășoară activitatea, amplasarea sediului, vechimea acestuia, dar și dependența acestuia de importuri, respctiv exporturi. Factorii analizați pot fi împarțiți în 2 categori:

interni, oferă o imagine de ansamblu a IMM-ului analizat (sediul, număr de angajați, vechimea acestuia, calitatea acționariatului)

externi, se referă la factorii din exterior, dar care într-o anumită măsură influnțează capacitatea de plată a creditului (economici, juridici, demografici, socio-culturali, naturali).

Tabel nr. 4 – Analiza indicatorilor calitativi

Sursa: norma metodologică nr. 31/2012 OTP Bank România

Ofițerul de credite va analiza condițiile enunțate mai sus și cu ajutorul metodei scoring va întocmi punctajul obținut de IMM-ul care solicită un credit. În urma notei obținute acesta va fi clasificat în una din categoriile de risc:

clasa A – performanțe financiare foarte bune, care permit achitarea la scadență a ratei și dobânzii aferente

clasa B – performanțe financiare bune, dar perspectiva pe perioadă îndelungată este satisfăcătoare

clasa C – performanțe financiare satisfăcătoare cu tendință de înrăutățire

clasa D – performanțe financiare scăzute

clasa E – performanțe financiare cu pierderi, există perspective clare de viitoare restanțe a plății ratelor.

Tabel nr. 5 – Încadrare pe clase de risc

Sursa: norma metodologică nr. 31/2012 OTP Bank România

După analiza efectuată de ofițerul de credite, informațiile obținute în urma analizei financiare și nefinanciare sunt trimise centralei aflate la București pentru a primi aprobarea finală.

Pe lângă cele două analize enunțate anterior și care sunt și cele mai importante, OTP Bank mai efectuează și analiza profilului de risc și cea a garanțiilor.

Analiza profilului de risc oferă informații referitoare la eventualele întârzieri a plății ratelor scadente, aceste informații fiind obținute de la Centrala Riscului de Credit (CRC) sau Centrala Incidentelor de Plăți (CIP).

Centrala Riscului de Credit este o instituție care se ocupă cu colectarea, stocare și centralizarea informațiilor declarate de instituțile de credit și instituțiile nebancare înregistrate la Registrul special din România, în legătură cu debitorii beneficiari de împrumuturi sau în cazul fraudelor cu carduri.

Centrala Incidentelor de Plăți este organizată în: Fișierul național de incidente de plăți (FNIP) și Fișierul național al persoanelor cu risc (FNPR). CIP reprezintă o instituție care se ocupă cu colectarea, stocarea și centralizarea informațiilor legate de incidențele de plăți ale titularilor de cont cu instrumente financiare (cambii, cecuri și bilete la ordin).

Negocierea și aprobarea creditului

Înainte de negocierea propriu-zisă a creditului, IMM-ul care își dorește creditul respectiv, trebuie să treacă de analiza prezentată anterior. În funcție de activitatea desfășurată, dinamica și nivelul indicatorilor, posibilitățile de rambursare se vor negocia termenii creditului dorit.

Toate datele legate de analiza efectuată se regăsesc în referatul de credit. Acesta conține următoarele elemente:

datele de identificare corespunzătoare IMM-ului;

volumul și destinația creditului solicitat;

volumul propus spre aprobarea al creditului respectiv și condițiile de creditare aferente;

informații cu privire la bonitatea IMM-ului rezultate din analiza documentelor aduse și a scoring-ului obținut;

propunerile legate de modalitățile de efectuare a ratelor lunare, scadența, nivelul ratei dobânzii;

informațiile obținute în urma interogării Centralei Riscului de Credit (dacă s-au înregistrat întârzieri, motivele și perioada în care s-au înregistrat, gradul de risc afferent IMM-ului respective);

garanțiile care vor urma a se constitui;

situațiile în care se află IMM-ul cu terți și litigiile care pot afecta bonitatea acestuia.

După ce toate informațiile au fost prelevate, iar negocierea creditului a fost făcută și s-a ajuns la un acord, creditul urmează a fi aprobat. După aprobare urmează a se întocmi contractele de creditare și garanții.

Tragerea creditului se realizează în conformitate cu Procedura de creditare nr. 1325/2013 OTP Bank România S.A. prin contul curent pentru linii de credit sau prin conturi separate de împrumut.

Monitorizarea derulării creditelor

Monitorizarea derulării creditelor acordate de OTP Bank sectorului de IMM-uri din România există din multiple motive.

Aflarea situației la zi a IMM-ului respectiv, precum și posibilitățile acestuia de a plăti în continuare, sumele datorate băncii; verificarea dacă suma împrumutată a fost folosită în scopul pentru care s-a acordat și confirmarea datelor oferite de persoanele autorizate ale IMM-ului respectiv; descoperirea, dacă este cazul a practicilor neobișnuite utilizate de client sau asigurarea solvabilității IMM-ului, sunt motive clare care arată faptul că, în afară de procesul complex care precede acordarea creditului, cu informarea, documentarea și analiza activității IMM-ului, urmărirea creditului constituie o etapă importantă și absolut necesară în derularea creditului aferent.

Din momentul aprobării și mai apoi al acordării creditului și pâna în momentul rambursării integrale a sumei împrumutate și a datoriilor aferente acestei sume, scopul acestei monitorizări este de a menține pe tot parcursul derulării perioadei de creditare, condițiile inițiale de la acordare. Se face acest lucru pentru a se preveni ca un credit inițial performant să nu devină neperformant, datorită înrăutățirii situație economico-financiară a IMM-ului respectiv.

După acordarea creditului, ofițerul de credite al OTP Bank, verifică lunar situația economico-financiară a IMM-ului respectiv. Acesta are un rol important în alcătuirea dosarului de credit, ajută la analiza dosarului respectiv, precum și la efectuarea expertizelor contabile.

