Platformele social media, instrumente valoroase în organizarea și derularea evenimentelor de relații publice [306432]

[anonimizat]:

Conf. Univ. Dr. General de brigadă

Răduț Marian Bîlbîie

Studentă:

Iulia Gafton

2018

CUPRINS

INTRODUCERE

ARGUMENT

Capitolul I Platformele Social Media

Social Media și Social Network. Puncte de plecare

Credibilitatea în social media

O scurtă istorie a paginilor Web

Facebook. Instagram. [anonimizat] a [anonimizat] a informațiilor și relaționare cu publicurile interesate în pregătirea și derularea evenimentelor de RP: „Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului”, „Ziua Mondială a Epilepsiei”, „Ziua Mondială a Luptei Împortiva Tuberculozei”

Ipoteză, obiective operaționale și metode de cercetare 3.1.1. Ipoteză

3.1.2.Obiective operaționale

3.1.3. Metode de cercetare

Conținutul studiului de caz

Interpretarea rezultatelor

CONCLUZII

ARGUMENT

În anul 1989 englezul Tim Berners Lee inventa World Wide Web, o conexiune online între două sau mai multe computere care permitea transferul de date între acestea. Invenția, realizată la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) [anonimizat].

[anonimizat] o [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat], un fenomen care și-a [anonimizat], ONG-uri, persoane publice și opinia publică. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a fost faptul că a scurtat substanțial timpul de transmitere al unui mesaj. [anonimizat], [anonimizat], cu condiția să dispună de o conexiune la internet.

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] o sabie cu două tăișuri. În timp ce a [anonimizat], pe baza acestor date promovând anumite produse care ar fi cele mai relevante pentru consumator. [anonimizat] a fost implicat Facebook și Cambridge Analytica, a relevat fațeta nevăzută până acum a platformelor social media, și anume aceea de colector de date cu caracter personal, adică informații foarte prețioase care pot fi folosite în scopuri de manipulare privind preferințele electorale.

Facebook este în acest moment cea mai mare și mai folosită platformă de social media din lume. Fondată în 2004, a făcut din Mark Zuckerberg cel mai bogat tânăr de pe planetă, în condițiile în care utilizarea rețelei este gratuită.

Revenind la problematica cercetată, platformele de socializare sunt cele mai puternice instrumenete de promovare a evenimentelor, mai ales în rândurile tinerilor care au renunțat aproape total la TV. Aceste platforme permit afișarea evenimentului, a agendei acestuia, dar oferă și posibilitatea utilizatorilor de a-și anunța prezența sau intenția de a participa la un astfel de eveniment. Mai mult decât atât, Facebook, de exemplu, trimite notificări utlizatorilor pentru a-i anunța că un anumit prieten este interesat sau participă la un anumit eveniment din apropiere. Un astfel de instrument are un impact major, având în vedere că este cunoscut faptul că oamenii tind să fie influențați de persoanele apropiate sau de cele pe care le apreciază.

Facebook s-a dus mai departe de atât, folosind algoritmi dotați cu inteligență artificială care identifică persoanele din lista de prieteni a utlizatorului pe care le apreciază cel mai mult și sugerând evenimente la care acestea participă, astfel stârnindu-i interesul utilizatorului.

I.Introducere în concept. Social Media

1.1.SocialMedia și social Network. Puncte de plecare

Ce înseamnă Social Media? Prima parte a terminologiei, “social”, se referă la instinctul nostru, al oamenilor, de a interacționa cu alți oameni. Acest instinct s-a manifestat încă de la începutul timpurilor, fiecare ființă umană simțind nevoia să comunice, să își împărtășească ideile, gândurile și sentimentele într-un grup de indivizi cu care interese commune. Nevoia de comunicare este una străveche, ba chiar vitală pentru formarea comunităților.

A doua parte a terminologiei, “media”, se referă la mijloacele pe care le folosim pentru a ne putea conecta cu ceilalți oameni, indiferent că este vorba despre telefon, radio, e-mail, televizor, pagină web sau clopoțel.

Social Media este un nou set de mijloace aparținând noii tehnologii, care ne ajută să interacționăm mai eficient, să creeăm noi relații sau să promovăm diferite lucruri. Acestea înlocuiesc ceea ce radioul, televiziunea, bannerele printate sau telegraful făceau până acum pentru noi. Social Media se dovedește a fi mult mai eficientă decât cele enumerate mai sus.

Rețelele sociale au fost dintotdeauna de când au existat și oameni care să le creeze. Pe când oamenii locuiau în peșteri și trăiau sau călătoreau în triburi, acestea erau rețelele sociale de încredere pe care și le creau, pentru a lucra în mod cooperativ, a trăi și a se proteja reciproc. Grupul se baza pe protecție.

Rețeaua socială, comunitatea virtuală sau comunitatea online, reprezintă un grup de oameni care interacționează prin buletine informative digitale, comentarii, telefon, e-mail, mesaje text sau blogul și care folosesc mijloace audio, video, poze sau text pentru a îndeplini diferite scopuri educaționale, sociale sau profesionale. Intenția rețelelor sociale este aceea de oferi încredere unei comunități.

Fiecare rețea socială are diferite nivele de interacțiune și participare a membrilor, unii comentând și etichetându-se în poze, alții discutând în privat sau chiar întrecându-se în diferite jocuri și competiții online.

Cheia rețelelor sociale este participarea. Robert Scoble, faimosul blogger de la Microsoft, afirma că “pentru aavea succes în networking, mai întâi trebuie să asculți și apoi să participi. E ca și cum ai fi prezent la o adunare socială.”

Social media are un impact profund asupra relațiilor publice. În zilele noastre, majoritatea persoanelor sunt dependente de tehnologie, mai precis de rețele sociale. De aceea, acestea au devenit un instrument valoros atât pentru relațiile publice, cât și pentru publicitate și marketing. Social media este în continuă dezvoltare, aceasta se îmbunătățește după noile trenduri și după cerințele utilizatorilor.

Printre altele, social media este folosită și pentru activism sociopolitic, terorism sau marketing. Social media a devenit o distragere a atenției, o fascinație, iar uneori chiar o tehnică de amânare. În acest fel, aceasta conduce o transformare culturală, formează identități, implică utilizatorii în relații de colaborare, în schimb de informații și sensuri, și chiar în partajarea vieții lor cotidiene publicului larg.

În cartea “Social media and Public Relations. Fake friends and powerful publics”, autorii Judy Motion, Robert L. Heath și Shirley Leitch propun studierea unor probleme legate de legatura dintre social media și relațiile publice, despre ce rol joacă relațiile de putere în cadrul practicilor de relații publice în social media sau dacă social media crește transparența.

Robert L. Heath afirmă ca depistarea distincțiilor terminologice și implementarea expresiilor ale social media curentăeste esențială pentru profesioniștii relațiilor publice, savanților și educatorilor. Deoarece tehnologia avansează, terminologiile social media sunt în continuă schimbare: de la cunoscutul Web 2.0 sau “noile media” s-a ajuns la “social media” sau “social network sites”.

Noțiunea de social media este asociată cu noi fenomene media digitale, cum ar fi bloguri, site-uri de rețele de socializare, servicii bazate pe locație, microblogs, fotografii și site-uri de video-sharing, în care utilizatorii obișnuiți (nu numai profesioniștii media) pot comunica între ei, pot crea și partaja conținuturi cu alte persoane online prin intermediul computerelor personale din rețea și al dispozitivelor mobile digitale.

Sociologul Manuel Castells a observat că tehnologiile digitale transformă modul în care societatea este organizată și caracterizează structura reorganizată ca societate în rețea. Danah Boyd afirma, în 2007, că pentru profesioniștii din domeniul relațiilor publice, implicarea rețelelor care operează într-un spațiu mediat necesită o înțelegere a practicilor în rețea și a modului în care acestea se încadrează într-un context social mai larg.

Într-un studiu din 2013, specialiștii Anja Bechmann și Stine Lomborg fac distincția între perspectivele centrice ale utilizatorilor și ale industriei: social media este, fie abordată în termeni de creare a valorii economice și socio-politice într-o perspectivă industrială, care este putere, exploatare și veniturile afacerilor, sau în ceea ce privește valoarea creării de sensuri într-o perspectivă de utilizator-centric, asta însemnând explorări creatoare de sine și de gestionare a relațiilor sociale în viața cotidiană.

Este important de remarcat faptul că social media nu se referă la un anumit tip de tehnologie, ci, mai degrabă, aceasta reflectă utilizarea de tehnologii. După cum notau Danah Boyd și Nicole Elisson, în timp ce “caracteristicile tehnologice cheie” ale site-urilor de socializare sunt destul de consistente, culturile care apar în jurul lor sunt sunt variate. În acest caz, provocarea nu este doar a înțelege utilizarea acestor rețele sau platforme, ci și pentru a înțelege tipurile de culturi care formează și sunt în formă de participare la diverse site-uri. Motivele și scopurile din spatele site-urilor de socializare, de asemenea, variază: unele site-uri satisfac diferite audiențe, în timp ce altele atrag oamenii bazându-se pe limba comună sau sunt partajate rasial, sexual, religios sau pe naționalitate. Site-urile variază, de asemenea, în măsura în care acestea încorporează noi informații și instrumente de comunicare, cum ar fi: telefonul, connectivity, bloggingul și photo/video sharing-ul.

Site-urile de socializare oferă o oportunitate importantă pentru indivizi sau organizații să își îmbunătățească comunicarea. O prezență permanentă poate permite organizațiilor să își construiască loialitatea clienților, precum și unitatea de trafic pentru a deține platforme, cum sunt site-urile web. Partajarea rețelei sociale poate îmbunătăți, de asemenea, prezența organizațiilor în mediul virtual prin intermediul link-urilor directe și indirecte. Partajând paginile de pe rețelele de socializare, se creează un trafic care avantajează organizația, făcând-o mai vizibilă, în acest mod creându-i și popularitate.

Social media este un nou set de instrumente de comunicare și de colaborare care permite mai multe tipuri de interacțiuni care nu au fost anterior disponibile pentru persoana comună. Bloggingul și video bloggingul sunt instrumente de markenting de conținut. De exemplu, Twitter-ul are mai multe părți: parte de client service, parte de marketing, parte echipa de colaborare.

În zilele noastre, suntem capabili să controlăm peisajele social media în care participăm, eforturile relațiilor publice fiind acela de a încerca să ne încurajeze în a ne conecta la diverse platforme, site-uri și rețele. O parte vitală a relațiilor publice în social media esteproducția de discurs prin tehnica de povestire. Participanții acțiunilor trebuie să perceapă poveștile și conversațiile ca fiind semnificative. Popularitatea și semnificația joacă un rol important într-o gamă de povestiri și conversații sociale. Nu contează dacă avem comunicare unidirecțională, bidirecțională, ci cel mai important în comunicare este intenția și sensul.

Dincolo de influențarea modului în care comunicăm și facem afaceri, social media în prezent, provoacă învățământul superior tradițional din multe puncte de vedere: de la modul în care sunt oferite cursuri și de la interacționarea elevilor între ei și cu lectorii lor cu conținutul pe care îl acoperă cursurile. În special, apariția unui specialist în mass-media socială care lucrează în domeniul comunicațiilor de marketing, a industriilor creative sau a jurnalismului și folosirea instrumentelor de gestionare a conținutului și a instrumentelor de analiză în continuă schimbare necesită adaptarea cursurilor la schimbările constante din industrie.

Social media este unul dintre cele mai noi concepte asociate cu tehnologii noi și emergente și una dintre zonele cu cea mai rapidă creștere în cadrul noului mediu mediatic. În revizuirea impactului noilor media în relațiile cu publicul, Melanie James subliniază că definițiile legate de noile mijloace media rămân fluide și continuă să evolueze, caracteristicile lor cheie fiind portabilitatea datelor și mobilitatea în comunicații. Ca și noile definiții ale mass-media, definițiile social mediei sunt și ele fluide. Două exemple bune sunt colecția lui Heidi Cohen ce conține 30 de definiții ale rețelelor sociale oferite de un grup de profesioniști în marketing și PR și colecția Econsultancy's, o listă la fel de impresionantă cu 34 de definiții ale unei comunități pentru comercianții digitali. În timp ce unele definiții se concentrează pe platforme, formate, instrumente și specificități ale procesului de producție a conținutului digital, altele oferă reflecții despre social media ca niște canale de comunicare și interacțiune între organizații și publicul țintă.

Cu toate acestea, majoritatea definițiilor recunosc că comunicarea prin intermediul rețelelor sociale este în timp real, iar utilizatorii generează conținutul care poate fi postat, transportat, legat sau agregat de la o platformă la alta. Printre platformele menționate, cele mai frecvente sunt Facebook, site-ul de socializare cu peste 640 de milioane de utilizatori înregistrați, Twitter, platforma de micro-blogging cu peste 200 de milioane de utilizatori înregistrați și YouTube, deținute de Google, unde se încarcă mai mult de 48 de ore de videoclipuri în fiecare minut.

Alte caracteristici ale rețelelor sociale includ o cerință pentru transparență, un potențial pentru implicare și dialog – fie unul la unul, unul la mulți sau mulți la mulți – o abordare centrată pe client și atunci când este utilizată pentru marketing și comunicare

o nevoie de strategie și de coordonare. Strategia necesită însă o evaluare și o analiză constantă a dorințelor și obiectivelor unei organizații, dar și a implementării acestora. Indiferent dacă este vorba de un plan situațional, de cercetare în activitățile anterioare sau actuale, de fond sau de audit, evaluarea și analiza dorințelor și obiectivelor joacă un rol important în planul de comunicare / marketing, deoarece ajută strategia actuală și o compară cu ceea ce a fost realizat sau cât de eficient a fost. Prin urmare, un audit social media are aceeași funcție. Evaluează utilizarea unei rețele de către mediile sociale și o compară cu un set stabilit de obiective și obiective.

