Poliartrita Reumatoida

PROIECT LICENTA

POLIARTRITA REUMATOIDA

CUPRINS

CAPITOLUL 1:

INTRODUCERE

1.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE POLIARTRITA REUMATOIDA: DEFINITIE

1.2 SCOP SI MOTIVATIE

CAPITOLUL 2:

ANATOMIA POLIARTRITEI REUMATOIDE :

2.1 EPIDEMIOLOGIE SI ETIOLOGIE

2.2 MORFOPATOLOGIE

2.3 TABLOU CLINIC

2.4 EXAMINARI PARACLINICE

2.5 DIAGNOSTIC,EVOLUTIE SI COMPLICATII

2.6 TRATAMENT

2.7 METODE SI MATERIALE DE LUCRU

2.8ALIMENTAREA PACIENTILOR

CAPITOLUL 3:

3.1CAZUL CLINIC

3.2 CULEGEREA DATELOR PENTRU CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE .

3.3 EDUCATIA PENTRU SANATATE

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Poliartrita reumatoida este o suferință sistemica. Deși este predominant articulară, în evoluția ei se pot întâlni și manifestări extra-articulare (cutanate, pulmonare, cardio-vasculare, neurologice, oculare, renale, osoase, musculare).

Poliartrita reumatoidă a fost introdusa în cadrul bolilor difuze ale țesuturilor conjunctive și se clasifica astfel:

1.poliartrita reumatoidă seropozitivă ;

2.poliartrita reumatoidă seronegativă;

3.Sindromul Felty

4. Boala Still a adultului

Evoluția poliartritei reumatoide este cronică, progresivă, care poate duce, în lipsa unui tratament patogenic adecvat, la distrucții articulare severe, alterarea statusului funcțional articular,inacelasi timp la apariția unor leziuni viscerale .

Cel mai des apare a femei fiind un raport de 2-3 ori mai des,decat barbatii. Poliatrita reumatoidă face parte din grupa reumatismelor abarticulare.

Este cea mai invalidantă dintre formele de reumatism.

În această lucrare am încercat o abordare complexă de investigare a procesului inflamator al poliartritei reumatoide prin determinare de markeri ai inflamației acesteia.

Lucrarea este structurata in trei parti în care sunt cuprinse stadiul actual al cunoașterii în domeniu despre poliartrita, materiale și metode utilizate în cercetările efectuate precum și rezultatele obținute finalizate cu enunțarea concluziilor studiului.

NOTIUNI GENERALE DESPRE POLIARTRITA REUMATOIDA :DEFINITIE

Poliartrita reumatoidă denumită și poliartrita cronică evolutivă reprezintă o inflamație cronică a articulaților care evoluează și duce în stadiu final la imobilizarea bolnavului. Poliartrita reumatoidă este în general localizată la articulațiile mici ale extremităților (degete, măini), boala netratată evoluează și reprezintă cea mai invalidantă dintre formele de reumatism.

Boala inflamatorie sistemica de etiologie necunoscuta ce afecteaza in principal articulatiile caracteristic – inflamatie cronica infiltrativ-proliferativa a sinovialei articulare

MOTIVATIA

          am ales aceasta tema pentru lucrarea de licenta intrucât poliartrita reumatoida constituie cea mai frecventa cauza de handicap fizic din tarile civilizate.

Impreuna cu tratamentul bolii și al complicatiilor genereaza costuri economice si sociale deosebit de mari.

Evolutia cronica a poliartritei reumatoide, are potential invalidant, implica o evaluare permanenta in aprecierea consecintelor îmbolnavirii și recuperarii.

CAPITOLUL 2

2.1 ANATOMIA POLIARTRITEI REUMATOIDE

ARTICULAȚIA RADIOCARPIANA

          La formarea acesteia participa radiusul, completat de un disc articular, formand cavitatea glenoida, iar pe de alta parte oasele din randul proximal al corpului, unite prin ligamente intr-un corp unic, formind impreuna capul articular.

            Capsula articulara este sustinuta de ligamentul radiocarpian palmar, ce coboara oblic de la radius la osul semilunar, piramidal și osul mare; ligamentul ulnocarpeum palmare de la marginea anterioara a discului articular, la semilunar și piramidal.           

ARTICULAȚIA INTERCARPIANA

    Este o diartroza planiforma intre randul proximal și distal al oaselor carpiene, cu o cavitate articulara unica ce emite prelungiri intre oasele care participa la formarea articulației.

Pentru degetele II-V se realizeaza intre oasele randului distal al corpului și baza metacarpienelor corespunzatoare( metacarpianul II cu trapezul, trapezoidul și in mica parte cu osul mare; metacarpianul III numai cu osul mare.

           Toate articulațiile sunt diartroze planiforme, mișcarile rezumandu-se la alunecari mai reduse, mai accentuate. 

