Poliartrita Reumatoida Necesitatea Diagnosticarii Timpurii Si Impactul Costurilor Asupra Societatii

REZUMAT

Introducere: Poliartrita reumatoidă reprezintă nu numai o importantă problemă medicală ci și o problema socială, de sănatate publică. Poliartrita reumatoidă (PR) este o artropatie cronică, cu caracter progresiv, distructiv și deformant, însoțită de multiple manifestări sistemice. Agenții infecțioși: virusuri, ciuperci sau bacterii, au fost o lungă perioadă de timp suspectați ca fiind cauza declanșării acestei boli, însă s-a ajuns la concluzia că la baza cauzei ar fi o combinație complexă de factori genetici și de mediu, mai multe gene s-au dovedit a fi asociate cu boala.

Scopul studiului este reprezentat de identificarea unei posibile interrelații intre scorul de activitate al bolii la pacienții diagnosticați cert PR și gen (feminin/masculin) , vârstă, fumător/nefumător.

Material și metodă: Studiul aplicat în prezenta cercetare a fost un studiu de tip retrospectiv, desfășurat în județul Brașov (România), pe o perioadă de 6 luni și anume iulie 2013-decembrie 2013. În efectuarea analizei statistice, au fost incluși un număr de 60 de pacienți, care au respectat criteriile de includere/excludere în cadrul acestui lot.

Rezultate și discuții: Datele obținute din acest studiu alături de cele obținute din multitudinea studiilor de specialitate confirmă faptul că există o preponderență feminină 87,5 % versus 12,5% barbați . O particularitate a grupului studiat este faptul că procentul fumătorilor este foarte mic atât in cadrul eșantionului căt și in cadrul populației totale (3.33%) fapt care ar putea conduce la concluzia ca fumatul nu ar fi un factor de risc major în poliartrita reumatoidă deși studii de specialitate au contrariul.

Există similitudini în cadrul lotului de pacienți în ceea ce privește vârsta (repartizarea pe vârste a întregului lot ) observandu-se totuși un vârf în intervalul de vârstă 50-60 de ani, cu o pondere de 53,33 % din totalul populației ( repartizarea pe intervale de vârstă) .

Studiul realizat confirmă preponderența femeilor în cadrul lotului de pacienți, diagnosticați cu PR (90% din totalul lotului), restul grupului prezentând similarități în ceea ce privește vârsta, înălțime, greutate, neidentificându-se interrelații semnificative între acestea si activitatea bolii (scorul DAS).

Cuvintele cheie: poliartrita reumatoidă, scor DAS, fumatul.

PARTEA I

Introducere

Poliartrita reumatoidă reprezintă nu numai o importantă problemă medicală ci și o problema socială, de sănatate publică. „Poliartrita reumatoidă (PR) este o artropatie cronică, cu caracter progresiv, distructiv și deformant, însoțită de multiple manifestări sistemice.[2,8]

Poliartrita reumatoidă, este una din multele teme de cercetare, asupra căreia s-au oprit numeroși cercetători, datorită faptului că în prezent nu se cunoaște încă o cauză clară asupra motivului care stă la declanșarea acestei boli. Desi pană in prezent nu se cunoaște un remediu curativ pentru PR nefiind disponibile nici metode profilactice , in ultimii ani s-au dezvoltat numeroase tratamente care pot ține sub control durerea , care pot preveni sau incetini deteriorarea articulațiilor, sau chiar face ca boala sa intre in remisie incetinindu-i semnificativ evolutia. Totusi având în vedere că medicamentele folosite la ora actuală au o serie de efecte adverse sunt atent monitorizate eficicacitatea si siguranța tratamentului cu ajutorul scorurilor de urmarire a activității bolii. Poliartrita reumatoidă, este una din cele mai frecvente boli articulare cronice, care cauzează invaliditate locomotorie. Numai în Europa sunt afectați un numar de circa 2,9 milioane de oameni.[2,3]

Agenții infecțioși: virusuri, ciuperci sau bacterii, au fost o lungă perioadă de timp suspectați ca fiind cauza declanșării acestei boli, însă s-a ajuns la concluzia că la baza cauzei ar fi o combinație complexă de factori genetici și de mediu, mai multe gene s-au dovedit a fi asociate cu boala.[1,2,3]

Scopul este reprezentat de identificarea unei posibile interrelații între scorul de activitate al bolii la pacienții diagnosticați cert cu PR și gen (feminin/masculin) , vârstă, fumător/nefumător, mediu (urban/rural), înălțime greutate.