Datorită faptului că ofițerul de credite intră în contact direct cu acționarii IMM-ului (solicitanții împrumutului) este în măsură să anticipeze eventualele probleme.

Din momentul acordării creditului, OTP Bank întreține un contact permanent cu IMM-ul respectiv. Discuțiile telefonice și vizitele periodice la sediul întreprinderii constituie practica urmată de OTP Bank pentru a efectua o monitorizare cât mai prudentă și de a crea, în același timp și o relație bună între bancă și beneficiar.

Monitorizarea IMM-ului respectiv se face prin verificarea contului curent al acestuia și a modalităților de plată practicate. Evoluțiile din contul IMM-ului pot semnala probleme precum încasarea cu întarziere a creanțelor, pierderea unor clienți inportanți sau prezența unor imobilizari prea mari în stocurile aferente IMM-ului.

Studiu de caz privind acordarea unui credit pentru investiții de către OTP Bank

Studiul de caz se referă la contractarea unui credit pentru investiții solicitat de S.C. Camexip S.A. și S.C. NENA-P S.R.L., de la OTP Bank, Sucursala Timișoara.

Valoarea creditului, conform Procedurii de creditare nr. 1256/2011 OTP Bank România, este de până la 90% din valoarea investiție fără TVA.

Perioada de acordare este de maxim 120 de luni (nu va depăși 5 ani în cazul vehiculelor și echipamentelor, 10 ani în cazul construcțiilor și 8 ani în cazul investiților mixte), se poate acorda o perioadă de grație de până la 12 luni pentru plata dobânzii. Principalul va fi achitat în rate a căror frecvență de plată se ca stabili în acord cu cash flow-ul (graficul de rambursare va fi agreat între client și bancă) sau integral la sfârșitul perioadei de creditare în cazul creditelor punte (pentru proiectele pentru care se obțin finanțare din Fondurile Europene).

Garantarea creditului se poate face prin:

ipotecă pe terenuriile finanțate din credit și construcțiile viitoare;

ipotecă pe imobile aflate în proprietatea societății sau a unor terți garanți;

gaj pe echipamente/utilaje finanțate;

garanții emise de Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM)/ EXIMBANK;

ipotecă imobiliară asupra tuturor conturilor curente ale împrumutatului deschise la OTP Bank.

Criteriile de eligibilitate pe care IMM-ul trebuie să le îndeplinească sunt următoarele:

nu figurează în Centrala Incidențelor de Plăți cu incidente majore de plată în ultimele 6 luni și nu se află în interdicția de a emite cecuri;

nu se află pe lista Centralei Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei clasa C, D, E sau X în ultimele 12 luni;

se încadrează în categoria de performanță financiară A, B sau C;

nu se află în proces de reorganizare, dizolvare sau lichidare conform RECOM (site-ul Registrului Comerțului);

nu figurează pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro) cu procese pe rol privind cereri de executare, somații de plată, insolvență, lichidare.

nu are nicio poprire activă.

Solicitantul: S.C. Camexip S.A., este o societate comercială, cu domeniul de activitate fabricarea altor mașini și utilaje specifice. Înfințată în anul 1978, proiectează, execută, livrează, instalează și repară echipamente în toată lumea. Aflat la câțiva km de autostradă, 50 de km de cel mai mare aeroport din România și la doar 300 km de portul Constanța, asigură opțiuni multiple de transport clienților locali, regionali și internaționali.

În urma informațiilor puse la dispoziție de către ofițerul de credite, administratorul State George, este mulțumit de condițiile de creditare propuse de bancă și se trece la întocmirea documentației. Cerearea de credit (Anexa nr. ) este primul lucru completat de acesta, la care se atașează bilanțul contabil (Anexa nr. ) și contul de profit și pierdere (Anexa nr. ) pe anul 2013 și 2014, cu balanța de verificare pe ultimii două luni.

În afară de aceste documente, administratorul S.C. Camexip S.A. trebuie sa mai depună și o declarație pe proprie răspundere, cu privire la faptul că întreprinderea nu înregistrează datorii la bugetul de stat, și;

S.C. NENA-P S.R.L. activează în domeniul producției de mobilier din anul 1992.Produsele oferite în prezent de SC NENA-P SRL se încadrează în categoria mobilierului din PAL melaminat sau MDF.

În concordanță cu cerințele clienților, produsele majoritare sunt cele de natura seturilor de mobilier pentru bucătărie. Produsele sunt realizate exclusiv pe bază de comenzi, având regim de unicate.

Modelele sunt selectate în funcție de solicitările clienților, respectiv de măsurătorile efectuate aferent fiecărei comenzi (măsurători ale spațiului în care mobilierul va fi amplasat).

Întreprinderea prezintă astfel flexibilitate, adaptându-se la solicitările individuale ale clienților atât în materie de dimensiuni, cât și în materie de modele sau funcționalități (solicitările clienților sunt în general marcate de tendințele manifestate pe piață).

Activitatea de producție este actualmente derulată la sediul din Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud.Timiș.

În urma informațiilor puse la dispoziție de către ofițerul de credite, administratorul Petrica Ioan este mulțumit de condițiile de creditare propuse de bancă și se trece la întocmirea documentației. Cerearea de credit (Anexa nr. 1) este primul lucru completat de acesta, la care se atașează bilanțul contabil (Anexa nr. 2) și contul de profit și pierdere (Anexa nr. 3) pe anul 2013 și 2014.

În afară de aceste documente, administratorul S.C. NENA-P S.R.L. trebuie sa mai depună și o declarație pe proprie răspundere, cu privire la faptul că întreprinderea nu înregistrează datorii la bugetul de stat (Anexa nr. 4).