ARTICULAȚIILE METACARPOFALANGIENE

      Suprafața articulara (convexa) a capului metacarpienelor și suprafața articulara (concava) a bazei falangelor proximale formeza articulatia metacarpofalangiana.

        Capsula laxa,foarte subțire pe fața dorsala, este intarita de ligamentele colaterale, doua pentru fiecare articulație.

 ARTICULAȚIILE INTERFALGIENE

Pentru fiecare deget, cu excepția policelui, care are numai doua falange,deci o singura articulație interfalangiana.    Din punct de vedere biomecanic sunt articulații de tip „ginlymus” care permite mișcari de flexie și extensie in jurul axului transversal, mai ample in articulațiile interfalangiene proximale decat in cele distale.

2.2 EPIDEMIOLOGIE SI ETIOLOGIE

          EPIDEMIOLOGIE    

       Poliartrită reumatoidă este întâlnită în toate țările și în toate zonele climatice.

 Boală afectează mai ales femeile,reportul femeie-bărbat este de 3 la 1. 
Poliatrita reumatoidă poate să apară la orice vârstă, dar de cele mai multe ori debutul are loc în decadele a 4-a și a 5-a ale vieții. 

    ETIOLOGIE

Etiologia poliartritei reumatoide este necunoscută,concepția actuală consideră că boala rezultă din interacțiunea a trei categorii de factori: ereditatea, infecția,autoimunitatea.

FACTORI GENETICI

        Cercetatorii si studiile epidemiologice arata că poliartrita reumatoidă este mai frecventă la rudele de sânge ale poliartriticilor decât în populația generală.

De-a lungul vremii, medicii au constatat că în familiile pacienților cu poliartrită reumatoidă pot exista mai mulți membri cu boli autoimune: fie poliartrită reumatoidă, fie alte boli. Factorii de mediu pot intervene în declanșarea unui proces autoimun. Un alt factor, considerat tot de mediu, vinovat de declanșarea artritei este fumatul.

Cum „moștenirea” genetică nu poate fi influențată în vreun fel, mai rămâne în discuție fumatul, care poate fi abandonat. Și, dacă nu e un argument suficient de puternic să renunțați la țigări, mai aflați că odată instalată, boala evoluează mai sever la fumători.

AGENȚI INFECȚIOȘI:

Virusul Epstein-Barr aparține virușilor hepatici.

        Mycobaterium tuberculosi poate induce experimental la șobolani o artrita asemanatoare cu PR.

Cauzele artritelor bacteriene pot fi : staphylococcus aureus, streptococcus piogenes, E. coli, salmonella typhi.

Bacteriile pot patrunde in articulatie pe cale directa dupa traumatisme locale cu rani profunde, infectii ale tesuturilor moi din vecinatate, dupa manevre la nivelul articulatiei.

AUTOIMUNITATEA

        Artrita reumatoidă este o boală autoimună, sistemul imunitar producând anticorpi care atacă propriile articulații.  La poliartrita au fost descriși numeroși anticorpi reactivi față de autoantigene capabili să creeze complexe imune circulante.

            PATOGENIE

Datele actuale susțin ideea că PR este o boală a deleglarii funcțiilor limfocitelor T.

2.3 MORFOPATOLOGENIE

Membrana sinovială reumatoidă este sediul unor modificări însemnate, secundare modificărilor amintite anterior. Acestea sunt:

– hipervascularizarea

– proliferarea sinovialei

Acestea duc la crearea panusului articular lent de granulație. Structura complexă induce acțiunea citocinelor distructive asupra cartilajului și osului.

 Leziunile articulare

          In poliartrita reumatoida inflamația are loc la nivelul membranei sinoviale,ce afecteaza: cartilajul și osul subcondral, in cele din urma ducand la distrugerea articulației.

          Sinoviala reumatoida se caracterizeaza prin:

        – Exudația;

        – Infiltrația celulara;

        – Formarea țesutului de granulație;

   Deformarile articulare caracteristice sunt determinate de diverși factori:

    – procesul inflamator distructiv osteo-cartilaginos;

     – remodelarea suprafețelor articulare;

   – slabirea aparatului capsulo-ligamentar.

2.4 TABLOU CLINIC

       DEBUTUL declanșat de:

                        – traume psihice ;

                        – efort fizic și traumatisme articulare;

                        – expunere la frig .  

   Primele manifestari de obicei vagi:

                 – simptome generale;

                 – parestezii;

                 – slabirea forței musculare;

                 – transpirații, subfebrilitate.

               Debutul articular ia aspectul unei oligoartrite distale simetrice cu afectarea mainilor, mai rar a picioarelor.

          Simptomatologie:

     – durere de tip „ inflamator”, bolnavul se trezește din somn datorita durerilor in a doua jumatate a nopții.

     – redoarea matinala- senzația de dificultate in efectuarea mișcarilor;

Aceste simptome apar în succesiuni, de durata și intensitate variate. Instalarea cel mai deseori, este gradată, ea făcându-se în luni, ani.