În prezent, există multe grupuri care explorează modul în care sunt sau pot fi integrate noile tehnologii și mediile sociale în procesul educațional. De exemplu, proiectul Social Media Global Connection Connection Project oferă liderilor, îndrumătorilor, facilităților și resurselor studenților, educatorilor și administratorilor din organizațiile educaționale care vor promova și vor permite utilizarea socială a mijloacelor de comunicare socială de către cetățenii lumii, forță de muncă, instituții și societăți ". Edudemic, un grup condus de studenți și profesori, încearcă să găsească "cea mai bună modalitate de îmbunătățire a educației prin intermediul rețelelor sociale" , în timp ce inițiativa digitală și de învățare a Fundației John D. și Catherine T. MacArthur instrumentele digitale permit "noi forme de producție a cunoștințelor, rețele sociale, comunicare și joc". Proiectul New Media Literacies al Școlii de Comunicare și Jurnalism de la Annenberg din cadrul Universității din California de Sud investighează practicile participative în care tinerii se angajează în timp ce rețeaua HASTAC reunește indivizi și instituții "inspirate de posibilitățile pe care noile tehnologii le oferă modelarea modului în care învățăm, învățăm, comunicăm, creăm și organizăm comunitățile locale și globale."

Aceste inițiative, ar putea fi argumentate: se referă în primul rând la noile litere ale mass-mediei și la învățarea colaborativă, mai degrabă decât la comunicare sau relații publice, deși constatările lor se aplică în mai multe discipline. Concentrându-se pe generarea de autori și conținut, folosind o varietate de medii și instrumente digitale pentru auto-exprimare, advocacy, cercetare și întrebările lor despre identitate, proprietate și preocupări legale și etice legate de activitățile online, aceste inițiative contribuie la crearea unor cadre conceptuale noi pentru studiul "Audiențe și autori, mesaje și sensuri, reprezentări și realități care pot aprofunda reflexivitatea, gândirea critică și abilitățile de comunicare ale studenților".

1.2. Credibilitatea în Social Media

Contribuabilii de încredere care furnizează un conținut credibil sunt nutrienți vitali ai comunităților din Social Media. Când membrii comunității se pot baza pe răspunsuri la întrebări, recenzii ale restaurantului sau recomandări de sănătate, aceștia pot beneficia personal și este mai probabil să îi ajute și pe alții. Capitalul social, precum și beneficiile economice tangibile cresc atunci când faptele bune sunt recompensate și acțiunile malițioase sunt suprimate. În plus, resursele fiabile ale software-ului, hardware-ului, serverelor și rețelelor oferă fundația tehnică, în timp ce organizațiile responsabile asigură o bază socio-tehnică robustă.

Tehnicile de evaluare a credibilității și a principiilor de proiectare care încurajează comportamentul de încredere sunt încă în curs de dezvoltare, pe măsură ce tehnologiile web, mobile și sociale cresc.

Studiile timpurii ale credibilității site-urilor s-au axat pe caracteristicile de suprafață, cum ar fi erorile de ortografie, disponibilitatea de a furniza informații de contact, aspectul profesional, răspunsul rapid, numele de domeniu recunoscut, conținutul recent și volumul de informații.

Caracterul distinctiv deschis al comunităților de Social Media este acela că milioane de oameni pot posta conținut precum recenzii, răspunsuri la întrebări, videoclipuri sau comentarii pe bloguri. Această alegere semnificativă a designului deschide participarea pe scară largă, dar prezintă noi provocări cercetătorilor și liderilor comunității. Afișările în afara subiectului, legături către site-uri comerciale sau pornografice și atacuri calomnioase pot să perturbe și să submineze cu ușurință o comunitate înfloritoare. Volumul de detașare înseamnă că analiza centralizată este dificilă, astfel că sunt necesare abordări automatizate și sociale pentru asigurarea credibilității.

Există pericole de la cei care construiesc reputația în mod artificial sau legitim, cu scopul de a oferi, în cele din urmă, sfaturi înșelătoare. Aceste botnet – facilități de fraudă și carierele inteligent proiectate necesită filtre mai sofisticate pentru a fi detectate. O amenințare mai simplă, dar eficientă vine de la persoanele care își auto-promovează munca, companiile care promovează în mod secret produsele lor sau actorii politici care subminează adversarii. Criminalii și teroriștii pot fi puțini în număr, dar au mai multe agende îngrijorătoare și sunt adesea bine organizate și bine informate. Realitatea deranjantă este că încrederea este fragilă, astfel încât o mică parte din înregistrările înșelătoare sau rău intenționate pot submina o comunitate demnă de încredere.

În timp ce comunitățile mici de Social Media sunt rareori atacate, în timp ce cresc, încep să devină ținte mai atractive, necesitând o monitorizare din ce în ce mai diligentă pentru a păstra conținutul credibil. Wikipedia a dezvoltat un set de protecții deosebit de bogat, din moment ce mici devieri devin povești de noutate care pot submina în mod dramatic o lungă istorie a reputației pozitive. Deoarece mai multe persoane depind de comunitățile sociale pentru călătorii, sănătate, financiare și juridice, este necesară o diligență din partea liderilor comunității.

Promisiunea comunităților din Social Media este că acestea reduc barierele în calea participării, astfel încât să creeze resurse valoroase, să ofere asistență acolo unde este nevoie și să promoveze mai mult decizii informate în rândul miliardelor de utilizatori. Cu toate acestea, realitatea este mai tulburătoare. Contributorii dezinformați, părtinitori și rău-intenționați ar putea produce conținut dăunător care ar submina suficienta încredere pentru a distruge valoarea acestor comunități. Alte amenințări, cum ar fi liderii corupți și conflictele interne, pot, de asemenea, să submineze altfel comunitățile credibile.

Va fi nevoie de un efort considerabil de cercetare pentru a crește posibilitatea ca rezultatele să fie pozitive. Agenda de cercetare oferă posibilități bogate pentru multe discipline și interdisciplinare. Vor fi necesare mai multe metode de cercetare, inclusiv cele noi, din cauza naturii strâns legate de comunitățile din Social Media, care sfidează abordările reducționiste. Intervențiile atent monitorizate și studiile de caz riguroase ar putea fi mai valoroase decât experimentele controlate. În plus, proiectele de cercetare care combină obiectivele de bază și cele aplicate, misiunile și aspirațiile bazate pe curiozitate, par mai promițătoare decât eforturile fragmentare.

1.3. O scurtă istorie a căutărilor Web

Tehnologia căutării datează de mai bine de 20 de ani. Până la urmă, inițial calculatoarele au fost folosite pentru a cataloga documente și a le prelucra în anii 1960. Dar cu toate că tehnologia de căutare s-a dezvoltat pentru a manipula bazele de date a mii și mai târziu milioane de documente din interiorul unor organizații mari, nimic nu a pregătit industria căutărilor pentru Web-ul global (World Wide Web). Pentru prima dată miliarde de documente au fost incluse într-o singură căutare, iar tehnologia de căutare nu era inițial pregătită pentru așa ceva.

Cea mai populară soluție penru această problemă a Web-ului nu a fost deloc un motor de căutare. În 1994, o companie mică din California a început să categorisească fiecare site Web listând fiecare site după anumite legi de clasificare, astfel încât utilizatorii online să poată găsi mai ușor ce caută. Inițial, nu avea o capacitate reală de căutare, iar vizitatorii cu greu puteau găsi subiectul dorit și să ajungă la pagina principală a site-urilor despre acel subiect, dar a fost o metodă populară de a găsi lucruri pe acest nou Web global (WWW). Astfel a început primul director Web, numit Yahoo!.

În același timp, se părea că adevăratele soluții de căutare Web au ieșit la suprafață. WebCrawler, Excite, Lycos și alții au început să examineze fiecare pagină a site-urilor Web și să lea dea astfel posibilitatea căutătorilor online să caute orice cuvânt pe orice pagină. Dar nu a apărut niciun lider până la sfârșitul anului 1995, când Digital Equipment lansează motorul de căutare AltaVista. AltaVista este diferit față de celelalte: transmitea izbitor mai multe rezultate relevante comparative cu predecesorii săi. Pentru prima dată, căutătorii online puteau să găsească ceea ce căutau prin una sau două căutări, cu cele mai bune rezultate listate în topul listei. Aproape peste noapte, acest Web a fost invadat știri despre această nouă metodă magică de a găsi Web site-uri.

Pentru mai bine de un an, utilizatorii Web au pledat pentru meritele relative ale directorului Yahoo! versus AltaVista, însă în 1997 două alte metode de căutare și-au făcut apariția. Asl Jeeves a dezvoltat o interfață de răspuns la întrebări ce oferea acces la răspunsuri la sute de mii de întrebări comune, ca spre exemplu: “Câți inci are un metru?”, cu care nici un alt director sau tehnologie de căutare nu se putea descurca. Goto.com de asemenea și-a făcut debutul în anul 1997, oferind un sistem unic pentru agenții de publicitate de a licita unul împotriva celuilalt pentru fiecare căutare globală, iar cel mai mare ofertant primind locul 1 în clasament pentru pagina sa. Goto.com ( mai târziu se va numi Overture) a lansat industria căutărilor plătite.

Însă căutarea online avea să se schimbe radical odată cu lansarea Google. Google a fost capabil să găsească sute de milioane (acum miliarde) de pagini pe Web în timp ce oferea rezultate mult mai bune comparativ cu alte motoare de căutare Web. Google a ocolit oferirea de răspunsuri precum Ask Jeeves, în schimb a îmbunătățit abordarea orientată pe căutare a AltaVista și inițial nu a avut nici un director sau plasare plătită. Dar a funcționat – utilizatorii online au fost uimiți de cât de frecvent părea Google să găsească exact răspunsul corect și să îl pună în fruntea listei.Utilizatorii au abandonat AltaVista în masă în favoarea noului favorit.

Google a continuat să inoveze, introducând prima bară de instrumente de căutări pentru browsere, prin separarea rezultatelor plătite de căutare de cele organice în cadrul paginii sale de rezultate și prin intermediul tehnicilor noi de căutare plătită. Google a introdus programul de căutare plătită AdSense, ce combină atât licitatea, cât și popularitatea unui anunț pentru a decide care anume este primul în lista rezultatelor.

Yahoo!, care odată a folosit Google-ul ca o căutare organică prin care să-și completeze directorul, și mai târziu devine cel mai aprig rival al său, s-a aliat cu Microsoft pentru a utiliza motorul de căutare Bing. Google și Bing sunt acum cei mai mari competitori în industria căutărilor Web, însă istoria ne arată că lucrurile se pot schimba foarte repede.

1.4. Platformele sociale populare în România

1.4.1. Facebook

Pe mai multe nivele, Facebook este fascinant – un director interactiv, încărcat cu imagini, care oferă grupuri care împărtășesc stiluri de viață sau atitudini. Facebook se apropie de 250 de milioane de hituri în fiecare zi și ocupă locul al nouălea în traficul global de pe Internet.

Facebook a fost înființat în februarie 2004 ca o rețea socială la școala de la Universitatea Harvard. A fost creat de Mark Zuckerberg împreună cu Edward Saverin, ambii studenți la colegiu. Unul dintre motivele pentru creșterea rapidă și popularitatea Facebookului a fost exclusivitatea sa. Inițial, pentru a te alătura pe Facebook,trebuia să ai o adresă de e-mail la una dintre școlile din rețea. În curând, s-a extins dincolo de Harvard, la alte colegii din zona Boston și apoi, la școlile din Ivy League. O versiune de liceu a Facebook a fost lansată în septembrie 2005. În octombrie a fost extinsă pentru a include colegii din Marea Britanie, iar în decembrie a fost lansat pentru colegii din Australia și Noua Zeelandă.

În 2007, Facebook a lansat Platforma Facebook, care a permis dezvoltatorilor să creeze aplicații în rețea. Mai degrabă decât să fie pur și simplu insigne sau widget-uri pentru a împodobi pe o pagină Facebook, aceste aplicații le-au permis prietenilor să interacționeze prin oferirea de cadouri sau jocuri, cum ar fi șahul.

Succesul Facebook poate fi atribuit capacității sale de a face apel atât oamenilor, cât și companiilor prin rețeaua dezvoltatorului său care a transformat Facebook într-o platformă înfloritoare și capacitatea Facebook Connect de a interacționa cu site-urile de pe web prin furnizarea unui singur login care funcționează pe mai multe site-uri.

Oamenii folosesc Facebook pentru a rămâne în legătură cu prietenii și familia, pentru a descoperi ce se întâmplă în lume și pentru a împărtăși și a exprima ceea ce le contează.

Creat în 2004, până în 2007, Facebook a raportat că are mai mult de 21 de milioane de membri înregistrați generând 1,6 miliarde de vizualizări pe pagină în fiecare zi. Site-ul este integrat în practicile media zilnice ale utilizatorilor: Utilizatorul tipic petrece aproximativ 20 de minute pe zi pe site și două treimi dintre utilizatori se conectează cel puțin o dată pe zi . Profitând de succesul său în rândul studenților, Facebook a lansat o versiune de liceu la începutul lunii septembrie 2005. În 2006, compania a introdus comunități pentru organizații comerciale; din noiembrie 2006, aproape 22.000 de organizații aveau directoare Facebook. În 2006, Facebook a fost folosit la peste 2.000 de colegii din Statele Unite și a fost cel de-al șaptelea cel mai popular site de pe World Wide Web cu privire la numărul total de vizualizări ale paginilor.