2. Cadrul teoretic cu privire la poliartrita reumatoidă

2.1. Caracteristici epidemiologice ale demenței de tip Alzheimer

Poliartrita reumatoidă, reprezintă și o problemă socială, de sănătate publică, nu numai o problemă de importanță medicală. Mulți agenți infecțioși cum ar fi: virusuri, ciuperci sau bacterii, au fost suspectați o lungă perioadă de timp, ca fiind unele din cauzele care declanșează această boală. Însă în present s-a ajuns la concluzia că la baza cauzei de apariție a poliartritei reumatoide, este o combinație de factori genetici și de mediu. La fel ca și celelalte boli autoimmune, nici la poliartrita reumatoidă nu se cunoaște etiologia, existând presupunerea că boala apare ca urmare a interacțiunii dintre factorii de mediu, factorii hormonali și cei genetici.

În general bolile netransmisibile reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, fiind la nivel mondial ele fiind principal cauză de mortalitate și morbiditate. Aceste afecțiuni se aseamănă din prisma faptului că au caracteristici epidemiologice commune, cum ar fi:

Nu au o etiologie cunoscută;

Debutul se reperează greu de-a lungul timpului;

Perioada de latent este mare;

Afecțiunile necesită un management susținut de-a lungul timpului, pe o perioadă de mulți ani.

Poliartrita reumatoidă, reprezintă reumatismul inflamator cel mai frecvent, care are o prevalență de aproximativ 1 procent din populația generală. Se estimea că în țara noastră este un minim de 200.000 de bolnavi. Incidența anuală a afecțiunii este de circa 0,5 cazuri noi la 1000 de locuitori în cazul femeilor, iar pentru bărbați de circa 0,2 cazuri noi la 1000 de locuitori.

În țara noastră, modelele de morbiditate și de mortalitate au suferit de-a lungul timpului, modificări importante, în sensul creșterii prevalenței și a mortalității din această cauză. Acestea vin în contextul creșterii ponderei populației vârstnice, care este asociată cu acțiunea factorilor de risc comportamenteli, de mediu, biologici, având influențe și condițiile socio-economice, precum și serviciile de sănătate.

Ponderea populației vârstnice, care reprezintă populația de 65 de ani și peste, a crescut de la 8,5% în jurul anilor 1970, la 14,3% în anul 2003, aceste procente fiind foarte aproape de media europeană care este de 14, 08.

Poliartrita reumatoidă, care în literature mai este întâlnită și cu numele de polartrita cronică evolutivă, este o afecțiune care este caracterizată de o inflamație infiltrative-proliferativă a sinoalei articulare. Clinic ea se exprimă clinic prin artrită la mai multe articulații, de unde vine și numele de poliartrită.

Prevalența bolii s-a apreciat a fi între 0,3 și 2 procente, iar incidența variază între 0,9 si 1,5 procente pe an. Vârful incidenței se înâlnește în decadele de vârstă 4 și 5 ale vieții, femeile dezvoltând boala de 2-3 ori mai mult decât bărbații.

Această afecțiune nu este specifică țării noastre unde avem o incidență de 1%, ea fiind specifică întregii lumi. Incidența poliartritei reumatoide pe întreg globul este de 3 cazuri noi la 10000 de locuitori și prevalența este de 1%.

2.2. Factori de risc asociați în apariția poliartritei reumatoide

În apariția bolilor cornice, există mai mulți factori de risc, care au caracter plurifactorial, între care există relații antagonice, aditive sau multiplicative. Factorii de risc în raport cu diferiți bolnavi, au efecte diferite. Povara bolii, este determinate de un număr redus de factori de risc, cum ar fi: fumatul, comportamentul alimentar, consumul de alcool, inactivitatea fizică și carcinogenii din mediu, care pot acționa atât independent, dar mai adesea combinați. Faptul ca afecțiunea predomină la femei, s-ar putea lega de factori de risc de reproducere, în acest sens câteva studii în acest sens, evidențiind un risc crescut de poliartrită reumatoidă, la mamele care au avut o singură naștere, spre deosebire de cele care aua avut mai multe. Preeclampsia sau hipertensiunea gestațională, au fost associate cu riscul de poliartrită reumatoidă, explicația constând în capacitatea redusă a sistemului imunitar al mamei, de a se adapta la sarcină sau o legătură cu microhimerismul fetal (celulele fetale sunt prezente în circulația maternă).