Debutul acut nu este frecvent; când se produce,apare mai ales la copii.

Debutul poliartritei reumatoide poate fi determinat de traume psihice, efort fizic și traumatisme articulare, expunerea la frig și infecții.

     Dupa tomografie sunt specificate diverse posibilitați de debut:

       – monoarticularea afecteaza mai ales genunchi;

       – poliarticulare imitand reumatismul articular acut;

       – monomelice;

       – unilaterale;

             Alte posibilitați de debut: sindrom de canal carpian, bursita, tenosinovita.

Manifestari articulare:

            Articulatia atinsa de infalmatie sufera mai multe modificari.Debutul consta in inflamatia cronica a sinoviei. Inflamatia afecteaza si alte structuri articulare,determinand eroziuni ale osului.

            Modificari intalnite la examenul obiectiv:

                     – sinovita;

                     – colecția lichidiana determinand tumefierea locala;

                     – limitarea mobilitații articulare;

                     – scaderea forței musculare;

                     – ulterior pe masura progresiei bolii apar deformarile caracteristice datorita alterarii cartilajului.

               Mana reumatoida: – „in clapa de pian” ;

                                              – „laba de cartița” ;

               Deformațiile degetelor: – degete „in gat de lebada” ;

                                                  – degetele„in ciocan”.

 Manifestari extraarticulare:

          Pielea și tesutul celular subcutanat

              Unghiile cu tulburari trofice: casante( iși pierd luciul), cu fisuri.

              Nodulii subcutanati sunt un argument important pentru diagnostic:

                – au marime variabila de la un bob de grau pana la mase tumoralea afecteaza mai ales genunchi;

       – poliarticulare imitand reumatismul articular acut;

       – monomelice;

       – unilaterale;

             Alte posibilitați de debut: sindrom de canal carpian, bursita, tenosinovita.

Manifestari articulare:

            Articulatia atinsa de infalmatie sufera mai multe modificari.Debutul consta in inflamatia cronica a sinoviei. Inflamatia afecteaza si alte structuri articulare,determinand eroziuni ale osului.

            Modificari intalnite la examenul obiectiv:

                     – sinovita;

                     – colecția lichidiana determinand tumefierea locala;

                     – limitarea mobilitații articulare;

                     – scaderea forței musculare;

                     – ulterior pe masura progresiei bolii apar deformarile caracteristice datorita alterarii cartilajului.

               Mana reumatoida: – „in clapa de pian” ;

                                              – „laba de cartița” ;

               Deformațiile degetelor: – degete „in gat de lebada” ;

                                                  – degetele„in ciocan”.

 Manifestari extraarticulare:

          Pielea și tesutul celular subcutanat

              Unghiile cu tulburari trofice: casante( iși pierd luciul), cu fisuri.

              Nodulii subcutanati sunt un argument important pentru diagnostic:

                – au marime variabila de la un bob de grau pana la mase tumorale confluiente distribuite in derm, mai ales in hipoderm;

                – sunt localizați in zonele solicitate mecanic prin presiune;

                – sunt duri, insensibili;

                – se asociaza cu formele zeropozitive și sistemice.

  Mușchii scheletici:

  Afectarea musculaturii este un fenomen obișnuit in PR este cunoscuta pentru contribuția ei la impotenta funcționala și a deformarilor articulare caracteristice bolii.

Aparatul respirator

         PLEUREZIA: este apanajul sexului masculin și al formelor severe de boala.

          MANIFESTARI RESPIRATORII: infecții repetate, afectarea cailor respiratorii mici, bronșita, bronșiectazia.

  Afectarea cordului.

Manifestata prin :

-pericardita

-miocardita

                 -vasculita coronariana

                 – dispnee moderata

                 – tahicardie

                  – insuficiența cardiaca tardiva

              Tabloul clinic cu durere, iar ulterior apare exudatul. De obicei exudatul are volum redus.

              Afectarea vaselor periferice

            In poliartrita reumatoida afectarea vaselor periferice poarta denumirea de VASCULITA. Sunt afectate vasele mici și medii, afectarea vaselor mari este mai rara.

Afectarea aparatului digestiv:

          – manifestari gastrice;

         – manifestari hepatice in PR „ficat reumatoid” ;

Sangele și organele hematoformatoare

           ANEMIA este moderata, hipocroma, hiposideremica mai pronunțata la femei.

 NUMARUL LEUCOCITELOR

      – este normal la bolnavii cu poliartrita reumatoida necomplicata;

      – tendința de creștere;

      – creșteri insemnate care prezinta complicații infecțioase.

           ADENOPATIILE

      – apar la aproximativ 30% din bolnavi indeosebi la barbații cu PR;

      – ganglionii moderat crescuți,nedureroșii .