Elementul-cheie nu mai este valoarea informației, ci relațiile care există între membrii comunității, deoarece acestea ajută la îmbunătățirea și promovarea informațiilor,pentru a ajunge la cel mai potrivit produs publicistic. Pagina de Facebook este foarte utilă pentru a forma și a gestiona comunități,iar cuvântul-cheie este angajamentul. Procesul de “obiectivare” al informației este dat de numărul de interacțiuni sociale care se produc în rețea. În mediul online, primează interesul publicului, nu cel public. Este important ca informația să fie distribuită rapid, să conțină valori care o fac să se bazeze pe emoții și care să fie împărtășită de cât mai multă lume.

1.4.2. Instagram

“Instagram este o rețea socială care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a încărca poze și video-uri, de a le edita prin intermediul unor filtre digitale și de a le distribui pe o varietate de rețele sociale, cum ar fi Facebook, Twitter, Tumblr, Flickr, Forsquare, iar mai nou poți să pui și pe Photomap. Aplicația, destinată telefoanelor mobile, a fost creată de Kevin Systrom și Mike Krieger. După lansarea sa, în octombrie 2010, a câștigat popularitate rapid, iar în 2012, anul în care a început să fie disponibilă și pentru Android, a atins cifra de 100 de milioane de utilizatori înregistrați. 2012 este și anul în care Facebook a achiziționat Instagram pentru aproximativ 1 miliard de dolari, fiind cea mai scumpă aplicație de până atunci. Pe 10 decembrie 2014, Instagram a ajuns la 300 de milioane de utilizatori, așa cum a anunțat CEO-ul companiei, Kevin Systrom, într-o postare pe blogul oficial al Instagramului, http://blog.instagram.com/. Directorii exclusivi preonizează o creștere de până la 1 miliard de useri activi. Mai mult de 30 de miliarde de fotografii au distribuite pe Instagram de când a fost lansat în 2010, iar în medie, sunt distribuite 70 de milioane de fotografii zilnic. 53% dintre adulții care folosesc Internet, cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani nu au cont pe Instagram, iar în 2013 procentajul era de 37%. Pentru 76% dintre adolescenții americani, Instagram reprezintă platforma de social media preferată. 49% din useri folosesc aplicația zilnic, iar 94% dintre ei folosesc și Facebook. 58% dintre userii de Twitter folosesc și Instagram, iar 52% dintre userii de Instagram folosesc și Twitter.

Cum se utilizează? Foarte simplu, nu trebuie decât să descarci aplicația gratuită pe telefon, să îți faci cont, ca apoi să începi să faci fotografii și să le încarci pe rețea. O componentă importantă în postarea mesajelor este hashtagul, un instrument necesar indexării imaginilor. Astfel, poți găsi mult mai repede imagini relevante căutării tale, spre exemplu după criteriul #travel. “

Instagramul este, în România, mult mai important decât Twitterul, iar tendința de abandonare a textului și de comunicare prin imagini, face ca rețeaua să explodeze numeric la nivel mondial, pentru a ajunge pe locul doi după Facebook sau chiar pentru a-l depăși, în viitorul apropiat. În România, în iulie 2015, existau 273.873 utilizatori. Vom comunica prin imagini din ce în ce mai mult, deci Instagramul trebuie să fie una din primele alegeri în promovarea informației.

1.4.3. YouTube

YouTube este un serviciu de partajare video, în care utilizatorii pot viziona, împărtăși, comenta și încărca propriile videoclipuri. Serviciul video poate fi accesat pe PC-uri, laptop-uri, tablete și prin telefoane mobile.

YouTube a devenit cel mai de succes site de internet care oferă o generație nouă de servicii de partajare video de la înființarea sa, la începutul anului 2005. YouTube are un impact deosebit asupra traficului pe internet în zilele noastre, însă suferă de o problemă severă de scalabilitate. Astăzi, numai YouTube cuprinde aproximativ 20% din traficul HTTP, sau aproape 10% din tot traficul de pe Internet. Înțelegerea caracteristicilor YouTube și a site-urilor similare de partajare video este astfel crucială pentru dezvoltarea lor durabilă și pentru ingineria traficului în rețea. Videoclipurile YouTube au statistici semnificativ diferite față de videoclipurile tradiționale streaming, variind de la lungimea și modelul de acces, până la durata lor activă de viață, evaluări și comentarii.

Principalele funcții ale YouTube-ului:

căutarea și vizionarea de videoclipuri

crearea unui canal YouTube personal

încărcarea videoclipurilor pe canalul personal

Like / Comment / share altor videoclipuri de pe YouTube

abonarea / urmărirea altor canale și utilizatori YouTube

crearea unor liste de redare pentru a organiza împreună videoclipuri și gruparea videoclipurilor

YouTube este un serviciu gratuit și poate fi un spațiu excelent pentru adolescenți pentru a descoperi lucrurile pe care le doresc. Pentru mulți tineri, YouTube este folosit pentru a viziona videoclipuri muzicale, spectacole de comedie, ghiduri, rețete, hacuri și multe altele. Adolescenții folosesc, de asemenea, serviciul de partajare video pentru a-și urmări vloggerii preferați, pentru a se abona la alți YouTuberi și celebrități de care sunt interesați.

Rolul social mediei în promovarea evenimentelor

Virtualizarea interacțiunilor sociale umane poate fi atribuită dezvoltării tehnologiiloe Web 2.0 și acceptarea de către aceștia a acestor tehnologii. Recent, aplicațiile CGM (mass-media generată de consumatori) și aplicațiile peer-to-peer, cunoscute sub denumirea de Web 2.0 sau social media, au fost percepute ca o nouă formă de comunicare “word-of-mouth” care se desfășoară dincolo de cercurile sociale tardiționale ale consumatorilor. Social media a câștigat o popularitate subsanțială în contextul utilizării Internetului, în timp ce utilizatorii își pot împărtăși experiențele cu prietenii, familia, turismul și străinii prin postarea poveștilor, comentariilor, fotografiilor și videoclipurilor. Social Media sau Web 2.0, denumit și “Travel 2.0” în turism, a introdus o gamă largă de noi aplicații tehnologice avansate, inclusive media, sindicarea conținutului, etichetarea, bloggingul, forumurile web, evaluările clienților și sistemele de evaluare, lumea virtuală, podcastingul, videoclipurile online. Cu alte cuvinte, termenul “Web 2.0” se referă la o a doua generație percepută de dezvoltare și design web, care are ca scop facilitarea comunicării, partajarea sigură a informațiilor, interoperabilitatea și colaborarea pe World Wide Web. Se pare că există un consens că social media este o caracteristică inovatoare a World Wide Web.

Analizând cum consumatorii folosesc tehnologia și asimilează informații, cercetătorii își pot da seama de eficacitatea marketingului online, dar și de modul în care conținutul creat de consumator afectează deciziile luate de aceștia. Odată cu creșterea traficului pe Facebook, caracteristicile interactive ale site-ului au fost, de asemenea, adaptate în scopuri comerciale. Paginile noi personalizate se adresează atât companiilor, ONG-urilor, grupurilor cu interese specifice, cât și organizatorilor de evenimente și festivaluri. Aceste pagini le permit să iși prezinte produsele și să le aducă la cunoștința consumatorilor. Facebook-ul este un puternic instrument social media pentru a ajunge la nenumărate persoane.

Cercetările privind implicațiile de marketing ale social mediei, în special în domeniul turismului și evenimentelor speciale, au început recent să se înrădăcineze ca răspuns la proliferarea tehnologiilor informaționale și la creșterea numărului de utilizatori noi.

Capitolul II Organizarea evenimentelor de relații publice

2.1. Definire, rol și importanță

Edward Bernays, întemeietorul relațiilor publice moderne afirma că: "Cele trei elemente fundamentale ale relațiilor publice sunt practic la fel de vechi ca și societatea umană: informarea indivizilor, persuadarea lor și crearea de relații între aceștia. Desigur, mijloacele și metodele s-au schimbat de-a lungul timpului, așa cum s-a schimbat și societatea".

D.L.Wilcox consideră că relațiile publice poate fi sintetizate prin următoarele acțiuni:

a. deliberarea – activitatea în relații publice este intenționată, este produsul unei analize și al unor alegeri referitoare la modalitățile de câștigare a încrederii publicului;

b. planificarea – activitatea în relațiile publice: <<soluțiile problemelor sunt descoperite, iar strategiile sunt concepute pentru perioade mari de timp>>;

c. performanța – relațiile publice se bazează pe rezultate, iar eficiența lor depinde de activitatea concretă a organizației; prin urmare, demersurile de relații publice nu pot câștiga încrederea publicului pentru o organizație care, prin activitatea ei, dovedește ignorarea interesului public;

d. comunicarea bilaterală – relațiile publice se bazează pe preluarea informațiilor din mediul în care operează organizația, pe transmiterea de noi informații și pe urmărirea feed-back-ului acestora;

e. interesul public – rațiunea activității de relații publice este <<satisfacerea nevoilor publicului, nu obținerea, cu orice preț, de beneficii pentru organizație>>;

f. dimensiunea managerială – activitățile de relații publice sunt mai eficiente atunci când sunt integrate în structurile de conducere ale unei organizații.”

„ Există un număr de campanii de relații publice, de fapt există cam șase tipuri. Mai întâi putem să facem campanii de conștientizare pentru public, prin care îi anunțăm pe oameni despre ceva. Școala începe din nou, deci vă rugăm să nu-i călcați cu mașina pe cei din clasele mici care merg la școală. Pur și simplu anunțare.

În al doilea rând, putem face campanii de informare, pentru a oferi informație în timp ce anunțăm. Este total diferită de o simplă campanie de conștientizare. În al treilea rând, putem face o campanie de educare publică, folosind cuvântul „educare” în sens pedagogic și înțelegând prin aceasta că o persoană a asimilat materialul într-un grad suficient de mare încât să se simtă destul de confortabil emoțional și atitudinal pentru a-l aplica în comportamentul zilnic. În al patrulea rând, câteodată trebuie să reîntărim atitudinile și comportamentul acelora care sunt de acord cu poziția noastră. Tot ce au nevoie este o aducere -aminte a valorilor noastre comune. Și câteodată, în al cincilea rând, trebuie să schimbăm sau să încercăm să

schimbăm atitudinile acelora care nu sunt de acord cu pozția noastră. Acest lucru cere crearea disonanței cognitive și este mult mai greu. În al șaselea rând, și în cele din urmă, astăzi putem să facem campanii de modificare a comportamentului.”

2.2. Istoria organizării de evenimente

Încă de la începutul timpurilor, oamenii au găsit modalități pentru a-și marca evenimentele importante din viețile lor: schimbarea anotimpurilor, fazele lunii, ciclul etern dintre naștere, moarte și renașterea miraculoasă în fiecare primăvară. De la Anul Nou Chinezesc până la ritualurile dionisiene din Grecia Antică și carnavalurile tradiționale europene din Evul Mediu, miturile și ritualurile au fost create pentru a interpreta evenimente cosmologice. Chiar și în prezent, dacă privim mai profund de imaginea modernă a Anului Nou, Halloweenului sau Crăciunului, vom găsi rămășițe din vechile mituri și celebrări.

Atât în viața privată, cât și în cea publică, oamenii au simțit nevoia de a marca întâmplările importante din viața lor, de a celebra evenimentele cheie ale vieții. Majoratul, de exemplu, este marcat prin ritualuri de trecere, cum ar fi ceremoniile de inițiere, bar și bat mitzvah evreiești, dar și de petrecerile de majorat cunoscute nouă.

La nivel public, evenimentele importante devin puncte de referință în viețile private ale oamenilor. De exemplu, putem vorbi despre lucruri care s-au întâmplat “ Înaintea noului mileniu” în același fel cum generațiile dinaintea noastră vorbeau despre cum cineva s-a născut “după război”.

Chiar și în această eră high- tech a mass-mediei globale, când oamenii nu mai țin cont de credințele religioase sau de normele sociale din trecut, încă avem nevoie de eenimente sociale pentru a marca detaliile locale și domestice ale vieților noastre.

Evenimentele nu se întâmplă în vid- ele ating aproape orice aspect al vieților noastre, fie că este vorba de aspecte sociale, culturale, economice sau politice. Beneficiile care reies din aceste conexiuni pozitive, reprezintă o mare parte a motivului susținerii și popularității evenimentelor. Ele sunt din ce în ce mai bine documentate și cercetate și încep să fie dezvoltate strategii pentru a spori și optimiza rezultatele și beneficiile care reies din aceste evenimente. Atât explozia recentă a evenimentelor, cât și creșterea implicării organizațiilor guvernamentale și a firmelor în paralel, a dus la accentuarea analizei economice a beneficiilor evenimentelor. E de înțeles de ce organizațiile guvernamentale care doresc să investească în aceste evenimente din taxele plătite de contribuabili își doresc să afle ce beneficii au în plus față de alte potențiale investiții. Acest mediu a dus la creșterea studiilor cu detalii mai mult economice a evenimentelor și la dezvoltarea și aplicarea tehniciilor din ce în ce mai sofisticate de analiză și evaluare economică. Cu toate acestea, evenimentele pot avea consecințe neașteptate care pot atrage atenția publicului și al mass-mediei pentru cu totul alte motive decât cele preconizate. Urmările unui eveniment eșuat pot fi dezastruoase, transformând beneficiile în publicitate negativă și pot duce chiar la procese de judecată.

O sarcină primară în organizarea evenimentelor contemporane este identificarea, monitorizarea și managementul impacturilor acestora.