Cauza acestei boli este una multifactorială, adesea fiind vorba de un teren genetic modificat, pe acest fond intervenind factori virali, endocrini sau imunologici.

Factorii favorizanți de apariție a poliartritei reumatoide dunt următorii:

Agenții infecțioși;

Autoimunitatea;

Factori genetici;

Genul feminine;

Factori de mediu (fumatul, consumul de alcool)-fumatul este un factor de risc independent, aici contend durata și nu numărul de țigări consummate zilnic.

Infecțiile bacteriene sau cele virale, sunt cei mai ideali candidate, pentru a fi factori etiologici ai poliartritei reumatoide, precum și faptul că boala apare la cei cu predispoziție genetică, constatându-se că în familiile pacienților cu poliartrită reumatoidă, pot să existe mai mulți membrii cu boli autoimmune, cum ar fi aceeași boală sau diverse alte boli.

Factorii declanșatori cum ar fi: trauma psihică, stresul, determină scăderea imunității. Poliartrita reumatoidă, are un debut preclinic de aproximativ 10 ani, care precede simptomatologiei clinice. După ce se declanșează boala, avem 3 stadii și anume:

Precoce- dominat de durere și tumefiere articulară;

Evolutivă-apare în plus, redoare și deformare articulară (îngreunarea activităților zilnice cum ar fi: îmbrăcatul, pregătitul mâncării, mersul);

Stadiul tardiv-de invaliditate.

În cele mai multe cazuri, bolnavii care se află în stadiul de evoluție al bolii, sunt nevoiți să se pensioneze. Acest fapt are un impact negative de mare amploare atât asupra familiei, cât și asupra societății.

Chiar daca poliartrita reumatoidă este percepută ca o boală a articulațiilor, ea are un impact major asupra întregului organism, putând afecta mai multe organe. În studiile epidemiologice, s-a arătat că peste 50% dintre pacienți se pensionează în intervalul primilor 5 ani de boală, iar circa 10% dintre pacienți dezvoltă o invaliditate gravă, în primii 2 ani de evoluție. În urma articolelor epidemiologice și a impactului poliartritei la nivelul societății, s-a ajuns la concluzia că boala poate duce la sucrtarea mediei de viață între 5 și 10 ani, ea crescând riscul de apariție a bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, accidental vascular cerebral), a bolilor urogenitale, respiratorii sau gastrointestinale.

Costurile directe si indirecte, pe care boala le generează sunt foarte mari, în Europa ele ridicându-se la circa 45 de miliarde de euro, la nivelul anului 2007.

2.3. Programe de control și supraveghere

Chiar dacă, în domeniul terapiei s-au făcut progrese majore, până în prezent nu există nici-un tratament curativ pentru poliartrita reumatoidă și nici nu sunt disponibile metode de profilaxie, tratamentul optim al bolii necesitând a fi un diagnostic precoce, precum și folosirea la timp a agenților care reduc leziunile articulare ireversibile. Este foarte necesară o precizare foarte corectă a diagnosticului, care trebuie urmată de o evaluare periodică a activității bolii, a toxicitîții medicamentoase, precu și a programului therapeutic, cu o revizuire a schemei de tratament ca rezultat al acestor evaluări.

Diagnosticul precoce al bolii, necesită o monitorizare a evoluției, a prognosticului și a tratamentului, acest fapt având ca scop întârzierea sau oprirea procesului inflamator, precum și a consecințelor acestuia. Toate acestea au ca scop ameliorarea calității vieții pacienților care dezvoltă poliartrita reumatoidă.