Afectarea sistemului nervos

              NEOPATIA SENZITIVA: determina parestezii și hipoestezii

   NEOPATIA SENZITIVO-MOTORIE:

         – in PR apar in formele de boala „maligne” ;

         – incepe cu membrele inferioare cu dureri violente, pareze, paralizii;

         – este grava, indica un prognostic rezervat.

       Afectarea SNC poate cauza diverse tulburari.

Afectarea ochiului și anexelor

-sclerita;

-episclerita;

2.5 EXAMINARI PARACLINICE

    Examene de laborator

A. Sindromul inflamator:

    VSH – accelerat in 95% din cazuri,

       – indicator fidel al gredului artritei reumatoide.

    B. Sindromul disimunitar:

   FACTORII REUMATOIZI FRIgM se determina prin doua tehnici:

            – Reacția Waaler-Rose

            – Reacția latex

Alte teste imunologice: creșterea CIC, prezenta AAM, nivelul complementului (C) și al fracțiunilor sale.

 Examenul radiologic standard

    – Semnele radiologice: tumefierea parților moi, vizibila la degetele mainilor,pumnii, datorita edemului periarticular, sinovitei proliferative și exudației intraarticulare.

Alte tehnici imagistice

 -radiografii ale articulatiilor afectate;

-RMN;

– DEXA (radius ultradistal, carp).

Forme clinice  de Poliartrita Reumatoida

      Artrita cronica juvenila: forma sistemica și forma cu debut particular. Sindromul FELTY și Poliartrita reumatoida zeronegativa.

2.6 DIAGNOSTIC, EVOLUTIE SI COMPLICATII

CRITERII PENTRU SUSTINEREA DIAGNOSTICULUI

A. Criterii clinice

Perioada de stare:după câteva luni sau ani de la debut, boala intra intr-o perioadă de stare,tabloul clinic se accentuează progresiv si antrenează deformările caracteristice.

B. Examen radiologic

Evidențiaza osteoporoza, la nivelul oaselor capului, mai târziu diferă și este însoțită de microgeode, iar în formele avansate dispar spațiile articulare si apar subluxații, anchiloze osoase. În faza terminală, bolnavul a devenit un individ cașectic, cu infirmități grave.

Diagnosticul pozitiv bazandu-se în stadiul inițial pe tabloul clinic, articular, dominat de artralgii, redoare, tumefacții, deformări,anchiloze articulare.

C.Examenul de laborator

V.S.H.-ul la început moderat,cu valori între 30-80 mm. Acesta este un semn important prin precocitatea sa. Hemoleucograma indica o anemie ușoară, monocromă sau hipocromă.

Testele Latex si Walter-Rosse sunt teste de aglutinare, nu sunt pozitive în primele luni de evoluție, se pozitiveaza abia spre sfârșitul primului an de evoluție, dar acestea sunt pozitive în Boala Lupică și în sclerodermie:

-examenul lichidului sinovial;

-hemograma;

-creatinina;

-teste hepatice;

-sumar urina.

– Artropatiile degenerative și metabolice: Guta acuta poliarticulara și Condocalcinoza articulara difuza;

                  – Boli articulare și para articulare .

DIAGNOSTICUL diferențial al PR evolutive se face cu :

            – Lupusul eritematos sistemic poate debuta și chiar evolua timp mai îndelungat sub masca unei poliartrite simetrice aparent izolată.

                  – Sclerodermia sistemica debutează cu oligo- sau poliartrită cu interesarea articulațiilor mari și mici, în absența fenomenelor evocatoare de afectare axială (mai ales la femei și copii).

                  – Spondilita anchilozanta forma „ scandinavica” precedă în 16% din cazuri dermatoza și realizează un tablou similar cu cel descris mai sus.

  – Reumatismul cronic de tip JACOOUD se deosebește de cazurile în care poliartrita reumatoidă debutează cu o poliartrită febrilă localizata la nivelul articulațiilor mari.

                  – Mana artrozica

                  – Guta reumatoida

                  -„Gheara neurotrofica”

EVOLUȚIE

        Evoluția poate fi: mononucleară, policiclică sau progresivă.

Boala are o evolutie indelungata, cronica. Poliartrita Reumatoida poate fi oprita din evolutie in oricare stadiu, prin tratament sau spontan, sau poate evolua spre casexie si exitus. Prognosticul este rezervat, datorita caracterului invalidant al bolii.

COMPLICAȚII

Complicațiile poliartrite reumatoide pot fi:

-locale: artrită septică, ruptura sinovialei și a tendoanelor, escarele;

– generale: consecințele determinărilor sistemice și viscerale, amilaidoză, septicemia.

PROGNOSTIC

          Poliartrita reumatoida daca este tratata corect nu duce la infirmitate. Factori care influențiaza prognosticul:

           – stare generala alterata;

           – afectarea a numeroaselor articulații;

           – afecțiuni extraarticulare;

           – titruri inalte de FR;

          – persistența inflamației active;

          – prezența radiologica de eroziuni osoase.

