Politica Agricola Comuna Propunere de Proiect Pentru Atragerea de Fonduri Europene Infiintarea de Spatii de Depozitare Pentru Cereale, In Judetul Braila

Abrevieri

AA – Autoritatea de Audit

ADRP – Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală

AESA – Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor

AM – Autoritatea pentru Management

CEE – Comunitatea Economică Europeană

DGAP – Direcția pentru Coordonarea Agențiilor de Plăți

ESI- Fonduri Structurale și de Investiții

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională

FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă

FEOGA – Fondul European de Orientare și Garantarea Agricolă

FEP – Fondul European pentru Pescuit

FEPAM – Fondul European pentru Pescuit și afaceri maritime

IACS – Organizarea și funcționarea Sistemului Integrat de Administrare și Control

ISPA – Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare

MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării din România

OCP – Organizarea Comună a Piețelor

OMC – Organizația Mondială a Comerțului

PAC – Politica Agricolă Comună

PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală

SAPARD – Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură

SPU – Schema de Plată Unică

SPUS – Schema de Plată unică pentru suprafață

TFUE – Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

UE – Uniunea Europeană

UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

Cuprins

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ DE LA ÎNFIINȚARE PÂNĂ ÎN PREZENT

1.1 Premisele apariției PAC

1.2 Obiectivele PAC

1.3 Principiile PAC

1.4 Instituțiile Uniunii Europene implicate în politica agricolă comună

1.5 Finanțarea măsurilor de politică agricolă

1.6 Instrumentele PAC și reformele acestora

1.7 Pilonul I al PAC –Plăți directe și măsuri de piață

1.8 Pilonul II-Dezvoltare rurală

2 ROMÂNIA – POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

2.1 Implementarea PAC în România

2.2 Principale realizări: 2007 – 2013

2.3 Exemple de măsuri de piață sprijinite de PAC

2.4 Exemple de proiecte de dezvoltare rurală sprijinite de PAC

2.5 Viitorul politicii agricole în România-perioada 2014-2020

3 IMPLEMENTAREA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN ROMÂNIA, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 – 2013. STUDIU DE CAZ

3.1 Descrierea Programului Național de Dezvoltare Rurală

3.2 Sistemul de implementare a PNDR

3.3 Structura Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013

3.4 STUDIU DE CAZ

4 Concluzii și recomandări

4.1 Concluzii:

4.2 Recomandări

Bibliografie

Anexe

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ DE LA ÎNFIINȚARE PÂNĂ ÎN PREZENT

Premisele apariției PAC

Politica Agricolă Comună este printre primele și cele mai importante politici comune adoptate de Comunitatea Economică Europeană, cunoscută astazi sub numele de Uniunea Europeană. După cel de-al doilea Război Mondial, Europa s-a confruntat cu mari probleme în ceea ce privește producția de alimente, aceasta fiind rațiunea apariția PAC.

În linii mari, sunt două explicații care au condus la apariția acestei politici:

Prima a fost nevoia unei schimbări a tranzacțiilor intracomunitare cu produse agricole și mai ales dezideratul țărilor exportatoare de a proteja plasamentul produselor lor.

Olanda, ale cărei exporturi de produse alimentare, mai cu seamă pe piața germană, erau în pericol datorită concurenței daneze, a fost inițiatoarea unei reglementări europene a pieței pentru produsele agricole. Situarea cadrului comercial pe o construcție unitară era, pentru olandezi, singura opțiune care putea să asigure stabilitate și continuitatea exporturilor olandeze de produse agricole. Franța a achiesat la această idee, întrucât se confrunta cu o supraproducție la grâu.

A doua explicație a fost o anumită grijă față de forța de muncă disponibilizată din agricultură, ca urmare a mecanizării, și care n-ar fi putut fi încorporată în același ritm de celelalte sectoare ale economiei, caz în care veniturile din agricultură ar fi scăzut și mai mult comparativ cu cele din industrie. Extinderea unei viziuni comune, la nivel regional, de asigurare a veniturilor fermierilor ar fi putut preîntâmpina o astfel de circumstanță.

Așadar, apariția PAC s-a datorat atât unei conjuncturi economice cât și a unei voințe politică. Prima menționare a acesteia o găsim în Tratatul de la Roma (1957).

În varianta ei actuală, PAC este clădită în jurul a doi piloni: primul pilon este cel al plăților directe și a organizărilor comune de piață, iar al doilea este cel al dezvoltării rurale, care a luta un mare avânt începând cu deceniul trecut. Având un rol de pionierat în procesul integraționist, putem afirma că PAC este una din temeliile pe care s-a clădit UE de astăzi.

Obiectivele PAC

Istoricul PAC începe în 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, privind crearea Comunității Economice Europene de către cele șase state (Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg). Reglementările de politică agricolă sunt cuprinse în articolele 38-46 ale Tratatului de la Roma (în prezent, articolele 32-38, după modificările aduse de Tratatul de la Amsterdam). Articolul 38 stabilește că piața comună se va extinde și asupra sectorului agricol și comerțului cu produse agricole și că operarea și dezvoltarea pieței comune pentru produsele agricole vor fi însoțite de crearea unei politici agricole comune, iar articolul 39 (33 din varianta consolidată a Tratatului) fixează obiectivele politicii agricole:

creșterea productivității agriculturii prin asigurarea unei dezvoltări raționale a producției agricole pe baza utilizării optime a tuturor factorilor de producție, inclusiv a forței de muncă;

asigurarea unui nivel de viață echitabil populației agricole, în special prin ridicarea; venitului individual al celor care lucrează în agricultură;

stabilizarea piețelor;

garantarea securității aprovizionărilor;

asigurarea unor prețuri rezonabile la livrările către consumatori.

Principiile PAC

În tratatul de la Roma nu explica însă concret cum avea să fie realizate aceste obiective. De aceea, în anul 1958, miniștrii agriculturii din cele șase state semnatare ale Tratatului s-au întâlnit la Stresa (Italia) pentru a se pune de acord asupra modului de transpunere în practică a politicii agricole. Ei au stabilit trei principii care să guverneze PAC:

Unicitatea pieței

Unicitatea pieței presupune libera circulație a produselor agricole între țările UE prin eliminarea taxelor vamale, a restricțiilor cantitative sau a altor măsuri de politică comercială cu efect similar.

Din aplicare acestui principiu rezultă unicitatea prețurilor pentru produsele agricole în toată Comunitatea ca urmare a mecanismelor pieței. Inițiatorii politicii agricole au decis însă că realizarea obiectivelor propuse obligă la o gestiune centralizată și stabilirea unor prețuri unice comunitare prin decizii politice.

Armonizarea legislațiilor naționale, realizate în mare parte abia după 1993 prin formarea pieței unice, a contribuit esențial la funcționalitatea principiului unicității pieței.

“Preferința comunitară” în aprovizionarea statelor membre cu produse agricole

Aceasta se manifestă prin prioritatea acordată mărfurilor agricole ale Comunității pentru membrii acesteia. Importurile se taxează, iar cumpărătorii acestor produse plătesc mai mult decât pentru mărfurile din interiorul Comunității. Modalitățile de aplicare au fost schimbate și adaptate la prevederile acordărilor încheiate de Comunitate cu Organizația Mondială a Comerțului-OMC.

Principiul solidarității financiare

Condiția inițială de realizare a unui cadru european integrat are la bază principiul solidarității financiare. Instrumentul de realizare a acestui principiu a fost decis de Consiliul European, în 1962, sub forma Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), care finanțează în comun cheltuielile de aplicare a politicii agricole pentru toate statele membre și produsele agricole. Acest fond s-a constituit inițial din cote naționale și apoi au fost atrase alte surse pentru finanțarea cheltuielilor necesare reglării pieței comune, exportul excedentelor și ameliorarea structurii agricole.

Instituțiile Uniunii Europene implicate în politica agricolă comună

Instituțiile implicate în elaborarea și gestionare măsurilor de politică agricolă comună sunt: Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană.

Tratatul de la Roma stabilit procedura de elaborare și punerea în aplicare a PAC, care se baza pe o propunere a Comisie, avizul Parlamentului European și, eventual avizul Comitetului European și decizia Consiliului, cu majoritate calificată. Prin tratatul de la Lisabona a fost recunoscută codecizia drept „ procedură preliminară ordinară” a PAC, înlocuind procedura de consultare, ceea ce a consolidat rolul Parlamentului European de veritabil colegiuitor în domeniul agricol. În exercitarea prerogativelor, Parlamentul este asistat de Comitetul AGRI, un organ permanent cu rol consultativ.

Consiliul European definește orientarea și prioritățile generale ale UE. Nu este una dintre instituțiile cu rol legislativ ale UE, prin urmare, nu negociază și nu adoptă legislața UE. În schimb stabilește agenta politică a UE prin intermediul concluziilor adoptate în cadrul reuniunilor Consiliul European, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate.

Comisia Europeană este organismul executiv al UE, reprezintă interesul european comun al tuturor statelor membre ale UE, are funcții legislative și de execuție, pune în aplicare deciziile Comisiei Europeane, gestionează bugetul și fondurile structurale ale UE și coordonează programele comunitare.

Comisia reprezintă Uniunea și poartă negocierile internaționale (de exemplu, cu Organizația Mondială și Comerțului).

Comisia Europeană are două atribuții cheie, cea a inițiativei legislative și cea a implementării PAC.

În desfășurarea activității sale, Comisia Europeană este sprijinită de comitete. Acestea sunt de trei tipuri: Comitete pentru managementul organizațiilor comune de piață, Comitete de reglementare (cu rol consultativ în elaborarea legislației orizontale) și Comitete consultative (formate din reprezentanți ai grupurilor de interes).

Comisia Europeană conlucrează cu diferite organisme specializate, cum este Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor organizație independentă cu rol consultativ pentru Comisie. AESA a fost instituționalizată în anul 2002, având ca atribuții siguranța alimentelor, evaluarea riscurilor cu privire la siguranța alimentelor pe întregul lanț de producție, de la fermă până la consumatorul final etc.

Comisia Europeană asigură implementarea politicilor în diverse domenii de activitate, prin intermediul a 24 direcții generale, între care și Direcția Generală pentru Agricultură.

Această direcție gestionează programele complexe ale PAC și se consultă cu diferite organisme în care sunt reprezentați agricultori, grupuri de comercianți și consumatori

Finanțarea măsurilor de politică agricolă

Măsurile de politică agricolă comună au fost finanțate din bugetul comunitar, prin intermediul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA). În cadrul fondului existau două linii de finanțare distincte: secțiunea garantare și secțiunea orientare. Crearea Fondului a fost prevăzută încă de la început, în tratatul de la Roma. În mod practic, Fondul a fost constituit în 1962, ca urmare a semnării acordului de la Bruxelles.

De la 1 ianuarie 2007, FEOGA a fost înlocuit cu două noi fonduri, create prin Regulamentul (CE) nr.1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, privind finanțarea politicii agricole comune, care a stabilit un cadru legal unic pentru finanțarea cheltuielilor în baza PAC, și anume:

FEGA -Fondul European de Garantare Agricolă care finanțează, în gestiune partajată, următoarele tipuri de cheltuieli: refinanțarea exporturilor produselor agricole către țările terțe; măsuri de intervenție pentru reglarea piețelor agricole; plăți directe către fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune; contribuția financiară a Uniunii la măsurile de informare și promovare a produnțarea măsurilor de politică agricolă

Măsurile de politică agricolă comună au fost finanțate din bugetul comunitar, prin intermediul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA). În cadrul fondului existau două linii de finanțare distincte: secțiunea garantare și secțiunea orientare. Crearea Fondului a fost prevăzută încă de la început, în tratatul de la Roma. În mod practic, Fondul a fost constituit în 1962, ca urmare a semnării acordului de la Bruxelles.

De la 1 ianuarie 2007, FEOGA a fost înlocuit cu două noi fonduri, create prin Regulamentul (CE) nr.1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, privind finanțarea politicii agricole comune, care a stabilit un cadru legal unic pentru finanțarea cheltuielilor în baza PAC, și anume:

FEGA -Fondul European de Garantare Agricolă care finanțează, în gestiune partajată, următoarele tipuri de cheltuieli: refinanțarea exporturilor produselor agricole către țările terțe; măsuri de intervenție pentru reglarea piețelor agricole; plăți directe către fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune; contribuția financiară a Uniunii la măsurile de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țările terțe.