Cererea de credit conține următoarele informații: denumirea societății comerciale, adresa, obiectul de activitate, codul unic de înregistrare, destinația creditului, suma, durata, modul de rambursare, perioada de tragere, perioada de grație.

O etapă importantă o reprezintă prezentarea procesului verbal al Adunării Generale a Asociaților (Anexa nr. 5 și ), din care sa reiasă persoana împuternicită cu semnarea actelor necesare obținerii creditului. De asemenea, se face și consultarea Centralei Riscurilor de Credit (Anexa nr. 6 și ), pentru a se verifica dacă S.C. Camexip S.A. și S.C. NENA-P S.R.L. au restanțe/întârzieri la creditele contractate anterior și consultarea Centrala Incidentelor de Plăți (Anexa nr. 7 și ), cu privire la eventualele incidente majore a plăților. Raporturile primite de la CRC (Anexa nr. 8 și ) arată faptul că cele două societăți care au solicitat câte un credit, nu figurează cu întărzieri sau incidențe de plăți.

Cea mai importantă etapă realizată de ofițerul de credite o reprezintă analiza economico-financiară și analiza nefinanciară specifice activităților desfășurate de S.C. Camexip S.A. și S.C. NENA-P S.R.L. Analiza economico-financiară și calculul indicatorilor se efectuează pentru a se vedea capacitatea firmei de a rambursa suma împrumutată și dobânziile cu comisioanele aferente pe întreaga perioadă de creditare.

Conform bilanțului publicat la 12.02.2015, pe 2014, structura activelor societăți comerciale Camexip S.A. era următoarea:

activele imobilizate, în valoare de 2.857.987 RON, reprezintă 33,93% din total active; se compun din imobilizari corporale, întreprinderea dispunând de terenuri și construcții, mașini, utilaje și alte instalații, echipamente. Față de anul anterior, activele imobilizate au înregistrat o creștere de 752.337 RON în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 35,73 puncte procentuale în mărimi relative. Creșterea s-a datorat achiziționari de noi mașini și utilaje.

activele circulante, în valoare de 5.545.507 RON, reprezintă 65,84% din total active; acestea se compun din stocuri (cea mai mare pondere de 64.16% ), creanțe și casa și contul la bănci. Față de anul anterior, activele corporale au înregistrat o scădere de 3.808.142 RON în mărimi absolute, adică 40,71 puncte procentuale în mărimi relative;

cheltuielile in avans, în valoare de 19.221 RON, reprezintă 0,23% din total active; sunt alcatuite din abonamente și chirii, revizii tehnice. Față de anul anterior, cheltuielile în avans au înregistrat o scădere de 5.425 în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 22,01 puncte procentuale în mărimi relative.

Activele firmei S.C. Camexip S.A. în anul 2014 comparativ cu anul 2013, au înregistrat o scădere de 3.061.230 RON în mărimi absolute, adică 26,66 puncte procentuale.

Structura pasivelor se prezintă astfel:

capitaluri proprii, în valoare de 3.087.579 RON, reprezentând 36,66% din total pasive; au în structura lor capitalurile (vărsat, nevărsat), prime din capital, rezerve din reevaluare (ocupă ponderea cea mai mare 52,26%). Față de anul anterior, capitalurile proprii au înregistrat o creștere de 15.516 RON în mărimi absolute, adică de 0,50 puncte procentuale.

datorii totale, în valoare de 5.335.136 RON, reprezentând 63,34% din total pasive; se compun din datorii pe termen scurt (cu o pondere de 90,91%) și datorii pe termen mediu și lung (cu o pondere de 1,09%). Față de anul anterior, datoriile totale au înregistrat o scădere de 3.076.746 RON în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 36,58 puncte procentuale în mărimi relative.

Raportând pasivele la cele două perioade se observă o scădere de 3.061.230 RON în mărimi absolute, adică 26,66 puncte procentuale în mărimi relative. Scăderea se datorează scăderii datoriilor pe termen scurt cu 64,35%.

Conform bilanțului publicat la 12.02.2015, pe 2014, structura activelor societăți comerciale NENA-P S.R.L. era următoarea:

activele imobilizate, în valoare de 513.304 RON, reprezintă 71,54% din total active; se compun din imobilizari corporale, întreprinderea dispunând de terenuri și construcții, mașini, utilaje și alte instalații, echipamente. Față de anul anterior, activele imobilizate au înregistrat o creștere de 453.074 RON în mărimi absolute, adică 752,24 puncte procentuale în mărimi relative. Creșterea s-a datorat achiziționari de noi mașini și utilaje în urma accesării unor fonduri europene.

activele circulante, în valoare de 134.124 RON, reprezintă 18,69% din total active; acestea se compun din stocuri, creanțe și casa și contul la bănci. Față de anul anterior, activele corporale au înregistrat o creștere de 83.207 RON în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 163,42 puncte procentuale în mărimi relative;

cheltuielile in avans, în valoare de 70.095 RON, reprezintă 9,77% din total active; sunt alcătuite din abonamente și chirii, revizii tehnice. Față de anul anterior, cheltuielile în avans au înregistrat o creștere de 13.448 RON în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 23,74 puncte procentuale în mărimi relative.

Activele firmei S.C. NENA-P S.R.L. în anul 2014 comparativ cu anul 2013, au înregistrat o creștere de 549.729 RON în mărimi absolute, adică 327,62 puncte procentuale.