2.7 TRATAMENTUL POLIARTRITEI REUMATOIDE

Tratamentul profilactic consta indistrugerea focarelor infectioase, desi nu s-au observat legaturi intre acestea si ameliorarea bolii.

Tratamentul medicamentos: utilizeaza 5 tipuri de medicamente:

Aspirina este cea mai putin periculoasa, dar si cea mai putin activa. Actioneaza antipiretic, antalgic si antiinflamator, in doza de 3 -4/zi. Aspirina efervescenta, cea asociata cu un antiacid sau cea micronizata sunt de preferat.

Fenilbutazona este comercializata sub forma de comprimate de 200 mg sau supozitoare de 250 mg; oxifenilbutazona (Tanderil) –  2 – 3 drajeuri de 100 mg/zi.

 Voltarenul – 1 – 3 tablete/zi – sunt mai bine tolerate. Reactiile adverse sunt numeroase si grave (digestive, retentie hidrosalina etc.

Indometacinul, doza de 50 – 100 mg/zi.

Sarurile de aur (crizoterapia), introduse in tratamentul poliartritei reumatoide .

Se utilizeaza Alocrizina, Solganul B oleosum i.m., Mioral,Aurol etc. Reactiile adverse sunt frecvente: prurit, eritrodermie, stomatita, diaree, nefroza, mieloza aplastica.

Cele mai folosite sunt:Clorambucilul (6 comprimate de 2 mg/zi),  Azatioprina (Imuran), Methotrexatul, Natulanul si in ultimul timp, D- Penicilamina 

 Corticoterapia este intrebuintata cand medicatiile prescrise nu mai dau rezultate.

Se utilizeaza Prednison (Supercortil),Superprednol, Medrol (metilprednison),  Triamcinolon, Decadron,Volon . Calea de administrare este generala sau locala (intraarticular)

Evaluarea rezultatelor se face dupa 4-8 saptamani de la tratament. Terapia indelungata induce reactii adverse: osteoporoza, retentie de sare, diabet, hipertensiune arteriala, tromboflebite, tuberculoza, ulcer gastric, complicatii psihice.

Tratamentul chirurgical: consta in sinovectomie (curatirea articulatiei de mugurii sinoviali) si sinoviorteza( distrugerea sinoviei articulare inflamate, prin injectarea in articulatie)

Tratamentul ortopedic: este un tratament pentru corectarea pozitiilor vicioase.

Recuperarea: poliartrita reumatoida este una dintre afectiunile reumatice cu cel mai puternic caracter invalidant, care determina infirmitati uneori destul de grave, facand din bolnavi adevarati dependenti sociali.Aceasta se realizeaza prin recuperare si presupune perseverenta, cooperarea intre bolnav si medic.

Pregătirea pacientului :

 -pregătirea psihică: se informează pacientul asupra scopului puncției;

– pregatirea fizică: pentru puncția la venele brațului/antebrațului se așează pacientul într -o poziție confortabilă atât pentru el cât și starea veneloravând grijă ca hainele să nu împiedice circulația de întoarcere la nivelul brațului și se așează brațul pe perniță și mușama în abducție și extensie maximă;

 -se dezinfectează tegumentele;

 -se aplică garoul la o distanță de 7-8 cm deasupra locului puncției,

strângându-l astfel încât să oprească circulația venoasă fără a comprima

artera;

-se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente.

Execuția puncției:

Asistenta îmbracă mănușile sterile și se așează vis-à-vis de bolnav,apoi:

-se așează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncției,exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine;

 -se fixează seringa, gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus,în mâna dreaptă, între police și restul degetelor;

 -se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul ( în direcție oblică ), apoi peretele venos, învingându-se o rezistență elastică până cândacul înaintează în gol;

 -se schimbă direcția acului în lumenul venei;

 -se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa;

 -se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie;

-în caz de sângerare, se prelungește acul de puncție cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braț;

 -se aplică tamponul îmbibat în soluție dezinfectată la locul de pătrundere a acului și se retrage brusc acul;

-se comprimă locul puncției 1-3 minute, brațul fiind în poziție verticală.

Pregătire sângelui pentru trimiterea la laborator se face imediat pentrua evita contactul cu alți germeni.

 Accidentele ce pot surveni în cazul unei puncții:

 – hematomul ( prin infiltrarea sângelui în țesutul perivenos)

-asistenta trebuie să retragă și să comprime locul puncției 1-3 minute;

-străpungerea venei ( perforarea peretelui opus ) –  -amețeli, paloare, lipotimie  – -se va întrerupe puncția, pacientul se va așeza în decubit dorsal fără pernă, și se anunța medicul.

Administrarea cortizonului:

Cortizonul, este hormonul glandelor suprarenale, secretat de stratul

cortical sau analogi de sinteză.