FEADR-Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală are ca scop creșterea competivității în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale prin promovarea diversificării activităților economice și prin acțiuni specifice protecției mediului.

Aceste fonduri nu mai sunt incluse în politica de coeziune (ca până în 2007), ci au fost înglobate în politica agricolă, fiind fonduri complementare.

Instrumentele PAC și reformele acestora

Politica agricolă comună a cunoscut, de-a lungul timpului, cinci mari reforme, cele mai recente fiind cea din 2003 (evaluarea intermediară), cea din 2009 („bilanțul de sănătate”) și cea din 2013 (pentru cadrul financiar 2014-2020).

Obiectivele reformelor PAC

Prin reformarea succesivă a PAC, de-a lungul timpului, s-a avut în vedere îndeplinirea obiectivelor stabilite în tratatul de la Roma, prin adaptarea mecanismelor utilizate.

Cele mai recente reforme conferă politicii agricole comune o serie de obiective noi: economice (garantarea securității alimentare pe termen lung a cetățenilor din țările comunitare prin păstrarea potențialului de producție sustenabilă de alimente în întreaga UE), de mediu (conservarea și protejarea resurselor naturale regenerabile: solul, apa, aerul, biodiversitatea) și teritoriale (conservarea esenței moștenite, combinată cu o modernizare moderată, dar și îmbinarea reînnoirii economice, sociale și arhitecturale).

Realizările reformelor PAC

Reforma din 1992: marea schimbare

Politica Agricolă Comună și-a îndeplinit obiectivele încă din anul creării, 1962, garantând siguranța aprovizionării cu alimente.

Reforma din 1992 a adus o schimbare majoră deoarece s-a înlocuit sistemul de protecție cu un sistem de ajutoare compensatorii pentru venituri, pentru a elimina discrepanța din ce în ce mai mare dintre cere și ofertă și pentru ca Consiliu să poate gestiona în mod real cheltuielile agricole. Motivul acestei schimbări radicale s-a datorat faptului că s-au produs din ce în ce mai multe excedente.

Datorită faptului că s-au înregistrat scăderi ale prețurilor garantate, pierderile, numai cele referitoare la venituri, a fost compensate prin plăți directe la hectar sau prin acordarea de prime pe cap de animal.

Agenda 2000: o revizuire a reformei din 1992

Revizuirea reformei din 1992 s-a realizat ca urmare a acordului încheiat la finalul Consiliului European la Berlin din martie 1999. Elementele noi pe care le-a adus această nouă reformă au fost: reducerea mai accentuată a prețurilor de intervenție, creșterea plăților directe; înființarea pilonului al doilea PAC, a crescut interesul cu privire la importanță politicii de dezvoltare rurală.

Reforma din iunie 2003: spre o PAC bazată pe ajutoarele decuplate

La 26 iunie 2003, la Luxemburg, miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au ajuns la un acord care, a modificat considerabil politica agricolă comună și a introdus o serie de noi principii și/sau mecanisme:

Ajutoarele au devenit o plată unică pe exploatație, aceastea nu se mai acordă raportat la volumul produs;

ecocondiționalitatea (în engleză, cross-compliance), pentru a beneficia de plățile unice trebuie respectate anumite criterii legate de mediu și de sănătate publică;

prin includerea regimului de plăți unice s-a urmărit realizarea unei compatibilității cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului;

introducerea a două mecanisme prin intermediul cărora se vor redistribui aceste drepturi de plată și anume: modularea, se referă la posibilitatea transferului de credite dintre cei doi piloni punându-se accent pe consolidarea dezvoltării rurale și posibilitatea aplicării unui model regional de decuplare, plățile pe hectar să se acorde după criterii teritoriale;

libertatea statelor membre de a aplica, în mod diferit parametri noii politici agricole comune;

bugetul primului pilon al politicii agricole comune a fost înghețat și au fost cerute plafoane anuale obligatorii. Prin umare, instituțiile europene pot impune de acum înainte reduceri liniare ale ajutoarelor directe în vigoare;

în 2007 s-a realizat organizarea comună unică a piețelor.

„Bilanțul de sănătate” din 2009: consolidarea reformei din 2003

„Bilanțul de sănătate”, adoptat de Consiliu la 20 noiembrie 2008, a revizuit o serie amplă de măsuri aplicate ca urmare a reformei PAC din 2003. Acesta a urmărit:

ultimele plăți cuplate cu producția să fie eliminate progresiv și să fie integrate în regimul de plată unică pe exploatație;

reorientarea parțială a fondurilor din primul pilon să se transfere către pilonul doi pentru dezvoltarea rurală, prin creșterea ratei de modulare a ajutoarelor directe.

PAC, perspective 2014-2020

Reforma din 2013 constituie ultima etapă a procesului de reformă deschis și încă în curs Principalele aspecte ale PAC pentru perioada 2014-2020:

transformarea ajutoarelor decuplate într-un sistem multifuncțional de sprijin. Plățile unice pe exploatație sunt înlocuite de un sistem de plăți, pe etaje sau straturi, cu șapte componente;

consolidarea celor doi piloni PAC: primul pilon, care finanțează ajutoarele directe și măsurile de piață, finanțat integral din FEGA; al doilea pilon pentru dezvoltarea rurală, în regim de cofinanțare.

s-a luat o măsură de protecție în cazul unei crize a prețurilor și perturbarea pieței prin consolidarea instrumentelor OCP unică;

se pune accent din nou pe dezvoltarea rurală și se dorește o abordare mai integrată, cu obiective mai clare și axată pe regiuni. Se anticipează o mai bună coordonare a măsurilor rurale cu celelalte fonduri structurale. Varietatea largă de instrumente existente în cadrul celui de-al doilea pilon al PAC a fost simplificată pentru a se concentra asupra sprijinului pentru competitivitate, inovare, agricultură întemeiată pe „cunoaștere”, instalarea tinerilor agricultori, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată .

Pilonul I al PAC –Plăți directe și măsuri de piață

Organizarea comună a pieței (OCP) unică

Organizarea comună a pieței cuprinde măsurile de piață prevăzute în cadrul PAC. Reformele successive au condus la fuzionarea, în 2007, a 21 de OCP-uri într-o OCP unică pentru toate produsele agricole. În plus, revizuirile PAC au orientat tot mai mult, treptat, PAC către piețe și au restrâns sfera de acțiune a instrumentelor de intervenție; acestea fiind considerate acum ca mecanisme de siguranță, la care nu trebuie să se recurgă decât în caz de criză.

OCP cuprinde o componentă internă (prețuri, măsuri de desfacere a produselor, măsuri de sprijin al pieței) și o componentă externă referitoare la schimburile cu țări terțe (certificări ale importurilor și exporturilor, gestionarea contigentelor tarifare, restituirile la export etc.)

Se constituie o rezervă menită să susțină sectorul agricol în cazul crizelor care influențează producția sau distribuția prin aplicare anuală a unei reduceri a plăților directe.

În plus, există noi reglementări care permit Comisiei Europene să ia măsuri excepționale împotriva perturbărilor pieței (prevenirea perturbărilor pieței provocate de fluctuațiile prețurilor sau de alte evenimente, măsuri de sprijin al pieței legate de bolile animalelor și de pierderea de încredere a consumatorilor dată fiind existența unor riscuri pentru sănătatea publică, a plantelor, a animalelor, sau alte măsuri specifice)

Finanțarea

În 2012, toate măsurile legate de intervențiile pe piață au reprezentat aproximativ 8% din totalul cheltuielilor FEGA.

Defalcarea cheltuielilor FEGA referitoare la intervențiile pe piețele agricole (în milioane EUR)

Spre deosebire de ajutoarele directe și de dezvoltarea rurală, măsurile de piață nu fac obiectul unor pachete bugetare naționale alocate dinainte.

Pentru perioada 2014-2020, se prevede că fondurile disponibile pentru politica de piață a UE vor fi supuse unei scăderi radicale, care ar putea fi de circa 40% (excluzând utilizarea rezervei pentru situațiile de criză).

Plățile directe către fermieri

Reforma din 2003 și bilanțul de sănătate din 2009 au decuplat majoritatea ajutoarelor directe și le-au transferat în cadrul noii scheme de plată unică (SPU) și al schemei simplificate de plată unică pe suprafață pentru noile state membre. Noul Regulament stabilește un nou sistem de plăți directe aplicabil de la 1 ianuarie 2015.

PAC, în perioada 2014-2020 menține cei doi piloni, dar sporește legăturile dintre aceștia, oferind astfel o abordare generală și mai integrată a măsurilor de sprijin în acest domeniu. Aceasta introduce, în particular, o nouă arhitectură pentru plățile directe, care este mai bine orientată, mai echitabilă și mai ecologică.

Pilonul II-Dezvoltare rurală

Politica privind dezvoltarea rurală este consolidată și confirmată în al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC). Această reformă a vizat ameliorarea competitivității agrosilviculturii, consolidarea legăturilor dintre activitatea primară și mediul înconjurător, ameliorarea calității vieții în zonele rurale, încurajarea cooperării și inovării și promovarea diversificării economiei comunităților rurale.

Obiective

Politica agricolă și rurală joacă un rol primordial în coeziunea teritorială, economică și socială a Uniunii, pe de o parte, și în protecția mediului, pe de altă parte.

Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, al doilea pilon al PAC trebuie să se axeze pe șase priorități legate de: transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, silvicultură și zonele rurale; viabilitatea fermelor, competitivitatea tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; organizarea lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură; refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură; promovarea eficienței resurselor și trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul agricol, alimentar și forestier; promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

În cadrul financiar multianual 2014-2020, Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) i s-a alocat o sumă totală de 85 de miliarde EUR. Pe lângă aceasta, statele membre pot decide modificarea cu până 15% a plăților lor directe, și transferul fondurilor generate din plafonarea sau reducerea plăților directe din primul către al doilea pilon.

În noua perioadă de programare, statele membre vor avea obligația să cheltuiască cel puțin 30% din fondurile de dezvoltare rurală pe care le primesc de la bugetul UE pentru anumite măsuri legate de agricultura ecologică, zonele cu constrângeri naturale, gestionarea terenurilor și combaterea schimbărilor climatice și cel puțin 5% pentru abordarea LEADER.

Pentru a îndeplini obiectivele în cele șase zone prioritare, statele membre vor defini un program de dezvoltare rurală bazat pe un set de măsuri:

Inovarea și transferul de cunoștințe

Acest obiectiv cheie va fi realizat prin intermediul unor diferite măsuri de dezvoltare rurală, cum ar fi „transferul de cunoștințe”, „cooperare” și „investiții în active corporale”.

În domeniul restructurării agricole, investițiilor și modernizării, există măsuri care includ rate mai mari de sprijin atunci când sunt legate de PEI sau de proiecte comune. Se pune la dispoziția tinerilor agricultori o combinație de măsuri care include subvenții pentru înființarea unei întreprinderi (până la 70 000 EUR), investiții generale în active corporale, servicii de formare și consultanță. Micilor fermieri le este oferit ajutor la înființarea întreprinderii (până la 15 000 EUR) sau măsuri de restructurare.

Plățile de agromediu și climă, agricultura ecologică și Natura 2000

Un set de plăți de agromediu/climă sunt puse la dispoziție pentru a conserva și promova schimbările necesare la nivelul practicilor agricole care aduc o contribuție pozitivă mediului și climei. Aceste măsuri trebuie incluse în programele de dezvoltare rurală, cu accent pe contractele comune, formare/informare adecvate și o mai mare flexibilitate în extinderea contractelor inițiale.

Instrumentarul de gestionare a riscurilor

Asigurarea și fondurile mutuale pentru culturi și pagube cauzate de vreme și boli ale animalelor (disponibile în prezent în cadrul primului pilon) se extind pentru a cuprinde un nou instrument de stabilizare a veniturilor sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale, care asigură agricultorilor despăgubiri în cazul unei scăderi severe a veniturilor, care ar permite o plată din fondul mutual (care acoperă până la 70% din pierderi) dacă venitul scade cu 30%.