Datorită faptului că în prezent, nu se cunoaște o cauză clară asupra declanșării poliartritei reumatoide, aceasta a fost și este una din temele de cercetare, pentru numeroși cercetători. Cu toate că nu există un tratament curative al bolii și nu există nici metode profilactice, în ultimii ani s-au dezvoltat tratamente care pot tine sub control durerea și care pot încetini evoluția semnificativ. Medicamentele care se folosesc la ora actuală, sunt atent monitorizate asupra eficacității și a siguranței tratamentului, datorită efectelor adverse pe care acestea le au, prin urmărirea scorulilor asupra activității bolii. Modificare comportamentului alimentar, scăderea consumului de tutun, precum și creșterea nivelului de activitate fizică, pot avea un impact deosebit în scăderea incidenței într-un interval relative scurt.

La nivelul României, există un protocol pentru prescrierea, monitorizarea și decontarea medicamentelor pentru poliartita reumatoidă, pentru persoanele care sunt asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, care s-a aprobat prin Ordinul nr. 221 din 15 mai 2007.

2.4.

PARTEA II

3. Scopul și obiectivele lucrării

4. Studiul retrospectiv asupra…………………

4.1. Material și metodă

Studiul aplicat în prezenta cercetare a fost un studiu de tip retrospectiv, desfășurat în județul Brașov (România), pe o perioadă de 6 luni și anume iulie 2013-decembrie 2013. În efectuarea analizei statistice, au fost incluși un număr de 60 de pacienți, care au respectat criteriile de includere/excludere în cadrul acestui lot.[4,5,6]

Criteriile de includere a pacienților au fost următoarele:

Pacienții diagnosticați cert cu această boală;

Pacienți cărora li s-au întocmit referate medicale, necesare aprobării de medicamente în regim gratuit, de către comisiile naționale ale Casei de Asigurări Naționale de Sănătate, denumită în continuare CNAS;

Pacienți cărora li s-a aprobat urmarea unui tratament medicamentos în urma analizării dosarului medical de către CNAS.

Criteriile de excludere a pacienților au fost următoarele:

Pacienții nediagnosticați cu această boală, din motive complexe;

Pacienți care nu au primit aviz CNAS, cu privire la efectuarea unui tratament medicamentos gratuit, datorită neîncadrării în limitele minime de manifestare a bolii.

Modul de culegere a datelor s-a efectuat prin cercetarea documentelor medicale ale pacienților și anume: referate medicale, fișe medicale, buletine de analize medicale, fișe de scor DAS. De aici au rezultat mai multe variabile cantitative, la care am aplicat într-un capitol separat, întru-un document tip EXCEL, mai mulți indicatori: frecvențele absolute și relative, funcția empirică de distributie, media aritmetică, mediana, precum și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea, precum și testul Z, de comparare a mediilor unui eșantion cu cea a întregului lot. Toate aceste calcule au fost efectuate pentru a materializa obiectivul acestei lucrări și pentru a ajunge la niște rezultate și concluzii pertinente. Pragul de semnificație ales a fost α=0,05. Regiunea critică pentru testul bilateral este (-∞; -2 ] ∪ [2; ∞). Ipoteză nulă este considerată ca fiind următoarea: diferența mediilor celor două populații este egală cu zero.[4,5,6,7]

REZULTATE

În cadrul analizei statistice s-au avut în vedere mai multe variabile, rezultând următoarele date:

Calcule statistice pentru determinarea diferitelor proporții în cadrul întregului lot (populație), precum și în cadrul eșantionului.

Repartiția pe vârstă cu ordonarea șirului

Repartiția pe vârstă a întregului lot (populație)

Tabelul 1-Repartiția pe vârste în cadrul întregului lot

Vârsta pacienților aflați în lotul de analiză a variat între 18 și 70 de ani, la care s-au calculat frecvențele conform tabelului 1.

Constatăm aici un minim de 18 ani și un maxim de 70 de ani, de unde rezultă o amplitudine a lotului de 52 de ani.

Repartiția pe vârstă a eșantionului

Tabelul 2-Repartiția pe vârste în cadrul eșantionului

Din cadrul întregului lot s-a ales aleator un eșantion format din 16 pacienți la care am aplicat aceleași calcule ca și cele aplicate lotului. Vârsta pacienților aflați în eșantion a variat între 37 și 70 de ani, la care s-au calculat frecvențele conform tabelului 2.

