Platforme E Learning de Instruire

CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1. Descrierea temei

1.2. Motivația temei

2. ÎNVĂȚĂMÂNTUL ASISTAT DE CALCULATOR

2.1. Procesul de E-Learning

2.2. Arhitectura unui sistem de E-Learning

2.3. Importanța sistemului de învățare de tip E-Learning

2.4. Tehnologia E-Learning

3. PLATFORME E-LEARNING DE INSTRUIRE

3.1. Definire. Componente principale

3.2. Modalități de concepere a platformelor E-Learning

3.3. Platforme de e-Learning Open Source

3.3.1. Platforma Moodle

3.3.2. Platforma Claroline

3.3.3. Platforma ATutor

3.3.4. Platforma LogiCampus

3.3.5. Platforma Typo3

3.4. Portaluri și Platforme E-Learning în România

3.4.1. Portalul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: www.edu.ro

3.4.2. 1educat – portalul ofertei de cursuri: www.1educat.ro

3.4.3. Platforma Școala Online: http://www.e-scoala.ro/

3.4.4 Portalul SEI: http://portal.edu.ro/

3.4.5. Platforma AEL

3.5. Alte proiecte e-learning , naționale și internaționale

4. Platforma E-learning MOODLE

5. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE

1.1. Descrierea temei

Dezvoltarea intensivă cunoscută de tehnologia informației și comunicațiilor în ultima decadă a condus la înregistrarea unei adevărate revoluții în domeniul instruirii asistate de calculator. Pe fondul schimbărilor rapide și progresului tehnologic înregistrat, precum și pe fondul tendinței de globalizare a educației universitare și eliminare a granițelor dintre stundenți, noi perspective s-au deschis pentru practica educațională. Astfel, practica educațională a fost completată cu metode moderne de predare-învățare-evaluare, metode specifice societății informaționale.

Una dintre aceste metode presupune utilizarea unei abordări orientate mai mult pe instruire în ceea ce privește procesul educațional. Utilizat inițial doar ca un termen generic care se referea la dezvoltarea unui mediu electronic pentru furnizarea mai flexibilă a educației, e-learning a devenit mai mult decât un simplu experiment. S-a dovedit pe baza studiilor și proiectelor experimentale că utilizarea e-learning împreună cu tehnologiile informației și comuncațiilor oferă posibilitatea îmbunătățirii semnificative a procesului educațional. În prezent, e-learning-ul a devenit o alternativă viabilă la metodele de educație tradiționale, astfel că a fost adoptat de către multe dintre unitățile de învățământ, mai ales datorită avantajelor oferite de posibilitatea instruirii continue sau de cele legate de larga aplicabilitate în cadrul organizațiilor cele mai diverse. Studiile de specialitate publicate în ultimii cinci ani arată o creștere continuă a utilizării e-learning în cadrul organizațiilor.

De exemplu, studiul realizat de Bersin & Associates cu privire la maturizarea e-learning-ului din punct de vedere al utilizării de către organizații, studiu sponsorizat și publicat de către SkillSoft ([28]) și care se bazează pe experiența acumulată în domeniu de către 526 de organizații diferite, probează tendința creșterii continue a utilizării e-learning-ului pentru instruirea elevilor, studenților sau angajaților, după cum se poate vedea și în figura1.

Fig. 1. – Tendința utilizării e-learning în perioada 2011 – 2013 (preluat din [28])

Și studiile recente publicate arată că e-learning „s-a instalat” deja în portofoliile organizațiilor care doresc să-și atingă obiectivele de afaceri cu rezultate pozitive maxime. Astfel, studiul publicat de către Towards Maturity în anul 2013 ([29]) arată că 75% din organizațiile participante la studiul menționat se află într-unul din stadiile de implementare a e-learning-ului, ca instrument pentru procesul educațional (figura 2.).

Fig..2. – Diversitatea organizațiilor participante (preluat din [29])

Actualmente, există suficiente studii de specialitate și suficient material publicat în sprijinul utilizării e-learning-ului în procesul educațional. Se poate spune că, în ciuda unor eșecuri înregistrate de unele proiecte din punct de vedere al onorării promisiunilor și așteptărilor, există un acord comun în toate sectoarele educației și ocupării forței de muncă, și anume acela că e-learning- ul este aici pentru a rămâne, iar tendința este, fără îndoială, crescătoare în ceea ce privește utilizarea sa de către aceste organizații.

1.2. Motivația temei

Instruirea asistată de calculator (ICAI – Intelligent Computer Assisted Instruction) a apărut din necesitatea de a rezolva anumite probleme cu care s-au confruntat realizatorii de sisteme clasice de instruire, dintre care menționez:

– alegerea secvenței optime de lecții pentru fiecare student;

– modificarea dinamică, în funcție de evoluția studentului, a tacticilor pedagogice aplicate;

– anticiparea, diagnosticarea și înțelegerea cauzei erorilor studentului;

– acceptarea răspunsurilor corecte, precum și dialogul în limbaj natural cu studentul. [6]

Un mediu virtual de învățare (VLE – Virtual Learning Environment) este un mediu cu două funcții de bază: (1) interacțiune între tutori și studenți, incluzând comunicare și schimb de informații, (2) distribuirea de conținut, adică publicații online, management și recuperare de documente și alte informații.

E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare/învățare și tehnologiile informaționale – ICT (Information and Communication Technology) – , acoperind un spectru larg de activități, de la învățământul asistat de calculator până la învățământul desfășurat în întregime în manieră online. [3]

Un sistem de e-learning constă într-o experiență planificată de predare- învățare, organizată de o instituție ce furnizează resurse educaționale stocate pe medii electronice într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de subiecți în maniera proprie, fără a-i constrânge la activități sincrone de grup. Sarcina educației și formării bazate pe noile tehnologii ale informației și comunicării nu este de a înlocui tipurile tradiționale de formare, ci de a le completa în scopul măririi randamentului acestora. [23]

Procesul de e-learning este definit prin interacțiunea prin medii de comunicare între instructor și instruit cu participarea activă a unui manager al pachetului software necesar.

Termenii cei mai des utilizați în domeniul învățământului virtual sunt clasificați în opt clase de bază [2]: grupul C (calculator), grupul I (Internet), grupul T (tehnologie), grupul D (distanță), grupul O (online), grupul W (Web), grupul E (electronic), grupul R (resurse), în care conceptele educaționale folosite sunt: instruire, învățare, predare, tutorat, educație [14]. Relațiile de generalizare și specializare între grupuri sunt reprezentate în figura 3

Instruirea online se referă la instruirea care se desfășoară prin intermediul unui calculator conectat la o rețea, conținutul educațional putând fi sub forma unei lecții tradiționale sau a unei sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de comunicație. Materialele educaționale pot fi prezentate sub formă de text, grafice, materiale audio, video. [14]

Instruirea bazată pe Web (WBL – Web-Based Learning) și-a propus transformarea spațiului WWW într-un veritabil „vehicul pentru intruire”, diversele materiale educaționale utilizate fiind accesibile online: instrumente software dedicate instruirii, materiale didactice, manuale electronice, legături spre alte surse educaționale. [3] WBL poate fi condusă de instructor sau bazată pe calculator.