Toate evenimente au un impact social și cultural direct asupra participanților lor, uneori chiar asupra unei întregi comunități. Acest impact poate fi la fel de simplu ca experiența dată de divertismentul unui eveniment sportiv sau un concert. Un alt impact ar fi creșterea mândriei care rezultă din unele evenimente comunitare, sărbătorile zilelor naționale și validarea unor grupuri din comunitate. Unele evenimente lasă în urmă o mai mare conștientizare și participare la activitățile sportive și culturale. Altele lărgesc orizonturile culturale ale oamenilor și le expun acestora noi persoane cu idei și tradiții diferite.

Una dintre cele mai eficiente activități în domeniul relațiilor publice este evenimentul. Este unul dintre cele mai importante instrumente, fie că este vorba despre promovarea unuibrand, a unei persoane sau a unei instituții. Mai nou, evenimente putem denumi inclusiv acțiunile din mediul online precum live chatting sau live streaming.

În sensul banal, un eveniment se referă la o întâlnire pre-organizată unde se adună persoane cu preocupări și interese similare, care au un obiectiv comun.

Organizarea de evenimente este un domeniu extrem de dinamic, un domeniu în care provocările apar la tot pasul, un domeniu în care profesioniștii învață și se formează cu fiecare eveniment în parte pentru că, scopul lor este de a crea evenimente de cea mai bună calitate. Astfel, industria a devenit din ce în ce mai profitabilă, o adevărată afacere generatoare de profit și slujbe pentru că impactul organizării unui eveniment nu este doar la nivelul firmei respective de relații publice, ci vorbim de un impact social, economic, cultural, dar și de mediu la nivelul întregii comunități prin cheltuielile adiționale pe care le presupune un eveniment (cazare, mâncare și băutură, cumpărături sau consum cultural). Există prejudecata că evenimentele de relații publice se referă doar la acele evenimente care se adresează strict presei. Vom vedea că acest lucru este complet greșit, deoarece evenimentele de relații publice se pot adresa unor publicuri diverse.

Conform lui Wilcox, “relațiile publice sunt arta și știința socială de a analiza trenduri, de a prezice consecințele lor, de a consilia liderii unei organizații și de a implementa programe planificate care vor servi atât interesului organizației, cât și pe cel al publicului. .Printre activitățile pe care un specialist de relații publice trebuie să le facă, conform Cristinei Coman, se numără și organizarea evenimentelor speciale:”Pregătirea și coordonarea conferințelor de presă, inaugurărilor unor obiective sau lansărilor de programe, aniversărilor, campaniilor de strângere de fonduri, vizitelor, concursurilor, etc.”

Evenimentele se încadrează în patru tipuri: evenimente legate de timpul liber, evenimente personale, evenimente culturale șo evenimente organizaționale. În organizarea acestora se întâlnesc mai multe etape, printre care: conștientizarea nevoii/cunoașterea scopului, alegerea și analiza publicului țintă, realizarea programului, evaluarea viabilității, stabilirea obiectivelor, planificarea resurselor, stabilirea bugetului inițial, promovarea, derularea propriu-zisă și evaluarea.

Pentru a stabili publicul țintă, se pun întrebarile: 1. Cu cine vrem să comunicăm? și 2. Ce vrem să transmitem? ( informație, emoție, motivație, acțiune). Legat de publicul țintă, trebuie stabilite și identificate beneficiile și particularitățile fiecărei categorii în parte, precum simpatii, protocol, nivel de receptare al mesajului, etc.

O minimă cercetare este necesară înainte de a demara orice eveniment. Trebuie urmărit dacă există potențial interes pentru eveniment, dacă există suprapuneri și dacă se poate realiza (aprobări, programări, tehnic).

Pentru orice acțiune avem nevoie de un scop sau mai multe. Definirea scopului sau a scopurilor creează viziunea evenimentului: la rândul ei, viziunea ne ajută la crearea identității. Scopul ne ajută să ne planificăm obiectivele, acestea din urmă ducând la o monitorizare mai ușoară a evenimentului și la evaluarea concretă a beneficiilor.

Unul din pașii importanți în organizarea unui eveniment este planificarea resurselor. Acestea sunt de trei feluri: financiare, umane și logistice. Pentru resursele financiare trebuie să luăm în calcul cât costă evenimentul, cât suntem dispuși să cheltuim și de unde vin banii. Bugetul este o previziune financiară a unui eveniment, respectiv un plan financiar pentru un eveniment care urmează a fi derulat și care se bazează pe cheltuielile prognozate ( trebuie ținută o evidență a cheltuielilor și a veniturilor). Pentru resursele umane trebuie stabiliți membrii echipei, care sunt sarcinile fiecărui membru și care sunt specialiștii de care avem nevoie și nu se regăsesc în echipă.

Pentru a proiecta un eveniment care să dea rezultate bune după timpul, banii și energia pe care organizatorii le investesc, acesta trebuie elaborat pentru a răspunde așteptărilor participanților, cât și a companiei. Trebuie create anticiparea evenimentului, numărul maxim de participanți care îsi doresc să ia parte la scopurile primare și secundare și mesajul din spatele evenimentului.

Obiectivele evenimentului pot fi atât tangibile, cât și intangibile și pot fi regăsite în pre-eveniment, în timpul evenimentului, după eveniment și pot deveni treapta, platforma și poziționarea pentru a atinge nivelul următor de obiective pentru evenimentele viitoare. Un obiectiv al evenimentului trebuie să aibă o anumită valoare pentru compania care desfășoară evenimentul, pentru cei care participă la eveniment și trec de la beneficiile profesionale la cele personale și invers.

Primul lucru care trebuie făcut este acela de a stabili bugetul, de a calcula câți bani sunt neesari pentru a putea organiza evenimentul. Până și cele mai mici evenimente necesită un anumit angajament financiar. După stabilirea bugetului, se poate decide dacă evenimentul poate fi organizat în acest moment sau trebuie făcut ceva diferit pentru a putea îndeplini scopurile acțiunii. Este mai bine să fie anulat evenimentul, decât să fie organizat unul neclar cu un buget redus. De exemplu, organizarea unei cine pentru 50 de invitați, cu bugetul limitat, va crește totuși vizibilitatea companiei, va impresiona audiența țintă, oamenii importanți și nu va avea nevoie de cheltuieli precum o cină pentru 1.000 de invitați, în mare parte persoane cu care compania nu va face afaceri și care ar produce un eveniment care nu este în concordanță cu standardele companiei organizatoare.

Stabilirea unui buget este fundamentală pentru organizarea orcărui eveniment. Anticiparea costurilor presupune impunerea unei serii de parametri sau a unui framework în stabilirea bugetului. Acestea, împreună cu experiența anterioară a organizatorului și negocierile detaliate cu potențialii distibuitori, pun bazele construirii unui buget stabil. Indiferent dacă o conferință este organizată pentru o organizație corporatistă sau pentu una din sectorul non-profit, gestiunea financiară este la fel de importantă. Bugetele trebuie întocmite pentru a arăta veniturile și cheluielile estimate, trebuie să existe sisteme pentru a gestiona veniturile și fluxurile de cheltuieli, iar la încheierea evenimentului să se facă o foaie de calcul pentru a arăta venitul real contra cheltuielilor. Acest bilanț constituie baza pentru planificarea următorului eveniment, mai ales dacă este unul dintr-o serie care se desfășoară în mod regulat.

Este important să se decidă cu ceva timp înainte câți bani se pot cheltui pentru a se putea selecta stilul corespunzător evenimentului și pentru ca planificarea acestuia să se încadreze în buget. Este ideal să se anticipeze costurile și incluziunile înainte de orice pentru a putea fi aprobate de cei care sponsorizează.

Industria conferinței se bazează pe evenimentele din diferite tipuri (inclusiv convenții și congrese, întâlniri, seminarii, lansări de produse, retrageri de management) și de diferite mărimi și durate, care necesită planificare sofisticată pentru a asigura succesul acestora. Evenimentele sunt organizate de oameni cu grade diferite de cunoștințe și experiență, mulți fiind responsabili pentru astfel de organizări și fără studii sau traininguri speciale.

Organizarea unei conferințe necesită o abordare strategică asemănătoare cu aceea de care e nevoie pentru plănuirea și managerierea majorității evenimentelor. Încă de la început trebuie setate niște obiective clare, trebuie stabilit un buget, ales locul de întâlnire și organizate toate detaliile pentru cazarea și transportul invitaților. Mai mult, serviciile de sănătate și siguranță, securitate, contractele de cazare, sunt alte aspecte ce țin de organizarea unei conferințe. După încheierea conferinței, trebuie completate ultimele detalii administrative și făcute câteva evaluări. Deși există diferiți factori ce sunt necesari de luat în considerare dacă se organizează o conferință cu 500 de participanți față de una cu 50, componentele esențiale sunt aceleași. Aceeași pași sunt necesari și pentru organizarea altor evenimente sportive, concerte, sărbători și mitinguri, indiferent dacă au semnificație națională sau internațională, cum ar fi finala Campionatul Mondial de Fotbal sau Jocurile Olimpice sau o importanță localizată cum ar fi un târg de antichități sau un spectacol agricol.

Faza inițială de planificare este momentul când obiectivele generale pentru conferință trebuie să fie setate. Acestea vor varia de la eveniment la eveniment. De exemplu, obiectivul principal al unei întâlniri cu a forță de vânzări a companiei poate fi de a prezenta noi produse, de a intorduce o nouă schemă de stimulente, actualizându-le cu privire la performanța vânzărilor și să le motiveze să atingă ținte mai mari sau să le informeze despre o restructurare a teritoriilor de vânzări.

Planificarea înainte de eveniment trebuie să aibă în vedere cine va fi delegatul, câte persoane ar trebui să fie invitate și câte persoane sunt așteptate pentru a participa (etapă esențială pentru scopuri de bugetare). Atunci când este o echipă implicată, nu este obligatoriu ca toți să participate de la etapa inițială până la etapa de evaluare a postevenimentului. Cu toate acestea, gradul lor de implicare și sarcinile ce le vor fi atribuite trebuie gândite încă de la început. Cu cât este mai complex evenimentul și cu cât sunt mai mulți implicați în organizarea lui, este necesară analiza atentă a desfașurării lucrurilor, puse într-o ordine și într-un realist interval de timp. Timpul este un alt aspect major. De cele mai multe ori, nu este alocat suficient timp pentru planificarea și organizarea unei conferințe. Uneori organizatorului i se oferă doar data la care trebuie să aibă loc conferința și i se impune organizarea acesteia până la data respectivă. Tot organizatorul nu ar putea să aibă o influență prea mare în luarea deciziilor, chiar dacă perspectiva acestuia este vitală.

Poate că toate acestea sunt o reflecție a îmbunătățirilor ce trebuie a fi făcute, pentru a ridica statutul organizatorilor de evenimente și conferințe. În final, este vorba de reputația companiei și nu doar de cea a organizatorului în cazul eșecului unei conferințe.

Durata și formatul conferinței sunt alți factori importanți, care vor avea un efect asupra unora dintre considerentele precedente. Evenimentele care necesită o mulțime de săli de sindicat, precum și un auditoriu principal, plus spațiu expozițional și zona de catering, au un număr restrâns de opțiuni față de evenimentele organizate într-o sala de conferință de maxim 100 de persoane.

Durata va influența, de asemenea, găsirea unui spațiu disponibil, tarifele percepute, cerințele șederii și alți factori. Ar putea fi oportună folosirea tehnologiei de videoconferință sau conferințele prin satelit.

În 1998, Fisher oferea multe sfaturi utile despre alte aspecte practice legate de gestionarea unui eveniment. Acesta descria procesul de invitație, recepția delegaților, aranjamentele de călătorie și logistică, pauzele de masă și de cafea, tratamentul de care dispun invitații VIP, cazare și tot ce ține de catering.

Este foarte important ca programul conferinței să se potrivească obiectivelor generale. Conținutul, stilul și ritmul programului vor varia, desigur, de la eveniment la eveniment. Există acum o orientare mai puternică a afacerilor la majoritatea conferințelor, plus o cerință clară pentru ca acele conferințe mari să fie mai participative, prin contribuirea delegaților la prezentările plenare și, în special, printr-o utilizare mai mare a sesiunilor sindicale.

Planificarea strategică a evenimentelor de relații publice

Relațiile publice, ca departament funcțional al oricărei organizații, trebuie să urmeze aceleași discipline pe care alte departamente funcționale cu ar fi cele juridice, finanțele, HR-ul, trebuie să le respecte, activitățile lor fiind a sprijini și a modela organizația în mod corespunzător. O trăsătură cheie a rolului strategic al relațiilor publice este faptul că se bazează pe o înțelegere clară a contribuției pe care o poate avea această funcție și care se poate baza pe o filosofie și o metodă de operare prin cercetare și informare.

Planificarea strategică nu înseamnă că totul poate fi controlat: nu e niciodată posibil, dar trece planul printr-un proces care ajută la definirea contribuției pe care o pot face, cum să își îndeplinească sarcinile și cum să verifice dacă au avut succes. Aceștia trebuie să aibă în vedere că este necesar un nivel de flexibilitate și o ajustare pragmatică,iar evenimentele neprevăzute ar putea necesita o deviere radicală, chiar dacă au fost planificate foarte bine. Programele de planificare și gestionare strategică sunt atât științifice, cât și creative. Acesta este un proces care stimulează intelectul, angrenează emoțiile și pune bazele pentru a crea intervenții eficiente și efective pentru organizarea planificatorului.

Toate acstea înseamnă că relațiile publice au o contribuție semnificativă. Pot contribui direct la succesul organizațional. Dacă sarcina acestora este păstrarea și gestionarea reputației și a relațiilor, acest lucru trebuie să aibă un efect demonstrabil și nu doar să ducă la un factor de simț. Cheltuirea banilor pentru a stabili un dialog cu publicurile țintă și pentru a construi o reputație duce la beneficii tangibile pentru organizație, ducând astfel publicurile în favoarea ei. (pag 4)

Toate modelele de planificare urmează un model similar, indiferent dacă acestea sunt pentru managementul strategic al unei organizații sau pentru programul de relații publice. Sunt patru pași de bază ca în figura de mai jos:

Figura 1. Procesul managementului strategic

Obiectivul general nu poate fi cuantificabil, dar este mult mai util pentru specialiștii în relații publice dacă un număr este atașat, deoarece scara sarcinii va fi mai clară și va fi mai ușor de recunoscut dacă s-a îndeplinit obiectivul principal.

III. Studiu de caz: – Strategii de diseminare a informațiilor și relaționare cu publicurile interesate în pregătirea și derularea evenimentelor de RP: „Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului”, „Ziua Mondială a Epilepsiei”, „Ziua Mondială a Luptei Împortiva Tuberculozei”

3.1. Ipoteză, obiective operaționale și metode de cercetare

3.1.1. Ipoteză

Cercetarea de față are un caracter constatativ. Deoarece lumea s-a mutat din mediul real în cel virtual, tehnologia avansând din ce în ce mai mult, metodele de promovare au trecut și ele printr-o schimbare. Promovarea pe platformele social media a devenit vitală, în acest mod fiind mult mai ușor să se ajungă la publicul țintă. Promovarea în mediul online are mai multe avantaje:

-costurile reduse: în mediul online poți promova atât gratuit, cât și cu bani, dar cu sume mai mici în comparație cu promovarea în mediile tradiționale;

-monitorizarea promovării: acesta lucru este foarte util, deoarece pe internet poți măsura și verifica cam câte persoane au fost implicate câtuși de puțin în campania respectivă;

-targetarea demografică: în acest mod se poate selecta strict publicul țintă la care se dorește să ajungă informațiile;

-expunere: în comparație cu mediile tardiționale, social media are o deschidere în plan global. Acest lucru este important dacă se dorește diseminarea informațiilor în mai multe țări.

Cel mai important aspect al promovării în social media este faptul că aici, cum am precizat în enumerarea unor avantaje, se poate alege publicul țintă la care se dorește să ajungă informația. În timp ce în mediile tradiționale informația este diseminată publicului larg, în mediul online aceasta poate fi diseminată strict persoanelor vizate.

3.1.2. Obiective operaționale

Obiectivele pe care le-am urmărit au fost:

analiza platformelor sociale ale asociațiilor care au organizat evenimentele din cadrul zilelor de conștientizare

evaluarea promovării acestor evenimente în social media

detectarea strategiilor de promovare în social media folosite de către organizatori

observarea importanței social mediei ca instrument de colectare a informațiilor de către jurnaliști

pe baza observațiilor în urma rezultatelor cercetării, am urmărit conceperea unei strategii de îmbunătățire a promovării zilelor de conștientizare în social media

3.1.3. Metode de cercetare

Ca metode de cercetare am ales studiul documentelor și interviul semistructurat.

Pentru studiul documentelor am analizat paginile organizațiilor care s-au ocupat de aceste evenimente, și respectiv Asociația Pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multi-Drog, AUTISM România, a Revistei Politici de Sănătate, organizatorul conferinței de presă organizată cu ocazia Purple Day- Ziua Mondială a Epilepsiei, dar și a persoanelor care au distribuit și au promovat aceste evenimente în social media, cu precădere pe Facebook.

Ziua Mondială de Luptă Împortiva Tuberculozei

Acest eveniment a fost organizat în data de 24 martie 2018 de Asociația Pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multi-Drog, organizație non-guvernamentală fondată în 2011. Pentru acest eveniment, una din paginile analizate a fost pagina de Facebook a acestei asociații. Pagina deține 4.336 like-uri, este urmărită de 4.330 de persoane.(anexa 1).

Pentru această zi de conștientizare, s-a deschis o pagină specială pentru eveiment intitulată Luminăm clădirea primăriei în culorile #StopTB (anexa 2). La acest eveniment, 75 de persoane au selectat participarea, iar 283 au selectat că sunt interesați (anexa 3).

Organizatorii au făcut o ramă pentru pozele de profil de pe Facebook, pe care scrie data de 24 martie și Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, scris alb pe un fundal roșu. Această ramă a fost preluată de aproximativ 300 de persoane. (anexa 4)

În acest eveniment s-a implicat și jurnalista și bloggerița Paula Rusu. Aceasta a avut un rol destul de important în organizarea și desfășurarea evenimentului, postând atât pe contul personal, cât și pe pagina ei oficială. ( anexa 5) Paula Rusu a făcut un live pe facebook în timpul luminării clădirii primăriei, live ce a avut 3.300 de vizualizări și 24 de distribuiri. (anexa 6).

S-au folosit hastagurile #TBMDR, #tuberculozaNUalege, #VotatiLEGEATuberculozei ( acesta fiind unul din obiectivele campaniei ) #finanțareTratament, #24martie #ZiuaMondialăaTuberculozei.

Organizația ASPTMR ( Asociația Pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multi-Drog) a făcut și un parteneriat cu organizația non-guvernamentală Parteneriatul Stop TB România, aceasta din urmă fiind, la rândul ei, partenerul național al StopTB Partnership International. Pe pagina asociației Parteneriatului Stop TB România s-au distribuit informații despre eveniment, interviul cu Ministrul Sănătății Sorina Pintea(anexa 7), poze de la expoziția “Fețele Tuberculozei” din fața primăriei București(anexa 8) și alte articole despre tuberculoză. Tot pe această pagină s-a făcut un live în data 24 martie, în cadrul vernisajului “Fețele Tuberculozei” și, în același timp, în cadrul luminării clădirii primăriei București. (anexa 9)

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei a fost un eveniment bine promovat în social media, pe platforma de socializare Facebook. Articolele și informațiile campaniei au fost diseminate către publicul țintă, mai ales prin implicarea jurnalistei Paula Rusu și ministrului Sănătății Sorina Pintea. Organizatorii sunt mulțumiți de impactul campaniei în social media, atingându-și obiectivele. Promovarea acestui eveniment a fost atât organică, cât și plătită, bugetul alocat promovării pe Facebook fiind de doar 160 de lei. (anexa 10)

Ziua Mondială a Epilepsiei

Acest eveniment a fost organizat de Revista Politici de Sănătate împreună cu Asociația Pacienților cu Epilepsie din România și a constat într-o conferință de presă la hotel Ramada Majestic, în data de 26 martie 2018. Pagina de Facebook a reviste Politici de Sănătate are 3.182 de like-uri și este urmărită de 3.146 de persoane. (anexa 11)

Pentru promovarea conferinței de presă cu ocazia Zilei Mondiale a Epilepsiei, s-a folosit atât Facebook-ul revistei Politici de Sănătate, cât și pagina Școala Pacienților, un portal profesionist de știri medicale pentru pacienții cronici ce deține 759 de lik-uri și este urmărit de 780 de persoane. (anexa 12) Asociația Pacienților cu Epilepsie din România nu deține o pagină de Facebook, ceea ce poate fi considerat un punct slab.

Organizatorii evenimentului au făcut o ramă pentru poza de profil de pe Facebook, o ramă mov pe care scria Împreună suntem mai puternici decât EPILEPSIA și Purple Day- 26 martie 2018. Această ramă a fost preluată de … persoane. (anexa 13)

Revista Politici de Sănătate a postat pe pagina oficială de Facebook o poză cu afișul evenimentului pe 15 martie 2018, folosind hashtag-urile #politicidesănătate și #scoalapacientilor. Postarea nu s-a bucurat de o mare popularitate, dat fiind și faptul că evenimentul a constat într-o conferință de presă într-un cadru destul de restrâns, având doar 13 like-uri și fiind distribuită de 5 persoane. (anexa 14)

În data de 24 martie 2018, directorul executiv al Asociației Pacienților cu Epilepsie din România, Ileana Ștefan, a postat pe pagina personală de Facebook o poză cu banner-ul Purple Day, însoțită de un text prin care anunță organizarea evenimentului și invitații ce vor lua parte la conferința de presă. Această poza a fost distribuită de 10 persoane. ( anexa 15)

În timpul conferinței, pe pagina ministrului Sănătății au apărut fotografii din cadrul acesteia, însoțite de informații a ceea ce se discuta cu reprezentanții pacienților și specialiștii în domeniu. Postarea doamnei ministru a fost apreciată de 279 de persoane și distribuită de 33 de persoane. (anexa 16) Ministrul Sănătății Sorina Pintea putând fi considerată o persoană influentă în România, atât participarea, cât și promovarea evenimentului pe pagina acesteia au fost elemente importante în organizarea și desfășurarea acestei conferințe. Și pe pagina Ministerului Sănătății au apărut poze de la conferință însoțite de mesajul ce s-a dorit a fi transmis prin această conferință, fapt ce arată că informațiile au fost diseminate către publicul țintă. (anexa 17)

Printre participanții la conferință, a fost o persoană care a postat video-uri din cadrul acesteia pe pagina personală, video-uri cu reprezentanții pacienților și specialiștii în domeniu care au vorbit despre situația pacienților cu epilepsie din România. Postarea a fost apreciată de 21 de persoane și respectiv distribuită de 4 ori. (anexa 18)

Ziua Mondială a Epilepsiei a fost un eveniment bine promovat în social media, dat fiind și faptul ca nu a fost un eveniment de amploare, ci o conferință de presă la care au participat reprezentanți ai pacienților epileptici, specialiști în domeniu și jurnaliști. Unul din avantajele promovării acestui eveniment în mediul online a fost acela că s-a promovat organic, nefiind plătită nicio sponsorizare, iar platforma de socializare folosită a fost Facebook-ul.

Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Acest eveniment a fost organizat de AUTISM România- Asociația Părinților Copiilor cu Autism, organizație fondată în 2001 ce promovează și apără drepturile și interesele persoanelor cu autism și ale famiilor lor. Evenimentul a avut loc pe data de 2 aprilie 2018, în Piața Universității.

A fost creat eveniment și pe Facebook, eveniment la care au selectat participarea 58 de persoane, altele 242 selectând că sunt interesate. (anexa 19)

Pe 23 martie 2018, pe pagina asociației AUTISM România a fost postat o poză cu mesajul ce anunța organizarea evenimentului, postare ce a fost apreciată de 84 de ori și distribuită de 33 de persoane. (anexa 20)

Asociația AUTISM România a postat articolul site-ului news.ro în care se vorbește despre iluminarea în albastru a Palatelor Cotroceni și Victoria cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului, articol ce a fost distribuit mai departe de 22 de persoane și apreciat de 122. ( anexa 21)

Tot pe pagina asociației AUTISM România au fost postate poze din timpul evenimentului din Piața Universității, album foto ce a fost distribuit de 16 persoane.

Din statisticile primite de la asociația AUTISM România avem următoarele informații: -evenimentul dedicat marșului cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismul:

2.307

Impact – persoane

397

Reacții, comentariișidistribuiri

327

Îmi place

245

din postare

82

din distribuiri

-promovarea pe Facebook a comunicatului de presă postat pe pagina web a asociației:

1.679

Impact – persoane

137

Reacții, comentariișidistribuiri
121

Îmi place

46

din postare

75

din distribuiri

Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului a fost un eveniment promovat modest, dar cu toate acestea, informațiile au fost ajunse la publicul țintă. Lipsa unei persoane influente a făcut ca acest eveniment să nu fie foarte mediatizat, informațiile fiind dispersate strict persoanelor care au avut cunoștință de cauză. Totodată, promovarea evenimentului a fost organică, asociația neplătind sponsorizări.

În urma analizei paginilor în care au fost promovate aceste trei zile de conștientizare, am observat că singura platformă de socializare folosită a fost Facebook-ul. Cu toate acestea, promovarea a avut succes, mai ales că nu au fost evenimente mari, ci evenimente create special pentru pacienții care suferă de aceste boli, pentru reprezentanții acestora și pentru specialiștii în domeniu. Promovarea pe Facebook este facilitată de funcția de distribuire, în acest fel informațiile ajungând la cât mai multe persoane.

Analiza SWOT a promovării evenimentelor Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, Ziua Mondială a Epilepsiei și Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului în social media

Puncte tari:

– posibilitatea selectării publicului țintă

– rapiditatea diseminării informațiilor

– impactul puternic asupra utilizatorilor vizând problematicile acestor zile de conștientizare

Puncte slabe:

– lipsa promovării evenimentelor și pe alte platforme în afara Facebook-ului

– lipsa consecvenței în postări

Oportunități:

– promovarea pe toate platformele social media

– diseminarea informațiilor la nivel global

– comunicarea în timp real a informațiilor

– măsurarea impactului și monitorizarea

Amenințări:

– iscarea discuțiilor în contradictoriu pe teme medicale

– mărirea costurilor pentru sponsorizarea postărilor

– modificarea algoritmilor motoarelor de căutare

Pentru a doua metodă de cercetare am optat pentru interviul semistructurat, o metodă calitativă. Pentru aceasta, am ales șase subiecți: trei organizatori de evenimente și trei jurnaliști, care au răspuns unor întrebări strict legate de promovarea evenimentelor în social media.

Pentru a nu irosi timpul respondenților, am trecut direct la lucrurile importante subiectului nostru, și anume promovarea evenimentelor în social media. Astfel, am dorit să aflăm părerea generală în legătură cu aceasta și apoi câteva lucruri ce țin de organizare, respectiv câteva întrebări strict pentru jurnaliști.

Pentru început, voi încerca să expun părerile și ideile organizatorilor în legătură cu subiectul cercetării. În prima parte a interviului, am ales să îi întreb ce strategii de promovare folosesc în social media. Primul intervievat a detaliat strategia pe care a folosit-o pentru a promova Ziua Mondială a Luptei Împotriva Tuberculozei. Fiind o boală infecțioasă și destul de gravă din moment ce este neglijată, cei din Asociația Pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multi-Drog au decis să posteze zilnic câte ceva despre cauza tuberculozei și să facă trimitere la eveniment. Ideea lor principală a campaniei a fost aceea să promoveze mai întâi evenimentul, ca după aceea să promoveze ceea ce s-a întamplat în decursul zilei de 24 martie, fapt ce îi va ajuta să își atingă obiectivele propuse. Campania avea ca scopuri conștientizarea bolii, dar și promovarea legii tuberculozei. Prin acest eveniment și prin promovarea în mediul online, aceștia au reușit să transmită informațiile publicului țintă, una din persoanele cele mai importante fiind ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Pentru pregătirea evenimentului, organizatorii au început promovarea cu o săptămână înainte, având materiale și de la o organizație internațională, ei adăugând doar textul în limba română. După eveniment, aceștia au făcut postări legate despre Ziua Mondială a Luptei Împotriva Tuberculozei încă o lună jumătate.

Al doilea subiect intervievat a fost unul din organizatorii conferinței cu ocazia Zilei Mondiale a Epilepsiei. În legătură cu strategiile de promovare în social media, acesta ne-a declarat că au postat pe paginile de Facebook comunicatul de presă și au făcut o campanie de informare și metode de prim ajutor. Cu toții știm că persoanele care suferă de epilepsie au frecvent crize și necesită prim ajutor. Cu toate astea, sunt persoane care pot duce o viață normală, exact ca persoanele sănătoase. De aceea, scopul campaniei este acela de informa opinia publică referitor la manifestările acestei boli și posibilitățile persoanelor suferinde, mai ales că acestea se confruntă cu discriminarea din partea celorlalți. Deoarece în mediul online informația se propagă repede, acesta este un mijloc important de a expune această problemă.

Ultimul subiect intervievat a fost unul din organizatorii evenimentului din cadrul Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului. Pentru aceasta, organizatorul ne-a spus ca s-a creat o pagină de eveniment pe Facebook, cu prilejul marșului organizat pe data de 2 aprilie 2018. Pe pagina asociației organizatoare s-a distribuit atât pagina cu evenimentul, cât și comunicatul de presă transmis cu această ocazie. Din declarațiile intervievatului, aceste acțiuni din mediul online au avut impact relativ bun asupra publicului țintă. Evenimentul creat a avut impact asupra a 2.307 de persoane, în timp ce comunicatul de presă a avut impact asupra a 1.679 de persoane. Acest eveniment a avut ca scop eliminarea barierelor care impedică persoanele cu autism să aibă o viață decentă.

Pentru a vedea în ce măsura are impact promovarea acestor zile de conștientizare în social media, am întrebat intervievații despre reacțiile oamenilor din mediul online vis-a-vis de aceste probleme expuse prin aceste evenimente. Pentru Ziua Mondială a Luptei Împotriva Tuberculozei, organizatorul ne-a declarat că părerile sunt împărțite, dar 90% fiind aprecieri. Acesta a dat un exemplu negativ de reacție de pe pagina partenerilor de la StopTB România care au promovat la rândul lor evenimentul. Într-o postare legată de vaccinul BCG s-au iscat discuții aprinse, urmate de jigniri după intervenția celor din curentul anti-vaccin. În afară de acest incident, intervievatul a afirmat că reacțiile sunt pozitive, oamenii fiind receptivi la problemele pacienților cu tuberculoză.

Pentru Ziua Mondială a Epilepsiei, organizatorul ne-a declarat că reacțiile sunt în general pozitive, în sensul în care obiectivele principale privind ridicarea nivelului de cunoaștere a afecțiunii, empatizarea cu această categorie de bolnavi, responsabilizarea activă a decidenților, au fost atinse. Probabil cea mai pozitivă reacție care a bucurat și organizatorii a fost cea a ministrului Sănătății, Sorina Pintea, care a postat pe pagina de Facebook și a afirmat public că a luat la cunoștință problemele cu care se confruntă atât pacienții, cât și părinții acestora și că va face tot posibilul ca aceștia să aibă acces mai bun la tratament.

Pentru Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, organizatorul ne-a declarat că reacțiile pe care le-au observat în social media sunt în principal de susținere: Aceste reacții vin din partea celor direct afectați și implicați, din partea părinților, dar și a persoanelor din jur care cunosc problematica autismului. Prin promovarea în social media, informațiile au ajuns la publicul țintă, un public care crește pe zi ce trece, din păcate, numărul copiilor care întâmpină această boală crescând de la o zi la alta. Este foarte important ca aceste persoane să fie integrate, să aibă acces la o viață normală și decentă.

Deoarece se știe că promovarea în social media poate fi atât organică, cât și finanțată, am întrebat subiecții interviului dacă pentru promovarea evenimentelor pe care le-au organizat a fost nevoie de finanțare. Organizatorul primului eveniment, respectiv Ziua Mondială a Luptei Împotriva Tuberculozei a declarat că este nevoie categoric de buget pentru o promovare mai bună în social media, ei plătind pentru aceasta suma de 160 de lei. Tot acesta a mărturisit că pentru evenimentele trecute nu a avut nevoie de finanțare, dar în urma schimbării algoritmilor este tot mai greu ca o postare să fie bine distribuită în mod organic.

Cel de-al doilea organizator, cel al conferinței cu ocazia Zilei Mondiale a Epilepsiei a susținut că pentru acest eveniment nu a avut nevoie de finanțare pentru promovare. În schimb, tot acesta a declarat că este bine cunoscut că aceste acțiuni de promovare a evenimentelor nu se realizează cu titlu gratuit, deși cu toții știm că în mediul online putem promova până la un anumit punct un eveniment sau un produs în mod organic.

Cel de-al treilea subiect intervievat, organizatorul evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului a răspuns negativ la această întrebare. Acesta nu a dat mai multe declarații în legătură cu finanțarea promovării în social media.

Cea de-a patra întrebare a fost adresată cu scopul de a afla satisfacția organizatorilor privind diseminarea informațiilor despre eveniment și modul în care s-a desfășurat acesta. Prima persoană intervievată este mulțumită de cum a decurs campania, dar totodată afirmă că acum câteva luni, până la schimbarea algoritmilor, era mult mai mulțumit deoarece postările ajungeau la mai multe persoane. Cu toate astea, acesta nu este convins că atunci informațiile ajungeau la persoanele care erau interesate cu adevărat, în comparație cu ceea ce se întâmplă acum. Facebook-ul promite că postările ajung la persoanele cu adevărat interesate de subiect, chiar dacă cifrele impactului sunt mai mici decât acum câteva luni.

Cea de-a doua persoană intervievată, organizatorul conferinței cu ocazia Zilei Mondiale a Epilepsiei a declarat că de cele mai multe ori este mulțumită de cum decurg campaniile, dar și că există excepții în sensul în care mentalitatea defectuoasă a unor persoane este cel puțin rigidă din punctul acesteia de vedere, vis-a-vis de problemele pe care organizația le-a identificat și încearcă să realizeze o expunere cât mai bună publicului larg. Per ansamblu, este mulțumită de cum au fost diseminate informațiile, mai ales că au fost receptate și de Ministerul Sănătății, fapt ce atinge unul din obiectivele propuse în cadrul acestei zile de conștientizare.

Cea de a treia persoană intervievată, organizatorul evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului a răspuns succint, prin simplul cuvânt: relativ. De aici deducem că acesta nu este pe deplin mulțumit de cum a decurs evenimentul și că obiectivele pe care și le-au propus nu au fost atinse 100%.

Prin cea de a cincea întrebare, am dorit să aflăm părerea subiecților intervievați în legătură cu impactul promovării pe social media asupra opiniei publice, dacă acesta este puternic. Primul subiect, organizatorul evenimentului dedicat Zilei Mondiale a Luptei Împotriva Tuberculozei a mărturisit că este important publicul paginilor pe care se face promovarea, cine este și cât este de numeros. El consideră că dacă este vorba de o campanie de informare, social media este un instrument util și foarte important pentru promovarea unui eveniment.

Cel de-al doilea subiect, organizatorul conferinței dedicată Zilei Mondiale a Epilepsiei, a declarat că promovarea în social media are un impact puternic asupra opiniei publice și că asta își dorește și organizația, prin aceste campanii de promovare să se facă cât mai bine auzită la toate nivelurile. Aceasta este de părere că cea mai bună promovare a unui eveniment se poate realiza, în principal, prin intermediul social mediei.

Cel de-al treilea subiect, organizatorul evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului, consideră că promovarea în social media nu are un impact puternic asupra opiniei publice, ci doar asupra celor din „comunitatea autismului”.

Prin ultima întrebare se cere părerea dacă mesajele transmise prin intermediul social media au un impact mai puternic decât cele transmise prin media tradiționale. Primul organizator, cel al evenimentului dedicat Zilei Mondiale a Luptei Împotriva Tuberculozei este de părere că acest lucru depinde foarte mult de numarul de aprecieri are pagina pe care vrei să promovezi ceva. Tot la fel de mult, în opinia lui, contează și pe ce pagini și ce fel de publicuri le urmăresc. În social media poți ajunge ușor la publicul țintă, dar asta ține foarte mult și de cum gestionezi și administrezi pagina. Acest organizator ne-a declarat că el încearcă să facă un mix între social media și mediile tradiționale.

Cel de-al doilea organizator, cel al conferinței dedicată Zilei Mondiale a Epilepsiei, a dat un răspuns cât se poate de pertinent și realist. Subiectul consideră că procentajul este de 50/50 % și că acesta depinde cărei categorii de public se adresează: tinerilor sau vârstnicilor, populației din mediul urban sau rural.

Ultimul organizator, cel al evenimentului dedicat Zilei Internaționale de Conțtientizare a Autismului, este de părere că mesajele transmise prin intermediul social mediei pot avea un impact mai mare decât cele transmise prin mediile tradiționale, deoarece pot ajunge să comunice direct și mai rapid celor interesați de problematica autismului.

Conform răspunsurile primite în urma intervievării organizatorilor celor trei evenimente, într-o mare măsură platformele social media sunt instrumente valoroase pentru promovarea și pentru diseminarea informațiilor. Întodeauna este loc de mai bine și de aceea, consider că aceste zile de conștientizare ar putea fi mult mai bine promovate dacă ar exista o implicare și mai mare din partea organizatorilor. După cum a afirmat și unul dintre subiecții intervievați, este importantă promovarea plătită, deoarece noii algoritmi ajută la selectarea publicului țintă și la transmiterea informațiilor strict către acesta.

Pentru a observa cât de importantă este promovarea în social media și pentru jurnaliști, am ales trei subiecți care ne-au răspuns la șase întrebări legate de acest subiect. Aceștia sunt jurnaliști care scriu despre problematica bolilor ce se doresc a fi conștientizate prin evenimentele analizate. Pentru început, am dorit să aflăm dacă folosesc platformele social media ca resurse pentru redactarea articolelor sale. Primul subiect intervievat a afirmat că folosește social media cu scopul de a procura informații, mai ales declarații ale persoanelor publice care fac apel la conștientizarea problemei și care prezintă rezolvări ale acesteia.

Cel de-al doilea subiect intervievat a declarat că în calitate de jurnalist în domeniul sănătății, este abonat la paginile de Facebook ale asociațiilor de pacienți care, din fericire, sunt extrem de active pe acest domeniu al conștientizării. Acesta este de părere că postările asociațiilor de pacienți sunt foarte importante pentru a atrage atenția asupra zilelor care marchează anumite boli despre care publicul, și uneori nici presa, nu știe prea multe.

Cel de-al treilea subiect intervievat a mărturisit că social media îl ajută să comunice cu persoanele care suferă de bolile ce se doresc a fi conștientizate prin aceste evenimente. Tot acesta spune că prin intermediul social mediei informațiile ajung mai repede și mai ușor la el.

A doua întrebare din interviu a fost pusă cu dorința de a observa dacă postările din social media au o anumită importanță sau relevanță în activitatea jurnalistică. Primul jurnalist ne-a declarat că de multe ori, postările de pe paginile asociațiilor de pacienți îi servesc drept documentare asupra unei boli sau unui caz. Acesta mărturisește că uneori, cazurile de pacienți sunt doar “subiecte” și că nu întotdeauna se înțelege pe deplin amploarea subiectului despre care trebuie scris și chiar recunoaște că uneori nu realizează ce trebuie scris în legătura cu subiectele respective.

Cel de-al doilea jurnalist a declarat că social media este o mică revoluție în ceea ce privește activitatea jurnalistică. El a afirmat că platformele social media sunt intens folosite de jurnaliști atât pentru a prelua informații pentru redactarea articolelor, cât și pentru promovarea acestora.

Cel de-al treilea jurnalist este încântat de platformele social media, datorită faptului că articolele sale despre combaterea, prevenirea și riscurile tuberculozei au ajuns în medii la care nu ar fi avut acces direct. Acesta este un lucru foarte important, dovedind că social media poate deschide căi către persoane sau instituții importante.

