Politia Locala Si Conceptul de Ordine Publica

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………………………………….

Capitolul I – Poliția Locală și conceptul de Ordine Publică …………………………………..

– Ce este Poliția Locală ………………………………….

– Structura Poliției Locale………………………………………

– Conceptul de Ordine Publică………………………………………………

1.4 – Atribuțiile poliției locale pe linie de Ordine Publică……………………

Capitolul II – Serviciul de Ordine Publică……………………………………………

2.1 – Organizarea Serviciului de Ordine Publică………………………………………………….

2.2 – Activități de Ordine Publică……………………………………………

2.3 – Stabilirea și îndeplinirea Obiectivelor pe linie de Ordine Publică………………….

Capitolul III – Proceduri operaționale de lucru în sistemul de Ordine Publică …………….

3.1 – Importanța procedurilor de lucru în sistemul de Ordine Publică……………………………..

3.2 – Realizarea procedurilor de lucru………………………………………………………………

3.3 – Modele de Proceduri……………………………………………………………………………………..

3.3.1 Procedura de patrulare………………………………………………………………..

3.3.2 Procedura de Legitimare și identificare a persoanelor……………………….

3.3.3 Procedura de interceptare și somare a persoanelor……………………..

3.3.4 Procedura de conducere a persoanelor la sediul Poliției……………….

Capitolul IV – Analiza activității pentru creșterea gradului de Siguranță Publică……..

4.1 – Raportul anual de ordine publică și Siguranță Națională

4.2 – Stabilirea Obiectivelor pentru creșterea gradului de siguranță publică

Concluzii și propuneri………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………..

Introducere

Societățile au cunoscut constant în istoria lor schimbări social-economice prin evenimente care și-au lăsat amprenta în evoluția civilizației. Aceste evenimente au influențat direct sau indirect organizarea la nivelul diferitelor state care s-au adaptat evoluției prin măsuri capabile să controleze și să gestioneze nevoile individului și implicit a populației. Fiecare individ ocupă, fie că vrea fie că nu vrea, o anumită treaptă în societate având propriul rol chiar dacă unii se nasc in medii cu toate posibilitatiile materiale necesare unui bun trai iar altii cu posibilitati minore doar pentru a supravietui. Societatea modernă are menirea de a integra indivizii, colectivitățile, grupurile si subgrupurile, indiferent de apartenența sau orientarea acestora, indiferent că este vorba de un grup restrâns, din punct de vedere numeric unei colectivităti umane.

Așadar, societatea perpetuează un anumit set de reguli transmise de la o generatie la alta, reguli create și învățate din evoluție prin care autoritatea dintr-un stat le aplică cu respectarea unui set de norme pentru a convietui alaturi de restul membrilor societătii cât și pentru a nu lasa anumiți factori să influențeze mersul societatii prin fapte antisociale.

Valorile unei societăți trebuie să promoveze factorii educationali, care au o importantă severa în modelarea personalitatii care să asigure interesul pentru o evoluție pozitivă.

Capitolul I – Poliția Locală și conceptual de Ordine Publică

Ce este Poliția Locală

Politia locală a fost înființată în scopul exercitării atributiilor privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor în domenii cum sunt ordinea si linistea publica, paza bunurilor, circulatia pe drumurile publice, disciplina in constructii si afisajul stradal, protectia mediului, activitatea comerciala, evidența persoanelor precum și în alte domenii stabilite prin lege.

Această instituție a fost creată mai mult cu scopul de a eficientiza activitatea de ordine publică la nivelul comunităților locale și de a veni în sprijinul celorlalte structuri ale statului ajutând la crearea unui mai bun sistem de siguranță publică.

Istoria Poliției Locale în societatea românească s-a clădit pe baza Poliției Comunitare derivată din Corpul Gardienilor Publici. După ce în anul 2004 se aprobă Legea nr. 371/2004 ia naștere Poliția Comunitară constituită ca serviciu public de interes local, specializat, care se înființează în scopul asigurării ordinii și liniștii publice, precum și pentru creșterea eficienței pazei obiectivelor și a bunurilor aparținând domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Conceptul celor două instituții a fost preluat din forma de organizare a autorităților aparținând celorlalte state ale lumii care beneficiau de structuri similare cu rol și atribuții bine stabilite. Mai mult decât atât, încă de la înființare, în România s-a dorit o structură a Poliției demilitarizată ca o dovadă a evoluției democratice care să șteargă amprenta sistemului communist. Ulterior se înființează Politia Locală începând cu data de 01.01.2011, în temeiul Legii nu.155/2010 care prevede organizarea și funcționarea structurilor prin hotărâre a autorității deliberative a administratiei publice locale, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului /primarului general sau ca institutie publica de interes local, cu personalitate juridică.

Noua instituție oferă societății un serviciu capabil să gestioneze ordinea de drept într-o formă detașată de sistemul rigid cu care populația a fost obișnuită în etapele evoluției statului roman. În contextul actual, poliția locală se dorește a fi mai aproape de cetățean rezolvând problemele acestuia într-un mod eficient și rapid cu transparența și seriozitatea impuse de un sistem managerial pe care administrațiile locale sunt obligate să le implementeze. De altfel, în administrația publică se încearcă de o bună perioadă de timp crearea și implementarea unui sistem care să genereze o stimulare între instituțiile publice care să ducă la eficientizarea serviciilor publice.

Astfel, o caracteristică a acestui sistem managerial se observă la Poliția Locală care poate fi înființată la nivelul unităților administrativ teritoriale în cadrul aparatului de specialitate al primarului sau ca instituție cu persoanlitate juridică, cu posibilitatea de a-și gestiona singură resursele. Pentru gestionarea acestor resurse este nevoie de un bun manager cum este în cazul poliției locale unde trebuie să dețină competențe pentru gestionarea resurselor financiare cât și pentru gestionarea resurselor umane. Asta deoarece factorul uman este de bază atunci când vine vorba de punerea în aplicare a prevederilor legale, mai ales în cazul unei instituții care are printre altele, ca scop, menținerea ordinii și liniștii publice.

În prezent Poliția Locală a fost înființată și își desfășoară activitatea la nivel de județ municipii, comune, ca de altfel și la nivelul Municipiului București și sectoarelor acestuia, punând în aplicare conform competențelor atât prevederile legilor cât și prevederile hotărârilor emise de consiliile unităților administrativ teritoriale.

Structura Poliției Locale

Organizarea și structura funcțională a poliției locale, ștatul de funcții, numărul de posturi si categoriile de personal încadrat precum și dotarea poliției locale cu materiale specifice sunt stabilite prin regulamentul de organizare si funcționare, întocmit pe baza Regulamentului-Cadru de organizare și funcționare a poliției locale

Politia locala poate fi organizată pe compartimente, la nivel de directii generale, directii, servicii si/sau birouri, conform prevederilor Regulamentului-Cadru de organizare si functionare a politiei locale.

La nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, poliția locală poate avea în componență următoarele structuri:
a) structura cu atribuții de ordine si liniste publica și paza a bunurilor și obiectivelor;
b) structura cu atribuții în domeniul circulatiei pe drumurile publice;
c) structura de disciplina în construcții și afișaj stradal;
d) structura de protecție a mediului și salubrizare;
e) structura cu atribuții pe linie de activitați comerciale;
f) structura cu atribuții pe linie de evidență a persoanelor;

Realizarea unei structuri a poliției locale care să cuprindă unul din compartimentele specifice se face cu aprobarea forumului superior ierarhic, consiliul local al fiecărei unități administrative, în baza propunerilor legal întocmite și justificate. Dacă ulterior analiza activității sau situația operativă impun creearea unor compartimente noi, șeful poliției locale în calitate de director, numit în baza legii nr.215/2001 și a legii nr188/1999 privind statutul funcționarilor publici, întocmește raportul cu propunerile care sunt înaintate spre aprobare.

Ținând cont de prevederile legii de înființare a poliției locale, aceasta poate face parte din aparatul de specialitate al primarului sau se poate constitui ca instituție cu persoanlitate juridică. În mod normal la organizarea poliției locale nu există diferențe între cele două structuri în ceea ce privește activitatea desfășurată ci numai în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare și materiale. Evident o structură a poliției locale cu personalitate juridică deține controlul bunurilor proprii și are o formă de organizare mult mai complexă care îi permite să desfășoare activități pe o arie extinsă de domenii. O astfel de structură a poliției locale poate fi întâlnită de regulă în localitățile unde numărul mare al populației impune autorităților activități

Poliția locală ca instituție cu personalitate juridică poate fi structurată ierarhic după o formă complexă astfel:

1.Director General;

2.Director General Adjunct;

2.1 Direcția de Ordine Publică: 2.1.1 Serviciul Ordine Publică :

Biroul 1

Biroul 2

2.1.2 Serviciul Paza Bunurilor și Obiectivelor:

Biroul 1

Biroul 2

2.1.3 Serviciul Evidența Persoanelor :

Biroul 1

Biroul 2

2.2 Direcția Protecția Mediului: 2.2.1 Serviciul Protecția Mediului

2.2.2 Serviciul Igienizare și Salubrizare

2.3 Direcția Dispecerat și Monitorizare: 2.3.1 Serviciul Dispecerat

2.3.2 Serviciul Monitorizare

2.4 Direcția Inspecție Comercială: 2.4.1 Serviciul Comercial:

Biroul de Control

Biroul Autorizații

2.5 Direcția Circulație Rutieră : 2.5.1 Serviciul Circulație :

Biroul Monitorizarea traficului

Biroul Parcări

Fiecare compartiment din structura poliției locale are atribuții stabilite sau derivate din lege, legalitatea fiind unul din principiile de baza după care funcționarii publici din cadrul acestora își desfășoară activitatea. De precizat este faptul că structura poliției locale, cu compartimentele aferente, depinde de analiza situației operative, într-un cuvânt de nevoile pe care administrația locală le are la nivel territorial. Evident nu pot fi înființate compatimente care nu își găsesc rostul în funcționarea instituției prin lipsa obiectului de activitatate și nici în afara competențelor stabilite de lege.

1.3 Conceptul de Ordine Publică

Ordinea Publică ocupă un loc esential în dezvoltarea societăților și a fost definită ca o stare de drept si de fapt care permite realizarea și mentinerea echilibrului bazat pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, scoatererea în evidență a valorilor supreme pentru afirmarea și promovarea democrației într-un stat de drept. Putem afirma că ordinea publică reprezintă starea de legalitate și echilibrul dintr-o societate care permite cetățenilor să conviețuiască într-un mod pașnic și sănătos.

Reflectând capacitatatea autorităților publice de a asigura securitatea cetățenilor prin activități anume definite, ordinea publică din societatea românească este menținută și atunci când este cazul restabilită de reprezentanții structurilor cu atribuții specific cu respectarea normelor de conduit, a legilor și regulilor derivate din Constituția statului.

Putem defini Ordinea publică ca element de sine statator, prin trei componente:

a. ordinea sociala defineste convietuirea pasnica si cooperarea armonioasa intre membrii societatii ;

b. ordine aconstitutionala defineste functionarea normala a organelor statului create in conformitate cu prevederile Constitutiei pentru elaborarea, punerea in aplicare si asigurarea respectarii legilor in societate ;

c.ordinea naturala defineste mentinerea echilibrului intre factorii naturali si de mediu.

De asemenea fiecare persoana are dreptul să beneficieze pe plan social si international de preotecție și respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale pentru a-și găsi o relizare deplină.

Tuturor statelor le revine responsabilitatea de a apara si proteja conform legilor obligatiile si angajamentele internationale in materia drepturilor omului, ordineqa democratica stabilita in mod democratic si liber prin vointa poporului impotriva activitatii persoanelor, grupurilor sau organzatiilor care iau parte sau refuza sa renunte la acte de terorism sau violenta in scopul rasturnarii acestei ordini.

Ordinea publica este o stare de drept, continutul fiind legat de prevederile legale, ceea ce permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe consensul social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile reglementarilor juridice in vigoare ;

– apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor ;

– apararea avutului public si privat ;

– apararea valorilor supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social

intr-o societate democratica.

Ordinea publica este strans legata de ordinea de drept, reprezentand proiectia acesteia din urma in organizarea si desfasurarea activitatii publice intr-un stat si constand in respectarea tuturor normelor de comportare generala, a regulilor de convietuire sociala, de aparare a cetatenilor si a integritatii lor, a drepturilor legitime ale acestora precum si a proprietatii private si publice.