Fig.3. – Analiza terminologiei utilizată în domeniul e-Learning (preluat din [23])

Principalele categorii de sisteme (medii) inteligente de instruire sunt următoarele:

sistemele inteligente de instruire (ITS – Intelligent Tutoring Systems);

mediile de învățare inteligente (ILE – Intelligent Learning Environments); o subcategorie a acestora sunt micro-universurile (Microworlds);

mediile de instruire inteligente pentru învățare prin colaborare (CSCL – Computer Supported Collaborative Learning);

agenții pedagogici autonomi (PAA – Pedagogical Autonomous Agents);

sisteme de instruire asistată de calculator prin sisteme inteligente (ICAI – Intelligent Computer Assisted Instruction);

sisteme de învățare asistată de calculator prin sisteme inteligente (ICAL – Intellligent Computer Assisted Learning);

sisteme educaționale inteligente (IES – Intellligent Educational Systems);

sisteme de inteligență artificială în educație la distanță (AI-DE – Artificial Intelligence- Distance Education).[6]

2. ÎNVĂȚĂMÂNTUL ASISTAT DE CALCULATOR

2.1. Procesul de E-Learning

Învățământul, în primele școli publice (1780), a adoptat modelul profesorului ca manager, în care acesta constituia principalul conducător al procesului instrucțional și al mijloacelor folosite în cadrul clasei. După 1950, sunt promovate în școli primele tehnologii educaționale, dar începând cu această perioadă este înregistrată și o creștere semnificativă a numărului de instruiți la nivelul unei clase. După 1981, sunt realizate primele aplicații de instruire și exersare (drill and practice). Începând din 1984, producătorii de aplicații comerciale dezvoltă programe de mediere a învățării (tutorials) și programe-jocuri destinate învățării (learning games). Acestea cunosc o răspândire foarte largă prin formele de promovare: demo, shareware, freeware. După 1990, sunt dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogică. Aplicațiile sunt realizate pe compact-discuri (CD-ROM). Sistemele Learningware și Authorware marchează principalele direcții ale mediului educațional asistat de calculator. [17]

E-learning, termen introdus în 1998 de Jay Cross, fondatorul Internet Time Group, a devenit extrem de popular. O căutare cu Google la începutul lui august 2010 oferă aproximativ 197.000.000 de referințe pentru e-learning, reprezentând de trei ori mai mult față de aceeași perioadă a anului 2006. Învățământul electronic sau e-learning reprezintă o modalitate actuală de dezvoltare a educației, în concordanță cu descoperirile tehnologice. O definiție concisă a termenului de învățământ electronic poate fi: “oferirea educației, instruirii sau învățământul prin mijloace electronice”. [23] Termenul este utilizat în zilele noastre și ca termen unificator pentru o multitudine de tehnici de învățare, instruire prin mijloace asistate de calculator. Învățământul electronic se referă la utilizarea tehnologiilor Internetului pentru a furniza un vast șir de soluții care amplifică performanța și cunoștințele. În general, termenul de e-learning este sinonim cu online learning, Web based learning.

E-Learning reprezintă orice act sau proces virtual utilizat pentru a obține date, informații, abilități sau cunoștințe. E-learning înseamnă astfel învățarea într-o lume virtuală, în care tehnologia cooperează cu creativitatea umană pentru a accelera și ușura cunoașterea profundă a domeniului studiat. [24]

E-Learning acoperă o vastă categorie de aplicații și procese, precum: instruirea asistată de calculator, învățarea prin intermediul Internetului/Intranetului (Web based learning), învățământ oferit prin intermediul calculatorului (computer based learning), clase virtuale, colaborare online. Conținutul electronic este oferit cu ajutorul Internetului, a Intranetului, a casetelor audio și video, prin satelit, CD-ROM sau televiziune interactivă. [26].

E-Learning oferă posibilitatea de a îmbunătăți învățământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex. PC- urile, cd-urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) și a tehnologiei comnunicației (prin utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuții sau a software-ului colaborativ de tip wiki sau blog). [27]

În sens larg, prin e-learning se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informației și comunicațiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învățare prin mijlși procese, precum: instruirea asistată de calculator, învățarea prin intermediul Internetului/Intranetului (Web based learning), învățământ oferit prin intermediul calculatorului (computer based learning), clase virtuale, colaborare online. Conținutul electronic este oferit cu ajutorul Internetului, a Intranetului, a casetelor audio și video, prin satelit, CD-ROM sau televiziune interactivă. [26].

E-Learning oferă posibilitatea de a îmbunătăți învățământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex. PC- urile, cd-urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) și a tehnologiei comnunicației (prin utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuții sau a software-ului colaborativ de tip wiki sau blog). [27]

În sens larg, prin e-learning se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informației și comunicațiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învățare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice moderne

Realizările e-learning pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere [8]. Vom selecta două dintre ele:

Realizări e-learning pe bază de CD: studenții primesc cursurile pe CD, vor instala aceste cursuri pe calculatorul propriu și pot începe pregătirea, învățarea.

Realizări e-learning pe bază de rețea: cursurile pot fi accesate prin intermediul rețelei (intranet/internet) de pe serverul central.

În ambele situații, cursurile sunt în format electronic, diferența constă doar în modul de urmărire a studiului. Dacă în primul caz, specialistului care coordonează cursurile îi este foarte greu să obțină informații în legătură cu modul în care cursantul parcurge materialul, are sau nu întrebări, reușește să asimileze materia cerută, în cazul al doilea aceste informații pot fi accesate de pe serverul care furnizează serviciile de curs.

Realizările e-learning-ului cuprind următoarele elemente care se grupează în jurul studentului dornic de a obține cunoștințele necesare:

Infrastructură – mulțimea de elemente hard și soft care permite accesul la informațiile pe care studentul vrea să le însușească.

Conținut – cunoștințele sub formă electronică care acoperă tematica cursului (sub formă de text, audio, video, simulări).

Servicii – realizarea planurilor de învățământ, relația cu învățământul tradițional, evidența cunoștințelor dobândite de studenți, managementul capacității studenților, cerințe pe care orice realizare e-learning va trebui să le gestioneze în mod corespunzător.

Principalii participanți în proces sunt: administratorul de sistem, instruiții și instructorul (figura 4.). Prin diversitatea formelor și complexitatea contextului, mediul Web promovează acțiunea colaborativă, atât la nivelul actului educațional, prin interacțiunea instruitului cu instructorul sau cu alți instruiți, cât si la nivelul procesului de elaborare a propriilor tehnologii de instruire, prin implicarea unor colective specializate în elaborarea aplicațiilor, a conținutului si a întreținerii si dezvoltării permanente a soluției e-learning.

