Platformele E-Learning Web-Based sunt fenomene relativ noi in domenius studiului academic, dar câștigă din ce în ce mai mult teren datorită… [301457]

INTRODUCERE

Platformele E-[anonimizat], dar câștigă din ce în ce mai mult teren datorită flexibilității și posibilitățiile oferite de a studia sau de a [anonimizat], [anonimizat], documentată în prezenta lucrare.

[anonimizat]. Spre exemplu se poate crea o discuție sau un forum pe o anumită tema. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat].

Instruirea de tip e-learning presupune utilizarea platformelor și portalurilor educaționale, a [anonimizat] 2.0 – sau a rețelelor și mediilor informatice sociale. [anonimizat], [anonimizat], individuală și în grup. E-learning-ul nu dorește să înlocuiască sistemele educaționale tradiționale ci să întărească procesul de învățare. A fost adoptat de unitățile de învățământ ca o [anonimizat], dar nu o poate înlocui. [anonimizat]. [anonimizat] a elevilor pentru a-i [anonimizat], cu activități specifice fiecărei discipline sau arii curriculare în parte.

BAZELE PLATFORMELOR E – LEARNING

INTRODUCERE ÎN PLATFORMELE

E – LEARNING

E – Learning este un termen general folosit pentru a desemna o formă de învățare în care instructorul si student: [anonimizat], E – learning, este folosit interschimbabil într-o mare varietate de contexte. În companii se referă la strategiile care utilizează rețeaua companiei pentru a oferi cursuri de formare pentru a angajați. În unitati de învățământ la distanță este definită ca un planificator de predare / [anonimizat] a ajunge la elevi de la distanță . În ultimul timp în majoritatea universităților , e-learning este utilizat pentru a defini o modalitate specifică de a [anonimizat] , [anonimizat]-[anonimizat].

[anonimizat] o anumită standardizare în instrumentele necesare pentru a asigura compatibilitate între ele. [anonimizat], există un set de standarde care permite executarea cursurilor pe orice fel de platforma LCMS sau LMS .[anonimizat] e-learning.

O platformă de e-learning este o aplicație software care integrează diferite instrumente de management, comunicare, evaluare, monitorizare, etc … cu scopul de a acorda sprijin tehnologic pentru profesori și studenți pentru a optimiza diferite faze a procesului de predare-învățare, fie procesul de învățământ la distanță, clasă sau de natură mixtă și de a combina ambele moduri în diferite proporții. Principalele caracteristici ale platformelor de e-learning :

Autentificare

Generarea de conținut

Vizualizarea de conținut

Realizarea unor activități, cum ar fi sarcini munca în grup

Raportul activităților desfășurate de student

Instrumente de evaluare

CLASIFICAREA PLAFTORMELOR

În funcție de funcționalitățile și obiectivele impuse sau dorite, putem clasifica platformele e-learning în:

CMS (Content Management System – Sistem de administrare a conținutului)

LMS (Learning Management System) – Sistem de gestiune a procesului de învățământ

LCMS (Learning Content Management System) – Integreaza profilele celor doua sisteme mentionate anterior, anume: CMS și LMS

Sistemul de administrare a conținutului (CMS)

Un sistem de administrare a conținutului sau CMS este un sistem software creat pentru automatizarea cât mai deplină a gestiunii conținutului, în special a paginilor web. Scopul este de a reduce sau elimina intervenția programatorilor la editarea și administrarea siturilor lor. CMS-ul facilitează organizarea, controlul și publicarea de documente sau alt tip de conținut, cum ar fi imagini și resurse multimedia. Un CMS facilitează adesea crearea in comun de documente. Un "CMS web" este un CMS cu facilități adiționale pentru ușurarea publicării de conținut pe diversele situri.

Sistemul de gestiune a procesului de învățământ (LMS)

LMS este un sistem care este axat tocmai pe domeniul educației care permite controlul conținutut și utilizatorii individuali, care interacționează în cadrul acestuia. Conținutul este creat și încărcat cu unele instrument de creație externe.

Ea are cele mai multe dintre instrumentele de activități de comunicare și de monitorizare a utilizatorilor . De exemplu , Moodle , ATutor , … .