Atunci cand analizam conceptual de ordine publica este necesar sa definim notiunile de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice.

Mentinerea ordinii publice reprezinta ansamblul de masuri si actiuni intreprinse pentru prevenirea tulburarilor sau a altor manifestari cu violenta in scopul evitarii fortei. Caracteristica principala a mentinerii ordinii publice o constituie prevenirea, in care scop culegerea si valorificarea informatiilor este elementul esential alaturi de actiunile privind asigurarea ordiniipe timpul intrunirilor, manifestatiilor de diferite tipuri.

Noile realitati din domeniul ordinii publice impun in contextul unei specializari si a unui profesionalism ridicat dezvoltarea si transformarea permanenta a cel putin cinci capacitati :

a) Capacitatea de informare care este necesara pentru elaborarea unor situatii de natura tehnica si criminologica ce vor permite formularea unor previziuni reale si imbunatatirea bazei de date detinute de catre institutii asupra contestatarilor, mijloacelor de care dispun, modurilor de operare, precum si a zonei in care actioneaza sau in care pot opera acestia. Crearea unei baze de date va permite anticiparea de desfasurare a actiunilor protestatare si rationalizarea interventiei fortelor de ordine.

b) Viteza de reactie atunci cand actiunile turbulentilor depasesc cadrul autorizat este necesar ca dispozitivul de mentinere e ordinii publice sa fie organizat si desfasurat pentru a interveni in cel mai scurt timp posibil. De cele mai multe ori aceasta creeaza posibilitatea controlului asupra situatiei si a evitarii in lant a incitarilor la tulburarea ordinii publice.

c) Forta de reactie ia in considerare faptul ca fortele de destabilizare a ordinii publice sunt din ce in ce mai violente si ca, adesea, acestea recurg la folosirea de arme si echipamente periculoase, iar fortele politienesti trebuie sa aiba capacitatea de riposta pentru inhibarea, descurajarea, imprastierea sau la nevoie neutralizarea acestora prin forta asigurata de logistica proprie.

d) Controlul situatiei in timp si spatiu are in vedere ca actiunile de protest socila de mare amploare pot sa se maniufeste pe eprioade mari de timp si sa se extinda pe zone intinse. Aceste situatii impun cu necesitate ca statul sa poata angaja forta de interventie publica autorizata care sa fie capacitata de tacticile si dotarea corespunzatoare pentru a putea riposta eficient si rapid.

e) Gestionarea activitatii de comanda impune ca operatiunile pentru asigurarea si restabilirea ordinii publice sa fie organizate si executate conform planului de interventie stabilit, improvizatia, inoportunitatea si pregatirea precara fiind sortite esecului.

Punerea in functiune a unui mecanism bazat pe asigurarea acestor capacitati creeaza garantia interventiilor cu succes pentru apararea ordinii publice, sigurantei persoanelor si exercitarii drepturilor si libertatilor cetatenilor in conformitate cu legea.

Procesul de adaptare a fortelor de ordine publica la noile caracteristici ale formelor de protest social se confrunta cu o serie de factori care ii altereaza sau ii franeaza dezvoltarea :

Factori de natura politica – mentinerea ordinii publice necesita constientizarea maselor astfel incat toate componentele societatii sa realizeze ca ea reprezinta garantia care permite manifestarea protestelor sociale fara a se ajunge la dezorganizarea sociala si cu respectarea drepturilor si libertatilor omului ; viata politica democratica implica acceptarea confruntarilor

colective dar si interventia pentru stoparea evolutiilor necontrlate si periculoase. Fortele de ordine publica nu trebuie considerate ca fiind « trupe praetoriene » in serviciul puterii publice,

ci ele trebuie sa se regaseasca in cadrul garatiilor de exercitare a liberattii cetatenesti fiind legitimate prin utilitate publica.

În ciuda eforturior depuse pentru crearea unui sistem legislativ capabil sa reglementeze desfasurarea vietii sociale si sa asigure respectarea ordinii publice, toate statele, chioar si cele cu democratie avansata si o situatie economica foarte buna s-au confruntat, se confrunta si probabil se vor confrunta cu actiuni de tulburare a ordinii publice.

Aceste actiuni, caracterizate prin violenta, distrugeri, incalcarea legii si a drepturilor omului au cauze, modalitati de manifestare si efecte dintre cele mai diferite dar toate au ca finalitate sferinta umana. Revenirea la starea de normalitate se fac e prin masuri ferme luate de guverne prin institutii politice, adminstrative, alte institutii cu drept coercitiv si chiar prin forta armata.

Plecand de la cauzele probabile de producere a tulburarii ordinii publice si de la propria experienta, statele si-au constituit structuri specializate si au adoptat strategii pentru mentinerea si restabilirea ordinii publice.

În general, majoritatea statelor democratice includ in categoria fortelor de ordine publica efective de politie , de jandarmerie, carabinieri, unitati antitero, servicii de paya si protectioe a demnitarilor, de politie de frontiera, pompieri, garda de coastă, garda natională si altele.

Fiecare stat și-a creat și perfecționat structuri în domeniul ordinii publice în pas cu propria sa dezvoltare istorică, păstrând propria identitate, existând astfel o varietate de structuri organizatorice, relaționale si concepții de abordare în plan intern a ordinii publice.

Atribuțiile poliției locale pe linie de Ordine Publică

Asigurarea ordinii publice cuprinde un ansamblu de masuri, activitati si actiuni specific adoptate si desfasurate de catre organismele specializate ale administratiei de stat, in scopul respectarii normelor de conduita civica prevazute in legi si alte acte normative, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a celor de protectie a proprietatii publice si private.

Restabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor legale, preponderant represive, bazate pe forta de constrangere, inclusiv pe forta fizica si a armelor de foc aplicate de organele cu atributii legale pentru readucerea situatiei create prin incalcarea grava a ordinii publice, generatoare de pericol, pentru siguranta statului, a cetatenilor, a proprietatii publice si private, la starea de normalitate.

Restabilirea ordini publice cuprinde un ansamblu de actiuni specifice organiazate si executate in timp, in raport de situatie, care se bazeaza pe folosirea mijloacelor si materialelor tehnice din dotare, avand drept scop readucerea situatiei la starea de normalitate.

Un alt element care trebuie analizat este reactia institutionala deoarece in contextual evolutiilor situatiilor de protest social institutiile abilitate trebuie sa fie in masura sa adapteze actiunile fortelor cu atriutii pe linia ordinii publiceprecum si cadrul juridic necesar activitatii acestora.

Conducatorul structurii de ordine si liniste publica si paza a bunurilor se subordoneaza sefului politiei locale si are urmatoarele atributii specifice, in functie de responsabilitatile incredintate:
a) organizeaza, planifica, conduce si controleaza activitatea personalului politiei locale cu atributii in mentinerea ordinii si linistii publice si asigurarea pazei bunurilor;
b) intocmeste planurile de paza ale obiectivelor din competenta;
c) asigura cunoasterea si aplicarea intocmai de catre personalul din subordine a prevederilor legale ce reglementeaza activitatea de paza, mentinerea ordinii si a linistii publice, regulile de convietuire sociala si integritatea corporala a persoanelor;
d) tine evidenta sanctiunilor contraventionale aplicate de personalul din subordine;
e) asigura pregatirea de specialitate a personalului din subordine, in conformitate cu tematica stabilita;
f) informeaza de indata conducerea politiei locale despre toate evenimentele deosebite inregistrate in activitatea de paza si mentinere a ordinii publice si tine evidenta acestora;
g) analizeaza lunar activitatea personalului din subordine;
h) intreprinde masuri eficiente pentru ca intregul personal sa execute corespunzator sarcinile ce ii revin, sa aiba o comportare civilizata, sa respecte regulile disciplinare stabilite, propunand recompense si sanctiuni corespunzatoare;
i) participa, alaturi de conducerea politiei locale, la intocmirea sau reactualizarea planului de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
j) intocmeste zilnic nota cu principalele evenimente si o prezinta sefului politiei locale;
k) asigura instruirea zilnica a politistilor locali cu privire la cunoasterea situatiei operative din zona de competenta

In executarea atributiilor prevazute de lege in domeniul ordinii si linistii publice, politistii locali desfasoara urmatoarele activitati:
a) actioneaza in zona de competenta stabilita prin planul de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativteritoriale pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale, precum si pentru mentinerea ordinii si linistii publice sau curateniei localitatii;
b) intervin la solicitarile dispeceratului la evenimentele semnalate prin Serviciul de urgenta 112, pe principiul „cel mai apropiat politist de locul evenimentului intervine”, in functie de specificul atributiilor de serviciu stabilite prin lege si in limita competentei teritoriale;
c) actioneaza, in conditiile art. 6 lit. k) din Legea nr. 155/2010, pentru depistarea persoanelor si a bunurilor urmarite in temeiul legii;
d) participa la executarea masurilor stabilite in situatii de urgenta;
e) in cazul constatarii in flagrant a unei fapte penale, imobilizeaza faptuitorul, iau masuri pentru conservarea locului faptei, identifica martorii oculari, sesizeaza imediat organele competente si predau faptuitorul structurii Politiei Romane competente teritorial, pe baza de proces-verbal, in vederea continuarii cercetarilor;
f) conduc la sediul politiei locale/structurii Politiei Romane competente persoanele suspecte a caror identitate nu a putut fi stabilita, in vederea luarii masurilor ce se impun;
g) verifica si solutioneaza sesizarile si reclamatiile primite din partea cetatenilor unitatilor/subdiviziunilor administrativteritoriale, legate de problemele specifice compartimentului.
h) indeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege

In domeniul ordinii si linistii publice, precum si al pazei bunurilor, politia locala are urmatoarele atributii:
a) mentine ordinea si linistea publica in zonele si locurile stabilite prin planul de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat in conditiile legii;
b) mentine ordinea publica in imediata apropiere a unitatilor de invatamant publice, a unitatilor sanitare publice, in parcarile auto aflate pe domeniul public sau privat al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, in zonele comerciale si de agrement, in parcuri, piete, cimitire, precum si in alte asemenea locuri publice aflate in proprietatea si/sau in administrarea unitatilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine si siguranta publica;
c) participa, impreuna cu autoritatile competente prevazute de lege, potrivit competentelor, la activitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de calamitati naturale ori catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
d) actioneaza pentru identificarea cersetorilor, a copiilor lipsiti de supravegherea si ocrotirea parintilor sau a reprezentantilor legali, a persoanelor fara adapost si procedeaza la incredintarea acestora serviciului public de asistenta sociala in vederea solutionarii problemelor acestora, in conditiile legii;
e) constata contraventii si aplica sanctiuni, potrivit competentei, pentru nerespectarea legislatiei privind regimul de detinere a cainilor periculosi sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a cainilor fara stapan si a celei privind protectia animalelor si sesizeaza serviciile specializate pentru gestionarea cainilor fara stapan despre existenta acestor caini si acorda sprijin personalului specializat in capturarea si transportul acestora la adapost;
f) asigura protectia personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din institutiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori actiuni specifice;
g) participa, impreuna cu alte autoritati competente, la asigurarea ordinii si linistii publice cu ocazia mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesiunilor, actiunilor de pichetare, actiunilor comerciale promotionale, manifestarilor culturalartistice, sportive, religioase sau comemorative, dupa caz, precum si a altor asemenea activitati care se desfasoara in spatiul public si care implica aglomerari de persoane;
h) asigura paza bunurilor si obiectivelor aflate in proprietatea unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale si/sau in administrarea autoritatilor administratiei publice locale sau a altor servicii/institutii publice de interes local, stabilite de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
i) constata contraventii si aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convietuirea sociala stabilite prin legi sau acte administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale, pentru faptele constatate in raza teritoriala de competenta;
j) executa, in conditiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmarire penala si instantele de judecata care arondeaza unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competenta;
k) participa, alaturi de Politia Romana, Jandarmeria Romana si celelalte forte ce compun sistemul integrat de ordine si siguranta publica, pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii stradale;
l) coopereaza cu centrele militare zonale in vederea inmanarii ordinelor de chemare la mobilizare si/sau de clarificare a situatiei militare a rezervistilor din Ministerul Apararii Nationale;
m) asigura masuri de protectie a executorilor judecatoresti cu ocazia executarilor silite;
n) acorda, pe teritoriul unitatilor/subdiviziunilor administrativteritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atributii in domeniul mentinerii, asigurarii si restabilirii ordinii publice.