Constatăm aici un minim de 37 ani și un maxim de 70 de ani, de unde rezultă o amplitudine a lotului de 33 de ani.

Repartiția pe gen

Repartiția pe gen la nivelul întregului lot (populație)

Tabelul 3- Repartiția pe gen în cadrul întregului lot

Repartiția pe gen a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 3, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora.

Repartiția pe gen a eșantionului

Repartiția pe gen eșantionului de pacienți se regăsește în tabelul 4, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora.

Tabelul 4-Repartiția pe gen în eșantion

Repartiția pe mediu (urban/rural)

Repartiția pe mediu (urban/rural) a întregului lot (populație)

Repartiția pe mediu (urban/rural) a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 5, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora.

Tabelul 5-Repartiția pe mediu în cadrul întregului lot

Repartiția pe mediu a eșantionului

Repartiția pe mediu (urban/rural) a eșantionului de pacienți se regăsește în tabelul 6, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora.

Tabelul 6-Repartiția pe mediu în cadrul eșantionului

Repartiția pe variabila FUMĂTOR/NEFUMĂTOR a întregului lot (populatie)

Repartiția pe variabila fumător/nefumător a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 7, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora.

Tabelul 7-Repartiția fumătorilor în cadrul întregului lot

Repartiția pe variabila pensionar/nonpensionar a întregului lot (populație)

Repartiția pe variabila pensionar/nonpensionar a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 8, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora.

Tabelul 8-Repartiția pensionar/nonpensionar în cadrul întregului lot

S-a constatat că din întregul lot de 60 de pacienți, avem 45 de pacienți care sunt pensionați, adica un procent de 75 la sută, dintre aceștia. Pornind de la acest fapt, s-a făcut o analiză statistică pe tipuri de pensionare și anume: pensionat la termen sau pensionat pe caz de boală. Toate aceste date, precum și calculul acestora se regăsesc în tabelul 9.

Tabelul 9-Repartiția pensionarilor pe tipuri

Din analiza efectuată se observă ca un procent de 53,33 din totalul pacienților pensionați, sunt pe caz de boală, rezultând un procent de 40 la sută de pacienți pensionați pe caz de boală din cadrul întregului lot de 60 de pacienți.

Repartiția pe intervale de înălțime

Repartiția pe intervale de înălțime a întregului lot (populație)

Repartiția pe interval de înălțime a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 10, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase .

Tabelul 10-Repartiția pe înălțime în cadrul întregului lot

S-au calculat pentru întregul lot următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 11. [6,7]

Tabelul 11-Valorile indicilor calculați pentru înălțime în cadrul întregului lot

Repartiția pe intervale de înălțime a eșantionului

Repartiția pe interval de înălțime a eșantionului de pacienți se regăsește în tabelul 12, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase.

Tabelul 12-Repartiția pe înălțime în cadrul eșantionului

S-au calculat pentru eșantion următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea, rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 13.

Tabelul 13- Valorile indicilor calculați pentru înălțime în eșantionului

Repartiția pe intervale de greutate

Repartiția pe grupe de greutate a întregului lot (populație)

Repartiția pe interval de greutate a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 14, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase.

Tabelul 14- Repartiția pe greutate în cadrul întregului lot

S-au calculat pentru întregul lot următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 15.

Tabelul 15- Valorile indicilor calculați pentru greutate în cadrul întregului lot

Repartiția pe grupe de greutate în cadrul eșantionului

Repartiția pe interval de greutate a eșantionului de pacienți se regăsește în tabelul 16, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase.

Tabelul 16- Repartiția pe greutate în cadrul eșantionului

S-au calculat pentru eșantion următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea, rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 17.

Tabelul 17- Valorile indicilor calculați pentru greutate în cadrul eșantionului

Calcule statistice pentru determinarea indicilor necesari calculării diferenței dintre mediile eșantionului și cea a întregului lot.

Repartiția pe intervale de vârstă

Repartiția pe intervale de vârstă a întregului lot (populație)

Repartiția pe interval de vârstă a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 18, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase .

Tabelul 18-Repartiția pe vârstă în cadrul întregului lot

S-au calculat pentru întregul lot următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea, rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 19. [6,7]

Tabelul 19- Valorile indicilor calculați pentru vârstă în cadrul întregului lot

Repartiția pe intervale de vârstă eșantionului

Repartiția pe interval de vârstă eșantionului de pacienți se regăsește în tabelul 20, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase .

Tabelul 20-Repartiția pe vârstă în cadrul eșantionului

De asemenea s-au calculat pentru eșantion următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea, rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 21. [6,7]

Tabelul 21- Valorile indicilor calculați pentru vârstă în cadrul eșantionului

Activitatea bolii: Repartizarea pacienților pe categorii in funcție de valoarea DAS este reprezentată în tabelul 22.

Valoarea DAS permite aprecierea asupra activității bolii. Boala este considerată:

~ intens activă dacă DAS >5.1,

~ cu activitate moderată pentru valori cuprinse intre 3.2 – 5.1

~ cu activitate redusă dacă DAS este <3.2

~ în remisie dacă DAS este <2.6.

Se observă ca aproximativ 70 % din componenții lotului luat în studiu au avut PR cu grad scăzut de activitate (DAS <2.6), restul inregistrând un grade de activitate moderate si înalte.

Repartiția pe intervale de scor DAS

Repartiția pe intervale de scor DAS a întregului lot (populație)

Repartiția pe interval de scor DAS a întregului lot de pacienți se regăsește în tabelul 22, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase.

Tabelul 22- Repartiția scorului DAS în cadrul întregului lot

S-au calculat pentru întregul lot următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea, rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 23. [6,7]

Tabelul 23- Valorile indicilor calculați pentru scorul DAS în cadrul întregului lot

Repartiția pe intervale de scor DAS a eșantionului

Repartiția pe interval de scor DAS a eșantionului de pacienți se regăsește în tabelul 24, unde se regăsesc calculate și frecvențele acestora, prin împărțirea observațiilor pe clase .

Tabelul 24- Repartiția scorului DAS în cadrul eșantionului

De asemenea s-au calculat pentru eșantion următoarele: media aritmetică, mediana și modul, abaterea standard, dispersia sau varianța, coeficientul de variație, amplitudinea, rezultând următoarele date care sunt prezentate în tabelul 25. [6,7]

Tabelul 25- Valorile indicilor calculați pentru scorul DAS în cadrul eșantionului

Din analiza lotului de pacienți studiat am constatat:

– pentru intervalul de scor DAS 2-3 cu frecvența cea mai mare (66,77 %) avem 40 de pacienți din intregul lot.

-dintre aceștia 34 sunt din mediul urban și 6 din mediul rural,

– pentru cei din mediul urban am constatat ca 32 din cei 34 pacienți sunt nefumători

-numarul total al fumătorilor în cadrul celor 40 de pacienți este 2.

III Interpretare a testului Z

În urma calculelor efectuate, între mediile eșantionului și a întregului lot, în ceea ce privește vârsta și scorul DAS, pentru verificarea ipotezei nule, care spune că diferența mediilor este egală cu zero, a rezultat că parametrul statistic care a fost calculat nu aparține regiunii critice, atât pentru vârstă, cât și pentru scorul DAS, fapt pentru care se acceptă ipotezele nule. Mai exact, diferența mediilor vârstei, respective scorului DAS, pentru eșantion și întregul lot, nu diferă semnificativ de zero. De aici rezultă, că nu există o diferență semnificativă, între media vârstei, precum și media scorului DAS, între eșantion și întregul lot.[7]

DISCUȚII

Potrivit rezultatelor, acestei cercetări, procentul pacienților fumători diagnosticați cert cu PR este foarte mic 3,3% din totalul lotului studiat. Cu toate acestea cercetările de specialitate au demonstrat ca tutunul interactioneaza cu factori de risc genetic pentru a crește șansele unei persoane de a dezvolta PR. Ponderea cazurilor de poliartrită reumatoidă in care un aport major il reprezintă fumatul ramanâne totuși necunoscuta, cunoscându-se foarte putine detalii despre modul in care genele unei persoane interactioneaza cu tutunul crescând riscul dezvoltării afecțiunii. [9,10]

Datele obținute din acest studiu alături de cele obținute din multitudinea studiilor de specialitate confirmă faptul că există o preponderență feminină 87,5 % versus 12,5% barbați. O particularitate a grupului studiat este faptul că procentul fumătorilor este foarte mic atât in cadrul eșantionului căt și in cadrul populației totale (3.33%) fapt care ar putea conduce la concluzia ca fumatul nu ar fi un factor de risc major în poliartrita reumatoidală deși studii de specialitate au contrariul.