MOODLE

Moodle este o platforma open source Learning Management System (LMS), care este folosit în universități, colegii, comunitate, școli, întreprinderi, integrand tehnologia web la cursurile lor. Mai mult de 30.000 de organizații educaționale din lume folosesc în prezent Moodle pentru a oferi cursuri online și pentru a suplimenta tradiționale cursuri față-în-față. Moodle este disponibil gratuit pe Web (http://www.moodle.org), astfel încât oricine poate descărca și instala. Moodle a fost creat de Martin Dougiamas, un om de stiinta și educator care a folosit ca sprijin un LMS la o universitate din Perth, Australia.

Sistemul de administrare si învățare a continutului (LCMS)

LCMS integreaza profiturile din sistemele anterioare, ceea ce da o mai mare robustețe. În plus față de gestionarea funcțiilor administrative de învățare on-line, unele sistemele oferă, de asemenea instrumente pentru a livra și de a gestiona sincron procese conduse de instructor și instruire on-line asincrona bazata pe învățarea metodologica “obiect”. Aceste sisteme sunt numite Learning Content Management Systems sau LCMS. Și LCMS oferă instrumente pentru autor și re-utilizarea conținutului, precum și spații virtuale de cursant unde exista forme de interacțiune, cum ar fi forumuri de discuții și camere de chat în direct.

PLATFORME PROPRIETARE ȘI “OPEN SOURCE”

O altă clasificare a platformelor se poate face după dezvoltatorul software; noi avem platforme open source și platforme proprietare.

Platforme E-Learning Proprietare

Aceste sisteme sunt în general mult mai robuste decât cele “open source”, bine documentate și cu unelte vaste care pot fi utilizate la realizarea celor mai complexe proiecte, singurul impediment fiind acela al costului. În cele ce urmează, vă voi prezenta cateva astfel de platform, alaturi de o sumară descriere.

LMS QStutor

Oferă instrumente de comunicare mentor / student și student / student, susținerea cursurilor în timp real, care integrează conferințe video: sincrone și asincrone; servicii, forumuri și mesaje.

SABA Learning

Saba Learning, Sistemul de Management (LMS), prevede învățarea în amănunt a managementului pentru identificarea, gestionarea, dezvoltarea, și măsurarea capacităților și cunoștințelor ale oamenilor într-o întreprindere.

Platforme E-Learning “Open Source”

Software-ul open source (OSS) are un impact semnificativ în procesul de e-learning, dar brevetele pot reprezenta o problemă specială pentru “open source”. În continuare vom comenta o parte din majoritatea platformelor extinse și caracteristicile sale:

DOKEOS

Dokeos Manager, este un sistem LMS complet și flexibil. Datorită unei interfețe intuitive activitatea de e-learning se poate desfășura în cel mai degajat și plăcut mod.

Planificarea cursurilor se va face cu cea mai mare usurință, datorită interfeței simple si “la obiect”. Voi reda doar câteva facilități oferite de uneltele DOKEOS.

Organizarea cursurilor din universitate sau training-ul de specialitate de la locul de muncă. Integrarea lor in propriile module (ex. Webinars, Quizzes, Workshoops etc.).

Programarea (grafică) a unor unelte pentru a analiza stagiile de dezvoltare a cursului tău. Această unealtă asigură evaluarea capacității cursanților de a evolua la urmatorul nivel în cursul/training-ul stabilit.

Unealta de raportare, Dokeos Manager, este folosită pentru a monitoriza progresul studenților participanți la curs.

Cu o structură modulară, modficarea si eficientizarea spațiului de lucru și a materialelor didactice, se poate realiza în linie cu dorințele proiectantului.

Dokeos LMS se poate configura și asocia nevoilor vizuale ale studenților și profesorilor.

Se pot configura blocuri independente care vor servi în procesul de învățare/training.

Datorită distribuției sale, Dokeos este accesibil oriunde. Posibilitatea de a împărți astfel, cursurile ndevine mult mai ușor. Gama largă de formate de tip document face Dokeos un manager de neînlocuit.

Design-ul web interactiv și rapid face posibilă utilizarea pe o gama larga de dispozitive.

Dokeos necesită doar o conexiune de internet pentru a partaja vastul www cursurile urcate de profesor.