Capitolul II – Serviciul de Ordine Publică

2.1 Organizarea Serviciului de Ordine Publică

Atribuțiile Serviciului de Ordine Publică sunt stabilite prin legea nr.155/2010 privind înființarea Poliției Locale și a Regulamentului Cadru prevăzut de H.G nr.1332/2010. Din actele menționate se constată că la organizarea serviciului se ține cont de activitățile de coordonare, îndrumare și evaluare a polițiștilor din cadrul birourilor și formațiunilor de ordine publică pentru punerea în executare a atribuțiilor ce le revin în vederea asigurării climatului de Ordine și Liniște Publică. De asemenea șeful serviciului sau compartimentului evaluează cauzele și condițiile care au determinat ori favorizat săvârșirea de fapte antisociale, analizează periodic evoluția fenomenelor care pun în pericol conviețuirea socială, iar în funcție de concluziile desprinse, stabilește activitățile și măsurile ce urmează a fi întreprinse la nivelul structurilor subordonate pentru eficientizarea activității în domeniu, după caz împreună cu șefii compartimentelor subordonate.

O altă activitate a conducătorului serviciului este aceea de a întocmi rapoarte bazate pe studii și situații întâlnite în procesul muncii, prin care face propuneri pentru îmbunătățirea serviciului sau reorganizarea efectivelor în funcție de situație.

Activitățile prevăzute de lege pentru șeful compartimentului de Ordine Pblică sunt:

a) organizeaza, planifica, conduce si controleaza activitatea personalului politiei locale cu atributii in mentinerea ordinii si linistii publice si asigurarea pazei bunurilor;
b) intocmeste planurile de paza ale obiectivelor din competenta;
c) asigura cunoasterea si aplicarea intocmai de catre personalul din subordine a prevederilor legale ce reglementeaza activitatea de paza, mentinerea ordinii si a linistii publice, regulile de convietuire sociala si integritatea corporala a persoanelor;
d) tine evidenta sanctiunilor contraventionale aplicate de personalul din subordine;
e) asigura pregatirea de specialitate a personalului din subordine, in conformitate cu tematica stabilita;
f) informeaza de indata conducerea politiei locale despre toate evenimentele deosebite inregistrate in activitatea de paza si mentinere a ordinii publice si tine evidenta acestora;
g) analizeaza lunar activitatea personalului din subordine;
h) intreprinde masuri eficiente pentru ca intregul personal sa execute corespunzator sarcinile ce ii revin, sa aiba o comportare civilizata, sa respecte regulile disciplinare stabilite, propunand recompense si sanctiuni corespunzatoare;
i) participa, alaturi de conducerea politiei locale, la intocmirea sau reactualizarea planului de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
j) intocmeste zilnic nota cu principalele evenimente si o prezinta sefului politiei locale;
k) asigura instruirea zilnica a politistilor locali cu privire la cunoasterea situatiei operative din zona de competenta

De precizat este faptul că în funcție de organizarea poliției locale asigurarea Ordinii Publice se face cu efective formate din polițiști locali încadrați ca funcționari publici ce își desfășoară activitatea guvernată de Constituția României și legea specifică a poliției locale pentru punerea în executare a normelor de conviețuire socială.

Din punct de vedere organizatoric ordinea publică din cadrul poliției locale poate fi asigurată de polițiști locali încadrați în compartimente specific structurate în compartimente/birouri subordonate pe cale ierarhică direct sau indirect șefului poliției locale. La nivelul unei instituții de poliție locală care deține o Direcție de Ordine publică, pot exista subdiviziuni sub formă de servicii sau birouri conduse de un director sub forma răspunderii pe cale ierarhică:

Director General.

Director General Adjunct.

Director de Ordine Publică

Șef Serviciu Ordine Publică

Șef Birou Ordine Publică.

La organizare se ține cont de faptul că legea prevede ca pentru înființarea unei direcții este nevoie de un anumit număr de personal astfel încât forma schemei de organizare, denumită Organigramă, să cuprindă un serviciu și unul sau mai multe compartimente/birouri. O astfel de organizare se poate realiza acolo unde, ținând cont de teritoriu și populație, pentru realizarea prerogativelor de putere publică realitatea relevă faptul că este nevoie de un aport de forțe dispuse strategic care să asigure cetățenilor un climat de normalitate.

2.2 Activități de Ordine Publică

Activitățile de Ordine Publică desfășurate de reprezentanții poliției locale la nivel teritorial, trebuie să ducă la îndeplinirea obiectivelor prin punerea în aplicare a prevederilor legale așa cum sunt ele prevăzute. În sensul aplicării normelor de drept un polițist local trebuie să dețină capacitatea fizică, psihică și morală de aplica legile țării cântărind cu atenție situațiile întâlnite și faptele săvârșite de cetățeni. Pornind de la principiile care stau la baza funcției publice cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituția României, polițistul local reprezintă elementul principal al autorității publice care demonstrează prin acte și fapte că statul dorește să asigure cetățenilor săi o societate sigură care promovează starea de bine și care se aliniază la cele mai înalte standarde internaționale.

Printre activitățile de ordine publică se numără:

a. patrularea

b. legitimarea și identificarea persoanleor,

c. aplicarea de sancțiuni contravenționale

d. identificarea și monitorizarea factorilor de risc în zona teritorială de responsabilitate

e. depistarea infracțiunilor și conducerea la sediul secției de poliție a persoanelor suspecte

Prin patrulare se verifică și se monitorizează o anumită locație sau perimetru în vederea idendificării factorilor care pot afecta starea de normalitate publică sau se dispun în consecință măsuri pentru remedierea unor situații. Această activitate se realizează cu ajutorul resurselor umane prin constituirea unei patrule formate din polițiști locali care să verifice constant cu propriile simțuri, prin deplasarea pedestră sau cu ajutorul mijloacelor auto, locația sau teritoriul încredințat pentru asigurarea climatului de ordine publică.

La identificarea neregulilor sau în cazul unor suspiciuni, polițiștii locali dispun legitimarea și identificarea persoanelor cu ajutorul mijloacelor pe care le au în dotare, dispozitive electronice specifice activității. În egală măsură persoanele care urmează a fi legitimate și identificate sunt suspuse condițiilor legii prin obligativitatea de a se supune măsurilor dispuse de polițiștii locali.Se pornește de premiza că nicio persoană care ar fi nevinovată nu ar refuza verificarea identității sau altă măsură dispusă legal de polițiștii locali.

Atunci când situația o impune, polițiștii locali pot aplica sancțiuni contravenționale cu respectarea prevederilor O.G nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Sancțiunile aplicate fac strict obiectul menținerii climatului de ordine publică, în sensul că polițiștii încadrați în structura de Ordine Publică pot aplica sancțiuni numai pentru faptele care fac obiectul de activitate al structurii respective.

2.3 Stabilirea și îndeplinirea obiectivelor pe linie de Ordine Publică

Un loc deosebit de important îl ocupă asigurarea și menținerea ordini și a securități publice, administrarea organelor în atribuțiile cărora intră atât apărarea regimului politic, a intereselor cetățenilor, măsurile care contribuie la executarea legilor și hotărârilor judecătorești, buna conviețuire în societate, cât și buna funcționare a serviciilor de stat.

Obiectul administrării organelor care asigură ordinea publică este însăși activitatea de asigurare a ordinii publice, iar conținutul de bază al activității acestor organe rezidă în realizarea sarcinilor de: ocrotire a ordinii publice; asigurarea securității publice; contracararea faptelor infracționale; ocrotirea relațiilor sociale cu privire la proprietatea privată și cea publică;ocrotirea intereselor, drepturilor și libertăților legitime ale cetățenilor și organizațiilor; prevenirea comportamentului deviant și a celui cu caracter infracțional.

Tendința de escaladare a fenomenului infracțional, a riscurilor și amenințărilor la securitatea națională, la ordinea și securitatea publică, va rămâne și în viitor. De aceea se impune perfecționarea sistemului de asigurare a ordinii publice, a siguranței persoanei și a securității publice, și, în primul rând, a administrării organelor care a sigură ordinea publică.

Riscurile la care sunt supuse statele, precum și sursele potențiale din instabilitate așa cum reiese din Strategia de securitate națională a României decurg și din dificultățile economice, sociale și politice ale activităților concrete de integrare europeană ale fostelor state comuniste, proces aflat în plină desfășurare. În mediul de securitate actual sunt prezente riscuri militare și neconvenționale complexe care creează noi tipuri de provocări la adresa securității naționale și internaționale. Astfel de riscuri și posibile situații de risc sau criză, aproape cu caracter permanent, îl reprezintă așa după cum am menționat, terorismul, crima organizată, traficul ilegal, migrația, amenințările la adresa mediului înconjurător dar și, conflictele etnice, naționalismul extrem, rivalitățile politice in terne pot fi la originea crizelor ce pun în pericol stabilitatea și securitatea statală.

Poliția trebuie, să răspundă așteptărilor autorităților locale și regionale, din punct de vedere al problemelor de insecuritate urbană. Poliția și relațiile interetnice constituie o altă problematică ce reține atenția. Consiliul Europei a desfășurat activități destinate să sensibilizeze poliția privind aspectele muncii sale care vizează drepturile omului. Activitățile au permis practicienilor polițiști și specialiștilor în drepturile omului, reprezentanților statelor și organizațiilor nonguvernamentale să se aplece, împreună, asupra problemelor drepturilor omului, în contextual profesional al poliției. Printre rezultatele concrete ale acestei munci, poate fi menționată formarea personalului de poliție în materie de drepturile omului și un mare număr de documente, manuale, în legătură cu poliția și drepturile omului. Aceste activități au permis să se înțeleagă mai bine, în serviciile de poliție naționale, necesitatea unei puternice conștientizări a drepturilor omului, la toate nivelele poliției.

La nivel territorial fiecare entitatea publică trebuie să definească obiectivele determinante, legate de scopurile entității, precum și cele complementare, legate de fiabilitatea informațiilor, conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne și să comunice obiectivele definite tuturor salariaților și terților interesați.

7.2.Cerințe generale

– Obiectivele generale sunt concordante cu misiunea entității publice;

– Entitatea publică transpune obiectivele generale în obiective specifice și în rezultate așteptate pentru fiecare activitate și le comunică personalului;

– Obiectivele trebuie astfel definite încât să răspundă pachetului de cerințe „S.M.A.R.T.“*);

– Fixarea obiectivelor reprezintă atributul managementului, iar responsabilitatea realizării acestora revine atât managementului, cât și salariaților;

– Multitudinea și complexitatea obiectivelor impun utilizarea unor criterii diverse de grupare, cu scopul de a facilita concretizarea responsabilităților, răspunderilor, de a asigura operativitate în cunoașterea rezultatelor etc.

7.3.Referințe principale**)

– Acest standard presupune ca, pentru toate obiectivele, să fie alocate resursele financiare, materiale și umane necesare. În acest sens, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, prevede:

Capitolul III- Proceduri operaționale de lucru în sistemul de Ordine Publică

3.1 Importanța procedurilor de lucru

Pentru atingerea obiectivelor unei instituții publice într-un mod eficient și eficace care să ducă la furnizarea unor servicii de calitate se impune implementarea procedurilor de lucru. De asemenea aceste proceduri reprezintă garanția faptului că personalul încadrat este capabil să-și desfășoare activitatea la cele mai înalte standard pentru atingerea obiectivelor. În fapt, toate acestea constituie controlul intern managerial, acel sistem prin care sunt implementate procedurile de lucru și care nu numai că trasează sarcini la standarde înalte dar are și menirea de a ajuta la îndrumarea personalului în activitatea desfășurată.

Pentru entitățile publice Controlul intern reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de către personal, pentru atingerea obiectivelor entității publice într-un mod economic, eficient și eficace, pentru respectarea regulilor externe și regulilor managementului, protejarea bunurilor și a informațiilor, prevenirea și depistarea fraudelor și greșelilor, calitatea documentelor de contabilitate și producerea în timp util de informații de încredere, referitoare la segmentul financiar și de management.

Obiectivele, acțiunile, responsabilitățile, termenele, precum și alte componente ale măsurilor respective se cuprind în programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial, elaborat și actualizat la nivelul fiecărei entități publice.

Conform OMFP 946/2005 republicat, conducătorul fiecărei entități publice dispune, ținând cont de particularitățile cadrului legal de organizare și funcționare, precum și de standardele prevăzute în OMFP 946/2005, măsurile necesare pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități.

Obiectivul standardelor este de a crea un model de control intern/managerial uniform și coerent. De asemenea, standardele constituie un sistem de referință, în raport cu care se evaluează sistemele de control intern/managerial, se identifică zonele și direcțiile de schimbare.

La nivelul Poliției Locale implementarea controlului intern/managerial include proceduri operaționale de lucru care atestă atât legalitatea activităților desfășurate cât și profesionalismul polițiștilor locali desemnați să aplice normele legale în domeniul Ordinii și Liniștii Publice.

Astfel sunt diminuate riscurile de a acționa în mod greșit atunci când se dispun măsuri tactice polițienești ori întocmirea greșită a documentelor specific, mai ales a celor care crează efecte și rapoarte juridice.

3.2 Realizarea procedurilor de lucru

În domeniul Ordinii Publice, instituțiile abilitate realizează proceduri de lucru operaționale pornind de la activitățile desfășurate de personalul din subordine. La nivelul poliției locale pe linie de ordine și liniște publică sunt realizate proceduri de lucru cu specific polițienesc prin care, pornind de la temei legal, se stabilește ordinea cronologică a acțiunilor întreprinse pentru luarea acestor măsuri.

Având la bază standardele impuse de controlul intern managerial realizarea procedurilor de lucru se face după următoarea schema:

1.Denumirea procedurii

2.Scopul

3.Domeniul de aplicare

4.Descrierea procedurii

5.Verificare și aprobare

Procedurile operaționale de lucru pot fi întocmite, verificate și aprobate prin comisie, special constituită cu membrii încadrați din rândul personalului propriu, ce dețin cunoștințe temeinice atât juridice cât și specifice activității. În egală măsură, acolo unde nu se dispune de resursele necesare realizării și implementării procedurilor de lucru se poate apela la asistență din partea unei firme specializate în consultanță pentru elaborarea acestora.

În cadrul Poliției Locale, compartimentul cu activități pe linie de Ordine Publică se întocmesc proceduri de lucru pentru activități cum sunt :

a.Patrulare

b.Legitimare și identificarea persoanelor

c.Interceptarea și somarea persoanelor

d.Conducerea persoanelor la sediul poliției.

e.Aplicarea sancțiunilor contravenționale

f.Pânda

g.Intervenția la evenimente sesizate

h.Folosirea forței și a mijloacelor din dotare

3.3. Modele de proceduri

3.3.1 Procedura de patrulare

Patrularea este activitatea tactică polițienească organizată, prin care se realizează prezența în teren a polițiștilor, într-o anumită perioadă de timp pe un itinerar bine stabilit, în raport cu cerințele situației operative de pe teritoriul de competență.

Patrula de poliție se realizează în scopul:

prevenirii fenomenului infracțional;

acordării de sprijin și asistență cetățeanului;

reactivități față de incidentele ce amenință siguranța cetățeanului.

Patrula este compusă din cel puțin doi polițiști, dar din componența acesteia pot face parte și studenți/elevi ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, polițiști de frontieră, etc.

În funcție de mijlocul de deplasare, patrulele pot fi pedestre, moto, auto, navale și feroviare. În cazul patrulelor pedestre și auto, unul din membrii poate avea în dotare și câine de serviciu (însoțire).

Patrula pedestră acționează pentru asigurarea vizibilității și prevenției, în zonele de patrulare cu situație operativă complexă unde se concentrează un număr mare de persoane, unități comerciale, instituții publice etc. și unde accesul cu mijloace auto este dificil ori imposibil.

Patrula auto se execută cu autospecialele din dotare și se desfășoară activități specifice pe raza de competență acoperind în special locurile unde frecvent se înregistrează infracțiuni stradale.

Patrularea pe raza de competență se poate efectua cu semnalele luminoase în funcțiune, atât ziua cât și pe timpul nopții. Această modalitate este stabilită de șefii unităților și subunităților, în funcție de situația operativă sau specificul anumitor zone de patrulare.

În situația în care patrularea este întreruptă pentru deplasarea la un eveniment sau pentru o activitate cu caracter de urgență, conducătorul autovehicului va pune în funcțiune simultan semnalele acustice și luminoase de prioritate.

Polițistul trebuie să răspundă la orice solicitare legitimă a cetățenilor și să nu aducă prejudicii imaginii instituției pe care o reprezintă prin comportament și atitudini neconforme cu statutul său profesional.

Activitățile polițiștilor din componența patrulelor:

acționează permanent pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și a altor manifestări prin care se încalcă normele de conviețuire socială, ordine publică, circulația pe drumurile publice și se aduce atingere drepturilor și libertăților cetățenești, vieții și integrității corporale a persoanei, avutului public și privat, luând măsuri ferme, conform prevederilor legale, atunci când aceste fapte s-au comis;

intervin pentru asigurarea fluenței rutiere din zonele de patrulare, atunci când situația o impune;

asigură menținerea ordinii publice pe timpul producerii unor calamități naturale, catastrofe, dezastre, precum și pentru limitarea efectelor acestora prin luarea primelor măsuri;

intervin la evenimentele semnalate prin 112, pe principiul cel mai apropriat polițist de locul evenimentului intervine, indiferent de natura acestora și competența teritorială;

întocmesc actele premergătoare, în cazul constatării în flagrant a unei fapte penale;

conduc la sediul poliției persoanele suspecte în vederea luării măsurilor legale ce se impun;

intervin cu operativitate pentru rezolvarea unor situații, constatate din oficiu sau la solicitarea cetățenilor;

Obiectivele polițiștilor din componența patrulelor:

zonele unde locuiesc elemente agresive, turbulente, infractorii recidiviști, gazdele de infractori și alte asemenea persoane;

locurile favorabile săvârșirii infracțiunilor cu violență, precum și cele unde de obicei se întâlnesc sau își fac apariția elemente infractoare, discoteci, baruri sau alte localuri de alimentație publică cu program nocturn;

locuințe izolate ale persoanelor în vârstă, lipsite de apărare sau care prin modul de viață și comportare sunt potențiale victime ale infractorilor;

arterele de circulație rutieră cu trafic intens ori unde se înregistrează frecvent evenimente rutiere;

grădinițe, școli, bănci și alte unități deținătoare de valori, ATM-uri izolate, case în construcție, cartiere în zone periferice etc.

Patularea cu câini de însoțire se efectuează de regulă în zonele cunoscute cu stare infracțională ridicată (violență, trafic și consum stradal de droguri, etc.)

Părăsirea zonei de patrulare și intervenția la evenimente se face după informarea dispeceratului ori a ofițerul de serviciu al subunității.

3.3.2 Procedura de legitimare și identificare a persoanelor

Procedura prevede stabilirea unui set unitar de reguli pentru reglementarea legitimării și stabilirii identității unei persoane de către polițiști, în condițiile prevăzute de lege;

1. Legitimarea și stabilirea identității unei persoane reprezintă măsuri polițienești cu caracter preventiv, ce constă în solicitarea și verificarea actului de identitate sau a

altor documente de legitimare, pentru a i se cunoaște datele de stare civilă, cetățenia, domiciliul ori reședința.

2. Polițistul ia măsura legitimării atunci când:

a) persoanele încalcă dispozițiile legale;

b) există indicii temeinice că persoanele pregătesc sau au comis o faptă ilegală;

c) persoanele sunt suspecte (după comportament, bagaje, îmbrăcăminte, locul unde se află, creează suspiciuni în rândul polițiștilor aflați în misiune);

d) persoanele pot da lămuriri în legătură cu fapte sau alte aspecte care prezintă interes pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu de către polițiști;

e) persoana solicită intrarea într-un perimetru legal restricționat.

f) persoana legitimata este folosita ca martor asistent in procesul penal.

3. În vederea legitimării și stabilirii identității persoanelor, se folosește unul din următoarele procedee:

a) verificarea actelor de identitate ale persoanelor;

b) verificarea altui document emis de instituții sau autorități publice (pașaport, permis de conducere, legitimație de serviciu ori diploma de absolvire a unei instituții de învățământ), cu fotografie de dată recentă;

c) stabilirea datelor de identitate ale persoanei cu ajutorul altor cetățeni cunoscuți și demni de încredere, care au fost legitimați anterior;

d) efectuarea verificărilor în evidențele poliției.

4. Se intercep¬tează persoana (respectând regulile stabilite în PS/POP 03);

5. Se solicită actul de identitate, folosind formula: „BUNĂ ZIUA (SEARA)! SUNT AGENTUL DE POLIȚIE (numele) DE LA (unitatea de poliție) , VĂ ROG SĂ – MI PREZENTAȚI ACTUL DE IDENTITATE”.

6. Când legitimarea se efectuează de către doi polițiști, șeful echipei verifică actul de identitate, iar partenerul supraveghează comportamentul celui legitimat, postându-se la 2-3 pași de acesta, către înapoi și lateral. După caz, polițistul care supraveghează persoana legitimată va avea pregătite mijloacele din dotare pentru intervenție.

7. Actul de identitate se ține la o înălțime corespunzătoare, care să permită atât supravegherea permanentă și atentă a comportării persoanei, cât și verificarea și citirea conținutului acestuia.

8. Întrebările cu privire la datele de identitate ale persoanei se adresează într-o altă ordine decât cea în care sunt trecute în act.

9. Se verifică dacă actul prezentat:

a) este emis de autoritatea competentă;

b) corespunde ca formă și conținut;

c) aparține sau nu persoanei, în sensul că fotografia din act corespunde cu fizionomia posesorului și dacă datele de stare civilă corespund cu cele declarate de persoana în cauză;

d) are expirat termenul de valabilitate pentru care a fost eliberat;

e) prezintă urme de falsificare, are ștersături, modificări, corecturi, adăugiri ori conține mențiuni nepermise, scrise ori ștampilate;

f) este păstrat în condiții corespunzătoare, nu este deteriorat și dacă persoana a luat măsuri pentru prevenirea deteriorării ori a distrugerii acestuia;

g) conține interdicția pentru titular de a se afla în acea localitate sau de a părăsi o anumită localitate fără aprobare.

10. (1) În cazul legitimării unui grup de persoane, acestea sunt așezate în linie, se strâng actele de la fiecare, iar partenerul supraveghează comportamentul celor legitimați.

(2) Actele de identitate sunt restituite după identificarea tuturor persoanelor.

11. În situația în care actul de identitate verificat este în regulă și per¬soanei legitimate nu i se poate reproșa nimic, polițistul îi înmânează actul, îi mulțumește și își continuă serviciul.

12. Se evită, pe cât posibil, legitimările în locuri aglomerate, unde această măsură nu poate fi efectuată în bune condiții din cauza curiozității persoanelor din jur ori a intervenției nedorite a unora dintre acestea sau în locuri întunecoase. În cazuri deo¬sebite, când situația nu suferă amânare, legitimarea se execută și în aceste locuri.

13. Dacă persoana refuză să se legitimeze ori să dea relații cu privire la identitatea sa, i se atrage atenția pe un ton ferm și autoritar că fapta sa constituie contravenție și se sancționează conform legii.

14. Dacă persoana refuză în continuare să prezinte actul de identitate, polițistul efectuează controlul corporal, iar în situația în care găsește actul, după stabilirea identității îi aplică sancțiunea contravențională.

15. În cazul în care în urma efectuării controlului persoanei, actul de identitate nu se găsește asupra persoanei, polițistul încearcă să stabilească identitatea prin celelalte procedee de identificare (IMAGETRAK, AFIS 2000, etc).

16. Dacă nu se poate stabili identitatea, persoana în cauză este condusă la sediul poliției , verificarea situației acesteia și luarea măsurilor legale, după caz, realizeazându- se în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă;

17. Legitimarea se execută numai în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, iar datele obținute sunt confidențiale, putând fi folosite numai cu respectarea prevederilor legii privind protecția datelor cu caracter personal.

18. Dacă măsura legitimării este executată asupra unui cetățean străin, față de care există suspiciuni, se realizează o verificare amănunțită asupra documentelor personale cu precădere a actelor de trecere a frontierei, pentru a se stabili legalitatea intrării și șederii pe teritoriul României.

19. Polițistul trebuie sa fie in măsură ca la iesirea din serviciu să menționeze în raport datele de identitate ale persoanelor legitimate și măsurile dispuse.

Responsabilitati

1. Șeful nemijlocit coordonează, sprijină, îndrumă și controlează persoanele care aplică procedura, urmărind respectarea acesteia și a variantei / variantelor revizuite.

2. Persoanele care utilizează această procedură aplică forma inițială, precum și varianta / variantele revizuită / revizuite de la data intrării în vigoare a acesteia / acestora.

3. Prezenta procedură nu exclude și nu limitează obligația personalului implicat în aceste activități de a-și însuși și respecta actele normative/dispozițiile în vigoare, precum și prevederile din Regulamentului de organizare și funcționare și din Fișa postului.

Dispozitii

1. Procedura se difuzează personalului care execută sau participă la activitățile respective, de către emitent împreună cu anexa nr. 3.

2. Actuala procedură se revizuiește în cazul în care apar modificări organizatorice sau reglementări legale cu caracter general și intern pe baza cărora se desfășoară activitățile care fac obiectul acestei proceduri .

3.3.3 Procedura de interceptare și somare a persoanelor

1) Interceptarea este o măsură polițienească ce presupune solicitarea adresată unei persoane de a înceta o activitate în curs de desfășurare, în scopul clarificării unei situații ivite.

2. Măsura interceptării se ia în următoarele situații:

a) împotriva persoanelor care încalcă dispozițiile legale;

b) împotriva persoanelor despre care există indicii temeinice că pregătesc sau au comis o faptă ilegală;

c) împotriva persoanelor suspecte (persoane care după comportament, bagaje,

îmbrăcăminte, locul unde se află sau ora depistării, creează suspiciuni în rândul polițiștilor aflați în misiune);

d) față de persoanele care pot da lămuriri în legătură cu fapte sau alte aspecte care prezintă interes pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu de către polițiști;

3. (1) Se solicită persoanei în cauză, de la o distanță convenabilă, pe un ton ferm, con¬vingător, să se oprească (înceteze) folosind formula „Bună ziua, sunt (gradul, numele și prenumele) de la (unitatea de poliție) – „Vă rog să vă opriți ( să încetați)!”.

(2) Dacă este nevoie, polițistul se legitimează, păstrând o distanță care să îi permită să acționeze în siguranță.

4. Se acționează ferm, dar cu tact, explicând persoanei motivul opririi, indicând în continuare activitatea care urmează a se desfășura (prezentarea actului de identitate, a bagajelor pentru control, etc.).

5. Pe timpul discuțiilor, persoana este suprave¬gheată cu atenție, polițistul fiind pregătit să acționeze pentru autoapărare sau pentru prinderea acesteia.

6. (1) Dacă activitatea este desfășurată în echipă, partenerul se postează în poziție laterală, puțin în spatele persoanei interceptate (poziția acestuia va fi condiționată și de existența sau inexistența unor obstacole naturale aflate în imediata apropiere a persoanei oprite: clădiri, ziduri sau garduri înalte, etc., situație în care acesta va sta în partea opusă unor astfel de obstacole);

(2) Partenerul intervine cu promptitudine în situația în care persoana oprită se manifestă violent sau încearcă să fugă. El va fi atent și la ceea ce se întâmplă în zona adiacentă pentru a preveni și riposta contra unui eventual atac prin surprindere.

7. Se evită, pe cât posibil, interceptarea persoanei pe partea carosa¬bilă a arterelor rutiere (dacă aceasta nu poate fi evitată, se scoate persoana imediat în afara acesteia), în locuri întunecoase sau accidentate, în zonele cu trafic intens de persoane sau în mijlocul grupurilor (mulțimii), iar în caz de absolută necesitate persoana este condusă imediat într-un loc mai sigur, propice pentru desfășurarea activităților următoare.

8. Persoana oprită este atent supravegheată, păstrându-se tot timpul distanța de siguranță (2-3 pași), iar polițistul având mijloacele din dotare pregătite pentru a fi folosite, dacă situația o impune.

Responsabilitati

1. Șeful nemijlocit coordonează, sprijină, îndrumă și controlează persoanele care aplică procedura, urmărind respectarea acesteia și a variantei / variantelor revizuite.

2. Persoanele care utilizează această procedură aplică forma inițială, precum și varianta / variantele revizuită / revizuite de la data intrării în vigoare a acesteia / acestora.

3. Prezenta procedură nu exclude și nu limitează obligația personalului implicat în aceste activități de a-și însuși și respecta actele normative/dispozițiile în vigoare, precum și prevederile din Regulamentului de organizare și funcționare și din Fișa postului.

Dispozitii

1. Procedura se difuzează personalului care execută sau participă la activitățile respective de către emitent.

2. Actuala procedură se revizuiește în cazul în care apar modificări organizatorice sau reglementări legale cu caracter general și intern pe baza cărora se desfășoară activitățile care fac obiectul acestei proceduri.

3. Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta procedură și se păstrează la emitent

3.3.4 Procedura de conducere a persoanelor la sediul poliției

Conducerea persoanelor la sediul poliției este o măsură polițienească cu caracter coercitiv, ce constă în însoțirea acestora de la locul interceptării până la sediul poliției, în vederea luării măsurilor legale.

Polițiștii au dreptul să conducă la sediul poliției, în vederea luării măsurilor legale, următoarele persoane:

care prin acțiunile lor periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale;

suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale;

date în urmărire;

a căror identitate nu a putut fi stabilită în condițiile legii.

În cazul nerespectării dispozițiilor date de polițist, acesta este îndreptățit să folosească forța împotriva persoanelor care se opun măsurii.

Verificarea situației acestor categorii de persoane și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore.

În situația conducerii la sediul poliției în scopul identificării unei persoane suspecte sau pe cele care tulbură ordinea publică sau periclitează viața persoanelor, polițistul va întocmi un proces – verbal în care va consemna cele constatate.

În funcție de împrejurări, condiții și dotare, conducerea persoanelor la sediul poliției se poate efectua pe jos sau cu mijloace de transport auto.

CONDUCEREA PE JOS

Conducerea pe jos se execută, în general, când distanța până la sediul poliției este mai mică.

Cu ocazia realizării acestei măsuri polițienești, se execută interceptarea și legitimarea persoanei, care urmează să fie condusă la sediul poliției.

Înaintea începerii deplasării spre sediul poliției, se efectuează obliga¬toriu controlul asupra persoanei care urmează să fie condusă și, după caz, controlul bagajelor.

Persoana condusă trebuie atenționată asupra modului de comportare pe timpul deplasării, punându-i în vedere că, în cazul unei atitudini recal¬citrante, se va folosi împotriva sa forța.

Când se acționează în echipă, persoana condusă este încadrată, pentru a putea preveni un eventual atac sau fuga acesteia.

Dacă polițistul acționează singur, solicită sprijinul cetă¬țenilor pe care îi informează despre ceea ce au de făcut.

Dacă acest lucru nu este posibil, polițistul acționează singur, cu maximum de prudență, deplasându-se puțin în spatele persoanei, stânga sau dreapta (în raport și de exis¬tența, pe traseu, a unor obs¬tacole naturale), putând ține chiar persoa¬na de mâneca hainei sau de curea.

Când urmează a fi conduse mai multe persoane, acestea vor fi gru¬pate în raport de numărul, înălți¬mea și gradul lor de periculozitate (cei mai înalți în față, cei mai periculoși în mijloc), punându-le în vedere să nu vor¬beas¬că pe timpul deplasării.

Persoana este supravegheată permanent și cu atenție, atât pe timpul deplasării, cât și pe timpul opririlor, pentru a observa atitudinea și com¬portamentul acesteia.

De asemenea, vor fi supravegheate și împrejurimile, chiar dacă totul pare normal.

În cazul în care echipa de polițiști este dotată cu câine de serviciu, acesta va merge întotdeauna cu conductorul său, în urma persoanei conduse.

Pe timpul conducerii se evită locurile întunecoase, aglomerate, cu vegetație înaltă sau cele unde persoana este cunoscută.

Se respectă regulile de circulație pentru pietoni, deplasarea făcân¬du-se pe trotuare pe partea exterioară a acestora sau pe partea stângă a drumurilor fără trotuare.

CONDUCEREA PERSOANELOR CU MIJLOACE AUTO

Conducerea persoanelor cu mijloace auto este indicată în toate situațiile, atunci când distanța până la sediul poliției este mare, când urmează a fi conduse mai multe persoane ori acestea sunt agresive, periculoase.

Pentru conducere pot fi folosite mijloacele de transport ale poliției, precum și cele ale unor persoane fizice sau juridice, dacă acestea acceptă (de regulă, vehicule care circulă în direcția respectivă).

Este interzisă conducerea la sediul poliției folosind mijloacele de transport în comun, biciclete, motoscutere sau motociclete, bărci, precum și vehiculul proprietatea persoanei, ce urmează a fi condusă.

În situația în care persoana condusă este conducător auto, măsura polițienească se va realiza fie pe jos, fie cu autovehiculul poliției.

Cu ocazia realizării acestei măsuri, se execută interceptarea și legitimarea persoanei care urmează să fie condusă la sediul poliției.

Înaintea începerii deplasării spre sediul poliției se efectuează, obliga¬toriu, controlul asupra persoanei care urmează să fie condusă și, după caz, controlul bagajelor.

Se atrage atenția persoanei asupra modului de comportare pe timpul deplasării, punându-i-se în vedere că, în cazul unei atitudini recal¬citrante, se va folosi împotriva sa forța.

Înainte de îmbarcare, se verifică interiorul vehiculului, pentru a nu exista bunuri, obiecte sau substanțe ce ar putea fi folosite de către persoanele conduse pentru atac sau pentru sinucidere.

La introducerea în vehicul, polițistul ia măsuri de protejare a persoanei pentru a nu se lovi în mod intenționat de portieră sau alte părți metalice.

Pe timpul deplasării, se menține legătura radio cu sediul poliției.

Conducerea mai multor persoane la sediul poliției se face, de regulă, cu autovehicule din dotarea poliției, special amenajate, acestea fiind îmbarcate în compartimentul destinat acestui scop.

Cu vehiculul tip autoturism se conduc cel mult două persoane, caz în care acestea vor fi îmbarcate numai pe bancheta din spate, iar unul din membrii patrulei se va așeza tot pe această banchetă, în spatele conducătorului auto pentru a supraveghea permanent persoanele conduse.

Dacă este posibil, portierele din spate vor fi blocate.

În situația în care este condusă o singură persoană, aceasta va fi îmbarcată pe bancheta din spate, însoțită și supravegheată de unul din polițiști, care se va așeza în spatele conducătorului auto.

La sediul poliției, după debarcarea persoanei (persoane¬lor) din autovehicul se verifică interiorul acestuia, pentru a nu rămâne lucruri abandonate de cel condus și care pot constitui mijloace de probă.

Se va evita folosirea mijloacelor de transport în comun ori a celor în care se găsesc bunuri materiale ce pot fi folosite pentru atac asupra polițistului, pentru fugă sau sinucidere, cu excepția situației în care fapta a fost săvârșită în mijlocul de transport în comun, iar polițistul, după informarea călătorilor, deviază autovehiculul de la traseu.

Conducerea forțată la sediul poliției a persoanelor violente se face după încătușarea acestora.

Persoanele conduse la sediu vor fi înregistrate într-un registru special constituit, care cuprinde:

număr curent;

data conducerii, gradul și numele polițistului;

numele, prenumele și datele persoanei conduse;

fapta comisă;

măsura luată;

număr de înregistrare și locul unde se află materialul întocmit cu această ocazie.

Capitolul IV – Analiza activității pentru creșterea gradului de siguranță publică

Scopul este Acela de a colecta, prelucra, stroca și analiza informațiile la nivel local conform unei metodologii unitare stabilită la nivel national prin care se informează conducerea unității de poliție cu privire la riscurile criminalității și evoluția fenomenului pe plan local. Se asigură confidențialitatea activității informative cu respectarea limitelor de acces la informații, stabilite prin metodologia analizei informațiilor, conform prevederilor actelor normative existente în domeniu.

De asemenea scopul este acela de a :

monitoriza activitatea infracțională la nivel local, elaborează analize operaționale privind activitatea persoanelor/grupurilor de persoane care săvârșesc infracțiuni și informează ofițerul de caz sau conducerea unității cu privire la rezultatul acestor analize.

Elabora analiza tactica în care vor fi urmărite problemele specifice ale fenomenului infracțional, identificarea unor tipare infracționale, trenduri infracționale. serii de infracțiuni legate între ele prin aceleași elemente de cauzalitate și informează conducerea unității cu privire la rezultatul acestor analize.

Elabora analize strategice privind fenomenul criminalității, evoluția acestuia ca răspuns în urma aplicării măsurilor polițienești de prevenire, control și combatere și informează factorii de decizie cu privire la rezultatul acestor analize.

desfășura activități de cercetare, dezvoltare și implementare a unor noi concepte, tehnici, procedee și instrumente de analiză a informaților precum și de valorificare a produselor analitice în managementul polițienesc

4.1 Raportul anual de Ordine Publică și Siguranță Națională

Analiza Situației Operative concretizată într-un raport annual arata după cum urmează:

Conform prevederilor art. 15 alin.(2) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 787/2002, Autoritatea teritorială de ordine publică, prin Comisia de planificare, stabilire și evaluare a indicatorilor de performanță minimali întocmește un Raport anual asupra eficienței poliției care este prezentat în ședința Consiliului județean și care se dă publicității.

În îndeplinirea rolului și atribuțiunilor de serviciu public aflat în slujba cetățeanului, în perioada de referință a evaluării, poliția buzoiană a acționat pentru punerea în aplicare și implementarea măsurilor prevăzute în Strategia actualizată privind reforma instituțională a Ministerului Administrației și Internelor 2005 – 2006, Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de modernizare a Poliției Române 2005-2007 – actualizată și Planului de Măsuri Prioritare pentru Integrarea României în Uniunea Europeană decembrie 2005 – decembrie 2006 prin elaborarea și aducerea la îndeplinire a măsurilor din „Planul de implementare a legislației și de consolidare instituțională la nivel local în anul 2005” și „Planul propriu de acțiune pentru implementarea Strategiei I.G.P.R. pentru perioada 2004 – 2007”.

În anul 2005 principalele obiective, desprinse din cadrul general de referință al Poliției Române au fost: îndeplinirea dezideratelor impuse de cerințele societății românești și ale comunității internaționale, alinierea strategiilor de prevenire și combatere a criminalității la normele eurocomunitare, sporirea contribuției la întărirea sentimentului de securitate în rândul populației, cointeresarea comunității în descurajarea manifestărilor antisociale prin conștientizarea populației cu privire la riscurile victimale și modalități de contracarare a acestora, toate pentru evitarea activării clauzei specifice de salvgardare impusă de Uniunea Europeană.

În acest context, managementul polițienesc la toate nivelele a vizat identificarea de soluții eficiente pentru elaborarea și implementarea unor concepte de acțiune, inclusiv de asigurare a cadrului instituțional și organizatoric.

Pe linia evoluției instituționale s-a urmărit și realizat o nouă structură organizatorică prin: reducerea unei funcții de conducere respectiv cea de adjunct la nivelul conducerii inspectoratului, înființarea în cadrul Serviciului poliției rutiere a Biroului pentru siguranța circulației în mediul urban, cu competență extinsă la nivelul județului prin preluarea efectivului Biroului poliției rutiere din cadrul Poliției, înființarea în cadrul Serviciului de investigații criminale a Compartimentului pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor comise de cetățenii români în străinătate, reorganizarea sistemului de siguranță publică în mediul urban și rural și redistribuirea unui număr de 13 ofițeri și 10 agenți de poliție în cadrul acestui sistem precum și la unele structuri care înregistrează deficit de personal în raport cu complexitatea situației operative, desființarea compartimentelor de poliție instanțe și poliția piețelor efectivele fiind încadrate de asemenea în sistemul de siguranță publică, desființarea Birourilor de poliție Smeeni și Beceni, restructurarea Serviciul criminalistic pe cele trei componente respectiv, Biroul de investigare științifică a locului faptei, Compartimentul de expertize și constatări tehnico științifice și Compartimentul de identificare judiciară;

Numărul persoanelor cercetate pentru infracțiuni în anul curent a fost de 3485 față de 4072 în perioada corespunzătoare a anului trecut (-587) fapt ce a determinat ca la nivel național județul Buzău să se situeze pe locul 30, cu o cotă de participare la infracțiuni de 688 persoane din 100.000 de locuitori, sub media pe țară (746).

În perioada de referință, comparativ cu anul 2004, s-au constatat 4415 infracțiuni (-501), din care 1343 de natură economico financiară (-399), 1335 judiciare (-182) și 1737 de altă natură (+80). Dintre acestea, 2250 (-158) au fost comise în mediul urban și 2153 (-284) în mediul rural.

Analiza detaliată a datelor statistice relevă o creștere a numărului infracțiunilor contra vieții de la 378 la 398 (+20). Cu toate acestea numărul infracțiunilor de omor scade de la 8 la 7, a tentativelor de omor de la 11 la 6, al faptelor de pruncucidere de la 2 la 1. Creșteri s-au înregistrat la infracțiunile de vătămare corporală de la 166 la 175 din care vătămarea corporală gravă de la 10 la 11 iar actele de violență comise în mediul familial au avut de asemenea un trend ascendent de la 0 la 13.

Infracțiunile îndreptate împotriva patrimoniului s-au redus de la 1551 la 1470 ( -81), situație datorată diminuării cu 108 a numărului faptelor de furt, de la 979 la 871, cu 19 a infracțiunilor de tâlhărie de la 48 la 29 și cu 10 a faptelor de tăinuire de la 19 la 9.

În același timp s-au redus faptele penale contra libertății persoanei de la 189 la 162 (-27), a celor privitoare la viața sexuală de la 18 la 12, iar infracțiunile care aduc atingere conviețuirii sociale au scăzut de la 45 la 40.

Cât privește activitatea pe linie economico-financiară, preocupările lucrătorilor cu atribuțiuni în domeniu s-au materializat în constatarea a numai 1343 infracțiuni de acest gen, cu 399 mai puține față de anul trecut, situație determinată de reducerea numărului infracțiunilor de serviciu cu 53 de la 327 la 274 (-16,3 %), a celor de corupție cu 93, de la 268 la 175 (-34,8 %) și a celor de fals de la 310 la 241.

Corespunzător reducerii numărului infracțiunilor constatate s-a diminuat numărul persoanelor cercetate pentru infracțiuni, de la 4072 la 3485 (-587). Această situație este rezultatul reducerilor înregistrate atât în mediul urban unde numărul persoanelor cercetate a scăzut de la 1839 la 1500 (-339) cât și în mediul rural unde numărul acestora a avut același curs descendent, de la 2220 la 1977 (-243).

În cadrul activităților preventive o atenție deosebită a fost acordată categoriilor de participanți la infracțiuni reprezentate de minori, în cazul cărora numărul a scăzut de la 238 la 204 (-34), al elevilor al căror număr s-a diminuat de la 133 la 116 (-17) și a tinerilor implicați în comiterea de fapte penale în cazul cărora numărul a scăzut de la 1408 la 1199 (-209). Insolvabilitatea autorilor de infracțiuni de natură judiciară și complexitatea unor cauze privind fraude economico-financiare, neimplicarea efectivelor unor organe și formațiuni și modificările legislative în domeniu au determinat ca prejudiciul să se recupereze numai în procent de 51 % inferior celui din perioada de comparație care a fost de 66 %.

Insuficienta combativitate și fermitate a efectivelor care acționează direct în perimetrul stradal precum formalismul manifestat uneori în documentarea și organizarea activităților cu efective lărgite au contribuit la diminuarea semnificativă a numărului infracțiunilor constatate în flagrant de la 925 la 772, cu 153 mai puține față de perioada de comparație și pe cale de consecință scăderea cu 188 a numărului persoanelor prinse în flagrant de la 872 la 684. Aceleași cauze stau și la baza rezultatelor obținute în ceea ce privește respectarea prevederilor Legii nr. 61/1991 privind ordinea și liniștea publică întrucât numărul infracțiunilor în domeniu constatate a fost de 39 față de 60.

Criminalitatea judiciară a înregistrat un curs descendent prin diminuarea numărului faptelor de natură să afecteze climatul de siguranță în rândul cetățenilor: infracțiunile îndreptate împotriva patrimoniului au înregistrat numeric o involuție în sensul că faptele de tâlhărie s-au redus de la 48 la 29 (-19), furturile din auto au scăzut de la 202 la 151 (-51) iar furturile de auto de la 21 la 15. Se remarcă faptul că infracționalitatea comisă cu violență este reprezentată la nivelul județului Buzău de un număr redus de infracțiuni, fără impact deosebit în rândul populației, fapte ce au fost comise în mod spontan, fără acte de premeditare, cu moduri de operare simple: smulgerea bijuteriilor, telefoanelor mobile sau a altor bunuri.

Activitățile desfășurate și măsurile întreprinse pentru soluționarea temeinică și legală a dosarelor cu autori necunoscuți au contribuit în mare măsură la eficientizarea activității în acest domeniu. Analizând după mediul în care s-au înregistrat cele 1680 fapte de acest gen constatăm că în mediul rural s-au comis 31,6 % (532) dintre acestea iar în mediul urban 68.3 % (1148) din care 80,8 % (928). Analiza permanentă a stadiului soluționării dosarelor cu a.n. și controlul acestei activității nu au condus la reducerea stocului de astfel de dosare, creșterea fiind de 123 cazuri, de la 3544 la 3767 la sfârșitul perioadei de referință.

În acest an nu au fost înregistrate cauze cu a.n. din sfera „marii violențe”, iar cele care au fost comise au fost soluționate operativ, reușindu-se în majoritatea cazurilor identificarea autorilor și probarea vinovăției acestora. Din analiza structurii pe genuri rezultă că ponderea o dețin infracțiunile de furt care reprezintă 56,3 % din total, respectiv 2122 din 3767, iar un aspect deosebit îl constituie faptul că după o lungă perioadă de timp s-a reușit ca numărul infracțiunilor de tâlhărie aflate în evidențe cu a.n. să scadă de la 50 la 45 asemenea fapte.

Au obținut rezultate pozitive pe linia soluționării dosarelor penale cu a.n. serviciul de profil (86 față de 37, +49), Serviciul poliției de ordine publică (8 față de 1, +7), Poliția mun. Rm. Sărat (186 față de 169, +17) și Biroul T. F. Buzău (59 față de 46, +13).

Activitatea din acest domeniu trebuie să constituie pentru următoarea perioadă o preocupare prioritară pentru a se reuși prevenirea comiterii de alte fapte cu a.n. și, în același timp, reducerea stocului existent.

Pentru realizarea în condiții superioare de calitate și eficiență a muncii o latură prioritară de acțiune a constituit-o organizarea și coordonarea măsurilor specifice pentru urmărirea și prinderea unor persoane ce se sustrag cercetărilor, executării pedepselor sau aducerea la îndeplinire a mandatelor de arestare preventivă și clarificarea operativă a cazurilor de dispariții suspecte, identificarea cadavrelor și persoanelor cu identitate necunoscută.

Lucrătorii compartimentului „urmăriri” au desfășurat un volum apreciabil de activități: 673 acte de urmărire în care 257 persoane figurau în urmărire generală, 416 în urmărire locală și 54 în urmărire internațională fiind rezolvate în perioada de referință 473 asemenea lucrări respectiv 272 mandate de executare a pedepsei, 23 sentințe penale de internare în temeiul art.114 C.P., 92 persoane care se sustrăgeau urmăririi penale, 6 voiajori, 70 dispăruți de la domiciliu și 3 alte categorii de persoane. La momentul analizei se mai aflau în lucru 200 acte de urmărire cu 9 mai puține față de perioada de comparație, din care 158 persoane puse în urmărire generală, 42 în urmărire locală, 51 urmăriți internațional iar dintre aceștia un număr de 10 sunt localizați sau arestați pe teritoriul altor state iar față de ei se derulează activități în vederea extrădării.

Pentru prevenirea și combaterea criminalității economico-financiare cadrele de profil și cele cu atribuțiuni în domeniu au constatat 1343 infracțiuni (-399) situație datorată în principal dezincriminării faptelor prevăzute de Legea 8/1996 privind drepturile de autor și alte drepturi conexe, care în anul 2004 au fost în număr de 728 infracțiuni (+429 față de acest an) din totalul de 1763, diminuării infracțiunilor de serviciu cu 53, de la 327 la 274, a celor de fals cu 71 de la 310 la 241 și a celor de corupție cu 93 de la 268 la 175 respectiv 53 fapte de luare de mită (+22), 89 dare de mită (-82), 26 primire de foloase necuvenite (-27) și 7 trafic de influență (-6)), la care se adaugă 12 infracțiuni (-7) prevăzută de Legea nr. 78/2000 privind faptele de corupție. Semnificativ este faptul că prin acțiuni concertate în cadrul programului antifraudă s-a reușit ca acele genuri de fapte care aduc prejudicii bugetului de stat ori de natură a perturba activitatea instituțiilor publice și agenților economici să se înscrie pe un curs ascendent. Astfel numărul infracțiunile de înșelăciune constatate s-au majorat cu 52 de la 97 la 149, cele de evaziune fiscală cu 26 de la 33 la 59, faptele penale prevăzute de Legea societăților comerciale cu 8 de la 2 la 10, iar prin măsurile specifice de combatere a infracțiunile la regimul stabilit pentru anumite activități economice numărul faptelor a crescut de la 4 la 14 din care 12 (+11) vizează nerespectarea dispozițiilor de import export.

Se remarcă pe linie economico financiară activitatea lucrătorilor din sistemul de ordine publică desfășurată pentru prevenirea și combaterea faptelor ce aduc atingere fondului forestier întrucât au constatat 195 fapte de acest gen (+28) din totalul de 205 constatate la nivelul județului (+40) însă situația operativă pare a nu fi sub control ; continuă exploatările ilegale de material lemnos, deținătorii instalațiilor de prelucrare nu respectă normele legale, iar transporturile nu sunt interceptate și controlate în totalitate.

Eficiența în domeniul economic este reflectată și de scăderea semnificativă (-38 %) a numărului persoanelor care au fost cercetate pentru comiterea de fapte penale de natură economico-financiară de la 1372 la 859 în perioada de referință, cu 513 persoane mai puține. Această stare de fapt se datorează unor disfuncționalități manageriale care au determinat demisia șefului serviciului iar până la ocuparea funcției rămasă vacantă conducerea formațiunii a fost asigurată de ofițeri care nu au reușit să mobilizeze efectivul pentru a răspunde exigențelor formulate de conducerea M.A.I. și I.G.P.R.

Siguranța cetățeanului și liniștea comunității, deziderate majore ale Serviciului poliției de ordine publică, au fost realizate prin reducerea numărului infracțiunilor de la 3158 la 2743 (-415). Această stare de lucru se regăsește în diminuarea numărului infracțiunilor de natură economico-financiară soluționate de la 1044 la 647 (-397) și a celor de natură judiciară de la 888 la 813 (-75). În anul 2005 au fost descoperite 894 infracțiuni contra patrimoniului față de 973 în anul 2004, domeniu în care se constată o reducere a furturilor de la 595 la 517 (-79).

Deși au fost adoptate măsuri privind dispunerea mai judicioasă a efectivelor în zonele, locurile și mediile cu risc criminogen și asigurarea unei prezențe active în stradă numărul infracțiunilor constatate în flagrant a scăzut semnificativ cu 24,2 % de la 680 la 516 (-164) tendință ce a fost urmată de infracțiunile sancționate de Legea 61/1991 al căror număr a scăzut cu 18 de la 52 la 34. Trebuie revizuit în acest sens modul de acțiune și intervenție întrucât prin pasivitate și toleranță se favorizează comportamentul de nerespectare a legii.

Efectivele de poliție rutieră, inclusiv cele de la posturile comunale, au fost angrenate în executarea măsurilor prevăzute pentru menținerea viabilității drumurilor, prevenirea accidentelor de circulație și reducerea ratei victimizării populației prin evenimente rutiere și pentru depistarea și sancționarea participanților la trafic care prin comportamentul lor au pus în pericol securitatea rutieră. Efectivele poliției rutiere s-au confruntat cu o situație dinamică și complexă, generată de creșterea continuă a valorilor de trafic, ca urmare atât a majorării parcului auto, cât și a sporirii numărului deținătorilor de permise de conducere, iar rezultatele au fost influențate direct de soluțiile adoptate pentru preluarea traficului ca urmare a distrugerii podului de la Mărăcineni ce asigura legătura cu zona de nord – est a țării și blocarea D.N. 10 Buzău – Brașov în zona barajului hidroenergetic Siriu, măsuri care pe cale de consecință au determinat creșterea valorilor de trafic și eforturi suplimentare pentru selectarea categoriilor de participanți la trafic prin readaptarea permanentă a dispozitivului de supraveghere, dirijare și control a circulației pe drumurile publice.

Urmare a activităților specifice de supraveghere și control al traficului rutier au fost constatate 354 infracțiuni (+43) însă nu s-a reușit reducerea numărului persoanelor decedate în urma unor accidente de circulație. Au fost constatate 29 infracțiuni de ucidere din culpă față de 20 în anul 2004 însă numărul infracțiunilor de vătămare corporală din culpă a fost de 137 față de 142 (-5). Creșterile au fost influențate de mutațiile survenite în dinamica accidentelor rutiere produse în mediul urban și în special cele produse pe raza celor două municipii iar analizele de caz efectuate au evidențiat drept cauze principale ale evenimentelor imprudența în conducerea autovehiculelor, indisciplina pietonală și nerespectarea regimului legal de viteză ori neadaptarea acesteia la condițiile meteo rutiere.

Riscul rutier a fost influențat și de ineficiența acțiunilor desfășurate pentru disciplinarea șoferilor și a pietonilor, din vina cărora s-au produs cele mai multe accidente de circulație și de sistematizarea rutieră precară ori neasigurarea unor condiții normale de derulare a traficului.

Panoplia infracțională de crimă organizată și antidrog conturată în perioada de referință de lucrătorii serviciului de profil se compune din 14 infracțiuni, din care 2 prevăzute de Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului de droguri, 3 sancționate de Legea 678/2001 privind traficul de persoane, 2 infracțiuni de prostituție, 2 de proxenetism la care se adaugă 4 alte fapte penale. Această situație nu reflectă realitatea deoarece numărul infracțiunilor constatate este de 73 însă potrivit noilor reglementări intervenite în cea de-a doua parte a primului semestru, codificarea acestor indicatori va fi efectuată numai în momentul întocmirii rechizitoriului de către organele de parchet. Cu toate acestea se poate concluziona că pe raza noastră de competență nu există o piață constantă de comercializare a drogurilor, dealeri consacrați și nici persoane dependente diagnosticate ca atare, preocupări existând însă în legătură cu consumul produselor cu conținut stupefiant în mediul elevilor, tinerilor cu posibilități financiare ori a persoanelor care fac dese deplasări în străinătate.

Prin activitatea de relații publice s-a urmărit asigurarea unui flux informațional permanent prin transmiterea către mass-media locală a buletinelor de presă, comunicate, sinteze sau alte informări. Săptămânal, în zilele de miercuri pe postul de radio „Campus”, în cadrul rubricii „Forța de intervenție” purtătorul de cuvânt a prezentat activitățile polițienești desfășurate nemijlocit în slujba cetățeanului în perioada respectivă.

Prin întreaga activitate desfășurată s-a urmărit creșterea încrederii cetățenilor în poliție prin confirmarea transparenței ca expresie clară a legăturii directe cu societatea civilă și prin realizarea unei depline concordanțe între rezultatele și efortul oamenilor legii pentru obținerea acestora, pe de o parte, și reflectarea lor în opinia publică, pe de altă parte.

Modificările legislației și implicarea procurorilor în controlul și îndrumarea activităților de urmărire penală au determinat mutații majore în finalitatea activităților formațiunilor de profil. Astfel, cercetările au fost finalizate cu propuneri de trimitere în judecată în 1.220 cauze penale la care au fost conexate 486, s-a propus scoaterea de sub urmărire penală în 1261 cazuri, din care 898 în temeiul art 181 C.P., în 20 s-a propus declinarea competenței, în 291 încetarea urmăririi penale iar 335 au fost clasate. Dintre acestea 17 au fost cauze penale complexe din care 12 de natură economico financiară și 5 de natură judiciară.

Activitățile criminalistice au vizat în principal, realizarea cercetării locului faptei, efectuată în 2.526 cazuri, din care 11 omucideri, 3 tentative de omor, 30 vătămări corporale, 142 morți suspecte, 44 tâlhării, 20 violuri, 745 furturi din locuințe, societăți comerciale și din auto, 440 alte genuri de furturi, 368 accidente de circulație, 67 incendii, 45 C.I.N. și P.I.N. și 614 alte evenimente. Au fost ridicate din câmpul infracțional 2.948 urme de toate genurile din care au rămas în evidență 2.167 respectiv 372 papilare, 113 înscrisuri, 537 biologice și 1.139 alte urme și mijloace materiale de probă.

Prin exploatarea urmelor papilare rămase în evidență folosind tehnologia AFIS 2000 și efectuând comparații proprii au fost identificați 81 autori de infracțiuni, în sarcina cărora s-a reținut până în prezent comiterea a 123 fapte penale.

Au fost efectuate 232 expertize și constatări tehnico-științifice din care 102 dactiloscopice, 24 grafice, 56 traseologice și 50 balistice și 18 portrete robot care au contribuit la finalizarea activității de identificare a autorilor sau probarea vinovăției acestora. Totodată prin expertize și constatări tehnico-științifice, aplicarea de capcane criminalistice și realizarea de portrete robot au fost identificați alți 35 autori de fapte penale.

Activitățile de prevenire și combatere a actelor ilicite la regimul armelor, munițiilor, explozivilor și substanțelor toxice, desfășurate în cooperare cu specialiști din Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul pentru Protecția Plantelor și Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi s-au concretizat în organizarea și desfășurarea 14 acțiuni și 286 controale în cele 283 obiective și locuri favorabile comiterii de nereguli la regimul bunurilor supuse autorizării, la deținătorii legali de arme și muniții, precum și în alte domenii specifice acestei linii de muncă. Acestea au avut drept rezultat înlăturarea stărilor de pericol, neînregistrându-se nici un eveniment negativ și constatarea de către lucrătorii formațiunii de profil și ceilalți lucrători cu atribuții în domeniu a 47 fapte de natură penală din care 4 pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, 39 pentru nerespectarea regimului materiilor explozive și 4 incriminate de legi speciale sau decrete la care se adaugă 2 infracțiuni de înșelăciune și una de contrabandă.

Cadrele cu atribuțiuni pe această linie au ridicat în vederea confiscării 32 arme letale din care 20 arme de vânătoare și 12 militare și 14 arme neletale din care un pistol de autoapărare cu gaze, unul de tir sportiv și 12 de colecție la care se adaugă 888 cartușe de vânătoare, 48 cartușe militare, 9 proiectile (grenade), 66 capse, 200 grame pulbere, 42,6 litri și 12,6 kg substanțe toxice din care 6,027 kg mercur.

Activitatea desfășurată pe linie de cazier judiciar, evidență operativă și statistică judiciară, dactiloscopie decadactilară, arhive și camerele de corpuri delicte s-a menținut în nota pozitivă, concretizată în perioada de referință prin asigurarea unei mai bune deserviri a populației precum și un schimb eficient și permanent de date cu organele de parchet și justiție, cu structurile M.A.I. din județ și cu cele din sistemul de apărare. În același timp s-a realizat înregistrarea a 17.303 cauze și lucrări penale și 3.235 dosare penale cu autori neidentificați, 1.864 comunicări de punere în mișcare a acțiunii penale, 1.980 extrase sau copii de pe sentințele penale rămase definitive, 463 comunicări de arestare, 560 de punere în libertate și s-au efectuat 39.549 verificări în evidența cazierului judiciar și cea operativă. S-au eliberat în această perioadă 40.375 certificate de cazier judiciar pentru care s-a încasat, cu titlu de taxă de urgență, suma de 178.330 lei.

Prin activitatea de comunicații și informatică s-a reușit menținerea la un nivel ridicat a calității serviciilor oferite principala preocupare a lucrătorilor serviciului constituind-o asigurarea bunei funcționări a rețelei informatice. Un volum substanțial de activități s-a desfășurat cu ocazia proiectării și lansării în rețeaua proprie a site-ului de intranet al Poliției Române, care marchează trecerea la o activitate de informatică profesionistă în adevăratul sens al cuvântului, prin asigurarea accesului la bazele centrale de date, precum și a transmisiilor de date între subunități.

Concluzionând asupra celor rezultate din evaluarea activității desfășurate se poate aprecia că efectivele au răspuns comandamentelor impuse de strategia de modernizare a Poliției Române, disfuncționalitățile menționate urmând a fi avute în vedere la elaborarea Strategiei de acțiune pe anul 2006.

