Podgoria Dealu Mare

[NUME_REDACTAT] Mare îsi are rãdãcini adânci în istoria locului. Prin secolul IV, în aceastã podgorie regele vizigot Atanaric si-a ascuns comoara, cunoscutã sub denumirea de ”Closca cu puii de aur” sau ”Tezaurul de la Pietroasa”. Se presupune cã atunci când acest tezaur a fost ascuns de vizigoti de teama hunilor, cultura vitei de vie ocupa un loc important pe aceste meleaguri. Existenta unor localitati cu vii este atestata documentar începând cu secolul al XV-lea. Astfel satul Bucov, cu vii, era proprietatea logofatului Stanciu (1492) iar o parte din satul Calugareni, apartinea mãnastarii Snagov (1464). Cele mai multe documente care atesta existenta unor vii în aceasta zona apartin voievodului [NUME_REDACTAT] (1602-1611).

In secolul al XVII-lea în zona erau mari suprafete de vii, care constituiau deja o podgorie în jurul localitatii Bucov. N. Iorga, consemna în însemnãrile unui misionar slav, pe nume Bacsici, cã ”viile mai importante din Muntenia pe vremea lui [NUME_REDACTAT] (1688-1714) erau cele de lângã [NUME_REDACTAT], de lângã Ploiesti”. La vremea aceea, prin abundenta si calitãtile lor deosebite, vinurile din zonã erau solicitate si peste hotare.

Cantitatile de vin produse în podgorie înainte de atacul filoxerei erau deosebit de mari. Astfel numai la Calugareni se produceau anual 20.000 decalitrii de vin. Dupa invazia filoxerei multe plantatii au fost distruse. Refacerea viilor a început la putin timp dupã dezastru. Pentru aceasta, în podgoria [NUME_REDACTAT] s-a organizat la Pietroasa o pepiniera viticolã (1893), o scoala de altoitori (1894) si la [NUME_REDACTAT] o scoala de vieri si dogari (1907).

Un moment important, cu influente benefice asupra podgoriei, a fost cel din anul 1924, când pe teritoriul pepinierei viticole de stat s-a înfiintat Statiunea Viticolã si Oenologicã Pietroasa, prima unitate de cercetare de profil din tarã. In cadrul podgoriei [NUME_REDACTAT], în anul 1950 ia fiintã o a doua statiune experimentalã, la Valea Cãlugãreascã, care în anul 1967 devine Centru de Cercetâri viti-vinicole al României, cunoscut în prezent sub numele de Institutul de Cercetãri pentru Viticulturã si Vinificatie (I.C.V.V.) Valea Cãlugãreascã.

Localizare geograficã

[NUME_REDACTAT] Mare se desfãsoarã bandiform, pe o lungime de circa 70 km între râurile Buzãu si Teleajen, aproximativ de o parte si de alta a paralelei de 45° latitudine nordicã si între meridianele de 26° si 26°45’ longitudine esticã. Administrativ, podgoria se afla localizata în judetele Prahova si Buzau.

Cadrul natural

Litologia este reprezentata prin faciesuri apartinând atât levantinului cât si vilafranchianului, cu succesiuni de pietrisuri, nisipuri si argile, din care s-au format sedimente de solificare, alcatuite din argile, luturi, nisipuri si pietrisuri.

Solurile. Cel mai des întâlnite sunt: solurile brune eu-mezobazice, brune luvice si regosolurile.

Relieful este diferit pe cele douã unitãti componente: Subcarpatii externi si Câmpia piemontana Buzau-Teleajen. Subcarpatii externi sunt reprezentati de culmea anticlinorie a [NUME_REDACTAT] dinspe valea Buzaului si a Teleajenului. Ea manifesta o tendinta de coborâre de la E spre V. La E cota maxima este de 754 m (dealu Istria) iar la vest [NUME_REDACTAT] are numai 406 m. Câmpia piemontana dar are o mare calitate comunã pentru dezvoltarea vitei de vie-expozitia sudicã a majoritãtii formelor sale. Câmpia piemontana Buzau-Teleajen se înclina lent de la 300-200 m pâna la la 100-80 m.