Uneltele sociale de învățare precum forumuri, camere chat, platforme wiki, platforme survey, notificări, calendar și altele fac parte din uneltele puse la dispoziție atât profesorilor cât și studenților.

În cele ce urmează, voi prezenta pe scurt câteva unelte din suita Dokeos. Aceată suita de documente, simplifică experiența de învățare prin faptul că intotdeauna este actualizată. Actualizarea suitei se face transparent, utlizatorul final beneficiind de controlul total al platformei, mereu in cele mai bune condiții.

Dokeos Manager

Un LMS complet cu o interfață intuitivă.

Dokeos Author

Unealtă folosită pentru contruirea și organizarea modulelor folosite în procesul de intruire și învățare.

Dokeos Live

Permite organizarea întâlnirilor, cursurilor și conferințelor online prin conexiunea la o adresă URL.

Dokeos Evaluation

Această unealtă evaluează aptitudinile participanților la curs. Unealta este disponibilă atât online cât și offline.

MOODLE

O abordare mai elaborată a acestei platforme E-Learning “open source” va fi tratată in capitolul doi al acestei lucrări de disertație, deoarece baza practică a lucrării este construită pe platforma Moodle 3.0 .

Moodle este o platformă LMS gratuită și online care ajută profesorii și studenții să-și contureze propriul domeniu dinamic.

Caracteristici generale:

Interfață modernă și intutivă.

Dashboard personalizat.

Unelte dedicate muncii in echipă.

Calendar multifuncțional.

Sistem optimizat de gestiune a fișierelor.

Sistem de monitorizare al progresului.

Analiză comparativă între platformele open-source și cele proprietare.

Beneficiile OPEN SOURCE

În principiu, se crede că, unde există o soluție complexă și eficientă pentru utilizatorul final, tehnologia open-source este in interesul tuturor. Platformele open-source pot beneficia pot beneficia de expertiza și experiența unei comunități globale formate din oameni bine intruiși și pasionați.

Ideea generală a noțiunii open-source este aceea de libertate. Abilitatea de a personaliza orice platforma pentru a safisface in totalite scopul acesteia face ope-source candidatul principal pentru orice activitate care implica instruire.

Acestea sunt principalele motive pentru care in general se alege, la nivel corporatist, o soluție open-source. Tocmai din acest motiv am ales platforma open-source MOODLE ca baza acestei lucrari.

Securitate și stabilitate. Vulnerabilitatea la atacuri informatice este un argument automat impotriva sistemelor open-source promovat de reprezentatii sistemelor proprietare. In esență, o platformă larg folosită in ziua de azi poate oricând fi o țintă pentru hackeri. Dar “o armată” de dezvoltatori care actualizează periodic sistemul este o soluție testată. Ideea in spatele acestei afirmații este aceea că, dacă la un moment dat o platformă a fost compromisă, in momentul acela vei avea talentul combinat a mii de dezvoltatori pentru a rezolva problema.

Blocare de către funizor. Este o component de luat in calcul, atunci cand esti interesat de o platformă LMS. O platformă LMS ca MOODLE iți oferă suport in alegerea altei companii ca fiind furnizor.

O soluție LMS proprietară, inseamnă ca, utilizatorul final este ancorat din punct de vedere tehnic in platform aleasă (soluția aleasă). Un dezavantaj major este acela că, dacă in viitor se va dori o colaborare cu alta companie, va urma un process greoi și costisitor de migrare.

OPEN SOURCE MOODLE. PLATFORMĂ ȘI UNELTE

STRUCTURA MOODLE. SCOPUL PLATFORMEI

Moodle este structurat pe baza conceptului de “curs universitar”. Când un student se loghează pe platformă, acelui student îi este prezentat un ecran care conține, spre exemplu, cursurile la care a aplicat. De asemenea, se poate accesa o lista completă de cursuri de unde studentul poate căuta un curs dupa cuvinte cheie.

Moodle, este un sistem de administrare a procesului de învățământului, care ajută la construirea unor experiențe puternice și flexibile.

Cuvântul “moodle” a fost originar un acronim pentru (Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment; Obiect-Orientat Modular; Mediu de Învățare dinamic), care în principiu este folositor mediului de învățământ.