Structura pasivelor se prezintă astfel:

capitaluri proprii, în valoare de 100.266 RON, reprezentând 13,97% din total pasive; au în structura lor capitalurile (vărsat, nevărsat), prime din capital, rezerve din reevaluare. Față de anul anterior, capitalurile proprii au înregistrat o creștere de 7.898 RON în mărimi absolute, adică de 8,55 puncte procentuale.

datorii totale, în valoare de 187.933 RON, reprezentând 26,19% din total pasive; se compun din datorii pe termen scurt. Față de anul anterior, datoriile totale au înregistrat o creștere de 112.507 RON în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 149,16 puncte procentuale în mărimi relative.

venituri în avans, , în valoare de 429.324 RON, reprezentând 59,83% din total pasive.

Raportând pasivele la cele două perioade se observă o creștere de 549.729 RON în mărimi absolute, ceea ce reprezintă 327,62 puncte procentuale în mărimi relative.

Evaluarea performanței financiare a întreprinderilor S.C. Camexip S.A. și S.C. NENA-P S.R.L. se continuă cu calcularea următoriilor indicatorii:

Lichiditatea curentă = * 100

S.C. Camexip S.A.

Lc 2012 = 6.377.454 : 5.304.865 * 100 = 120,21%

Lc 2013 = 9.353.649 : 8.329.774 * 100 = 112,29%

Lc 2014 = 5.545.507 : 5.276.768 * 100 = 105,09%

Trendul indicatorului lichiditate curentă este în ușoară scădere, în ultimi trei ani, lucru care ne arată că întreprinderea nu stă atât de bine în aș achita datoriile pe termen scurt din activele curente pe care le are la dispoziție.

S.C. NENA-P S.R.L

Lc 2012 = 111.607 : 112.069 * 100 = 99,59%

Lc 2013 = 50.917 : 75.426 * 100 = 67,51%

Lc 2014 = 134.124 : 187.933 * 100 = 71,37%

Indicatorul lichiditate curentă are mici fluctuații în cei trei ani analizați și ne arată faptul că întreprinderea nu își poate achita datoriile pe termen scurt din activele sale curente.

Solvabilitatea = * 100

S.C. Camexip S.A.

S 2012 = 7.422.362 : 5.301.537 * 100 = 140,00%

S 2013 = 11.483.945 : 8.411.882 * 100 = 136,52%

S 2014 = 8.422.715 : 5.335.136 * 100 = 157,87%

Indicatorul solvabilitate oscilează în cei trei ani analizați, acesta prezentând o ușoară revenire în ultimul an, valoarea înregistrată fiind una satisfăcătoare.

S.C. NENA-P S.R.L.

S 2012 = 191.475 : 112.069 * 100 = 170,85%

S 2013 = 167.794 : 75.426 * 100 = 222,46%

S 2014 = 717.523 : 187.933 * 100 = 381,80%

Trendul indicatorului solvabilitate este de creștere, prezentând o creștere mai mare a activului total față de cea a datoriilor totale, valoriile înregistrate fiind unele foarte bune.

Gradul de îndatorare = * 100

S.C. Camexip S.A.

Gî 2012 = 5.310.537 : 2.111.825 * 100 = 251,47%

Gî 2013 = 8.411.882 : 3.072.063 * 100 = 273,82%

Gî 2014 = 5.335.136 : 3.087.579 * 100 = 172,79%

Gradul de îndatorare înregistrează valorii foarte ridicate ele fiind considerate ca fiind satisfăcătoare. Indicatorul ne arată gradul de acoperire al datoriilor totale înregistrate de întreprindere din activele totale de care dispune aceasta. Un lucru îmbucurător este faptul că valoarea indicatorului a scăzut în ultimul an destul de mult, comparativ cu anii anterior analizați.

S.C. NENA-P S.R.L.

Gî 2012 = 112.069 : 79.406 * 100 = 141,13%

Gî 2013 = 75.426 : 92.368 * 100 = 81,65%

Gî 2014 = 187.933 : 100.266 * 100 = 187,43%

Fluctuațiile indicatorului grad de îndatorare sunt unele foarte mari, valoriile înregistrate fiind unele satisfăcătoare.

Randamentul activelor = * 100

S.C. Camexip S.A.

Ra 2012 = 17.374 : 7.422.362 * 100 = 0,23%

Ra 2013 = 21.805 : 11.483.945 * 100 = 0,19%

Ra 2014 = 15.517 : 8.422.715 * 100 = 0,18%

Valoriile calculate cu acest indicator nu au prea mari fluctuații în cei trei anii analizați, dar sunt nesatisfăcătoare, primind câte un punct la punctajul alcătuit pentru a determina grupa de risc a întreprinderii.

S.C. NENA-P S.R.L.

Ra 2012 = 2.679 : 191.475 * 100 = 1,40%

Ra 2013 = 12.962 : 167.794 * 100 = 7,72%

Ra 2014 = 7.898 : 717.523 * 100 = 1,10%

Valoriile înregistrate de acest indicator sunt mici (exclusiv anul 2013, înregistrând o valoare norrmală, acest lucru se datorește faptului că profitul a crescut destul de mult comparativ cu ceilalți ani analizați și a scăderii valorii activelor) datorită faptului că profitul net înregistrat este unul destul de mic.

Rentabilitatea financiară = * 100

S.C. Camexip S.A.

ROE 2012 = 17.374 : 2.111.825 * 100 = 0,82%

ROE 2013 = 21.805 : 3.072.063 * 100 = 0,71%

ROE 2014 = 15.517 : 3.087.579 * 100 = 0,50%

Rentabilitatea financiară înregistreză valorii nesatisfăcătoare, datorită profitului net înregistrat care are valori mici comparativ cu capitalurile proprii deținute, întreprinderea fiind punctată cu 0 puncte. Valoriile calculate au un trend descendent cea ce ne prezintă o situație nu foarte

bună a firmei.

S.C. NENA-P S.R.L.