Acțiunea: -antiinflamatoare ( inhibă procesele inflamatorii exudative,

necrotice, proliferative );

-antialergică ;

 Cortizonul nu vindecă ci modifică reacțiile .

Reacții secundare:

 -scăderea rezistenței organismului la infecții;

 -creșterea secreției gastrice de acid clorhidric;

– perturbarea metabolismului sodiului, apei, glucidelor, proteinelor.

Forme de prezentare:

– tablete ( Prednison );

– flacoane ( Hidrocortizon acetat, Volon );

– unguente ( Fluometazonă pivalat );

 – flacon presurizat ( Beclomet );

Căi de administrare:

 -orală;

– parenterală(injecții intramusculare,intavenoase,intraarticulare,intrarahidiene );

-locală ( pe tegumente și mucoase );

 – respiratorii.

 Rolul,interventiile asistentei medicale:

 -respectă doza și ritmul de administrare;

 -respectă orarul de administrare pe cale orală;

 – învață pacientul să-și administreze pe cale respiratorie doza;

 -asigură regimul alimentar al pacientului care este desodat,hipoglucidic, hiperproteic, cu suplimentare de calciu, potasiu și fosfor;

 -supraveghează și notează zilnic în foaie de temperatură,tensiunea arterială, greutatea corporală,

-excreție;

 -recoltează sângele pentru dozarea glicemiei la indicația

medicului;

-sesizează efectele secundare prezentate de pacient și informează

medicul.

Dozarea:

– administrarea Prednisonului se începe cu 20-30mg,doză ce se menține până la obținerea unei ameliorări clinice și apoi se scade lent (1g la 10-14zile ).

2.8 METODE SI MATERIALE DE LUCRU

           Procesul de ingrijire este o metoda organizata și sistemica avand scopul in obținerea unei mai bune stari de sanatate a pacientului prin aplicarea modului științific de rezolvare a problemelor si a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor psihosociale ale persoanei.                         

CULEGEREA DE DATE

        – faza inițiala și debutul procesului de ingrijire este un proces continuu, in sensul ca asistenta medicala nu inceteaza sa observe, sa intrebe, sa noteze datele fiecarui bolnav in parte. Principalele mijloace de obținere a informațiilor sunt urmatoarele:

a) OBSERVAREA: este principalul element de baza in culegerea informațiilor

b) INTERVIUL: reprezinta discuția cu pacientul.

Metodele folosite in luarea interviului sunt: intrebarile, explicațiile, sintetizarea problemelor.

c) CONSULTAREA RESURSELOR SECUNDARE: – discuția cu echipa de ingrijire in vederea culegerii datelor

– conversația cu familia, aparținatorii acestuia pentru a afla cat mai multe informații.

ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR: permit punerea in lumina a problemelor specifice de dependența și sursa de dificultate.

   PLANIFICAREA INGRIJIRILOR permit:

           – determinarea scopurilor

           – stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

    EXCUTAREA, APLICAREA INTERVENȚILOR: utilizarea planului de intervenții elaborat

            EVALUARE: consta in analiza rezultatului obținut.

2.8 ALIMENTAREA BOLNAVILOR

Alimentare activă

În funcție de starea generală,pacientul mănâncă singur,fără ajutor,alimentele oferite.Alimentarea activă se poate face: în sala de mese,în salon,la masă sau la pat.

Există și anumite condiții de mediu ce trebuie respectate.Astfel sala de mese trebuie aerisită,curățenie desăvârșită, aranjâdu-se estetic pe mese mici tacâmurile,paharele,cana cu apă,șervețelele,apoi se invită bolnavul să se spele pe mâini pentru a servi masa.

La servirea mesei se au în vedere următoarele reguli:

 -se servesc felurile de mâncare pe rând

-se ridică imediat vesela folosită;

 -nu se ating alimentele cu mâna;

-se observă dacă pacientul a consumat alimentele în întregime,în caz contrar se solicită motivul și se iau măsuri de înlocuire;

-se aerisește și se curăță sala de mese.

Condițiile de mediu din salon,la masă:

-se îndepărtează tot ce ar putea influiența negative apetitul pacientului( tăviță,scuipători,ploscă );

 -se separă cu paravan pacienții cu aspect dezagreabil pentru ceilalți;

 -se pregătește masa bolnavului:se așează fața de masă curată,tacâmuri

 cana cu apă,șervețele,sarea;

 -se invită pacientul să se spele pe mâini;

 -se spală pe mâini;

-servirea mesei se face la fel ca în sala de mese.

Alimentarea activă in salon, la pat:

-se pregătește salonul ca pentru alimentera în salon la masă;

 -se așează pacientul în poziție confortabilă,semișezând sau șezând cu ajutorul rezemătorului de pat sau perne;

-se protejează lenjeria de pat cu mușama;

 -se adaptează masa specială la pat,acoperită cu fața de masă sau o tavă acoperită cu șervețel, se așează pe genunchii pacientului;

 -se așează în jurul gâtului un prosop;

 -asistenta îmbracă halatul de protecție;

 -se spală pe mâini și se servește masa la fel ca în salon de masa.