Moodle oferă posibilitatea de a crea o platformă interactivă, care are ca scop înglobarea cursurilor si domeniilor intr-un singur loc. Astfel, prin structura lui modulară, se pot corela o gamă largă de instrumente care vor servi procesului de învățare.

În cele ce urmează, voi expune câtiva pași de configurare, necesari pentru a utiliza platfoma Moodle. Aceste instrucțiuni, sunt noțiuni de bază, necesare în implementarea unui proiect orientat spre Moodle.

Pasul 1. Despre experiența Moodle

Fiecare sistem LMS are o abordare proprie, care conturează experiența utilizatorului și care este orientată pe un anumit tip de informație și un anumit tip de trafic de date. Acest sistem LMS ar putea încuraja un mod de a studia secvențial din partea studentului dar pe de altă parte ar putea descuraja interacțiunea “student la student”.

Pasul 2. Instalarea platformei Moodle

În general, instalarea unei astfel de platforme se face intr-un mediu bine controlat. Moodle, fiind open source, poate fi instalat, în primul rând pe orice distribuție de Linux. Dezvoltatorii Moodle, au creat kit-uri si pentru platformele Microsoft Windows prin XAMPP.

Personal, pentru a contura partea practică a acestei lucrări de disertație, am ales să foloses o mașină virtuală (Oracle’s VM Virtual Box) pe care am instalat distribuția de Linux OS, Ubuntu 15.10 . Recomandarea mea este folosirea directă sau indirectă a unei distribuții de Linux, datorită stabilității si flexibilității ridicate oferite de sistemul de operare, Linux fiind și el un sistem de operare (open source) sursă deschisă.

Pasul 3. Configurarea unei platforme care va servi procesul propriu de învățământ

Majoritatea setărilor care vor fi facute în timpul procesului de instalare a platformei va afecta în mod direct experiența utilizatorului. Deciziile menționate mai sus vor afecta studenti, profesori, dezvoltatori de cursuri și administratorii platformei.

Pasul 4. Contruirea unui cadru pentru platforma de învățământ

În Moodle, fiecare curs aparține unei categorii. Compar noțiunea menționată cu setarea site-wide din procesul de instalare și configurare. Când se va crea fiecare curs în parte se va alege setarea course-wide.

Acest pas, dacă ar fi tratat intr-un mod mult mai dezvoltat, poate chiar la nivel de lucrare independentă, ar cuprinde toate configurațiile suportate de Moodle legate de noțiunea de curs și consecințele acestor setări asupra factorului uman din spatele platformei.

Pasul 5. Decizii asupra setărilor generale

Din punct de vedere al platformei Moodle, materialul didactic reprezintă o resursă sau o activitate. Resursele sunt materialele didactice pe care studentul le poate viziona, asculta, citi sau descărca. Activitățiile sunt obiecte cu, care studentul interacționează sau obiecte care indrumă studentul să interacționeze cu profesorul sau cu alt student.

Pasul 6. Implementarea materialelor didactice

În majoritatea cursurilor on line, materialele de bază sunt formate din pagini web pe care studentii le accesează pentru a antrena procesul de învățare. Aceste pagini pot conține:

Text simplu

Grafice (care pot indica evoluția unui proces sau evoluția unui anumit curs la care s-a înscris studentul)

Fisiere media (filme educationale, tutoriale, sunete, jocuri interactive, exerciții)

Orice care poate apărea pe World Wide Web, în esentă se poate rasteriza și în Moodle

Pasul 7. Cum se conturează un curs interactiv

În acest context, noțiunea de interactiv, se referă la interacțiunea dintre student și profesor sau la interacțiunea dintre student și o pagină web active.

Materialul de curs interactive poate include lecții, observații și rapoate asupra modului în care studenyul este orientat spre o cale definite, bazate pe raspunsurile date de student și evaluate de profesor.

Pasul 8. Evaluarea studenților

Evaluarea studenților se face în mod direct de catre profesor. În acest proces profesorul poate allege mediu de distribuție a evaluării. Profesorului îi revine sarcina să contruiasca evaluările pe baza cursurilor deja existente.