ROE 2012 = 2.679 : 79.406 * 100 = 3,37%

ROE 2013 = 12.962 : 92.368 * 100 = 14,03%

ROE 2014 = 7.898 : 100.266 * 100 = 7,88%

În afara anului 2013 în care valoarea indicatorului este una normală, ceilalți doi ani analizați înregistrează valorii satisfăcătoare.

Acoperire a dobânzii = * 100

S.C. Camexip S.A.

Ad 2012 = 390.051 : 298.429 * 100 = 130,70%

Ad 2013 = 408.348 : 190.387 * 100 = 214,48%

Ad 2014 = 129.109 : 137.942 * 100 = 93,60%

Gradul de acoperire al dobânzilor înregistrează valorii foarte bune, datorită valoriilor scăzute ale dobănzilor datorate la alte băncii. Evoluția nu este prea bună, scăzând foarte mult valoarea indicatorului în ultimul an, acesta atingând o valoare mai mică de 100%.

S.C. NENA-P S.R.L.

Ad 2012 = 2.351 : 0 * 100 = 0%

Ad 2013 = 15.573 : 0 * 100 = 0%

Ad 2014 = 18.501 : 3.952 * 100 = 468,14%

Gradul de acoperire al dobânzilor prezintă o situație foarte bună a firmei analizate. Ea își poate finanța fără ajutor străin activitatea în primi doi ani de analiză, iar în ultimul an în urma apelării la un fond european, înregistrează cheltuieli cu dobanzile, dar destul de mici, primind pe toată perioada analizată punctajul maxim.

Garanția prezentată de Petrica Ioan este o ipotecă de rang I asupra unei construcții comerciale situată în Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș.

Tabel nr. 6 – Evaluarea performanțelor financiare S.C. Camexip S.A. și S.C. NENA-P S.R.L.

Calculului indicatorilor economici și analiza aspectelor nefinanciare sunt sintetizate de ofițerul de credite în clasa de performanță financiară și clasa generală de credite (Anexa nr. 11).

Aspectele nefinanciare ale analizei făcute de ofițerul de credite OTP Bank se regasesc în urmatorul tabel:

Tabel nr. 7 – Evaluarea performanțelor nefinanciare S.C. Camexip S.A și S.C. NENA-P S.R.L.

Punctajul total se calculează folosind următoarea formulă:

70% * scoring cantitativ + 30% * scoring calitativ.

S.C. Camexip S.A. a adunat în ultimul an de analiză (2014) punctajul de 3,28 puncte, clasându-se în clasa de risc C, performanțele întreprinderii fiind satisfăcătoare, însă prezentând tendințe de înrăutățire, pe baza acestui punctaj OTP Bank nu poate acorda creditul solicitat.

S.C. NENA-P S.R.L. a adunat în ultimul an de analiză (2014) punctajul de 3,65 puncte, clasându-se în clasa de risc B, performanțe financiare bune, dar perspectiva pe perioadă îndelungată este satisfăcătoare.

La final, pe baza analizei financiare și non-financiare a celor două întreprinderi doar S.C. NENA-P S.R.L. se încadrează. Astfel, OTP Bank, Sucursala Timișoara negociază și stabilește caracteristicile finale ale creditului, împreună cu reprezentantul firmei:

destinația creditului: achiziția de echipamente;

volumul creditului: 35.000 euro;

perioada de acordare a creditului: 5 ani;

modalitatea de acordare: prin contul curent al clientului;

mod de rambursare: lunar;

perioada de tragere: 60 zile;

dobânda: 11%;

comisioane: comision de analiză 0,70% și comision anual de administrare 0,10%;

garanții: ipotecă de gradul I asupra unei construcții comerciale situată în comuna Giroc, Str. Semenic, nr. 32A, jud.Timiș. Valoare de piață este de 55.000 euro, iar valoarea acceptată în garanție este de 48.000 euro.

În baza referatului de credit, întocmit de ofițerul de credite se va aproba creditul de Comitetul de Credite OTP Bank, iar împreună cu întreprinderea se va perfecta contractul de credit (Anexa nr.) și se va întocmi graficul de rambursare (Anexa nr.). Creditul de investiții oferit societății comerciale NENA-P este unul din cele mai avantajoase de pe piață, dobânda percepută fiind 11%, mai mică decât media pieței (13%).

Contractul semnat va intra în vigoare numai după ce administratorul Petrica Ioan va prezenta contractele de asigurare a garanțiilor, încheiate de o societate de asigurări agreată de OTP Bank România, urmând a fi rambursată suma aprobată în contul curent al societății comerciale NENA-P deschis la OTP Bank.

Concluzii

Listă bibliografică

ANEXE

S.C. NENA-P S.R.L.

Anexa nr. 1

Înregistrare OTP Bank România

Nr. 15/21.04.2015

Cererea de credit

Către: OTP Bank România, Sucursala Timișoara

Solicitant: S.C. NENA-P S.R.L.

Nr. Registrul Comerțului: J35/3047/1992

Cod unic de înregistrare: 9728572

Reprezentată de: Petrica Ioan – în calitate de administrator și Nica Marinela – în calitate de economist-contabil

Adresa: Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud.Timiș

Telefon: 0256488570

Obiectivul de activitate: Fabricarea de mobilă pentru bucătării

Cod Caen: 3102

Detaliile solicitării:

destinația creditului: achiziția de echipamente;

suma: 35.000 euro;

durata: 5 ani;

modul de rambursare: lunar;

perioada de garanție: 0 luni;

perioada de tragere: –

Administrator,

PETRICA IOAN

Economist-contabil,

NICA MARINELA

Anexa nr. 2

BILANȚUL CONTABIL

Anexa nr. 3

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Anexa nr. 4

S.C. NENA-P S.R.L.

Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș

NR. ORC J35/3047/1992

CUI 9728572

Declarație pe proprie răspundere

Subsemnatul PETRICA IOAN, în calitate de Administrator la S.C. NENA-P S.R.L., cu sediul în Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș, înregistrată la ORC cu nr. J35/3047/1992, cu codul unic de înregistrare 9728572, declar pe proprie răspundere că societatea S.C. NENE-P S.R.L. nu înregistrează datorii restante la bugetul de stat la data de 21.04.2015.

Data: 21.04.2015 S.C. NENA-P S.R.L. Administrator,

PETRICA IOAN

Anexa nr. 5

HOTĂRÂRE NR. 1/21.04.2015

Asociații PETRICA IOAN și PETRICA ELENA, ai S.C. NENA-P S.R.L., cu sediul în Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș, în data de 21.04.2015, în conformitate cu dispozițiile statutare hotărăsc următoarele:

1. Contractarea unui credit în valoare de 35.000 euro, de la OTP Bank, pe o perioadă de 5 ani pentru finanțarea cheltuielilor privind achiziționarea de echipamente.

2. Domnul PETRICA IOAN, în calitate de Administrator,este împuternicit să semneze toate documentele necesare acordării creditului.

Asociați,

PETRICA IOAN

PETRICA ELENA

Anexa nr. 6

ACORD DE CONSULTARE A BAZEI DE DATE

A CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT

Nr. 465/21.05.2015

1. Persoana

S.C. NENA-P S.R.L

COD DE IDENTIFICARE 9728572

2. Denumire: OTP Bank România S.A.

Cod: 547659

Să solicite și să primească de la CRC urmatoarele informații de risc de credit înregistrate pe numele meu:

3. a) SITUAȚIA RISCULUI GLOBAL

b) SITUAȚIA CREDITELOR RESTANTE

4. Acordul de consultare a bazei de date a CRC este valabil in perioada:

21.06.2014 – 20.04.2015

Semnătura Semnătura autorizată

emitentului și ștampila persoanei declarante

Anexa nr. 7

Centrala Incidentelor de Plăți

CERERE DE CONSULTARE ÎN FNPR

care este istoricul incidentelor de plăți majore înregistrate la CIP

în perioada 21.06.2014 – 20.04.2015

Nr. 465 Data 21.04.2015

Titularul de cont cu cod fiscal: 574343

Nu figurează la CIP cu incidente de plăți majore înregistrate în perioada:

21.06.2014 – 20.04.2015

Persoana acreditată,

Ganea Mariana

Anexa nr. 8

Raport returnat de Centrala Riscurilor de Credit

Raportare pentru S.C. NENA-P S.R.L. – situația financiară

RISC GLOBAL

DEBITOR:

CREDITE:

Restanțe: –

Anexa nr. 9

Clasa de performanță financiară și clasa generală de risc de creditare

Întocmit Data

Ofițer de credite 22.04.2015

Simona Derban

Anexa nr. 10

CONTRACT DE CREDIT

Nr. 24 din data de 22.04.2015

Încheiat la data de 22.04.2015 între:

ART. I PĂRȚILE CONTRACTULUI

OTP BANK ROMÂNIA S.A., cu sediul în Piața Sfântul Gheorghe, nr. 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/10296/1995, Cod unic de înregistrare 7926069, reprezentată prin …., în calitate de director și prin …. în calitate de director operațiuni

și

S.C. NENA-P S.R.L. cu sediul în Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș, înregistrată la ORC sub nr. J35/3047/1992, Cod unic de înregistrare 9728572, reprezentată legal prin PETRICA IOAN, domiciliat în Timișoara, Str. Calea Șagului, nr. 12, în calitate de administrator, denumită în continuare Împrumutat.

ART. I OBIECTUL CONTRACTULUI

(1) Obiectul prezentului Contract este acordarea de către OTP Bank a unui credit de investiții, în sumă de 35.000 euro, pus la dispoziția Împrumutatului și obligația acestuia să restituie creditul primit și să plătească dobânzile, comisoanele bancare și orice alte costuri, potrivit prezentului Contract.

ART. II DESTINAȚIA CREDITULUI

(1) Împrumutatul se obligă să utilizeze creditul în conformitate cu destinația prevăzută: achiziționarea de echipamente.

(2) Modificarea destinației creditului se va putea face doar în condițiile aprobării de către OTP Bank cu modificarea corespunzătoare a prezentului Contract prin încheierea unui act adițional la acesta.

ART. III DURATA CREDITULUI

(1) Durata creditului este de 5 ani de la data acordării creditului.

ART. IV DOBÂNZI ȘI COMISIOANE

(1) Creditului i se aplică o dobândă de 11% pe an, calculată de la data utilizării și până la rambursarea integrală a acestuia, lunar, conform graficului de rambursare.

(2) Împrumutatul va plăti OTP Bank următoarele comisioane:

comision de analiză anuală a creditului de 0,10% aplicat la valoarea creditului analizat;

comision de gestiune de 0,70% aplicat la valoarea creditului aprobat;

(4) Comisioanele neplătite la scadență de Împrumutat devin comisioane restante.

ART. V PENALITĂȚI DE ÎNTÂRZIERE

(1) În cazul nerambursării la scadență a creditului sau ratelor de credit, precum și a dobânzilor, sumele nerambursate/neachitate vor fi trecute la restanță și dobânda va fi majorată cu 3% peste dobânda curentă a creditului.

ART. VI GARANȚII

(1) Împrumutatul se obligă să garanteze creditul cu următoarele garanții:

ipotecă de rang I asupra unei construcții comerciale, amplasat în Comuna Giroc, Str. Semenic , nr. 32A, al cărui proprietar este S.C. NENA-P S.R.L. Valoare de piață este de 55.000 euro, iar valoarea acceptată în garanție este de 48.000 euro, conform contractului de ipotecă nr. 321/22.04.2015;

contract de ipotecă mobiliară asupra contului bancar curent deschis la OTP Bank, nr. 2313/22.04.2015.

ART. VII DECLARAȚII ȘI OBLIGAȚII

(1) Împrumutatul declară OTP Bank că:

este persoană juridică, înmatriculată corespunzător, care funcționează conform legislației române;

documentele predate OTP Bank sunt originale sau copii după originale;

ultimele situații financiar contabile au fost efectuate în conformitate cu principiile și practicile contabile general acceptate în România;

nici un litigiu, cercetare sau procedura legală nu este în curs sau nu se întrevede împotriva Împrumutatului.

(2) Împrumutatul se obligă:

să folosească creditul primit numai în scopul pentru care a fost solicitat și aprobat, în condițiile stabilite prin Contract;

să deruleze pe întreaga perioadă de creditare, prin conturile deschise la OTP Bank minim 60% din totalul rulajelor realizate;

să pună la dispoziția OTP Bank (la solicitarea acesteia) documente în vederea verificării de către aceasta a modului de respectare a destinației creditului și să îi acorde tot suportul în această direcție.

ART. VIII SANCȚIUNI

(1) Nerespectarea obligațiilor de către Împrumutat, așa cum acestea sunt prevăzute în contract conferă OTP Bank dreptul:

să blocheze utilizarea creditului de către Împrumutat;

OTP Bank poate majora dobânda cu 3% peste dobânda curentă a creditului.

ART. IX DISPOZIȚII FINALE

(1) Toate comunicările și notificările ce se efectuează în baza prezentului contract se vor transmite la următoarele adrese:

pentru OTP Bank în Timișoara, Piața Sfântul Gheorghe, nr. 1, Jud. Timiș;

pentru Împrumutat în Conuma Giroc, str. Semenic, nr. 32A, Jud. Timiș.

Întocmit astăzi 22.04.2015,

S.C. NENA-P S.R.L. OTP Bank România S.A., Sucursala Timișoara

Anexa nr. 11

GRAFIC DE RAMBURSARE

CREDIT PENTRU INVESTIȚII

Client: S.C. NENA-P S.R.L.

ANEXE

S.C. NENA-P S.R.L.

Anexa nr. 1

Înregistrare OTP Bank România

Nr. 15/21.04.2015

Cererea de credit

Către: OTP Bank România, Sucursala Timișoara

Solicitant: S.C. NENA-P S.R.L.

Nr. Registrul Comerțului: J35/3047/1992

Cod unic de înregistrare: 9728572

Reprezentată de: Petrica Ioan – în calitate de administrator și Nica Marinela – în calitate de economist-contabil

Adresa: Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud.Timiș

Telefon: 0256488570

Obiectivul de activitate: Fabricarea de mobilă pentru bucătării

Cod Caen: 3102

Detaliile solicitării:

destinația creditului: achiziția de echipamente;

suma: 35.000 euro;

durata: 5 ani;

modul de rambursare: lunar;

perioada de garanție: 0 luni;

perioada de tragere: –

Administrator,

PETRICA IOAN

Economist-contabil,

NICA MARINELA

Anexa nr. 2

BILANȚUL CONTABIL

Anexa nr. 3

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Anexa nr. 4

S.C. NENA-P S.R.L.

Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș

NR. ORC J35/3047/1992

CUI 9728572

Declarație pe proprie răspundere

Subsemnatul PETRICA IOAN, în calitate de Administrator la S.C. NENA-P S.R.L., cu sediul în Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș, înregistrată la ORC cu nr. J35/3047/1992, cu codul unic de înregistrare 9728572, declar pe proprie răspundere că societatea S.C. NENE-P S.R.L. nu înregistrează datorii restante la bugetul de stat la data de 21.04.2015.

Data: 21.04.2015 S.C. NENA-P S.R.L. Administrator,

PETRICA IOAN

Anexa nr. 5

HOTĂRÂRE NR. 1/21.04.2015

Asociații PETRICA IOAN și PETRICA ELENA, ai S.C. NENA-P S.R.L., cu sediul în Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș, în data de 21.04.2015, în conformitate cu dispozițiile statutare hotărăsc următoarele:

1. Contractarea unui credit în valoare de 35.000 euro, de la OTP Bank, pe o perioadă de 5 ani pentru finanțarea cheltuielilor privind achiziționarea de echipamente.

2. Domnul PETRICA IOAN, în calitate de Administrator,este împuternicit să semneze toate documentele necesare acordării creditului.

Asociați,

PETRICA IOAN

PETRICA ELENA

Anexa nr. 6

ACORD DE CONSULTARE A BAZEI DE DATE

A CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT

Nr. 465/21.05.2015

1. Persoana

S.C. NENA-P S.R.L

COD DE IDENTIFICARE 9728572

2. Denumire: OTP Bank România S.A.

Cod: 547659

Să solicite și să primească de la CRC urmatoarele informații de risc de credit înregistrate pe numele meu:

3. a) SITUAȚIA RISCULUI GLOBAL

b) SITUAȚIA CREDITELOR RESTANTE

4. Acordul de consultare a bazei de date a CRC este valabil in perioada:

21.06.2014 – 20.04.2015

Semnătura Semnătura autorizată

emitentului și ștampila persoanei declarante

Anexa nr. 7

Centrala Incidentelor de Plăți

CERERE DE CONSULTARE ÎN FNPR

care este istoricul incidentelor de plăți majore înregistrate la CIP

în perioada 21.06.2014 – 20.04.2015

Nr. 465 Data 21.04.2015

Titularul de cont cu cod fiscal: 574343

Nu figurează la CIP cu incidente de plăți majore înregistrate în perioada:

21.06.2014 – 20.04.2015

Persoana acreditată,

Ganea Mariana

Anexa nr. 8

Raport returnat de Centrala Riscurilor de Credit

Raportare pentru S.C. NENA-P S.R.L. – situația financiară

RISC GLOBAL

DEBITOR:

CREDITE:

Restanțe: –

Anexa nr. 9

Clasa de performanță financiară și clasa generală de risc de creditare

Întocmit Data

Ofițer de credite 22.04.2015

Simona Derban

Anexa nr. 10

CONTRACT DE CREDIT

Nr. 24 din data de 22.04.2015

Încheiat la data de 22.04.2015 între:

ART. I PĂRȚILE CONTRACTULUI

OTP BANK ROMÂNIA S.A., cu sediul în Piața Sfântul Gheorghe, nr. 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/10296/1995, Cod unic de înregistrare 7926069, reprezentată prin …., în calitate de director și prin …. în calitate de director operațiuni

și

S.C. NENA-P S.R.L. cu sediul în Comuna Giroc, Str. Semenic, Nr. 32A, Jud. Timiș, înregistrată la ORC sub nr. J35/3047/1992, Cod unic de înregistrare 9728572, reprezentată legal prin PETRICA IOAN, domiciliat în Timișoara, Str. Calea Șagului, nr. 12, în calitate de administrator, denumită în continuare Împrumutat.

ART. I OBIECTUL CONTRACTULUI

(1) Obiectul prezentului Contract este acordarea de către OTP Bank a unui credit de investiții, în sumă de 35.000 euro, pus la dispoziția Împrumutatului și obligația acestuia să restituie creditul primit și să plătească dobânzile, comisoanele bancare și orice alte costuri, potrivit prezentului Contract.

ART. II DESTINAȚIA CREDITULUI

(1) Împrumutatul se obligă să utilizeze creditul în conformitate cu destinația prevăzută: achiziționarea de echipamente.

(2) Modificarea destinației creditului se va putea face doar în condițiile aprobării de către OTP Bank cu modificarea corespunzătoare a prezentului Contract prin încheierea unui act adițional la acesta.

ART. III DURATA CREDITULUI

(1) Durata creditului este de 5 ani de la data acordării creditului.

ART. IV DOBÂNZI ȘI COMISIOANE

(1) Creditului i se aplică o dobândă de 11% pe an, calculată de la data utilizării și până la rambursarea integrală a acestuia, lunar, conform graficului de rambursare.

(2) Împrumutatul va plăti OTP Bank următoarele comisioane:

comision de analiză anuală a creditului de 0,10% aplicat la valoarea creditului analizat;

comision de gestiune de 0,70% aplicat la valoarea creditului aprobat;

(4) Comisioanele neplătite la scadență de Împrumutat devin comisioane restante.

ART. V PENALITĂȚI DE ÎNTÂRZIERE

(1) În cazul nerambursării la scadență a creditului sau ratelor de credit, precum și a dobânzilor, sumele nerambursate/neachitate vor fi trecute la restanță și dobânda va fi majorată cu 3% peste dobânda curentă a creditului.

ART. VI GARANȚII

(1) Împrumutatul se obligă să garanteze creditul cu următoarele garanții:

ipotecă de rang I asupra unei construcții comerciale, amplasat în Comuna Giroc, Str. Semenic , nr. 32A, al cărui proprietar este S.C. NENA-P S.R.L. Valoare de piață este de 55.000 euro, iar valoarea acceptată în garanție este de 48.000 euro, conform contractului de ipotecă nr. 321/22.04.2015;

contract de ipotecă mobiliară asupra contului bancar curent deschis la OTP Bank, nr. 2313/22.04.2015.

ART. VII DECLARAȚII ȘI OBLIGAȚII

(1) Împrumutatul declară OTP Bank că:

este persoană juridică, înmatriculată corespunzător, care funcționează conform legislației române;

documentele predate OTP Bank sunt originale sau copii după originale;

ultimele situații financiar contabile au fost efectuate în conformitate cu principiile și practicile contabile general acceptate în România;

nici un litigiu, cercetare sau procedura legală nu este în curs sau nu se întrevede împotriva Împrumutatului.

(2) Împrumutatul se obligă:

să folosească creditul primit numai în scopul pentru care a fost solicitat și aprobat, în condițiile stabilite prin Contract;

să deruleze pe întreaga perioadă de creditare, prin conturile deschise la OTP Bank minim 60% din totalul rulajelor realizate;

să pună la dispoziția OTP Bank (la solicitarea acesteia) documente în vederea verificării de către aceasta a modului de respectare a destinației creditului și să îi acorde tot suportul în această direcție.

ART. VIII SANCȚIUNI

(1) Nerespectarea obligațiilor de către Împrumutat, așa cum acestea sunt prevăzute în contract conferă OTP Bank dreptul:

să blocheze utilizarea creditului de către Împrumutat;

OTP Bank poate majora dobânda cu 3% peste dobânda curentă a creditului.

ART. IX DISPOZIȚII FINALE

(1) Toate comunicările și notificările ce se efectuează în baza prezentului contract se vor transmite la următoarele adrese:

pentru OTP Bank în Timișoara, Piața Sfântul Gheorghe, nr. 1, Jud. Timiș;

pentru Împrumutat în Conuma Giroc, str. Semenic, nr. 32A, Jud. Timiș.

Întocmit astăzi 22.04.2015,

S.C. NENA-P S.R.L. OTP Bank România S.A., Sucursala Timișoara

Anexa nr. 11

GRAFIC DE RAMBURSARE

CREDIT PENTRU INVESTIȚII

Client: S.C. NENA-P S.R.L.