Platile Si Incasarile Valutare. Studiu de Caz Banca Transilvania
CAPITOLUL I
PIAȚA MONETARĂ INTERNAȚIONALĂ ȘI ROLUL EI ÎN CADRUL RELAȚIILOR VALUTARE INTERNAȚIONALE
1.1. RELAȚIILE MONETARE INTERNAȚIONALE
1.1.1. Concept, structură,rol
În ansamblu relațiile financiare valutare internaționale, plațile și decontările internaționale ocupă un loc bine determinat. Acest flux financiar este rezultatul derulării operațiunilor comerciale internaționale (export / import), cea mai mare parte a acestora fiind derulate prin băncile comerciale. Modalitătile de plata utilizate in comerțul internațional s-au diversificat continuu, odată cu mutațiile ce au avut loc în cadrul economiei mondiale și a perfecționarii tehnicilor si tehnologiilor de transmitere a mesajelor. Pentru derularea corespunzătoare a plăților internaționale, un rol important îl au reglementările recunoscute și acceptate în relațiile bancare, elaborate de Camera de Comerț Internațional de la Paris.
În prezent practica internațională a dezvoltat numeroase instrumente și tehnici de plată și decontare, de la cele mai simple (mijloace de plată) la cele mai complexe (modalitătile de plată). Cele mai frecvent utilizate modalități de plată si decontare internaționale sunt: plata prin mijloace (instrumente) de plată (cec, cambie, bilet la ordin, ordin de plată) și plata prin intermediul unor modalități de plată complexe (incasoo și acreditivul documentar).
Relațiile moneare internaționale generate de formarea si utilizarea sumelor de bani, precum și relațiile determinate de definirea unităților monetare formeaza conținutul categoriei economice de piață monetară internațională.
Cel mai adesea prin piața monetară internațională, se înțelege ansamblul tranzacțiilor de capital bănesc pe termen scurt (până la un an).
Schimburile economice internaționale, prestările de serviciii, formarea și redistribuirea fondurilor pe plan internațional, contractarea si rambursarea unor împrumuturi pe piețele bancare și financiare internaționale ce se exprimă în valută, formează relațiile monetare valutare.
Pe piața monetară internațională se deruleaza, în mod concret, întregul fenomen valutar. În scopul rezolvării activităților concrete cerute de relațiile și raporturile monetare internaționale pe acest tip de piață funcționează un aparat adecvat, aparat care reprezintă cadrul internațional al pieței respective.
Fig.1. Structura internațioanală a pieței monetare internaționale
(Sursa V.Matei, 2004, pag.29)
Piețele monetare sunt piețe de tranzacționare OTC (over-the-counter), prin intermediul telefonului sau folosindu-se sistemele electronice de tranzacționare. Mulți dintre participanții la piață operează pe scară internațională, iar tranzacțiile au loc 24 de ore pe zi. Marile instituții financiare pot să manevreze fondurile aproape instantaneu, între diferite centre financiare, utilizând sistemele moderne de telecomunicații și calculatoare.
Băncile centrale au rol important pe piața monetară și o folosesc pentru a implementa politica monetară, având urmatoarele responsabilitați:
supravegherea sistemului bancar si de circulație monetară;
controlul ofertei de bani și al ratelor dobânzii pe plan intern;
menținerea stabilității cursului de schimb.
Pentru realizarea acestor obiective băncile centrale folosesc diferite instrumente ale pieței monetare (rata dobânzii, manevrarea cu taxa rescontului, politica de OPEN MARKET, rezervele minime obligatorii, etc.).
În realizarea obiectului de activitate, băncile din România stabilesc și întrețin relații cu celalalte bănci romanești și străine. Băncile românești sunt băncile persoane juridice române și sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine. Băncile străine sunt persoane juridice înregistrate în alte state si care își desfășoară activitatea în afara granițelor României.
1.1.2. Relațiile dintre băncile românești și străine
Băncile stabilesc și întrețin prin intermediul departamenttelor de specialitate, de obicei Direcțiile de Relații Internaționale, relații de corespondent bancar care nu presupun întotdeauna operațiuni care implică banca din punct de vedere patrimonial după cum urmează:
relații de cont: deschideri / închideri și menținere a conturilor de corespondent LORO / NOSTRO în lei și valute;
relații de comunicare pe bază de protocoale bilaterale (telex) sau multilaterale (SWIFT);
corespondența bancară: convenții și acorduri de lucru, remitere de informații bancare etc.;
Toate aceste categorii de relații de corespondent bancar sunt inițiate de fiecare bancă in parte, sau la solicitarea partenerilor de afaceri ai acestor bănci (alte bănci românești sau străine, etc.).
În practica bancară, băncile deruleaza operatiuni patrimoniale în relațiile cu alte bănci românești sau străine, după cum urmează:
Transferuri efective de fonduri în nume propriu și in numele clienților
Transferul efectiv de fonduri în lei se realizeaza de obicei prin intermediul centralelor băncilor implicate, la solicitrea clienților în cadrul operațiunilor de decontare interbancară in conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Transferul efectiv de fonduri în valută se efectuează prin intermediul Direcțiilor de Decontări, în conformitate cu prevederile Regulamentului Valutar al României și regulile și practicile internaționale. În această categorie se cuprind și alte tipuri de operațiuni care au ca finalitate transferul de fonduri de genul cec-uri de diverse tipuri, incasso-uri și acreditive documentare.
b. Constituirea de depozite de către bănci la alte bănci și acceptarea de depozite de la alte bănci.
Aceste operațuni se efectuează prin intermediul Direcțiilor de Trezorerie în baza normelor proprii fiecărei bănci, a reglementărilor BNR și practicilor bancare internaționale.
1.2. ROLUL PIEȚEI MONETARE INTERNAȚIONALE ÎN CADRUL RELAȚIILOR VALUTARE
Piața monetară internațională este principalul participant la comunicarea economică prin bani pe plan internațional. Ea furnizeză:
Produsele monetare implicate în cunoașterea și comunicarea privind valoarea;
Structurile necesare vehiculării semnelor bănești în condiții de siguranță;
Mecanismele corectării operative a distorsiunilor din procesul de comunicare economică internațională.
Piața monetară și valutară sunt cele mai cuprinzătoare piețe existente în prezent. Conform Băncii Reglementărilor Internaționale, care monitorizează activitatea piețelor respective din intreaga lume, în ultimii trei ani volumul zilnic al tranzacțiilor de pe piețele valutare internaționale au crescut cu 71% ajungând la peste 3.200 miliarde de dolari.
Există două modalități de bază în a aborda diferite tipuri de instrumente sau titluri de valoare care se ulilizează pe piețele monetare.
Fig. 2 . Instrumente ale pieței monetare
(Sursa: V.Matei, 2004, pag. 35)
Una dintre metode face distincție între instrumentele negociabile și cele nenegociabile și ultilizează următoarele categorii:
depozite pe piețele monetare;
titlurile de valoare negociabile.
Cea de a doua metodă diferențiază instrumentele în funcție de modul în care acestea generează venituri si utilizează următoarele categorii:
instrumente purtătoare de cupon;
instrumente cu discount.
Relațiile financiare internaționale reflectă raporturile de schimb și de transfer de creanță care se exprimă și se derulează prin intermediul valutelor și altor mijloace de plată internaționale în vederea dezvoltării economice a fiecărei țări, a realizării schimburilor și a cooperării internaționale.
Relațiile financiare internaționale se deosebesc de alte componente ale relațiilor economice internaționale prin următoarele:
mijlocesc schimburile economice internaționale, colaborarea economică, științifică, culturală și socială;
exprimă raporturile economice de formare, repartizare și ultilizare a unor fonduri in valută necesare schimburilor economice internaționale, dezvoltării economice a țărilor și cooperării internaționale;
se manifestă intre state suverane și independente, între persoane jurifice și fizice din state diferite, precum și în raporturile din state diferite, precum și în raporturile cu organismele internaționale;
se exprimă prin intermediul unei valute sau a unui instrument de plată internațional.
Relațiile valutare monetare internaționale asigură comensurarea raporturilor economice de schimb și de transfer de creanță la nivel internațional prin intermediul valutelor sau a altor instrumente de plată internaționale. Schimburile economice internaționale, prestările de servicii, formarea și redistribuirea fondurilor pe plan internațional, contractarea și rambursarea unor împrumuturi pe piețele bancare și financiare internaționale ce se exprimă în valută formează relațiile valutare.
Relațiile financiare internaționale exprimă raporturile economice privind construirea, repartizarea și utilizarea unor fonduri în valută necesare dezvoltării economice, a schimburilor și cooperării internaționale.
Fondurile in valută se formează pe seama unei părți din produsul intern brut, din resursele disponibile în valută ale băncilor, organizațiilor, din cotizații, ajutoare, donații.
Transferul de creantă ce se realizeaza prin intermediul relațiilor financiare internaționale se exprimă în valută și se derulează între persoane fizice și juridice din state diferite și în relațiile cu organismele internaționale.
Creditul internațional cuprinde raporturile care reflectă atragerea unor disponibilități în valută și redistribuirea lor în vederea satisfacerii unor nevoi ale statelor sau ale societăților comerciale din diferite state. Relațiile de credit internațional se caracterizează prin următoarele:
resursele de creditare se formează pe seama disponibilităților în valută care provin de la bănci, societăți comerciale, organisme financiar-bancare internaționale și din alte surse;
resursele în valută se mobilizează și repartizează pe baza rambursabilității și cu condiția plății unei dobânzi.
Creditele internaționale se grupează după părțile care le formează în:
credite guvernamentale ce se acordă de state;
credite bancare ce iau naștere între bănci și clienți;
credite comerciale între exportatori și importatori.
Un rol important în mobilizarea disponibilităților în valută și în acordarea creditelor, revine băncilor, organismelor financiare bancare internaționale și burselor de valori.
Creditele internaționale se pot acorda persoanelor juridice care efectuează importuri și exporturi și utilizează creditul pentru dezvoltarea comerțului exterior și serviciilor, a unor ramuri economice, precum și modernizarea și introdicerea unor tehnologii noi.
Relațiile financiare monetare internaționale au un rol important în sprijinirea eforturilor țărilor în vederea modernizărilor structurilor economice dintre state, în dezvoltarea schimburilor economice internaționale și în asigurarea echilibrului balanțelor de plăți.
1.3. MUTAȚII ȘI TENDINȚE ÎN RELAȚIILE FINANCIARE MONETARE INTERNAȚIONALE
Relațiile financiare monetare internaționale au înregistrat profunde transformări din punct de vedere al sferei mecanismelor și impactului lor asupra schimburilor economice și cooperării internaționale.
Până la inceputul anului 1970 în cadrul mecanismelor valutare si financiare, aurul avea misunea de menținere a stabilității cursurilor de schimb si de restabilire a echilibrului in relațiile economice internaționale. Modificările profunde din structura mecanismelor și tehnicilor financiare monetare internaționale au fost determinate de:
abonarea cursurilor fixe și trecerea la cursurile flotante;
procesele de integrare economică;
liberalizarea mișcărilor de capital;
apariția și dezvoltarea pieței eurovalutelor;
reciclarea capitalurilor provenite din producerea șocurilor petroliere;
renunțarea la aur în calitatea de mecanism central al sistemului valutar;
creșterea schimburilor internaționale;
programele de dezvoltare economică aplicate în diverse țări.
Reciclarea petrodolarilor a impus o intensificare a mișcărilor de capital și în același timp s-a manifestat o creștere a dezechilibrelor in domeniul plăților internaționale.
Resursele în valută ce se mobilizează și repartizează în vederea derulărilor schimburilor economice internaționale au înregistrat creșteri importante. Dezvoltarea economică a țărilor a amplificat fluxurile financiare și de credit.
Evoluția schimburilor economice internaționale și a cooperării, politicile industriale și de investiții, deschiderea spațiilor comerciale naționale și liberalizarea mișcărilor de capital au generat o tendință de globalizare in domeniul relațiilor financiare monetare internaționale.
Sub aspect economic globalizarea înseamnă accentuarea integrării economiilor naționale, adâncirea relațiilor economice și extinderea fluxurilor comerciale și financiare internaționale. Globalizarea determină schimbări în structurile concurente, presupune amplificarea inițiativei și a răspunderii în administrarea resurselor în valută.
Deschiderea spre exterior a piețelor financiare precum și modificările din unele compartimente au contribuit la extinderea operațiilor pe piețele financiare.
Crearea unor instrumente noi in domeniul financiar a influențat piețele financiare internaționale; instrumentele financiare au devenit alături de instrumentele de politică monetară mecanisme de influență a operațiunilor pe piețele financiare internaționale.
Prin intermediul mecanismelor monetare și financiare s-a îmbunătățit gestiunea instabilității ratelor dobânzii și cursurilor de schimb, trecerea de la un compartiment la altul al pieței și conversia valutelor.
Introducerea mijloacelor moderne de prelucrare a datelor au favorizat globalizarea în domeniul relațiilor financiare valutare internaționale.
Globalizarea stimulează dezvoltarea fluxurilor financiare internaționale, reducerea costurilor tranzacțiilor, conexiunea piețelor financiare, diversificarea riscurilor din relațiile economice internaționale.
Prin intermediul piețelor globale se măresc șansele de acces la resurse financiare de pe piețe mai puternice, la tehnologie, la importuri și exporturi. Participarea pe piețele globale necesită politici raționale de valorificare și sprijinire a țărilor sărace de către comunitatea internațională.
Globalizarea a imprimat piețelor pe lângă capacitatea de a atrage și a dirija fonduri importante și pe cea de a oferi instrumente de prevenire și atenuare a riscurilor din relațiile economice internaționale. În același timp globalizarea a determinat și mutații în structura riscurilor. Riscul “sistemic” ce rezultă din funcționarea sistemului financiar internațional nu mai poate fi gestionat individual.
Procesul de globalizare poate sa genereze efecte negative datorită volabilității cursurilor valutare și interconectării piețelor. Efectele negative ale unor fenomene ce se manifestă pe piețele valutare și financiare se propagă rapid în alte domenii sau în alte state. Globalizarea a expus la risc atât economiile țărilor dezvoltare cât si pe a celor emrgente, dar a oferit prin fluxurile financiare premise de realizare a creșterii economice.
Procesul de globalizare generează unele efecte pozitive în domeniul relațiilor financiare monetare internaționale:
țările benefiziază de mecanisme de gestiune a echilibrului extern;
liberalizarea mișcărilor de capital asigură o alocare mai eficientă a resurselor datorită instrumentelor de plasament și de finanțare;
se diversifică activele financiare;
modernizarea sistemelor financiare datorită concurenței de pe plan internațional;
finanțarea diverselor activități economice se realizează în aceleași condiții;
tehnologiile de transmitere a informațiilor favorizează dispersia operațiunilor pe piețele financiare.
Ca urmare a globalizării în domeniul relațiilor financiare și valutare internaționale au crescut operațiile de schimb valutar.
Procesul de globalizare financiară necesită mecanisme de control ale autorităților monetare și întărirea controlului prudențial din partea băncilor care desfășoară activități pe plan internațional.
Globalizarea impune adaptarea managementului instituțiilor financiare internaționale la problemele dezvoltării economice mondiale.
CAPITOLUL II
INSTRUMENTE DE PLATĂ ȘI DE CREDIT INTERNAȚIONALE UTILIZATE ÎN AFACERILE ECONOMICE INTERNAȚIONALE
2.1. TIPURI DE INSTRUMENTE DE PLATĂ
2.1.1. Conținut si tehnica utilizării
Sistemul de plăți și compensări reprezintă o componentă importantă a sistemului monetar și prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asiguând circulația banilor si transferul de active monetare. Descărcarea de obligație pentru schimbul mărfii, serviciului sau altui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea către fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Dacă activul transmis este sub formă de monedă, obligația este precuniară și se consideră îndeplinită intr-un act de plată. Relațiile din cadrul sistemului de plăți sunt relații pecuniare și acestea trebuie sa se finalizeze prin plata definitivă și irevocabilă pentru ca tranzacția să se încheie și sa inceapă un nou ciclu.
În economiile de piață moderne agenții economici dispun de o varietate de metode pentru a face plăți. Astfel, de regulă, ei aleg instrumentul de plată pe care îl consideră adecvat necesităților lor, din perspectiva vitezei de execuție, a costurilor de tranzacție, a caracteristicilor locale precum si a cadrului legal care reglementează obligațiile de plată. De exemplu plățile de detaliu (retail payments) pot fi decontate, fie prin utilizarea numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit, a cardurilor de debit sau a ordinelor de transfer credit, fiecare dintre ele ptând implica oprații manuale, telefonice, poștale sau pe suport magnetic.
Astfel, cele mai utilizate mijloace, instrumente și tehnici de plată, în tranzacțiile economice internaționale sunt: valutele, monedele internaționale, cambia (trata), biletul la ordin, cecul, iar cel care a luat amploare fiind cardul, iar ca tehnici de plată merită amintite incasso documentar și creditele documentare (în variantele: acreditiv documentar și scrisoare de credit comercială).
Valutele sunt monedele naționale care au următoarele caracteristici:
putere de plată;
se bucură de larga circulație;
pot fi constituite rezervă și în alte țări decât în țara eminentă.
Valuta care se prezintă sub formă de bancnote sau monezi poartă denumirea de valută în numerar iar cea disponibilă intr-un cont bancar de valută în cont.
În funcție de modul în care valuta în cont a fost depusă în bancă, întâlnim:
valută în cont la vedere;
valută în cont la termen.
Monedele internaționale sunt acele monede naționale care circulă în afara granițelor statului emitent și constituie mijloace de plată și rezervă pe piața internațională. Conform definiției de mai sus, în categoria monedelor internaționale pot fi incluse cele cinci valute liber-utilizabile și instrumentele monetare și unitățile de cont emise de organismele financiare internaționale, respectiv D.S.T. (Drepturile speciale de tragere), E.C.U. (Eeuropean Currency Unit), EURO, etc.
D.S.T. sunt o unitate de cont (emisă de Fondul Monetar Internațional) pentru a evita unele fluctuații de pe piața monedelor naționale.
E.C.U. este moneda emisa in cadrul Sistemului Monetar European și utilizată în țătile membre.
Valoarea unităților de cont se stabilește pe baza metodei coșului valutar, potrivit căreia valoarea unității se stabilește ca medie ponderată a valutelor luate în calcul.
EURO este noua monedă unică europeană care a intrat în circulație în anul 1999 potrivit politicii financiare monetare a Uniunii Europene.
Cecul are ca principală funcție, funcția de plată. Spre deosebire de cambie și biletul la ordin, cecul poate fi plătit numai la vedere și poate fi definit ca fiind un înscris prin care o persoană (fizică sau juridică) dă un ordin unei bănci să plăteasca (la vedere) suma de bani înscrisă în cec, unei terțe persoane (beneficiar).
Părțile implicate:
trăgătorul este cel care ordonă plata (persoană fizică sau juridică);
trasul este întotdeauna o bancă, fie ca e banca la care trăgătorul are deschis un cont, fie că e una corespondentă;
beneficiarul – pesoana fizică sau juridică indicată de trăgător în favoarea căreia se va face plata.
Tipuri de cecuri
După modul în care este trecut beneficiarul:
nominative – situație în care beneficiaru este trecut în mod expres și cecul se achită numai acestuia, sunt transmise de obicei prin cesiune;
la purtător – în cazul în care nu se menționează expres numele beneficiarului, cecul poate fi încasat de orice persoană care îl deține;
la ordin – se menționează numele beneficiarului și mențiunea "la ordin" care dă dreptul acestuia să transmită cecul altei persoane prin gir.
După modul de încasare:
cecuri barate – utilizare pentru plata intr-un cont bancar al beneficiarului (reprezintă cecuri de virament – neputând fi plătite în numerar) și în cazul cecului documentar, atunci trăgătorul condiționează plata de prezentarea anumitor documente in bancă.
Bararea poate fi:
generală – nu sunt mențiuni între cele două linii paralele și atunci banca nu poate plăti decât unei bănci sau unui client al său și poate circula prin andosare;
specială – atunci când se scrie denumirea băncii nde se efectuează plata.
Cecuri nebarate – și în cazul acestor cecuri se poate plăti in numerar la ghișeul băncii sau în cont fără nici o restricție.
Cecul de călătorie – cec cu valoare fixă imprimată pe formularul cecului. El este emis de bănci și vândut clienților pentru a înlesni lichiditățile în călătorii, pentru a inlocui cash-ul în deplasările în străinătate. Protecția acestui tip de cec se asigură prin semnătură.
Cardul bancar, larg utilizat în SUA (încă din anii 50) a cucerit și Europa, mai ales începând cu anii 80. Se prezintă sub forma unei cărți de vizită confecționată din material plastic rezistent, cu dimensiuni tipizate și standardizate.
Cardul de plată cuprinde următoarele mentiuni:
denumirea și sigla emitentului (o bancă);
holograma tridimensională care reflectă autenticitatea;
numărul cardului;
numele posesorului autorizat;
durata de valabilitate;
semnătura trăgătorului și sfera de aplicabilitate.
2)Cumpără bunuri și servicii
3) Prezintă cardul
1)Primește 5) Transmite date
cardul 9) Transmite
documentul
de plată
6) Cerere de autorizare
8) Comunică
acceptarea plății
7) Autorizează
operația
10) Decontare bancară
Fig. 3. Efectuarea plăților prin intermediul cardului
(Sursa: M. Trandafir, 2009, pag. 45)
Cardurile mai pot asigura retragerea numerarului de la distribuitoarele automate sau obținerea de informații asupra soldului contului și a transferurilor efectuate.
2.1.2. Cambia și biletul la ordin – instrumente de plată și credit pe termen scurt cu rol de garantare a plăților în afacerile economice internaționale
Plata prin utilizarea cambiei și biletului la ordin se numără printre cele mai vechi tehnici de plată, oferind un grad de securitate ridicat părților implicate. Din punct de vedere economic, factorii determinanți care au dus la crearea cambiei si biletului la ordin au fost: marea densitate de monede, nesiguranța transporturilor și interzicerea exportului de capitaluri.
Operația, care reprezintă conținutul cambiei, este cunoscută încă din antichitatea greco-romană, fiind reprezentată prin remiterea unei sume de bani de pe o piață pe alta prin intermediul unui document care atestă vărsământul. Scrisoarea folosită în "premutație" în timpul romanilor nu avea eficacitea tratei ("cambium") din evul mediu, când exigențele economice erau mai accentuate.
Dezvoltarea importului și a exportului a dus la utilizarea tot mai largă aefectelor de comerț externe. În special in Vestul Europei, cumpărătorii obișnuiesc sa semneze astfel de instrumente, care pot fi scontate ulterior de vânzător la banca sa.
De asemenea, privatizarea întreprinderilor de stat și desființarea monopolului asupra comerțului exterior au dus în Europa Centrală și de Est la crearea a zeci de mii de întreprinderi, care au responsabilitatea plăților și finanțării propriilor afaceri, după regulile și uzanțele internaționale. Importanța efectelor de comerț, mai redusă până acum în regiune, va crește considerabil datorită gamei largi de utilizare, ca mijloc de plată ți finanțare și ca instrument de garanție.
Emisiunea, circulația, negocierea cambiilor și biletelor la ordin sunt legate atât de activitatea în domeniul relațiilor de schimb internaționale, cât și de o serie de operațiuni cu caracter necomercial, executate de persoane fizice sau juridice.
2.1.2.1. Caracterizarea generală și particularitățile cambiei și biletului la ordin
În literatura de specialitate și în practica financiară internațională, cambia și biletul la ordin sunt denumite uzual instrumente de plată, efecte de comerț sau titluri de credit, fiind înscrisuri cu conținut și formă consacrate pe bază de norme acceptate reprezentînd pentru cel ce o deține (beneficiar) drepturi ce pot fi încasate, la vedere sau la termen, în functie de valoarea lor determinată.
Cambia (trata) este un titlu de credit utilizat ca instrument de plată prin care un creditor (numit trăgător) dă dispozitie debitorului său (numit tras) să plătească o anumită sumă unui terț (numit beneficiar), la o anumită dată și intr-un loc stabilit, fără a indica operațiunea care a generat creanța. Conform acestei definiții în circuitul cambiei (fig. 4) intervin trei părți: trăgătorul (exportatorul, creditorul), trasul (importatorul, debitorul) și beneficiarul (un creditor al trăgătorului). În comerțul internațional, exportatorul apare, de regulă, atât în calitate de trăgător cât și de beneficiar.
(1)
(2)
(4) (3) (6) (5)
Fig. 4. Utilizarea cambiei în plățile internaționale
(Sursa: M. Trandafir, 2009, pag.36)
1 – A vinde marfa firmei B;
2 – obligațiile de plată ale firmei B către A;
3 – obligație de plată către firma C;
4 – cambia trasă asupra lui B;
5 – prezintă cambia la scadență;
6 – achită cambia.
Biletul la ordin este, ca și cambia un titlu de credit utilizat ca instrument de plată, dar, spre deosebire de aceasta, reprezintă angajamentul unui debitor (numit emitent) de a plăti o sumă unui creditor (numit beneficiar) la un anumit termen sau la prezentarea acestuia. Din definiție rezultă că, în comparație cu cambia, biletul la ordin presupune implicarea numai a două persoane: emitentul, care în comerțul internațional este importatorul și beneficiarul, care este exportatorul.
1
2
Fig. 5. Circuitul biletului la ordin
( Sursa: I. Mihai, 2007, pag. 36 )
1 – în cadrul unui contract comercial internațional, importatorul emite biletul la ordin în favoarea exportatorului;
2 – exportatorul prezintă la plată biletul la ordin și importatorul îl achită.
În unele țări, cum ar fi Germania, Austria, Elveția și Spania, jurisprudența definește cambiile și biletele la ordin ca având o natură abstract. Conceptul se referă la faptul că drepturile și obligațiile rezultă numai pe baza instrumentului însuși, acesta funcționând independent de valabilitatea tranzacției care stă la baza sa. Excepția o constituie dobândirea efectului de comerț de către deținător prin rea-credință, dar partea obligată trebuie sa dovedească acest lucru.
În legislația engleză apare conceptual de "negociabilitate" care, într-o anumită măsură, exprimă același concept în sensul că orice parte la cambie și la biletul la ordin este obligată, datorită semnăturii sale pe acestea, indiferent de tranzacția care stă la baza cambiei sau de relația cu altă parte.
În practica comercială internațională, sunt evidențiate următoarele avantaje și limite în ultilizarea celor două instrumente astfel (tabelele 1 și 2):
Tabel 1. Aventajele și limitele cambiei
Tabel 2. Avantajele și limitele biletului la ordin
2.1.2.2. Funcțiile economice ale cambiei și biletului la ordin
Cambia și biletul la ordin joacă un rol important în domeniile comercial și financiar, atât ca mijloc de plată și furnizare de credit cây și drept garanție a creditelor, oferind în general posibilitatea executării silite rapide.
Funcțiile economice ale cambiei și biletul la ordin se realizează în cadrul unor operațiuni de mare diversitate ale căror caracteristici depend de aspectele concrete ale activității de comerț. Aceste titluri de credit pot fi transmise prin gir (andosare), pot fi scontate la o bancă (adică vândute la o bancă înainte de scadență, contra unei sume înscrise pe titlu minus comisionul băncii și taxa de scont) sau pot fi păstrate de beneficiar până la scadență.
Cambia și biletul la ordin pot îndeplini următoarele funcții:
funcția de instrument de plată – constă în faptul că trăgătorul, în cazul cambiei, sau emitentul, în cazul biletului la ordin, are de achitat o datorie față de o terță persoană – beneficiarul. Această funcțiune constă și în faptul că beneficiarul unui astfel de înscris, numit girant, poate să-l transfere prin gir unui creditor al său, numit giratar, ca plată a datoriei față de acesta, care, la rândul său, poate să-l transfere unie terțe persoane față de care are o datorie.
funcția de titlu de garanție – în cadrul garantării creditului pe termen scurt acordat, băncile comerciale pot cere debitorului să garanteze plata ratelor de credit, a dobânzilor și comisioanelor și prin emiterea unor sau bilete la ordin având scadențele la termenele de plată ale ratelor, efecte de comerț care sunt girate în favoarea băncii și care sunt ținute drept gaj.
În unele țări, creditorii cer debitorilor să semneze cambiile pentru a se asigura de plata la termen a tranzacției. Plata cambiei va fi solicitată numai dacă nu se efectuează plata tranzacției. Adesea sunt luate cambii în alb, care vor fi utilizate numai în caz de neplată. Terții pot furniza de asemenea astfel de cambii sau pot avaliza cambiile date de debitor.
Funcția de instrument de credit comercial – constă în facilitarea relațiilor de credit și se realizează prin asigurarea rambursării creditului acordat prin utilizarea cambiei sau biletului la ordin în cadrul unor modalități de plată cum sunt: acreditivul utilizabil prin cambii, scrisoarea comercială de credit, incasso-ul documentar contra acceptare. Prin mecanismul acestor modalități, vânzătorul, care livrează o marfă pe credit, devine în momentul livrării beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin prin care cumpărătorul se obligă să plătească, la scadență, contravaloarea mărfii livrate, vânzătorul dispunând de o garanție suplimentară privind rambursarea creditului.
funcția de instrument de credit bancar – constă în asigurarea unei mai rapide circulații a creanțelor, în sensul că beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin poate obține, în schimbul transferului creanței reprezentate de acest instrument, o sumă de ani înainte de scadență.
Principalele operațiuni prin care titlurile de credit îndeplinesc functia de instrument de credit bancar sunt scontarea și forfetarea.
Scontarea reprezintă o formă tradițională de mobilizare a creditelor pe termen scurt prin cedarea drepturilor de creanță încorporate în titluri de credit. Scontarea constă în transferul creanței reprezentate de un titlu de credit neajuns la scadeță în schimbul unei sume egale cu valoarea nominală a instrumentului scontat minus dobânda asupra sumei plătite, calculând din momentul scontării până la scadență, la care se mai adaugă anumite cheltuieli de încasare a cambiei.
Din punct de vedere juridic, scontarea implică andosarea instrumentului în favoarea celui care îl primește (în general o bancă comercială specializată în asemenea operațiuni) .
Taxa de scont are o natură economică complexă, cuprinzând în principal dobânda pe care banca de scont o percepe pentru faptul că acordă beneficiarului intrumentului un credit (S) pe o perioada de n zile. Taxa de scont mai include cheltuielile pe care banca le va face pentru încasarea cambiei sau biletului la ordin precum și o sumă menită să acopere riscurile pe care banca de scont și le-a asumat achiziționând intrumentul respectiv.
Prezentarea instrumentului în vederea scontării se va face cu 15 zile lucrătoare înainte, pentru a da disponibilitate inspecției bancare să efectueze analiza bonității plătitorului.
La scontare poate apela și importatorul atunci când între cei doi parteneri de afaceri se folosește procedura cec / cambie. Aceasta constă în aceea că un exportator, a cărui cambie a fost acceptată de un importator, poate gira această cambie în favoarea importatorului (acceptantului) astfel încât importatorul o poate sconta la banca sa. Simultan importatorul îi trimite exportatorului un cec pentru suma respectivă tras asupra băncii la care scontează cambia. Când cecul este prezentat la plată de către exportator, contul importatorului este creditat cu suma scontată de către bancă, astfel încât aceasta va onora cecul la plată.
Avantajul acestei proceduri derivă din rata favorabilă a scontului, care de regulă este considerabil mai avantajoasă decât rata dobânzii sau a creditului pe descoperit – overdraft. Importatorul poate obține chiar un rabat pentru plata rapidă.
Dezavantajul acestei operațiuni este acela că exportatorul rămâne răspunzător atât ca trăgător cât și ca girant al cambiei. El își poate exclude răspunderea ca girant dar nu ca trăgător și va trebui să onoreze cambia în cazul în care cumpărătorul nu plătește la scadență. De asemenea, atât exportatorul cât și banca de scont sunt în pericol dacă importatorul nu trimite cecul sau dacă suma scontată sau bunurile importatorului sunt ipotecate la terți. În aceeași ordine de idei, trăgătorul / girant este posibil să aibă nevoie de o autorizație în schimb valutar pentru a-și transfera revendicările către tras. În Belgia, Franța și Germania această operațiune este în general acceptată, dar în alte țări europene nu este nici cunoscută și nici acceptată.
Rescontarea presupune ca băncile comerciale să preschimbe în bani cambiile și biletele la ordin, pe care le dețin, la banca centrală care percepe taxa oficială a scontului, influențând astfel nivelul general al ratei dobânzii. Necesitarea acestei operațiuni este impusă de faptul că disponibilitățile monetare ale băncilor comerciale sunt limitate și nu ar putea contribui la refinanțarea exporturilor, prin operațiunea de scontare, decât în mică măsură. Pentru a putea realiza un volum mai mare de operațiuni de scontare,băncile comerciale vor căuta, la rândul lor, să se refinanțeze prin obținerea de scontare, băncile comerciale vor căuta, la rândul lor, să se refinanțeze prin obținerea de credite din străinătate sau de la banca centrală din țara respectivă. De mărirea taxei de rescont depinde mărimea taxei de scont aplictă de băncile comerciale care, în țările cu monedă convertibilă este în general cu 1 – 4,5 % mai mare decât taxa de rescont.
Pentru a accepta rescontarea, banca centrală impune îndeplinirea următoarelor condiții:
termenul rămas până la scadență sa nu fie mai mare de 90 de zile;
cambia sa poarte cel puțin 3 semnături ale unor persoane considerate solvabile;
sumele de plată să fie exprimate în monedă națională;
instrumentul să provină dintr-o operațiune comercială și nu financiară (camătă).
Din cele menționate mai sus, rezultă că nu orice titlu de credit poate fi rescontat, de aceea, când se ia in considerare refinanțarea prin scontare, va trebui să se încerce ca aceasta să îndeplinească și condițiile necesare rescontării deoarece în acest caz nivelul taxei scontului este minim, prin urmare scontarea va fi mai eficientă.
Forfetarea constă în vânzarea de către exportator a unei creanțe asupra importatorului, pe termen mediu sau lung (de la 6 luni la 5 ani), unei bănci sau instituții financiare specializate (forfetist), cu condiția renunțării de către aceasta la dreptul de regres asupa exportatorului. În general, este posibil ca respectiva creanță să fie sub forma unei garanții bancare sau acreditiv cu plata diferată, dar, de cele mai multe ori, creanța este incorporată într-o cambie sau bilet la ordin.
Din punct de vedere istoric, forfetarea este apărută relativ recent ca urmare a necesității ca exportatorii să acorde credite pe perioade tot mai lungi și în cote tot mai mari (la exporturile complexe cota de credit ajunge la 80 – 85%, iar perioada de creditare depașește 5 ani). În aceste condiții, resursele financiare ale exportatorilor si chiar ale băncilor comerciale sunt insuficiente (rescontarea este imposibilă datorită scadențelor foarte lungi).
Din punct de vedere juridic, scontarea și forfetarea se aseamană prin faptul că ambele presupun transmiterea instrumentului prin andosare. Deosebirea semnificativă de natură juridică este marcată de faptul că, în cazul scontării, noul beneficiar (banca de scont) își conservă dreptul de regres împotriva trăgătorului/beneficiarului, pe când în cazul forfetării, forfetistul renunță la acest drept.
Din punct de vedere economic, cea mai importantă asemănare între cele două operațiuni o constituie scopul acestora, și anume refinanțarea exportului.
Deosebirile de natură economică sunt:
forfetarea implică atragerea de fonduri de pe piața eurodevizelor, pe când scontarea se face din fondurile proprii ale băncilor sau pe baza celor obține din rescntare;
termenul pentru care se efectuează forfetarea este mediu sau lung, pe când scontarea implică termene scurte;
taxa de forfetare este influențată de nivelul dobânzii pe piața eurodevizelor, de nivelul garanțiilor de plată, de durata creditului, de valuta de plată, de tipul de marfă precum și de țara și firma importatoare, în timp ce taxa de scont este influențată de nivelul taxei de rescont (a taxei oficiale a scontului).
Făcând o analiză se condideră că nu numai nivelul dobânzii este ușor de cuantificat, ceilalți factori care influențează taxa de forfetare trebuind să fie luați în considerare pentru fiecare caz în parte. Astfel nivelul taxei de forfetare se stabilește prin negocieri între forfetist și beneficiarul cambiei. Acest mod de stabilire a taxei este redat în limba franceză prin expresia „a forfait” care a fost preluată și în alte limbi: germană – „forfaiterung”, engleză – „forfait financing”.
2.2. MODALITĂȚI DE PLATĂ UTILIZATE ÎN CADRUL RELAȚIILOR COMERCIALE INTERNAȚIONALE
Riscurile implicate de derularea afacerilor în plan internațional au condus în timp la dezvoltarea unor modalități de plată mai complexe și mai sigure pentru toate părțile implicate în operațiune. Cele mai utilizate modalități de plată sunt incasoo documentar sau acreditivul documentar. În foarte multe cazuri aceste două modalități sunt utilizate în combinație cu unul sau mai multe instrumente de plată (în special cambii).
Pentru a elimina riscul de neplată în afacerile economice internaționale, cambiile și biletele la ordin au evoluat de la utilizarea lor singulară, în sine, la asocierea lor unei alte tehnici de plată cum ar fi acreditivul documentar, scrisoarea de credit comercială și incasso-ul, cu valoare de instrument de garantare (în specisl în cazul incasso-ului) sau ca rezultat al unor reglementări specific, particulare privind plata (scrisoarea de credit commercial, caracteristică țărilor de drept anglo-saxon).
Datorită faptului că, între momentul expedierii mărfurilor și cel al încasării valorii acestora există o diferență de timp și spațiu considerabilă, fiecare parte contractantă urmărește, în timpul negocierilor să câștige garanții cât mai multe, exportatorul că va încasa la timp contravaloarea mărfurilor iar importatorul că va primi la timp cantitatea de mărfuri solicită la prețul și parametrii calitativi stabilite în contract.
În practica economic actual, în afacerile economice internaționale sunt utilizate o serie de mijloace, instrumente și tehnici de plată menite să acorde partenerilor de afaceri garanțiile mai sus menționate, în funcție de gradul de cunoaștere și încredere existent între aceștia.
Sunt situații tot mai frecvente în care exportatorii acceptă o amânare a plății. Pentru a se acoperi contra riscurilor la care se expun și, totodată, pentru a putea materializa creanța sub forma unui efect mobilizat, se apelează la diferite modalități de plată sigure cum ar fi acreditivul și incasso-ul.
2.2.1. Acreditivul (L/C – letter of credit)
Acreditivul documentar (Letter of credit, L/C) este modalitatea de plată cel mai frecvent utilizată în tranzacțiile internaționale, fiind solicitat în mod deosebit în cazul contractelor de valoare ridicată sau atunci când există îndoieli în ceea ce privește solvabilitatea partenerului sau a partenerilor de afaceri.
Principalul avantaj al acestei tehnici de plată fiind garanția pe care o oferă celor implicați – exportator, importator, bănci – cu referire la apărarea intereselor acestora în procesul efectuării de plăți, fără a mai lua în calcul faptul că buna sa executare cere din partea exportatorului o muncî de administrare riguroasă – având consecințe benefice în buna desfășurare a relațiilor contractual datorită obligativității de respectare a clauzelor de acreditiv – iar din partea importatorului suportarea decosturi specific. Din acest motiv se afirmă că, acreditivul documentar constituie un mijloc de siguranță și de control reciproc, având drept scop să aigure pe vânzator că va încasa contravaloarea mărfurilor livrate, dacă a efectuat livrarea în termenii și în conițiile stabilite de cumpărător.
El reprezintă angajamentul ferm asumat de către o bancă (emitentă, ordonatoare) la ordinul/cererea și în conformitate cu instrucțiuni prescrise transmise către aceasta, în contul clientului său (exportatorul) de la plăti o anumită sumă de bani (reprezentând contravaloarea exportului) către o terță persoană (beneficiarul acreditivului, vânzătorul) contra documentelor atestând efectuarea obligației (livrarea mărfii) pe care exportatorul se obligă să le emită și să le reprezinte în condițiile și termenele stabilite de ordonatorul acreditivului.
În plus există posibilitatea ca banca emitentă/ordonatoare să plătească sau să accepte, ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului, cambia care au fost trase de către beneficiar, să accepte sau să negocieze cambii.
În derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 părți (fig.6), și anume:
ordonatorul (importatorul/compărătorul), cel care solicită băncii sale deschiderea acreditivului documentar, înscrusurile conținând denumirea și sediul ordonatorului, debitorul sau beneficiarul importului de mărfuri (dacă acesta este altul decât cumpărătorul din contractual comercial);
banca emitentă (banca importatorului), cea la care solicitarea importatorului își asumă angajamentul de plată, înscrisurile conținând denumirea și sediul băncii ordonatoare (emitente) care deschide acreditivul, a băncii plătitoare sau a aceleia care negociază cambii;
beneficiarul acreditivului (exportatorul/vânzătorul), cel în favoarea căruia a fost deschis acreditivul și cel care prezintă setul de documente în bancă în vederea încasării contravalorii mărfurilor livrate, înscrisurile conținând momentul deschiderii acreditivului, important pentru exportatorul care nu livrează marfa înainte de a fi anunțat cu privire la deschiderea acreditivului;
banca exportatorului (banca avizatoare/notificatoare/plătitoare/negociatoare), cea care îl deservește pe beneficiarul acreditivului.
Fig.6. Mecanismul derulării acreditivului documentar
(Sursa: Gh. Manolescu,Moneda și Politicile monetare,2007, pag.208)
2.2.2. Incasso-ul – modalitate de plată
Incasso-ul este o modalitate de plată mai puțin sigură pentru exportator decât acreditivul documentar, deoarece marfa este livrată pe adresa cumpărătorului făra nici o garanție de plată. Acest neajuns poate fi înlaturat, prin alte metode (garanții bancare, plată în avans) prin utilizarea cambiilor trase asupra cumpărătorului sau prin bilete la ordin emise de acesta. Astfel, în cazul în care cumpărătoul refuză plata sau acceptarea (în cazul cambiei) nu va putea intra în posesia documentelor fără de care vămuirea sau livrarea mărfurilor la destinație devin imposibile, mai ales când este vorba de conosamente fluvial sau matitime.
Incassou-rile nu trebuie să conțină un bilet la ordin sau o cambie plătibile la o dată ulterioară, dacă instrucțiunile prevăd ca documentele comerciale să fie eliberate contra plată. Dacă un incasso conține o cambie plătibilă la o dată ulterioară, ordinul de încasare trebuie să precizeze dacă documentele comerciale vor fie liberate trasului contra acceptare (D/A) sau contra plată (D/P). În absența unei astfel de precizări, documentele vor fie liberate numai contra plată și banca însărcinată cu încasarea (colectoare) nu va fi răspunzătoare pentru nici o concesință decurgând din orice întarziere în eliberarea documentelor.
Teoretic, una și aceeași cambie poate forma obiectul a două incasso-uri. Prima dată, cambia însoțind documentele comerciale în cadrul unui incasso documentar, care prevede plata de credit, este trimisă spre acceptare, iar a doua oară singură (însoșită doar de ordinul de încasare) este trimisă ăn cadrul incasso-ului simplu spre îincasare. În practică, o cambie primită de banca însarcinată cu încasarea spre acceptare, dupa încasare poate să fie trimisă exportatorului sau băncii sale, ci scontată de aceasta sau păstrată până la scadență când suma va fi trimisă ordinatorului.
2.3. SISTEME DE TRANSFERURI RAPIDE DE BANI UTILIZARE ÎN PRACTICA BANCARĂ
La nivel global, prin sistemul electronic de transfer de fonduri se derulează cea mai mare parte a fluxurilor monetare.
Transferurile rapide de bani sunt servicii care se adresează în special persoanelor fizice, prin intermediul cărora se efectuează transferuri rapide de fonduri între agenții sistemului.
Din ansamblul tehnicilor informatice, electronice și telematice care permit transferul de fonduri fără suport hârtie și care presupun stabilirea unei relații tripărțite (operatori- centrul de coordonare al sistemului-clienti), se detașează sistemele de transferuri electronice Western Union, Money Transfer, Money Gram si Travelex.
Western Union este lider mondial în serviciile de transfer de bani și una dintre cele mai vechi și mai cunoscute mărci. Timp de peste 150 de ani, milioane de oameni au avut incredere în Western Union pentru a trimite și a primi bani în scopul susținerii celor de acasă, salvării turiștilor aflați în ananghie și ajutării altora aflați în nevoie urgentă de bani.
Fiecare transfer de bani este protejat de un sistem global de securitate de ultimă tehnologie și poate fi identificat printr-un Număr de Control al Transferului de Bani (MTCN) unic. În cele mai multe cazuri banii sunt disponibili în numai cateva minute de la trimitere în funcție de orele de operare ale agentului din țara de destinație, restricțiile aplicabile și serviciul solicitat. Western Union utilizează o tehnologie electronic și o rețea mondială de computer pentru plata rapidă a banilor în peste 195 de țări și teritorii.
Peste 225.000 de locații în toată lumea fac din Wwestern Union cel mai răspândit serviciu de transfer de bani.
Western Union face posibil transferul de bani între personae fizice prin serviciile “Will Call”:
trimiteri de bani disponibile în Euro și USD;
plata către client disponibilă în Euro, USD și RON.
Operațiunile dispuse prin Westen Union (W.U.) sunt comisionabile. Comisionul se plăteșe de către expeditor. Grila de comisioane se aplică pe tranșe de sume (comisioanele standard stabilite de W.U. si aplicabile unitar de către toți prestatorii serviciului din România).
Efectuarea tabsferului are loc cu respectarea regulamentului valutar în vigoare.
Suma maximă per persoană ce poate fi transferată intr-o zi este de 5.000 USD, din România către alte țări și de 100.000 USD din alte țări către România.
Transferul de fonduri prin W.U. presupune parcurgerea următoarelor etape:
Expeditorul:
-depune bani la agentul W.U., completează un formular și primește o chitanță cu un număr de control;
-anunță destinatarul asupra transferului inițiat, comunicându-i și numărul de control;
Destinatarul:
-se prezintă la cel mai apropiat agent W.U., prezintă un document de identificare (este util să cunoască numărul de control și este necesar să știe cu exactitate numele expeditorului, orașul și țara precum și suma aproximativă cu o marjă de eroare de ± 10% ) și primește întreaga sumă.
Totodată Western Union facilitează transferuri rapide de bani între o persoană fizică și o persoană juridică:
serviciul Quick Pay – personae fizice ce pot trimite bani către personae juridice definite ca destinatari și agreate de Western Union;
serviciul Quick Cash – companii agreate de W.U. ce pot utiliza serviciul pentru plăți către personae fizice oriunde în lume. În cazul primirilor de sume de la personae juridice sau fizice (prin serviciul Quick Cash, respective Will Call), clientul va completa, la cea mai apropiată unitate bancară din România un formular “pentru primit bani” la care va menționa numele expeditorului, țara de origine și suma aproximativă transferată. Pe baza actului de identitate transferat, destinataul poate intra astfel în posesia sumei transmise.
În România, seviciul de transfer de bani Western Union este disponibil în peste 3.600 de locații ale agenților prin: Angelo Costa Ro Group, Banca Românească, Banca Transilvania, Bancpost, BRD – Groupe Société Générale, Poșta Română, Raiffaisen Bank, Volskbank România, Piraeus Bank, Leumi Bank România.
MoneyGram oferă servicii de transferuri internaționale rapide de bani colaborând cu parteneri de peste 170 de țări și cu mai mult de 114.000 de agenții din întreaga lume pentru a oferi un mod sigur rapid și convenabil de a trimte și primi bani oriunde în lume. Acest serviciu reprezintă același lucru o modalitate rapidă, sigură, ușoară de încredere și la îndemană pentru a trimite și a primi bani în numai câteva minute din lumea intreagă. Prin MoneyGram banii sunt transferați imediat, ajungând la destinație în circa 10 minute. De asemenea, serviciul MoneyGram oferă posibilitatea de a trimite cu fiecare transfer un mesaj de 10 cuvinte absolut gratuit. Pentru a transfera banii, persoana în cauză are nevoie doar de actul de identitate și de completarea unui simplu formular. Suma care se dorește a fi trimsă plus comisionul aferent vor fi înmânate agentului MoneyGram. Urmează primirea unui număr de referință ce trebuie comunicat personal persoanei la cre trebuie să ajungă banii. Pentru a-i primi, destinatarul trebuie să meargă la orice agent MoneyGram cu un act de identitate. Spre deosebire de Western Union, prin MoneyGram se pot transfera doar Euro.
În limita unor plafoane prestabilite, eliberarea numerarului transmis pe această cale se poate face și pe baza unei întrebări test și a răspunsului pe care ordonatorul le înscrie pe formularul de transfer, operatorul preluându-le în câmpurile definite de sistem. Cheia de bază căreia se poate elibera suma o constituie concordanța dintre răspunsul dat de beneficiarul sumei la întrebarea repectivă și răspunsul formulat de către ordonator care apare pe ecran alături de întrebare.
Pentru realizarea transferurilor sistemul impune restricții de sume,astfel:
suma maximă pentru tranzacție (cca 6.850 EUR);
suma maximă pe zi de 18.000 EUR.
Agenții MoneyGram au alocat un număr de identificare și un PIN, prin intermediul cărora sunt indentificați de Centrul de Autorizări Vocale din Denver. Agenții MoneyGram pot fi atât instituții de credit cât și agențiile de turism, unitățile comerciale, casele de schimb valutar etc.
Tranzacțiile MoneyGram se realizează astfel:
Ordonatorul se adresează unui agent MoneyGram solicitând transferul unei sume de bani către un beneficiar aflat într-o anumită localitate din țară respectivă sau din altă țară. În acest sens, ordonatorul completează un formular tip, conținând destinația sumei, datele sale de identificare și comisionul aferent în moneda națională sau în Euro;
Agentul MoneyGram încasează suma de la ordonator;
Operatorul introduce în sistem elementele transferului înscrise de ordonator în formularul completat;
Operatorul comunică clientului referința numerică, codul generat automat de calculator sau primit de la Centrul Operațional MoneyGram;
Ordonatorul comunică beneficiarului codul transferului;
Beneficiarul sumei se adresează unui agent MoneyGram din zona unde se află, completează un formular tip pentru ridicarea banilor, înscriind pe acesta referința operațiunii, datele sale de identificare și numele ordonatorului;
Operatorul agentului MoneyGram plătitor, accesează sistemul pe baza referinței, identifică operațiunea și compară datele ce apar pe ecranul calculatorului cu elementele din formular. În situația în care nu există deosebiri în informațiile primite prin sistem și cele furnizate de beneficiar prin formular, procesează operațiunea așteptând codul de plată;
Operatorul primește codul de autorizare de la Centrul Operațional MoneyGram;
Agentul plătitor efectuează plata către beneficiar fie în moneda locală, fie în Euro.
Acest serviciu este disponibil în România prin: HVB ȚIRIAC BANK, BCR, LIBRA BANK, OTP și PROCREDIT.
Travelex – transfer rapid Coinstar Mmoney Transfer (CMT) – modalitatea acestui tip de transfe fiind de asemenea foarte simplă și nu necesită deschiderea unui cont bancar, oferind o deservire rapidă și fără riscuri. Aceasă modalitate de transfer rapid de bani este accesibilă doar prin intermediul rețelei BCR ERSTE BANK.
Caracteristici de baza ale sistemului Travelex sunt:
Serviciile „Coinstar/(Travelex) Money Transfer” sunt orestate în peste 10.000 de oficii în 80 de țări ale lumii;
Valuta transferului – EUR și USD;
Durata transferului – de la câteva minute;
Pentru trimiterea banilorm clienții vor completa doar formularul-blanchetă;
Pentru primirea transferului este necesar de a prezenta buletinul de identitate și comunica cifra de control;
Mărimea comisionului este invers proporțională mărimii sumei transferate.
Comisionul de transfer este achitat în întregime de către ordonator și diferă în dependență de țară.
CAPITOLUL III
ZONA UNICĂ DE PLĂȚI ÎN EURO – SEPA – O PIAȚĂ INTEGRATĂ DE PLĂȚI DE MICĂ VALOARE
3.1. CREAREA SEPA ȘI IMPACTUL SISTEMULUI ASUPRA FACTORILOR IMPLICAȚI
De la instituirea Comunității Economice Europene în anul 1958, evoluția către o piață financiară europeană cu un grad sporit de integrare a fost marcată de o serie de evenimente, cel mai vizibil dintre acestea fiind, fără îndoială, lansarea monedei Euro în anul 1999 și în special punerea în circulație a monedei unice în țările din zona Euro în anul 2002.
Mai puțin vizibilă, dar se asemenea de mare importanță, a fost lansarea sistemului de plăți de mare valoare a băncilor centrale, cunoscut sub denumirea de TARGET, la data de 1 ianuarie 1999. TARGET este coloana vertebrală a sistemului financiar în Euro și instrumentul de implementare a politicii monetare unice a Euro sistemului.
Proiectul SEPA reprezintă următorul pas important către realizarea unei integrări europene mai puternice. SEPA va permite clienților efectuarea de plăți în Euro fără numerar către orice beneficiar situat oriunde în zona Euro, prin utilizarea unui singur cont bancar si a unui singur set de instrumente de plată. Astfel, toate plățile de mica valoare în Euro vor deveni “locale” și nu va mai exista nici o deosebire între plățile naționale și cele transfrontaliere din cadrul zonei Euro.
În anul 2002, sectorul bancar a inițiat acest proiect ambițios prin crearea Consiliului European al Plăților (European Payments Council – EPC). EPC definește noile reguli și proceduri referitoare la plățile în Euro. Prin aceasta au fost angrenați nu numai factorii implicați din zona Euro, si și cei din alte țări ale Uniunii Europene (UE), Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Astfel, comunitățile din afara zonei Euro vor avea posibilitatea de a participa la sistemele de plăți în Euro și vor putea adopta standardele și practicile SEPA, contribuind prin aceasta la crearea unei piețe unice pentru serviciile de plăți.
3.1.1. Proiectul SEPA (Single Euro Payments Area)
După crearea pieței europene unice și introducerea Euro, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au lansat ideea transformării diversității de instrumente de plată în Euro într-o zonă integrată de plăți – Single Euro Payments Area (SEPA), o piață a plăților domestice în zona Euro. Așa cum se menționează în Green Paper 2005-2010, Comisia Europeană are ca obiectiv crearea unei piețe financiare integrate, deschise și eficiente în Uniunea Europeană și eliminarea barierelor semnificative din punct de vedere economic.
Proiectul SEPA este un proiect de armonizare și restructurare majora, cu impact asupra piețelor de plăti naționale, care vor implementa noi reguli comune de procesare și standarde tehnice. Toate plățile electronice vor fi afectate, iar instrumentele de plată vor migra către procese și formate interoperabile. SEPA va avea efect asupra oricărui participant in lanțul european al plaților.
Scopul înființării SEPA este acela de a crea o economie europeană mai transparentă și mai competitivă. SEPA va fi o zona Euro în care nu vor mai exista diferențe curente între plățile naționale și internaționale. Astfel clienții vor fi capabili să efectueze și să primească plăti in Euro, în interiorul spațiului european, la fel de sigur și eficient ca în contextul național, folosind un cont unic si un set de instrumente standardizate pan-europene. Proiectul SEPA nu se adresează doar statelor din zona Euro, ci și altor state din Uniunea Europeana, precum și unor state din afara ei (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția), implicând interacțiunea dintre industria bancară europeană, administratorii sistemelor de plăți și sectorul comercial din zona Euro.
Proiectul SEPA își propune crearea unui set de instrumente standardizate, pentru operațiuni de transfer de fonduri, debitare directa, plăți cu card-uri, alte instrumente prin care un client sa poată face plăți din contul propriu către orice alta destinație din zona Euro, la un nivel al calității serviciilor si prețului ca în cazul plaților naționale.
Participanții la implementarea SEPA sunt instituțiile de credit, băncile centrale naționale, asociațiile de plăți și autoritățile publice din fiecare tara a zonei Euro. Rolul principal în derularea și implementarea proiectului SEPA la nivel național revine băncilor comerciale și asociațiilor bancare din statele membre.
Principalul organism de decizie si coordonare a acțiunilor legate de implementarea SEPA este European Payments Council (EPC), care reunește industria europeană de plăți. EPC va avea rolul de a conduce și de a întreține cadrul de lucru, de a dezolta în continuare reguli de afaceri și standarde, de a comunica cu toate plățile implicate, de a susține și monitoriza progresul proiectului.
SEPA este noua zonă unică de plăti in Euro, care permite cetățenilor să efectueze plăți pretutindeni în zona Euro cu un nivel de rapiditate, siguranța și ușurința comparabil cu cel al plaților naționale. în cadrul SEPA, toate plățile în Euro sunt considerate naționale și sunt realizate cu ajutorul unui set de instrumente de plată. Astfel, SEPA constituie o succesiune firească a introducerii Euro si un alt pas major in valorificarea întregului potențial al pieței unice pentru Europa. Totodată, plățile SEPA pot fi utilizare pentru efectuarea plaților in euro in tarile UE neparticipante la zona Euro, precum și în diverse state învecinate (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
Obiectivul SEPA este realizarea de progrese la nivelul integrării europene prin crearea unei piețe inovatoare și competitive de plăți de mică valoare în zona Euro care poate aduce cu sine servicii de o calitate superioară, produse mai eficiente și alternative mai puțin costisitoare în ceea ce privește efectuarea plaților.
SEPA cuprinde:
moneda unică;
un singur set de instrumente de plată în Euro – transfer credit, debitare directă și plăți prin card;
infrastructuri de procesare eficiente pentru plățile in Euro;
standarde tehnice comune;
practici comune;
un cadru legal armonizat;
dezvoltarea continuă de noi servicii oferite consumatorului.
Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană (CE) salută lansarea oficială a SEPA și apreciază pregătirile laborioase întreprinse de băncile europene sub egida Consiliului European al Plaților, in vederea creerii SEPA. Așadar, ziua de astăzi reprezintă un punct de referința in cadrul procesului de migrare la SEPA, odată cu lansarea oficială a instrumentului de plată SEPA pentru operațiunile de transfer credit. Din motive juridice și tehnice, lansarea instrumentului de plată SEPA pentru operațiunile de debitare directă va avea loc ulterior, dar nu mai târziu de 1 noiembrie 2009. In privința plaților efectuare prin card, Cadrul SEPA pentru plățile prin card a intrat in vigoare de la data de 1 ianuarie 2008. SEPA va avea o contribuție semnificativă la îndeplinirea agendei de la Lisabona, prin îmbunătățirea eficienței piețelor de profil din UE și prin stimularea inovației, sporind implicit competitivitatea economiei europene. In sectorul public, SEPA ar putea fi utilizat ca o platformă pentru impulsionarea serviciilor administrative on-line, contribuind astfel la furnizarea eficace a serviciilor publice.
Potrivit a două studii elaborate de BCE („The economic impact of the Single Euro Payments Area” – Impactul economic al zonei unice de plăți in Euro, ECB Ocassional Paper nr.71, august 2007) și CE (Cf. comunicatul de presa COM IP privind rezultatele studiului realizat de Capgemini), SEPA va crea beneficii enorme. În special, studiul întocmit de CE indica faptul ca, numai pe pitele de plăți, eventualele beneficii ale SEPA ar putea depăși 123 miliarde EUR în următorii șase ani și alte 238 miliarde EUR dacă SEPA ar putea fi utilizată ca o platformă pentru facturarea electronică.
De asemenea cele două studii prezinta procesul de migrare SEPA drept o provocare, îndeosebi pentru bănci. Potrivit studiului realizat de BCE, există posibilitatea ca băncile să își reducă substanțial costurile, dar acestea se vor confrunta cu o concurență sporită. În același timp, SEPA va oferi băncilor oportunitatea unor servicii de piața noi, cu valoare adăugată, aferente lanțului de plăți.
În consecință, BCE și CE fac un apel în atenția sectorului bancar de a menține dinamica procesului de implementare a SEPA în vederea unei migrări rapide a utilizatorilor, în cadrul unui proces determinat de piața, la noile instrumente de plată SEPA și a limitării costurilor derivate din plățile duble (de exemplu, instrumentele naționale de plată existente plus noile standarde SEPA) la niveluri minime. Aceasta implică, totodată, lansarea rapidă a noului instrument de plată SEPA pentru operațiunile de debitare directă și adoptarea in totalitate a Cadrului SEPA pentru plățile prin card de către factorii implicați.
În calitate de mari utilizatori ai instrumentelor de plată, firmele și administrațiile publice vor beneficia considerabil de pe urma eficienței oferite de SEPA. Astfel acești utilizatori ar trebui să joace un rol important în implementarea cu succes a SEPA, prin adoptarea timpurie a instrumentelor SEPA în cadrul unui proces determinat de piață, evitând deteriorarea caracteristicilor în materie de prețuri și operativitate, în raport cu instrumentele de plată naționale existente. Astfel, 15 bănci din România (ABN Amro Bank, Alpfa Bank, Bancpost, BCR, Eximbank, Banca Românească, Banca Transilvania, Citybank, Egnatia Bank, Emporiki Bank, MKB Romexterra Bank, OTP Bank, Raiffaisen Bank, Unicredit Țiriac Bank) au semnat deja contractul de aderare la SEPA, prin care își iau angajamentul că vor respecta standardele SEPA în privința operațiunilor de credit transfer în Euro. În acest moment, numărul total al băncilor care au aderat la Schema SCT (SEPA Credit Transfer), este de 4.116.
3.1.2. Țări componente SEPA
SEPA include 31 de țări, astfel: toate țările Uniunii Europene (13 țări Euro, 14 țări non-Euro), precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția (tabel 3).
Tabel 3. Țări componente SEPA
(Sursa: R.Turcilă, 2008)
Legendă: –- țări EURO și membre EU;
–- țări non-EURO și membre UE;
–- țări non-membre EU.
Durata de decontare a transferurilor în Euro este în prezent de 3 zile lucrătoare dar în viitor această perioadă se va reduce la o singură zi.
Durata de decontare a transferurilor în Euro este în prezent de 3 zile lucrătoare dar în viitor această perioadă se va reduce la o singură zi. Băncile din România vor deconta transferurile în Euro fie prin intermediul băncilor mamă, fie prin bănci corespondente sau alte instituții care joacă rolul de CSM (Clearing and Settlement Mechanism).
Lista instituțiilor prin care Băncile din România pot deconta transferurile în Euro se prezintă, în acest moment după cum urmează: Deutsche Bundesbank – Germania, EBA Clearing, Equens – Germania/Olanda, Eurogiro – Danemarca, Iberpay – Spania, Interbanking Systems (DIAS) – Grecia, KIR S.A. – Polonia, SECETI-ICCREA – Italia, SIA-SSB – Italia, SIBS – Portugalia, STET – Franța, Swiss Interbank Clearing – Elveția, VocaLink – Marea Britanie.
3.1.3. Colaborarea structurilor în SEPA
SEPA necesită colaborarea urmatoarelor structuri:
sectorul bancar european, care este responsabil pentru restructurarea sistemelor de plăți din zona Euro. Pe termen scurt, acest proces va genera costuri substanțiale; cu toate acestea, pe termen mediu și lung, sectorul bancar european va beneficia de reduceri de costuri aferente plăților din zona Euro și de asemenea, de noi surse potențiale de venituri. În vederea coordonării acestor eforturi, sectorul bancar a înființat un organism de auto-reglementare pentru administrarea proiectului SEPA. Acest organism, numit Consiliul European al Plăților (European Payments Council – EPC), este constituit din 65 de bănci europene, inclusiv cele tri asociații europene ale sectorului de creditare și Asociația bancară din zona Euro (Euro Banking Association – EBA). Membrii din UE, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția sunt reprezentați în EPC ale cărui activități vizează toate plățile în Euro din aceste țări.
sectorul sistemelor europene de compensare și decontare, al cărui obiectiv îl constituie accesibilitatea oricărui beneficiar din zona Euro care utilizează instrumentele SEPA. În acest proiect participă în mod activ diversi furnizori de infrastructuri, ca de exemplu procesatorii de carduri, Asociația Europeană a Caselor de Compensare Automată (EACHA) și EBA, EACHA elaborează în prezent un set de proceduri care vor asigura interoperabilitatea dintre infrastructuri (casele de compensare automată – ACH), iar EBA a dezvoltat sistemul STEP2, prima casă de compensare automată paneuropeana (PEACH) pentru compensarea plăților naționale și transfrontaliere de mică valoare ăn Euro.
companiile din zona Euro (agenți economici, comercianți, ăntreprinderi mici și mijlocii) implicate în elaborarea unor standarde ce au ca scop reducerea intervenției manuale în procesarea plăților incepând cu prezentarea facturilor și până la serviciile de reconciliere. Acestea se concentrează pe creanrea unor procese automatizate (procesare automată de la un capăt la altul – e2e STP), care vor conduce la reducerea costurilor de inițiere și primire a plăților. Trezorieii corporativi sunt reuniți în Asociații Europene ale Trezorierilor Corporativi (EACT).
administrațiile publice și consumatorii vor fi utilizatorii noilor instrumente de plată SEPA. Autoritățile guvernamentale și administrațiile publice efectuează un volum substanțial de plăți naționale și transfrontaliere, aferente pensiilor, asigurărilor sociale și altor indemnizații, sau legate de taxe și impozite. Prin urmare, este necesar un angajament ferm din partea administrațiilor publice. În luna octombrie 2006, Consiliul de miniștri pe probleme economice și financiare al UE (Consiliul ECOFIN) și-a exprimat sprijinul puternic pentru crearea SEPA.
În proiectul SEPA sunt implicate următoarele autorități publice:
Eurosistemul (BCE și BCN din zona Euro), care și-a evidențiat așteptările cu privire la acest proiect în mai multe publicații și urmărește îndeaproape evoluția și progresele înregistrate în implementarea SEPA;
Comisia Europeană, care a elaborat o strategie destinată eliminării barierelor din piața internă și simplificării regulilor acesteia, cum ar fi inițiativa referitoare la Directiva Serviciilor de Plăți (PSD).
Pe măsură ce proiectul avansează se așteaptă ca autoritățile naționale să se implice tot mai mult în pregătirile de implementare a schemelor de plăți SEPA.
În prezent, economia zonei Euro nu poate exploata la maximim toate avantajele Uniunii Monetare. Clienții se confruntă cu dificultăți atunci când inițiază plăți de mică valoare in Euro către alte țări din zona Euro, întru-cât în mod frecvent perioada de timp pentru procesarea acestora este mai lungă. Câtă vreme va mai dura această stare de fapt, nu se poate afirma că moneda Euro a fost implementată pe deplin.
3.2. INIȚIATIVELE SECTORULUI BANCAR
În procesul de implementare a SEPA, sectorul bancar se ca concentra cu prioritate pe dezvoltarea instrumentelor de plată SEPA. În vederea facilitării procesului de implementare a acestor instrumente, s-a ținut seama de trei aspecte principale. În primul rând, sectorul bancar a creat noi scheme de plată pentru opetațiunile de transfer credit și debitare directă, elaborând de asemenea un cadru comun pentru plățile prin card. În al doilea rând, au fost luate în considerare și alte servicii opționale care ar putea îmbunătăți procesarea plăților. În al treilea rând, au fost identificate principiile care stau la baza infrastructurilor de procesare și aspectele referitoare la standardizare.
Noile instrumente de plată oferite de sectorul bancar clienților se vor baza pe un nou set de reguli, practici și standarde pentru plățile în Euro.
EPC a definitivat setul de reguli cu privire la două scheme de plată și cadrul în care băncile pot să creeze produse SEPA:
Transfer credit SEPA;
Debitare directă SEPA;
Plăți prin carduri SEPA.
În ceea ce privesc operațiunile de transfer credit și debitare directă, s-a optat pentru o strategie de „înlocuire” cu noile scheme comune stabilite pentru plățile în uro, pentru ficare caz în parte. Aceste reguli sunt prezentate într-un set de reguli cuprinzând regulile, practicile li standardele aplicabile acestor plăți în Euro. În schimb, în privința plăților prin carduri s-a optat pentru o srategie de „adaptare”, pentru ca schemele actuale și operatorii acestora să aibă posibilitatea de a se adapta unui nou set de practici operaționale, precum și standardelor și proceselor tehnice aferente. EPC și-a definit politica în domeniu, care se referă la aspecte privind modalitatea în care schemele de carduri (precum și instituțiile emitente, acceptante și operatori de carduri) ar trebui să-și adapteze operațiunile curete în vederea respectării principiilor SEPA pentru plățile în Euro efectuate prin card. O caracteristică esențială a ambelor abordări o reprezintă delimitarea clară a acestor scheme (reguli, practici și standarde) de infrastructuri.
Instituțiile financiare răspund de calitatea poduselor SEPA lansate de acestea și au posibilitatea de a oferi clienților lor produse SEPA îmbunătățite cu condiția că acestea să respecte schemele definite în setul de reguli și în cadrele operaționale.
Pe baza schemelor SEPA instituțiile financiare au posibilitatea ca, separat sau în colaborare cu alte instituții, să elaboreze și să lanseze produse sau servicii îmbunătățite pentru clienții lor.
Îmbunătățirile aduse produselor includ:
decontarea mai accelerată a plăților;
mapararea codului BIC pe baza codului IBAN.
Serviciile cu valoare adăugată includ:
facturare electronică (e-invocing);
reconciliere electronică (e-reconciliation);
soluții de plată pentru Internet banking.
Un exemplu de îmbunătățire a unui produs este posibilitatea de decontare accelerată a operațiunilor de transfer credit (plăți cu prioritate), prin care comunitatea bancară ar permite clienților să deconteze operațiuni urgente de transfer credit în decursul aceleiași zile bancare. O altă îmbunătățire a unui produs va consta în posibilitatea oferită clienților de furnizare numai a codului IBAN, fără codul BIC, pentru efectuarea plăților. În acest caz, prestatorul de servicii va mapa codul BIC pornind de la codul IBAN.
Serviciile cu valoare adăugată sunt definite ca servicii anticipative, adeseori legate de instrumentele de plată SEPA. Teoretic, atât băncile, cât și instituțiile nebancare pot oferi aceste servicii. Eurosistemul a incurajat EPC și agenții economici – cum este cazul EATC – să colaboreze în vederea creării unor soluții și standarde minimale pentru serviciile cu valoare adăugată cu cea mai frecventă utilizare. A început astfel proiectul de facturare electronică(e-invocing), un serviciu oferit clienților înaintea efectuării plății, prin intermediul căruia facturile sunt transmise direct către aplicația de Iinternet banking a plătiorului și, după ce plătitoul acceptă factura, se creează instrucțiunea de plată automată care conține toate informațiile necesare cu privire la plătitor și beneficiar. Un alt serviciu este reconcilierea electronică(e-reconciliation), un serviciu oferit clienților după efectuarea plății – cu ajutorul acestui serviciu, facturile sunt reconciliate electronic cu plățile eferente, iar evidențele contabile ale beneficiarului sunt actualizate automat.
Asocierea dintre serviciile cu valoare adăugată și instrumentele de plată SEPA crează un potențial semnificativ de economisire pentru economie, prin eliminarea formularisticii pe suport hârtie și realizarea unui sistem e2e STP.
Fig. 7. Sistem e2e STP (End-to-end straight through processing)
(Sursa: Banca Central Europeană, 2006, pag.13)
Infrastructurile furnizează cadrul operațional pentru compensarea și decontarea plăților în Euro.
EPC a definit cadrul care stabilește regulile și procedurile de urmat pentru furnizorii de infrastructuri (de ex: clasele de compensate automată, procesatorii schemelor de carduri și alți procesatori care asigură prelucrarea, transferul și schimbul de informații referitoare la plțăi pentru instituțiile financiare). În mod tradițional, acești furnizatori de infrastructuri răspund de administrarea regulilor, a practicilor și a stadardelor referitoare la plățile efectuate pe teritorul unei țări și de regulă, oferă servicii de procesare instituțiilor financiare. În noul context al SEPA, regulile și standardele sunt definite prin schemele SEPA, care, în general, sunt separate de infrastructurile de procesare. Această separare va oferi furnizorilor de infrastructuri posibilitatea de a intra în competiție și de a-și oferi serviciile de prcesare oricărei bănci sau oricărui furnizor de scheme de carduri.
Prima casă de compensare automată paneuropeană (STEP 2) este administrtă de EBA Clearing. EACHA este în curs de elaborare a unui cadru care va facilita interoperabilitatea între diversele infrastructuri europene. Astfel, cadrul va crea premisele pentru ca toate operațiunile de transfer credit și debitare directă SEPA să fie transmise și primite de orice client din Europa.
Cronologie
EPC a stabilit cronologia aferentă proiectului SEPA, care cuprinde 3 etape: etapa de elaborare, etapa de implementare și etapa de migrare.
Tabel 4. Etapele proiectului SEPA
(Sursa Banca Central Europeană, 2006, pag.14)
Prima etapă, cea de elaborare, a început în anul 2004. Această etapă presupune elaborarea noilor scheme de operațiuni de transfer credit și debitare directă, a cadrului aferent operațiunilor cu carduri, precum și acelui aferent infrastructurilor de compensare și decontare. De asemenea, au fost elaborate standardele necesare și specificațiile referitoare la cerințele de securitate.
A doua etapă,respectiv etapa de implementare, a început la mijlocul anului 2006 și a continuat până la sfârșitul anului 2007. Această etapă a proiectului se axează pe pregătirile destinate implementării noilor instrumente, standarde și infrastructuri SEPA. Etapa respectivă cuprinde și perioadele de testare. Organismele însărcinare cu migrarea, respectiv implementarea la nivel național, care au fost înființate în fiecare țară din zona Euro, vor sprijini acest proces prin monitorizarea pregătirilor efectuate de factorii implicati în vederea implementării SEPA. Factorii implicați sunt deosebit de diferiți în componența acestora intrând bănci, operatori de infrastructuri, administrații publice, companii și alți utilizatori.
Etapa finală,este cea de migrare, în decursul căreia schemele de plăți naționale vor funcționa în paralel cu noile scheme SEPA. Clienții vor beneficia atât de „vechile” instrumente naționale, cât și de noile instrumente SEPA, iar infrastructurile de compensare și decontare vor putea procesa plățile utilizând ambele tipuri de instrumente.
Obiectivul vizat este acela de realizare a unei migrări treptate a pieței către SEPA, astfel încât, până la finalul anului 2010, aceasta să cuprindă masa critică a tranzacțiilor.
3.3. IMPACUL SEPA ASUPRA FACTORILOR IMPLICAȚI
Proiectul SEPA va avea un impact semnificativ asupra tuturor factorilor implicați, generând atât oportunități, cât și o serie de provocări. SEPA va conduce la o concurență mai aspră prin transformarea zonei Euro într-o piață integrată, în care furnizorii să își poată oferi serviciile întregii piețe a zonei Euro.
Alternativele diversificate de furnizori de servicii, consolidate cu economiile de scală, vor asigura clienților o gamă mai largă de soluții competitive de plată.
În plus, SEPA va oferi următoarele avantaje:
IMPACTUL SEPA ASUPRA CONSUMATORILOR
Instrumentele de plată SEPA vor fi disponibile la nivelul întregii zone Euro ceea ce va ușura viața consumatorilor în general.
Consumatorii vor avea nevoie de un singur cont bancar, din care vor putea iniția operațiuni de transfer credit și debitare directă în Euro oriunde în zona Euro în aceleași condiții ca și la nivel național. De exemplu, aceștia au posibilitatea să achite chiria copiilor aflați la studii în străinătate, să plătească pentru o casă de vacanță sau să achite serviciile prestate de companii europene cum ar fi cele de telefonie mobilă ale societăților de asigurări, ale furnizorilor, de utilități etc. Persoanele care locuiesc, muncesc sau se află la studii în afara țării de origine nu vor mai avea nevoie de un cont bancar în țara de origine și de un altul în străinătate.
Utilizarea cardurilor de plată va deveni mai eficientă întru-cât consumatorii vor avea posibilitatea să utilizeze același card pentru toate plățile în Euro.
Astfel, nevoia ca aceștia să poarte numerar asupra lor va fi diminuată.
Servicii inovatoare pot fi oferite consumatorilor indiferent de granițele de stat. Obiectivul pe termen lung al sectorului bancar îl constituie utilizarea instrumentelor de plată SEPA exclusiv în format electronic. În acel moment plățile vor putea fi asociate cu ușurință serviciilor cu valoare adăugată, respectiv acele servicii menite să simplifice procesul de plată – pentru consumatori și pentru agenții economici – atât înaintea, cât și după decontarea unei plăți. Aceste servicii includ facturarea electronică, inițierea unor plăți de pe telefonul mobil sau internet, achitatea biletelor electronice de avion, notificări de credit sau reconciliere electronică. Ca o consecință firească, consumatorii vor aloca mai puțin timp efectuării plăților.
IMPACTUL SEPA ASUPRA COMERCIANȚILOR
Cardurile de plată câștigă teren în cadrul preferințelor consumatorilor și tind să înlocuiască într-o măsură tot mai mare cecurile și plățile în numerar. Pentru a putea intra în posesia cardurilor de plată, comencianții trebuie să încheie un contract cu o bancă acceptantă, care procesează în numele acestora plățile efectuate cu cardul prin centralizarea infirmațiilor referitoare la plată și la deținătorul cardului, infirmații care sunt apoi transmise băncii emitente prin intermediul infrastructurii de compensare.
În această privință SEPA prezintă urmatoarele avantaje:
Băncile acceptante vor putea procesa toate plățile prin card care respectă cerințele SEPA chiar și la nivel transfrontalier. În contextul SEPA, comercianții vor avea posibilitatea să aleagă orice bancă acceptantă din zona Euro pentru procesarea plăților prin card, ceea ce va conduce la o concurență sporită și la o reducere a costurilor.
Terminalele POS din zona Euro vor deveni tot mai standardizate. Prin urmare, va exista o gamă mai diversificată de furnizori de terminale, iar comercianții vor putea accepta mai multe tipuri de carduri cu același terminal. Concurența sporită dintre schemele de carduri va conduce de asemenea, la diminuarea comisioanelor.
IMPACTUL SEPA ASUPRA COMPANIILOR
SEPA va contribui la simplificarea modului în care companiile îșî administrează plățile:
Companiile își vor putea derula toate tranzacțiile financiare în Euro prin intermediul unui singur cont bancar, utilizând instrumente de plată SEPA. Efectuarea plăților se va simpifica, întru-cât toate instrucțiunile de plată efectuate sau primite vor avea același format. Companiile care desfățoară activități la nivelul întregii zonei Euro, vor putea reduce, atât costurile cât și timpul alocat acestor operațiuni, prin administrarea lichidității și plăților din aceeași locație.
Serviciile cu valoare adăugată, precum facturarea electronică și reconcilierea electronică, vor ajuta companiile să își optimizeze și mai mult administrarea plăților. În prezent, aceste servicii sunt în mod frecvent oferite explusiv la nivel național, formatele diferite de plată îngreunând utilizarea transfrontalieră a acestora. Acest obstacol va fi mai ușor de depășit grație schemelor de plată standardizate SEPA.
IMPACTUL SEPA ASUPRA BĂNCILOR
Prin crearea unor noi instrumente de plată și a unor infrasructuri la nivelul întregii zonei Euro, SEPA prezintă o serie de beneficii pentru bănci, după cum urmează:
Băncile vor putea să își extindă activitatea și să intre în competiție deoarece orice bancă își va putea oferi mai ușor serviciile oricărei persoane fizice din zona Euro. Bbăncile își pot diversifica de asemenea paleta de activități oferind clienților anumite servicii cu valoare adăugată pe lânga produsele SEPA.
Totodată, SEPA va avea drept rezultat o integrare europană mai rapidă și o eficiență sporită a pieței. Prin uniformizarea condițiilor de efectuare a plăților, SEPA va oferi un set unic de reguli, acces liber și în condiții de tratament egal, accesibilitate, transparență și interoperabilitate care vor încuraja concurența, permițând băncilor să negocieze condiții mai favorabile cu furnizorii de servicii.
Regulamentul nr.2560/2001, care instituie principiul uniformității comisioanelor aferente unei plăți transfrontaliere și unie plăți naționale comparabile din cadrul UE, a generat un dezechilibru între comisioanele bancare și costurile aferente tranzacțiilor transfrontaliere. Dezechilibrul nu poate fi corectat decât prin reorganizarea modului de procesare a plăților transfrontaliere – din punctul de vedere al procesării, compensării și decontării – pentru a deveni la fel de eficienți și necostisitori ca și procesarea plăților naționale, acesta fiind principalul obiectiv al SEPA.
Regulamentul nr.2560/2001 a fost elaborat pentru a uniformiza comisioanele aferente plăților naționale și transfrontaliere comparabile. Începând cu 1 iulie 2002, acest Regulament s-a aplicat plăților prin card și retragerilor de la bancomate, iar de la 1 iulie 2003 aplicarea acestuia a vizat și operațiunile de transfer credit în valoare de maximum 12.500Euro. De la 1 ianuarie 2006, în domeniul de aplicare al acestui Regulament au intrat și transferurile în Euro în valoare de maximum 50.000 Euro efectuate între două conturi în Euro din cadrul UE.
IMPACTUL SEPA ASUPRA FURNIZORILOR DE INFRASTRUCTURI
Separarea administrării schemelor de plăți de furnizorii de infrastructuri va conduce la o concurență sporită în rândul acestora (cum ar fi sistemele ACH și procesatorii de carduri).
Furnizorii de infrastructuri nu vor mai fi constrânși de granițele de stat, ci vor avea posibilitatea să își ofere serviciile în sprijinul instrumentelor SEPA în întreaga zonă Euro.
Interoperabilitatea sau interconectarea diverșilor furnizori de infrastructuri va deveni posibilă grație unui set comun de standarde tehnice.
Procesatorii de carduri vor putea deservi diferite scheme de carduri și bănci acceptante la nivelul întregii zone Euro.
EFORTURILE DE MIGRARE PENTRU CLIENȚI
Pe ansamblu, se estimează că impactul adoptării SEPA asupra clienților va fi redus deși acest lucru va depinde în bună măsură de tipul serviciilor oferite de băncile acestora. Clienții s-ar putea confrunta cu anumite modificări în momentul înlocuirii instrumentelor naționale de plată cu instrumentele de plată SEPA. De exemplu, numărul de cont în format național ar putea fi înlocuit de codul IBAN și codul BIC, iar formatul tipizatelor utilizate la inițierea plăților ar putea fi diferit de cel al formularelor naționale actuale.
3.4.COMPONENTELE SEPA
Proiectul SEPA reprezintă un proces continuu, cu scopul de a unifica într-o singură piață internă toate piețele de plăți de mică valoare în Euro, actualmente fragmentate. EPC pune piatra de temelie care va sta la baza proiectului SEPA. Odată cimentată această piatră de temelie, următoarea etapă va fi dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată în vederea situării unei zone de plăți electronice fără suport hârtie, cu procesarea automată e2e STP a tuturor instrucțiunilor de plată conforme cu cerințele SEPA.
Instrumentele de plată SEPA
EPC a stabilit două noi scheme de plată, respectiv schemele de transfer credit și de debitare directă, precum și un cadru SEPA pentru plățile prin card. Instrumentele naționale actuale vor fi înlocuite treptat de instrumentele SEPA pe baza acestor cadre și scheme comune.
TRANSFER CREDIT SEPA
Schema SEPA de transfer credit (SCT) reprezintă o schemă bancară de plăți care definește un set comun de reguli și procese aplicabile operațiunilor de transfer credit exprimate în Euro. Schema definește un nivel de servicii comun și un interval de timp în care instituțiile financiare participante la această schemă trebuie cel puțin să preceseze operațiunile de transfer credit SEPA.
Caracteristici ale schemei SCT:
Accesibilitate la nivelul întregii zone SEPA – orice client poate fi accesat;
Suma integrală este creditată în contul beneficiarului;
Nu există limită la valoare plății;
Perioada maximă de decontare este de trei zile lucrătoare;
Schema este dinstinctă de infrastructura de procesare;
Codurile IBAN și BIC sunt utilizare ca elemente de identificare a contului;
Există un set cuprinzător de reguli aplicabile plăților respinse și returnate – perioada de decontae depinde de forma finală a PSD – Directiva Serviciilor de Plăți.
O operațiune de transfer credite este o operațiune de plată inițiată de către plătitor. În cazul unei operațiuni de transfer credit, o instrucțiune de plată este transmisă băncii plătitorului (băncii inițiatoare), iar aceasta transferă fondurile către banca beneficiarului (banca destinatară), eventual prin mai multi intermediari.
DEBITARE DIRECTĂ SEPA
Schema SEPA de debitare directă (SDD) este o schemă interbancară de plăți care definește un set comun de reguli și procese aplicabile operațiunilor de debitare directă exprimate în Euro. Schema definește un nivel de servicii comun și un interval de timp în care instituțiile financiare participante la această schemă trebuie sa fie în masură cel puțin să acționeze ca bănci debitoare. Noua schemă SDD consta din două modele diferite. În primul model, mandatul este dat direct de către debitor creditorului, iar în cel de-al doilea debiorul își mandatează direct banca.
Caracteristici ale schemei SDD:
Accesibilitate deplină la nivelul întregii zone SEPA – operațiunile de debitare directă se por adresa oricărui destinatar;
Include plățile în Euro, atât cele periodice, cât și cele ocazionale;
Perioada maximă de decontare este de cinci zile lucrătoare pentru prima plată și două zile lucrătoare pentru plățile periodice;
Schema este distinctă de infrastructura de procesare;
Codurile IBAN și BIC sunt utilizate ca elemente de identificare a contului;
Există un set cuprinzător de reguli aplicabile plăților respinse și returnate.
O operațiune de debitare directă este un transfer inițiat de beneficiar (banca destinatară) prin intermediul băncii sale după încheierea unui acord în acest sens între beneficiar și plătitor (banca inițiatoare). Operațiunile de debitare directă sunt utilizare frecvent în cazul plăților periodice (cum ar fi facturile de utilități publice), în condițiile unui acord prealabil cu plătitorul. Operațiunile de debitare directă sunt utilizare și în cazul plăților ocazionale, când plătitorul autorizează o plată individuală.
PLĂȚILE PRIN CARD ÎN CADRUL SEPA
Plățile prin card ăn cadrul SEPA se vor efectua conform unui set de principii stricte la caretrebuie să se adapteze atât băncile emitente, cele acceptante, schemele de carduri, cât și procesatorii. Principiile respective au fost elaborate de EPC și constituie cadrul SEPA pentru plățile prin card (SCF).
Caracteristicile plăților prin card în cadrul SEPA:
Deținătorii de carduri pot plăti cu un card unic pe întreg cuprinsul zonei Euro (singurele limitări aplicabile fiind legate de acceptara diverselor mărci de către comercianți);
Deținătorii de carduri și comercianții vor avea posibilitaea să efectueze și respectiv sa încaseze plăți prin card în mod constant și uniform la nivelul întregii zone Euro;
Procesatorii de carduri de plată vor putea să concureze și să își ofere serviciile pe întreg cuprinsul zonei Euro, conducând astfel la o piață de profil mai competitivă, eficientă și mai puțin costisitoare.
Dintre numeroasele tipuri de carduri de plată aflate la dispoziția deținătorilor, se disting două categorii principale:
Cardurile de debit, care permit deținătorului sa înscrie direct și individual într-un anumit cont contravaloarea achizițiilor;
Cardurile de credit, prin care deținătorul poate efectua achiziții în limita unui plafon de credit prestabilit. Debitul pe care deținătorul îl înregistreză poate fi decontat integral sau parțial, la sfarșitul unei perioade specificate, situație în care soldul permanent este considerat ca un credit extins, pentru care se percepe dobânda deținătorului.
NUMERALUL ÎN SEPA
Funcționarea fără perturbări a sistemelor de plăți necesită un mix de instrumente, printre care și numeralul.
În vederea creerii așa-numitei zonei europene unice de numerar (SEPA) pentru procesatorii de numerar, BCE a convenit asupra unor măsuri menite să contribuie la un mediu concurențial deschis în privința serviciilor de procesare a numerarului în cadrul Eurosistemului. Aceste măsuri au impact asupra sectorului bancar, care reprezintă principala contrapartidă a Eurosistemului în domeniul serviciilor de numerar și totodată intermediarul acestuia în furnizarea de numerar către populație. Pe termen mediu, se vor implementa în continuare măsurile necesare pentru asigurarea unei convergențe sporie a serviciilor de numerar ale băncilor centrale naționale.
BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emisiunile de bancnote în zona Euro. Băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului pun bancnotele Euro în circulație prin intermediul sectorului bancar. Bancomatele reprezintă principalul canal de distribuție către populație.
3.5. INFRASTRUCTURILE SEPA
Cadrul SEPA pentru infrastructurile de compensare și decontare definește principiile pe baza cărora furnzorii de infrastructuri vor sprijini operațiunile de transfer credit și debitare directă SEPA. Acest cadrul separă rolurile și responsabilitățile schemelor (de ex: regulile aplicabile diverselor instrumente de plată) și pe cele ale infrastructurilor (de ex: furnizorii care oferă servicii de procesare instituțiilor financiare). Cadrul cuprinde, de asemenea, o clasificare a tipurilor diferite de infrastructuri, de la PEACH și acorduri intragrup până la acorduri bilaterale.
3.5.1. Crarcteristici ale infrastructurilor de compensare și decontare SEPA
Obiectivul îl constituie crearea unei infrastructuri în care toate plățile Euro să poată fi efectuate, primite și decontate în mod direct sau indirect.
Toate infrastructurile trebuie să fie în măsură sa proceseze instrumentele de plată SEPA până la finalul anului 2010.
Un obiectiv complementar îl reprezintă asigurarea transparenței depline în ceea ce privește serviciile și prețurile furnizorilor de infrastructură.
Prin urmare, cadrul SEPA de compensare și decontare va fi astfel proiectat încât să asigure:
Accesibilitatea tuturor băncilor din zona Euro;
O separare între schemă și infrastructură.
Ce sunt compensarea și decontarea ?
Compensarea este procesul de transmitere, reconciliere și confirmare a oridinelor de plată și stabilire a nei poziții finale în vederea decontării (pe baza unor tranzacții individuale sau a unor fișiere de tranzacții).
Decontarea reprezintă transferul de conturi între plătitor și beneficiar (precum și între banca plătitorului și cea a beneficiarului).
3.5.2. Standardizarea
EPC a adoptat o poziție comună în elaboarea standardelor pentru a permite procesarea automată (STP) a tuturor plăților exprimate în Euro. EPC a identificat cerințele operaționale care descriu informațiile care urmează a fi schimbate între intermediarii financiari. Aceste informații sunt disponibile în setul de reguli pentru opeațiunile de transfer credit și debitare directă SEPA. EPC a tradus cerințele de afaceri în elemente de date logice, care au fos pulicare în SEPA Data Model.
Organizația Internaționale de Standardizare (ISO) a transpus aceste date logice în standarde de mesaje UNIFI (Universal Financial Industry Message Standards) și anume strandarde de mesaje UNIFI (ISO 2002) XML. Aceste standarde vor sta la baza construirii mesajelor într-un limbaj standardizat. EPC a fosrmulat un set de instrucțiuni de implementare SEPA care stabilesc utilizarea standardelor de mesaje UNIFI.
EPC a hotărât ca standardele UNIFI să fie obligatorii pentru transmiterea mesajelor de la o bancă la alta și recomandate pentru mesajele transmise de către clientul băncii.
Ce sunt strandardele ?
Standardele reprezintă reguli care guvernează tehnologia, comportamentul și interacțiunile. Standardele tehnice sunt necesare pentru a permite interacțiunea și interoperabilitatea între sistemele IT și pentru a favoriza automatizarea proceselor de plăți.
3.5.3. Cadrul legal
Inițiativa legislativă referitoare la Directiva Serviciilor de Plăți (PSD) instituie cadrul juridic necesar pentru plățile SEPA, fiind de asemenea produselor de plăți naționale existente.
Propunerea cuprinde trei piloni principali:
DREPTUL DE A FURNIZA SERVICII DE PLĂȚI CĂTRE POPULAȚIE
Obiectivul Directivei este de a armoniza condțiile de acces pe piață pentru furnizorii de plăți nebancari. Astfel se vor crea condiții de egalitate, cu o concurență mai acerbă pe piețele interne, care vor reflecta cele mai recente evoluții în momentul intrîrii pe piață a unor noi furnizori de servicii.
CERINȚELE REFERITOARE LA TRASPARENȚĂ ȘI INFORMARE
Directiva va cuprinde o listă clară și concisă a cerințelor armonizate de informare pe care toți furnizorii de servicii de plăți trebuie să le respecte, indiferent dacă aceștia oferă produse de plăți SEPA sau produse de plăți existente la nivel național. În acest fel, va spori gradul de transparență în beneficiul clienților și se vor armoniza deplin regulile naționale care în prezent diferă substanțial.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE UTILIZATORILOR ȘI FURNIZORILOR DE PLĂȚI DE SERVICII DE PLĂȚI
Directiva va conține dispoziții clare și certe cu privire la drepturile și obligațiile de bază ale utilizatorilor și furnizorilor de servicii de plăți. De asemenea, se va institui cadrul legal necesar pentru SEPA care va armoniza diversele prevederi legislative naționale existente la momentul actual.
La data de 1 decembrie 2005, Comisia Europeană a prezentat o inițiatvă legislativă referitoare la o Directivă a Parlamentului și a Consiliului European privind serviciile de plăți pe piața internă. Această Directivă va asigura aplicarea aceluiași cadru juridic pentru toate plățile efectuate în Europa.
3.6. SEPA – O PROVOCARE MAJORĂ PENTRU INDUSTRIA PLĂȚILOR ELECTRONICE
Termenele limită pentru SEPA, respectiv 2008 și 2010, reprezintă o provocare majoră pentru industria plăților electronice, potrivit unui studiu care analizează atitudinile și opiniile bancherilor cu privire la SEPA, realizat de First Data International, unul dintre liderii mondiali în comerț electronic și servicii de plată.
Deși preferă în general auto-reglementarea, multe dintre principalele bănci europene așteaptă implicarea Comisiei Europene la nivel legislativ pentru a se asigura crearea SEPA până în 2010.
Comandat de First Data și derulat de PSE Consulting, acest studiu se concentrează în special asupra cardurilor de plată, explorând opiniile și punctele de vedere ale principalilor factori de decizie din 30 de mari bănci europene, din 15 țări.
Acest studiu aduce o contribuție importantă la dezbaterea privind SEPA în special datorită faptului că implică bancheri europeni care dețin poziții de decizie, care își exprimă părerile în mod individual. ”Este încurajator să vedem cum unele bănci încep acum să evolueze de la stadiul de discuție (…) la planificarea implementării și la eforturi de a exploata beneficiile SEPA. Oricum, reiese clar din raport că mai este mult de lucru pentru a asigura o transpunere fidelă a intențiilor inițiale ale Comisiei Europene în implementarea SEPA” , a afirmat Chris Skinner, director al Tower Group, companie lider în domeniul serviciilor de analiză și consultanță în domeniul serviciilor financiare.
Potrivit studiului, marea majoritatea a băncilor susțin principiul SEPA de auto-regularizare. 70% dintre bănci consideră că o combinație de auto-regularizare și forțe ale pieței ar fi suficientă pentru a impulsiona băncile să corespundă inițiativei SEPA. Totuși, deoarece există îngrijorări cu privire la faptul că industria ca întreg ar putea să nu țină pasul cu programul, 73% se așteaptă ca, în final, comisia europeană să asigure compatibilitatea prin legiferare. Iar unii consideră că un proces formal de certificare SEPA este necesar pentru a asigura un teren de joc echilibrat.
Ideea SEPA a fost dezbătută pe larg timp de patru ani, iar programul SEPA va evolua din stadiul de proiectare la implementare la sfârșitul acestui an. Cu toate acestea, doar 54% din profesioniștii cominității bancare intervievați înțtele cerințele SEPA la nivel de detaliu. Băncile doresc o comunicare îmbunătățită, deși nu există un consens asupra părții care ar trebui să fie responsabilă pentru acest lucru.
O cerință esențială a SEPA este ca toate programele de plăți prin card, atât naționale, cât li internaționale, să separe programul respectiv de infrastructura de procesare deschizând piața în fața unei competiții mai mari a procesatorilor.
Deși focusul inițiativei SEPA pentru carduri este zona monedei unice – Euro, multe dintre băncile europene recunosc că forțele pieței îi vor impulsiona pe cei din afara zonei să adopte și ei principiile esențiale ale SEPA. Este probabil ca SEPA să devină o inițiativă mai amplă, fără a se limita doar la zona Uniunii Europene.
3.7. SEPA ȘI EUROSISTEMUL
”Eurosistemul anticipează SEPA ca o piață integrată pentru serviciile de plăți, care face obiectul unei concurențe reale și la nivelul căreia nu există nici o diferență între plățile naționale și cele transfrontaliere în cadrul zonei Euro.” – Declarație comună a Comisiei Europene și a Băncii Centrale, mai 2006.
De ce este Eurosistemul implicat în crearea SEPA?
Interesul Eurosistemului față de priectul SEPA și față de integrarea financiară a sistemelor de plăți în general se bazează pe rolul său statutar, prevăzut în Tratatul de instituire a Comunității Europene, în vederea promvării funcționării fără perturbări a sistemelor de plăți și asigurării stabilității financiare.
ROLUL EUROSISTEMULUI
Eurosistemul susține înlăturarea tutror obstacolelor comerciale, juridice și tehnice dintre actualele piețe de plăți naționale, precum și:
Disponibilitaea deplină a schemelor de transfer credit și debitare sirectă SEPA pentru toți utilizatorii;
Eliminarea obstacolelor de ordin tehnic care împiedică acceptarea deplină și extinsă la nivel transfrontalier a cardurilor de plăți;
Stabilirea condițiilor care vor permite accesibilitatea pentru toți beneficiarii.
CREAREA CONDIȚIILOR PENTRU APARIȚIA SEPA
În vederea apariției SEPA, Eurosistemul va sprijini acest proiect acționând în calitate de catalizator pentru activitățile sectorului privat și:
Va oferi consultanță și va incuraja așteptările în scopul realizării unei piețe a plăților de mică valoare care să slujească cele mai bune interese ale UE;
Va conlucra cu sectorul public pentru a avea garanția că aceasta se va număra printre primii utilizatori a produselor de plăți SEPA în toate țările;
Va conlucra cu utilizatorii în general pentru a avea garanția ca așteptările acestora sunt luate în considerare de către EPC;
Va contribui la coordonarea eforturilor de comunicare:
-la nivel transfrontalier, împreună cu Comisia Europeană și EPC penru coordonarea activităților de comunicare ale acestora;
-la nivel național, împreună cu organismele de coordonare care au fost înființate în toate țările din zona Euro. Aceste organisme cuprind cu precădere reprezentanți ai autorităților naționale, ai asociațiilor bancare naționale și ai băncilor centrale naționale. Obiectivul acestora este garantarea implementării principiilor de bază ale SEPA și a faptului că sistemele bancare naționale dețin informații suficiente despre SEPA și sunt pregătite pentru apariția acesteia.
AȘTEPTĂRILE PE TERMEN LUNG ALE EUROSISTEMULUI
Dezvoltarea continuă a sectorului plăților naționale de mică valoare în Euro va stimula inovația, consolidarea și reorganizarea practicilor actuale. Pe termen lung, așteptările Eurosistemului vizează ca toate plățile din zona Euro să devină naționale și să atingă un nivel de siguranță și eficiență cel puțin asemănător celor mai performante de plăți naționale existente.
CALITATEA
SEPA va conduce la crearea unei zone de plăți în Euro în care toate plățile sunt supuse aceluiași tratament și care, în mod ideal, va depăși viteza și gradul de confort ale celor mai performante sisteme de plăți din prezent.
ROLUL FACTORILOR IMPLICAȚI
Toți factorii implicați vor fi informați și consultați în privința obigațiilor acestora referitoare la dezvoltarea SEPA. Deși pe termen scurt SEPA reprezintă o provocare pentru toți aceștia, pe termen lung va oferi posibilitatea de a beneficia atât de integrarea europeană, cât și de progresul tehnologic.
SIGURANȚA
Clienții vor resimți un grad mai mare de siguranță prin utilizarea instrumentelor de plată ale SEPA. În acest sens, gradu de siguranță va fi asigurat de un set minim de standarde de securitate pentru instrumentele de plată ale SEPA.
STANDARDIZAREA
Toate plățile din zona Euro vor beneficia de procesare automată de la un capăt la altul (end-to-end STP), care se bazează pe standarde deschise, altele decât cele consacrate.
OPȚIUNILE
Toți factorii implicați vor avea posibilitatea de alegere a instrumentelor de plată ale SEPA , caracterizate de transparență totală, aceștia nemaifiind constrânși de granițele de stat. Toți clienții care vor utiliza produsele de plată vor avea multiple posibilități de alegere între bănci, carduri de plată și opțiunea de mandatare a operațiunilor de debitare directă. În final, instituțiile financiare vor putea să opteze dintr-o gamă largă a furnizorilor de infrastructuri de sisteme de plăți și a procesatorilor de carduri.
CONCURENȚA
SEPA va aduce cu sine un grad sporit de concurență, datorită faptului că zona Euro va deveni o piață integrată în cadrul căreia furnizorii pot sa-și ofere servicii pe întreaga piață a zonei Euro.
CAPITOLUL IV
PLĂȚILE ȘI ÎNCASĂRILE VALUTARE.
STIUDIU DE CAZ – BANCA TRANSILVANIA
4.1. PREZENTARE BANCA TRANSILVANIA
Banca Transilvania este Banca oamenilor întreprinzători, este o companie cu suflet.
Fiecare produs are povestea lui, fiecare cale de a ajunge la clienți a porit de la o idee. Personalul băncii are energie și planuri mari pentru a construi, mai departe, povestea băncii.
Istoria băncii a început în Cluj-Napoca, din inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor săi a daterminat consolidarea poziției Băncii Trasilvania într-o primă etapă în Cluj și, ulterior, la nivel regional. Banca și-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM și, datorită cererii pieței, în scurt timp aceasta a început să se dedice și în domeniul retail, În anul 1993 Banca Transilvania a devenit prima instituție bancară din România, care a fost cotată la Bursa de Valori București. Banca Transilvania este cea mai mare instituție bancară cu capital majoritar românesc, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care deține 15% din capitalul social, este acționar semnificativ.
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how internațional, care a imprimat băncii un stil diferit caracterizat prin deschidere și flexibilitate. Un alt moment important pentru bancă a fost anul 2003 când s-a schimbat identitatea de corporație, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a însemnat modificarea logo-ului băncii, precum și implementarea unui concept nou, standard, privind unitățile sale.
Banca Transilvania este astăzi una dintre cele mai importante instituții financiar-bancare din România și una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori București. O prioritate a activității sale este perfecționarea continuă a serviciilor și a angajaților, așa încât calitatea să fie cea care face diferența. Banca Transilvania este un jucător activ pe piață, devenind, datorită acelerării implementării strategiei de creștere, o bancă recunoscută la nivel național.
În plus, Banca Transilvania înseamnă un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care oferă pieței servicii integrate – banking, administrarea investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing, tranzacții mobiliare, factoring, pensii private – prin intermediul companiilor sale: BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities, BT Finop Leasing IFN SA și compania de Factoring. În toate acțiunile sale, Banca Transilvania are suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționarul său semnificativ.
Banca Transilvania este structurată pe patru lunii de afaceri: retail, IMM, coroprate și Divizia pentru Medici. Astfel, banca și-a format echipe specializate și un portofoliu complex de produse și servicii, pentru a susține dezvoltarea acestor trei direcții. Banca Transilvania are aproximativ 1.400.000 de clienți activi.
Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din România, deținând peste 500 de sucursale și agenții. Banca Transilvania beneficiază de un sistem informatic performant, centralizat, care oferă clienților, ca principal avantaj, posibilitatea accesării contului curent din orice unitate din țară.
Banca Transilvania are și cinci sub-brand-uri: BT Café®, BT Golf Cup™, Academia BT®, Clujul Are Suflet®, Clubul Întreprinzătorului Român™ și Banca Transilvania Tennis Cup. Dintre aceastea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Café, prima cafenea bancară din România. Banca deține patru astfel de locații – în București, Cluj-Napoca, Constanța și Timișoara.
Echipa Băncii Transilvania este formată din aproximativ 6.000 de angajați care împărtășesc cultura organizațională și valorile BT, efrorturile lor fiind canalizate în jurul aceluiași obiectiv: calitatea muncii lor, pentru mulțumirea clienților.
Banca Transilvania a demonstrat că, prin sprijinul acționarilor și prin planurile ambițioase dezvoltate, a devenit o bancă puternică, deschisă, flexibilă și modernă.
4.2. DISPOZIȚII GENERALE
Plățile valutare sunt plățite dispuse de client și efectuate în baza următoarelor instrumente de plată: dispoziție de plată externă DPE și dispoziție de transfer DT, formular electronic al dispoziției de plată, după caz. Documentele justificative aferente plăților valutare se vor solicita conform ”politicii BT privind solicitarea de documente justificative aferente plăților valutare”.
Pentru efectuarea plăților valutare se respectă prevederile Reglementărilor și Normelor BT, se aplică de asemenea măsurile necesare pentru cunoașterea clientelei în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării actelor de terorism, conform legislația și reglementărilor interne BT în vigoare.
Plățile dispuse se execută numai în limita disponibilului existent în contul clientului său din limita liniei de credit.
Termenii și expersiile utilizate au următoarea semnificație:
ordinul de plată este dispoziția dată în scris de o persoană (denumită ordonator) unei bănci, de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte persoane (denumită beneficiar), în vederea stingerii unei obligații bănești provenită dintr-o relație între ordonator și beneficiar.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunications) – transferul fondurilor/mesajelor se face printr-un sistem computerizat integrat care îi definește securitatea absolută a trasnmiterii informațiilor.
banca ”nostro” este banca de corespondentn unde BT are disponibil în conturi curente.
data valută este data la care se debitează/creditează contul ”nostro”/clientului.
plata valutară în regim de urgență – plata valutară pocesată cu data valută egală cu ziua ordonării transferului.
FCY – abreviere foreign currency = valuta plății.
4.3. PLĂȚILE VALUTARE
4.3.1. Fluxul operațional în Sucursalele Băncii Transilvania
Administratorul de cont recepționează de la client DPE/DT și eventual documentele justificative aferente plății valutare (conform ”Politicii BT privind solicitarea de documente justificative aferente plăților valutare”), verifică existența disponibilului în cont (trebuie sa acopere suma de plată și comisioanele aferente), completează rubricile aferente băncii și semnează documentul în spațiul rezervat lucrătorului bancar. O copie a DPE/DT va fi înmânată clientului.
Prin recepția documentelor de plată se înțelege verificarea completării tuturor rubricilor din documentele depuse de client (dispoziția de plată externă, dispoziția de transfer), verificarea semnăturilor autorizate și a ștampilei, precum și verificarea documentelor justificative daca este cazul.
Administratorul de cont va iniția plata valutară din meniul aferent aplicației informatice de sucursală și va completa toate câmpurile necesare efectuării plății, va stabili banca de nostro și data valută și circuitul de decontare se aleg în funcție de precizările existente în anexa la manualul pentru plăți externe (Anexa Plăți externe). Administratorul de cont va nota pe DPE/DT referința unică alocată de aplicația informatică în momentul culegerii detaliilor pentru plată.
Automat se va debita contul clientului ordonator cu suma plății și se vor reține comisioanele aferente. Modul de reflectare a comisioanelor aferente plăților valutare diferă în funcție de tipul comisioanelor, astfel:
pentru plățile cu comisioane OUR sau SHA debitarea comisionului BT aferent va fi reflectată în contul clientului alături de debitarea sumei de plată. În acest caz, administratorii de cont trebuie să asigure existența în contului clientului a sumelor reprezentând comisioanele percepute ulterior de către băncile corespondente;
pentru plățile cu comisioane BEN contul clientului va fi debitat cu întreaga sumă ordonată de client urmând ca aplicația sa diminueze această sumă cu valoarea comisionului, care se va înregistra în contul de venit al sucursalei ordonatoare, iar diferența va fi transferată conform instrucțiunilor clientului.
Administratorul de cont va solicita finduri pentru plățile în regim de urgență și va stabili circuitul de decontare în concordanță cu Manualul de procesare a plăților valutare și a anexei conținând instrucțiuni pentru stabilirea circuitelor de decontare. Fondurileaferente plăților valutare care doresc a fi procesate în regim de urgență, se vor solicita Direcției Decontări-Serviciul Decontări Valutare.
DPE/DT împreună cu documentele justificative, acolo unde este cazul (conform ”Politicii BT privind solicitarea de documente justificative afrente plăților valutare”) vor fi prezentate de către administratorul de cont supervizorulu pentru a face verificarea și a confirma plata introdusă în sistem.
Supervizorul selectează plata valutară după referința internă a plății, generată de sistem în momentul introducerii acesteia, verifică datele introduse de administratorul de cont, concordanța între datele scrise de client de dispoziția de plată externă/dispoziția de transfer și datele introduse în aplicație, alege din ”Client-semnături” numele persoanei care a semnat DPE. Dacă toate elementele introduse de către administratorul de cont sunt conforme cu cele înscrise în DPE/DT și documentele justificative, supervizorul confirmă plata introdusă în sistem. Dacă supervizorul constată diferențe între documentația fizică și datele culese în sistem pentru: contul ordonatorului, suma plății, valuta plății, banca nostro, data valută, va solicita administratorului de cont care a procesat plata, anularea plății și reinișierea acesteia.
Supervizorul va corecta diferențele identificate între documentele prezentate și datele introduse în sistem de administratorul de cont în câmpurile de detalii ale plății sau în câmpurilelegate de beneficiar și banca beneficiarului.
Documentația pe suport de hârtie care a stat la baza efectuării plății se remite administratorului de cont, exemplarul nr.1 al DPE/DT împreună cu fotocopii lizibile ale documentelor justificative (dacă este cazul) se îndosariază în dosarul de plăți, iar exemplarul nr.2 (împreună cu originalul documentelor justificative, dacă este cazul) se restituie clientului. O copie a DPE/DT se va anexa ca document justificativ la jurnalul administratorului de cont care a procesat plata.
În cazul plăților în sumă mai mare de 250.000 EUR (sau echivalent în altă valută) ofițerii din sucursale/agenții trimit Direcției Decontări Centrală o copie a DPE/DT, care se axexează la pachetul mesajului swift.
Supervizorul va urmări ca pentru fiecare plată să listeze mesajul swift final primit de la Centrală și totodată va urmări prezenarea în termen de către clienți a DPE și a documentelor justificative aferente plăților ordonate prin canalele electronice (BT Ultra/ BT 24). În cazul constatării supervizorului că plata nu se poate efectua, acesta va solicita administratorului de cont anularea plății și restituirea documentelor pe suport de hârtie clientului ordonator.
În situația în care tranzacția a fost deja confirmată și se dorește anularea ulterioară a acesteia, se va alege opțiunea se stopare a plății și se va solicita Direcției Decontări-Sserviciul Decontări Externe efectuarea diligentelor pentru stoparea plății.
În conformitate cu Norma BNR 26 din 12.12.2006 privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea balanței de plăți Art. 3. Punctul (1), la efectuarea oricărei plăți către nerezidenți, a cărei valoare este mai mică decât 12.500 EUR sau echivalent la data plății clienții rezidenți ai instituțiilor de credit pot utiliza formulare potrivit cerințelor proprii.
Având în vedere cele de mai sus, în cazul plăților ordonate prin canalele electronice, a căror valoare este mai mică decât 12.500 EUR, sau achivalent la data plății, considerăm formularul electronic al dispoziției de plată formularul pentru ordonarea acestor plăți. Ca atare nu mai este necesară completarea formularului existent – Dispoziție de transfer. De menționat că, în conformitate cu punctul (2) al aceluiași articol, pentru plățile ordonate pe canale electronice a căror valoare este egală sau mai mare decât 12.500EUR sau echivalent la data plății, clienții ordonatori au obligația punerii la dispoziția BT a formularului DPE completat și documentele justificative în original (dacă este cazul), în maximum 10 zile calendaristice de la efectuarea plății.
Pentru plățile în sumă mai mare de 250.000 EUR (sau echivalent în altă valută) transmise prin canalele electronice este necesară confirmarea efectuării operațiunii de către Directorii de oprtațiuni din sucursale/Șefii de agenții.
Procedurile de lucru pentru plățile electronice prin canalele electronice sunt prevăzute în reglementările interne în vigoare, specifice acestor produse.
Complecate DPE/DT – Codificare
Conform Normei 26/12.12.2006 privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea balanței de plăți formularele folosite la ordonarea unei plăți valutare sunt:
Dispoziție de plată externă (DPE) – pentru plățile valutare către nerezidenți mai mari sau egale cu 12.500 EUR sau echivalent în altă valută la dataplății;
Dispoziție de transfer (DT) – pentru plăți valutare către nerezidenți mai mici de 12.500 EUR sau echivalent în moneda plățiila data ordonării transferului, exceptând plățile ordonate pe canale electronice pentru aceleași sume.
Pentru a armoniza prevederice Normei 26/2006 cu solicitările Oficiului Național pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, tranzacțiile în sumă mai mică de 12.500 EUR (exclusiv) se vor codifica astfel:
plățile valutare între 0 și 12.500 EUR (exclusiv) sau echivalent în altă valută la data plății se vor codifica cu cod intern 100001;
plățile valutare mai mari sau egale cu 12.500 EUR sau echivalent în altă valută la data plății se vor codifica conform Ghidului de tranzacții.
Notă: plățile cuprinse între 0-15.000 EUR care fac obiectul raportării către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (opetațiuni legate între ele) se vor codifica în cuprinsul rapoartelor conform precizărilor din Decizia ONPCSB nr. 674/2008.
4.3.2. Fluxul opetațional în Centrala Băncii Transilvania
La nivel de Centrală, referenții de specialitate din cadrul Direcției Decontări-Serviciul Decontări Valutare urmează fluxul operațional aferent plăților valutare, parcurgând următoarele etape:
Rularea aplicațiilr informatice prin care se realizează:
colectarea plăților valutare procesate în sucursale
generarea și listarea tichetelor de control ce conțin datele aferente plăților valutare, care vor reprezenta suportul de hârtie în vederea verificării corectitudinii datelor introduse de sucursale urate de generarea mesajelor swift corespunzătoare tichetelor.
Unde este cazul, se intervine cu corecturi privind data valută, banca ”nostro”, circuite de decontare sau detalii ale plății. Corecturile nu pot fi făcute în câmpurile ce privesc referința, numele, banca și contul ordonatorului, suma și tipul valutei, precum și tipul comisionului.
Validatea tranzacțiilor (cu corecțiile de rigoare) urmată de printarea mesajelor swift intermediare și transmiterea lor spre aplicația SWIFT, în vederea transmiterii către băncile beneficiare.
Validarea plăților sub 10.000 EUR sau echivalent în altă valută, pentru care ofțerul plății nu intervine cu nici o corectură, se face de către alt ofițer de plăți (altul decât cel care a inițiat-o) li se direcționează către aplicația SWIFT de unde sunt transmise, în pachet, de către ofițerul SWIFT băncilor beneficiare. Această categorie de plăți valutare nu intră în fluxul de verificare/aprobare a șefilor ierarhici, plățile procesându-se automat.
În urma validării sunt generate și listate mesajele swift intermediare tip MT103/MT202 care, împreună cu tichetele aferente, sunt ștampilate și semnate de către ofițerul de plți și sunt trimise spre verificare/aprobare șefului ierharhic, conform competențelor stabilite prin Hotărârea CEM al BT privind competențele de aprobare a tranzacțiilor.
Dacă la verificarea de către șeful ierarhic se constată erori, pachetul cuprinzând tichetul și mesajul/mesajele swift aferente se resituie ofițerului de plăți care le-a procesat. Acesta efectuează corecțiile de rigoare, obține validarea corecțiilor de la persoana care face verificarea, ulterior mesajele swift urmând a fi transmise către băncile beneficiare. Ofițerul din cadru biroului SWIFT este responsabil cu transmiterea SWIFT a tuturor plăților valutare existente în cozile aplicației SWIFT. Transmiterea plăților se face după verificarea existenței pe mesajul swift (suport hârtie) a tuturor semnăturilor necesare conform competențelor acordate de organismele de conducere ale BT. În momentu transmiterii este generat mesajul swift final.
4.3.3. Competențe și responsabilități
Competențe
Administratorul de cont din sucursală/agenție va accesa sistemul informatic al Băncii Transilvania cu user-ul și parola proprie.
Supervizorul plății din sucursală/agenție poate valida plata sau poate să o rejecteze inițiatorului spre anulare și reinițiere. Supervizorul din sucursală/agenție poate fi Directorul de operațiuni, șeful de agenție sau în lipsa acestuia, un angajat numit prin decizi Directorului de sucursală (șef serviciu operațiuni valutare, alt referent pentru operațiuni valutare); supervizoul utilizează user și parola proprie pentru accesarea aplicației.
Personalul din cadrul Direcției Decontări-Serviciul Decontări valutare poate modifica documentul elecronic de plată transmis de sucursală numai în câmpurile referitoare la data valută, banca ”nostro” și va adăuga detaliile legate de circuitul de decontare al tranzacției. Tichetul de control anexat obligatoriu tuturor plăților valutare, conține detaliile plății în forma validată la nivel de sucursală/agenție (fără a putea fi modificată șa nivelul Centralei – Direcția Decontări). Alte eventuale modificări în câmpurile editabile pot fi efectuate doar la solicitarea sucursalei ordonatoare.
Responsabilități
Administratorul de cont din sucursală/agenție răspunde de: verificarea modului de completare a DPE/DT, verificarea corespondenței între specimenele de semnătură aplicate pe DPE/DT și cele depuse în bancă și a competenței persoanei care a dispus plata, preluarea corectă a datelor din documentele pe suport hârtie în documentul electronic, existentă în contul clientului a sumei necesare plății și comisioanele aferente, corecta debitare a contului ordonatorului (inclusiv a comisioanelor), verificarea existenței documetelor justificative necesare (acolo unde este cazul), alegerea băncii nostro, alegerea datei valută.
Supervizorul din cadrul sucursalei/agenției verifică și răspunde de corectitudinea datelor introduse de administratorul de cont, debitarea contului ordonatorului cu suma plății și corecta reținere a comisioanelor aferente plății, detectarea operațiunilor suspecte care intră sub incidența legislației în vigoare, privind prevenirea și combaterea spălării banilor.
Ofițerul din cadrul Serviciului Decontări valutare din Centrală răspunde de verificarea existenței elementelor obligatorii necesare formatării mesajului SWIFT, de stabilirea circuitului de decontare, prin intermediul băncilor corespondente, de prezentarea plății spre verificare și obținerea aprobărilor pentru transmiterea tranzacției pe canal SWIFT, gestionarea fondurilor solicitare pentru plățile în regim de urgență, solicită copie a DPE/DT sau confirmarea telefonică pentru plățile mai mari de 250.000 EUR sau echivalent în altă valută, inițiate la ghișeele băncii sau prin canale electronice. Zilnic, un ofiței plăți valutare are obligația ca la sfârșitul zilei de lucru să verifice raportul privind situația plăților externe netransmise swift; pentru fiecare plată netransmisă va informa șseful iererhic care va soluționa fiecare poziție din listă. Acest raport cuprinde toate plățile inițiate în sucursale sau Centrală și netransmise pe canal swift.
Ofițerul Swift răspunde de verificarea existenței semnăturilor care să ateste verificarea și aprobarea plății în funcție de competențe, transmiterea operatică a plăților valutare, prioritizarea transmiterii plăților urgente.
În cazul în care la Centrală se primesc, prin intermediul mesajelor SWIFT, infomații cu privire la plățile valutare care nu au fost procesate de către băncile corespondente, din diferite motive (bancă, cont sau nume beneficiar lipsă sau incorecte, închideri de conturi, etc), ofițerul de plăți valutare din Centrală este obligat să anunțe printr-un e-mail administratorul de cont din sucursala care a inițiat plata. Acesta are responsabilitatea de a anunța clientul ordonator și de a solicita detaliile suplimentare necesare finalizării decontării respectivei operațiuni, în cel mai scurt timp posibil. În caz contrar fondurile primite vor fi returnate clientului ordonator.
În urma informațiilor primite de la client, administratorul de cont din sucursală are obligația de a transmite un e-mail Ofițerului plăți valutare din Centrală în care să specifice fie datele suplimentare necesare amendării plății, fie să solicite returnarea fondurilor.
Ofițerul din Centrală are responsabilitatea de a transmite detaliile solicitate prin mesaje SWIFT corespunzătoare, băncilor implicate.
Persoanele implicate în formatarea, verificarea, aprobarea și transmiterea mesajului de plată SWIFT răspund de operațiunile efectuate conform prevederilor Hotărârii CEM privind decontările SWIFT.
Transmitere mesaje SWIFT:
Plățile valutare, verificate și semnate conform competențelor stabilite de CEM vor fi transmise individual sau pachete, astfel:
plățile valutare având suma cuprinsă în intervalul 0 – 1.000 FCY vor fi transmise individual din coada SWIFT MP_Verification, după validarea câmpurilor de control data valută, moneda și suma de către operatorul SWIFT;
plățile valutare având suma cuprinsă în intervalul 1.000 – 5.000 FCY vor fi transmise în pachete din coada SWIFT MP_Authorisation, fără validarea câmpurilor de control data valută, moneda și suma de către operatorul SWIFT;
plățile valitare având suma mai mare de 5.000 FCY vor fi transmise individual din coada SWIFT MP_Verification, după validarea câmpurilor de control data valută, moneda și suma căre operatorul SWIFT.
Direcția Contabilitate Generală – Departamentul de Investiții și Reconciliere va reconcilia toate plățile în ziua următoare datei valute în baza extrasului de cont primit de la băncile corespondente și are obligația de a sesiza ofițetilor plăți valutare orice neconcordanță (neconfirmarea efectuării plății, restituirea plăților,etc.)
4.4. ÎNCASĂRILE VALUTARE
4.4.1. Fluxul operațional în Centrala Băncii Transilvania
Preluarea și operare mesajelor SWIFT tip MT103 la nivelul Centralei BT se realizează cu ajutorul aplicației informatice dedicată procesării încasărilor valutare.
Fluxul operațional aferent procesării încasărilor valutare la nivelul Centralei BT Include urmatoarele etape:
preluarea din SWIFT a mesajelor MT103 aferente încasărilor valutare în directorul de lucru al aplicației, concomitent cu listarea acestora pe suport de hârtie.
preluarea periodică a încasărilor în aplicația de încasări valutare, fiecărei încasări acociindu-se o referință internă unică de tipul EI + 8 cifre.
procesarea individuală a fiecărei încasări valutare, etapa în care este verificată concordanța dintre datele de pe mesajul SWIFT referitoare la contul și numele clientului cu cele existente în baza de date BT. În urma procesării pot rezulta 3 situații:
dacă datele aferente beneficiarului de pe mesajul SWIFT de încasare sunt identice cu datele identificate în baza de date BT, încasarea este operată direct în contul clientului, având loc și o primă codificare statistică a încasărilor;
dacă datele din mesajul SWIFT de încasare necesită modificări datorate unor greșeli de formă sau conținut, încasarea va trebui validată de un al doilea utilizatori și operată în contul clientului.
dacă datele eferente beneficiarului de pe mesajul SWIFT de încasare nu coincid cu datele beneficiarului din baza de date BT, încasarea va fi trasnsmisă în modulul de investigare al aplicației de încasări valutare și înregistrată într-un cont de sume în tranzit la Centrala BT unde vor rămâne până la soluționarea acestora.
În această fază există 2 opțiuni:
generarea mesaje swift de investigare prin care se solicită băncii ordonatoare informații suplimentare necesare procesării corecte a încasărilor;
contactarea sucursalei unde este arondat clientul beneficiar – în acest caz administratorul de cont va contacta clientul beneficiar. Dacă beneficiarul poate dovedi că suma îi aparține deținând documente justificative (factură sau contract), administratorul de cont trimite aceste detalii Direcției Decontări – Serviciul decontări valutare în vederea amendării încasării și creditării contului clientului beneficiar.
Dacă la mesajele de investigație nu se primește răspuns în cel mult 5 zile lucrătoare de la inițierea investigației, fondurile sunt restituite băncii ordonatorului.
Creditarea conturilor clienților se poate face și pe baza mesajelor swift de tipul MT910 Confirmation of Credit și MT 202 General Financial Inst Transfer atunci când conțin datele de identificare ale clienților beneficiari și sunt confirmate în extrasele de cont primite de la băncile corespondente. Spre deosebire de acestea creditarea conturilor clienților pe baza mesajelor MT103 se realizează indiferent de data valută a mesajului, în momentul primirii lor, cu data valută din MT103 primit.
Încasările operate cu data valută ziua anterioară sunt reconciliate cu extrasele de cont primite de la băncile corespondente, de către Direcția Contabilitate – Departamentul Investigații – Reconciliere din Centrala BT.
4.4.2. Fluxul operațional în Sucursalele Băncii Transilvania și gestionarea documentelor aferente
Pentru identificarea unei încasări valutare la nivelul sucursalelor BT, administratorul de cont are următoarele opțiuni:
– verifică creditatea contul clientului beneficiar in Branch Power;
– verifică listele cu încasări valutare grupate pe sucursale, agenții, clienți, etc în Modul sucursală.
Conform Regulamentului BNR nr. 4/2005 și a Normei 26/12.12.2006, clienții instituțiilor de credit rezidenți au obligația să completeze formularul Ddeclarație de încasare externă (DIE) – în cel mult 10 zile calendaristice de la creditarea conturilor cu sumele mai mari sau egale cu 12.500 EUR încasate de la nerezidenți. Răspunderea pentru corectitudinea datelor și informațiilor completate în formularul DIE revine clienților BT, banca având doar responsabilitatea de a notifica clienții asupra obligațiilor care le revin.
Notificarea clientului are loc în 3 etape, astfel:
a. Prin crearea și listarea automată a extrasului de cont, astfel: fiecare încasare externă care necesită completarea DIE va fi însoțită de un text standard, inserat pe extrasele de cont,imediat sub explicațiile aferente fiecărei încasări valutare, prin care se menționează necesitatea prezentării la bancă în vederea completării DIE. În acest fel se asigură înștiințarea clienților (în primul rând persoane juridice), prin intermediul extrasului.
b. Prin adrese trimise de către ofițeii back-office din sucursale la adresa existentă în baza de date de clienți: în cazul încasărilor rămase necodificate timp de 8 zile de la data valută, se vor tipări 1 exemplar notificare, 1 exemplar SWIFT și un exemplar DIE care se vor trimite clienților (se atașează la anexe/extras de cont clienților PJ și se trimit prin poștă clienților PF).
c. Prin intermediul operatorului care începând din ziua următoare încasării și până la recepția DIE și codificarea statistică a încasării la orice încercare de a face operațiuni pe contul curent în valută al clientului, va primi un mesaj de advertisment tip dedicat evidenței DIE necompletate.
Codificarea încasărilor primite dela nerezidenți de către rezidenți respectă prevederile Normei 26/2006 și solicitările Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea spălării de bani, astfel:
încasările între 0 – 12.500 EUR (exclusiv)sau echivalentîn altă valutăla data încasării se vorcodifica cu codintern 100000;
încasările mai mari sau egale cu 12.500 EUR se vor codifica statistic conform Ghidului de tranzacții.
Notă: încasărilecuprinse între 0-15.000 EUR care fac obiectivul raporării către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (operațiuni legate între ele) se vor vodifica în cuprinsul rapoartelor conform precizărilor din Decizia ONPCSB nr.674/2008.
4.4.3. Alte dispoziții privind încasările valutare
Operarea încasărilor valutare se face pe măsura primirii mesajelor swift, indiferent de data valută. Încasările cu data valută viitoare sunt înregistrate în conturile clienților beneficiari, aceștia având accesla fondurile respective, doar la data valută.
Înregistrările contabile aferente încasărilor în valută se facprin tranzacție automată.
4.5. PROCEDURA BĂNCII TRANSILVANIA PRIVIND SOLICITAREA DE DOCUMENTE JUSTIFICATIVE AFERENTE PLĂȚILOR VALUTARE
Prezenta procedură este elaborată în baza prevederilor Regulamentului Nr.4/2005 (republicat) al Băncii Naționale a României și a Legii 656/2002 cu completările ulterioare.
Pentru monitorizarea tranzacțiilor valutare efectuate de către clienții Băncii Transilvania în scopul identificării categoriei de tranzacții neobișnuite/tranzacții suspecte, se vor respecta următoarele reguli:
Prezentarea documentelor justificative aferente tranzacțiilor efectuate de către clienți se va face în următoarele situații:
tranzacțiile considerate suspecte, conform listei prezentate mai jos;
transferurile având cadestinație țări sau teritorii considerate paradisuri fiscale, teritorii necooperante, indiferent de suma transferului.
Lista tranzacțiilor considerate suspecte/neobișnuite
Transferuri externe având ca justificare cumpărarea de acțiuni la firme înregistrate în paradisuri fiscale.
Plăți externe efectuate către alți beneficiari decât cei menționați în Declarațiile vamale de import și în facturile externe.
Transferuri către anumite instituții de credit fără a se specifica destinatarul.
Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu activitatea economică realizată de client, urmată de transferuri ulterioare către conturi din străinătate.
Efectuarea de transferuri externe regulate, din disponibilități valutare proprii, de către rezidenți a căror activitate normală nu justifică natura declarată a operațiunii valutare.
Tranzacții care nu sunt justificate de activitatea clientului cu filialele instituțiilor financiare localizate în țări cunoscute pentru traficul de droguri sau centre off-shore.
Operațiuni valutare semnificative efectuate de clienți rezidenți.
Instrucțiuni de transferuri de fonduri în străinătate fără un motiv plauzibil de plat.
Folosirea de linii de credit și alte metode de finanțare pentru efectuarea transferurilor externe fără respectarea destinației creditului.
Orice alte tranzacții care prin natura lor pot fi considerate suspecte de spălare de bani sau finanțare acte de terorism.
Listele țărilor și a teritoriilor considerate paradisuri fiscale, teritorii nocooperante și țări considerate cu risc reputațioal ridicat
Aceste liste vor fi puse la dispoziția utilizatorilor de către Direcția Conformare și se vor regări pe Intranet/Norme interne/Conformare. Această listă va fi actualizată trimestral.
La plățile către țări considerate paradisurile fiscale, teritorii necooperante sau țări considerate cu risc reputațional ridicat se vor solicita documete justificative pentru primele două transferuri în cadrul relației comerciale între doi parteneri.
Obligații ale sucursalelor/clienților BT care inițiază plăți valutare
Pentru toate plățile valutare pe teritoriul României sau între rezidenți români, este obligatorie completarea de către clientul ordonator a câmpului din Dispoziția de Plată Externă/Dispoziția de Transfer aferent descrierii tranzacției pentru care se dispune plata precum și a câmpurilor aferente documentelor justificative în baza cărora se efectuează transferul valutar, indiferent de valoarea transferului. În funcție de natura economică a tranzacției declarată de clientul ordonator în coloana aferentă descrierii tranzacției, sucursala BT are obligația verficării respectării prevederilor Regulamentului valutar în vigoare referitor la plățile valutare între rezidenți români.
Pentru toate plățile valutare initiate de clienții BT este obligatorie completarea câmpului de Dispoziția de Plată Externă/Dispoziția de Transfer aferent descrierii tranzacției pentru care se dispune plata precum si a câmpurilor aferente documentelor justificative în baza cărora se efectuează transferul valutar, indiferent de valoarea transferului.
Pentru plățile valutare efectuate pe canale electronice rămane valabilă obligația clienților de a prezenta Dispoziția de Plată Externă/Dispoziția de Transfer în original, în termen de 10 zile calendaristice de la data inițierii transferului, conform prevederilor Regulamentului valutar în vigoare.
4.6. IMPLICAȚIILE LANSĂRII SEPA ASUPRA PLĂȚILOR ȘI ÎNCASĂRILOR VALUTARE (ÎN EURO) DERULATE PRIN BANCA TRANSLVANIA
Odată cu lansarea SEPA, sistemul european de clearing pentru plățile în Euro va avea două componente esențiale, deja funcționale:
SEPA, sistemul de clearing pentru plățile de mică valoare (sub 5.000EUR) – similar ca mod de decontare cu sistemul SENT organizat de Transfond (transferuri decontate în pachete, în cadrul unor ședințe de compensare);
TARGET2, sistemul de clearing pentru plățile de mare valoare (peste 50.000EUR) și plățile urgente – similar ca mod de decontare cu sistemul ReGIS al Transfond (transferuri decontate individual și on-line).
Banca Transilvania va deconta prin SEPA în calitate de participant indirect, prin intermediul ABN AMRO Bank, Amsterdam.
Plățile valutare SEPA – trebuie să îndeplinească cumulativ următorul set de condiții:
Plăți in Euro având suma în intervalul 0-50.000 EUR;
Țara băncii beneficiare trebuie să fie o țară membră SEPA – grupul țărilor membre SEPA include 31 de țări, respectiv toate țările membre UE (27 de țări + Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein);
Cod BIC valid pentru banca beneficiarului;
IBAN valid pentru beneficiar (obligativitatea completării codului IBAN al beneficirarului la inițierea plăților SEPA);
Plățile SEPA NU pot fi plăți în regim de urgență (aceeași zi dată valută) – toate plățile SEPA vor avea data valută minim T+1, unde T este data inițierii plății (T și T+1 sunt zile bancare lucrătoare);
Nu se vor specifica bănci intermediare în circuitul de decontare;
Comisioanele trebuie să fie SHA-BT nu va trata diferențiat plățile în funcție de tipul comisionului – toate plățile vor fi transmise către banca ABN AMRO Bank Amsterdam, urmând ca ei să le deconteze ca și plăți SEPA doar pe unele cu comisioane SHA; plățile cu comisioane OUR sau BEN vor fi tratare diferențiat de către ABN AMRO Bank Amsterdam.
Implicațiile trecerii la SEPA pentru plățile valutare în Euro derulate prin BT:
Toate plățile valutare SEPA procesate de BT vor avea ca și bancă nostro ABN AMRO Bank Amsterdam (BIC: ABN ANL 2 AXXX) – dezvoltându-se în acest sens o aplicație informatică, astfel încât pentru plățile SEPA să nu se permită alegerea ABN AMRO Bank Amsterdam ca și bancă de nostro;
Toate plățile valutare SEPA procesate de BT vor avea data valută T+1, dacă sunt inițiate și confirmate în locațiile BT până la ora 18.00;
Toate plățile valutare SEPA procesate de BT vor avea data valută T+2 dacă sunt inițiate și confirmate în locațiile BT după ora 18.00;
Plățile SEPA ordonate pe canale electronice vor respecta același algoritm de alocare a datei valută.
Exemplu circuit de decontare plată SEPA:
Avem o plată valutară BT inițiată în ziua T și confirmată în sucursală până la ora 18.00 a zilei T, cu data valută T+1;
BT va transmite către ABN AMRO Bank Amsterdam în cursul zilei T, până la ora limită impusă de ABN (ora 19.00);
În cursul nopții ABN AMRO Bank Amsterdam va transmite plata către SEPA;
La prima oră a zilei T+1 banca beneficiară va primi plata de la SEPA;
Banca beneficiară va credita cotul beneficiarului în cursul zilei T+1.
Dacă plata este confirmată în BT după ora 18.00 a zilei T, va avea data valută T+2, ABN o va transmite către SEPA în noaptea dintre T+1 și T+2 și va ajunge la banca beneficiară la prima oră a zilei T+2.
Plățile valutare în regim de urgență (cu aceeși zi data valută) rămân în continuare un produs al BT; aceste plăți nu se vor încadra în categoria plăților SEPA.
Încasări valutare SEPA:
Toate încasările valutare SEPA vor fi deasemenea decontate de BT prin intermediul ABN AMRO Bank Amsterdam;
Încasările valutare SEPA vor respecta regulile menționate de plățile SEPA.
Implicațiile trecerii la SEPA pentru încasările valutare derulate prin BT:
Încasările valutare SEPA vor intra în BT doar la data valută;
La data valută încasările SEPA vor fi operate în conturile cliențiilor beneficiari.
CAPITOLUL V
LEGISLAȚIE APLICABILĂ ÎN LEGĂTURĂ CU SISTEMELE DE PLĂȚI
Principalele norme juridice naționale care guvernează:
Instrumentele de plată
i. transfer credit
Regulamentul nr 2/2005 privind ordinul de plată tilizat în operațiuni-credit
ii. cec
Legea nr 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare
Norma nu 7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, cu modificările și completările ulterioare
Norma tehnică nr 4/2008 privind cecul
Norma tehnică nr 9/1994 privind cecul
Norma tehnică nr 3/2009 pentru modificarea Normei tehnice a BNR nr 4/2008 privind cecul
Regulamentul nr 1/1995 privind principiile și organizarea avizării tehnice a sistemelor de plăți și decontări fără numerar
iii. cambie și bilet la ordin
Circulara nr. 37/1995 privind compensarea cambiilor și biletelor la ordin
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, cu modificările și completările ulteriare
Norma nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin, cu modificările și completările ulterioare
Norma tehică nr. 5/2008 privind cambia și biletul la ordin
Norma tehică nr. 10/1994 privind cambia și biletul la ordin
Norma tehnică nr. 5/2009 pentru modificarea Normei tehnice a BNR nr 5/2008 privind cambia și biletul la ordin
iv. card
Regulamentul nr. 6/2006 privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la tranzacțiile la aceste instrumente
v. direct debit
Regulamentul nr. 3/2005 privind debitarea directă executată prin casa de compensare automată
Sistemele de plăți
Circulara nr. 11/1995 privind organizarea participării la activitatea de compensare multilaterală a plăților interbancare pe suport hârtie, cu modificările și completările ulterioare
Circulara nr 19/2005 privind decontarea transferurilor de fonduri ale instituțiilor de credit, ale BNR și ale Trezoreriei statului în perioada aferentă denominării monedei naționale
Circulara nr. 23/1996 privind procedurile de decontare ale BNR, cu modificările și completările ulterioare
Circulara nr. 25/1995 privind exceptarea Băncii de Export-Import a României de la prevederile pct.11 din Circulara BNR nr 11/15.03.1995
Circulara nr. 26/1995 privind înființarea contului 50BBX99.10 ”Disponiibilități blocate de instanțele judecătorești”
Circulara nr. 35/2002 privind aplicarea reglementărilor emise de BNR în domeniul sistemelor de plăți și organizațiilor cooperatiste de credit
Circulara nr. 36/1996 privind conturile curente ale Casei de Economii și Consemnațiuni și ale Băncii Comerciale Române – S.A.
Circulara nr. 38/1995 privind obligațiile unităților bancare referitoare la plățile interbancare compensabile, cu modificările și completările ulterioare
Circulara nr. 7/2005 privind măsurile care trebuie luate de instituțiile de credit/ Trezoreria Statului pentru aplicarea Legii nr 348/2004 privind denominarea monedei naționale
Circulara nr. 9/1998 privind comisioanele încasate de BNR pentru serviciile de plăți fără numerar, cu modificările și completările ulterioare
Circulara nr. 39/2008 privind interzicerea utilizării instrumentelor de plată de debit de tipul cecului, camiei și biletului la ordin în format vechi
Circulara nr. 40/2008 pentru modificarea Circularei Băncii Naționale a României nr 9/1998 privind comisioanele încasate de Banca Națională a României pentru serviciile de plăți fără numerar
Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare
Norma nr. 1/2005 privind modul unitar de completare a mențiunilor din ordinele de plată în mesajele electronice utilizate în sistemul ReGIS și în casa de compensare automată
Norma nr. 10/2003 privind perioada maximă de întrerupere a funcționării sistemului de plăți și decontări și a piețelor monetară și valutară
Norma nr. 11/2007 privind raportarea de date și informații statistice referitoare la plăți, sisteme de plăți și sisteme de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare
Norma nr. 16/2004 privind tehnicile echivalente pentru garantarea autenticității semnăturii
Ordinul nr. 11/1999 privind procedura de decontare din conturile de tip banca în faliment
Ordinul nr. 260/1999 privind sancțiunile în cazul nerespectării de către societățile bancare a dispozițiilor privind închiderea conturilor de corespondent
Ordinul nr. 34/2008 pentru desemnarea sistemelor care intră sub incidența prevederilor Llegii 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare
Ordonanța Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 222/2004
Regulamentul nr. 12/2008 pentru completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 10/1994 privind compensarea multilaterală a plăților internabcare fără numerar pe suport hârtie
Regulamentul nr. 9/2007 privind monitorizarea sitemelor de plăți, a sistemelor de decontare, a operațiunilor cu instrumente financiare și a instrumentelor de plată
Regulamentul nr. 11/2006 privind circuitul instrumentelor de plată de debit
Regulamentul nr. 2/2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România, cu modificările și completările ulterioare
Regulamentul 1/2005 privind sistemele de plăți care asigură compensarea fondurilor, cu modificările și completările ulterioare
Legistație comunitară
Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE și abrogare a Directivei 97/5/CE
Directiva 2002/47/CE a Parmalentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară
Directiva nr. 98/26/CE a Parmalentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare
Regulamentul (CE) Nr. 1781/2006 a Parmalentului European și a Consiliului din data de 15 noiembrie 2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri
Regulamentul (CE) Nr.2560/2001 a Parmalentului European și a Consiliului din 19 decembrie 2001 privind plățile transfrontaliere în Euro
Interpretări ale Comisiei Europene privind regulamentul:
Articolul 3 – principiul egalității comisioanelor practicate pentru plățile naționale și pentru plățile transfrontaliere în Euro
Articolul 9 – posibila extindere a regulamentului asupra plăților transfrontaliere în coroane suedeze, daneze și lire sterline
Nota prinind aspectele practice ale implementării articolului 3 al regulamentului și conceptul de plată corespondentă a transferului credit
Memorandumuri
Memorandum of Understanding on cooperation between payment systems overseers and Banking supervisors in Stage Three of Economic and Monetary Union
The Memorandum of Understanding on high-level principles of cooperation between the Banking supervisors and central Banks of the EU in crisis management situations.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Alegerea unei modalități sau a unui instrument de aplată, în derularea unei afaceri economice internaționale, implică din partea managerilor si a colectivelor de specialiști, ce își desfășoară activitatea în acest domeniu, cunoștințe temeinice de management și marketing internațional, de legislație internă și internațională în domeniul comercial, financiar-bancar, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace, instrumente și tehnici de plată au particularitățile lor de formă și de fond.
Bineînțeles că această alegere depinde și de alte elemente cum ar fi: legislația națională, care trebuie să fie aliniată la cea internațională, de experiența acumulată în timp și tradiția în utilizarea acestor mijloace sau instrumente, poziția firmei pe piețele internaționale, relația dintre agentul economic și banca sau băncile colaboratoare, puterea Economico-financiară a firmei etc.
Trebuie menționate câteva aspecte importante privind lansarea SEPA la nivel european:
obiectivul SEPA – pe termen mediu se estimează cu o creștere substanțială a transferurilor în EUR în spațiul SEPA dar și o reducere a costurilor de operare pentru aceste tranzacții;
aderarea la SEPA nu reprezintă o opțiune, ci o condiție obligatorie; într-un interval nu foarte lung de timp toate băncile din zona SEPA vor avea obligația aderării la sistem pentru a putea deconta transferurile de mică valoare în EUR;
28 Ianuarie 2008 reprezintă data la care au aderat la sistem toate băncile din țările cu moneda EUR, dar și mare parte dintre băncile din zona non-EUR (cele mai importante bănci din zona non-EURO au aderat la sistem începând cu această dată);
băncile care nu au aderat la sistem au la dispoziție un interval de doi ani pentru aderare, dar băncile rămase în afara sistemului în acest interval vor putea întâmpina dificultăți în decontare, pe măsură ce marea majoritate a băncilor vor migra la SEPA;
în prima perioadă după implementare, lansarea SEPA ar putea fi interpretată de unii clienți ca un dezavantaj, față de soluția actuală, dar va trebui să-i conștientizăm asupra faptului că în condițiile date, trecerea la SEPA reprezintă o necesitate si de ce nu, o obligație.
În condițiile în care România și-a exprimat dirința de aderare la Uniunea Europeană iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei Europe unite, cunoașterea și utilizarea tehnicilor si instrumentelor de plată, a managementului tranzacțiilor internaționale în ansamblul său, trebuie să constituie un obiectiv prezent și viitor pentru toți cei implicați în domeniul comercial, financiar, bancar, economic în general.
Aderarea tuturor țărilor din Europa la Eurosistem ar putea crea Zona unică de plăți astfel încât toate țările din zona Euro să poată fi considerate plăți naționale, ceea ce ar elimina diferențierea care există actual între plățile naționale și transfrontaliere.
Privirea și abordarea Proiectului SEPA ca un proiect într-o continuă dezvoltare, ar putea facilita integrarea europeană și ar perfecționa aspectele legate de piața plăților de mică valoare din zona Euro și atunci s-ar stimula competitivitatea și s-ar asigura o dezvoltare continuă a economiei europene.
Necesitatea unor angajamente ferme din partea administrațiilor publice de a fi utilizatori neântârziați ale noilor instrumente de plată SEPA, deoarece acestea derulează un volum substanțial de plăți naționale și transfrontaliere aferent pensiilor, asigurărilor sociale și altor indemnizații, taxe și impozite.
Este necesară implicarea necondiționată a autorităților naționale europene în pregătirea implementării schemelor de plăți SEPA și de asemeni implementarea monedei Euro în toate statele membre UE și aderarea tuturor statelor din spațiul european la UE.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Platile Si Incasarile Valutare. Studiu de Caz Banca Transilvania (ID: 144406)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.