PSIHOLOGIA ȘI EXPERIENȚA MOODLE

Pshihologia Moodle

Moodle este contruit să suporte stilul edicațional denumit “construcționism social”, care este un stil interactiv. Psihologia acestui stil, spune că oamenii studiază cel mai bine când interactionează cu materialul didactic, compun material didactic propriu sau pentru alti colegi si interacționează cu alți student despre o anume temă. Diferența dintre psihologia tradițională și cea expusă mai sus este principial, diferența dintre un curs de lectură și o discuție.

Moodle nu impune metoda (constructionism social) pentru cursuri dar împuterncește și sprijină această metodă.

De exemplu:

Platforma Moodle permite încărcarea materialelor de curs statice. Materialele de curs statice sunt materialele pe care studentul le poate viziona dar nu poate interacționa cu ele:

Pagini Web

Link-uri catre orice pagină web

Un dosar cu fișiere

O etichetă care afișează orice text sau imagine

În schimb, Moodle îți permite să încarci aproape orice fel de material interactiv. Acest material interactiv, este materialul cu, care studentul interacționează, prin răspunderea la întrebări, înserând text sau urcare de fisiere care pot include următoarele:

Tema de casă (urcare fișiere pe platformă în scopul verificării de către profesor)

Lecție (o activitate condiționată)

Test online pentru evaluarea cunoștiințelor

De asemenea, Moodle oferă aplicații prin care stundenții pot interacționa între ei. Aeste aplicații sunt folosite pentru a crea materiale sociale, precum:

Camere de chat unde studenții pot susține sesiuni de consolidare, verificare si sfătuire pe baza materialului didactic

Forum

Glosar (studenții si profesorii pot contribuii la o bază de date de abrevieri)

Wiki (bază de date cu noțiuni bine definite, structurate într-un mod care cuprinde o explicație cât mai elaborată)

Workshop (probe practice pe baza teoriei)

Experiența Moodle

Deoarece Moodle încurajează fenomenul de explorație și interacțiune, tocmai această experiență, va fi adeseori, neliniară. Moodle poate forța ordinea unui anumit curs, folosind tehnica numită activități condiționale. Activitățiille condiționale, pot fi manipulate intr-o secvență, astfel cursul expus poate obține o nuanță de activități condiționale și neliniare. În această parte a lucrării prezentate, voi naviga prin plaftoma Moodle. In acest mod, voi exemplifica experiența studentului de la prima interacțiune cu platforma până la lucrul propriu-zis cu, cusrsurile. Vor fi prezente, de astfel menționate în capitolele anterioare, interacțiunea student – student și câteva unelte folosite de tutore pentru a gestiona desfășurarea cursului.

Pagina principală Moodle

Când cineva accesează platforma creată, prima interacțiune va fi cu pagina principală. Vizitatorului îi sunt puse la dispoziție unelte de înregistrare unde se poate înregistra, inainte să vadă conținutul academic al platformei personalizate. Vizita platformei nu este condiționată de înrestrare, astfel oricine poate viziona platforma. În imaginea alăturată, avem prima pagină a platformei dezvolatate de mine, pentru a demonstra teoria expusă în lucrare. În acest mod, pagina apare oricărui vizitator care nu este logat.

În exemplul afișat, am ales, doar pentru a demostra modul în care sunt afișate cursurile, creerea unui curs (blank) care d.p.d.v. teoretic ar avea rolul inițierii in plaftorma Wireshark. Acestă platformă este folosită pentru a analiza, capta si decripta pachete sip. Noțiunea de SIP (Session Initiation Protocol) este un protocol de transport. In cadrul stivei OSI este situat la nivelul aplicației.

UNELTELE MOODLE

Platforma Moodle oferă posibiltăți vaste în ceea ce priveste uneltele utilizate pentru a construi sau pentru a actualize un anume conținut. Fără a intra in partea de plugin-uri, am ales o scurta prezentare grafică, unde se pot observa clar posibiltățiile reale Moodle.

Ca introducere în următorul capitol, fără a intra prea mult în detalii, pe lângă posibilitățiile mari existente deja in asezarea Moodle de bază, avem la dispoziție un număr de ordinul miilor de plugin-uri, care la randul lor servesc la experiența Moodle. Un plugin, este definic ca o componentă secundară software, atașata unui software deja existent.

Pluginul care servește obiectul prezentei lucrări este numit generic VPL (Virtual Programmin Lab – Laborator de programare virtuală). În cele ce urmează, o să pun la dispoziție o lista de plugin-uri specifice platformei Moodle.