Hidrografia. Râurile principale (Buzãu, Cricovul Sãrat, Teleajenul) au debite importante chiar si în sezoanele cu precipitatii reduse iar pâraiele de pe clina sudica a [NUME_REDACTAT] au debite mai reduse si un regim torential de scurgere. Apele freatice sunt discontinui si cu debite variabile în zona subcarpatica si sunt deosebit de bogate în câmpia glacisului piemontan. Tot bogate sunt si stratele acvifere de la baza acumulativului grosier al teraselor. In ansamblu putem considera ca podgoria dispune de rezerve suficiente de apa, de buna calitate.

Climatul este temperat continental, cu ierni reci si veri calde, dar cu o mai atenuata excesivitate est-europeana.

Caracteristicile climatice

Centrele viticole ale podgoriei:

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT]

Valea Cãlugãreascã

Boldesti.

Particularitãtile vinurilor

[NUME_REDACTAT] (soi recomandat) este un vin alb sec, la care tipicitatea de areal o dominã pe cea ampelograficã. Aciditatea, în general ridicatã, specifica naturii biologice a soiului, este mult mai blândã la vinurile din podgoria [NUME_REDACTAT]. Vinul suportã mai greu povara prea multor ani de pãstrare la butoi, fiind preferat de consumatori ca vin tânãr. Poate cã nu egaleazã alte vinuri din aceasta podgorie dar, prin calitatea lui, se mentine în ierarhia preferintelor consumatorilor de vinuri albe de [NUME_REDACTAT].

Sauvignon (soi recomandat) este un vin alb, cu aromã tipicã, situându-se din acest punct de vedere în grupa vinurilor semiaromate. Are o culoare galben-verzuie, care, cu trecerea anilor, evolueazã în galben-pai sau chiar în galben-auriu. Este moderat ca tarie alcoolica si aciditate, sufficient de plin si catifelat, fiind, în ansamblul sãu, unul dintre cele mai apreciate vinuri albe din podgorie. Când se obtine numai din [NUME_REDACTAT], este atât de fin încât cu greu îi poti gãsi rival.

Pinot gris (soi recomandat), produs mai ales în centrele viticole din Valea Cãlugãreascã, Urlati-Ceptura, Tohani si Breaza-Buzãu, se distinge printr-o culoare asemãnãtoare cu cea a aurului platinat, dar care, uneori, mai pãstreazã si o usoarã tentã verzuie. Senzatiile olfacto-gustative pe care le declanseaza, confirmã personalitatea sa de vin sec, echilibrat, catifelat si bogat în extract. Atrage atentia consumatorilor prin suplete, finete si mai ales prin buchet, care aminteste de florile de salcâm. Dupa degustare se resimte gustul sau plãcut, persistent si îmbietor. Aproape în toti anii dispune de caracteristici fizico-chimice si însusiri organoleptice deosebite, care îl plaseaza printre vinurile de mare marca ale podgoriei.

Grasa de Cotnari (soi recomandat), vin alb în mod natural dulce, gaseste la Pietroasa vocatie pentru realizarea tipului de vin demisec si demidulce. Pare un miracol cum din pãmânturi atât de pietroase, poate sã sa se nasca un asemenea vin. Si dacã în locul de origine al soiului (Cotnari), Grasa face un mariaj fericit cu Feteascã albã, Frâncusã si Busuioaca de Moldova, la Pietroasa îsi etaleazã mai bine calitãtile numai solitar. Cu o culoare galben-verzuie, ce evolueazã în galben-pai pânã la chihlimbariu, Grasa de Pietroasa poartã în ea frumusetea plaiurilor încãrcate de istorie si a artei facatorilor de vin. Cu un gust complex din care nu lipseste miezul de nucã sau de alune, stafidele si mierea, acest vin înnobileazã nu numai podgoria dar si tara noastra.