Organizații de producători

Se va asigura sprijin în înființarea organizațiilor de producători, pe baza unui plan de afaceri și limitat la entitățile definite ca IMM-uri, în scopul adaptării producției producătorilor la cererile pieței, comercializării comune a bunurilor pe piață, centralizării vânzărilor și aprovizionării cumpărătorilor cu ridicata, precum și îmbunătățirii proceselor de organizare și inovare.

Silvicultură, zonele montane și zonele cu constrângeri naturale (ZCN)

Măsurile de silvicultură urmează să fie consolidate și se va asigura sprijin raționalizat sub formă de subvenții și plăți anuale.

LEADER, servicii de bază, reînnoirea satelor și activități neagricole

Trebuie să se pună mai mult accentul pe abordarea LEADER, pe sensibilizare și alt sprijin de pregătire pentru strategii care promovează flexibilitatea pentru a opera cu alte fonduri în zonele locale, cum ar fi cooperarea rurală-urbană. LEADER va fi utilizat ca o abordare comună pentru dezvoltarea locală, elaborată la nivelul comunității, finanțată de următoarele fonduri ESI: Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Serviciile de bază și reînnoirea satelor, cum ar fi investițiile în infrastructură de bandă largă și energia din surse regenerabile, se pot extinde dincolo de relocarea la scară mică a activităților/transformarea clădirilor acoperită în prezent. Fondurile pot fi, de asemenea, utilizate pentru activități neagricole legate de comunitatea rurală.

În noua perioadă, statele membre și regiunile vor avea, de asemenea, posibilitatea de a concepe subprograme tematice care să abordeze în detaliu aspecte specifice, cum ar fi agricultorii tineri, micii agricultori, zonele montane, femeile în zonele rurale, atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, biodiversitatea și lanțurile scurte de aprovizionare. În anumite cazuri, vor fi disponibile rate de sprijin mai mari în favoarea unor astfel de subprograme.

ROMÂNIA – POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

Implementarea PAC în România

Perioada de preaderare.

Deoarece între statele membre ale UE și cele candidate la aderare existau decalaje de natură economică sau socială iar aceste decalaje reprezentau piedici în funcționarea armonioasă a întregii comunități, fondurile de preaderare aveau rolul de a echilibra aceste diferențe și de a sprijini tranziția acelor țări către standardele europene.

După anul 1990, România a primit asistență prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA și SAPARD, la care se adaugă și programele comunitare. Au fost finanțate programe regionale, de dezvoltare rurală, agricolă și de mediu, bazate pe politici naționale de dezvoltare regională, care să asigure, astfel, tranziția României către sistemul fondurilor structurale.

Cele trei instrumente au avut menirea să ajute la dezvoltarea resurselor umane, reducerea șomajului, îmbunătățirea calității produselor și a infrastructurii, micșorarea decalajelor regionale iar fiecare dintre cele trei instrumente au avut obiective specifice, după cum urmează:

PHARE, primul instrument finaciar a fost orientat către dezvoltarea instituțională, sprijinirea guvernelor țărilor candidate în implementarea acquis-ului comunitar și a investițiilor; sprijinirea țărilor candidate în efortul de a alinia acivitățile industriale și infrastructura de baza standardelor UE, prin mobilizarea investițiilor solicitate. În România, PHARE s-a concentrat asupra a trei mari sectoare: dezvoltarea regională, dezvoltarea instituțională și sprijinirea investițiilor în vederea implementării acquis-ului comunitar.

ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), al doilea instrument financiar nerambursabil, a oferit sprijin financiar pentru investiții în domeniul protecției mediului și a transporturilor, pentru accelerarea procesului de armonizare a legislației țărilor candidate cu normele europene. Principala priroritate a programului ISPA în domeniul protecției mediului a constat în sprijinirea României în procesul de adoptare a legislației europene în ceea ce privește protecția mediului. O atenție specială a fost acordată apei potabile, tratării apelor uzate și evacuării gunoiului menajer.

programul SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură)-a fost un instrument financiar nerambursabil oferit țărilor candidate la aderare cu scopul sprijinirii agriculturii durabile și dezvoltarea rurală, în ideea alinierii acestora la Politica Agricolă Comună. Principalele obiective ale SAPARD au fost: finanțarea proiectelor majore din domeniul agricol și al dezvoltării rurale, îmbunătățirea activităților de prelucrare și comercializare a produselor agricole, dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale, dezvoltarea economiei rurale, investiții în companiile cu profil agricol. SAPARD a finanțat proiecte majore din domeniul agricol și al dezvoltării rurale. România a identificat patru măsuri prioritare care au fost finanțate în cadrul programului: 1. Îmbunătățirea activităților de prelucrare și comercializare a produselor agricole și pescărești; 2. Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale; 3. Dezvoltarea economiei rurale (investiții în companiile cu profil agricol, diversificare economică, silvicultura); 4. Dezvoltarea resurselor umane (îmbunătățirea activității de instruire profesională, asistență tehnică)

Primii pași în vederea integrării României în Uniunea Europeană, au vizat deschiderea celor 31 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană, printre care se numără și Cap. 7 Agricultura. Negocierile, care au fost deschise în noiembrie 2002, s-au purtat plecând de la starea agriculturii și a economiei rurale:

spațiul rural este dominat de agricultură și deține în mare parte o infrastructură (de transport, comunicații, socială și comercială) învechită și deficitară;

agricultura folosește într-o proporție mare tehnologii depășite, lucru care se reflectă în performanțele tehnice și economice scăzute față de media UE;

agricultorii români au venituri foarte mici, iar această stare de fapt se răsfrânge asupra întregului spațiu rural.

Aspectele menționate, creează un cerc vicios al subdezvoltării în agricultură. Cea mai potrivită cale de ieși din acest cerc vicios se consideră a fi investițiile în infrastructura, investiții care vor duce la modernizarea spațiului rural românesc. Pe acest fond era de așteptat ca sprijinul pentru investițiile private în exploatațiile agricole (familiale sau de altă formă), să beneficieze de legătura dintre dezvoltarea economică a sectorului agricol și dezvoltarea rurală. Până la momentul în care a aderat la UE, România a trebuit să-și pregătească instituțiile care vor aplica PAC. Numai așa se putea beneficia de toate avantajele acestei politici. În urma negocierilor, România și-a asumat anumite angajamente dintre care amintim:

– Organizarea și funcționarea Agenției de Intervenție și Plăți – termen: decembrie 2006;

– Organizarea și funcționarea Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS) – termen: decembrie 2006;

– Implementarea Programului SAPARD, înființat prin OUG, nr. 142/2000.

Perioada de postaderare (2007-2013)

“Agricultura” a fost unul dintre cele mai controversate și mai dificile capitole de negociere în vederea aderării României la UE. Negocierile la acest capitol s-au încheiat în anul 2004. La 25 aprilie 2005, România alături de Bulgaria au semnat Tratatul de aderare la UE. Din anul 2007, România a devenit membru cu drepturi depline al UE.

Negocierile la acest capitol au prevăzut și o perioadă de introducere treptată a plăților directe PAC, posibilitatea de creștere a plăților UE cu fonduri suplimentare și o opțiune pentru schema de plăți unice pe suprafață (SPUS). Atât România, cât și Bulgaria au negociat termeni favorabili pentru unele din cotele lor și alocările de prime (ex., izoglucoză, lapte, precum și prime la ovine). Acești termeni favorabili nu sunt atât rezultatul discuțiilor între negociatorii români și Consiliul European, ei putând fi atribuiți faptului că România (ca și Bulgaria) a beneficiat de principiul că trebuia acordat un tratament consistent cu măsurile asigurate pentru cele zece noi state membre, care au aderat la UE în anul 2004 (Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia).

Potrivit Regulamentului Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură: FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru finanțarea măsurilor de piață, restituirilor la export și plăților directe către fermieri; FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Principale realizări: 2007 – 2013

Începând cu 2007, PAC a investit aproape 10 miliarde de euro (cheltuieli totale pentru plăți directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală-plăți) în sectorul agricol și în zonele rurale ale României, având ca obiectiv stabilizarea veniturilor fermierilor, modernizarea și creșterea sustenabilității fermelor românești și asigurarea aprovizionării cu produse alimentare sigure, accesibile și de calitate pentru cetățenii săi.

Fermierii români au beneficiat de pe urma plăților directe – În ultimii ani, plățile directe au reprezentat, în mod esențial, o plasă de siguranță; acest lucru este cu atât mai important în România, unde sectorul primar reprezintă 30.6% din locurile de muncă. În 2012, România a cheltuit peste 906 milioane de euro pentru plăți directe, sprijinind în jur de 1,1 milioane de beneficiari, 95% dintre ei primind sume mai mici de 1.250 de euro.

Activarea potențialului sectoarelor-cheie din domeniul agriculturii -În 2012, UE a cheltuit în jur de 114 milioane de euro pentru măsuri de piață în România. Cea mai importantă parte a fondurilor a mers către sectoarele vinicol și de legume-fructe.

Stimularea creșterii economice și creării de locuri de muncă în zonele rurale ale României – Injectarea de resurse publice în sectorul agricol și forestier a avut importante efecte de multiplicare și a jucat un rol esențial în atenuarea celor datorate crizei economice în România.

Din 2007, prin intermediul primului program de dezvoltare rurală post-aderare, fondurile UE au ajutat România să:

Permită instalarea a peste 9.400 de tineri fermieri, cu un sprijin în valoare de peste 86 milioane de euro, pentru a îmbunătăți structura de vârstă în sectorul agricol,

Modernizeze peste 2.000 de exploatații agricole, generând o investiție totală (publică și privată) de 1,87 miliarde de euro pentru sprijinirea dezvoltării potențialului agricol al României;

Furnizeze sprijin pentru în jur de 47.000 de ferme de semi-subzistență, asistându-le în restructurarea și transformarea lor în exploatații viabile, orientate spre piață;

Investească în aproximativ 800 de comune, ce au beneficiat astfel de foarte necesarele investiții pentru modernizarea infrastructurii rurale și pentru furnizarea accesului la serviciile de bază, având ca scop crearea premiselor necesare pentru creșterea economică. Aceste investiții au avut ca rezultat 3.827,69 km de infrastructură rutieră, 2.789,06 km de infrastructură pentru apa potabilă și 4.210,75 km de infrastructură de canalizare ce au fost construiți sau reabilitați.

Fondurile de dezvoltare rurală au sprijinit, de asemenea, conservarea peisajelor naturale deosebite din România și au promovat practici agricole durabile.

Exemple de măsuri de piață sprijinite de PAC

Programe de sprijin pentru creșterea competitivității vinurilor românești

Producția de vin a României este de aproximativ 6 milioane de hl, transformând-o astfel în cel mai mare producător de vinuri din regiunea Europei centrale și de est și al 6-lea ca volum din Europa, imediat după Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia. În perioada 2009-2013, România a primit 210,5 milioane de euro pentru finanțarea măsurilor de stimulare a competitivității în ceea ce privește vinurile românești. A fost acordată prioritate restructurării și reconversiei podgoriilor, precum și promovării pe piețele din țările terțe și asigurării recoltelor. Măsurile de restructurare și reconversie au avut cel mai semnificativ impact în sectorul viti-vinicol, rezultând în aproximativ 25.500 ha de podgorii restructurate sau modernizate până în 2013, totalizând 14% din suprafața României plantată cu viță-de-vie (181.770 ha).  Programele de promovare a avut ca rezultat accesul pe noi piețe din țări terțe, încheierea de contracte de comercializare ferme, creșterea exporturilor și consolidarea prezenței vinurilor românești cu eticheta DOP (denumire de origine protejată) și IGP (indicație geografică protejată) pe piețele tradiționale. Piețele avute în vedere au fost în principal China, Japonia, Statele Unite și Rusia. Volumul total al vinurilor exportate în 2013 a reprezentat o creștere de 10% comparativ cu media ultimilor 3 ani. România a arătat un interes deosebit pentru continuarea punerii în practică a măsurilor având ca scop stimularea competitivității sectorului său vinicol. În perioada 2014-2018, vinurile românești vor continua să beneficieze de programe de sprijin, cu un buget crescut de 238,5 milioane de euro. 