Moodle reprezintă modulare. Cel mai simplu și cel mai ușor mod de a adăuga funcții noi în Moodle este prin scrierea unuia dintre aceste tipuri de plugin – uri. În cazul în care nici unul dintre tipurile standard nu se potrivește nevoilor dumneavoastră, puteți utiliza tipul "local".

PRO SFAT: Puteți obține lista cea mai exactă a tipurilor în versiunea Moodle cu următorul script:

<? php
define ( 'CLI_SCRIPT " , true ) ;
require ( " calea / catre / config.php' ) ; // fișier de la nivel mondial Moodle configurare.
print_object ( get_plugin_types ( ) ) ;

Lucruri pe care le poți găsi în toate plugin-uri

Deși există mai multe tipuri diferite de plug, există unele lucruri care funcționează în același mod în toate tipurile de plugin, și avem o pagină care le descrie .

În plus, probabil că doriți să se uite la pagina fișierele Plugin .

Convențiile de denumire

Avertizare, dacă trebuie să aleagă un plugin (director) nume. Numele este validat prin metoda lib / clase / component.php :: is_valid_plugin_name () , cu un regexp: / ^ [az] (:?! [A-Z0-9 _] (__)) * [a-z0- 9] + $ / În special, semnul minus (-) de caractere nu este considerată ca fiind valabile, iar pluginul va fi ignorat în tăcere dacă numele nu este valid.

LABORATOR DE PROGRAMARE VIRTUALĂ (VPL – Virtual Programming Lab)

DESCRIEREA LABORATORULUI DE PROGRAMARE VIRTUALĂ

Securitatea unui server de execuție

Siguranța este un obiectiv principal în proiectarea de VPL. Toate activitățiile de executare sau de testare a programelor de studenți sau profesori în VPL se desfășoară într-un server de execuție. Modulul VPL în serverul Moodle administrează numai date, aceasta nu execută niciun cod în afara lui.

Prima abordare pentru a minimiza efectele de orice tip de atac a fost de a separa sistemul de manipulare a datelor (serverul Moodle), precum și a sistemelor care execută cod (serverele de execuție). Cu această distribuție de lucru VPL nu are mai multe riscuri decât orice alt modul Moodle, care nu rulează programe. Serverele de execuție pot fi configurate pentru a fi sisteme de sine stătătoare. Din cauza imposibilității de a se asigura că un sistem este imun la toate tipurile de atac se recomandă ca serverele de execuție să fie găzduite în mașini virtuale. Acest lucru permite resetarea cu ușurință a serverul de execuție la o stare cunoscută.

Serviciul de execuție VPL este responsabil pentru primirea și controlul executării de cod. Executarea poate fi terminată din patru motive:

Terminarea executării, în mod normal

Ele sunt oprite atunci când acestea consumă resursele alocate (timp, de memorie, etc.)

Ele sunt oprite la cererea utilizatorului (de exemplu, utilizatorul închide browserul). Această monitorizare se face printr-o conexiune de WebSocket din browser la server de execuție.

Serverul Moodle cere oprirea sarcinii. Un utilizator poate avea doar o singură sarcină de rulare, în cazul în care cererile de utilizator pentru a executa o altă sarcină, vor fi oprite. După încheierea unei sarcini, zona de lucru utilizată este curățată.

Modulul VPL utilizează http + xmlrpc pentru a comunica cu serverul de execuție. Browser-ul folosește WebSocket (ws 🙂 pentru monitorizarea sarcinii și execuția interactivă. De asemenea, este posibil să se utilizeze https și aac (conexiune securizată). În cazul în care comunicările browser cu serverul Moodle folosesc https cele mai multe browsere necesită utilizarea de aac pentru a se conecta cu serverul de execuție. Folosind https si aac trebuie să aibă un certificat în serverul de execuție. În mod implicit, programul de instalare VPL generează un certificat auto-semnat care ar putea genera probleme pentru unele browsere, cum ar fi (IExplorer si Safari). Pentru a evita solicitarea utilizatorilor este necesară acceptarea certificatelor auto-semnate, utilizând certificate semnate de o autoritate de certificare cunoscută.

Pentru a crea o activitate VPL sunt necesari următorii pași:

Se va crea o activitate VPL.