Feteasca alba (soi autorizat), este vinul care reuseste sã exploateze bine conditiile ecologo-geografice ale podgoriei si particularitãtile soiului. Se distinge printr-o aciditate moderatã si un parfum caracteristic plantatiilor de vitã în plinã floare. Datoritã savorii sale, care atrage si retine usor atentia, Feteasca alba s-a integrat si se mentine în grupa vinurilor de înaltã calitate. Acest vin alb este reprezentativ pentru podgoria [NUME_REDACTAT], dar mai ales pentru centrele viticole subcarpatice, Boldesti si Cricov. Feteasca alba a contribuit substantial la ridicarea renumelui podgoriei.

Feteasca regala (soi recomandat si autorizat), prezent în toate centrele viticole ale podgoriei, atrage atentia prin lejeritate sa, la care se adaugã, atunci când este tânãr, o aromã apropiatã de a merelor de varã, iar când este vechi, o aroma de ceara de albine. Plãcerea pe care o provoacã consumatorului este potentata de savoarea delicatã si captivantã a vinului. Intregind gama vinurilor albe de [NUME_REDACTAT], Feteasca alba poate fi considera în ansamblul sãu, un vin cu calitãti incontestabile, pentru care este îndreptãtit la denumire de origine, mai ales în anii viticoli cu favorabilitate climatica.

Tamâioasa româneasca (soi recomandat si autorizat) este un vin alb, produs în mod natural dulce, care, prin calitatea sa exceptionala, poate fi considerat un diamant al vinurilor albe aromate românesti. Culoarea sa galben-verzuie capãtã, prin trecerea anilor, strãlucirea aurului vechi, care rivalizeazã cu scânteierea tezaurului descoperit în aceste locuri, cunoscut sub numele de ”Closca cu puii de aur”. Parfumul si aroma vinului s-a nascut dintr-o asociere armonioasa de busuioc, trandafiri si fân proaspãt cosit. Ele transmit licorii de Tamâioasa româneasca încântare si placere, care te prinde si te retine. Gustul plãcut, apropiat de cel al lãmâielor, sau poate de cel al perelor busuioace, este inegalabil prin finete si rafinament. Tamâioasa româneasca este un tot inseparabil care se ridica la rangul de opera de artã si reduce la tãcere si emotioneazã deopotriva specialistul si consumatorul. Si ca sa-si pastreze unicitatea el se produce într-un areal limitat, la Tohani si la Breaza-Buzãu.

[NUME_REDACTAT] (soi autorizat), prezent în aproape toate centrele podgoriei, este un vin aromat, apreciat pentru parfumul si aroma sa tipica strugurelui din care provine. Desi este uneori deficitar în aciditate, vinul delecteazã multi consumatori, mai ales când contine si putin zahãr remanent. Obtinut printr-o tehnologie din care nu lipseste macerarea, vinul extrage din struguri tot ce este mai bun si transmite consumatorului multã fortã, conturata uneori de un postgust plãcut amãrui.

[NUME_REDACTAT] (soi recomandat) este cel mai reprezentativ vin rosu al podgoriei [NUME_REDACTAT]. Vinul, prin culoarea sa rosie, închisã, intensã, prin aroma si gustul strugurilor bine copti care l-au potentat, impresioneazã pe cel care are privilegiul sã-l cunoascã. Coloana vertebralã, fermã si tipica, a Cabernet-ului Sauvignon reprezinta un rezultat al simbiozei perfecte dintre soi si podgoria [NUME_REDACTAT]. Prin maturare si învechire, culoarea vinului evolueazã în rosu-granat, fãrã sa piarda prea mult din intensitate. Peste timp, aroma vinului devine mai suavã si aminteste deopotriva de mirodenii, de iarbã uscatã sau poate chiar si de pielea de cea mai bunã calitate. [NUME_REDACTAT]-ului amplu este potentat deopotriva de un extract bogat si de un continut ridicat de taninuri Ele conferã vinului tânãr o astringentã tipica, care devine cu timpul, catifelare si distinctie personalizata. Produs în mod obisnuit ca vin sec, uneori, în anii cu favorabilitate climatica, strugurii de [NUME_REDACTAT] dau un vin cu zahar rezidual care place consumatorilor ca vin tânar. Prin distinctia sa, comparabila cu cea a Cabernet-ului Sauvignon de Bordeaux, vinul de [NUME_REDACTAT] este îndreptãtit sã poarte denumirea metaforicã de ”print al vinurilor rosii românesti”

Merlot (soi recomandat) este vinul care, în ultimul timp, se afirmã din ce în ce mai mult pe piata interna si externa, dobândind o anumitã tipicitate, specificã podgoriei si soiului din care provine. Are o culoare rosie granat, cu nuantã liliachie când vinul este tânãr, si rosie cãrãmizie dupã ani de pãstrare la butoi si în butelii. Aroma, plãcutã si persistentã, se identificã în mare parte cu cea a strugurelui, pentru ca, în timp, sã fie învãluitã într-un buchet usor eterat. Moderat la tinerete, ca astringenta si asprime în gust, Merlot-ul ajunge armonios si catifelat dupa o perioada relativ scurta de evolutie. Vinul vechi atrage atentia prin savoarea sa subtilã de cirese amare si ardei verde, care de altfel îi imprimã si o notã de tipicitate.

Pinot noir (soi recomandat), în podgoria [NUME_REDACTAT], este concurentul cel mai puternic al vinului de [NUME_REDACTAT]. Vin rosu, de culoarea rubinului, Pinot-ul noir prezinta acea finete si catifelare tipice soiului, care fac sã fie din ce în ce mai cãutat pe piata internã, si, mai ales, la export. Este preferat atât ca vin tânãr cât si ca vin vechi, când, dupã o pãstrare de scurta durata în butoaie mici de stejar si în butelii, capãtã un buchet îmbinat armonios cu aroma strugurelui din care provine. Este bine constituit, elegant si rafinat prin corp si roba. Pinot-ul noir de [NUME_REDACTAT], cu personalitate si distinctie bine marcate, poate sta alãturi de cele mai reusite Pinot-uri si chiar lângã celebrul Pinot noir de Bourgogne-produs de referintã pentru vinurile acestui soi.

Feteasca neagra (soi recomandat) este un vin rosu-rubiniu care pãstreazã si exprima foarte bine originea româneasca a soiului. Poartã în el acel amestec de noblete si sãlbatic care îl particularizeazã. Componentele sale sunt atât de bine proportionate, încât este dificil ca, în acest vin armonios, sã descifrezi cui apartine marele merit : gradului alcoolic, aciditãtii, continutului în extract sau poate glicerolului. Acceptarea fara restrictii de catre consumator, oncuozitatea si fructuozitatea sunt calitati ale vinului de Feteasca neagra, care transmit impresia cã te afli în fata unui patrimoniu national, care poate apartine în egalã mãsurã naturii si omului. Multi îl considerã cel mai reusit vin de Feteascã neagrã produs în România.

Burgund mare (soi autorizat ) este un vin rosu cu o intensitate coloranta medie, care, prin aroma sa discretã si plãcutã, aminteste de fructele exotice bine coapte. Prin calitatile sale acest vin a reusit sã depãseascã de mult stadiul de vin anonim. Beneficiind de o savoare finã si usor de recunoscut, vinul de Burgund mare rezistã confruntãrilor competitionale cu alte vinuri rosii. Moderat astringent si plãcut catifelat, dupã o maturare în butoaie de stejar si, eventual, o învechire în butelii, vinul de Burgund mare transmite si el celui care îl degusta, legãtura rafinatã si distinctã dintre podgorie si soi.