S-au constatat similitudini în cadrul lotului de pacienți în ceea ce priveste vârsta (repartizarea pe vârste a intregului lot) observându-se totuși un vârf în intervalul de vârstă 50-60 de ani cu o pondere de 53,33 % din totalul populației ( repartizarea pe intervale de vârstâ).

În ceea ce privește repartiția pe mediu (urban/rural) a întregului lot de pacienți s-a constatat o podere de 85% a pacienților din mediul urban fapt care poate fi explicat și prin accesul redus al populației din mediul rural la serviciile medicale.

CONCLUZII

Studiul realizat confirmă preponderența femeilor în cadrul lotului de pacienți, diagnosticați cu PR (90% din totalul lotului), restul grupului prezentând similarități în ceea ce privește vârsta, înălțime, greutate, neidentificându-se interrelații semnificative între acestea si activitatea bolii (scorul DAS).

Având în vedere rezultatele obținute în prezentul articol, consider necesară continuarea cercetării prin implicarea (identificarea) mai multor variabile asupra populației diagnosticate cu PR , precum și largirea numărului de pacienți în cadrul cercetării.

BIBLIOGRAFIE

1.American College of Rheumatology/European League Against Rheumatism Collaborative Initiative, 2010 Rheumatoid Arthritis Classification Criteria,ARTHRITIS & RHEUMATISM, Vol. 62, No. 9, September 2010, pp 2569–2581.

2. C. Codreanu , L. Georgescu , D. Ivan , E. Mociran, Ș. Șuțeanu, M. Vlase – Ghid de tratament al poliartritei reumatoide (Ordinul nr. 1322/2010 )

3. F Banall, M Dougados, C Combescure, L Gossec, Ann Rheum Diesease 2008s doi:10.1136/ard.2008.093187

4. I. V. Moleavin, L. Voicu , V. I. Moleavin- Metode epidemiologice în sănătatea publică, 2006, pag.5-22

5. I.V. Moleavin – Sănătate Publică și Management-note de curs, 2002, pag.53-78

6. L. Sângeorzan , D. Ionescu-Bondoc –Statistică aplicată în educție fizică și sport, Ed. Valinex 2006,pag.37-74

7.M. E. Balu-Bazele statisticii, Ed. Fundației România de Mâine,2007 pag.361-364

8. Merk- Agenda medicala 2011

9. R. Huttunen ., R.T Heikkinen , J. Syrjänen . Association between cigarette smoking and release of tumour necrosis factor alpha and its soluble receptors by peripheral blood mononuclearcells in patients with Rheumatology (Oxford), 2006

10. http://www.medicina-interna.ro

Bibliografie : cadrul teoretic pozitiile 2.1, 2.2, 2.3

R. Huttunen ., R.T Heikkinen , J. Syrjänen . Association between cigarette smoking and release of tumour necrosis factor alpha and its soluble receptors by peripheral blood mononuclearcells in patients with Rheumatology (Oxford) 2006

Dr.Cătălin Codreanu , Conf. Dr. Lia Georgescu , Dr. Dan Ivan , Dr. Eugenia Mociran, prof. Dr. Doc. Ștefan Șuțeanu, Dr. Marina Vlase – Ghid de tratament al poliartritei reumatoide (Ordinul nr. 1322/2010 )

F Banal1, M Dougados, C Combescure, L Gossec, Ann Rheum Diesease 2008s doi:10.1136/ard.2008.093187

Merk- Agenda medicala 2011

American College of Rheumatology/European League Against Rheumatism Collaborative Initiative, 2010 Rheumatoid Arthritis Classification Criteria,ARTHRITIS & RHEUMATISM, Vol. 62, No. 9, September 2010, pp 2569–2581.

The World Health Report 2003