. Platile Electronice

CUPRINS

INTRODUCERE

Odata cu aparitia banilor, evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura. A inceput sa descopere tainele comertului, iar dezvoltarea acestuia presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. Pornind de la diferite obiecte ( pene rare, pietre pretioase, animale) care aveau o valoare intrinseca, oamenii au inceput sa foloseasca aurul, apoi bancnotele, pentru ca intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. Folosirea lor este inca in faza incipienta, timida, dar extinderea pe scara larga este o certitudine. Desi nu exista decat scriptic, fiind niste cifre, dupa caz o insiruire de coduri binare, banii electronici sunt mult mai usor de folosit, nu presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor).

Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit, si anume existenta unui suport virtual, in care ei sa existe. Fie ca sunt bani de cont, fie ca sunt „unitati” electronice, Internetul si retelele informatice sunt mediul ideal de circulatie a acestora.

In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plata „electronice”, si anume produsul „MultiCash” si plata in sistem e-comerce.

Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit, e-comerce-ul inca intampina anumite bariere, datorate neincrederii si suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit pana in prezent. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor electronici.

1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR

1.1 Introducere:

MultiCash este un produs software din categoria “Electronic Banking” care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronica de informatii: Banca si Clientul. Realizatorul gamei de produse MultiCash este firma OMIKRON din Germania. Toate modulele contractate de catre Banca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentru realizarea pe cale electronica a platilor si “cash management”.

Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceea ce priveste sistemele de operare, telecomunicatiile, retelele de calculatoare. Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie, de tip “proprietar” si nici de componente furnizate de terti. Caracteristica principala a produsului este aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea ce priveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii.Aceasta permite clientilor mari, de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atat din tara cat si din strainatate. Componenta principala pentru client este distribuita de catre banca acestora ceea ce permite integrarea produsului in strategia de marketing si servicii financiare.

1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura

Produsul MultiCash-BCR rezolva intregul lant de comunicatie dintre client si banca cerut de un produs de “electronic banking” fiind format din trei componente distincte: componenta pentru banca (MCB), componenta pentru client (MCC) si interfata cu sistemul informatic al bancii (MIB) realizata in cadrul Directiei de Informatica.

Componenta pentru banca-MCB:

Aceasta componenta este structurata pe trei nivele:

-nivelul de comunicatie, gestioneaza comunicatiile cu clientii, controleaza procesele de comunicatii si valideaza utilizatorii in raport cu drepturile de acces si semnaturile electronice;

-nivelul de administrare, gestioneaza conectarea cu sistemul informatic al bancii, definirea conturilor clientilor si a parametrilor specifici fiecarui client;

-nivelul server gestioneaza schimbul de informatii dintre client si banca.

Aceasta structura este flexibila in ceea ce priveste configuratia de echipamente necesara in raport cu numarul de clienti conectati la o unitate bancara, fiind posibila utilizarea unui singur calculator pentru toate nivelele mentionate anterior in cazul in care numarul de clienti este mai mic de 100 pe unitate, sau cate un calculator pentru fiecare nivel in cazul unui numar mare de clienti/unitate.

MultiCash accepta 4 tipuri de comunicatii intre client si banca: X25, ISDN, modem, TCP/IP. Avand in vedere reteaua de comunicatii utilizata de BCR pentru conectarea clientilor se va utiliza comunicarea prin modem sau X25 in functie de numarul de clienti/unitate.

Ca protocoale de schimb de informatii sunt utilizate protocolul FTAM si OSI (Organizatia Inernationala de Standardizare) si EPFT (Transfer de Fisiere de Plati Electronice), standard national aceptat si in Germania si extins la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania. Pentru formatul mesajelor dintre client si banca este utilizat standardul SWIFT (MT100, MT940, MT942).

Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele care insotesc produsul, realizate de catre furnizorul solutiei.

Componenta pentru client (MCC)

Componenta pentru client este structurata pe doua nivele:

-nivelul de comunicatie, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client si toate bancile clientului

-nivelul de aplicatii, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client cum sunt: Cash Management, Plati domestice si Informatii privind conturile si tranzactiile.

Componenta pentru client (MCC) permite colectarea ordinelor de plata generate in mod automat in cadrul aplicatiilor informatice ale clientilor cu conditia ca acestea sa respecte formatul SWIFT MT100 care va fi validat in momentul colectari.

Componenta client poate fi instalata pe un calculator de sine statator sau in cadrul unei retele.

Componenta pentru client este disponibila in diferite limbi printre care si romana. Pentru BCR vor fi livrate versiunile in limba engleza si limba romana.

Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele ce insotesc produsul. Pentru a avea o imagine a activitatilor pe care le realizeaza clientul pentru conectarea la banca utilizand produsul MultiCash prezint in continuare secventa acestor activitati:

1.Conectarea utilizatorului se realizeaza prin introducerea numelui si a parolei. Alegerea parolei este la latitudinea utilizatorului si poate fi modificata in orice moment. In functie de drepturile de acces ale utilizatorului sunt puse la dispozitie numai functiunile atribuite de responsabilul aplicatiei.

2.Utilizatorul poate sa schimbe parola, iar responsabilul aplicatiei sa defineasca parametrii si drepturi de acces la functiile aplicatiei pentru utilizatori.

3.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de responsabilul aplicatiei poate avea acces la informatii privind conturile, soldurile, tranzactiile precum si reconcilierea dintre operatiile transmise la banca si cele contabilizate.

Modulul plati romanesti

4.In cadrul modulului de plati romanesti, la instalarea aplicatiei la client se incarca bazele de date privind codurile bancilor utilizate in cadrul sistemului BCR (banci), conturile clientului deschise la fiecare banca precum si beneficiarii sumelor transferate. In ecranelor urmatoare se vor prezenta in detaliu informatiile necesare pentru aceste baze de date. Avantajul acestui mod de lucru este acela ca o informatie introdusa intr-o baza de date este preluata in mod automat pentru fiecare ordin de plata, nemaifiind necesara introducerea ei de la tastatura calculatorului. Deoarece ordinele de plata transmise la banca sunt prelucrate in mod automat de sistemul bancii se diminueaza considerabil riscul preluarii unor date eronate in cadrul ordinelor de plata.

5.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de responsabilul aplicatiei poate sa introduca ordine de plata, sa valideze ordinele introduse (de regula persoana care valideaza este diferita de cea care introduce), sa vizualizeze ordinele de plata scadente definite anterior zilei curente, sa creeze fisierul de plati ce va fi transmis bancii, sa colecteze ordine de plata generate in mod automat in sistemul informatic al clientului.

Bazele de date ale aplicatiei:

6.Baza de date “beneficiari” contine toate informatiile necesare bancii pentru transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata ordonate de client cum sunt:denumirea beneficiarului, adresa, codul si denumirea unitatii bancare unde are contul, contul in care sunt virate sumele ordonate. Aceste informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinelor de plata odata cu selectarea beneficiarului.

7.Baza de date “conturi” contine toate informatiile necesare referitoare la conturile clientului si anume: numarul contului, descrierea contului codul si denumirea unitatii bancare.Aceste informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinului de plata odata cu selectarea contului din care se face plata.

8.clientul poate sa defineasca pe langa ordinele de plata simple pe care le transmite zilnic la banca si ordine de plata periodice (cu valoare fixa sau cu valoare variabila) care in functie de perioada de aparitie (saptamanal, lunar, trimestrial, etc.) vor fi generate in mod automat si vor fi incluse, dupa validare, in fisierul de plati al zilei.

9.Pentru fiecare ordin de plata clientul selecteaza din bazele de date create anterior contul platitorului, beneficiarul sumei, valoarea OP si descrirea operatiei sau scopul platii. Restul informatiilor (codul fiscal al platitorului, banca platitorului, codul si banca beneficarului, descrierea beneficiarului) sunt preluate in mod automat din bazele de date create anterior.

10.Ordinele de plata introduse nu pot fi transmise la banca decat daca sunt aprobate. La instalarea aplicatiei se stabileste numarul de aprobari necesar pentru o plata, iar pentru a doua aprobare se poate stabili valoarea de la care este necesara. Aprobarea se poate face ordin cu ordin, sau pentru toate ordinele de plata introduse pe baza listei care este afisata pe ecran. Dreptul de aprobare a ordinelor de plata este stabilit de catre administratorul aplicatiei pentru persoanele care au specimene de semnatura de la banca. De regula persoana care aproba trebuie sa fie diferita de cea care introduce ordinul de plata.

11.Ordinele de plata aprobate sunt grupate in fisiere ce se transmit bancii pentru prelucrare. La crearea acestor fisiere se specifica platitorul si banca platitorului.

12.Pentru realizarea legaturii cu banca se apeleaza functia ROI-transmitere plati interne, din cadrul modulului de comunicatii rapide.

13.Apelarea acestei functii inseamna introducerea parolei de comunicatie (diferita de parola utilizator) si a dischetei furnizata de banca la instalare care contine cheile de acces la serverul bancii.

14.Dupa acceptarea procedurilor de acces se realizeaza conectarea telefonica la serverul bancii.Starea conectarii este afisata in mod sugestiv pe ecran. In acelasi timp sunt afisate mesaje care comunica utilizatorului modul in care s-a realizat conectarea si rezultatul transmiterii fisierului care contine ordine de plata.

1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii, informatii diverse

In cadrul modulului de comunicare rapida eexista functia STA care permite transferarea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia clientului. Aceste informatii sunt creeate in cadrul componentei MIB care extrage informatiile realizate in cadrul sistemului SIBCOR si le transforma in mesaje SWIFT recunoscute de MultiCash. Dupa transferarea acestor informatii, clientul are posibilitatea sa le selecteze dupa diferite criterii, sa le vizualizeze pe ecran sau sa le imprime (la imprimanta calculatorului propriu).

Exista o varietate mare a ecranelor si listelor ce pot fi obtinute clientul avand diferite optiuni:

15.Clientul poate vizualiza simbolul, deviza si soldurile conturilor deschise la o unitate bancara. Pentru fiecare cont poate vizualiza extrasul de cont zilnic al contului respectiv.

16.Pentru fiecare pozitie din extras pot fi obtinute detalii suplimentare.

17.Clientul poate vizualiza toate tran17.Clientul poate vizualiza toate tranzactiile realizate intr-o zi, pentru toate conturile sale. Are la dispozitie functii de selectare dupa diferite criterii a tranzactiilor dorite.

Interfata cu sistemul informatic al bancii

Produsul MultiCash, in varianta standard livrata de firma OMIKRON faciliteaza transferul de informatii pe cale electronica dintre client si banca utilizand formate standard SWIFT pentru schimbul de informatii. Pentru prelucrarea ordinelor de plata transmise de clienti in format SWIFT MT100 si pentru transpunerea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia clientului in format SWIFT MT940 a fost necesara realizarea unei interfete specifice sistemului informatic al BCR, SIBCOR precum si definirea unui cadru metodologic care sa descrie fluxul si controlul platilor electronice in interiorul bancii.

A.Interfata MIB

Interfata este constituita dintr-un set de programe care realizeaza doua functionalitati distincte si anume:

A1.Transformarea platilor electronice din formatul SWIFT MT100 in formatul standard al Ordinului de Plata pe suport hartie si crearea fisierelor cu tranzactii in formatul recunoscut de sistemul SIBCOR. Aceasta activitate se realizeaza prin urmatoarele programe:

Programul MEGHI prin care se realizeaza urmatoarele functiuni:

-cautarea pe serverul MultiCash a platilor in format SWIFT;

-transformarea formatului SWIFT in formatul intern al sistemului SIBCOR;

-crearea formatului de imprimare a ordinelor de plata;

-crearea jurnalelor pe zile ale operatiunilor efectuate;

-crearea fisierului cu platile zilnice transmise de clienti pentru a fi prelucrate in sistemul SIBCOR.

Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash SIBCOR se lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza functia de colectare a ordinelor de plata executata de calculator la un interval de timp prestabilit (de regula intre 5 si 15 minute).

Programul IMPOP prin care se realizeaza imprimarea la imprimanta serverului MultiCash a ordinelor de plata, in formatul standard cerut de Banca Nationala a Romaniei. Pentru diminuarea timpului de imprimare si reducerea costurilor pentru materiale consumabile (cap de imprimare, ribon) SWIFT-a ales solutia utilizarii hartiei de imprimanta pretiparita. In felul acesta sunt tiparite pe hartie numai informatiile specifice fiecarui ordin de plata (platitor, suma in cifre si litere, beneficiar, conturi, banca destinatara, etc…) fara a fi tiparit formatul ordinului de plata care este preimprimat.

Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash si se lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza programul MEGHI. In felul acesta, pe parcursul programului de lucru sunt transpuse pe hartie ordinele de plata dispuse de clienti pe cale electronica si sunt transmise administratorilor de cont pentru analizarea si acceptarea lor la plata. Se elimina astfel aglomerarea care ar aparea daca imprimarea ordinelor de plata SWIFT-ar realiza o singura data pe zi, la sfarsitul programului cu clientii.

Programul HomeBanking, realizeaza verificarea si completarea fisierului de plati creat de programul MEGHI pentru a fi preluat de SIBCOR prin urmatoarele functii:

a)Constituire fisier de operatiuni transmise electronic prin MultiCash prin intermediul careia se realizeaza:

-verificarea concordantei dintre inregistrarea total si inregistrarile grupate intr-un fisier de plati;

-analizarea conturilor platitorului si beneficiarului in vederea determinarii tipului de tranzactie (locala, intrabancara, interbancara, cu trezoreria statului, etc…);

-crearea fisierului MEGHI pentru platile electronice, in format identic cu fisierele similare realizate prin introducerea datelor de catre administratorii de cont la fiecare post de lucru.

In felul acesta platile realizate in mod electronic sunt pregatite pentru a fi contabilizate dupa ce sunt realizate toate procedurile de control pe care le are la indemana administratorul de cont in momentul introducerii unui ordinelor de plata prezentat la ghiseu, fara a mai fi necesara reintroducerea informatiilor.

Validarea operatiunilor transmise electronic prin MultiCash permite:

-vizualizarea operatiunilor transmise electronic pentru confruntarea cu documente tiparite pe hartie;

-operarea refuzurilor stabilite de administratorii de cont;

-editarea jurnalului cu operatiuni grupate pe clienti.

Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe statia de lucru a sefului de serviciu conturi si viramente.

Programul PregMT 940, pregateste datele in format SWIFT pentru extrasele de cont prin:

-extragerea informatiilor privind soldurile si tranzactiile conturilor gestionate de MultiCash;

-interpretarea acestor informatii si transpunerea lor in formatul mesajului MT940;

-crearea fisierului de extrase.

Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe serverul SIBCOR in cadrul compartimentului de informatica.

B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:

Pentru ca operatiunile transmise de clientul platitor beneficiar al produsului MultiCash sa fie operate inaceeasi zi, transmiterea informatiilor se va efctua, de catre acesta, pana la ora 14:30. Operatiunile transmise dupa aceasta ora vor fi prelucrate a doua zi. In prima faza de exploatare a produsului, nu se vor executa, de catre banca, operatiuni de remitere a informatiilor transmise de clientul platitor prin telex.Informatiile primite se prelucreaza in conformitate cu normele de lucru in vigoare si se remit la destinatie in functie de programul Bancii Comerciale Romane si de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.

Raspunderea informatiilor transmise de banca revine clientului ce executa prelucrarea datelor pe baza documentelor interne.

Persoana din cadrul compartimentului de informatica care are ca sarcina receptionarea informatiilor clientului va preda ordinele de plata realizate de componenta MIB a produsului MultiCash administratorilor care au in gestune conturile clientilor respectivi. Administratorii de cont vor efectua aceleasi operatiuni de verificare ca pentru orice document depus la ghiseul bancii:

-disponibilul contului;

-incadrarea in reglementarile legale.

Dupa efectuarea controlului de forma si fond, referentul semneaza si stampileaza cele 3 exemplare ale ordinelor de plata. Exemplarele roz vor fi remise grupei de decontari intra si interbancare pentru a fi sortate in functie de destinatie, exemplarele negre vor fi transmise sefului de serviciu conturi si viramente pentru verificare, iar exemplarele verzi vor fi atasate extrasului de cont emis de banca. Ordinele de plata refuzate vor fi anulate si transmise sefului de serviciu conturi si viramente, in 3 exemplare.

Seful de serviciu conturi si viramente verifica ordinele de plata refuzate la plata de catre administratorii de cont si valideaza operatiunile transmise pana la ora 14:30 pe baza exemplarelor negre si a “Borderoului ordinelor de plata transmise electronic in ziua de …”.

Dupa validare Seful de serviciu conturi si viramente semneaza “Borderoul ordinelor de plata transmise electronic in ziua de …” si il preda impreuna cu exemplarele negre ale ordinelor de plata pentru arhivare.

1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash

In functie de obiectul de activitate si dimensiunile companiei client, MultiCash poate fi configurat sa lucreze cu urmatoarele module:

Modulul principal cu facilitati de:

obtinere a informatiilor, la zi, despre conturile deschise la diferite banci si transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata in lei si valuta:

reconciliere automata a platilor ordonate cu extrasele de cont;

planificare a lichiditatilor;

optimizari cash

obtinerea de informatii generale privind:

-cursuri practicate la Casele de Schimb ale bancii

-paritati USD/alte valute, diferentiate in doua categorii: pentru valute de cont si pentru bancnote;

-dobanzi diferentiate in functie de natura conturilor;

-cont curent;

-depozite la termen;

-plafoane minime pentru deschiderea de conturi curente si constituirea de depozite;

-oferta de produse/servicii a bancii;

-noile tipuri de produse si servicii ce urmeaza a fi oferite clientelei.

Modulul de plati interne adaptat pentru Romania :

respecta reglementarile in vigoare ale sistemului de plati (transferuri bancare si plati catre buget) avand la baza formulare tipizate agreate de Banca Nationala a Romaniei ;

asigura controlul asupra platilor efectuate prin necesitatea aprobarii individuale sau in bloc a acestora de catre persoane autorizate din cadrul companiei;

creeaza fisiere de export in format text pentru interfatarea cu o varietate de sisteme externe, permitand generarea de rapoarte si analize diverse.

Modulul de plati internationale:

respecta standardul SWIFT pentru plati internationale;

asigura securitatea transferurilor externe prin autentificarea utilizatorului prin nume si parola si acordarea de drepturi specifice fiecarui utilizator;

permite utilizarea sabloanelor create anterior de utilizator pentru introducerea ordinelor de plata noi.

MultiCash si Internetul

Pentru a oferi posibilitati de acces mai mari, MultiCash va putea fi folosit (firma Omikron lucreaza la adaptarea acestei facilitati pentru Romania) si prin intermediul unei conexiuni de tip Internet. Gradul de securitate scazut oferit de Internet face improprie realizarea de plati electronice. A fost necesara introducerea unor niveluri suplimentare de securitate care se bazeaza pe incriptarea tuturor informatiilor, schimbarea dinamica a cheilor (fiecare cheie este utilizata o singura data), amprente digitale atasate intregului fisier, imposibilitatea alterarii informatiilor transmise. Securitatea sporita este insotita de compactarea informatiei, autentificarea de a opera pe anumite conturi, semnaturi digitale. Serverul prin intermediul caruia se realizeaza operatiunea poate fi localizat fizic, poate fi accesat de oriunde, costurile conexiunii nedepinzand de distanta. Aceste caracteristici permit o conexiune rapida, economica (comparabila cu o convorbire telefonica locala), comparabila cu standardele Internet.

Aceste facilitati au impus produsul pe piata bancara romaneasca, fiind, in prezent, oferit clientilor de catre ING, ABN AMRO, Societe Generale, Banca Comerciala Romana, BANCOREX, BRD.

1.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice

Ca urmare a lansarii, in luna ianuarie 1990, a proiectului pentru implementarea serviciului de “electronic banking”, in urma unei licitatii a fost ales produsul MultiCash al firmei germane OMIKRON si s-a realizat prin efortul comun al directiilor de Informatica, Contabilitate Generala si Politici si Risc de Credit prototipul produsului MultiCash prin integrarea facilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al Bancii Comerciale Romane.

Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistem electronic propriu, Directia de Informatica a inceput implementarea in vederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentru generalizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. Un rol important la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania, primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatile oferite de produs. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul sucursalelor judetene, s-a inceput implementarea la clienti incepand cu luna septembrie 1998.

Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti

Noutatea serviciului “electronic banking” pentru clienti impune o abordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de 1-2 saptamani. In aceasta perioada, clientul primeste informatiile furnizate de banca (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare etc.0 si initializeaza ordine de plata in regim de testare. La sfarsitul acestei perioade, clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca.

Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fost instalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat pentru obtinerea extraselor de cont, cat si pentru transmitera de plati. In luna februarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de plata transmise electronic, insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliarde lei.

O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tip holding, care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatia financiara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati ale Bancii Comerciale Romane. Un exemplu elocvent in acest sens sunt companiile PETROM R.A. si SHELL Romania.

O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cu sistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor de informatii banca-client, cum este cazul societatii DAEWOO Automobile din Craiova.

Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela al comunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui calculator portabil si a unui telefon mobil, facilitate ce ofera libertate de miscare si implicit de eficienta in afaceri.

Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR

Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o serie de cerinte ale clientilor cum sunt:

avizarea de catre banca a beneficiarului platii; exista situatii in care, dupa transmiterea platii pe cale electronica, clientul se deplaseaza la banca pentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii unei copii la beneficiarul sumei. Pentru evitarea acestui incovenient se are in vedere utilizarea retelei Internet pentru avizarea de catre banca a beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica ;

efectuarea de plati externe prin MultiCash –BCR; produsul dispune de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unui mesaj SWIFT MT100. In prezent se analizeaza, impreuna cu directiile de specialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea prevederilor regulamentului valutar;

efectuarea prin telex, de catre banca, a platilor urgente; in prezent platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemul de decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa de compensatie pentru platile interbancare. Exista situatii in care ordonatorul solicita bancii transmiterea prin telex, in aceeasi zi, a platii. Noua versiune a produsului, disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceasta facilitate;

extinderea serviciului “electronic banking” la persoane fizice; firma OMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care, utilizand calculatorul personal, o persoana fizica poate inregistra datoriile catre furnizorii de servicii (telefon, energie electrica etc.) pe baza facturilor emise de acestia, urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone bancii trasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. Firma OMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vederea evaluarii, testarii si integrarii in gama de servicii electronice.

In concluzie, se poate afirma ca, prin lansarea acestui produs, Banca Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilor sai, aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale a bancii in acest domeniu sau, in spiritul motto-ului se poate spune ca Banca Comerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) un deziderat, care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte din randul tehnologiilor avansate, in simpla tehnologie.

2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale

O posibilă definiție a comerțului electronic ar putea fi: "ansamblul tranzacțiilor comerciale în cadrul cărora părțile contractante interacționează prin intermediul calculatoarelor și nu prin schimburi fizice sau contacte directe"'.

Deși este foarte corectă, o astfel de definiție poate cu greu să capteze spiritul comerțului electronic, care în practică este mult mai bine sugerat ca fiind una din acele situații în care nevoile tot mai complexe și noile tehnologii se contopesc pentru a revoluționa modul în care se derulează afacerile.

Mediul comercial contemporan se caracterizează prin creșterea continuă a producției, accentuarea concurenței globale și creșterea gradului de diversificare a cerințelor consumatorilor. Ca răspuns la aceste tendințe, firmele își modifică atât modul de organizare, cât și modul de acțiune. Astfel, ele încep să comprime vechile structuri ierarhice și să elimine barierele existente între diviziile operaționale.

De asemenea, se tinde spre renunțarea la barierele dintre firmă și clienții și furnizorii acesteia. Procesele comerciale sunt reproiectate astfel încât ele să depășească aceste limite artificiale. În prezent, există afaceri în care sunt implicate toate compartimentele unei firme și chiar situații in care o afacere este proprietatea comună a unei firme și a clienților sau furnizorilor acestora.

Comerțul electronic reprezintă un mijloc de a susține și realiza aceste schimbări pe scală largă și chiar la scală globală. EI oferă firmelor posibilitatea de a fi mai eficiente și mai flexibile în operațiunile interne, de a menține legături mai strânse cu furnizorii și de a răspunde prompt cerințelor si doleanțelor consumatorilor. Firmele își pot selecta cei mai adecvați parteneri de afaceri (furnizori, clienți) fără a mai ține cont de distanțele geografice și își pot comercializa produsele pe o piață globală.

Un caz particular de comerț electronic îl reprezintă vânzările electronice de mărfuri, in care un furnizor asigură bunuri sau servicii pentru un client contra unei sume de bani. Un caz special de vânzări electronice de mărfuri este vânzarea electronică en detail, unde clientul este o persoană fizică și nu o altă firmă. Totuși, deși aceste situații speciale prezintă o importanță economică considerabilă, ele sunt doar particularizări ale cazului general care cuprinde toate tipurile de operații si de tranzacții realizate prin intermediul computerelor. Astfel, sfera comerțului electronic cuprinde și fluxul intern de informații din cadrul unei firme, precum și furnizarea de informații gratuite unor organizații sau unor persoane particulare.

Comerțul electronic este o tehnologie care trebuie utilizată în scopul schimbării globale. Firmele care îl privesc doar ca pe o modalitate suplimentară de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Cele mai importante avantaje le vor obține acele companii care sunt dispuse să-și modifice organizarea și modul de funcționare pentru a se adapta cerințelor operaționale ale comerțului electronic.

2.1.Sisteme de plăți electronice

În prezent există patru abordări distincte în legătură cu obținerea unei soluții sigure pentru realizarea plăților electronice. Fiecare utilizează o anumită formă de criptare pentru asigurarea confidențialității elementelor esențiale ale mesajelor. În primul rând se fac eforturi pentru obținerea unor noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). Cea de-a doua abordare presupune ca furnizorul de servicii să acționeze ca intermediar pentru mesaje atașându-le acestora coduri de securitate. În al treilea rând se dorește stabilirea unor noi forme de criptare care să permită transmiterea de informații referitoare la cărțile de credit către furnizorii de bunuri și servicii de pe internet, aceștia urmând apoi să verifice autenticitatea informațiilor folosind rețelele bancare, inclusiv cel stabilite de Visa și MasterCard. Cea de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor".

Comerțul electronic tradițional se refera la utilizarea în rețele cu valoare adăugată a unor aplicații de tipul transferului electronic de documente(EDI), comunicații fax, coduri de bare, transferul de fișiere și poștă electronică. Extraordinara dezvoltare a interconectivității calculatoarelor în Internet în toate segmentele societății, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste rețele in aria unui nou tip de comerț, comerțul electronic în internet, care să apeleze, pe lângă vechile servicii amintite și la altele noi, cum ar fi cele create în jurul World Wide Web-ului, companii și holdinguri virtuale sau o piață a învățământului pe internet. Însă acest nou tip de comerț a stimulat cererea pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global" (Global Village), dezvoltarea unor activități comerciale între participanți situații la mari distanțe geografice unii de alții nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăți (EPS-Electronic Payment Systems). Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură și foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea înlocuirea monedelor și bancnotelor, actualele forme tradiționale de numerar, prin ceea ce denumim bani electronici, conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere și menținere in circulație a numerarului și la o sporire a flexibilității și securității sistemelor de plăți.

2.2. Banii în comerțul electronic

Sistemele electronice de plăți trebuie să atingă nivele foarte ridicate de securitate, viteză, caracter privat și confidențial, descentralizare și internaționalizare și să fie unanim acceptate atât de consumatori cât și de comercianți sau afaceriști. Vom analiza 3 astfel de metode de plată electronică: transferul electronic de fonduri (EFT – Electronic Fund Transfer), banii electronici (digi cash) și tehnologia numită Ecash.

Transferul electronic de fonduri

Sistemele de cecuri electronice au fost folosite încă din anii '80; ele utilizează structura de bănci existente și elimină cecurile de hârtie. Transferul electronic de fonduri folosește sisteme de cecuri electronice, prezentând o serie de avantaje în raport cu cecurile de hârtie:

timpul foarte rapid de efectuare a plăților

reducerea costurilor privind hârtia folosită

confirmarea instantanee a solvabilității plătitorului

flexibilitatea și marea varietate de implementare, de la tranzacții mici folosind rețelele de automate de bani(ATM- Automatic Teller Machine) la marile rețele internaționale de clearing, cum ar fi CHIPS(Clearing House Interbank Payments System), format din peste 120 de bănci din întreaga lume. De exemplu, CHIPS efectuează zilnic in jur de 200.000 de tranzacții cu o valoare de 1,2 miliarde dolari SUA.

O slăbiciune evidentă a acestui sistem de cecuri electronice o constituie caracterul privat și confidențialitatea plăților. În plus, băncile sunt obligate, prin reglementările în vigoare, să poată documenta în detaliu fiecare transfer.

Banii electronici

Banii electronici (numiți și digi cash) reprezintă echivalentul electronic al banilor reali. Ei prezintă câteva caracteristici esențiale:

anonimitatea plăților, ceea ce conduce la imposibilitatea identificării cumpărătorului;

lichiditatea, ceea ce presupune că acești bani electronici sunt unanim acceptați de

către toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet;

superioritatea în raport cu banii reali, care sunt costisitor de fabricat și de întreținut; de asemenea securitatea și imposibilitatea falsificării sau pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici.

Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi:

1. Cartelele, care permit de la plățile cele mai simple ale convorbirilor telefonice, până la plățile oricăror cumpărături intr-un magazin. Aceste cartele au evoluat către ceea ce numim acum smartcard-uri, cu facilități multiple de plată (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate după standardul convenit de consorțiul EMV (Europay, MasterCard șl Visa) și bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice.

2. Sisteme electronice pure, utilizabile în tranzacțiile internet, unde cumpărătorul și vânzătorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin rețea. Transmiterea banilor electronici de la cumpărător la vânzător este protejată prin cifrare atât cu criptosisteme convenționale cât și cu chei publice.

Ecash

Tehnologia Ecash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăți, care folosește poșta electronică. Ea a fost dezvoltată in Olanda, de către Digicash Co. din Amsterdam, fiind implementată de către bănci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri) și din Finlanda. Este prima soluție totalmente software pentru plățile electronice. Tranzacțiile se desfășoară între cumpărător și vânzător care trebuie să aibă conturi la aceeași bancă. Cumpărătorii trebuie să înștiințeze banca că doresc să transfere bani din conturile lor obișnuite in așa numitul cont Ecash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate interacționa de la distanță, prin calculatorul său și folosind un client software, cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe hard-discul calculatorului său. Formatul acestor fonduri este electronic, suite de zero și unu, protejate criptografic. Ca urmare hard-discul cumpărătorului devine un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa plăți între persoane individuale sau către firme, prin intermediul acestor Ecash.

Ecash are un caracter privat: deși banca ține o evidență a fiecărei retrageri Ecash și a fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să stabilesc utilizarea ulterioară a Ecash. Această proprietate se datorează folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de 768 biți. Pe lângă anonimitatea plăților, Ecash asigură și nerepudierea, adică acea proprietate care permite rezolvarea neambiguă a oricăror dispute între cumpărător și vânzător privind recunoașterea plăților. De asemenea, prin verificare în baza de date a băncii, este împiedicată orice dublă cheltuire a Ecash.

În sinteză, un sistem electronic de plăți poate fi definit ca ansamblul de tranzacții cerute de:

conversia banilor numerar (cash sau din cont) în bani electronici și invers

transferul banilor electronici între utilizatorii care folosesc sistemul.

2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăți

Interacțiunea reală (fizică) într-un sistem electronic de plăți constă în tranzacțiile care se desfășoară între anumite dispozitive care implementează entitățile implicate în sistem.

Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementează purtătorul de bani electronici. EI este folosit de către cumpărător pentru stocarea de bani electronici. Structura sa hardware este dependentă de protocoalele criptografice care implementează tranzacțiile EPS, fiind mai frecvente următoarele configurații fundamentale:

Structură de tip Personal Computer, in care utilizatorul are acces complet la resursele hard și soft ale dispozitivului. Arhitectura, tipică pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held computer), cuprinde: unitate centrală în jurul unui microprocesor pe 8 biți, memorie RAM între 256 bytes și 2 kbytes, 8-10 kbytes EPROM, 2-10 kbytes EEPROM, dintre care zona care conține cheile secrete ale dispozitivului trebuie să aibă restricții de acces. Interfața cu utilizatorul este formată dintr-o tastatură și un display. Conectarea la punctele de acces ale EPS se face de obicei printr-o legătură serială în infraroșu. Acest tip de structură dezavantajează băncile, neliniștite de controlul total al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plată.

Structură sensibilă la deschidere (temper-proof resistant), numită cartelă inteligentă (smartcard). Aceasta se prezintă sub forma unui chip incorporat intr-o cartelă de plastic și cuprinde: un microprocesor de 8 biți, memorie RAM de 256 bytes, 8 kbytes EPROM, 8 kbytes EEPROM. Comunicația cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de cartelă. Utilizatorul nu are acces la resursele hard și soft, fapt ce avantajează băncile. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazează pe presupunerile criptografice făcute asupra protocoalelor precum și pe imposibilitatea deschiderii smartcard-ului și a efectuării unui "reverse-engineering" asupra software-ului său.

Structură de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet with guardian) care cumulează avantajele structurilor anterioare, ajungând la un compromis intre interesele băncii și ale posesorului. Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunică pe timpul desfășurării tranzacțiilor. Primul microcalculator, al utilizatorului, numit și portmoneu, are sarcina să comunice cu punctul de acces al EPS. EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatură și display. Cel de-al doilea microcalculator, numit și observator sau prin abuz de limbaj smartcard servește interesele băncii. EI este introdus în interiorul primului calculator. În timp ce calculatorul utilizatorului permite să se controleze corectitudinea tranzacțiilor, calculatorul observator previne dubla cheltuire a banilor electronici, avizând fiecare tranzacție făcută de primul calculator.

Punctul de vânzare (POS- Point of Sale) implementează registrul de casă, care reprezintă acea entitate care stochează temporar la vânzător bani electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o structură de tip PC. având ca interfețe atât o legătură serială în infraroșu, cât și un cititor de smartcard.

Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este dispozitivul prin care se încarcă bani electronici in portofelul electronic al cumpărătorilor. Dintre soluțiile tehnice folosite pentru implementarea sa amintim:

Distribuitor cont-bani electronici, soluție care permite incrementarea valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de cumpărător. Distribuitorul este prevăzut cu o legătură serială în infraroșu sau pentru cititor de smartcard. Distribuitorul este conectat în rețea cu calculatoare care deservesc diferite bănci emitente de bani electronici.

Distribuitor carte de credit-bani electronici, soluție care permite incrementarea valorii din portofel pe baza creditării cumpărătorului de către o casă de credit. Distribuitorul este prevăzut cu un dispozitiv de citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale cumpărătorilor. De asemenea mai există un canal infraroșu și de smartcard pentru conectarea portofelului. În acest caz distribuitorul nu trebuie să fie conectat in rețea cu calculatoarele băncilor.

Distribuitor numerar-bani electronici, soluție care permite incrementa. a valorii portofelului pe baza colectării de la cumpărător a unei sume cash.

2.3. Mecanisme de securitate

Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate, folosite individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. De exemplu, serviciul de ne-repudiere cu probarea livrării poate fi dezvoltat utilizând o combinație a mecanismelor de integritate a datelor, semnătură digitală și notariat. În plus, un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. De exemplu, mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul de criptare și uneori mecanismul de notariat, care presupune o a treia "persoană", de încredere.

1. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel încât ele să devină de neînțeles (neinteligibile) pentru orice observator. Numai entitatea autorizată poate să le citească, deținând o cheie secretă pentru a le putea descifra. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar fi confidențialitatea datelor. Se acceptă în criptare algoritmi simetrici sau nesimetrici (cu chei publice).

2. Mecanismul de semnătură digitală asigură că datele pot fi produse numai de către semnatar, reprezentând un mijloc de autentificare atât a emițătorului cât și a mesajului propriu-zis. Printre numeroasele ei aplicații, semnătura digitală stă și la baza securității cartelelor inteligente. Spre deosebire de semnătura olografă, care identifică doar emițătorul, semnătura digitală furnizează și mijloace de asigurare asupra integrității conținutului mesajului electronic recepționat. Semnătura digitală reprezintă o mică cantitate de date memorate pe mediul electronic și care se transmite odată cu mesajul. Ea este produsă prin anumite calcule făcute de către emițător, pe baza unei chei și a conținutului mesajului. Acest proces se numește funcția de semnare. La recepție, printr-o funcție de verificare, se face un alt set de calcule asupra semnăturii și mesajului, constatându-se sau nu valabilitatea semnăturii. Există în aceste calcule niște parametrii numiți chei, care diferă de la o semnătură la alta și care sunt specifici celui care produce semnătura.

Producerea semnăturilor digitale se poate baza atât pe criptosisteme simetrice

cât și pe cele cu chei publice.

Metodele de semnătură digitală cu sisteme cu chei secrete (simetrice)

Folosesc aceiași cheie atât la semnare cât și la verificare. În cadrul funcției de semnare, mesajul este cifrat folosind cheia secretă drept parametru. La verificare, folosind aceiași cheie secretă și mesajul in clar, se dă verdictul de valid sau invalid asupra semnăturii digitale recepționate. Dezavantajul acestei metode constă în necesitatea stabilirii și distribuției prealabile a cheii secrete între emițător și receptor.

Metodele de semnătură digitală cu chei publice (asimetrice), (ilustrate în figura 3)

Folosesc la semnare cheia secretă a emițătorului iar la verificare cheia publică a acestuia. Ca urmare, o semnătură poate fi produsă doar de către emițătorul autentic, singurul care cunoaște cheia secretă, dar poate fi verificată de orice persoană care cunoaște cheia publică a emițătorului. O semnătură digitală se realizează folosind un sistem criptografic cu chei publice și o funcție de dispersie (hash). Funcția de dispersie este folosită pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toți biții mesajului ce va fi semnat. Pentru o astfel de funcție, cum este de exemplu cea cunoscută sub numele de MDS, proiectată de Rivest, trebuie să fie imposibil din punct de vedere al calculelor să se construiască 2 mesaje distincte care să aibă aceeași valoare rezumat; acest lucru face din rezumat o "amprentă" a mesajului. Utilizatorul emițător semnează mesajul prin cifrarea rezumatului cu cheia sa privată. Folosind un algoritm cu chei publice cunoscut, cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman), semnătura poate fi validată apoi la receptor folosind doar cheia publică a emițătorului. La recepție, se calculează din nou rezumatul mesajului primit, se descifrează semnătura primită cu cheia publică a emițătorului și apoi se compară cele 2 rezumate. Dacă ele sunt identice, semnătura este validă.

Producerea semnăturilor digitale la cartelele inteligente

În cazul sistemelor de plăți electronice, semnăturile digitale sunt realizate după o procedură puțin diferită. În primul rând, dacă s-ar folosi sistem criptografic simetric, ar exista un risc al desconspirării cheii secrete de verificare care este memorată în echipamentul vânzătorului. De aceea, acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecție a cheii, care să poată fi controlat doar de către furnizorul echipamentului. Se preferă sistemele cu chei publice, care trebuie să memoreze la terminal doar cheia publică. Însă aceste sisteme creează probleme in EPS (Electronic Payment Systems), deoarece cer un volum de calcule destul de mare, care se fac lent pe un dispozitiv cu putere de calcul redusă, cum este cartela inteligentă. În plus, cartela inteligentă expune riscului desconspirării cheii secrete pe care o are memorată. De aceea, funcția de semnare (numită aici transportul semnăturii) este împărțită în 2 subfaze :

1) prima – presemnătura, partea intensivă a creării semnăturii, are loc o singură dată, în afara cartelei inteligente; rezultatul acestei faze, specific pentru cartelă și proprietarul ei, este transportat apoi și memorat în cartela inteligentă

2) a doua – completarea semnăturii, care cere resurse modeste, se face în cartela inteligentă și este dependentă de mesajul semnat.

Verificarea semnăturii se face în mod obișnuit, intr-o singură fază.

Utilizarea semnăturilor digitale la cartelele inteligente

Furnizorul cartelei inteligente, de obicei banca, creează presemnătura specifică unei persoane, printr-un proces off-line. Este ca și când banca ar da persoanei niște cecuri electronice în alb. Pentru crearea lor, banca folosește cheia sa secetă și apoi le memorează pe cartelă. În timpul unei tranzacții de plată, cartela transformă cecul într-unul completat cu valoarea plății. Apoi vânzătorul, la terminalul său, verifică semnătura cecului cu cheia publică a băncii, cheie care este memorată în terminalul său. Firma DigiCash a dezvoltat o tehnică de compactare prin care se pot memora in memoria nevolatilă a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri.

O altă variantă de folosire a sistemelor cu chei publice în cartelele inteligente, preconizată pentru viitorul imediat, este bazată pe conceptul de transport de monedă. În cadrul cartelei există un contor balanță, care poate fi incrementat de către bancă. Atunci când cumpărătorul face o plată pe baza cartelei, va semna suma (monedele) cu cheia secretă existentă pe cartelă. Deoarece cartela deține 2 informații senzitive, valoarea balanței și cheia secretă, ea trebuie să fie rezistentă la deschidere. Vânzătorul, prin terminalul existent in magazin, va verifica autenticitatea monedelor, folosind cheia publică. Mai sigure, sistemele de plăți bazate pe transportul de monedă electronică au un mare viitor.

3. Mecanismul de control al accesului controlează accesul entităților la resurse și se poate baza pe una sau mai multe din următoarele soluții:

Listă/matrice a drepturilor de acces(entitate, resursă, drept)

Parole

Capabilități

Etichete de securitate

Durata accesului

Timpul de încercare a accesului

Ruta (calea) de încercare a accesului.

4. Mecanismul de integritate a datelor împiedică modificarea, ștergerea sau amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Acest mecanism implică două proceduri: una la recepție și o alta la expediție. Expeditorul adaugă la unitatea de date o informație care depinde numai de datele transmise (o sumă de control, cifrată sau nu). La recepție, se generează aceeași sumă de control care se compară cu cea primită.

5. Mecanismul de autentificare mutuală este folosit pentru a se dovedi, reciproc, identitatea entităților. Pot fi folosite parole și tehnici criptografice (parole cifrate, cartele magnetice sau inteligente, caracteristici biometrice, biochimice). Când sunt folosite tehnicile criptografice, acestea sunt deseori combinate cu protocoale cu interblocare, "hand-shaking", pentru protejare împotriva înlocuirii (reluării). Principiul este următorul: entitatea A trimite identitatea sa (cifrată sau nu) entității B, care generează o valoare aleatoare și o trimite (cifrat sau nu) lui A. A trebuie să cifreze data aleatoare cu cheia privată și să o trimită lui B, care apoi verifică corectitudinea acesteia.

6. Mecanismul de notariat stabilește o a treia parte (notar), in care au încredere entitățile, care asigură garanții în privința integrității, originii, timpului sau destinației datelor. Atunci când este folosit acest mecanism, datele sunt comunicate prin notar.

2.4.Plãți online în România

Deși încã timid și folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini carențele de legislație circumspecte multor români în fața tehnologiilor de ultimã orã (altele decât GSM-ul), comerțul electronic a stabilit un cap de pod și în România, în țara noastrã funcționând deja câteva zeci de magazine virtuale.

În curând, orice român va putea cumpãra de pe Internet mãrfuri dintre cele mai diverse, chiar dacã nu dispune de un cont la vreo bancã sau de unul din cardurile lansate pânã acum pe piațã, fãrã a fi nevoit nici mãcar sã meargã la poștã pentru a plãti acolo tot ce a cumpãrat on-line Toate acestea, grație unei idei care rezolvã problemele pe care le ridicã legislația incompletã din domeniul bancar, care pentru moment nu permite decontarea on-line a plãților, deci nici forma deja clasicã de comerț electronic, care funcționeazã în Occident.

Cardul Kappa

Kappa, unul dintre cunoscuții furnizori de servicii de Internet din București, are deja un proiect care, pânã în vara anului 2000, ar putea permite plata cãtre orice magazin virtual, prin intermediul așa-numitelor “Karduri Kappa”.

Din perspectiva utilizatorului, deschiderea unui “Kont în Kdolari” este o operațiune simplã, care nu necesitã decât minimul de cunoștințe necesar “navigãrii” pe Internet. El va intra pe adresa “kard.avs.ro”, și va trebui sã completeze o serie de formulare. Pentru alimentarea Kontului, este suficientã tastarea unui cod de 16 cifre și litere pe care îl gãsește dupã rãzuirea de pe Kard.

Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plãti deja cu un Kard este serviciul de conectare la Internet. Pânã acum, pentru o astfel de conectare trebuia fãcut un contract, deci un drum obligatoriu pânã la firmã, plus facturi lunare care trebuiau plãtite, de asemenea la firmã. Asta însemna o problemã destul de serioasã, motiv pentru care mulți clienți au renunțat la acest tip de serviciu, fie pentru cã le consuma prea mult timp, fie pentru cã nu aveau efectiv cum sã facã aceste drumuri pânã la sediul unei anumite companii. Acum, cu un card cumpãrat de la un magazin, oricine îsi poate deschide direct contul Internet, fãrã limitãri de timp și fãrã formalitãți.

Kappa oferã deja, prin site-ul sãu, oserie de servicii de consultanțã. Pentru aceste servicii, plãțile pot fi fãcute din Kont, fãrã a mai fi necesar un drum pânã la cabinetul de consultanțã – fie ea financiar-contabilã, juridicã sau chiar psihologicã.

Ce altceva va mai putea plãti însã un utilizator de card?

Pentru început, Kappa negociazã cu serviciile de distribuție online ale editurilor Teora și Nemira, precum și cu toate companiile de computere care vând online (Flamingo, Tape, Best etc.), pentru ca toți titularii unui Kont sã poatã plãti direct prin Internet produsele comandate. În plus, va fi posibil sã comanzi pizza, sau sã-ți cumperi casete sau CD-uri muzicale, ba chiar sã faci rezervãri de zboruri la agențiile de voiaj, totul prin Internet. Cei de la Kappa intenționeazã, de asemenea, sã faciliteze românilor și achiziționarea de cãrți sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon.com, însã distanța mare și taxele poștale aferente ubei astgel de expediții sunt încã o problemã. Conform proiectului, plãțile ce pot fi efectuate online în Kdolari nu vor putea depãși suma aflatã în Kont. Întrucât nu este vorba de un cont de credit ci de unul de debit, în cazul în care cineva dorește sã cumpere mai multe produse sau unul singur mai scump, fie își alimenteazã Kontul în mod corespunzãtor, fie apeleazã la metodele tradiționale de platã.

Kappa are în acest moment aproximativ 2.000 de clienți pentru serviciile de dial-up și alți 500 pe linii dedicate în București, însã își extinde aria de acoperire și în restul țãrii (Brașov, Oradea). În plus, Kappa va negocia înțelegeri cu alți furnizori de Internet din București și din provincie, în urma cãrora plãțile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde în țarã. Firma conteazã, de asemenea, pe cei 20.000 de utilizatori ai serviciului de e-mail gratuit, care sunt potențiali cumpãrãtori de karduri.

BIBLIOGRAFIE

♦Paul Bran-“Relatii valutar-financiare internationale”,

– Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990

♦Paul Bran-“Relatii financiar-monetare internationale”

-Editura economica, Bucuresti, 1995,

♦Constantin Floricel –“Relatii si tehnici financiar monetare internationale”

-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994

♦Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel –“Moneda credit banci”

– Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997

♦Cezar Basno, Nicolae Dardac –“Operatiuni bancare”

-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994

♦Vasile Dedu –“Gestiunea Bancara”

-Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994

♦Ioan Popa-“Tranzactii comerciale internationale”

-Editura economica, Bucuresti, 1997

♦Edward G. Hinkelman – “Plati internationale “

Editura Teora , Bucuresti, 2001

♦ Analele BCR

♦ Revista Bancii- colectia 2000-2002

♦ www.kappa.ro