Promovarea sectorului agricol românesc

De la aderarea României, sectorul său agricol a beneficiat de fonduri UE pentru sprijinirea producției și comercializării mierii. Sprijinul direct al UE este furnizat prin programele naționale de apicultură, ce sunt cofinanțate în proporție de 50% de Uniunea Europeană. Au fost cheltuiți 26,4 milioane de euro pentru sprijinirea sectorului apiculturii din România începând cu 2008, din care 13,2 milioane au fost finanțate de Uniunea Europeană. Cu ajutorul acestui sprijin, România a crescut producția de miere cu 55% (de la 16.700 de tone în 2007 la 25.900 de tone în 2012) și este, în prezent, pe locul doi din UE, ca producător. Sectorul apicol românesc a continuat să se dezvolte: numărul stupilor a crescut cu în jur de 40% (de la aproximativ 1,1 milioane de stupi în 2007 la 1,55 milioane în 2013).

Exemple de proiecte de dezvoltare rurală sprijinite de PAC

Revitalizarea patrimoniului și turismului rural în situl UNESCO de la Viscri

Mulțumită cofinanțării UE și sprijinului oferite de ONG-urile locale, o familie a putut dezvolta o afacere sustenabilă și de succes în domeniul turismului rural, o afacere ce respectă valoarea localității Viscri, ca parte a patrimoniului cultural UNESCO și arie naturală protejată NATURA 2000. Viziunea familiei este de a dezvolta activități turistice profitabile, astfel încât patrimoniul rural să devină un mijloc de sprijinire a comunității rurale și a modului ei tradițional de viață. Obiectivul acestei familii a fost de a transforma fermele familiale saxone în spații de cazare, păstrând în același timp arhitectura lor tradițională și aspectul de fermă, precum și de a furniza facilități pentru reuniuni cu număr redus de participanți și de a-și împărtăși experiența în domeniul preparatelor culinare vizitatorilor. Investiția totală: 400.000 € (contribuția UE: 200.000 €)

Producerea de pâine în mod tradițional pentru comunitatea locală (Agropan)

Echipa de proiect a folosit fonduri UE pentru a extinde și moderniza capacitatea de producție de panificație, aprovizionând în prezent cu pâine și alte produse de panificație peste 85.000 de persoane din zonele rurale ale județelor Cluj și Bistrița. Proiectul a avut ca scop: i) creșterea productivității și competitivității prin mai buna utilizare a resurselor umane și a factorilor de producție; ii) diversificarea gamei de produse oferite comunităților locale; și iii) extinderea ariei geografice acoperite, prin aducerea produselor Agropan în marea majoritate a magazinelor alimentare din regiune. Investiția totală: 2.647.068 € (contribuția UE: 920.107 €)

Viitorul politicii agricole în România-perioada 2014-2020

Bugetul P.A.C. alocat perioadei 2014-2020 se ridică la 373 de miliarde de euro pentru cele 28 de state membre, iar România are alocate fonduri de 17,5 miliarde de euro, în creștere față de exercițiul bugetar anterior 2007-2013 (13,8 miliarde euro). Aceste fonduri suplimentate vor putea fi pe deplin valorificate dacă fermierii români vor fructifica, în special prin sistemul plăților directe, oportunitățile. De menționat faptul că, deși pe total fondurile au crescut pentru România, pentru Pilonul II – Dezvoltare Rurală acestea au scăzut cu 13,5%.De asemenea, un aspect important, obținut în urma negocierilor, s-a obținut flexibilitatea la PAC, adică posibilitatea transferului între pilonul I – dezvoltare rurală și pilonul II – plăți directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exercițiul bugetar. Este un procent foarte mare și va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului, dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni.

În perioada 2014-2020, României i-au fost alocați 7,2 miliarde de euro pentru investiții rurale, sumă ce urmează a fi cheltuită în concordanță cu prioritățile bine-definite incluse în programele de dezvoltare rurală. Noul program se va concentra pe trei obiective principale:

1. Îmbunătățirea competitivității sectorului agricol,

2. Conservarea ecosistemelor și o utilizare eficientă a resurselor naturale,

3. Crearea condițiilor pentru revitalizarea economică și socială a zonelor rurale.

Noul program de dezvoltare rurală are în vedere:

– Sprijinirea schimbărilor structurale și a competitivității în sectorul agroalimentar,·

– Promovarea mai bunei gestionări a resurselor naturale,

– Realizarea unei dezvoltări rurale echilibrate

Fonduri alocate pentru România în noul cadru de finanțare P.A.C. în perioada 2014 -2020 (miliarde euro)-Sursa: EC – „Overview of CAP Reform 2014 -2020”, 10.12.2013

IMPLEMENTAREA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎN ROMÂNIA, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007 – 2013. STUDIU DE CAZ

Descrierea Programului Național de Dezvoltare Rurală

Agricultura și dezvoltarea rurală din România urmează principiile Politicii Agricole Comune.

În perioada 2007-2013, sectorul de dezvoltare rurală a fost sprijinit prin implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a fost creat Planul Național Strategic pentru România, care constituie baza pentru implementarea PNDR în perioada 2007-2013. Așadar, PNDR a reprezentat instrumentul de accesare a FEADR și a fost elaborat de Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării din România (MADR), în conformitatea cu Art.16 al Regulamentului Consiliului nr.1698 din 20 septembrie 2005.

Programul Național de Dezvoltare Rurală stabilește prioritățile, obiectivele și alocarea financiară pentru dezvoltarea rurală din România cu ajutor comunitar.

Sistemul de implementare a PNDR

Conform prevederilor art.74 al Regulamentului Consiliul (CE) nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat prin FEADR, Statul Membru trebuie să creeze cadrul legislativ, statuar și administrativ pentru a se asigura că interesele financiare ale Comunității Europene sunt protejate în mod eficient. Pentru România, sistemul instituțional de administrare, control și implementare este alcătuit din:

Autoritatea de Management pentru PNDR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentat de Direcția Generală Dezvoltare Rurală – are ca responsabilitate funcția de implementare și managementul Programului (DGDR-AM PNDR).

Agenția de plăți acreditată, pentru implementarea măsurilor cu finanțare din FEADR este Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) – are responsabilitate funcția de plată.

Organismul de Certificare, reprezentat de Autoritatea de Audit constituită pe lângă Curtea de Conturi a României, reprezintă organismul de certificare pentru fondurile ce vor fi derulate în cadrul PNDR.

Având în vedere că la nivelul României funcționează două agenții de plăți pentru derularea fondurilor comunitare, respectiv Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pentru FEADR și FEP și Agenția de Plăți de Intervenție pentru Agricultură pentru FEGA, a fost constituit Organismul de Coordonare în vederea acționării ca unic interlocutor al celor două agenții cu Comisia Europeană.

Acreditarea agențiilor de plăți și a organismului de coordonare revine în responsabilitatea Autorității Competente, constituită în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltătii Rurale.

Dezvoltarea sistemului național de implementare al FEADR are la bază structura instituțională și cadrul legislativ creat pentru implementarea Programului SAPARD, conform următoarei scheme:

Structura Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Pentru realizarea obiectivelor, Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost structurat pe patru axe prioritare și două programe de sine stătătoare. Măsurile din PNDR 2007-2013 au fost astfel concepute încât să răspundă nevoilor imediate de dezvoltare a spațiului rural. Astfel începând din 2008 au fost lansate în mod gradual 23 de măsuri.

AXA PRIORITARĂ 1: Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier

Axa are ca obiectiv general creșterea competivității sectoarelor agroalimentar și forestier, urmărind prin aceasta trei direcții de acțiune:

îmbunătățirea competivității fermelor (măsurile 121, 141, 112 și 113)

dezvoltarea sectorului de prelucrare și procesare (măsurile 122, 123, 125, 142)

dezvoltarea resurselor umane active în cadrul sectoarelor de activitate agricol și forestier prin programe de formare profesională, informare și consiliere (măsurile 111, 143)

Măsurile de intervenție:

111-Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe
112-Instalarea tinerilor fermieri

121- Modernizarea exploatațiilor agricole

122-Îmbunătățirea valorii economice a pădurii

123-Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere

125-Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii

141-Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență

142-Înființarea grupurilor de producători

143-Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori

AXA PRIORITARĂ 2: Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural

Obiectivul general al axei 2 vizează îmbunătățirea mediului și spațiului rural și se urmărește a fi atins prin:

susținerea exploatării terenurilor în zonele defavorizate (măsurile 211 și 212)

conservarea resurselor și ariilor naturale (măsura 214)

promovarea unui management eficient al suprafețelor împădurite (măsura 221)

Măsurile de intervenție:
211-Sprijin pentru zona montană defavorizată
212-Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană
214-Plăți de agro-mediu
221-Prima împădurire a terenurilor agricole

AXA PRIORITARĂ 3: Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Axa are ca obiectiv diversificare economiei rurale și creșterea nivelului calității vieții.

Pentru atingerea acestui deziderat sunt urmărite trei tipuri de ținte:

dezvoltarea sectorului nonagricol (prin măsurile 312 și 313)

modernizarea infrastructurii rurale (măsurile 322 și 313)

dezvoltarea competențelor de organizare și management a spațiilor rurale în rândul actorilor implicați (măsura 341)

Măsurile de intervenție:

312-Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi

313-Încurajarea activităților turistice

322-Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

AXA PRIORITARĂ 4: Axa LEADER

LEADER vizează sprijinirea dezvoltării rurale, prin îmbunătățirea guvernării locale și promovarea potențialului local al spațiului rural și contribuie la susținerea axelor 1, 2 și 3 prin intermediul strategiilor locale și prin acțiuni inovative. Filosofia LEADER constă în crearea grupurilor de acțiune locală (GAL), prin parteneriate între toate instituțiile interesate în dezvoltarea durabilă rurală.. Partenerii sociali și economici trebuie să reprezinte cel puțin 50% din structura parteneriatului local.

Obiectivele LEADER la nivel European sunt:

protejarea și îmbunătățirea moștenirii locale naturale și culturale;

dezvoltarea conștiinței de mediu;

investirea și promovarea produselor specifice, turismului, resurselor și energiei regenerabile;

îmbunătățirea guvernării locale.

Obiectivele LEADER din PNDR:

încurajarea potențialului endogen de dezvoltarea a spațiilor rurale (ce este vizat prin măsurile 41 și 421)

îmbunătățirea guvernării locale (obiectiv ce este atins prin implementarea măsurilor 431.1 și 431.2)

Măsurile de intervenție:

41-Implementarea strategiilor de dezvoltare locală
411-Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier
412- Îmbunătățirea mediului și spațiului rural
413-Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale
4.21-Implementarea proiectelor de cooperare

4.31-Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului
4.31.1-Construcție parteneriate public-private

4.31.2-Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului

511-Asistență tehnică

611- Plăți complementare directe

STUDIU DE CAZ

Propunere de proiect pentru atragerea de Fonduri UE

Înființarea de spații de depozitare pentru cereale în județul Bihor

Proiect propus de Consiliul Județean Bihor în parteneriat cu SC Grup de Producători Cereale Agroind SRL – Măsura 123 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere

Introducere

Prin prezentul proiect doresc să evidențiez modul în care România și românii, în general pot atrage și utiliza Fonduri Structurale și de Coeziune prin intermediul Uniunii Europene. Acest proiect are ca temă centrală agricultura și posibilitatea reală de dezvoltare durabilă a acesteia. Se știe că în România există resurse agricole importante pentru Europa Centrală și de Est, deși, din păcate există numeroase zone din suprafața agricolă, care sunt considerate a fi zone defavorizate. Zonele de sud și vest ale țării sunt considerate a fi favorabile activităților agricole datorită condițiilor pedologice. Deși aceste condiții sunt favorabile desfășurării activității agricole, România nu are o putere de absorbție a fondurilor UE în acest domeniu, clasându-se pe locul 8 în rândul Statelor Membre. Agricultura este totodată si cel mai vulnerabil sector al economiei din România, deoarece aproape 30% din populație lucrează în acest domeniu. Din cauza parcelelor mici de pământ și al eșecului de a adopta tehnici moderne în agricultură producția din fiecare an este, din nefericire, dependentă de vreme.