Deoarece cercetarea noastră dorește să afle importanța promovării în social media, a treia întrebare este strict legată de acest lucru. Am întrebat subiecții dacă aceștia își promovează articolele despre zilele de conștientizare pe pagina personală și dacă se implică în aceste campanii. Prima persoană ne-a declarat că de foarte multe ori distribuie articolele de pe portalul său Școala Pacienților și pe profilul personal, fapt ce ajută ca informațiile să ajungă și la indivizii din lista acestuia, inclusiv la alți jurnaliști pe Sănătate. Simplu fapt că acesta distribuie informațiile, este considerat de jurnalistul în cauză o implicare în campanie.

Cel de-al doilea jurnalist intervievat ne-a relatat că distribuie articolele pe pagina personală pentru a face cunoscute subiectele campaniilor și în rândul cunoscuților săi. Acesta se implică în aceste campanii promovându-le prin articolele sale.

Prin cea de-a patra întrebare, am dorit să aflăm, prin prisma părerii unui jurnalist, care este impactul unei campanii de conștientizare în social media asupra publicului larg. Deoarece platformele social media sunt foarte folosite în zilele noastre, aproape devenind noi medii de viață pentru unele persoane, informațiile se propagă mult mai repede. Dorim să aflăm de la cei trei jurnaliști dacă aceste informații au și un impact asupra publicului larg.

Primul jurnalist intervievat este de părere că impactul campaniilor de conștientizare în social media asupra publicului larg este foarte mare. Din punctului acestuia de vedere, informațiile prezentate pe conturile de social media par să aibă un impact mai mare decât un articol din ziar, probabil și din cauză că par mai personale, mai umane. Tot acesta declară că un articol de presă nu poate cuprinde, de foarte multe ori, aspectul uman, sentimental/ emoțional al bolii despre care se discută.

Cel de-al doilea jurnalist ne-a mărturisit că în afară de TV, social media este cea mai importantă sursă de informare pentru români. Acesta dă un exemplu din Statele Unite ale Americii unde social media și internetul în general, au devenit principalele surse de informare ale populației. Concluzionând, din punctul lui de vedere campaniile de conștientizare în social media au un impact profund asupra publicului larg.

Cel de-al treilea jurnalist consideră că în social media au un impact mai mare și sunt mai eficiente campaniile de tipul “call to action” decât cele obișnuite, în care oamenii doar sunt informați în legătură cu anumite teme.

Odată cu amploarea folosirii social mediei în rândul oamenilor, au apărut și așa numiții influenceri. Persoane publice, cunoscute și populare care au devenit modele pentru cei care folosesc diferite platforme de socializare. Mai nou, evenimentele au un succes dacă sunt promovate și de acești influenceri, persoane care pot schimba într-o oarecare măsură opinia publică. Prin cea de-a cincea întrebare am dorit să descoperim părerea jurnaliștilor în legătură cu implicarea acestor influenceri în campaniile de conștientizare.

Primul subiect intervievat crede că de cele mai multe ori, influencer-ul este el însuși o persoană publică, deci multe persoane, din medii diverse, îl urmăresc. Acesta afirmă că mulți organizatori de evenimente din sănătate/asociații de pacienți încearcă să asocieze cauza pentru care luptă unei personalități influente, fie că este medic, actor sau jurnalist. În anumite cazuri, influencer-ul este chiar un membru al asociației de pacienți, o persoană care suferă de aceeași boală despre care se discută și care este mult mai credibil, vorbind din propria experiență. De aici rezultă că implicarea unui influencer într-o campanie de conștientizare este destul de benefică.

Cel de-al doilea subiect intervievat consideră că dacă opinia publică vede că o personă cunoscută, cu o anumită influență, distribuie sau își anunță intenția de a participa la un eveniment, devine mai receptivă și dornică să ia parte la dezbateri, în diferite campanii sau evenimente.

Cel de-al treilea subiect intervievat consideră că așa numiții influenceri au un rol serios ce decurge în primul rând din faptul că sunt considerați modele de către cei care ii urmăresc. Deși este de părere că implicarea unui influencer în preluarea și propagarea unui eveniment contează foarte mult, ne-a dat exemple și de campanii ce au vizat donarea de sânge, strângerea de foduri sau mobilizare pentru o acțiune concretă în care influencerii aproape că nu au existat. Acesta crede că este esențială tema acțiunii și modul în care oamenii sunt atrași către ea.

Prin cea din urmă întrebare am dorit să cunoaștem care sunt platformele social media preferate de jurnaliști pentru publicarea articolelor și de ce aceștia preferă să le folosească întocmai pe acestea.

Primul jurnalist ne-a declarat că folosește Facebook-ul, Linkedin-ul și Instagramul, deoarece consideră că cele mai multe persoane au conturi pe aceste rețele și că mesajul ajunge la categorii extrem de diverse de public.

Cel de-al doilea jurnalist preferă Facebook-ul. Acesta afirmă că Facebook-ul rămâne principala platformă de socializare pentru publicarea articolelor în România, din cauză că este cea mai populară aplicație în rândul utilizatorilor români.

Cel de-al treilea jurnalist ne-a declarat că folosește foarte intens blogul personal și canalele de Facebook, Instagram și YouTube. Motivul pentru care acesta a ales aceste platforme social media este acela că prin intermediul lor are acces spre un public divers, de vârste, pregătire și educație diferite.

CONCLUZII

În lucrarea de față am dorit să scoatem în evidență cât de importante sunt platformele social media în promovarea evenimentelor de relații publice. Ca evenimente analizate, am ales cele trei zile de conștientizare, respectiv Ziua Mondială a Luptei Împotriva Tuberculozei, Ziua Mondială a Epilepsiei și Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, evenimente importante care pot avea un impact asupra publicului în rezolvarea problematicilor acestor boli. În urma cercetării efectuate, am depistat că aceste evenimente au fost promovate doar pe platforma de socializare Facebook.

Promovarea pe platformele de socializare este gratuită în principal. Pentru a acoperi o masă mai mare de persoane și pentru a ajunge la publicul țintă, în urma schimbării algoritmilor, promovarea devine una plătită. Cu toate acestea, costul promovării pe rețelele sociale este cu mult mai scăzut față de metodele de promovare în mediile tradiționale.

Totodată, în urma cercetării și a intervievării unor organizatori și jurnaliști, am ajuns la concluzia că informațiile sunt mai ușor și mai rapid diseminate, acesta fiind unul dintre cele mai mari avantaje ale promovării evenimentelor pe platformele social media.

Cum am punctat și în prima parte a lucrării, timpul este cea mai importantă resursă de care dispune omul și de aceea, platformele social media sunt instrumente care au scurtat substanțial timpul de transmitere al unui mesaj. Acest lucru este benefic pentru comunicarea și transmiterea informațiilor despre un eveniment, chiar și la nivel global.

BIBLIOGRAFIE

Cristina Coman, Relații publice: principii și startegii, Polirom, 2006, p.15

Davidson, Goldberg and Jones , The Future of Learning Institutions in a Digital Age, The Mit Press, 2010, p.195

Elisa Bertino, Sorin Adam Matei (ed.), Roles,Trust and Reputation in Social Media Knowledge Markets, Springer, 2015, p.3

Flaviu Călin Rus, Suport de curs,Relații publice. Instrumente și tehnici, Universitatea Babeș-Bolyai

Hobbs, Renee și Jensen, Amy, The past, present and future of media literacy education. Journal of Media Literacy Education. 1, pp. 1-11

Horea Mihai Bădău, Manual de jurnalism online, Editura Tritonic, București, 2015, p. 126-127

Judy Motion, Robert Heath, Shirley Leitch, Social Media and Public Relations. Fake Friends and Powerful Publics, Routledge, 2016

Julia Turn, Philipa Northon, J. Nevan Wright, Management of Event Operations, Elsevier, 2006

Marcia W. DiStaso (ed.) , Ethical Practice of Social Media in Public Relations, 2014, p.176-177

Tony Rogers, Conferences and Conventions. A global industry, second edition, Elsevier, 2008

WEBOGRAFIE

Explaind: What is Youtube? în https://www.webwise.ie/parents/what-is-youtube/, accesat în data de 17.05.2018

Mapping actors roles in social media: Different perspectives on value creation in theories of users participation, Anja Bechmann, Stine Lomborg în http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/1461444812462853 accesat în data de 29.03.2018

The Growth of Social Media: An Infografic, Jenise Uehara Henrikson în https://www.searchenginejournal.com/the-growth-of-social-media-an-infographic/32788/ – accesat la data de 20.04.2018

Search Engine Marketing, Inc. – Driving Search Traffic to Your Company`s Web Site, Mike Moran și Bill Hunt https://books.google.ro/books?id=ab_OEFslOjcC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false accesat în data de 15.04.2018

Social Media Audit and Analytics: Exercices for Marketing and public relation courses, Ana Adi, în Bogdan Pătrăuț, Social Media and New Academic Environment, p.144 pe http://www.academia.edu/7655334/Social_media_audit_and_analytics_Exercises_for_marketing_and_public_relations_courses accesat în data de 22.04.2018

The Benefits of Facebook “Friends”:Social Capitaland College Students, Nicole B. Elisson, Charles Steinfield, Cliff Lampe, în https://academic.oup.com/jcmc/article/12/4/1143/4582961 accesat în data de 17.05.2018

The ideal Social Media for Communicating with Friends, D. Fasouli, University of Leicester în https://www.researchgate.net/publication/299408792_The_ideal_Social_Media_for_Communicating_with_Friends_Clients_in_the_case_of_a_FMCG_company_Voters_in_the_Case_of_a_Political_Party accesat în data de 17.05.2018

Understanding the characteristics of internet short video sharing:YouTube as a case study, X Cheng, C Dale, J Liu în https://arxiv.org/pdf/0707.3670.pdf accesat în data de 17.05.2018

What is Facebook?, Daniel Nations în https://www.lifewire.com/what-is-facebook-3486391 , accesat în data de 17.05.2018

Anexe

Anexa 1 https://www.facebook.com/ASPTMR/?timeline_context_item_type=intro_card_work&timeline_context_item_source=100000402486435 accesat în data de 27.05.2018

Anexa 2 https://www.facebook.com/events/241735666369650/ accesat în data de 27.05.2018

Anexa 3 https://www.facebook.com/events/241735666369650/ accesat în data de 27.05.2018

Anexa 4 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1750003158356417&set=a.168053286551420.32464.100000402486435&type=3&theater accesat în data de 27.05.2018

Anexa 5 https://www.facebook.com/paula.rusu.39 accesat în data de 27.05.2018

Anexa 6 https://www.facebook.com/paula.rusu.39/videos/vb.1188407690/10213355330656259/?type=3 accesat în data de 27.05.2018

Anexa 7 https://www.facebook.com/ParteneriatulStopTB/?ref=br_rs accesat în data de 27.05.2018

Anexa 8

https://www.facebook.com/pg/FederatiaUNOPA/photos/?tab=album&album_id=10156233376448630 accesat în data de 27.05.2018

Anexa 9

https://www.facebook.com/ParteneriatulStopTB/videos/1208439055956323/ accesat în data de 27.05.2018

Anexa 10

Anexa 11 https://www.facebook.com/pg/Revista-Politici-de-s%C4%83n%C4%83tate-150787641769973/photos/ accesat în data de 27.05.2018

Anexa 12 https://www.facebook.com/ScoalaPacientilorCronici/ accesat în data de 27.05.2018

Anexa 13 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1642090585906367&set=a.101243186657789.1513.100003163233169&type=3&theater accesat în data de 27.05.2018

Anexa 14 https://www.facebook.com/150787641769973/photos/a.150842491764488.1073741826.150787641769973/869755919873138/?type=3&theater accesat în data de 27.05.2018

Anexa 15 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1643535755761850&set=pb.100003163233169.-2207520000.1527717684.&type=3&theater accesat în data de 27.05.2018

Anexa 16 https://www.facebook.com/sorinapinteaomul/photos/a.1245033292295196.1073741844.923908954407633/1277699375695254/?type=3&theater accesat în data de 27.05.2018

Anexa 17 https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=594860840868685&id=167611313593642 accesat în data de 27.05.2018

Anexa 18 https://www.facebook.com/iulia.gafton accesat în data de 27.05.2018

Anexa 19 https://www.facebook.com/events/158693111483070/ accesat în data de 27.05.2018

Anexa 20 https://www.facebook.com/autismromania/photos/a.219463341411371.64813.215208028503569/1862223093802046/?type=3&theater accesat în data de 27.05.2018

Anexa 21 https://www.facebook.com/autismromania/ accesat în data de 27.05.2018

Anexe interviuri

Interviu Ștefan Răduț – Vicepreședinte Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multi-Drog Rezistentă

Care au fost strategiile de promovare a evenimentului pe platformele social media?

În principal, am ales să postăm zilnic câte ceva care are legatură cu cauza și să facem trimitere la eveniment. La noi a fost mai ușor ca pe langă partea de promovare online campania avea și o parte fizică, adică evenimentul în sine. Și asta a fost ideea înainte promovam evenimentul și după eveniment promovam ce s-a întâmplat acolo. Am folosit aceleași „#”-uri și pentru promovarea evenimentului și ulterior. Unul dintre scopuri fiind acela să promovăm legea tuberculozei. Ca și avantaj ne-a folosit faptul că am avut grafica facută de o organizație internațională și acele imagini au fost promovate în mai multe țări. La fiecare postare noi doar trebuia sa adaugăm text. Cred că am început să promovăm evenimentul cu o saptamană înainte să se întâmple și apoi am promovat ce s-a întâmplat la eveniment cam o lună și jumătate.

Care sunt reacțiile pe social media, în general, despre aceste probleme?