Alimentarea activă la pat, în decubit lateral stâng:

 -se așează pacientul în decubit lateral stâng, cu capul sprijinit pe o pernă;

 -se spală pe mâini;

 -se protejează lenjeria de pat cu aleză, iar cea a bolnavului cu un

  prosop curat;

-se așează tava pe marginea patului sau pe un taburet la înălțimea

  patului;

-lichidele se servesc în căni speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi

 transparente, curate, fierte;

-se ridică vesela utilizată, se îndepărtează materialele folosite.

Regimul hiposodat:

Sodiul este principalul ion extracelular, iar potasiul intracelular (raportul Na/K=15/1 ). Nevoile zilnice de cloruri de sodiu sunt de 8- 10 g zilnic.

De fapt nu există un regim strict desodat, ci numai hiposodat.

Regimul hipocaloric

Regimul hipercaloric este o dietă cu indicații precise: toate formele de nutriție ( diaree cronică, supurații, stări febrile prelungite, glicozurii,hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze ), în munci grele, perioada de creștere, sarcină sau lactație.

Acest regim regenerează țesuturile, restabilește metabolismul normal și completează pierderile. Se individulalizează suplimentul caloric, se menține echilibrul între componentele rației ( proteine, lipide, glucide). Ratia hipercalorica se va realiza în special pe seama glucidelor și grăsimilor( făinoase combinate cu dulciuri, dulceță miere, undelemn, unt, etc. ).

CAPITOLUL 3

3.1 CAZUL CLINIC

NUME ȘI PRENUME:   I.   E

VARSTA:                            63 ANI

DATA NAȘTERII:             25. august. 1968

SEXUL:                              FEMININ

STAREA CIVILA:                CASATORITA

NAȚIONALITATEA:           ROMANA

RELIGIE:                            ORTODOXA

DOMICILIUL:                    CONSTANTA, STR. EROILOR NR. 34

OCUPAȚIE:                        PENSIONARA

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: – MENARHA 13 ani

                                                                                 – NAȘTERI      3

                                                                                 – AVORTURI  0

 ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: – POJAR        

–        BRONȘITA

–        HEMOROIZI

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: NECUNOSCUTE

CONDIȚII DE VIAȚA: BUNE

DATA INTERNARII: 05.05.2015

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: – POLIARTRTITA REUMATOIDA              

MOTIVUL INTERNARII: – POLIARTRALGII CU CARACTER   SIMETRIC

                                      – REDOARE MATINALA 3-4 ore

                                          – COXALGIE CU CARACTER MECANIC

ISTORICUL BOLII

               Pacienta diagnosticata cu PR in anul 2013 aflata inițial pe tratamentul cu TAUREDON,fiind intrerupt ineficienței și inlocuit cu METOTREXAT 18g / saptamana, de trei saptamani redus la 12g / saptamana. Aceasta se interneaza pe secție cu polialtralgie cu caracter inflamator simetric, redoare matinala 3-4 ore. In ultimile luni prezinta grețuri, varsaturi, scaune diareice ( 7/zi).

EXAMINARI DE LABORATOR:

   VSH: 22-25mm

       Hemoleucograma: L – 8500/mm3

       Hb: 11,9g%

       Ht: 36,8%

       Trombocite: 257000

       TGO: 37U/I

       TGP: 23U/I

       FA: 161U/I

       yGT: 8U/I

       Uree: 36mg/dl

       Creatinina: 0,79mg/DL

       Glicemie: 84mg/dl

       Colesterol: 139mg/dl

3.2 CULEGEREA DATELOR PENTRU CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație

           – torace cifotic

           – frecvența respirațiilor = 17 respirații/minut

           – tegumente, mucoase palide

           – frecvența cardiaca = 80 pulsații/minut

           – T.A. = 120/80 mmHG

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

           – cavitate bucala libera, dantura completa

           – reflex de deglutiție

           – apetit diminuat, mananca puțin

           – greutate = 65kg și inalțime = 166 cm

3. Nevoia de a elimina

           – micțiuni spontane, nedureroase 5-7 micțiuni pe zi

           – tranzit intestinal

4. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postura

           – redoare matinala 3-4 ore

           – deplasare cu dificultate cauzata de dureri lombare

           – sensibilitate, limitarea mișcarii mainilor

           – dureri accentuate la eforturi fizice mari

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

           – somnul superficial, se trezește frecvent din cauza durerilor

           – doarme cam 5-6 ore pe noapte

           – ziua doarme 1-2 ore

6. Nevoia de a se imbraca și a se dezbraca

           – se imbraca, se dezbraca singura

7. Nevoia de a corpului in limite normale menține temperatura

           – afebrila, temperatura corpului variaza

           – sensibilitate la frig, umezeala

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

           – tegumente integre, curate

           – par bine ingrijit, unghii scurte

           – iși face singura toaleta

9. Nevoia de a evita pericolele

           – capabila de a evita singura pericolele

10. Nevoia de a comunica

           – isi poate exprima clar gandurile

           – sociabila

           – colaboreaza cu echipa medicala

11. Nevoi de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica religia

           – este persoana credincioasa, de religie ortodoxa

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

           – dorește a fi utila cat mai mult timp

           – se ocupa de casa și familie

           – ii place sa ajute mai multe persoane

13. Nevoia de a se recreea

            – sa plimba, asculta muzica clasica, se uita la televizor

14. Nevoia de a invața cum sa-și pastreze sanatatea

             – dorește sa fie informata in legatura cu boala suferinda

Ziua 1

ZIUA 2

ZIUA 3

3.3 EDUCATIA PACIENTILOR CU POLIARTRITA REUMATOIDA

Educația sanitară trebuie efectuată încă din copilărie pentru a preveni deformările coloanei vertebrale prin folosirea unei poziții corecte în bancă la școală și la masa de lucru acasă.Se vor evita pozițiile vicioase și îndelungate.

  Pentru sănătatea aparatului locomotor sunt recomandate cure balneare anuale sau de două ori pe an în stațiunile din țara noastră sau în alte țări.

 Țara noastră dispune de un număr mare de stațiuni balneare(VatraDornei, Slănic Moldova, Felix, Herculane, etc) care sunt adevărate izvoarede sănătate și nu trebuie ignorate.

 Dieta are un rol important în menținerea sănătății aparatului locomotor. Se evita abuzurile de grăsimi, proteine, cafea, alcool și tutun.

Alimentația va fi echilibrată, bogată în vitamine, care se găsesc în legume,fructe proaspete.

Expunerea la soare zilnic, este recomandată cel puțin 15 minute pentru prevenirea osteoporozei .

Mișcarea este indicată să se facă după trecerea episodului inflamator cu blândețe la început, prin mișcări pasive apoi prin mișcări active. Nu se renunță la mișcare în nici o afecțiune reumatismală deoarece este singura modalitate de a preveni anchiloza.

Se recomandă pacienților evitarea frigului și a umezelii, îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului, evitarea băuturilor reci, evitarea aglomerației.

CONCLUZII

Poliartrita Reumatoida este o boala imunoinflamatorie cronica afectand in special articulațiile mici ale membrelor spre deformari articulare. Tratamentul urmat de pacienți este de lunga durata, necesita o supraveghere atenta, ceea ce inseamna internari frecvente și cu perioade lungi de spitalizare. Tratamentul și supravegherea bolnavilor se face de catre o echipa medicala.

Cel mai importantrol in echipa de ingrijire ii revine asistentei medicale, ea interpundu-se intre medic și pacient, avand drept sarcini importante pe de o parte verificarea modului in care pacientul a ințeles și respecta indicațiile stabilite de medic, iar pe de alta parte, avand timpul și posibilitațile de a urmarii nevoile și schimbarile survenite la un moment dat in starea fizica și psihica a pacientului.

                   Nursing-ul are radacinile in nevoile fundamentale ale omului, de aici reiese necesitatea planului de ingrijire al pacienților, plan care trebuie individualizat in funcție de fiecare pacient.                 

    Planul de ingrijire este intocmit in funcție de problemele pacientului, care reiese in urma culegerii datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale și al bilanțului de independența in satisfacerea nevoilor.

                     Datorita pregatirilor teoretice și practice asistenta medicala are rolul de indrumator in probleme de educație sanitara in general și referitoare la PR in special.

ANEXE:

BIBLIOGRAFIE:

N.Paun: „ Tratat de medicina interna – Reumatologie” –

Editura Medicala, București 2002

                  Mozes:  „ Tehnica ingrijirii bolnavilor”

Editura Medicala, București 2000.

                    E.D.Popescu, R. Ionescu: „ Compediu de reumatologie” –

         Editura Tehnica, București 1995

              L. Titirca: „ Manual de ingrijiri speciale acordate  pacienților de asistenții medicli”

Editura Viața Medicala Romaneasca, București 1998.  

BIBLIOGRAFIE:

N.Paun: „ Tratat de medicina interna – Reumatologie” –

Editura Medicala, București 2002

                  Mozes:  „ Tehnica ingrijirii bolnavilor”

Editura Medicala, București 2000.

                    E.D.Popescu, R. Ionescu: „ Compediu de reumatologie” –

         Editura Tehnica, București 1995

              L. Titirca: „ Manual de ingrijiri speciale acordate  pacienților de asistenții medicli”

Editura Viața Medicala Romaneasca, București 1998.  

ANEXE: