POLITEHNICA, prin management strategic, [600168]

„POLITEHNICA,  prin management  strategic,  
spre Orizont 2020” 

PROGRAM MANAGERIAL

Mihnea COSTOIU

Martie 2012

“Ceea ce tu legi pe pământ 
se leagă și în cer…” 
Constantin  Brâncuși

1  
 
Cuprins 

  I. Context ……………………………………………………………………………………………..  2 
II. Principii asumate,  obiective și acțiuni pentru o universitate  performant ă …. 4 
III. Managementul  activităților academice  pentru competitivitate  în context 
european  …………………………………………………………………………………………..  7 
IV. Managementul  activității de cercetare  științifică ‐ cercetarea  științifică 
avansată ca factor de creștere a competitivit ății Universităț
ii POLITEHNICA  
din București în Aria european ă a cercetării …………………………………………..  9 
V. Managementul  resurselor  umane, cea mai important ă avuție a unei 
organizații ………………………………………………………………………………………..12  
VI. Studenții ‐ centrul activității universitare  ……………………………………………..14  
VII. Internaționalizarea  ca instrument  al creșterii excelenței academice  ………..16  
VIII.Calitatea  – valoare cheie a organizației ……………………………………………….18  
IX. Management  strategic.  Management  financiar,  investițional și administrativ  
– în slujba excelenței universitare  ……………………………………………………….20  
X. Dialogul activ cu societatea  ………………………………………………………………..24

2 I. Context 

Universitatea  POLITEHNICA  din București a fost înființată în anul 1818 sub 
conducerea  lui Gheorghe  Lazăr, iar astăzi, după 194 de ani, este cea mai mare universitate  
tehnică din România , cu un renume la nivel național și internațional bine consolidat.   
 
Ca o recunoaștere a realizărilor întregii comunități academice,  în ceea ce privește 
excelența programelor  de studii, calitatea și vizibilitatea  cercetării științifice, prin capacitatea  
sa administrativ ă și instituțională, Universitatea  POLITEHNICA  din București s‐a clasificat în 
categoria  universităților de cercetare  avansată și educație, fiind singura universitate  din 
România care se află în toate domeniile  de ierarhizare  în prima categorie  (A).  
 
În prezent, Universitatea  POLITEHNICA  din București organizeaz ă, prin cele 15 facultăți 
ale sale: 
• studii universitare  de Licență, în 16 domenii științifice, respectiv,  81 programe  de 
studii de licență; 
• studii universitare  de Masterat , în 19 domenii științifice, respectiv,  158 programe  de 
studii; 
• studii universitare  de Doctorat , în 19 domenii științifice. 
 
Un număr de aproximativ  25.000 studenți sunt înmatricula ți în diverse programe  de 
studii: de licență, master sau doctorat. Acestora li se alătură un număr de aproape 600 de 
studenți străini.  
Universitatea  dispune de personal didactic și de cercetare  performant  ‐ 1379 cadre 
didactice , care activează în cele 53 departamente  și 38 centre de cercetare . Activitatea  
acestora este susținută de personalul  didactic auxiliar ‐ 696 de persoane , precum și de 
peste 600 de persoane  personal administrativ .  
 
Universitatea  POLITEHNICA  din București se constituie  astfel într‐o organizație 
extrem de complexă, atât în ceea ce privește resursele  umane implicate,  cât și patrimoniul  
și mijloacele  materiale  și financiare  care trebuie gestionate.   
 
În plus, diversificarea  misiunilor  și a activităților, presiunea  financiară cauzată de 
creșterea costurilor,  noi cerințe impuse de actorii relevanți, competiția globală  și 
globalizarea  economiei,  toate acestea impun dificultăți deosebite  în ceea ce privește 
managementul  universităților.  
Pentru a răspunde acestor provocări, noua paradigm ă stabilită prin Legea educației 
naționale nr. 1/2011 vizează separarea  atribuțiilor și funcțiilor celor două componente  din 
viața universității și anume cea academic ă de cea managerial ă. În acest sens, Legea 
educației naționale și, evident, Carta universității, surprind în mod distinct competen țele și 
atribuțiile celor două structuri de conducere,  respectiv Senatul universitar  și Consiliul de 
administra ție. Componenta  managerial ă a universității revine Consiliului  de Administra ție, 
condus de rector. Atribuțiile acestui for vizează conducerea  operativă a universității și 
aplicarea  deciziilor strategice  ale Senatului  universitar .

3  
În calitate de stat membru al Uniunii Europene,  România trebuie să răspundă 
provocărilor impuse de integrarea  în Ariile Europene  ale Învățământului Superior și 
Cercetării, precum și de obiectivele  aflate pe agenda Uniunii.  
 
Astfel, prin Strategia Europa 2020, educația, cercetarea  și inovarea se afirmă încă o 
dată ca factori cheie în contracararea  efectelor crizei și asigurarea  unui viitor durabil. Între 
cele trei priorități stabilite, creșterea inteligent ă are la bază dezvoltarea  economiei  bazate pe 
cunoaștere și inovare, printre altele prin transformarea  ideilor inovatoare  în servicii și 
produse care creează creștere și locuri de muncă. Dezvoltarea  competen țelor cetățenilor pe 
tot parcursul  vieții, în vederea creșterii participării pe piața muncii, a unei mai bune corelări a 
cererii și ofertei în materie de locuri de muncă și a mobilității, este o altă inițiativă a Uniunii 
Europene  în domeniul  educației și formării profesionale.  În 2020, un procent de 40% din 
populația Europei trebuie să aibă studii superioare.   
 
  La nivel național , ne confruntăm cu prevederi  legislative  în schimbare,  cu scăderea 
fondurilor  alocate activității didactice și de cercetare,  cu dificultăți în ceea ce privește 
acoperirea  cu personal didactic performant,  din cauza blocării posturilor  în învățământ, 
pensionării personalului  didactic și nedidactic  și condițiilor salariale neatractive,  cu o piață a 
muncii în scădere, afectată de criza economic ă globală.  
   Totuși, în aceste condiții dificile, Universitatea
 POLITEHNICA  din București a 
înregistrat  realizări importante  în ultimii 8 ani, dintre care sunt de menționat:  
• obținerea statutului  de universitate  de cercetare  avansată și educație și clasarea 
în prima categorie  a tuturor programelor  de studii; 
• acordarea  gradului ridicat de încredere  în urma evaluărilor instituționale; 
• Universitatea  POLITEHNICA  din București este prima universitate  din România 
prezentă în primele 500 în clasamentul  internațional SCOPUS ; 
• restructurarea  tuturor programelor  de studii prin implementarea  procesului  
Bologna ; 
• adaptarea  ofertei educaționale a universității la cerințele pieței muncii, aceasta 
realizându ‐se, printre altele, prin înființarea a două noi facultăți ‐  
Antreprenoriat,  Ingineria și Managementul  Afacerilor  și Inginerie Medicală, 
precum și a unui număr de 11 programe  de studii de licență noi; 
• îmbunătățirea infrastructurii  universitare  prin finalizarea  construcției și dotării 
Bibliotecii  universității, construirea  centralei termice cu cogenerare  a energiei 
electrice, reabilitarea  căminelor și a spațiilor de învățământ și cercetare,  
îmbunătățirea dotării pentru activitatea  academic ă  și cercetarea  științifică, 
totalizând  investiții de peste 130 mil EURO; 
• elaborarea  și implementarea  unui număr important  de proiecte finanțate din 
fonduri europene  sau naționale. Resursele  astfel obținute au reprezentat  peste 
45% din bugetul universității, procent cu atât mai important  cu cât aceste 
finanțări au fost obținute, în majoritate,  în condiții de profundă criză economic ă; 
• menținerea stabilității financiare  a universității, fără a fi afectată calitatea 
activităților didactice și de cercetare,  în condițiile unei finanțări diminuate  drastic 
în ultimii ani; 
• atragerea  unor fonduri importante  din domeniul  privat .

4 II. Principii asumate,  obiective  și acțiuni pentru o 
universitate  performant ă 
 
Misiunea  asumată de Universitatea  POLITEHNICA  din București este gândită ca o 
intersecție a educației, prin formarea  profesional ă, a cercetării științifice, prin producerea  
de cunoaștere, și a inovării ca principale  obiective ale societății și economiei  bazate pe 
cunoaștere. 
 
Universitatea  POLITEHNICA  din București își asumă conceptul  de universitate  
inovatoare  atât în ceea ce privește formarea  capitalului  uman , prin care se condiționează 
capacitatea  de inovare a unei ț ări, cât și în ceea ce privește cercetarea  științifică 
producătoare de cunoaștere, precum și prin inovațiile și adaptările tehnologice  care 
condiționează creșterea economic ă a țării. 
 
În același timp, dimensiunea  culturală a universității își păstrează importan ța majoră 
în cultivarea  identității instituționale și a unei reputații distincte. 
Producerea  cunoașterii, în principal prin cercetarea  științifică, transmiterea  prin 
educație și formare profesional ă, diseminarea  prin tehnologiile  informaționale , utilizarea  
inovației tehnologice , dimensiunea  culturală reprezintă elementele  care definesc unicitatea  
universității. 
 
Jamil Salmi identifică trei factori ca fiind esențiali în demersurile  universităților de a‐și 
crește performan țele: atragerea  celor mai performan ți studenți și cadre didactice,  resurse 
adecvate  și o guvernan ță profesionist ă. Interacțiunea dinamică a acestor trei factori, 
exprimată în figura de mai jos, este caracteristica  dominant ă a universităților perormante  la 
nivel mondial.  
 
Factorii esențiali în demersurile  universităților pentru a‐și crește performan țele

5 Factorul cel mai important  în dezvoltarea  excelenței universitare  îl reprezintă 
probabil atragerea  unei mase critice de studenți de vârf și de cadre didactice care ies din 
comun prin realizările lor didactice și științifice. În acest sens, atragerea  de studenți, și alții 
decât proprii absolvenți, pentru a urma cursuri de master, doctorat sau postdoctorale,  
precum și de cadre didactice,  dacă este posibil chiar de pe o piață internațională, sunt 
considera ți ca factori de succes în clasarea în topul universităților la nivel mondial.  
 Costurile enorme pe care le presupune  funcționarea unei 
universități care își asumă 
ca misiune cercetarea  științifică avansată impun ca o necesitate  existența resurselor  
adecvate . Resursele  financiare  pot proveni din alocările bugetare,  contractele  de cercetare  
obținute prin competiție de la instituții publice sau private, donații sau taxe de studii, 
precum și prin valorificarea  patrimoniului  universitar  în parteneriate  cu mediul economic.  
Scăderea ponderii fondurilor  provenite  din bugetul național asigură securitatea  financiară a 
instituției. În contextul  resurselor  financiare  disponibile,  o corelație poate fi stabilită între 
salariile cadrelor didactice și ale cercetătorilor și rezultatele  universității.  
 Guvernan ța include
 elemente  legate de cadrul legislativ,  mediul competitiv  și gradul 
de autonomie  academic ă și managerial ă de care se bucură instituția de învățământ superior. 
Cele mai performante  universități activează într‐un mediu care promoveaz ă 
competitivitatea,  curiozitatea  științifică fără limite, gândirea critică, inovarea și creativitatea.   
 
Autonomie  universitar ă, structuri de conducere  relevante  și un management  
puternic , cu calități în domeniul  leadership ‐ului, sunt elemente  cheie pentru universități 
aflate în fața unor misiuni multiple și a unor provocări din ce în ce mai complexe,  într‐un 
mediu global.  
Pentru a avea succes, structurile  de conducere  universitare  trebuie să acționeze în 
mod strategic în ceea ce privește direcția spre care se îndreaptă, să fie mai eficiente și să 
producă rezultate măsurabile , să identifice  moduri prin care este posibilă îmbunătățirea 
capacității leader‐ilor de a îndrepta universitatea  în direcția bună, în conformitate  cu 
misiunea asumată. 
De asemenea,  trebuie promovat ă o filozofie a succesului  și excelenței, o cultură a 
reflexiei constante  asupra prezentului  și direcțiilor de viitor , a schimbării și învățării la 
nivelul organizației.  
 
Prin strategia Europa 2020, Uniunea European ă pune în fața statelor membre 
următoarele obiective:   
• să se îmbunătățească calitatea sistemelor  naționale de învățământ; 
• să se întărească performan ța în cercetare;  
• să se promoveze  inovarea și transferul  de cunoștințe în Uniune; 
• să se foloseasc ă pe deplin tehnologiile  informației și comunica țiilor; 
• să se asigure transpunerea  ideilor inovatoare  în noi produse și servicii care generează 
creștere, locuri de muncă de calitate și care contribuie  la abordarea  provocărilor cu 
care se confruntă societatea  european ă și mondială.  
Însă, pentru a reuși, toate acestea trebuie corelate cu spiritul antreprenorial,  
finanțele și cu accentul pe nevoile utilizatorilor  și pe oportunit ățile pieței.

6 În acest context, pentru Universitatea  POLITEHNICA  din București se impun 
următoarele obiective  și acțiuni:  
Educație 
• câștigarea unei reputații internaționale în ceea ce privește educația. 
Cercetare  
• câștigarea unei reputații internaționale în ceea ce privește cercetarea ; 
• identificarea  și dezvoltarea  unor direcții de cercetare  care pot aduce un avantaj 
competitiv  universității; 
• generarea  de idei inovatoare  și producerea  cunoașterii științifice fundamentale  și 
aplicate în abundență. 
Resurse umane și studenți 
• atragerea  unei mase critice de studenți de vârf și de cadre didactice care ies din comun ; 
• producerea  de absolvenți care să ocupe poziții cheie în administra ția publică sau 
mediul economic  și social ; 
• atragerea  unor cercetători de renume internațional în domeniile  lor de activitate;  
• recrutarea  studenților și a personalului  de pe o piață internațională; 
• atragerea  unei proporții ridicate de absolvenți, în programe  de formare sau 
cercetare ; 
• atragerea  și păstrarea celui mai bun personal . 
Internaționalizare  
• operarea pe o piață globală  și internaționalizarea  unora dintre activități (prin 
conexiuni  în domeniul  cercetării, schimburi  de studenți și personal,  invitarea unor 
cadre didactice cu renume mondial).  
Guvernan ță 
• furnizarea  unui mediu favorabil activităților didactice și de cercetare , pentru 
studenți și cadre didactice,  prin spații de învățământ și cercetare,  dar și facilități 
adecvate de cazare și pentru activități sociale ale studenților adecvate;  
• stabilirea unei echipe manageriale  de top, cu viziune strategică  și planuri de 
implementare  adecvate;  
• atragerea  de resurse financiare  suficiente , care să permită o balanță financiară 
stabilă; 
• diversificarea  resurselor  financiare  atrase. 
Calitate 
• compararea  permanent ă cu universități și departamente  de top din lume, în vederea 
ajustării planurilor  și obiectivelor  strategice.  
Dialogul cu societatea  
• aducerea  unei contribuții importante  la edificarea  societății și economiei  bazate pe 
cunoaștere, inclusiv prin implicarea  în viața societății.

7 III. Managementul  activităților academice  pentru 
competitivitate  în context european  
 
 
În această perioadă, mediul academic  traverseaz ă un proces continuu de 
transformare  și globalizare,  ca urmare a reconsider ării funcției sociale a învățământului 
superior, prin trecerea de la un învățământ de elită la un învățământ de masă. Pornind de la 
aceste considerente,  studenții devin cea mai important ă resursă, ceea ce face ca 
managementul  universitar  să fie astfel regândit încât procesul de învățământ să fie centrat 
pe interesul studenților. 
Competiția internă  și internațională interuniversitar ă, ofertele de pregătire 
superioar ă non‐universitar ă ale companiilor  private, care, prin flexibilitate  și eficiență, pot 
răspunde unor nevoi concrete,  reprezintă provocări majore pentru comunitatea  academic ă.  
 
Înființarea de noi programe  de studii și noi facultăți a condus în ultimii ani la 
creșterea numărului studenților universității, iar calitatea pregătirii candidaților a crescut în 
mod constant.  O prioritate  pentru Universitatea  POLITEHNICA  din București rămâne în 
continuare  recrutarea  de studenți talentați, cu o bună pregătire în domeniul  științelor 
exacte, inclusiv prin atragerea  de studenți din alte țări, pe baza unor strategii de admitere 
judicios elaborate  și în conformitate  cu legislația în domeniu.  
 
Menținerea și dezvoltarea  structurilor  academice  ale universității – facultățile, 
constituie  un aspect important  în planul managerial.  Acreditarea  și autorizarea  provizorie  a 
tuturor programelor  de studii, clasificarea  acestora în prima categorie  (A), cadre didactice 
performante,  management  adecvat, stabilitate  financiară și, nu în ultimul rând, atractivitatea  
crescândă a învățământului tehnic în Universitatea  POLITEHNICA  din București, toate 
constituie  argumente  solide în menținerea actualelor  structuri academice.  Mai mult, se are 
în vedere extinderea  autonomiei  facultăților și departamentelor  pentru dezvoltarea  
curricular ă a programelor  de studii .  
 
Un obiectiv strategic al managementului  activităților academice  pentru perioada 
2012 – 2016 îl constituie  menținerea și dezvoltarea  ofertei educaționale pe ciclurile de 
licență, masterat și doctorat, astfel încât acestea să devină atractive și competitive , nu doar 
la nivel regional și național, ci și în context european.   
 
Dintre acțiunile asumate în această direcție, menționăm: 
• înnoirea permanent ă a conținutului disciplinelor  din curriculum;  
• dezvoltarea  cursurilor  cu abordare  problematizat ă, care să permită răspunsuri rapide 
la exigențele locurilor de muncă; 
• dezvoltarea  aplicațiilor cu corespondent  în mediile de producție, economico ‐
financiare,  administrative;  
• sporirea flexibilității în ceea ce privește mobilitatea  orizontală a studenților; 
• creșterea ponderii activităților de pregătire individual ă a studenților.

8 Modernizarea,  adaptarea  și flexibilizarea  programelor  de studii , în sensul asigurării 
competen țelor prin care se definește cariera profesional ă în acord cu cerințele pieței muncii, 
cu evoluțiile și standardele  internaționale, sunt obligatorii  în abordarea  managementului  
activităților academice.  O ofertă educațională diversificat ă și focalizată pe programe  de 
studii specifice economiei  cunoașterii reprezintă o premisă esențială pentru formarea  și 
dezvoltarea  acestor competen țe, care să faciliteze inserția socio‐profesional ă de după 
absolvire.   
 De asemenea,  creșterea calității programelor  de studiu oferite de către universitate  
absolvenților de liceu este posibilă și
 prin promovarea  unui proces educațional formativ axat 
pe rezultatele  învățării, capacitate  de dezvoltare  personală și spirit antreprenorial . Va fi 
astfel urmărită dezvoltarea,  prin programe  de educație complementar ă constituite  din 
module de discipline  optimale și facultative,  a capacităților de adaptare  la schimbare,  a 
abilităților de leader, de comunicare,  a creativității și a capacității de inovare.  
 Studiile de doctorat vor continua să reprezinte  punctul forte al ofertei educaționale 
a universității, studii care se vor derula prin Școala de Studii Doctorale  a Universit ății 
POLITEHNICA  din București. Astfel, activitatea  științifică 
de mare relevanță se va desfășura 
cu precădere în școlile doctorale  și la nivelul grupurilor  de cercetare  constituite  în jurul 
marilor personalit ăți științifice din universitate,  în sensul creșterii performan țelor științifice 
pentru toate programele  de doctorat organizate  de universitate.  De asemenea,  se va avea în 
vedere dezvoltarea  studiilor doctorale  în co‐tutelă și deschiderea  programelor  de doctorat 
spre mediul economic , precum și abordarea  în cercetările doctorale  a domeniilor  de vârf și 
a celor interdisciplinare .  
 Practica , atât la nivel de studii de licență, cât și de masterat,  trebuie să contribuie  la 
creș
terea competen țelor, dar mai ales a abilităților practice ale absolvenților și la o mai bună 
integrare pe piața muncii. Prin urmare, o atenție deosebită se va acorda organizării acestei 
activități și creșterii eficienței practicii, în special prin mărirea numărului de agenți economici  
cu care să se încheie parteneriate.  Un rol important  îl va avea atragerea  de fonduri europene  
în vederea susținerii financiare  a acestei activități. 
 De o deosebită importan ță este, de asemenea,  sporirea investițiilor în baza materială 
a laboratoarelor,  în dotarea și reabilitarea  spațiilor de 
învățământ, precum și în 
informatizarea  sistemului  de predare și evaluare.   
 
Universitatea  POLITEHNICA  din București trebuie să devină un important  furnizor de 
formare continuă pentru generarea  de noi competen țe științifice și reactualizarea  
competen țelor dobândite  în formarea  inițială.

9 În ceea ce privește formarea  continuă, se vor urmări următoarele obiective:   
• dezvoltarea  unor structuri instituționale dedicate;  
• diversificarea  permanent ă a ofertei de formare continuă; 
• dezvoltarea  și implementarea  unor programe  modulare,  flexibile , adaptate profilului 
și nevoilor educaționale ale cursanților sau cerințelor exprimate  de către agenții 
economici;  
• utilizarea  tehnologiilor  informării și comunicării în sprijinul flexibilizării ofertei 
educaționale și dezvoltării unor programe  de educație la distanță și e‐learning .  
 
Rolul de rector, în managementul  activităților academice,  se asumă atât printr‐o 
strategie a resurselor  umane, cât și printr‐un plan de dezvoltare  instituțională, aprobate de 
Senatul universitar,  care urmăresc elaborarea  realistă și eficientă a ofertei educaționale a 
universității, în acord cu tendințele de pe piața forței de muncă și obiectivele  asumate prin 
misiunea  universității. În plus, o atenție deosebită se va acorda promovării programelor  de 
master dezvoltate  în parteneriat  cu agenții economici , întrucât de aici derivă posibilitatea  
absorbției pe piața forței de muncă a absolvenților, într‐un procent foarte ridicat, în 
domeniul  lor de pregătire. 
 
 
IV. Managementul  activității de cercetare  științifică ‐ 
cercetarea  științifică avansată ca factor de creștere a 
competitivit ății Universității POLITEHNICA  din București 
în Aria european ă a cercetării 
 
 
Universitatea  POLITEHNICA  din București trebuie să își consolideze  în următorii 4 ani 
poziția de leader în cercetarea  științifică universitar ă din România . Astfel, locul ocupat în 
ierarhia stabilită prin evaluarea  Ministerului  Educației, Cercetării, Tineretului  și Sportului 
trebuie păstrat, și în același timp se vizează ameliorarea  poziției universității în clasamentele  
internaționale.  
 
Pentru îmbunătățirea calității activității de cercetare  științifică și creșterea vizibilității, 
sunt vizate direcțiile de acțiune prezentate  în continuare.   
 
(1) Măsuri de organizare  administrativ ă a cercetării științifice prin aglutinarea  activităților 
științifice din domeniile  caracteristice  universității într‐o entitate cu potențial de 
rezultate teoretice și aplicative  de nivel înalt ‐ Institutul de Cercetări “Politehnica”.   
 În acest nou cadru, vor fi oferite cadrelor didactice și cercetătorilor din Universitatea  
POLITEHNICA  din București condiții optime de lucru, fără elemente  birocratice,  cu o 
administra ție supl
ă și eficientă. În același timp, se vizează menținerea și întărirea autonomiei  
centrelor de cercetare  existente în acest moment în universitate,  cu rezultate notabile în 
activitate.

10  
(2) Măsuri de stimulare  a competiției interne din universitate,  pentru obținerea de 
rezultate calitativ superioare  în activitatea  de cercetare.   
  Astfel, pentru fiecare domeniu de cercetare,  se vor organiza competiții interne de 
proiecte de cercetare,  cu adresabilitate  pentru echipe de cercetare  ce includ tinere cadre 
didactice.   
  Aceste proiecte vor fi finanțate din venituri proprii ale Universității POLITEHNICA  din 
București și vor fi implementate  prin următoarele programe:  
9 Cercetare  fundamental ă și cercetare  de graniță în domenii emergente  ‐“Creație 
științifică în UPB”; 
9 Cercetare  aplicativă cu finalizare în produse, concepte,  tehnologii  originale cu 
potențial comercial  ridicat ‐“Produse inovative UPB”. 
 
(3) Măsuri de premiere  a rezultatelor  științifice remarcabile  obținute anual în domeniile  
specifice de cercetare,  exprimate  prin: 
• brevete naționale și internaționale aplicate și valorizate  industrial;  
• articole științifice publicate  în reviste cu un factor de impact/scor  relativ de influență 
ridicat.  
 
(4) Dezvoltarea  performan țelor cercetării, prin ridicarea standardelor  științifice în școlile 
doctorale  de la nivelul fiecărei facultăți. Astfel, școlile doctorale  vor constitui principala  
resursă de specialiști pentru Institutul de Cercetări “Politehnica”.  
 (5) Stimularea  constituirii  de grupuri de 
cercetare  pe domenii interdisciplinare,  care să 
beneficieze  de expertiza și competen ța unui leader de grup, cu rezultate afirmate deja la 
nivel național și internațional. Leaderii grupurilor  de cercetare  vor fi conducătorii de 
doctorat, iar grupurile vor putea reuni doctoranzi,  postdoctoranzi,  cadre didactice tinere 
și cercetători atrași prin mobilități interne și internaționale. 
 (6) Atragerea  în grupurile  de cercetare  din Universitatea  POLITEHNICA  din București a 
studenților de top din anii terminali la studiile de licență, de la master, cât și doctoranzi,  
care provin de la universități din țară și străin
ătate. Se are în vedere oferirea unor 
condiții de lucru stimulative,  inclusiv pin facilități financiare  de participare  la conferințe 
internaționale de prestigiu,  finanțate din venituri proprii ale universității. 
 (7) Internaționalizarea  activității de cercetare  științifică prin stimularea  participării cadrelor 
didactice la
 programele  FP7 și la noul program Orizont 2020, care să permită universității 
noastre accederea  în rândul țărilor cu o contribuție semnificativ ă la consolidarea  Ariei 
europene  a cercetării științifice (European  Research Area).  
La realizarea  acestui obiectiv vor contribui și mobilitățile internaționale de studiu din 
cadrul programelor  doctorale  și postdoctorale.   
Unul dintre obiectivele  majore ale noului Consiliu Universitar  de Studii Doctorale  va fi 
creșterea capacității instituționale a Universității POLITEHNICA  din București de primire a 
doctoranzilor  străini, cu accent pe cei proveniți din țările emergente.  În acest sens, Consiliul 
Universitar  de Studii Doctorale  va elabora și implementa  o strategie “agresivă” de racolare a 
doctoranzilor  străini de pe piața educațională din Europa, Asia și Africa.

11 (8) Alcătuirea unei baze de date performante  privind producția științifică a Universității 
POLITEHNICA  din București, care să permită o înregistrare  facilă a output‐urilor 
cercetării științifice, printr‐o interfață prietenoas ă. Se vor evita astfel raportările 
multiple și timpul imens, total inutil, consumat  în acest sens de către cadrele didactice.  
Baza de date va fi construită în corelare cu configura țiile bazelor de date de evaluare 
utilizate de către Ministerul  Educației, Cercetării și Tineretului  și agențiile relevante.   
 (9) Stabilirea  temelor de cercetare  prioritare  Orizont 2020 ca obiective  strategice  
pentru 
activitatea  de producție științifică a universității. Acestea sunt, așa cum le definește 
Comisia European ă, grupate în șase teme‐cheie: 
• sănătatea, schimbările demografice  și bunăstarea;  
• securitatea  alimentar ă, agricultura  durabilă, cercetarea  în domeniul  marin și 
maritim și bioeconomia;   
• sursele de energie sigure, ecologice  și eficiente;   
• mijloacele  de transport  inteligente,  ecologice  și integrate;   
• combaterea  schimbărilor climatice,  utilizarea eficientă a resurselor  și materiile 
prime;  
• societățile sigure, inovatoare  și incluzive.  
 
(10) Dezvoltarea  activității de cercetare  științifică și inovare, în vederea valorificării prin 
transfer tehnologic , în domenii vizate de strategia Orizont 2020 ca fiind prioritare  
pentru dezvoltarea  capacităților industriale:  fotonica, microelectronica  și 
nanoelectronica,  nanotehnologiile,  materialele  avansate,  sistemele  avansate de 
fabricație și de prelucrare  și biotehnologia.  
 (11) Universitatea  POLITEHNICA  din București va acorda o atenție deosebită activităților de 
cercetare
 care au în vedere produse și servicii inovatoare , care oferă oportunități de 
afaceri și îmbunătățesc viața oamenilor,  inclusiv prin crearea de firme „spin‐off” / „start‐up”.  
 
Pe baza unei strategii privind managementul  activității de cercetare,  axată pe cele 11 
direcții de acțiune, aprobată de Senatul universitar,  se vor identifica  resursele  adecvate  și 
suficiente  pentru ca Universitatea  POLITEHNICA  din București să devină, la orizontul anului 
2020, o universitate  de top în Sud‐Estul Europei în cercetarea  științifică și totodată un pol 
de competen ță, cunoaștere și competitivitate.

12 V. Managementul  resurselor  umane, cea mai important ă 
avuție a unei organizații 
 
 
Idealul educațional se definește prin valori, norme și obiective cuprinse în practica 
instituțională. Cultura organizațională, tradițiile și resursele umane reprezintă calea cea mai 
sigură de a diminua riscurile și de a crește performan țele. 
 
Resursele  umane reprezintă fără doar și poate cea mai important ă avuție a unei 
organizații, întrucât performan ța nu poate fi atinsă fără resurse umane de calitate. O 
instituție poate face față multor provocări, cu o singură excepție: lipsa unei resurse umane 
de calitate.  
 
În cadrul managementului  resurselor  umane, în mod tradițional, ”resursele  umane” 
constituie  o resursă ca oricare alta, cuantificabil ă birocratic  prin numărul de posturi, bugete 
totale etc. Se pierde din vedere faptul că, practic, în această analiză, vorbim de OAMENI cu 
nevoi, pregătiri, dorințe diferite, oameni ce reprezint ă cu adevărat forța universității și 
adevărata ei valoare.  
 
  Universitatea  reprezintă în primul rând o comunitate  a elitelor, formată din dascăli, 
studenți, personal didactic auxiliar, care trebuie să lucreze în armonie. Universitatea  
POLITEHNICA  din București este deținătoarea unui corp profesoral  de excepție, ce își trage 
seva de la marile personalit ăți științifice care au slujit această școală.  
Cu o tradiție ce i‐a adus prestigiu,  universitatea  noastră trebuie să  țintească 
permanent  performan ța. 
 Constrângerile  de ordin obiectiv (schimbarea  de generații), precum și cele de 
ordin 
legislativ (blocarea  posturilor,  salarizarea  insuficient ă), reprezintă provocări majore pentru 
universitate,  astfel încât, doar printr‐un management  dedicat, centrat pe ideea identificării 
de resurse, se poate asigura stabilitatea  și sustenabilitatea  în condiții de criză.  
 
Pensionarea  masivă impusă de constrângerile  Legii Educației Naționale nr. 1 din 
2011, coroborat ă cu stabilirea arbitrară a unor condiții de promovare  a cadrelor didactice 
tinere care se aplică practic retroactiv,  contribuie  decisiv la crearea în universitate  a unei 
stări de incertitudine,  ce trebuie depășită printr‐o strategie managerial ă adecvată.  
 
  În acest context, deloc favorabil,  este cu atât mai important  să existe o abordare 
atentă, bazată pe o analiză serioasă a realității următorilor ani, astfel încât să se 
fundamenteze  decizii strategice  în ceea ce privește managementul  resurselor  umane, în 
vederea asigurării stabilității corpului didactic, creșterii performan țelor acestuia, astfel 
încât procesul de învățământ și cercetare  să nu fie afectat.

13 Strategia ce privește resursele umane are la bază următoarele principii: 
 
• promovarea  excelenței academice;  
• promovarea  unei culturi organizaționale bazată pe performan ță și probitate ; 
• susținerea autonomiei  profesionale  în dezvoltarea  în carieră, inclusiv prin 
participarea  la programe  de formare continuă; 
• selecția și avansarea  în cariera didactică a celor mai performan ți tineri; 
• cultivarea  dialogului  permanent  cu întreaga comunitate,  inclusiv prin implicarea  
personalul  didactic și de cercetare,  și a personalului  didactic auxiliar, în procesul de 
adoptare a deciziilor;  
• menținerea și susținerea dialogului  sindical .  
 
Direcțiile de acțiune ce decurg din principiile  enunțate anterior vizează:  
(1) Stimularea  rezultatelor  profesionale  deosebite,  premierea  performan țelor în educație 
și cercetare;  
(2) Identificarea  unor noi surse financiare  și folosirea tuturor mecanismelor  legale ca 
salariile și alte stimulente  finaciare să fie acordate pe baza rezultatelor  și meritelor  
fiecărui salariat; 
(3) Salarizarea  echilibrat ă a cadrelor didactice,  astfel încât să se asigure un nivel salarial 
decent , un statut social în acord cu importan ța misiunii în societate a membrilor  
mediului academic,  deopotriv ă pentru personalul  didactic, de cercetare,  precum și 
pentru personalul  didactic  auxiliar și cel administrativ;  
(4) Implicarea  personalului  în programe  de formare continuă; 
(5) Crearea de facilități financiare  cu privire la participarea  la cursuri de pregătire 
universitar ă de către angajații Universității POLITEHNICA  din București și membrii 
familiilor acestora; 
(6) Încurajarea  și susținerea mobilității cadrelor didactice la nivel național și internațional; 
(7) Încurajarea  cadrelor didactice și a cercetătorilor din universitate  să participe activ în 
diferite organisme  ale Ministerului  Educației, Cercetării, Tineretului  și Sportului cum ar 
fi: Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor  și Certificatelor  Universitare,  
Consiliul Național al Cercetării Științifice, Consiliul Național pentru Finanțarea 
Învățământului Superior sau în Agenția Română de Asigurare  a Calității în Învățământul 
Superior etc; 
(8) Încurajarea  cadrelor didactice și a cercetătorilor de a activa în organisme  profesionale  
în țară și străinătate; 
(9) Crearea de condiții de muncă conforme  cu standardele  de calitate specifice;  
(10)   Acordarea  de ajutoare sociale membrilor  comunității academice  cu nevoi speciale; 
(11)   Asigurarea  condițiilor de dezvoltare  profesional ă și avansare a personalului  didactic 
auxiliar și tehnico – administrativ.   
 
Sprijinirea  promovării în cariera didactică a cadrelor didactice tinere este o prioritate  
a politicii în ceea ce privește resursele umane. 
 
Aici, se poate menționa acordarea  de facilități financiare  pentru publicarea  de 
articole în reviste cu factor de influență ridicat.

14 Se vor realiza proiecte instituționale în domeniul  resurselor  umane , de burse 
doctorale  sau postdoctorale,  care să asigure tinerelor cadre didactice posibilitatea  realizării 
unor stagii de cercetare  în universități de prestigiu și acordarea  unor burse de studii. Se va 
crea astfel cadrul favorabil îmbunătățirii producției științifice, care poate fi valorificat ă prin 
publicarea  în reviste indexate în baze de date internaționale. De asemenea,  o atenție 
deosebită se acordă în continuare  îmbunătățirii infrastructurii  de cercetare  prin achiziția de 
echipamente  de ultimă generație.  
 Concomitent,  vor fi demarate  demersuri  legale pe lângă Ministerul
 Educației, 
Cercetării, Tineretului  și Sportului,  împreună cu alte universități tehnice și  Consiliul Național 
al Rectorilor,  pentru modificarea  legislației secundare  privind aprobarea  criteriilor  de 
promovare .  
 
Nu în ultimul rând, se propune păstrarea și susținerea în comunitatea  academic ă a 
profesorilor  valoroși, personalit ăți creatoare  de școală, membri ai unor foruri de consacrare  
națională sau internațională, deoarece  reprezintă o datorie la fel de legitimă ca și recrutarea  
în universitate  a celor mai inteligenți și inimoși tineri. 
  
VI. Studenții ‐ centrul activității universitare  
 
 
Studenții sunt în mod incontestabil  centrul preocupărilor universității.  
 
Validarea  reușitei acestei abordări o reprezintă însăși modalitatea  în care 
universitatea,  prin politicile, strategiile  și rezultatele  înregistrate,  servește interesele  
studentului.  Actul de decizie în interiorul  unei universități trebuie să fie exercitat împreună 
cu studenții și pentru studenți și trebuie să vizeze atât conținuturile didactice,  cât și modul 
de organizare  a activităților didactice și a activităților‐suport, asociate procesului  didactic 
(servicii de consiliere  profesional ă și pentru carieră, servicii IT, asistență medicală, biblioteci,  
cămine, cantine, servicii culturale,  sportive, facilități de petrecere  a timpului liber etc.). 
 
Dezvoltarea  personală a studenților este unul din dezideratele  asumate prin 
obiectivele  propuse de universitate,  prin creșterea calității serviciilor  academice,  sociale și 
culturale oferite studenților. 
Din acest punct de vedere, prin demersul  de dezvoltare  a universității în relație cu 
studenții săi, ca beneficiari  direcți ai serviciilor  educaționale, se propune Senatului,  spre 
aprobare,  o strategie care să urmărească în principal:  
(1) Menținerea și dezvoltarea  competen țelor în științe fundamentale  și inginerești, 
indispensabile  pentru durabilitatea  dezvoltării tehnologice;   
(2) Formarea  unor competen țe transversale  în vederea facilitării mobilității studenților pe 
piața european ă a muncii; 
(3) Orientarea  activă spre formarea  de soft skills și competen țe sociale și relaționale , 
complementar  cu formarea  competen țelor cognitive;

15 (4) Dezvoltarea  personală a studenților, spre a putea dobândi mai multă autonomie,  
originalitate,  creativitate  și capacitate  de comunicare  și spirit antreprenorial,  capacitate  
de elaborare  de strategii și politici, precum și formarea  abilităților pentru adaptarea  la 
situații noi; 
(5) Încurajarea  învățării limbilor străine într‐un context de actualitate , de percepere  a 
specificului  cultural și de comunicare,  specific mobilității ce caracterizeaz ă piața muncii în 
spațiul Uniunii Europene;   
(6) Redimensionarea  politicilor  educaționale instituționale în raport cu dinamica  pieței 
forței de muncă din România și din Europa, prin colectarea  datelor oficiale furnizate prin 
EUROSTAT  sau INS;  
(7) Diversificarea  programului  de internaționalizare  a universității, inclusiv prin încurajarea  
participării studenților la programe  de mobilitate  profesional ă, care le asigură contactul  
cu experiențe de învățare noi și diferite, prin programe  comune de studii, colaborări 
științifice în programele  europene,  dar și încurajarea  și sprijinirea  participării la dialogul 
național și european  al studenților, prin activarea în organizațiile de profil de la acest 
nivel;  
(8) Încurajarea  activităților extracurriculare  prin colaborare  cu organizațiile și asociațiile 
studențești din universitate,  cu organizațiile non‐guvernamentale,  cu reprezentan ți din 
sectorul privat și sectorul public. În acest sens, evenimentele  de carieră organizate  în 
cadrul universității cu participarea  acestora vor reprezenta  contextul  potrivit pentru 
împărtășirea bunelor practici ce pot defini planificarea  unei cariere de succes. 
 
Încurajând  responsabilitatea  personală în pregătirea pentru viitor, precum și având 
în vedere promovarea  valorilor în pregătirea profesional ă, se va urmări sprijinirea  Senatului  
în atingerea  obiectivelor  sale cu privire la: 
• asigurarea  libertăților academice  și încurajarii  opiniilor studenților și ale 
organizațiilor acestora;   
• promovarea  principiilor  de etică  și deontologie  profesional ă în rândurile 
studenților prin descurajarea  oricărei practici de fraudare a examenelor,  a 
plagiatului  lucrărilor de finalizare a studiilor; 
• promovarea  valorilor importante,  de referință în societate:  cultul muncii, 
corectitudinea,  cinstea, morala, toleranța, generozitatea,  dialogul, respectul  de 
sine și față de semeni; 
• formarea  în spiritul principiilor  democratice  și dezvoltarea  spiritului civic; 
• asigurarea  dialogului  permanent  cu studenții și organizațiile acestora, atât la nivel 
de facultate,  cât și la nivel de universitate;  
• participarea  studenților la procesul de decizie și evaluare universitar ă; 
• susținerea dezvoltării voluntariatului  studențesc și recunoașterea acestei 
activități prin sistemul de credite.  
 
Organizațiile studențești sunt un partener de dialog esențial în încercarea  de a 
răspunde în mod pro‐activ nevoilor studenților, sprijinirea  acestora în promovarea  
proiectelor  dezvoltate  cu și pentru studenți fiind o prioritate.  De asemenea,  dezvoltarea  
unui portal va permite identificarea  și rezolvarea  operativă a problemelor.

16 Se propune ca universitatea  sa pună la dispoziția studenților săi nu numai programe  
de studiu înalt calitative,  care să promoveze  un proces educațional formativ, axat pe 
rezultate,  competitivitate,  inițiativă  și spirit antreprenorial,  dar și servicii specializate  
gratuite de consiliere  în domeniul  carierei și al ofertei educaționale. Astfel, Centrul de 
Consiliere  și Orientare  în Carieră al universității este destinat, prin specificul  activității sale, 
să ofere expertiza de specialitate  necesară  și să sprijine studenții și absolvenții în 
cunoașterea propriilor  abilități și interese profesionale,  în vederea alegerii adecvate a unei 
cariere în acord cu profilul psihologic,  aspirațiile, studiile alese, exigențele profesiunilor  și 
ocupațiilor existente,  în condițiile cerințelor dezvoltării economico ‐sociale și culturale ale 
societății românești și europene.   
 Crearea unui mediu propice învățării, prin spații de învățământ și cercetare  
adecvate,  dotate cu
 echipamentele  și aparatura  necesare,  dar și punerea la dispoziția 
studenților a facilităților de cazare, studiu și pentru activitățile sociale necesare sunt o 
prioritate.   
În acest sens, se va realiza un centru cultural studențesc, menit să asigure toate 
facilitățile necesare vieții studențești și, totodată, se va finaliza procesul de reabilitare  a 
uneia dintre cantinele  studențești din Complexul  Studențesc Regie. 
 
Va fi de asemenea  încurajată participarea  studenților la activitățile sportive 
organizate  în cadrul Clubului Sportiv Universitar  Știința București. 
  
VII. Internaționalizarea  ca instrument  al creșterii excelenței 
academice  
 
   În ultimii zece ani s‐au produs două mari fenomene  care au determinat  schimbări 
majore în spațiul academic  mondial și anume internaționalizarea  și masificarea  
învățământului superior. Este de notorietate  faptul că o universitate  de top nu își mai poate 
defini rolul fără o dimensiune
 regională sau internațională, nu doar națională. 
   Declarația de la Bologna a reprezentat  prima etapă în construirea  Spațiului European  
al Învățământului Superior, proces astăzi implementat  în majoritatea  țărilor europene  și în 
România.  
  Definirea rolului universităților în societate,  mobilitate,  responsabilitate,  finanțare 
adecvată  și guvernan ță profesionist ă reprezintă coordonate  acceptate  unanim la nivel 
european,  și nu numai, pentru o instituție de învățământ superior performant ă. 
 
În ultimii ani, organismele  internaționale relevante  au cultivat dialogul pe tema 
învățământului superior ca factor necesar al cooperării transnaționale , al progresului  social 
și al bunăstării națiunilor.

17 Implicarea  universităților în procesul de internaționalizare  presupune  schimbarea  
abordărilor clasice și apariția unor noi provocări, cum ar fi: 
 
• recrutarea  studenților de pe o piață globală; 
• mecanisme  internaționale de clasificare  a universităților și de ierarhizare  a 
programelor  de studii, care au ca rezultat diferite clasamente  academice;  
• noi sisteme și proceduri  de finanțare a unor cercetări de excelență; 
• profesionalizarea  managerului  în sistemul universitar,  recrutarea  realizându ‐se 
similar marilor companii.  
 
Pornind de la aceste realități, se dorește ca Universitatea  POLITEHNICA  din București 
să devină din ce în ce mai activă din punct de vedere internațional , să se afirme și să se 
mențină ca universitate  de prestigiu.   
 În această direcție, se vor avea în vedere
 o serie acțiuni, dintre care menționăm: 
 
La nivel 
instituțional: – participarea  în evaluări internaționale, care să certifice statutul de 
universitate  de top al Universității POLITEHNICA  din București;  
– consolidarea  și extinderea  relațiilor cu mediul internațional, prin 
diversificarea  colaborărilor cu universități din străinătate, în mod 
special cu universitățile de profil tehnic din spațiul european;  
– creșterea vizibilității Universității POLITEHNICA  din București pe 
piețele educaționale din țară și străinătate, în vederea atragerii de 
studenți, inclusiv prin stabilirea  de parteneriate  instituționale;  
– stabilirea de platforme  educaționale comune cu alte universități 
tehnice din Europa, în vederea dezvoltării programelor  de studii în 
colaborare;   
– sprijinirea  publicațiilor universității pentru obținerea indexărilor în 
baze de date internaționale; 
– întărirea programelor  de studii în limbi străine; 
– implicarea  mai activă a universității în diferite organisme  europene  
și internaționale , precum Consiliul European,  Uniunea European ă, 
European  University  Association  EUA , European  Quality Assurance  
Register for Higher Education  EQAR , European  Association  for 
Quality Assurance  in Higher Education  ENQA , European  Centre for 
Strategic Management  of Universities  ESMU , European  Students' 
Union ESU, CESAR , Heads of University  Management  & 
Aministration  Network in Europe HUMANE , United Nations 
Educational , Scientific and Cultural Organization  UNESCO , 
Organisation  for Economic  Co‐operation  and Development  OECD , 
Agence Universitaire  de la Francophonie  (AUF) , Banca Mondială; 
– promovarea  parteneriatelor  tradiționale ale universității cu United 
Nations Development  Programme  UNDP , US Fulbright Commission , 
Institutul Francez, Institute of International  Education  (IIE) din SUA, 
Deutscher  Akademischer  Austausch  Dienst (DAAD) , din Germania,  
KultureKontact  Austria; 
– dinamizarea  activității direcției pentru studenți internaționali .

18 Acțiuni care 
vizează cadrele 
didactice – creșterea mobilității cadrelor didactice , îndeosebi  a cadrelor 
didactice tinere, în vederea realizării unui profil internațional bine 
definit;  
– sprijinirea  publicării în reviste cu impact semnificativ  și a 
participării cadrelor didactice la conferințe științifice cu prestigiu 
internațional; 
– atragerea  cu statut de cadre didactice asociate ale universității a 
unor personalit ăți științifice de prestigiu internațional (ex. laureați 
ai premiului  Nobel), inclusiv prin finanțări publice și private; 
Acțiuni care 
vizează 
studenții – realizarea  unor noi proiecte finanțate din fonduri structurale,  
pentru doctoranzi  și postdoctoranzi,  pentru asigurarea  resurselor  
necesare realizării de stagii de cercetare  la universități de prestigiu 
în cadrul UE; 
– creșterea numărului de studenți și doctoranzi  străini în 
universitate;  
– realizarea  unei publicații online destinate  studenților străini, 
precum și foștilor studenți străini ai universității;  
– creșterea mobilității studenților universității prin participarea  la 
programe  susținute de Uniunea European ă, inclusiv prin fonduri 
structurale,  programe  bilaterale  dintre țări, dar și prin colaborări 
directe cu universități din străinătate; 
– susținerea în mod deosebit a extinderii  programelor  de doctorat în 
cotutelă pentru doctoranzi,  având și coordonatori  din partea unor 
universități străine de prestigiu sau centre de cercetare  renumite.   
 
 
VIII. Calitatea  – valoare cheie a organizației 
 
 
Excelența în educație și cercetare  nu poate fi atinsă fără o cultură a calității. Pentru a 
atinge excelența, universitățile trebuie să devină „organizații care învață”, nu în sensul 
pedagogic  tradițional, ci în sensul existenței unui sistem de autoevaluare  și monitorizare  
continuă, conducând  la îmbunătățirea permanent ă a capacității instituției de a răspunde, 
într‐un mod proactiv, la un mediu în schimbare,  după modelul descris de John Davies.  
 O „universitate  adaptabil ă” este capabilă să ia decizii în mod deschis și sistematic , 
stabilind obiective  
măsurabile , generate prin consens și adoptate  de către întreaga 
comunitate.  Flexibilitatea  este esențială, exprimată prin disponibilitatea  de a testa 
legitimitatea,  relevanța și robustețea regulilor și a regulamentelor .

19 O „organiza ție care învață” se recunoaște prin următoarele caracteristici,  care vor fi 
urmărite și în demersul  managerial  de îmbunătățire a performan țelor instituției: 
 
• se adapteaz ă în mod firesc;  
• este autoreflexiv ă și autocritic ă la nivel strategic și operațional;  
• este capabilă să identifice , să abordeze  și să rezolve probleme ;  
• presupune  abilitatea  de a își recunoaște punctele slabe , la nivel colectiv și individual,  
și de a acționa în consecință;  
• presupune  existența competiției interne și folosirea rezultatelor  acesteia în mod 
constructiv  și transparent ;  
• recunoaște performan ța.  
 
Transform ările prin care trece universitatea  trebuie să se bazeze pe experimentare  și 
tolerarea erorilor, ca o contragreutate  pentru stabilitate  și predictibilitate.  Un astfel de ethos 
non‐punitiv implică transparen ță, deschidere  și franchețe, nu numai în demersurile  
manageriale,  dar și în sistemele  de suport și stimulentele  stabilite în vederea promovării 
schimbării. 
 Este necesară crearea, la nivelul universității și a structurilor  sale componente,  a unor 
bucle de feed‐back care să permită transformarea  experimentelor  și inițiativelor în ocazii de 
a învăța, diseminarea  informațiilor în ceea ce privește bunele practici în interiorul  institu
ției 
și un timp scurt de răspuns în vederea utilizării eficace a rezultatelor  evaluării. 
Schimbarea  organizațională trebuie să se producă de la nivelul celor mai mici 
entități – o abordare colectivă, pe lângă cea individual ă, a demersurilor  în sensul schimbării, 
este absolut necesară pentru succesul instituțional. 
 
  Abordările inovative în domeniul  managementului  strategic al calității ar putea 
include spre exemplu formarea  de competen țe în domeniul  muncii de echipă, comunicării, 
gândirii antreprenoriale,  creativității, design‐ului și gândirii transdisciplinare,  pentru 
absolvenții în domeniul  ingineriei,  în vederea atingerii excelenței în formare. Nu trebuie să se 
acorde exclusiv atenție elementelor  luate în considerare  de către diferitele  sisteme de 
evaluare , deoarece  pe termen lung această abordare poate fi în detrimentul  uneia dintre 
componentele  vieții universitare.   
 Universitatea  POLITEHNICA  din București a implementat  și dezvoltat  un
 sistem de 
Management  al Calității în vederea creșterii performan țelor. Consiliul Calității la nivelul 
universității, Comisiile  Calității la nivelul facultăților și grupurile de lucru de la nivelul 
Departamentelor  contribuie  la asigurarea  respectării standardelor  de performan ță către care 
aspiră universitatea.  
În contextul  acceptării competiției pe piața educațională, universitățile trebuie să își 
adapteze conceptual  sistemul de management  al calității astfel încât să facă față cerințelor 
impuse de standardele  de calitate.

20 Având în vedere obiectivele  strategice  ale universității, se impun următoarele: 
(1) integrarea  universității într‐un proces de evaluare internațională pentru creșterea 
reputației și vizibilității internaționale; 
(2) dezvoltarea  mecanismelor  și procedurilor  interne de autoevaluare , pentru creșterea 
calității tuturor activităților din universitate;  
(3) autoevaluarea  periodică a programelor  de studii de licență, masterat și doctorat;  
(4) participarea  la schimbul de bune practici și de guvernan ță academic ă performant ă; 
(5) promovarea  transparen ței cu privire la calitatea procesului  de învățământ; 
(6) evaluarea  anuală a cadrelor didactice de către studenți, prin autoevaluare  și 
evaluare colegială; 
(7) evaluarea  anuală a rezultatelor  obținute în programele  de studii organizate;  
(8) prezentarea,  pe site‐ul universității, a informațiilor privind starea instituțională a 
calității. 
  
IX. Management  strategic.  Management  financiar,  
investițional și administrativ  – în slujba excelenței 
universitare  
 
 
În ceea ce privește guvernan ța, pentru a construi o universitate  de top este necesar 
să avem, în primul rând, o echipă de leaderi puternici , o viziune robustă asupra misiunii și 
obiectivelor  instituției, un plan strategic coerent pentru transformarea  viziunii în obiective  
și programe .  
 
Universitățile care aspiră spre rezultate mai bune se angajează într‐o evaluare 
obiectivă a punctelor  tari și a zonelor care trebuiesc  îmbunătățite, stabilesc noi obiective  de 
dezvoltare,  construiesc  și implementeaz ă un plan de înnoire care conduce la performan țe 
îmbunătățite, așa cum sistematizeaz ă în figura de mai jos Jamil Salmi.  
 
Elemente  ale îmbunătățirii performan ței universitare

21   Un element crucial al viziunii îl reprezintă identificarea  unuia sau a mai multor 
domenii de nișă, în care universitatea  să își valorifice  avantajul  competitiv .  
  Inovarea și îmbunătățirea continuă necesită un anumit mod de gândire și o anumită 
cultură. În primul rând, modestia  implicită este necesară pentru că admite posibilitatea  că 
se poate face mai mult , și se evidențiază în plus convingerea  că putem învăța din afara 
comunității. Trebuie să fim dispuși să ne expunem  evaluării și să ne acordăm timpul de a 
învăța din propriile greșeli. Îmbunătățirea continuă presupune  deschidere  spre schimbare .  
 
Managementul  strategic se concentreaz ă pe imaginea  și identitatea  organizației, și 
caută să identifice  direcțiile de creștere pe termen lung, utilizând resursele  prezente și 
valorificând  potențialul de dezvoltare  al organizației (Pierre Tabatoni,  Andris Barblan ).  
 
În organizațiile considerate  ca sisteme care învață, managementul  strategic devine 
procesul de educare al agenților care pot aduce modernizarea , ca actori instituționali. 
Pentru o universitate,  actorii pot fi, după caz, studenții, personalul  academic  și administrativ,  
membrii unei rețele universitare,  factori de decizie publici sau privați, dar și mass‐media. 
Educarea  unei persoane  ca agent al moderniz ării presupune  existența unor sisteme 
informaționale strategice , datele astfel colectate trebuind să furnizeze suport pentru 
modernizarea  potrivită la timpul potrivit.  
 
Dezvoltarea  unui sistem de management  strategic implică stabilirea unui echilibru 
între raționalizarea  resurselor,  inovarea în demersurile  organizaționale și prezervarea  
valorilor .  
 
  Universitatea  POLITEHNICA  din București a cunoscut pe parcursul  ultimilor 20 de ani 
perioade diferite în ceea ce privește asigurarea  resurselor  financiare  și nivelul investițiilor în 
infrastructur ă și dotare.  
  După perioada dificilă a anilor '90, în care restanțele salariale constituiau  un fapt 
obișnuit, în anii 2000 universitatea  a cunoscut o stabilizare  financiară, fără să își permită însă 
investiții importante.  După anul 2004, universitatea  a demarat un amplu proces de 
consolidare  financiară  și de investiții în infrastructur ă, program ce a permis dotarea 
laboratoarelor,  reabilitarea  unui număr însemnat  de spații de învățământ și de cercetare,  
precum și a căminelor studențești. De asemenea,  acest program a permis realizarea  
Bibliotecii  centrale a universității, a centralei termice cu cogenerare,  precum și a altor noi 
investiții.  
 
Managementul  economico  ‐ financiar 
  În viitorul imediat, ca și în perspectiv ă pe termen mediu, comunitatea  academic ă 
trebuie să răspundă următoarelor provocări: 
• criza economic ă, care a determinat  scăderea drastică a bugetelor  alocate 
învățământului superior; 
• încetinirea  sau întârzierea  finanțării unor proiecte de dezvoltare  a infrastructurii ; 
• diminuarea  bugetelor  alocate cercetării științifice.

22 Pornind de la aceste realități, managementul  economico  ‐ financiar va trebui să aibă 
în vedere asigurarea  sustenabilit ății financiare  a universității în toate componentele  
funcționării sale, pe termen mediu și lung. De asemenea,  este necesară continuarea  alocării 
de fonduri pentru investiții, care să asigure atât condiții de studiu și cercetare  optime, dar și 
reducerea  costurilor  aferente utilităților și realizarea  de venituri proprii precum și 
diversificarea  surselor de venit. 
 
  Se va avea în vedere creșterea veniturilor  prin: 
(1) crearea de parteneriate  strategice  cu mediul economic , financiar și social , care 
vizează, cu prioritate,  dezvoltarea  unor centre de producție, consultan ță sau de 
expertize  tehnice și proiectare,  precum și a unor activități conexe; 
(2) sprijinirea  implement ării proiectelor  cu finanțare nerambursabil ă existente,  inclusiv 
prin cofinanțarea acestora; 
(3) participarea  la competiții de proiecte care vizează: 
9 formarea  resurselor  umane; 
9 creșterea competitivit ății; 
9 dezvoltarea  infrastructurii  de cercetare;  
9 dezvoltarea  de parteneriate  naționale și internaționale. 
(4) participarea  la procesul de internaționalizare  prin: 
9 oferte educaționale atractive către parteneri  străini (programe  de studii 
organizate  de Universitatea  POLITEHNICA  din București în terțe țări); 
9 atragerea  de studenți străini în programe  de licență, masterat și doctorat;  
(5) optimizarea  costurilor  procesului  educațional prin: 
9 raționalizarea  costurilor  de funcționare a universității; 
9 atragerea  de parteneri  finanțatori în susținerea programelor  de studii. 
 Managementul  investițional 
  Procesul de investiții demarat în cadrul Universității POLITEHNICA  din București va fi 
continuat  prin: 
• finalizarea  investițiilor începute;   
• realizarea  unor noi obiective  
de investiții, inclusiv prin parteneriate  public‐privat și 
atragerea  de fonduri prin competiție;  
• reabilitarea  și modernizarea  spațiilor existente;   
• dotarea laboratoarelor  didactice și de cercetare,  din fondurile proprii ale universități 
și cu precădere din proiecte de cercetare;  
• dezvoltarea  serviciilor  bazate pe carduri (bibliotec ă, centre de copiere, acces în 
cămine, cantine, centre de recreere etc.). 
 În ceea ce privește investițiile începute,  se vor avea în vedere cu prioritate:   
• finalizarea  Centrului de conferințe din cadrul Bibliotecii  Centrale a universității; 
• finalizarea  reabilitării corpului A din Complexul  Polizu ;
 
• finalizarea  reabilitării cantinei din complexul  studențesc Regie; 
• continuarea  moderniz ării spațiilor de învățământ , inclusiv prin reabilitare  termică; 
• continuarea  investițiilor în sistemului  de comunica ții al universității în toate 
campusurile  universitare  Noul Local, Leu, Polizu, Calea Victoriei și Regie pentru a 
putea ajunge la un trafic de 10Gbps .

23 Investiții noi vor fi demarate  pentru: 
• clădirile Facultăților de Chimie Aplicată  și Știința Materialelor  și Inginerie 
Aerospațială, în campusul  universitar  Noul Local; 
• Aula Magna a universității; 
• extinderea  spațiilor de învățământ ale facultăților de Automatic ă și Calculatoare  și 
Electronic ă, Telecomunica ții și Tehnologia  Informației, prin punerea în operă a 
proiectelor  deja realizate;   
• realizarea  a șapte puțuri de apă în Complexul  Regie care vor contribui la reducerea  
costurilor  utilităților; 
• realizarea  unei grădinițe a Universității POLITEHNICA  din București, destinată copiilor 
cadrelor didactice din universitate;  
• un bazin de înot, atât pentru studenții universității, cât și pentru cadrele didactice.   
În vederea atragerii fondurilor  necesare acestor investiții se vor realiza și depune 
proiecte în cadrul Programul  Operațional Regio, program în cadrul căruia a fost depus și se 
află în curs de evaluare un proiect pentru construcția sediului Institutului  de Cercetări 
POLITEHNICA .  
 În vederea realizării unor noi obiective de investiții, cu precădere a celor aprobate 
deja de Senatul universitar,  se vizează  și crearea de parteneriate  public‐privat . Astfel, 
menționăm următoarele
 obiective:  
• demararea  construcției spitalului  universitar  în imobilul din strada Fabricii; 
• construcția unui nou cămin studențesc de 500 de locuri, la standarde  moderne de 
confort.  
 Dotarea laboratoarelor  cu tehnică de înaltă performan ță, pentru crearea de centre 
de cercetare  acreditate  pentru activități de certificare  ș
i expertizare  tehnică, dar și 
omologare  de tehnologii  și produse industriale  reprezintă o prioritate  a activităților viitoare.  
 Se va urmări, de asemenea,  dezvoltarea  patrimoniului  universității prin transferul  
sau/și achiziția unor noi terenuri și clădiri.  
 
Managementul  administra ției 
Va fi centrat pe creșterea 
performan ței acesteia, concomitent  cu reducerea  
birocrației. Se va avea în vedere creșterea nivelului de informatizare  a activității structurii  
administrative , modernizarea  și integrarea  soluțiilor informatice  de management  al 
studenților, management  al resurselor  umane, management  al resurselor  materiale,  
management  al documentelor  și managementul  activității de cercetare.  
 
Se va realiza un sistem informatic  modern , care să permită generarea  tuturor 
documentelor  necesare administra ției universității, concomitent  cu introducerea  
semnăturii electronice,  astfel încât, timpul necesar procesării documentelor  și demarării 
unor proceduri  să se diminueze  considerabil,  simultan cu asigurarea  unui grad de 
transparen ță decizional ă ridicat. 
Toate acestea vor avea și rolul reducerii substanțiale a costurilor  administra ției, în 
primul rând al costurilor  materiale.  În plus, va fi realizat și un set de proceduri  pentru 
eficientizarea  activității.

24 Un alt element extrem de important  este identificarea  unor soluții, în condițiile 
blocării posturilor,  pentru angajarea  de personal didactic auxiliar și nedidactic , extrem de 
necesar în desfășurarea unei activități didactice și cercetare  optime.  
 Se va acorda o atenție specială întăririi structurilor  administrative  cu 
atribuții în 
domeniul  gestionării proiectelor  cu finanțare nerambursabil ă. 
 Se va avea în vedere realizarea  unui buletin informatic  periodic al universității, astfel 
încât să fie prezentate  deciziile adoptate de structurile  de conducere  (Senat, Consiliul de 
administra ție), principalele  documente  elaborate  de către structurile  administrative,  precum 
ș
i actele normative  relevante  pentru comunitatea  universitar ă. 
 
 
X. Dialogul activ cu societatea  
 
Universitatea  nu poate exista fără a avea în vedere rolul său primordial  și anume 
acela de a servi interesele  societății. Legătura dintre societate și universitate  devine, în 
lumea modernă, o necesitate  bivalentă, pe de o parte societatea  trebuie să comunice  
universității necesitățile și aspirațiile sale, iar universitatea  trebuie să‐și adapteze  existența 
servirii interesului  public , menținându‐și totodată calitatea de creator al cunoașterii. 
 
Implicarea  reciprocă a societății în viața universității și a universității în societate 
aduce beneficii ambelor părți. Dialogul între societate și universitate  a îmbrăcat în ultimii 20 
de ani forme multiple de comunicare.  
 
Pentru stabilirea unui dialog activ cu societatea,  obiectivele  majore care vor fi 
urmărite vizează: 
 
(1) conexiunea  cu mediul economic  și social ; 
(2) dezvoltarea  legăturilor cu universitățile din România;  
(3) promovarea  imaginii universității și a ofertei sale educaționale ; 
(4) dezvoltarea  postului TV – SIGMA; 
(5) promovarea  editurii universității; 
(6) dezvoltarea  dialogului  cu sindicatele  și organizațiile studențești; 
(7) promovarea  “Alumni ”; 
(8) realizarea  demersurilor  pentru introducerea  Muzeului  Universit ății POLITEHNICA  din 
București în circuitul național muzeal.

25 Universitatea  POLITEHNICA  din București reprezintă de peste 190 de ani cheia de 
boltă a învățământului tehnic din România.  Din această perspectiv ă, este instituția care a 
produs cunoaștere și resursă umană pentru industria româneasc ă și pentru dezvoltarea  
economic ă a României.  
 
  După 1989, odată cu dispariția treptată a unui mare număr de operatori  economici  
din industrie și servicii, piața muncii, în care își găseau locul absolvenții de învățământ 
superior tehnic, s‐a redus, și odată cu aceasta și colaborarea  dintre universitate  și industrie.  
  Economia  româneasc ă a suferit modificări structurale  majore. În acest context, 
activitatea  de creare și menținere a legăturilor cu mediul socio‐economic  reprezintă un 
obiectiv major, pentru a valorifica avantajul competitiv  de leader în domeniul  învățământului 
tehnic al Universității POLITEHNICA  din București. 
  De asemenea,  trebuie menționată și necesitatea  reevaluării prezenței inginerului  pe 
piața muncii , care ar putea conduce la diversificarea  locurilor de muncă, a domeniilor  unde 
prezența acestuia este indispensabil ă. 
 
Plecând de la aceste considerente,  se disting următoarele direcții de acțiune: 
• Întărirea Centrului  de legătură cu mediul socio‐economic  (CLEMSE).  Prin statutul 
aprobat de Senatul UPB, acest centru are rolul de legătură între facultățile universității, 
pe de‐o parte, și actorii din mediul socio‐economic,  pe de altă parte. CLEMSE va fi întărit 
prin alocarea sediului și personalului  propriu, precum și prin suport informatic  (pagina 
WEB și baze de date) care sa‐i permită o funcționare și vizibilitate  corespunz ătoare. 
• încheierea  de protocoale  de cooperare  în domeniile  didactic și de cercetare  cu un 
număr cât mai ridicat de societăți comerciale ;  
• realizarea  de parteneriate  cu organizațiile patronale  și profesionale  din domeniile  de 
interes al universității;  
• crearea unor baze de date cuprinzând:  
9 oferta existentă privind locuri de muncă, programe  de internship,  burse, locuri 
de practică; 
9 oferta studenților în domeniile  menționate; 
9 oferta universității în domeniul  cercetării, consultan ței, expertizei  tehnice etc.  
• organizarea  anuală a unei săptămâni de întâlniri între reprezentan ți ai mediului 
economic  și social și membrii comunității academice  din Universitatea  POLITEHNICA  
din București. Manifestarea  va cuprinde evenimente  precum: târg de locuri de muncă, 
conferințe de prezentare  a activității și ofertei de locuri de muncă ale societăților 
comerciale,  prezentări ale preocupărilor din domeniul  cercetării derulate în universitate,  
precum și ale rezultatelor  deosebite  rezultate din această activitate.  
• menținerea și dezvoltarea  de noi legături cu unități ale administra ției publice centrale și 
locale, agenții, autorități, în vederea asigurării participării cadrelor didactice ale 
universității la rezolvarea  unor probleme  de stringentă actualitate  din domeniul  propriu 
de competen țe, și, implicit, creșterea vizibilității Universității POLITEHNICA  din București. 
 
De asemenea,  un obiectiv major îl reprezint ă înființarea, cu aprobarea  Senatului,  a 
Consiliului  Consultativ  al Universității POLITEHNICA  din București, din care vor face parte 
personalit ăți ale comunității academice  din universitate,  reprezentan ți ai mediului 
economic,  alte personalit ăți din țară sau străinătate, și care să se constituie  ca o punte de 
comunicare  și ca un instrument  de interacțiune cu mediul economic,  în vederea 
identificării direcțiilor de acțiune pentru creșterea performan țelor universității.

26 Menținerea și dezvoltarea  de noi legături cu universitățile din România are în vedere 
sprijinirea  consorțiilor universitare  pe domeniile  de școlarizare  ale universității și sprijinirea  
mobilității studenților și cadrelor didactice între universități. 
 
Întărirea și promovarea  imaginii Universității POLITEHNICA  din București este de o 
deosebită importan ță pentru afirmarea  identității instituționale și vizează evidențierea 
unicității acesteia și valorificarea  punctelor  sale tari, într‐o piață educațională internațională.  
Pentru atingerea  acestui obiectiv, se vor realiza următoarele activități: 
• Construirea  unei identități de imagine a universității (culori, siglă, slogan); 
• Proiectarea  și multiplicarea  de materiale  promoționale ‐ agende, calendare,  tricouri, 
cravate, insigne, obiecte decorative  etc., care pot fi utilizate pentru diferite 
evenimente  de promovare,  dar și comercializate;  
• Menținerea legăturii cu mass‐media și promovarea  tuturor evenimentelor  
importante  din viața universității; 
• Actualizarea  permanent ă a site‐ului universității și dezvoltarea  versiunii în limba 
engleză, ca instrument  important  în ceea ce privește prezența universității pe piața 
educațională internațională; 
• Intărirea Centrului de Relații Publice.  
 
Promovarea  ofertei educaționale a universității se va realiza prin:  
• organizarea  în continuare  a Zilelor Porților Deschise , cu atragerea  unui număr cât 
mai mare de absolvenți de liceu;  
• organizarea  de vizite în licee , în colaborare  cu organizațiile studențești; 
• participarea  la târguri educaționale ; 
• realizarea  unor parteneriate  cu instituții media pentru susținere reciprocă; 
• realizarea  pe bază de parteneriat  a unor campanii  outdoor ; 
• realizarea  unor campanii  online , inclusiv pe site‐urile de socializare  (Facebook,  
Twitter), cu sprijinul organizațiilor studențești. 
 
Pentru relansarea  postului TV – SIGMA , ca singura televiziune  educațională din 
România,  se au în vedere:  
• finalizarea  implement ării proiectului  finanțat din fonduri europene  aflat în derulare, 
care are ca obiective printre altele retehnologizarea  și modernizarea  postului de 
televiziune;  
• finalizarea  negocierilor  cu operatorii  de televiziune  prin cablu pentru retransmiterea  
emisiunilor  postului TV ‐ Sigma; 
• atragerea  de noi fonduri , inclusiv din proiecte europene,  pentru continuarea  
susținerii funcționării postului TV în cele mai bune condiții.  
 Menținerea și dezvoltarea  editurii și tipografiei  universității sunt elemente esențiale ale 
vizibilității 
activității științifice, dar permit și sprijinirea  cadrelor didactice din universitate  în ceea 
ce privește publicarea  producției științifice originale. Următoarele acțiuni vor fi întreprinse:   
• continuarea  investițiilor în aceste entități, pentru întărirea capacității de 
producție și difuzare; 
• sprijinirea  atragerii de autori cu prestigiu științific și vizibilitate;  
• stabilirea unor parteneriate  cu edituri din țară sau străinătate.