Reacțiile sunt împărțite. În general, sunt de apreciere. Dar uneori mai apar și critici, cred că sunt cam 90% aprecieri, 5%critici si 5% lucruri nelegate de subiect. Acum dacă o fată apare într-o poză e posibil ca 90% dintre reacții să nu aibă legatură cu subiectul . Am întâlnit o postare pe altă pagină, cea a parteneriatului stoptbromania în care se vorbea tangențial despre vaccinul BCG( asta e un vaccin cumva împotriva tuberculozei, dar nu ne ferește de a ne îmbolnăvi, asta e o discuție tehnică medicală…) și acolo, pe acea postare, au început să comenteze cei din curentul anti vaccin și s-au iscat discuții aprinse și chiar jigniri.

Ați avut nevoie de surse de finanțare pentru promovarea în social media?

DA. Dacă până acum câteva luni era posibil ca o postare să fie foarte bine distribuită fară a ne aștepta neapărat, acum de când cu schimbarea algoritmilor, acest lucru este tot mai greu. Categoric ai nevoie de buget pentru promovare în social media.

Sunteți mulțumit/ă de diseminarea informațiilor despre eveniment și de modul în care s-a desfășurat acesta?

Acum câteva luni, pâna la schimbarea algoritmilor eram mult mai mulțumit, dar nu sunt convins că atunci, deși aveam cifre mult mai mari, postările ajungeau la oameni care erau interesați de ele. Acum avem cifre mai mici și cumva promisiunea Facebook-ului că postarile ajung la oameni pe care îi interesează subiectul. Dar, din păcate, nu avem o certitudine. Una peste alta, sunt mulțumit de cum a mers campania.

Considerați că promovarea pe social media are un impact puternic asupra opiniei publice?

E foarte important cine e publicul paginilor și persoanelor care distribuie, și cât e de mare. Dacă scopul este acela de a informa, poate că promovarea pe social media este mai utilă. Daca vorbim de trecerea la o acțiune, fie ea și măruntă, precum semnarea unei petiții online, atunci lucrurile se îngreunează. Cred ca doar 5% sau poate mai puțini dintre cei care văd o postare cu invitație la acțiune și trec la acțiune. Oricum ar fi e clar că fără promovare în social media nu poți discuta despre campanii.

Considerați că mesajele transmise pe social media au un impact mai mare decât cele transmise prin media tradiționale? De ce?

Depinde de canale. Dacă transmit un mesaj pe social media de pe o pagină cu 100 de urmăritori, nu are niciun efect. Probabil la fel dacă transmit un mesaj la o televiziune locală. Nu reușesc să-mi dau seama dacă este mai bine să transmiți un mesaj pe o pagină cu câteva mii de urmăritori și să și promovezi acel mesaj cu 1000 de lei sau este mai bine să reușesc să transmit acel mesaj prin intermediul știrilor de la ora 7 de

la protv sau de la tvr sau și protv si tvr. Ce e clar este că e mult mai ușor pe Facebook. E adevarat că este greu să ajungi la zeci de mii de urmăritori, dar și cu câteva mii mesajul este transmis și poate ai norocul să ți-l distribuie o pagină cu foarte mulți urmăritori. Ce încerc eu să fac este să fac un mix între media tradițională și social media. Asta evident pentru chestii importante și cu cheltuire importantă de resurse: timp, bani, sau timpul mai multor oameni și bani. Ce e clar, la fel ca și la întrebarea cealaltă, e extrem de important să fii în social media și să încerci să crești număul de urmăritori ai paginii. Eu în 3 ani de activitate bunicică pe Facebook ( în sensul că am cam o postare pe săptămână, iar când e un eveniment sau avem ceva important am mult mai multe posturi) am reușit să ajung la 4300 de urmăritori ai paginii.

Interviu Ileana Ștefan – director executiv Asociația Pacienților cu Epilepsie din România

1.Care au fost strategiile de promovare a evenimentului pe platformele social media?

– În decursul anilor, promovarea evenimentelor pe platformele social media au fost următoarele:

Comunicat de presă;

Campanii de informare, metode de prim ajutor

Care sunt reacțiile pe social media, în general, despre aceste probleme?

Reacțiile, în general, au fost pozitive, în sensul în care obiectivele principale privind ridicarea nivelului de cunoaștere a afecțiunii, empatizarea cu această categorie de bolnavi, responsabilizarea activă a decidenților, au fost atinse.

Ați avut nevoie de surse de finanțare pentru promovarea în social media?

Este foarte bine cunoscut că aceste acțiuni de promovare a evenimentelor nu se realizează cu titlu gratuit. Excepție fac numai firmele specializate, respectiv o serie de personalități din mass media.

Sunteți mulțumit/ă de diseminarea informațiilor despre eveniment și de modul în care s-a desfășurat acesta?

De cele mai multe ori da, dar există și unele excepții în sensul în care mentalitatea defectuoasă a unor persoane este cel puțin rigidă din punctul meu de vedere vis a vis de problemele pe care noi le-am identificat și încercăm să realizăm o expunere cât mai bună publicului larg.

Considerați că promovarea pe social media are un impact puternic asupra opiniei publice?

Da și cel puțin asta ne dorim prin aceste campanii de promovare să ne facem cât mai bine auziți la toate nivelurile, părerea noastră este că cea mai bună promovare a unui eveniment se poate realiza în principal prin intermediul social media .

Considerați că mesajele transmise pe social media au un impact mai mare decât cele transmise prin media tradiționale? De ce?

Procentajul este 50/50% depinde cărei categorii ne adresăm populației tinere, vârsnici/ populație din mediu urban sau rural.

Interviu organizația AUTISM România

Care au fost strategiile de promovare a evenimentului pe platformele social media?

– am făcut pe facebook un eveniment dedicat Marșului cu ocazia ZMCA, l-am repostat

2.307

Impact – persoane

397

Reacții, comentariișidistribuiri

327

Îmi place

245

din postare

82

din distribuiri

– Am promovat pe pagina noastra de FB comunicatul de presă postat pe pagina web a organizației, realizat cu acest prilej despre marșul organizat in 2 aprilie, de ZMCA.

1.679

Impact – persoane

137

Reacții, comentariișidistribuiri
121

Îmi place

46

din postare

75

din distribuiri

Care sunt reacțiile pe social media, în general, despre aceste probleme?

Reacții de susuținere mai ales din partea celor direct afectați și implicați, părinții, dar și de cei din jur, care cunosc problematica autismului

Ați avut nevoie de surse de finanțare pentru promovarea în social media?

nu

Sunteți mulțumit/ă de diseminarea informațiilor despre eveniment și de modul în care s-a desfășurat acesta?

Relativ

Considerați că promovarea pe social media are un impact puternic asupra opiniei publice?

Nu are un impact puternic. Impactul mai mare este asupra celor din ‚comunitatea autismului’.

Considerați că mesajele transmise pe social media au un impact mai mare decât cele transmise prin media tradiționale? De ce?

Probabil. Putem ajunge să comunicam rapid, direct măcar celor interesați , într-un fel sau altul, de problematica autismului.

Interviu Paula Rusu – jurnalist

Folosiți resursele din social media pentru redactarea articolelor despre zilele de conștientizare?

Folosesc resursele social media în popularizarea articolelor, mai puțin în redactarea lor. Însă, ca resursă, social media e un mijloc prin care comunic mai ușor cu foști pacienți, ori persoane care se confruntă cu probleme pulmonare, practic e o cale prin care informațiile ajung mai usor și mai repede la mine.

Cât de mult vă ajută postările de pe social media în activitatea dumneavoastră jurnalistică?

Datorită social-media activitatea mea în ceea ce privește prevenirea, combaterea și conștientizarea riscurilor tuberculozei a devenit cunoscută în medii în care nu aș fi avut acces direct.

Vă folosiți profilul personal pentru promovarea articolelor despre zilele de conștientizare? Vă implicați în aceste campanii?

Folosesc atât profilul personal, cât și pe cel de persoană publică, însă instrumentul principal e contul de persoană publică pentru că ceea ce fac e pentru toată lumea, oameni pe care îi cunosc sau nu, nicidecum doar pentru prietenii mei. Contul personal deși e deschis, îl păstrez pentru oameni cu care mă cunosc personal în principal, pe când contul public se adresează tuturor, chiar și celor care nu sunt de acord cu mine.

Ce impact credeți că are o campanie de conștientizare în social media asupra publicului larg?

Depinde cât de bine și de coerentă e facută acea campanie. Sunt mai eficiente campaniile de tipul call to action decât cele în care oamenii sunt informați pur și simplu asupra unor teme.

Cât de important este dacă un influencer share-uiește evenimentul? Credeți că utilizatorii social media sunt mai receptivi când văd evenimentul promovat și de un influencer?

Cred că așa numiții influenceri au un rol serios ce decurge în primul rând din faptul că sunt considerați modele de către cei care îi urmăresc. Contează ca un eveniment să fie preluat și propagat de influenceri, dar cunosc campanii ce au vizat donarea de sânge, strângerea de foduri sau mobilizare pentru o acțiune concretă în care influencerii aproape că nu au existat. E esențială tema acțiunii și felul în care oamenii sunt atrași către ea.

Ce site-uri de socializare preferați pentru publicarea articolelor și de ce?

Eu folosesc foarte intens blogul personal și canalele de facebook, youtube și instagram. Motivul este acela că am acces spre un public divers, de vârste, pregătire și educație diferite.

Interviu Valentina Grigore – jurnalist

Folosiți resursele din social media pentru redactarea articolelor despre zilele de conștientizare?

Ca jurnalist pe Sănătate, sunt ”abonată” la paginile de Facebook ale principalelor asociații de pacienți care, din fericire, sunt extrem de active pe acest domeniu al conștientizării. Postările asociațiilor de pacienți sunt foarte importante pentru a ne atrage atenția asupra zilelor care marchează anumite boli despre care publicul, și uneori nici presa, nu știe foarte multe

Cât de mult vă ajută postările de pe social media în activitatea dumneavoastră jurnalistică?

Chiar dacă scriu pe sănătate, uneori cazurile de pacienți sunt doar ”subiecte”. Nu putem înțelege pe deplin, uneori, amploarea subiectului despre care vrem să scriem sau pur și simplu, nu realizăm ce ar trebui să scriem despre subiectul respectiv. Astfel încât postarile de pe paginile asociațiilor de pacienți ne servesc, de multe ori, drept documentare asupra unei boli sau a unui caz.

Vă folosiți profilul personal pentru promovarea articolelor despre zilele de conștientizare? Vă implicați în aceste campanii?

Da, de multe ori distribui postările de pe Școala Pacienților pe pagina personală de Facebook. În ceea ce privește implicarea, simpla distribuire pe contul privat reprezintă exact acest lucru: În plus, atrage atenția și oamenilor de pe contul meu, chiar și celorlalți jurnaliști pe sănătate, asupra acestor aspecte.

Ce impact credeți că are o campanie de conștientizare în social media asupra publicului larg?

Foarte mare. Informațiile prezentate pe conturile de social media par să aibă un impact mai mare decât un articol din ziar, probabil și din cauză că par mai personale, mai umane. Un articol de presă nu poate cuprinde, de foarte multe ori, aspectul uman, sentimental/emoțional al bolii despre care se discută.

Cât de important este dacă un influencer share-uiește evenimentul? Credeți că utilizatorii social media sunt mai receptivi când văd evenimentul promovat și de un influencer?

De cele mai multe ori, influencer-ul este el însuși o persoană publică, deci multe persoane, din medii diverse, îl urmăresc. Mulți organizatori de evenimente din sănătate/asociații de pacienți încearcă să asocieze cauza pentru care luptă unei personalități influente, fie că este medic, actor sau jurnalist. În anumite cazuri, influencer-ul este chiar un membru al asociației de pacienți, o persoană care suferă de aceeași boală despre care se discută și care este mult mai credibil, vorbind din propria experiență.

Ce site-uri de socializare preferați pentru publicarea articolelor și de ce?

Facebook, Linkedin, Instagram. Deoarece cele mai multe persoane au conturi pe acest rețele, iar mesajul ajunge la categorii extrem de diverse de public.

Interviu Răzvan Botea – jurnalist

Folosiți resursele din social media pentru redactarea articolelor despre zilele de conștientizare?

– Da, în special declarații de pe social media ale persoanelor publice care fac apel la conștientizarea problemei și prezintă rezolvări ale acesteia

Cât de mult vă ajută postările de pe social media în activitatea dumneavoastră jurnalistică?

– Social media este o mică revoluție în ceea ce privește activitatea jurnalistică. În consecință, da, platformele de socializare online sunt folosite intens de către jurnaliști

Vă folosiți profilul personal pentru promovarea articolelor despre zilele de conștientizare? Vă implicați în aceste campanii?

Da

Ce impact credeți că are o campanie de conștientizare în social media asupra publicului larg?

În afară de TV, social media este cea mai importantă sursă de informare pentru români. În alte țări precum SUA, de exemplu, social media și internetul în general, a devenit principala sursă de informare a populației. În concluzie, o campanie de conștientizare în social media are un impact profund asupra publicului larg

Cât de important este dacă un influencer share-uiește evenimentul? Credeți că utilizatorii social media sunt mai receptivi când văd evenimentul promovat și de un influencer?

Cu siguranță dacă opinia publică vede că o persoană pe care o apreciază dă share sau își anunță intenția de a participa la un eveniment, aceasta va fi mai receptivă și mai dornică să participe la dezbateri.

Ce site-uri de socializare preferați pentru publicarea articolelor și de ce?

Facebook-ul rămâne în continuare principala platformă de socializare pentru publicarea articolelor în România, din cauza faptului că este cea mai populară aplicație în rândurile utilizatorilor români.