Prin implementarea de proiecte la acest nivel , România va putea dezvolta nu doar agricultura, dar și restul economiei, prin aportul important pe care agricultura îl poate aduce și în domenii precum zootehnia, firmele de panificație și micii agricultori și intermediari din România. Am ales zona de Nord Vest, întrucât această zonă are un potențial agricol semnificativ, dar care nu este folosit la potențialul său real. Consider că deși obiectul proiectului vizează doar zona de Nord Vest, acesta ar putea influența întreaga țară și poate reprezenta un model pentru celelalte zone agricole ale țării.

1.Părțile scrise

Date generale:

A. Denumirea/Numele solicitantului și datele de identificare ale acestuia:

Denumire : Consiliul Județean Bihor

Adresa: Oradea , Parcul Traian nr. 5

Telefon: 0259 410 183

E-mail: [anonimizat]

Telefon: 0732 67 20 80

A. Obiecte de activitate ale solicitantului:

Consiliul Județean Bihor are numeroase activități, însă cele mai importante de menționat

pentru a evidenția propunerea prezentului proiect, sunt următoarele:

acordă consiliilor locale și aparatului propriu al acestora, precum și serviciilor publice ale comunelor și orașelor, sprijin și asistență tehnică, juridică și de orice altă natură, la cererea acestora;

analizează propunerile făcute de comune și orașe, în vederea elaborării de prognoze economice sau pentru refacerea și protecția mediului înconjurător;

adoptă programe și prognoze de dezvoltare economică-socială a județului și urmărește realizarea acestora;

administrează domeniul public și privat al județului.

Prin implementarea proiectului solicitantul dorește construcția de spații noi de recepție și depozitare necesare desfășurării în cele mai bune condiții a activității de producție agricolă din județul Bihor.

Date de identificare – SC GRUP DE PRODUCĂTORI CEREALE AGROIND SRL

Nume : SC GRUP DE PRODUCĂTORI CEREALE AGROIND SRL

Sediu: Oraș Cauaceu, județul Bihor

CUI: RO27067894

Registrul Comerțului: J05/772/2010

Cod CAEN: 4621 – Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor si tutunului neprelucrat

Telefon: 0259369771

2. Descrierea proiectului:

2.1. Denumirea investiției: “Înființarea de spații de depozitare pentru cereale în județul Bihor”

2.2. Elaborare proiect

În vederea elaborării proiectului de față se propune colaborarea cu firma de consultanță: SC Deltis SRL din localitatea Valea lui Mihai, jud Bihor și pot fii contactați pentru detalii referitoare la proiect prin intermediul nr de telefon: 0749282006. În ceea ce privește proiectarea propriu –zisă, se poate apela la serviciile firmei de proiectare: SC Contemporan Proiect SRL, având sediul social la adresa Calea Aradului, nr 18,Oradea, jud Bihor, iar pentru orice detalii referitoare la proiect poate fi contactat Șeful de proiect: Ing. Fodor Răzvan, la nr de tel: 0745656555

Tema proiectului: „Înființarea de spatii de depozitare pentru cereale în județul Bihor” iar prin realizarea acestei investiții se vor crea noi spații de depozitare a cerealelor care vor asigura capacitățile și condițiile proprii de recepționare, condiționare și depozitare a cerealelor obținute de la agricultorii din județul Bihor.

2.4. Fundamentarea necesității investiției și oportunității investiției: Fundamentarea necesității și oportunității investiției, care are ca beneficiari agricultorii din județul Bihor, pornește prin realizarea analizei SWOT.

2.5. Analiza nevoilor:

Ca urmare a schimbărilor pieței, au fost identificate o serie de neajunsuri la nivelul domeniului agricol din județul Bihor, care fac necesară și oportună promovarea unor investiții în vederea desfășurării activităților propuse prin proiect.

• Necesitatea investiției pentru construcția unei baze de recepție pentru cereale are ca un prim factor, rolul deosebit de important prin creșterea valorii produselor cerealiere. Având în vedere decalajul important din punct de vedere al nivelului de modernizare al exploatațiilor agricole din România, prin construcția acestor spații de depozitare al produselor agricole, la standarde europene, se vor încuraja exploatațiile agricole din regiune.

• Potențialul agricol al zonei, marcat de lipsa de spații de depozitare pentru produsele agricole, reduce semnificativ interesul manifestat pentru sectorul agricol. În lipsa investițiilor în domeniu, dependența României de furnizorii externi nu se va diminua.

• Prin accesarea fondurilor europene, implementarea acestui proiect va ajuta la creșterea valorii produselor agricole prin aplicarea de tehnologii și tehnici moderne.

• Necesitatea investiției prin achiziționarea utilajelor denotă din faptul că produsele cerealiere necesită să fie manipulate pentru a putea fi depozitate în condiții optime, care asigură păstrarea calității cerealelor în conformitate cu regulile impuse de Uniunea Europeană.

• Activitatea agricolă ce va fi desfășurată are la bază utilizarea cât mai eficientă a factorului timp și a factorului muncă. Având în vedere că în perioada campaniilor de recoltare, depozitarea produselor cerealiere recoltate necesită urmarea anumitor etape: răcirea cerealelor, pentru evitarea producerii condensului; curățarea cerealelor, pentru îndepărtarea impurităților care se regăsesc în cereale după recoltare; manipularea cerealelor, pentru a se putea depozita cereale în condiții optime.

Oportunitatea investiției:

Existența și funcționarea Programului FEADR, constituie o bună oportunitate de a se realiza această investiție la cel mai bun preț și asigurându-se amortizarea în cel mai scurt timp.

Implementarea acestui proiect este oportună pentru solicitant prin faptul că deschide porțile spre U.E a agricultorilor din zonă, prin aplicarea Politicii Agricole Comunitare;

Poziționarea terenurilor într-o zonă favorabilă culturilor agricole, dar în care nu există suficiente capacități de depozitare a produselor agricole este o oportunitate pentru a atinge interesul general atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Neomogenitatea condițiilor de producție influențează nivelul productivității muncii și al cheltuielilor de muncă și materiale pe unitatea de produs, și în consecință, mărimea valorilor individuale. De aceea prin implementarea proiectului se vizează reducerea acestui inconvenient prin utilizarea noilor utilaje și tehnologii pentru a crește gradul de competivitate pe piața agricolă regională.

Justificarea necesității proiectului

Consiliul Județean al Județului Bihor în parteneriat cu SC Grup de Producători Cereale Agroind SRL, în urma studiilor realizate de către instituții competente au identificat ca fiind necesară implementarea acestui proiect, întrucât prin implementarea acestuia se vor îmbunătății următoarele aspecte:

Se creează noi locuri de muncă;

Contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și încurajarea activității legate de agricultură;

Contribuție la valorificarea superioară a materiilor prime;

Contribuție la dezvoltarea economică a localității, cu impact asupra populației.

Necesitatea realizării proiectului are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice deficitare, în special sectorul agricol și valorificarea cerealelor din producția zonei.

2.6. Structura pieței:

Clienți existenți și potențiali

Este important în analiza structurii pieței agricole, adică cumpărătorii efectivi și potențiali, să prezentăm și canalele de distribuție utilizate. Se identifică clienți potențiali, fie firme procesatoare ale produselor agricole, firme din domeniul panificației de exemplu, fie firme din domeniul zootehnic, pentru asigurarea necesarului de hrana pentru animale. Plasarea produselor pe piață se poate realiza fie prin vânzarea directă către client, fie prin intermediari. Indiferent de calea de distribuție aleasă, utilizatorul final este același.

2.7. Programul de finanțare:

Realizarea proiectului “Înființarea de spații de depozitare pentru cereale în județul Bihor” va putea fi posibilă prin solicitarea în cadrul Programului Național Pentru Dezvoltare Rurală a unui ajutor nerambursabil, conform Axei 1 – Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier, Măsura 123 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole si forestiere.

Scopul implementării proiectului:

Îmbunătățirea sectorului agricol în Județul Bihor și încurajarea dezvoltării acestuia.

2.8. Obiective:

Obiectivul proiectului vizează obiectivul general al Măsurii 123: Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere.

Obiective specifice:

Dezvoltarea și introducerea de procedee și tehnologii pentru a obține produse agricole și forestiere noi și competitive;

Posibilitatea întreprinderilor de adaptare la noi standarde comunitare privind atât etapa de procesare cât și cea de distribuție a noilor produse obținute;

Creșterea veniturilor întreprinderilor datorită sprijinului acordat în ceea ce privește creșterea valorii adăugate a produselor agricole;

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole, dar și creșterea eficienței economice.

3. Date tehnice ale investiției

3.1. Date generale

3.1.1 Zona și amplasamentul (regiunea, județul, localitatea) investiției, suprafața și situația juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitiv și/sau temporar) de lucrare:

Proiectul va fi amplasat în Regiunea Nord Vest, în Județul Bihor.

Regiunea Nord Vest :

Una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare din România este Regiunea de Nord Vest, cunoscută și sub denumirea de Transilvania de Nord. În componența sa intră 6 județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj. Această regiune cuprinde 421 de unități administrativ – teritoriale structurate astfel : 6 județe, 42 de orașe din care 44 municipii și 398 comune și 1.823 de sate și are o suprafață de 34.449 kmp, aceasta reprezentând 14,32 % din suprafața țării. Regiunea de Nord Vest are o poziție geografică strategică și are granițe cu țări precum Ucraina și Ungaria, dar și cu regiuni de dezvoltare românești precum : Regiunea Centru, Regiunea Vest și Regiunea Nord Est. Regiunea de Nord Vest este una pitorească, având un farmec deosebit, și totodată are și un potențial agricol semnificativ.

Județul Bihor:

Județul Bihor face parte din Regiunea de dezvoltare Nord Vest și se învecinează la nord cu județul Satu-Mare, la sud cu județul Arad, la SV cu județul Alba, iar la vest cu județele Sălaj și Cluj și chiar cu Ungaria. Are o suprafață de 7.544 kmp, fiind primul județ ca dimensiune din Regiunea de Nord.

Localitatea Nojorid :

Ca și așezare geografică, Localitatea Nojorid este la o distanță de 9 km față de Oradea. Această comună are în componență 7 sate: Apateu, Chișirid, Leș, Livada de Bihor, Nojorid, Păușa și Șauaieu, iar primele mențiuni legate de satul Nojorid datează din anul 1229, când figura sub numele de „Villa Urug”,urmând să aibă denumirea de Irenugd în anul 1319, urmând ca mai apoi, în anul 1552, să fie cunoscut ca satul Nojorid (Nagz Uregd).

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – dacă investiția o impune

În vederea întocmirii prezentului proiect s-au efectuat ridicările topo necesare în sistem STEREO 1970 și sistem de referință Marea Neagră. Pe teren s-a efectuat o ridicare amănunțită a tuturor elementelor caracteristice necesare întocmirii unui plan de situație exact: carosabilul străzilor, trotuare, garduri, proprietăți, stâlpi pentru diferite instalații (electrice, telecomunicații etc.), capace de canale, canale, șanțuri, rigole.

Ridicarea topo s-a realizat pe suport magnetic cât și pe hârtie, scara de lucru pentru planul de situație fiind 1:500. Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care să-i pericliteze stabilitatea prin fenomene de alunecare.

3.2 Caracteristicile principale ale construcțiilor

3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurată, numărul de niveluri și înălțimea acestora, volumul construit:

Ansamblul proiectat se compune din următoarele obiecte:

3.2.2 Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare etc.

Alimentare cu apă

Alimentarea cu apă este realizată de la un puț forat, de la care se realizează legătura cu grupul sanitar din vestiar și rețeaua exterioară de incendiu.

Racordurile de apă sunt din polietilenă.

Diametrele conductelor de apă rece și apă caldă menajeră se vor determina în funcție de suma echivalenților, conform STAS 1478-96, iar în cazul conductelor de legătură la obiectele sanitare se vor avea în vedere particularitățile constructive ale obiectelor sanitare (diametrele armăturilor obiectelor sanitare). Armăturile de închidere ale instalației interioare vor fi dublate de armături sau dispozitive de golire, ori de câte ori golirea ramurilor respective nu poate fi făcută prin armături de serviciu. Lungimea rețelei de alimentare cu apă este de 75,0ml.