Se va seta numele activității și descrierea acesteia.

Stabilirea unui termen.

Setați numărul maxim de fișiere pe care fiecare elev îl poate încărca.

Stabilit scorul maxim care se poate obține.

Salvați noua activitate.

Stabilire actiuni de execuție (run / depanare / evalua), pe care elevul le poate face.

Este de dorit să se stabilească, în "Necesar Files", numele fișierelor pe care elevul trebuie să depună.

Diferența intre VPL 3.X și versiunile anterioare

Principalele diferențe ale VPL 3 relativă la versiunile anterioare sunt două:

înlocuirea applet-ului Java

schimbarea arhitecturii de conexiune cu serverele de execuție.

Tehnologia Java Applet a fost înlocuit cu HTML5 + Ajax + WebSocket permițând eliminarea cerinței de a avea un Java pluging în browser-ul utilizatorului dar și pentru a evita mesajele de securitate frecvente în timpul utilizării acestei tehnologii.

Eliminarea Java Applet, a permis schimbarea modulului în care este realizată execuția programului. Ea a fost schimbată de la execuții sincrone la execuții asincrone. Aceast fapt a redus semnificativ sarcina pe serverul Moodle. Alt efect important al acestei schimbări este că instalarea VPL pe un server Moodle nu necesită deschiderea porturilor și este compatibil cu clustere de servere.

În VPL 3 toate serverele de execuție trebuie să fie accesibile de pe internet. Doar porturile de servicii (http / ws și https / AAC) ale serverelor trebuie să fie accesibile.

CONTURAREA LA NIVEL DE ARHITECTURĂ GENERALĂ A UNEI ACTIVITĂȚI VPL

Această scurtă prezentare a studiului menționat și în titlu, descrie modulul VPL proiectat pentru platformele Moodle sub licențe GNU/GPL.

Arhitectura VPL

Laboratorul de programare virtuală (VPL) prezentat este compus din trei elemente:

Modul Moodle (VPL)

Editor de cod bazat pe un browser

Componentă Jailâ

Editorul de cod este un aplet Java care furnizează utilități de bază care pot fi editate, programe cod pentru manipulare (rulare), depanare si evaluare. Pentru a beneficia de toate aceste unelte avem nevoie de un browser web cu Java Script și suport pentru apleturi Java.

Modulul Moodle pune la dispoziție facilități ca, salvare și restaurare, integrare cu alte platforme, resetarea activitățiilor, controlul spațiului de lucru, acces customizat.

Componenta Jail, este de fapt serverul care va compila codul inserat de studenți intr-un mediu securizat. Ruleaza în spate superuser-ul linux “root” expus ca executabil “comanda chroot” pentru a limita accesul la fișierele host dar in același timp acces sufficient pentru activitățiile specific expuse.

Serverul Jail realizează comenzi de tip “request” pentru ambele execuții, anume interactive și non-interactive, diferența dintre ele fiind că execuția non-interactivă necesită la comanda request o cheie, un server si un port de comunicare care sunt folosite ca, canal pentru fluxul de date.

Pentru a furniza funcția de execuție în consolă, serverele Moodle au nevoie să deschidă cel puțin două porturi (un numar mai mare este recomandat).

Topologii de rețea

Modulul VPL unitilizează două servere proxy pentru a comunica, pe de-o parte cu, utilizatorii “din” internet dar pe altă parte cu utilizatorii locali. Cea mai simplă timpologie rulează în același timp serverul Moodle si Jail în cadrul aceluiași computer sau mașină. Această soluție pierde din avantajele de securitate datorită neizolării lor. O soluție mai compatibilă este ca fiecare server să ruleze pe mașina independent dar în aceași rețea privată.

IMPLEMETAREA PLATFORMEI MOODLE. DEZVOLTAREA UNEI APLICAȚII PENTRU DEPINDEREA PROGRAMĂRII

IMPLEMENTAREA PLATFORMEI, PE O MAȘINĂ VIRTUALĂ FOLOSIND CA DISTRIBUȚIE SISTEMUL DE OPERARE LINUX

Pasul 1. Instalarea serverului web Apache

Pentru a putea demara acest proces, am avut nevoie în primul rând de tasksel ,ai concret un server Lamp.

sudo apt-get install tasksell

sudo tasksell

Dupa instalarea tasksel urmatorul pas a fost rularea programului unde am instalat un server web. În timpul instalării serverului web (LAMP) sunt șanse ca sistemul sa ceară parola de root pentru userul root de MySQL.

Pasul 2. Instalarea plaftormei Moodle

Ulterior am istalat platforma Moodle. Pentru a realiza aceaastă instalare trebuie in primul rand descarcat kitul platformei pentru tipul de distribuție folosit de pe sit-ul principal.

Am extras conținutul arhivei in dosarul /Home/ după care am urmat următoarele comenzi in terminalul sistemul de operare:

sudo mv moodle /var/www/html/ (comandă folosită pentru mutarea aplicației in serverul web)

sudo chown -R root /var/www/moodle

sudo chmod -R 0755 /var/www/moodle

sudo find /var/www/moodle -type f -exec chmod 0644 {} \; ((permisiune root pentru dosarul moodle))

Se va crea o bază de date MySQL cu, credențialele necesare

După instalarea și configurarea corespunzătoare a platformei, accesând din blowserul local web adresa 127.0.0.1 sau localhost/moodle avem acces la platforma noastra unde putem demara procesul academic descris in capitolele anterioare.

Voi expune în cele ce urmează rularea platformei dupa instalarea acesteia.

Pornire Oracle VM Virtual BOX

Rularea sistemului de operare Ubuntu (distributia de linux pe care a fost instalată platfoma demunită Online Programming Platform) și pornirea platfomeri.

IMPLEMENTAREA PLATFORMEI MOODLE PE SISTEMUL DE OPERARE MICROSOFT WINDOWS 8.1 FOLOSINT XAMPP.

În cele ce urmează, voi prezenta implementarea platformei Moodle folosind ca platformă adiacentă, platforma Bitnami. Ca suport la nivel de web server voi folosi platfoma open source XAMPP.

XAMPP este o platformă care generează un server web. Dezvoltată de Apache Friends și în principiu este formată din trei componente:

Server HTTP Apache

Bază de date MariaDB

Programe “interpreter” destinate limbajului PHP

În continuare voi elabora procesul de instalare al lui XAMPP dupa care voi descrie instalarea platformei Moodle prin Bitnami, ulterior rulată cu ajutorul XAMPP.

Primul pas este descărcare XAMPP de pe site-ul lor oficial. Procesul de instlare este relativ simplu. Nu diferă cu mult față de instalarea oricărui alt program. Când se va rula programul, recomandarea mea este sa fie rulat ca administrator. Userul uzual nu are suficiente drepturi pentru toate facilitățiile java.

Pas. 1

Pas. 2

Pornire XAMPP Panel si activarea modulelor care vor servi la web serverul necesar platfomei Moodle.

Pas. 3

După activarea modulelor XAMPP din browserul web am accesat /localhost/dashboard/. Prin Bitnami am instalat pltforma Moodle.

După descarcarea kitului de instalare al platformei Moodle, vom rula (de recomandat cu drepturi de adrmistrator) programul.

După finalizarea procesului de instalare, am denumit platforma.

După evectuarea setărilor necesare, la accesarea 127.0.0.1/moodle din browser avem acces la platforma Moodle, denumită Online Programming Platform.

Pentru a putea modifica structura platformei urmatorul pas este logarea cu drepturi de administrator în platform, de unde am instalat și modulul VPL (Virtual Programming Lab).

Credentialele de acces pentru platforma creată sunt:

Utilizator: admin

Parolă: 123456789

După logare am navigat in secțiunea de administrare a platfomei sub secțiunea Plugins am atasat modulul VPL platformei. Avem două variante de a urca module pe platform

Din directorul paginii principale Moodle (necesită credențiale de logare separate)

De pe același site Moodle, vom descăca arhiva .zip care, conține modulul droit.

Personal, am ales variant a doua.

După instalarea modului VPL vor fi necesare câteva modificari. Aceste modificări vor servi scopul platformei. Am ales s alas valorile la cele presetate by default.

Ca ultimă confirmare a faptului că, modulul de programare virtuală este instalat corect pe platform Moodle, putem verifica sub Site Administration în Activity Modules.