Prin Hotărârea Consiliului județean Buzău nr. 26/24.03.2005 a fost însușit, conform prevederilor art.22 din Hotărârea Guvernului nr. 787/2002, Planul strategic anual de ordine publică și a indicatorilor de performanță minimali pentru Poliția județului Buzău pe anul 2005.

Având în vedere faptul că, obiectivele și domeniile prioritare de acțiune au la bază obiectivele naționale prevăzute în Strategia națională de prevenire a criminalității pentru perioada 2005-2007, plenul Autorității teritoriale de ordine publică a hotărât, la propunerea Inspectoratului județean de Poliție al județului Buzău, ca pentru anul 2006, să se continue urmărirea obiectivelor, priorităților de interes local și indicatorilor de performanță minimali aprobați pentru anul 2005.

4.2 Stabilirea obiectivelor pentru creșterea gradului de siguranță publică

Principalele priorități pentru anul 2013 au la bază legislația privind aderarea României la Spațiul Schengen, conform strategiei naționale de aderare convenite cu partenerii europeni.

De asemenea, s-a avut în vedere prevederile L.218/2022 privind organizarea și funcționarea poliției Române HG.196/2005 privind strategia de siguranță și ordine publică cât și HG.787/2002 privind aprobarea Regulamentului de funcționare a ATOP. Conform acestora ATOP-ul reprezintă, promovează și acționează în interesul comunității căreia îi garantează că va primi cele mai performante servicii polițienești de ordine și siguranță publică.

Obiectivele stabilite au drept scop creșterea autorității poliției, a jandarmeriei cât și a celorlalte instituții investite cu atribuții în activitățile de ordine publică și siguranță civică, prin realizarea unui sistem integrat eficient.

Obiectivele naționale sunt:

Desfășurarea unor activități preventive eficiente și diversificate concretizate în diminuarea fenomenului infracțional și implicit reducerea ratei criminalității;

Creșterea gradului de siguranță publică cotidiană cât și în anumite situații cum ar fi organizarea unor manifestări publice, situații de urgență, etc.;

Asigurarea siguranței cetățeanului prin efectuarea unui serviciu de calitate, în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor contra vieții, a sănătății și integrității corporale;

Asigurarea unui climat de siguranță în școli și în zonele adiacente acestora prin desfășurarea unor activități specifice și includerea lor în trasee de patrulare în scopul prevenirii delincvenței, în rândul elevilor;

Creșterea eficienței poliției de proximitate în special a rolului preventiv și în cunoașterea persoanelor pretabile la comiterea de infracțiuni cât identificarea celor cu risc victiminal;

Siguranță și fluiență a traficului rutier și reducerea consecințelor accidentelor rutiere (decese, vătămări corporale, prejudicii);

Având în vedere evoluția situației operative se va acorda o importanță deosebită pentru respectarea regimului: arme, muniții, substanțe explozive, produse și substanțe chimice periculoase;

Prevenirea și combaterea criminalității organizate, migrației ilegale, traficului de ființe umane cât și a traficului și consumului de droguri;

Protejarea patrimoniului public și privat a instituțiilor publice, agenților publici și a persoanelor.

Obiective și priorități de interes local.

Acestea se vor stabili pe baza concluziilor desprinse din consultarea populației, din municipii, orașe, comune, cât și a datelor rezultate din situasția operativă și prezentate.

Activități specifice ATOP ce vor fi effectuate:

1) Măsuri pentru creșterea vizibilității și credibilității la nivel județean și local a ATOP-ului prin mijloace mass-media, prin realizarea unor dezbateri, mese rotunde, articole, organizarea de întâlniri, etc.

2) Dezvoltarea mecanismelor de consultare a populației pentru a identifica problemele reale ale comunităților și cetățenilor, asociațiilor de locatari în vederea promovării acestora către instituțiile competente să le soluționeze. În acest sens se vor efectua deplasări în teren, se vor exploata datele de la Insituția Avocatul Poporului, cât și cele rezultate din plângeri, sesizări.

Se va avea în vedere ca această consultare să fie accesibilă tuturor localităților și zonelor, să ofere informații de calitate și la timp care să identifice alternativele optime de intervenție eficientă.

Formele de consultare pot fi formale sau informale la nivel de individ, micorgrup social, asociații de locatari sau adunări publice.

3) Antrenarea populației pe baza voluntariatului în activități de ordine publică în special în zona școlilor, în menținerea ordinei stradale la adunările publice, siguranța traficului rutier.

4) Identificarea factorilor și a zonelor de risc care țin de infrastructură, mediu, eșecul unor utilități publice, situații de urgență, cât și a persoanelor aflate în situații de risc (familiar, școlar, medical, social, conflictual, abandon) și semnalarea acestora organelor abilitate pentru luarea măsurilor legale în funcție de specificul fiecărei categorii.

5) Realizarea unor protocoale de colaborare cu diferite instituții publice ONG-uri, agenți economici, etc.,urmând ca prin aceste parteneriate să eficientizăm activitatea ATOP.

6) Implicarea ATOP în promovarea și dezvoltarea unor concepte privind siguranța publică cum ar fi „ Pentru un județ mai sigur”, „Pentru un oraș mai sigur” , Acțiunea „Strada”, Acțiunea „Violentul”, „Indiferența te face complice”, „Eu în Europa”, etc.

7) Propuneri de inițiative legislative privind modificarea legii în sensul componenței, atribuțiilor, personalității juridice, etc.

8) Realizarea circuitului informațional (FEED-BACK) pentru a urmări efectele intervenței organelor de poliție la sesizările comunității prin intermediul ATOP, și a efectua corecțiile și intervențiile ce se impun.

9) Identificarea de parteneri cheie pentru încheierea de parteneriate, de colaborare, desfășurarea de acțuni în comun, sponsorizări cu resurse materiale necesare bunei funcționări a poliției, jandarmeriei.

Indicatorii minimali de performanță pentru serviciul polițienesc (management și execuție)

Pe baza acestor indicatori minimali se poate aprecia eficiența serviciului polițienesc oferit conform așteptărilor comunităților și persoanelor.

La baza stabilirii indicatorilor s-a avut în vedere formula P = A x M .

În care:

P = performanță (modalitatea de acționa în anumite împrejurări sau situații);

A = abilitate, personalitate, performanță, calitate;

M = motivație.

De asemene, s-a avut în vedere și realizarea un raport cât mai eficient între efortul uman, material, logistic și rezultatul obținut.

S-au stabilit următorii indicatori de performanță:

1) Calitatea serviciului polițienesc prestat determinat de cunoașterea legalității, a procedurilor interne și manifestat atât în întocmirea unor acte procedurale cât și în relația cu cetățenii și celelalte instituții publice.

2) Eficiența activităților preventive intreprinse concretizate în identificarea autorilor, sancțiunile aplicată, aplanarea unor stări conflictuale, efectuarea de acțiuni de razii și controale, cu efect în diminuarea ratei criminalității, identificarea persoanelor cu risc victiminal, etc.

3) Operativitate și mobilitate în funcție de situația operativă în deplasarea la evenimentele sesizate și luarea celor mai eficiente măsuri.

4) Aprecierea serviciului polițienesc de către comunitate, de către instituțiile publice, mijloace mass-media.

5) Indicatori privind starea și practica disciplinară, conduita polițistului în timpul și în afara serviciului, respectarea normelor de deontologie profesională cât și situația evaluărilor profesionale.

Concluzii:

Bibliografie:

Constituția României

Legea nr. 155/2010, Legea Poliției Locale

Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, rep.

Legea nr. 215/2001, legea administrației publice locale, rep.

Legea nr. 7/2004, privind codul de conduită a funcționarilor publici

Legea nr. 514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare

Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, modif.

Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, modif.

Legea nr. 677/2001, pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, completată de legea nr. 102/2005

Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, rep.

Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 295/2004, privind regimul armelor și munițiilor, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, rep.

Legea nr. 12/1990, privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, rep.

Legea nr. 228/2007, pentru aprobarea OUG nr. 30/2006, privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 329 / noiembrie 2009, privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor – cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional

Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 53/2003, Codul muncii cu modificările și completările ulterioare

Legea nr.115/1996, pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 144/2007, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate

Legea nr. 176/2010, privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modif

Legea cadru nr. 330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

Legea nr. 319/2006, privind securitatea și sănătatea în muncă

Legea nr. 118/2010, privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu completările și modificările ulterioare

Legea nr. 202/2002, privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, rep.

Legea nr. 571/ 2004, privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii

Legea nr. 487/2002, legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, cu completările ulterioare

Legea nr. 60/1991, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, rep.

Legea nr. 82/1991, legea contabilității, rep.

Legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale

Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice

Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice

Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj

Legea nr. 2000/2006, privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale

Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății

Legea nr. 399/2006, privind concediile și indemnizațiile medicale

Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Nationale, actualizata

H.G. nr. 175/2008, privind stabilirea modelelor Registrului declarațiilor de avere și Registrului declarațiilor de interese

H.G. nr. 432/2004, privind dosarul profesional al funcționarului public cu modificările și completările ulterioare

H.G. nr. 1066/2008, pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici

H.G. nr. 553/2009, privind evidența funcției publice și a funcționarilor publici

H.G. nr. 355/2007, privind supravegherea sănătătii lucrătorilor modificată prin H.G. 37/2008

H.G. nr.1425/2006, privind normele metodologice de aplicare a prevederilor legii 319/2006

H.G. nr.493/2006, privind cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

H.G. nr. 971/2006 privind cerințele minime de securitate și/sau sănătate la locul de muncă

H.G. nr.1028/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

H.G. nr. 1048/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizare de către lucratori a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă

H.G. nr. 1136/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice

H.G. nr. 1204/2007, privind asigurarea forței de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe timpul stării de război

H.G. nr. 161/ 2006, privind întocmirea și completarea registrului general de evidență a salariaților

H.G. nr. 71/2007, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute de în OUG nr. 34/2006

H.G. nr. 611/2008, pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, modif.

H.G. nr. 1344/2007, privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituților publice, modif.

H.G. nr. 123/ 2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 544/2001

H.G. nr. 36/1996, privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind exploatarea și menținerea în bună stare a drumurilor publice

H.G. nr. 925/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.G. nr. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare

H.G. nr. 1660/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din O.G. nr. 34/2006

H.G. nr. 1332/2010, privind aprobarea Regulamentul-Cadru de organizare și funcționare a Poliției Locale

H.G. nr. 1375/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 97/2005

H.G. nr. 2139/2004, pentru aprobarea catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe

O.G. nr. 27/2002, privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare

O.G. nr.22/2002, privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, modif.

O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, modif.

O.G. nr. 6/2007 privind măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarii și alte drepturi ale funcționarilor publici precum si creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici pe anul 2007

O.G. nr. 119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv

O.U.G. nr.34/2009, cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar fiscale cu modificările și completările ulterioare

O.U.G. nr. 35/2009, privind reglementarea unor măsuri financiare din domeniul cheltuielilor de personal din sectorul bugetar cu modificările și completările ulterioare

O.U.G. nr. 148/2005, privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța de Urgență nr. 96/2003, privind protecția maternității la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare

O.U.G. nr.90/2009, privind reglementatea unor măsuri în domeniul administrației publice, cu modificările și completările ulterioare

O.U.G. nr.99/2000, privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme, pentru protecția persoanelor încadrate în muncă

O.U.G. 1/2010, privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar

O.U.G. nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

O.U.G. nr. 19/2009, privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice

O.U.G. nr. 35/2009, pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, modif.

O.U.G. nr. 30/2006, privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

O.U.G. nr. 97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, modif.

H.C.G.M.B. nr. 124/2008, privind aprobarea strategiei de parcare pe teritoriul Municipiului București

H.C.G.M.B. nr. 120/2010, privind aprobarea Normelor de salubrizare și igienizare ale Municipiului București

H.C.G.M.B. nr. 216/2006, privind parcarea vehiculelor grele pe teritoriul Municipiului București

H.C.L.S. 6 nr. 4/2010, privind blocarea/ridicarea, transportul și eliberarea vehiculelor/remorcilor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din sectorul 6 precum și pe domeniul public privat de pe raza teritorială a sectorului 6

O.M.F.P. nr.2861/2009, pentru aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor , datoriile si capitalurile proprii.

O.M.F.P. nr.1917/2005, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.

Ordinul nr. 522/2003, pentru aprobarea normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, actualizata.

Ordinul nr. 1792/2002, pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale, actualizat.