Canalizare

Grupul sanitar din cadrul vestiarului e racordat la fosa septică vidanjabilă proiectată cu o capacitate de 3,0mc. Conducta este montată îngropat sub adâncimea de îngheț, cu pantă descendentă spre bazinul vidanjabil. Obiectele sanitare vor fi racordate la fosa septică printr-un racord executat din tuburi PVC pentru canalizare montat îngropat sub adâncimea de îngheț cu pantă descendentă către conducta colectoare.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică este realizată de la rețeaua electrică existentă prin intermediul unui tabloul general, iar de la tabloul general sunt alimentați toți consumatorii de energie electrică. Instalațiile electrice constau în:

Instalații de automatizare, de semnalizare și protecție a fluxurilor tehnologice;

Instalații de iluminat și prize pentru hală și vestiar.

3.3 Structura constructivă

Consiliul Județului Bihor împreună cu SC GRUP DE PRODUCĂTORI CEREALE AGROIND SRL intenționează să realizeze pe amplasamentul său o stație modernă de uscare și depozitare a cerealelor utilizând tehnologii și utilaje noi. Capacitatea de depozitare a silozurilor este de 2 x 1.500 tone. Amplasarea și fundarea elementelor componente ale fluxului tehnologic aferent stației de uscare și depozitare cereale constituie subiectul prezentului proiect, acesta fiind o adaptarea la condițiile locale din zonă.

Ansamblul proiectat se compune din următoarele obiecte:

Cântar – existent

Cabină portar–existentă

Drum acces -existent

Platformă acoperită de prestocare cereale

Cuvă recepție

Elevator cu cupe SF1 cu cuvă

Utilaj de precurățare

Elevator cu cupe SF2

Uscător

Elevator cu cupe SF3

Utilaj de postcurățare

Elevator cu cupe SF4

Siloz de tranzit cu descărcare în mijloace auto

Elevator cu cupe SF5

Silozuri de stocare

Cameră de comandă

Platformă GPL–existentă

La partea superioară a uscătorului, silozului de descărcare în auto și silozurilor de depozitare vor fi benzi metalice de transport și de circulație, cu legături la elevatoare.

Notă! Caracteristicile ansamblului proiectat sunt conform Anexei: ANEXA 1.

3.7 Avize și acorduri

În vederea realizării investiției se vor obține următoarele avize și acorduri potrivit legislației în vigoare:

• Certificatul de Urbanism cu încadrarea în planul urbanistic, avizat și aprobat potrivit legii

• Adeverința din partea Agenției Pentru Protecția Mediului Cluj conform căreia proiectul nu necesită acord de mediu, dar la finalizarea lucrărilor activitatea declarată prin proiect necesită autorizație de mediu.

• Notificarea din partea ASP a Județului Bihor, conform căreia proiectul nu face obiectul evaluării condițiilor de igienă.

3.8. Caracteristici tehnice și funcționale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziționate prin proiect și prezentarea tehnică a construcțiilor în care urmează a fi amplasate utilajele/dotările (inclusiv utilități). Se vor preciza de asemenea denumirea, numărul și valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achiziționate, cu fundamentarea necesității acestora (utilizați formatul tabelar prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată în cadrul proiectului (plan de cultură pe perioada de cinci ani, plan de producție pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnică și altele).

Prin proiectul propus pentru finanțare FEADR, în cadrul Măsurii 123 din Programul Național de Dezvoltare Rurală, solicitantul urmărește să achiziționeze următoarele utilaje agricole:

Tractor agricol 280 CP

Disc 3.

Cultivator tractat

Semănătoare

Tractor agricol 180 CP

Remorcă agricolă, 2buc

Mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice

Elevator pentru mașina de împrăștiat îngrășăminte

Silozuri 2 x 1.500 tone

Proiectul urmărește achiziționarea de echipamente și utilaje performante, cu un randament economic ridicat, și realizarea pe amplasamentul sau a unei stații moderne de uscare și depozitare a cerealelor utilizând tehnologii și utilaje noi.

Scopul acestor achiziții este acela de creștere a eficienței economice de cultivare și depozitare a cerealelor.

O descriere a caracteristicilor tehnice pentru utilajele care se doresc a fi achiziționate în cadrul acestui proiect, este prezentată în ANEXA 2.

Caracteristicile principale ale stației proiectate:

suprafața platformei de prestocare: 18,0m x 20,0m = 360,0mp, acoperită;

utilaje principale: precurățitor, uscător, postcurățitor, siloz de tranzit, silozuri de depozitare;

dimensiunile în plan ale stației de uscare: 19,0m x 15,0m = 285,0mp;

dimensiunile camerei de comandă: 4,60m x 2,55m = 11,73mp;

puterea totală instalată: 101,96KW.

4. Durata de realizare (luni) și etape principale

Grafic de eșalonare a investiției exprimat valoric pe luni și activități.

“În procesul de estimare a duratei de execuție a obiectivelor de construcții și a planificării activităților, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, proiectantul va lua în calcul și perioadele de timp nefavorabil realizării investițiilor.

Se vor evidenția investițiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie să se încadreze în perioada de grație.”

Graficul de eșalonare a investiției este realizat pe o perioadă de 3 ani, respectiv 36 de luni. Investiția va începe în luna 1- semnarea contractului de finanțare și se va finaliza în luna 36-primirea ultimei tranșe din ajutorul nerambursabil. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului respectă legislația în vigoare, precum și standardele comunitare, nefiind necesar adaptarea investiției la aceasta.

Notă! Toate sumele sunt în euro și fără TVA

5. Finanțarea investiției:

La data de 15 aprilie 2013, cursul Euro – Ron a fost stabilit la 4,3806, așadar:

Din valoarea totală a investiției de 1617400,8 euro cu TVA, ajutorul public nerambursabil este de 644039 euro (pentru că nu se rambursează TVA-ul). În Ron valoarea investiției este de 7085185,9 cu TVA, iar valoarea nerambursabilă este de 1442631,5 Ron.

Surse de finanțare:

Surse proprii din partea Consiliului Județean Bihor și SC Grup de Producători Cereale Agroind SRL în valoare de 973361,8 euro, fără împrumuturi sau leasing.

Fonduri publice, în valoare de 644039 euro, reprezentând 50% din valoarea eligibilă.

6. Proiecții financiare și indicatori financiari:

6.1. Prognoza veniturilor:

Prognoza veniturilor se bazează pe evoluția capacității de producție. Veniturile vor provenii atât din închirierea utilajelor către diferiți terți și din chiriile percepute pentru depozitarea cerealelor lor în silozurile disponibile, dar și din vânzarea directă de cereale către firmele procesatoare ale produselor agricole, firme din domeniul panificației și firme din domeniul zootehnic.

6.2. Prognoza cheltuielilor:

Prognoza cheltuielilor este prevăzută conform capacității de producție, ea bazându-se pe planul de cultură și cheltuielile estimate în devizele agrotehnice.

6.3. Fluxul de numerar:

Implementarea proiectului necesită aproximativ 36 de luni. Datorită parteneriatului existent nu este necesară contractarea de împrumuturi de la bănci sau terți.

Banii proveniți de la Uniunea Europeană vor fi încasați la finele fiecărui an calendaristic, respectiv luna a 12-a, conform investițiilor efectuate în perioada respectivă.

Totodată, pentru anii de previziune, încasările și plățile au fost corelate cu prognoza veniturilor și cheltuielilor.

Concluzii și recomandări

Concluzii:

Din teoria și practica economică se remarcă că agricultura este o activitate economică esențială pentru societate și, prin urmare, este un domeniu care are un rol la perpetuarea stabilității, continuității și creșterii economice.

Agricultura este o componentă a economiei și societății europene. Se poate afirma că orice diminuare importantă a activităților agricole din Uniunea Europeană ar conduce la micșorarea PIB-ului și la pierderi de locuri de muncă în sectoarele economice conexe.

Urmărind evoluția PAC și reformele prin care a trecut, putem concluziona că PAC constituie baza integrării europene și rămâne, în continuare, una dintre cea mai puternică politică comună a UE. Noua strategie prezintă o nouă viziune pentru reforma PAC, principalele direcții de dezvoltare urmând să se axeze pe găsirea celor mai adecvate soluții la noile probleme economice, sociale și de mediu cu care se confruntă, în prezent, UE, sprijinind totodată dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol comunitar.

Din dezbaterile care au existat în spațiul comunitar a reieșit faptul că principalele obiective ale agriculturii la nivelul UE ar trebui să fie următoarele: alimentele furnizate populației trebuie să fie sigure, sănătoase și la prețuri transparente, competitive și accesibile; garantarea folosirii constante a terenului; activități de susținere a comunităților și zonelor rurale; siguranța aprovizionării cu alimente.

Concluziile dezbaterilor desfășurate s-au materializat prin Reforma PAC din 2013, prin care s-a evidențiat faptul că agricultura UE ar trebui susținută, punându-se accentul pe promovarea coeziunii teritoriale, prin menținerea și sporirea vitalității zonelor rurale, urmărind următoarele:

Garantarea securității alimentare pe termen lung a cetățenilor din țările comunitare prin păstrarea potențialului de producție sustenabilă de alimente în întreaga UE.

Alimente de calitate, valoroase și diverse, produse cu respectarea cerințelor referitoare la mediu, apă, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și sănătatea publică, prin sprijinirea comunităților agricole

Susținerea comunităților rurale viabile prin crearea de locuri de muncă la nivel local; astfel se generează numeroase avantaje economice, sociale, de mediu și teritoriale.

Recomandări

Pentru a beneficia din plin de avantajele aplicarii principiilor Politici Agricole Comune, în vederea relansării agriculturii românești în perioada 2014-2020, propun următoarele :

România trebuie să devină o marcă „Mărcile reprezintă mai mult decât niște simple etichete, iar România trebuie să își stabilească nișele de piață pentru piața internă și externă, alimentele românești trebuie să fie percepute ca fiind moderne, la modă, iar cheia constă în informarea consumatorilor“.

Modernizarea fermelor și a sectorului de procesare – este nevoie de alocare finaciară în dezvoltarea resurselor umane, sprijinirea ideilor inovatoare în vederea diversificării și implementării tehnologiilor moderne de procesare, sprijinirea și încurajarea tinerilor pentru a se angaja și stabili în mediul rural.

Susținerea cooperării la toate nivelele -stimularea formării exploatațiilor agricole privat-familiale prin restrângerea treptată a exploatațiilor agricole de subzistență.

Asigurarea unei infrastructuri adecvate în zona rurală – este necesară concentrarea pe infrastructura soft și, de asemenea, conectarea zonelor rurale la internet.

Asigurarea cel puțin a unui minim de securitate socială pentru că populația rurală este cea mai expusă riscului de sărăcire, restrângerea zonelor rurale defavorizate și a sărăcieie rurale severe.

Reînnoirea și animarea satelor – conservarea esenței moștenite, combinată cu o modernizare moderată, dar și îmbinarea reînnoirii economice, sociale și arhitecturale.

Crearea de locuri de muncă în sectorul non-agricol pentru tânăra generație din zonele rurale prin încurajarea înființării de întreprinderi rurale (IMM) și dezvoltarea de rețele de transport public.

Menținerea ecosistemelor -sunt esențiale conservarea și protejarea resurselor naturale regenerabile (solul, apa, aerul, biodiversitatea).

Bibliografie

Brăgaru Constantin, Secțiunea I Managementul proiectelor de finanțare europeană nerambursabilă (București, Expert, 2011)

Brăgaru Constantin, Exemple de cerere de finanțare (București, Expert, 2011)

Brăgaru Constantin, Dezvoltare regională (București, Expert, 2011)

Dr. Drăgoi Andreea, Politica agricolă comună în perioada 2014-2020-un parteneriat între Comisia Europeană și fermieri ( www.iem.ro/articole-euroinfo, accesat în data de 05.05.2015).

Prof.univ.dr. Dona Ion, Note de curs, 2010 ( www.scribd.com/Politici-Agricole-Comunitare, accesat în data 10.05.2015).

Mihalache Flavius, O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii în zonele rurale pe baza PNDR 2007-2013( www.revistacalitateavietii.ro/2013-Articolul, accesat în data de 04.05.2015).

Moise-Țiței Adina, Studiu privind dezvoltarea durabilă a României(Craiova, Universitaria, 2011).

Oprea Dumitru, Meșniță Gabriela, Fonduri europene pentru România, în perioada 2007-2013 (Iași, Sedom Libris, 2007).

Șaguna Drosu Dan, Nicolae Găinușă Raluca, Fondurile structurale Europene (Universul Juridic, 2011).

Zahiu L., Dachin A., Politici agroalimentare comparate (Economică,București, 2001).

http://www.mae.ro

http://www.eufinantare.ro

http://www.madr.ro

http://www.europarl.europa.eu

http://www.ec.europa.eu/

ANEXE

Anexa 1:

PLATFORMĂ ACOPERITĂ DE PRESTOCARE CEREALE

Este o platformă din beton cu dimensiunile în plan de 16,00m x 19,00m prevăzută cu un zid de sprijin unde are loc descărcarea cerealelor din mijloacele de transport auto. Platforma este acoperită cu o structură metalică pentru protecția împotriva intemperiilor. De pe platforma de prestocare cerealele ajung în cuva de preluare.

CUVĂ RECEPȚIE

Are rolul de preluare a cerealelor după descărcare din auto și de trimitere prin intermediul unui transportator orizontal la elevatorul SF1. Se compune din:

• Cuvă de primire având dimensiunile interioare de 0,90m x 1,80m și 1,00m înălțime. Cuva este acoperită cu grătar metalic.

• Cuvă intermediară având lungimea de 8,00m, lățimea 0,90m, și 1,00m înălțime.

• Cuva intermediară este de asemenea acoperită și este separată de cuva de preluare printr-un perete de 20cm grosime. Pe latura dinspre turnul elevator SF1 între cotele ± 0,00 și +3,00 s-a prevăzut perete din beton armat. În zona centrală, la baza cuvei s-a prevăzut un gol de 33 x 48cm. – Radierele și pereții au grosimea de 20cm.

ELEVATOR SF1

Elevatorul preia cerealele din cuva recepție și le transportă pe verticală pentru a le descărca în utilajul de precurățire.

Elevatorul este montat într-o cuvă din beton armat cu dimensiunile interioare de 2,328 x 2,800 și înălțimea de 3,00m.

Cuva elevatorului s-a prevăzut cu radieri și pereți de 30cm grosime și este prevăzută cu o bașă de 30 x 30 x 30cm.

UTILAJ DE PRECURĂȚIRE

Precurățitorul preia cerealele de la cuva de recepție prin intermediul elevatorului SF1 și are rolul de a filtra cerealele de impurități cu ajutorul unui ciur cilindric rotativ, după care cerealele sunt trimise cu ajutorul elevatorului SF2 LA uscător.

Precurățitorul va rezema pe o fundație de tip radier general comună cu postcurățitorul având dimensiunile în plan de 4,60m x 11,20m.

ELEVATOR SF2

Elevatorul preia cerealele de la precurățitor și le transportă pe verticală pentru a le descărca în uscător.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

USCĂTOR

Are înălțimea de 14,15m. Uscătorul preia de cerealele de la precurățitor prin intermediul elevatorului SF2 și după uscare ele sunt trimise prin intermediul elevatorului SF3 la utilajul de postcurățire.

Uscătorul reazemă pe o fundație tip radier general având dimensiunile în plan de 3,05m x 7,05m. Uscătorul este prevăzut cu un compresor așezat pe o fundație separată de cea a uscătorului având dimensiunile în plan de 2,05m x 3,15m.

ELEVATOR SF3

Elevatorul preia cerealele de la uscător și le transportă pe verticală pentru a le descărca în utilajul de postcurățire.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

ELEVATOR SF4

Elevatorul preia cerealele de la uscător și le transportă pe verticală pentru a le descărca în utilajul de postcurățire.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

SILOZ DE TRANZIT CU DESCĂRCARE ÎN AUTO

Silozul de tranzit preia cerealele de la postcurățitor prin intermediul elevatorului SF4. Cerealele pot fi de aici descărcate în mijloace de transport auto sau pot fi trimise la silozurile de stocare prin intermediul unui transportor orizontal cu lanț.

Silozul de tranzit are o înălțime de 8,91m, diametru de 3,50m și o capacitate de 50 tone și reazemă pe o fundație de tip radier general de dimensiuni 5,00m x 5,85m.

SILOZURI DE DEPOZITARE

Cele două silozuri, cu capacitatea de 1.520 tone fiecare, având diametrul de 13,75m, înălțimea de 16,49m au rol de depozitare a cerealelor.

Silozurile reazemă pe câte radier general având diametrul de 14,75m.

ELEVATOR SF5

Elevatorul preia cerealele de la silozurile de depozitare și le transportă pe verticală pentru a le descărca în silozul de tranzit în vederea descărcării cerealelor în mijloace auto.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

CAMERĂ DE COMANDĂ

E o clădire având dimensiunile exterioare în plan de 2,00 x 4,60m, și înălțimea interioară de 2,40m în care se va instala tabloul electric, furnizat împreună cu utilajele.

Pe contur sunt pereți din zidărie de cărămidă de 30cm, iar învelitoarea este din țiglă.

Structura de rezistență este alcătuită din zidărie portantă, fundații continue sub ziduri, planșeu din lemn, acoperiș cu șarpantă de lemn și învelitoare țiglă.

PLATFORMĂ GPL

Este folosită ca suport pentru rezervoarele de gaz și are dimensiunile în plan de 5,65m x 11,50m și are panta orientată spre exterior pentru a permite scurgerea apelor meteorice în terenul natural.

DRUM ACCES

Drumul de acces face legătura între poarta de acces în incintă, cântarul existent și platforma de recepție și are o lățime de 6,0m și o lungime de 89,5m.

Secțiunea transversală a drumului de acces este de tip acoperiș, cu pante transversale de 2,5 % spre exterior și este alcătuită dintr-un strat de 20cm beton marca C18/22,5 așezat pe o fundație de balast de 25 cm balast compactat, descărcarea apelor meteorice urmând a se face în terenul natural.

CÂNTAR

Cerealele recoltate sunt transportate din câmp cu ajutorul mijloacelor de transport specifice și aduse până în incintă. Cântarul este un utilaj folosit pentru înregistrarea cantităților de cereale care intră și ies din unitate.

Cântarul este o construcție existentă pe amplasament.

ANEXA 2:

1.Tractor agricol 280 CP

• motor turbo, 6 cilindri

• Alimentare turbo cu geometrie variabilă (VGT), recircularea gazelor de eșapament răcite (EGR) – capacitate nominală 208 CP (conform 97/68 CE)

• capacitate de remorcare maximă 300 CP (conform 97/68 CE)

• capacitate nominală 315 CP în mod de funcționare subordonată utilizării IPM (conform 97/68 CE)

2. Disc

• lățimea de lucru: 3,8 m

• lățimea de transport: 4,7 m

• ramă: 152x152x9 mm

• 5 buc. pluguri, unealtă de plugare cu aripi de 180 mm (7 in.) (despicare eficientă, protecție buruieni)

• serie de discuri în față și în spate (aranjare în tandem)

• adâncimea maximă de lucru: disc: 152 mm, plug: 380 mm

3. Cultivator tractat

• Lățimea de lucru: 8 m

• Lățimea de transportare: 3 m

• Ramă centrală 400/200/8 mm, rame laterale cu întoarcere pe

• Rame laterale cu închidere hidraulică 150/100/8 mm

• Grape cu disc ondulat în 2 rânduri

4. Semănătoare

• Structură pe 12 secții, distanța dintre rânduri de 76,2 cm

• Elevator flexibil de 178×178 mm

• Închidere hidraulică a elevatorului în poziție de transportare

• Lățimea de transport 4,63 m, cu închidere posterioară (3+6+3 rânduri)

• Rezervoare de semințe de 58 litri / rând

• Pulverizare insecticid într-o fază (posibil 30 kg/ha –la viteză de 10 km/h), dispersor în bandă

• Rezervor insecticid, capacitate cca. 32 kg / rând

5. Tractor agricol 180 CP

• motor de 6,8 l, câte 4 supape la fiecare cilindru, emisie noxe conform TIER III,

• Alimentare turbo cu geometrie variabilă (VGT), recircularea gazelor de eșapament răcite (EGR)

• capacitate nominală 180 CP, plus capacitate suplimentară de 15,0 CP (conform 97/68 EC)

• capacitate nominală de transportare de 203 CP și în mod de funcționare TLT (cu distribuție a motorului dependent de utilizare)

6. Remorcă agricola

• Remorcă pe două axe, basculantă în trei laturi

• Ramă ancorată, masa totală admisă 18000 kg

• Pod: 5050 mm x 2420 mm, reazem de colț detașabil, etanșare circulară din cauciuc fixat într-un profil special, șasiu din oțel pur

• Cadru lateral de bază 5050 mm x 2420 mm x 800 mm, închidere centrală în spate, în partea dreaptă și stângă, rigolă pentru cereale 400 x 300 mm

• Șasiu ancorat, construcție sudată

7. Mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice

• Execuție cu două discuri

• Lățime de lucru: 10-24 m

• Grilaj pentru îngrășământ artificial solid

• Protecție împotriva boltirii

• Volum de bază al rezervorului: 900 litri

• Greutate fără prelungire cu rezervor: 230 kg

• Înălțime de umplere (fără prelungire): 101 cm

8.Elevator pentru mașina de împrăștiat îngrășăminte chimice

• Greutate fără conținut util: 273 kg

• Mărimi: lățime: 0,98 m lungime: 1,85 m

• Capacitate de ridicare: 100 kg

9.Silozuri 2 x 1.500 Tone

Principalele componente ale stației de uscare și depozitare a cerealelor sunt:

• Transportatoare cu lanț

• Elevatoare cu cupă

• Curățitoare.

Capacitate la precurățire grâu 30 t/h

Capacitate la postcurățire grâu 25 t/h

Capacitate la selectare (orz) 2,5 t/h

Înălțime: 1.990 mm, Lungime: 3.895 mm, Lățime: 1.295 mm, Greutate: 770 kg, Diametru sită: 630 mm, Nr.site: 4, Antrenare site: 0,75 kW, Ventilator 6.000 m3/h 2,2 kW

• Uscător.

Capacitate (10,0 t/h în caz de evacuare apă 10%), ventilator radial cu aspirator 37 kW, sistem de evacuare praf ventilator cu recirculare 7,5 Kw, modul integrat pentru floarea soarelui, porumb, grâu, orz, rapiță, semințe de semănat, sistem performant de tratare a aerului canale de aer cu un strat de izolație de 6 cm și învelitoare specială LINDAB, structură aliaj aluminium, scări interioare-exterioare și platforme, recirculare căldură cu evacuare aer, sistem incorporat de evacuare praf și pulbere, reziduuri 20 mg/m3.

• Siloz tranzit

• Silozuri de depozitare. Capacitate de stocare 1.500 Tone. Diametru: 13,75 m. Înălțime totală: 16,49 m. Înălțime cilindru: 12,59 m. Volum: 2.027 m3/ siloz. Greutate proprie: ~ 15.000 kg/ siloz 2 buc silozuri cu următorul conținut tehnic:

• vârf conic; acces la acoperișul conic; scară pe acoperișul conic; elemente de rigidizare și alte structuri; acces pe cilindru; elemente de legătură, izolație, etc.;indicatoare de nivel

• Sistem de ventilație

• Sistem de control al temperaturii

• Banda redler deasupra silozurilor

Solicitantul intenționează să realizeze pe amplasamentul său o stație modernă de uscare și depozitare a cerealelor utilizând tehnologii și utilaje noi. Capacitatea de depozitare a silozurilor este de 2 x 1.500 tone.

Bibliografie

Brăgaru Constantin, Secțiunea I Managementul proiectelor de finanțare europeană nerambursabilă (București, Expert, 2011)

Brăgaru Constantin, Exemple de cerere de finanțare (București, Expert, 2011)

Brăgaru Constantin, Dezvoltare regională (București, Expert, 2011)

Dr. Drăgoi Andreea, Politica agricolă comună în perioada 2014-2020-un parteneriat între Comisia Europeană și fermieri ( www.iem.ro/articole-euroinfo, accesat în data de 05.05.2015).

Prof.univ.dr. Dona Ion, Note de curs, 2010 ( www.scribd.com/Politici-Agricole-Comunitare, accesat în data 10.05.2015).

Mihalache Flavius, O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii în zonele rurale pe baza PNDR 2007-2013( www.revistacalitateavietii.ro/2013-Articolul, accesat în data de 04.05.2015).

Moise-Țiței Adina, Studiu privind dezvoltarea durabilă a României(Craiova, Universitaria, 2011).

Oprea Dumitru, Meșniță Gabriela, Fonduri europene pentru România, în perioada 2007-2013 (Iași, Sedom Libris, 2007).

Șaguna Drosu Dan, Nicolae Găinușă Raluca, Fondurile structurale Europene (Universul Juridic, 2011).

Zahiu L., Dachin A., Politici agroalimentare comparate (Economică,București, 2001).

http://www.mae.ro

http://www.eufinantare.ro

http://www.madr.ro

http://www.europarl.europa.eu

http://www.ec.europa.eu/

ANEXE

Anexa 1:

PLATFORMĂ ACOPERITĂ DE PRESTOCARE CEREALE

Este o platformă din beton cu dimensiunile în plan de 16,00m x 19,00m prevăzută cu un zid de sprijin unde are loc descărcarea cerealelor din mijloacele de transport auto. Platforma este acoperită cu o structură metalică pentru protecția împotriva intemperiilor. De pe platforma de prestocare cerealele ajung în cuva de preluare.

CUVĂ RECEPȚIE

Are rolul de preluare a cerealelor după descărcare din auto și de trimitere prin intermediul unui transportator orizontal la elevatorul SF1. Se compune din:

• Cuvă de primire având dimensiunile interioare de 0,90m x 1,80m și 1,00m înălțime. Cuva este acoperită cu grătar metalic.

• Cuvă intermediară având lungimea de 8,00m, lățimea 0,90m, și 1,00m înălțime.

• Cuva intermediară este de asemenea acoperită și este separată de cuva de preluare printr-un perete de 20cm grosime. Pe latura dinspre turnul elevator SF1 între cotele ± 0,00 și +3,00 s-a prevăzut perete din beton armat. În zona centrală, la baza cuvei s-a prevăzut un gol de 33 x 48cm. – Radierele și pereții au grosimea de 20cm.

ELEVATOR SF1

Elevatorul preia cerealele din cuva recepție și le transportă pe verticală pentru a le descărca în utilajul de precurățire.

Elevatorul este montat într-o cuvă din beton armat cu dimensiunile interioare de 2,328 x 2,800 și înălțimea de 3,00m.

Cuva elevatorului s-a prevăzut cu radieri și pereți de 30cm grosime și este prevăzută cu o bașă de 30 x 30 x 30cm.

UTILAJ DE PRECURĂȚIRE

Precurățitorul preia cerealele de la cuva de recepție prin intermediul elevatorului SF1 și are rolul de a filtra cerealele de impurități cu ajutorul unui ciur cilindric rotativ, după care cerealele sunt trimise cu ajutorul elevatorului SF2 LA uscător.

Precurățitorul va rezema pe o fundație de tip radier general comună cu postcurățitorul având dimensiunile în plan de 4,60m x 11,20m.

ELEVATOR SF2

Elevatorul preia cerealele de la precurățitor și le transportă pe verticală pentru a le descărca în uscător.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

USCĂTOR

Are înălțimea de 14,15m. Uscătorul preia de cerealele de la precurățitor prin intermediul elevatorului SF2 și după uscare ele sunt trimise prin intermediul elevatorului SF3 la utilajul de postcurățire.

Uscătorul reazemă pe o fundație tip radier general având dimensiunile în plan de 3,05m x 7,05m. Uscătorul este prevăzut cu un compresor așezat pe o fundație separată de cea a uscătorului având dimensiunile în plan de 2,05m x 3,15m.

ELEVATOR SF3

Elevatorul preia cerealele de la uscător și le transportă pe verticală pentru a le descărca în utilajul de postcurățire.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

ELEVATOR SF4

Elevatorul preia cerealele de la uscător și le transportă pe verticală pentru a le descărca în utilajul de postcurățire.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

SILOZ DE TRANZIT CU DESCĂRCARE ÎN AUTO

Silozul de tranzit preia cerealele de la postcurățitor prin intermediul elevatorului SF4. Cerealele pot fi de aici descărcate în mijloace de transport auto sau pot fi trimise la silozurile de stocare prin intermediul unui transportor orizontal cu lanț.

Silozul de tranzit are o înălțime de 8,91m, diametru de 3,50m și o capacitate de 50 tone și reazemă pe o fundație de tip radier general de dimensiuni 5,00m x 5,85m.

SILOZURI DE DEPOZITARE

Cele două silozuri, cu capacitatea de 1.520 tone fiecare, având diametrul de 13,75m, înălțimea de 16,49m au rol de depozitare a cerealelor.

Silozurile reazemă pe câte radier general având diametrul de 14,75m.

ELEVATOR SF5

Elevatorul preia cerealele de la silozurile de depozitare și le transportă pe verticală pentru a le descărca în silozul de tranzit în vederea descărcării cerealelor în mijloace auto.

Elevatorul reazemă direct pe platforma de beton armat și nu necesită fundație.

CAMERĂ DE COMANDĂ

E o clădire având dimensiunile exterioare în plan de 2,00 x 4,60m, și înălțimea interioară de 2,40m în care se va instala tabloul electric, furnizat împreună cu utilajele.

Pe contur sunt pereți din zidărie de cărămidă de 30cm, iar învelitoarea este din țiglă.

Structura de rezistență este alcătuită din zidărie portantă, fundații continue sub ziduri, planșeu din lemn, acoperiș cu șarpantă de lemn și învelitoare țiglă.

PLATFORMĂ GPL

Este folosită ca suport pentru rezervoarele de gaz și are dimensiunile în plan de 5,65m x 11,50m și are panta orientată spre exterior pentru a permite scurgerea apelor meteorice în terenul natural.

DRUM ACCES

Drumul de acces face legătura între poarta de acces în incintă, cântarul existent și platforma de recepție și are o lățime de 6,0m și o lungime de 89,5m.

Secțiunea transversală a drumului de acces este de tip acoperiș, cu pante transversale de 2,5 % spre exterior și este alcătuită dintr-un strat de 20cm beton marca C18/22,5 așezat pe o fundație de balast de 25 cm balast compactat, descărcarea apelor meteorice urmând a se face în terenul natural.

CÂNTAR

Cerealele recoltate sunt transportate din câmp cu ajutorul mijloacelor de transport specifice și aduse până în incintă. Cântarul este un utilaj folosit pentru înregistrarea cantităților de cereale care intră și ies din unitate.

Cântarul este o construcție existentă pe amplasament.

ANEXA 2:

1.Tractor agricol 280 CP

• motor turbo, 6 cilindri

• Alimentare turbo cu geometrie variabilă (VGT), recircularea gazelor de eșapament răcite (EGR) – capacitate nominală 208 CP (conform 97/68 CE)

• capacitate de remorcare maximă 300 CP (conform 97/68 CE)

• capacitate nominală 315 CP în mod de funcționare subordonată utilizării IPM (conform 97/68 CE)

2. Disc

• lățimea de lucru: 3,8 m

• lățimea de transport: 4,7 m

• ramă: 152x152x9 mm

• 5 buc. pluguri, unealtă de plugare cu aripi de 180 mm (7 in.) (despicare eficientă, protecție buruieni)

• serie de discuri în față și în spate (aranjare în tandem)

• adâncimea maximă de lucru: disc: 152 mm, plug: 380 mm

3. Cultivator tractat

• Lățimea de lucru: 8 m

• Lățimea de transportare: 3 m

• Ramă centrală 400/200/8 mm, rame laterale cu întoarcere pe

• Rame laterale cu închidere hidraulică 150/100/8 mm

• Grape cu disc ondulat în 2 rânduri

4. Semănătoare

• Structură pe 12 secții, distanța dintre rânduri de 76,2 cm

• Elevator flexibil de 178×178 mm

• Închidere hidraulică a elevatorului în poziție de transportare

• Lățimea de transport 4,63 m, cu închidere posterioară (3+6+3 rânduri)

• Rezervoare de semințe de 58 litri / rând

• Pulverizare insecticid într-o fază (posibil 30 kg/ha –la viteză de 10 km/h), dispersor în bandă

• Rezervor insecticid, capacitate cca. 32 kg / rând

5. Tractor agricol 180 CP

• motor de 6,8 l, câte 4 supape la fiecare cilindru, emisie noxe conform TIER III,

• Alimentare turbo cu geometrie variabilă (VGT), recircularea gazelor de eșapament răcite (EGR)

• capacitate nominală 180 CP, plus capacitate suplimentară de 15,0 CP (conform 97/68 EC)

• capacitate nominală de transportare de 203 CP și în mod de funcționare TLT (cu distribuție a motorului dependent de utilizare)

6. Remorcă agricola

• Remorcă pe două axe, basculantă în trei laturi

• Ramă ancorată, masa totală admisă 18000 kg

• Pod: 5050 mm x 2420 mm, reazem de colț detașabil, etanșare circulară din cauciuc fixat într-un profil special, șasiu din oțel pur

• Cadru lateral de bază 5050 mm x 2420 mm x 800 mm, închidere centrală în spate, în partea dreaptă și stângă, rigolă pentru cereale 400 x 300 mm

• Șasiu ancorat, construcție sudată

7. Mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice

• Execuție cu două discuri

• Lățime de lucru: 10-24 m

• Grilaj pentru îngrășământ artificial solid

• Protecție împotriva boltirii

• Volum de bază al rezervorului: 900 litri

• Greutate fără prelungire cu rezervor: 230 kg

• Înălțime de umplere (fără prelungire): 101 cm

8.Elevator pentru mașina de împrăștiat îngrășăminte chimice

• Greutate fără conținut util: 273 kg

• Mărimi: lățime: 0,98 m lungime: 1,85 m

• Capacitate de ridicare: 100 kg

9.Silozuri 2 x 1.500 Tone

Principalele componente ale stației de uscare și depozitare a cerealelor sunt:

• Transportatoare cu lanț

• Elevatoare cu cupă

• Curățitoare.

Capacitate la precurățire grâu 30 t/h

Capacitate la postcurățire grâu 25 t/h

Capacitate la selectare (orz) 2,5 t/h

Înălțime: 1.990 mm, Lungime: 3.895 mm, Lățime: 1.295 mm, Greutate: 770 kg, Diametru sită: 630 mm, Nr.site: 4, Antrenare site: 0,75 kW, Ventilator 6.000 m3/h 2,2 kW

• Uscător.

Capacitate (10,0 t/h în caz de evacuare apă 10%), ventilator radial cu aspirator 37 kW, sistem de evacuare praf ventilator cu recirculare 7,5 Kw, modul integrat pentru floarea soarelui, porumb, grâu, orz, rapiță, semințe de semănat, sistem performant de tratare a aerului canale de aer cu un strat de izolație de 6 cm și învelitoare specială LINDAB, structură aliaj aluminium, scări interioare-exterioare și platforme, recirculare căldură cu evacuare aer, sistem incorporat de evacuare praf și pulbere, reziduuri 20 mg/m3.

• Siloz tranzit

• Silozuri de depozitare. Capacitate de stocare 1.500 Tone. Diametru: 13,75 m. Înălțime totală: 16,49 m. Înălțime cilindru: 12,59 m. Volum: 2.027 m3/ siloz. Greutate proprie: ~ 15.000 kg/ siloz 2 buc silozuri cu următorul conținut tehnic:

• vârf conic; acces la acoperișul conic; scară pe acoperișul conic; elemente de rigidizare și alte structuri; acces pe cilindru; elemente de legătură, izolație, etc.;indicatoare de nivel

• Sistem de ventilație

• Sistem de control al temperaturii

• Banda redler deasupra silozurilor

Solicitantul intenționează să realizeze pe amplasamentul său o stație modernă de uscare și depozitare a cerealelor utilizând tehnologii și utilaje noi. Capacitatea de depozitare a silozurilor este de 2 x 1.500 tone.