Fig. 4 Principalii participanți în procesul de e-learning (preluat din [23])

Fig.5. – Dependența gradului de colaborare în procesele educaționale față de tehnologiile utilizate (preluat din [17])

2.2. Arhitectura unui sistem de E-Learning

Arhitectura clasică (fig. 6.) a unui sistem e-learning arată că toate obiectele sunt stocate în cadrul bazei de resurse care sunt puse la dispoziție de către unitatea organizatoare, respectiv universitate. Excepție fac cazurile în care sistemul e-learning este furnizat de terțe părți sau alte companii.

Fig. 6. – Arhitectura tipică a unui sistem de e-learning (preluat din [9])

Serviciile Web reprezintă un standard al comunicării între diferite aplicații software, funcționând pe tipuri de platforme diferite și pe framework-uri diferite, reprezentând un standard de referință în promovarea interoperabilității, extensibilității între aplicații, precum și combinării pentru realizarea unor operații complexe. Există numeroase arhitecturi de e-learning care [13].

Arhitectura funcțională a unui sistem de e-learning definește componentele acestuia (de exemplu standardul SCORM – Sharable Content Object Reference Model – definește modelul general funcțional al unui sistem de management al învățării).

Standardele unui sistem de e-learning se referă în principal la [13]:

Metadate: pentru conținutul învățării și catalogare este necesară o etichetare consistentă care va permite indexarea, stocarea și regăsirea de obiecte ale învățării de către diferite utilitare (LOM – Learning Object Metadata).

Pachete de conținut: standardele și specificațiile pachetelor de conținut permit transferul cursurilor de la o platforma la alta (de exemplu: IMS Content Packaging, IMS Simple Sequencing, ADL SCORM – Advanced Distributed Learning Sharable Content Object Reference Model).

Profilul cursantului: datele personale, planurile învățării, istoricul învățării, cerințele de accesibilitate, certificările și diplomele, gradul de cunoaștere și participare la învățare (Learner Information Profile – LIP).

Înregistrarea cursantului: informațiile furnizate la înregistrare permit componentelor de administrare și furnizare de conținut să identifice și să regăsească elementele necesare acestora (IMS Enterprise Specification, Schools Interoperability Framework). Comunicarea conținutului: se furnizează datele cursantului și informațiile despre activitățile precedente (ADL SCORM).

Sistemul de management al învățării definit de SCORM poate fi împărțit în sistem de management al conținuturilor învățării (LCMS) și sistem de management al învățării (LMS). Un sistem de management al conținutului învățării este un mediu multi-utilizator, unde dezvoltătorii de conținut pot crea, stoca, reutiliza, realiza management și furniza conținut digital de învățare. LMS realizează managementul învățării, iar LCMS realizează crearea și furnizarea conținutului de învățare.

Arhitectura unui sistem de e-learning definește modul diferit de transfer de mesaje în interacțiunea cu serviciile agenților Web pentru fiecare sistem. Furnizorul de servicii este platforma care găzduiește accesul la servicii și este un mediu de execuție pentru servicii sau un container pentru serviciu (rolul său în schimbul de mesaje este cel al unui server). Serviciul de cerere caută sau inițializează interacțiunea cu serviciul. Agenția de descoperire a serviciilor este un set de servicii unde furnizorii publică descrierea serviciului lor, care poate fi centralizat sau distribuit. Informația educațională prezentată în format XML și ținând cont de specificațiile SOAP (Simple Object Access Protocol) este schimbată între serviciul de cerere și furnizorul de servicii. Furnizorul de servicii publica un fișier WSDL (Web Services Description Language – Limbaj de descriere a serviciilor Web) conținând descrierea mesajului și informația de sfârșit, ceea ce permite serviciului de cerere să genereze un mesaj SOAP și să-l trimită spre destinația corectă.

Un alt mod de a descrie funcționarea sistemului este de a considera sistemul având mai mult de doi agenți. De exemplu, se separă agentul funcțional, într-un agent utilizator și un agent aplicație, dând astfel un alt sens agentului dublu (fig. 7.). Agentul primește cererea de la client, o identifică, o verifică și o transmite la blocul de control al aplicației. Pe baza informației transmise de agent, conținutul necesar prezentării se regăsește în baza de date.

Fig. 7. – Arhitectură generală cu agent dublu (preluat din [13])

Sistemele adaptive educaționale bazate pe Web (AWBES – Adaptive Web-based Educational systems) sunt o clasă de arhitecturi care reprezintă un contracandidat pentru LMS. Astfel, pentru orice funcție specifică LMS există un număr de AWBES care o realizează: cursuri adaptive precum InterBook, Netcoach sau ActiveMath, ajută studenții să învețe mai rapid și mai eficient și teste adaptive precum SIETTE evaluează cunoștințele cursanților cu mai puține întrebări. Analizoarele inteligente de soluții pot diagnostica soluțiile exercițiilor educaționale și ajută cursantul să rezolve problemele. Sistemul adaptiv de monitorizare a clasei furnizează instructorului cursanții care au rămas în urmă. Sistemele de lucru colaborativ îmbunătățesc învățarea colaborativă, deoarece conținutul este furnizat din materiale noi ale învățării sau prin recombinarea celor existente.

Sunt sisteme care își pot schimba arhitectura (fig. 8.) prin achiziția unei părți din resursele existente într-o zonă numită „cloud” (nor) [9] și permit ajustarea resurselor disponibile în concordanță cu indicatorii referitori la încărcare.

Fig. 8. – Arhitectura unui sistem de e-learning adaptiv (preluat din [9])

Fig. 9. – Arhitectura unui sistem de e-learning adaptiv distribuit (preluat din [13])

2.3. Importanța sistemului de învățare de tip E-Learning

Avantajele învățării de tip e-learning sunt următoarele:

Accesibilitate;

Flexibilitate;

Confortabilitate;

Utilizatorul putând hotărî singur, data și ora la care se implică în activitatea de instruire.

Față de sistemul tradițional de învățământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje [23], [12], [13]:

independența geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conținutul materialului

educațional de oriunde și oricând, cu ajutorul computerului personal și a rețelei; accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educație, prin care se înțelege accesul la educație prin Internet în timp real, de oriunde și oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână; nu există dependență de timp;

prezentare concisă și selectivă a conținutului educațional;

individualizarea procesului de învățare – fiecare instruit are un ritm și stil propriu de asimilare și se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învățare (auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat și repetat, controlându-și rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid și permanent; unii subiecți au un randament mai bun în weekend, alții la primele ore ale dimineții;

metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode pedagogice, care să ghideze subiecții pe tot parcursul procesului de învățare: la parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online și până la certificarea programului, dacă este cazul; o serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în însușirea cunoștiințelor au dus la concluzia că, în general, un material educațional diversificat este reținut în proporție de 80% prin ascultare, vizionare și interactivitate;

administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securității

utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenților și a serviciilor oferite în rețea;

costuri reduse de distribuție – software-ul educațional sau soluțiile electronice de învățare nu sunt ieftine. Totuși, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învățare “clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spațiilor pentru cursuri, cazarea și masa subiecților;

timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcție de soluția de tehnică adoptată, și timpul poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar câteva ore zilnic pentru a învăța online sau offline, pe computer;

interacțiuni sincrone și asincrone – cele două tipuri de interacțiuni dintre instructori și instruiți se pot completa;

tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunțat, în timp real, și evaluări formative și sumative, calitative și cantitative, realizate într-un mod facil și de către evaluatorii cei mai avizați;

dacă învățământul tradițional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniți subiecți de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând granițele spațiale.

Dezavantajele educației de tip e-learning sunt [23], [13]:

rata mare de abandon a studenților – acest tip de educație la distanță necesită eforturi

consistente și susținute din partea tuturor participanților la procesul instrucțional. Studenții trebuie să fie extrem de motivați, altfel se instalează fenomenul de abandon școlar care este mult mai frecvent în educația la distanță decât în învățământul tradițional

necesită experiență în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanților li se solicită

anumite cunoștințe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem e- learning presupune instalarea de aplicații sau medii adiționale care presupun cunoștințe tehnice suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicației, realizarea unui kit de instalare și a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcțiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reținere în utilizarea acestora și, în consecință, este diminuată eficiența sistemului în sine.

costuri mari pentru proiectare și întreținere – acestea includ și cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaților în rețea, întreținerea echipamentului, producerea materialelor necesare. Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educațional clasic, acestea sunt net mai mici.

Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experiența platformelor e-learning deja funcționale a demonstrat faptul că participanții la educație prin intermediul noilor tehnologii e-learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual și intră relativ repede în ritmul natural al transmiterii și, respectiv, însușirii de cunoștințe prin acest modern și eficient tip de educație.

2.4. Tehnologia E-Learning

Sistemele de învățare în format electronic reprezintă cel mai modern mod de pregătire profesională, fiind, în același timp, mult mai deschis și mai accesibil decât toate modalitatile clasice de predare. Cursurile e-learning se disting prin interactivitate și dinamism, combinând animația, sunetul și filmul video, astfel încât atenția cursanților se va menține vie pe toată durata cursului [7]. Soluțiile de training electronic se adresează companiilor care doresc creșterea performanțelor angajaților săi, instituțiilor publice, învățământului preuniversitar și universităților.

Soluțiile e-learning nu elimină complet modalitățile clasice de predare, dar le vor eficientiza, fiind mult mai atractive si, prin imagini, animație și filme video, cursanții pot înțelege procese pe care un profesor nu le-ar putea explica folosind doar creta și tabla de scris.

Odată cu apariția Internetului în anii ’90 s-au creat condiții pentru lărgirea utilizării programelor educaționale de la un acces local la un acces la distanță. Acesta a fost primul model de e-learning care respectă cerințele unui astfel de sistem definit anterior. Acest prim model este denumit e-Learning 1.0 [23].

Termenul de e-Learning 2.0 este utilizat pentru a se referi la noi moduri de a gândi despre e- learning-ul inspirat de apariția de Web 2.0. E-Learning 2.0 utilizează instrumente Web 2.0 în procesul de predare. Termenul de "Web 2.0" se referă la a doua generație de dezvoltare web și design, care are scopul de a facilita comunicarea, schimbul de informații sigure, interoperabilitatea, precum și colaborarea pe World Wide Web. Conceptele Web 2.0 au dus la dezvoltarea și evoluția comunităților bazate pe Web, găzduit de servicii și aplicații, cum ar fi site-uri de social-networking, video-sharing de site-uri, wiki, blog-uri, etc. Aceste instrumente dau posibilitatea oricui de a deveni editor pe Web. e-Learning 2.0 combină instrumente și servicii Web – cum ar fi blog-uri, wiki, chat și alte categorii de aplicații software sociale – pentru a sprijini crearea.

Numeroase universități și centre de învățământ utilizează instrumente e-learning și soluții pentru a îmbunătăți sistemul tradițional de învățare. Acest tip de complementaritate, învățare reciprocă, dacă sunt corect gestionate, deține mult potențial de extindere a gamei de activități de învățare. Relația student-idei-conținut nu mai este limitată numai la interacțiunea cu profesorii lor, ei interacționează cu colegii lor, în descoperirea, explorarea și clarificarea cunoștințelor. E-Learning 2.0 implică subiecții într-un mediu de învățare proactiv.

Următoarea generație, e-Learning 3.0, se prevede a avea cel puțin patru factori cheie:

Computerizarea distribuită: prin ceea ce promite, e-Learning 3.0 va depăși granițele

instituțiilor tradiționale facilitând dezvoltarea instruirii auto-organizate. Accesul la instrumente și servicii care permit personalizarea învățării va fi mult mai ușor și mai rapid, acestea putând fi mult mai ușor agreate. De asemenea, creșterea fiabilității de stocare și regăsire a datelor va facilita dezvoltarea unei învățări personalizate, distribuite, în funcție de necesitățile fiecărui instruit;

Extinderea tehnologiei mobile inteligente: mulți specialiști, cum ar fi Derek Baird [21], cred că tehnologia mobilă inteligentă va fi o componentă importantă a e-Learning 3.0. Dispozitivele mobile inteligente și conectivitatea realizată cu ajutorul serviciilor furnizate de sateliți și rețelele wireless permit elevilor și studenților de pretutindeni să se instruiască;

Filtrarea inteligentă colaborativă: învățarea colaborativă va fi posibilă în toate contextele. Prin caracteristica sa de participație multi-utilizator, e-Learning 3.0 va face ca și colaborarea la distanță să se realizeze mult mai ușor. Prin intermediul instrumentelor primitive de filtrare, cum ar fi RT sau DM [22], și a agenților inteligenți se permite prin e-Learning 3.0 utilizatorilor sa poată lucra mai inteligent și mai colaborativ;

Vizualizarea și interacțiunea 3D: vizualizarea 3D va deveni mult mai accesibilă. Vitezele de procesare mai rapide și rezoluțiile de ecran mai mari vor oferi oportunități de interacțiune 3D. Dispozitivele multi-acțiune care vor funcționa în spațiul 3D vor deveni mult mai disponibile pe scară largă. Au apărut deja interfețele touch de suprafață și, de asemenea, versiuni multi-touch – exemplu: iPhone – care semnalează începutul dispariției tastaturii și a mouse-ului. Interfețele multi-touch 3D vor face o serie întreagă de sarcini mai ușor, inclusiv de gestionare a fișierelor, explorarea de spații virtuale și manipularea obiectelor virtuale

Orice formă de instruire are nevoie de un sistem de administrare propriu. Date fiind particularitățile e-learning, înscrierea, adoptarea unei forme de instruire, alegerea modulelor și a secvenței lor potrivit obiectivelor urmărite de participant, evaluarea și supravegherea procesului de instruire la care se adaugă contabilizarea timpului petrecut în rețea și a gradului de utilizare a resurselor, toate acestea fac imposibilă utilizarea vreunei metode manuale și impun construirea și utilizarea unor pachete de programe specializate, pe care le vom numi pe scurt sisteme de management al învățării (SMI) [17]. De asemenea, SMI gestionează accesul și monitorizează progresul instruiților și, de asemenea, coordonează online resursele cu scopul de a sprijini funcționalitatea cursurilor.

SMI-urile au la bază limbajele și protocoalele Internet și utilizează un motor de reguli pentru gestionarea procesului de instruire, precum și o bază de date pentru stocarea secvențelor de instruire, a obiectivelor și parcursurilor pedagogice ale studenților. Modul de funcționare poate fi asincron, pentru poșta electronică și forumurile de discuții, și sincron, pentru clasele virtuale și videoconferințele.

SMCI este un sistem folosit pentru crearea, stocarea, asamblarea și livrarea obiectelor sub formă de obiecte de învățare, un mediu de invățare distribuită care permite interoperabilitatea instrumentelor de invățare și a conținutului cursurilor la scara globală. Învățarea avansată distribuită oferă accesul la educația și instruirea de cea mai bună calitate, personalizate în funcție de nevoile individuale, livrate eficient oriunde și oricând.

3. PLATFORME E-LEARNING DE INSTRUIRE

3.1. Definire. Componente principale

O platformă e-learning este un produs program având următorul set minimal de cerințe care să permită [23]:

asigurarea procedurilor privind instalarea, configurarea și administrarea;

utilizarea unei interfețe prietenoase adaptabilă dinamicii procesului educațional; utilizarea de suport logic de comunicare sincronă și asincronă;

administrarea și monitorizarea informațiilor;

un management accesibil al conținutului educațional;

utilizarea de module de editare de conținut educațional sub diverse formate;

facilitarea autoevaluării offline prin proceduri asincrone și evaluării online prin proceduri sincrone a cunoștiințelor asimilate;

un program de pregătire continuă cu verificări parțiale pe tot parcursul procesului educațional;

asistarea utilizatorilor în utilizarea software-ului educațional;

înregistrarea feedback-ului privind calitatea serviciilor educaționale oferite, precum și a calității platformei educaționale.

Oferta Web de platforme de e-learning open source a ajuns la o configurație impresionantă, multe universități și instituții de prestigiu adoptând o astfel de soluție pentru organizarea cursurilor online.

Un mediu educațional Web (WBCE – Web-Based Course Environment) este un sistem de instruire foarte complex care conține o platformă e-learning.

Unele instituții își proiectează propriul WBCE, dar în general este utilizată o platformă de e- learning comercială (ex. Blackboard, WebCT, Lotus). Ea poate fi utilizată atât în cadrul sesiunilor de lucru la distanță, dar și în cadrul învățământului având forma de zi, Internetul devenind un instrument auxiliar al procesului de instruire din orice domeniu.

Majoritatea universităților românești au înființat secții de învățământ la distanță și sunt în curs de adoptare sau perfecționare a unei platforme de învățare. Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică (CNEAA) a stabilit un set de Standarde privind utilizarea platformelor de învățământ electronic în învățământul la distanță. Acestea se referă la:

servicii oferite studenților;

resurse de învățământ specifice; servicii oferite personalului didactic;

accesibilitatea la serviciile oferite de platforma de învățământ electronic; managementul calității serviciilor oferite de platformă;

documente prezentate de instituție

Arhitecturile și modelele de învățare electronică sunt viziuni definite prin specificații și standarde. Aderarea la aceste specificații, unele devenite standarde de facto, permite inter compatibilitatea sau interoperabilitatea în domeniu. Atenția acordată standardelor în e-learning în ultima perioadă de către experți, instituții și guverne, este în continuă creștere.

Fig. 10. – Procesul de generare mondială a standardelor de e-learning (preluat din [7])

Fig.11. – Participanții în procesul de e-learning în cadrul unei platforme de e-learning (preluat din [23])

Administrarea unei platforme e-learning presupune:

întreținerea sistemului de operare a serverelor;

administrarea bazelor de date;

asigurarea securității serverelor;

instalarea platformei;

dezvoltarea platformei;

publicarea de fișiere generale din cadrul platformei și realizarea unor copii de siguranță externe;

urmărirea feedback-ului utilizatorilor privind serviciile oferite de platformă

Componentele principale ale unei platforme de e-learning sunt:

baza de date;

interfața de administrare;

interfața cu utilizatorul.

Arhitectura unei platforme e-learning are două componente principale:

Componenta formativă a subiecților (figura 12);

Componentă de validare a formării subiecților (figura 13).

Fig. 12. – Arhitectura unei platforme de e-learning – componenta formativă a subiecților (preluat din [23])

Fig. 13. – Arhitectura unei platforme de e-learning – componenta de validare a formării (preluat din [23])

Într-o platformă e-learning, principalele categorii de informații stocate și proceduri sunt

1. Resurse educaționale.

Resursele educaționale deschise (Open Educational Resources) se referă la accesul deschis la resurse educaționale, facilitat de tehnologiile informației și comunicațiilor, pentru consultare, utilizare și adaptare de către comunitatea utilizatorilor, în scopuri necomerciale. Termenul a fost adoptat la Forumul UNESCO din 2002, la care s-a analizat impactul pe care proiectele Open Courseware le au asupra învațământului:

materiale pentru predare – învățare: proiecte deschise (open courseware și open content),

cursuri free, directoare de obiecte de învățare (learning objects), jurnale educaționale; cuvinte cheie ce definesc resursa educațională;

teste de autoevaluare; teme de casă;

software open source – pentru dezvoltarea, utilizarea, reutilizarea, căutarea, organizarea și accesul la resurse; includ și medii virtuale de învățare, comunități de învățare;

licențe de proprietate intelectuală care promovează publicarea principii de design și bune practici, localizarea conținutului.

2. Date despre utilizatori:

date personale (nume, prenume, prenume tată, CNP, e-mail, telefon) care definesc

identitatea și rolul utilizatorului pe platforma educațională.

drepturi de acces prin care beneficiarilor platformei e-learning li se alocă resursele software corespunzătoare grupului de utilizatori de care aceștia aparțin;

accesul utilizatorilor la serviciile și informațiile din cadrul platformei educaționale este protejat prin “nume utilizator” și “parolă”.

3. Date despre calendarul activităților didactice:

activități la date prestabilite;

activități tutoriale – procese de informare, consiliere și îndrumare a studenților pe tot parcursul școlarizării, în scopul de a facilita integrarea în învățământul universitar, alegerea celor mai potrivite opțiuni didactice, precum și de a încuraja pregătirea într-un mediu de grup virtual.

activități asistate cu frecvență obligatorie (laborator);

teme de control care permit evaluarea pe parcurs a studentului, dezvoltând capacitatea de autoevaluare a acestuia;

audieri de prelegeri;

activități asistate – activități cu caracter practic, activități aplicative, obligatoriu de desfășurat față în față;

studiul individual;

elaborarea de proiecte de an;

elaborarea proiectului de diplomă/dizertație; activități la solicitarea unei categorii de utilizatori;

4. Date privind calitatea procesului de învățământ:

completarea de formulare nepersonalizate privind calitatea procesului didactic;

completarea de formulare nepersonalizate privind calitatea și funcționalitatea componentelor universității virtuale.

5. Proceduri:

procedura de corespondență electronică;

procedura de căutare în biblioteca digitală după: autor, titlu, profesor și cuvinte cheie; postarea de resurse educaționale;

accesul la resurse educaționale;

analizarea feedback-ului studenților privind calitatea procesului de învățământ; analize statistice privind implicarea subiecților în utilizarea platformei e-learning; asistarea online a utilizatorilor în utilizarea platformei.

3.2. Modalități de concepere a platformelor E-Learning

Deoarece o platformă de e-learning oferă suport pentru organizarea unui învățământ exclusiv prin intermediul Internetului, având o structură și o funcționalitate foarte complexe. Aceasta trebuie să include:

1. o secțiune publică, general accesibilă, având caracter informative;

2. secțiuni private pentru principalii participanți în procesul de e-learning;

3. secțiuni specific cursului

Secțiunea accesibilă unui cursant trebuie să cuprindă:

acces la informațiile corespunzătoare cursurilor la care este înscris;

facilități de vizualizare și efectuare a temelor, inclusiv suport online pentru acestea;

posibilitatea de a căuta informații de interes (în limbaj natural, după cuvinte-cheie), în interiorul platformei sau pe Web;

parcurgerea online a anunțurilor legate de cursuri, a informațiilor despre serviciile oferite studenților;

gestionarea propriului profil, a propriului director cu fișiere, cont e-mail etc;

posibilitatea de a-și marca activitățile, termenele într-un calendar.

Secțiunea privată a unui profesor trebuie să includă facilități pentru:

editarea online de materiale didactice (cursuri, aplicații de seminar, laborator, teste etc.) și indicarea resurselor utile acestora (link-uri către bibliografii tipărite sau documentații Web publice sau private);

adăugarea/eliminarea de studenți de la un curs predat;

definirea calendarelor cursurilor, seminariilor sau laboratoarelor; fixarea temelor de lucru (cerințe, bareme, resurse);

adăugarea unor anunțuri generale sau interne cursurilor; planificarea datelor pentru prelegeri virtuale sau videoconferințe;

gestionarea examenelor și managementul informațiilor privitoare la catalogul online;

generarea de statistici (numerice sau grafice) referitoare la cursurile pe care le ține (conținând, de exemplu, proporțiile de accesare de către studenți a materialelor aferente cursului sau graficului notelor).

Secțiunea specifică desfășurării unui anumit curs trebuie să fie accesibilă doar studenților înscriși și personalului didactic implicat în acel curs. Ea include, de obicei, următoarele:

structura curriculară;

informații despre modul de desfășurare a cursului și a altor activități didactice;

anunțuri pentru cursanți; noutățile și informațiile foarte importante – legate de exemplu de termenele de predare a temelor sau de susținere a examenelor – pot fi automat incluse și în pagina de start a fiecărui student;

posibilități de accesare a documentelor de curs și a resurselor asociate cursului;

facilități de comunicare între cursanți și profesori în mod sincron și asincron;

subsecținue destinată grupurilor de lucru aferente respectivei discipline.

În vederea editării online a materialelor didactice, platformele de e-learning trebuie să ofere profesorilor o serie de instrumente software cărora aceștia să le transmită doar informațiile de conținut, formatarea realizându-se automat. Echipa care se ocupă de dezvoltarea sitului în vederea conceperii cât mai multor structuri și modele de materiale educaționale, proiectându-se interfața în acord atât cu experiența și deprinderile utilizatorilor, cât și cu necesitățile de studiu.

3.3. Platforme de e-Learning Open Source

3.3.1. Platforma Moodle

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate și administrare și având conturată o comunitate amplă de utilizatori și dezvoltatori. Codul sursă scris în PHP utilizând baze de date MySql și PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorită popularității acestor tehnologii, precum și posibilității de utilizare fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux [25].

Moodle își are originea într-un proiect educațional dezvoltat de Martin Dougiamas la Curtin University of Technology, pornind de la ideea îmbunătățirii sistemului de administrare oferit de platforma WebCT. Versiunea 1.0 a Moodle a fost lansată la 20 august 2002, fiind destinată configurării unui sistem de e-learning de nivelul unui curs academic. Dezvoltările ulterioare de până la versiunea curentă 1.3.4 au adus numeroase îmbunătățiri și extensii de funcționalitate, astfel încât platforma Moodle este actualmente utilizată nu doar în universități, ci și în licee, școli primare, organizații nonprofit, companii private, de profesori independenți și chiar de părinții care doresc să își instruiască proprii copii. Situl moodle.org constituie un punct central de informare, discuție și colaborare între diversele tipuri de utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem, profesori, cercetători, pedagogi și, desigur, dezvoltatori. Adoptarea platformei Moodle integrează, așadar, o universitate într-o veritabilă comunitate internațională, având acces la experiența pedagogică și științifică a acesteia.

Sistemul Moodle promovează ca filosofie a învățării ceea ce se numește „pedagogia construcționismului social” (social constructionist pedagogy), sprijinită pe patru mari concepte:

Constructivism: noile cunoștințe acumulate sunt sedimentate printr-o permanentă raportare a lor la zestrea culturală și informațională, nu printr-o simplă „memorizare”;

Construcționism: învățarea ajunge să fie efectivă abia atunci când este împărtășită, discutată, explicată altora.

Social Constructivism: diseminarea cunoștințelor se face într-o manieră sistematică, organizată, conducând la constituirea unei mici comunități culturale

Connected and Separate (empatic și dizident): încearcă o privire de adâncime asupra motivațiilor de care sunt guvernate persoanele participante la dialogul în cadrul unei astfel de comunități culturale. Un comportament dizident încearcă să își păstreze obiectivitatea și să își apere propriile idei căutând lacune logice în ideile partenerilor de discuție – fapt ce poate constitui pentru aceștia un real stimulent pentru reconsiderarea și consolidarea propriilor idei. Un comportament empatic acceptă subiectivitatea, încercând un efort de înțelegere a celorlalte puncte de vedere. Comportamentul promovat de sistemul Moodle – denumit constructed behaviour – presupune o sensibilitate la aceste ambe abordări, având permanent capacitatea de a o adopta pe cea potrivită situației curente.

Fig. 14. – Panoul general de administrare al sistemului Moodle (preluat din [24])

3.3.2. Platforma Claroline

Platforma Claroline este un Open Source de e-learning și eWorking (Learning Management System) lansată sub licența Open Source (GPL – General Public License). Aceasta permite profesorilor să construiască cursuri eficiente online și de a gestiona activitățile de învățare și de colaborare, de pe Web. Platforma este utilizată în mai mult de 93 de țări și este disponibilă în mai mult de 30 de limbi [23].

Proiectul Claroline a fost inițiat în anul 2001 de Thomas De Praetere la Universitatea Catolică din Louvain (IPM – Institutul Universitar de Pédagogie et des Multimédias, Belgia), sub supravegherea specială a lui Marcel Lebrun, care a contribuit la acest proiect în aspectele pedagogice și în prezent este managerul echipei din IPM.

Consorțiul Claroline s-a născut pe 23 mai 2007 în timpul celei de-a doua conferințe anuale de utilizatori Claroline care a avut loc la Universitatea din Vigo, Spania. Această asociație internațională non-profit are ca obiectiv principal federativ coordonarea platformei, evoluția ei și promovarea acesteia.

Claroline este compatibilă cu GNU/Linux, Mac OS și Microsoft Windows. Ea se bazează pe tehnologii libere ca PHP și MySQL și utilizează standardele actuale precum SCORM și IMS/QTI pentru schimbul de conținut.

Claroline se bazează puternic pe principiile pedagogice venind din literatura de specialitate cu privire la valoarea adăugată a tehnologiilor de formare profesională. Începând cu anul 2000, echipele de dezvoltare Claroline au fost axate pe codul de stabilitate, precum și dezvoltarea de facilități, în conformitate cu nevoile utilizatorului. Principala preocupare a dezvoltatorilor nu este de a construi un număr mare de noi caracteristici, ci să se concentreze pe câteva instrumente pedagogice privind abordarea și interfața oferite utilizatorilor. În afară de aceasta, o mare comunitate de utilizatori din întreaga lume și dezvoltatorii Claroline contribuie la dezvoltarea și difuzarea pe scară largă.

Profilul de manager sau utilizator (fiecare având drepturi de acces specifice) poate fi definit în funcție de nevoile de pe platformă și de specificul fiecărui curs.

Fig. 15. – Interfața platformei Claroline (preluat din [23])

3.3.3. Platforma ATutor

Cu o popularitate apropiată celei dobândite de Moodle, ATutor este o aplicație de tip Learning Content Management System (LCMS), utilizată ca platformă de e-learning în multe universități, oferind versiuni de instalare în 58 de limbi, inclusiv în limba română. Administratorii pot instala / actualiza ATutor și dezvolta șabloane speciale de design pentru a modifica aspectul general al interfeței, de a stabili setările generale ale sitului. Profesorii pot asambla și publica conținutul educațional pe Web, pe baza căruia urmează a conduce cursurile online proprii. Studenții beneficiază de un mediu de învățare modern, ușor de folosit.

Fig. 16. – Pagină de start a platformei Atutor (preluat din [26])

3.3.4. Platforma LogiCampus

LogiCampus este o platformă educațională open source care presupune o interfață Web pentru e-learning și pentru managementul cursurilor în cadrul unei instituții de învățământ.

Aplicația își propune să reunească interesele profesorilor și elevilor/studenților, facilitându-le o mai bună comunicare. LogiCampus este o aplicație bazată pe Php și folosește serverul de baze de date MySQL [57].

Are trei tipuri de utilizatori

administrator – se ocupă de managementul bazelor de date, conturilor, drepturi de acces;

profesor – crează cursuri online, ține evidența rezultatelor studenților, organizează și sistematizează materia, cursurile, examenele, crează teste de evaluare, redactează formulare de feedback pentru realizarea unei bune comunicări cu studenții;

instruitul – are acces la resursele online de învățare, informații despre cursuri, examene, situații și evoluții ale notelor, își poate exprima opiniile despre cursuri, poate participa la discuții.

Fig. 17. – LogiCampus – platformă educațională open source (preluat din [27])

3.3.5. Platforma Typo3

Typo3 este o platformă open source sub licență GPL de managementul conținutului, făcând parte din clasa mică-medie și oferind un set de module standard integrate într-o arhitectură ușor adaptabilă oricărei situații particulare [18].

Pentru profesori, interfața este intuitivă și ușor de realizat, integrând module de comunicare sincronă și asincronă, facilități de manipulare a imaginilor și de generare automată a documentelor. Administratorilor platformei le este pus la dispoziție un sistem suficient de detaliat de acordare de drepturi utilizatorilor, astfel încât editarea conținuturilor și accesul la acesta să fie în mod judicios controlate [3].

Fig. 18 – Typo3 – platformă educațională open source (preluat din [18])

Alături de platformele prezentate mai sus, există și alte soluții bazate pe Php și MySQL: ClassWeb ([14]), eLecture ([20]), Segue([21]) etc. Dintre soluțiile bazate pe Java amintim: SAKAI: Collaboration & Learning Environment for Education ([22]), uPortal ([23]). Alte platforme open source care trebuie menționate sunt:

Kuali ([24]);

OKI (Open Knowledge Initiative) ([25]);

LionShare ([26]);

OSPI (Open Source Portofolio Initiative) ([27]).

3.4. Portaluri și Platforme E-Learning în România

În România, învățământul asistat de calculator cunoaște un ritm alert de dezvoltare. După anii 1990, marile firme IT din plan mondial s-au făcut prezente pe piața românească prin soluții informatice în domeniul e-learning. Astfel, în anul 1999 a fost înființată prima academie Cisco, cu scopul instruirii în domeniul rețelelor de calculatoare.

Pornind de la conceptul că formarea resurselor umane pregătite pentru noua economie reprezintă o investiție pe termen lung ale cărei costuri se vor amortiza prin calitatea și nivelul de competență ale tinerei generații, în anul 2001, MECTS (Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului), numit atunci MEC (Ministerul Educației și Cercetării), a demarat programul Sistem de Educație Informatizat – SEI. Această strategie urmează să fie transpusă în practică printr-un ansamblu de proiecte [18][3]:

introducerea în învățământul preuniversitar a sistemului de instruire asistată de calculator;

formarea resurselor umane TIC în învățământul preuniversitar;

dezvoltarea și implementarea de software educațional utilizabil în învățământul preuniversitar;

introducerea și dezvoltarea managementul asistat de calculator (programul SMART); dezvoltarea și utilizarea de programe pentru evidența computerizată a elevilor, profesorilor și resurselor utilizate;

realizarea și utilizarea manualelor electronice în învățământul preuniversitar; introducerea sistemului de educație cu ajutorul televiziunii la cerere (video on demand); dezvoltarea unui centru de date (data center) pentru învățământul românesc;

constituirea de chioșcuri informaționale (info-chiosc-uri);

realizarea rețelelor-pilot pentru școli situate în zone defavorizate utilizând sistemul de educație la distanță.

În anul 2002, IBM a lansat Lotus Learning Space (sală de clasă virtuală), un an mai târziu anunță disponibilitatea sistemului IBM Lotusphere de management a procesului de învățământ (IBM Lotus Learning Management System – LLMS), platformă colaborativă cu funcționalități de învățământ la distanță. LLMS oferă un sistem complet pentru e-learning, foarte flexibil, bazat pe standarde din acest domeniu, sistem care oferă un mediu de învățământ și training online complet personalizabil și scalabil, în funcție de necesitățiile și particularitățiile beneficiarului.

Pentru mediul universitar, e-learning se prefigurează a fi un instrument excelent. Inițial, conceptul de e-learning a înlocuit metodologia clasică de învățământ la distanță, materialele scrise fiind pe CD-uri. Ulterior, posibilitățile de conectare la Internet au facilitat realizarea unor medii colaborative, săli de clase virtuale, instruire sincronă și asincronă.

Perioada actuală cunoaște o serie de eforturi de cercetare în domeniul învățământului electronic. Se remarcă sistemul Sintec, implementat la Universitatea Politehnică București și finanțat printr-un proiect INFOSOC ([6], [137]), proiectul Modele socio-culturale implementate prin arhitecturi multiagent pentru e-learning ([70]), proiectul LT4eL (Language Technologies for e- Learning – Tehnologii Lingvistice pentru e-Learning) care utilizează tehnologii multilingve, unelte lingvistice și tehnologii ale web-ului semantic pentru a îmbunătăți posibilitățile de regăsire a materialelor de învățare, proiect ce va fi prezentat mai pe larg în subcapitolul 4.3. ([80]). Sunt prezente numeroase platforme software de e-learning în spațiul electronic, cum ar fi: WebCT ([71]), BlackBoard ([72]), Learning Space ([73]), IntraLearn ([74]), eCollege ([75]), Docent ([76]), Click2learn ([77]). O binecunoscută platformă autohtonă este platforma AEL, dezvoltată de firma SIVECO, compatibilă cu standardele MathML, SCORM, IMS ([78]).

3.4.1. Portalul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: www.edu.ro

Acest portal, apărut în anul 1998, prezintă activitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, fiind punctul central de prezentare a informațiilor și documentelor oficiale. Sunt prezentate ultimele evenimente, programe, analize, noutăți, acte legislative din învățământul preuniversitar, universitar, minoritar și cercetare. Sunt descrise metodologiile de organizare și desfășurare a examenelor, modele de subiecte pentru examenele importante, inclusiv cel de bacalaureat.

Fig. 19 Portalul www.edu.ro

3.4.2. 1educat – portalul ofertei de cursuri: www.1educat.ro

1educat este un portal specializat în prezentarea ofertelor de cursuri, promovând perfecționarea în anumite domenii de interes general. Conține informații utile despre planificarea carierei și mediului educațional, precum și numeroase resurse, dispunând și de un asistent online. Are următoarele secțiuni:

Oferta de cursuri – sunt prezentate oferte de cursuri din domenii ca: economic,

sociouman, IT&C (Information Technology and Communications), limbi străine, calificare. Este descris modul de alegere a unui curs, sunt prezentate cursurile online gratuite, există un program special de consiliere, se poate consulta piața locurilor de muncă sau se afla cum se redactează un CD. Această secțiune prezintă și câteva aspecte negative: unele cursuri, informații despre anumite domenii, cursuri sau furnizori de instruire lipsesc, ele existând doar cu titlul (exemplu: proprietate intelectuală).

Planificarea carierei – sprijină pe cei aflați în procesul de consolidare a carierei oferind detalii despre

managementul carierei – ajută în alegerea unei cariere optime, în condițiile în care

condițiile pieței de muncă se schimbă;

consilier de carieră – stabilește obiectivele de carieră, abilitățile și aptitudinile necesare;

programe de consiliere – clasic sau online;

societăți de plasare – oferă adrese Web ale celor mai importante societăți de plasare din țară, locuri de muncă, burse, studii în străinătate;

Editor – secțiune destinată publicațiilor educaționale;

Mediul educațional – cuprinde știri, informații, legi, ordonanțe, acte normative din domeniul educației.

Fig. 20. – 1educat – portalul ofertei de cursuri: www.1educat.ro

3.4.3. Platforma Școala Online: http://www.e-scoala.ro/

Proiectul Școala Online oferă resurse gratuite utile elevilor, studenților, profesorilor, persoanelor dornice de instruire și informare: dicționare, biblioteci, eseuri, referate, cursuri, consiliere pentru e-learning și altele. Acest site este conceput pentru a fi o platformă deschisă, oricine putând să contribuie la dezvoltarea și la distribuirea lui pe Internet. A fost realizat prin colaborarea unei echipe formate din elevi, studenți și profesori sub coordonarea lui Bogdan-Andrei Gavrilă, având susținere din partea unui grup de parteneri industriali.

Scopul Școlii Online este sporirea eficienței procesului de învățare în școli prin oferirea de informații ce vin în sprijinul sau completarea celor predate la clase, punerea la dispoziția profesorilor a unor modalități moderne de predare și evaluare, încurajarea comunicării pe teme didactice prin intermediul forumului. Printre cele mai importante și utile secțiuni amintim: lecții virtuale, referate online, jocuri, download gratuit a unor prezentări didactice multimedia și programe, forum sau ajutor în utilizarea sitului

Fig. 21. – Școala Online: http://www.e-scoala.ro/

3.4.4 Portalul SEI: http://portal.edu.ro/

Portalul SEI (Sistemul Educațional Informatizat) este centrul unic de comunicare pe Internet între Ministerul Educației și publicul larg din România. Începând cu anul 2001, pe acest portal se afișează rezultatele repartizării computerizate a elevilor în licee, școli de arte și meserii, precum și rezultatele titularizării profesorilor. Din 2002, portalul are un forum de discuții animat, cu peste 140.000 de utilizatori actualmente înregistrați.

Prin același program SEI al Ministerului Educației au fost dezvoltate, împreună cu firma SIVECO, o serie de aplicații utilizate cu succes în diverse examene naționale: ADLIC (Admiterea în licee și școli de arte și meserii), pentru centralizarea rezultatelor examenului de capacitate între anii 2001 și 2005, Bacalaureat 2005 -2015, pentru centralizarea candidaților, a opțiunilor acestora, a rezultatelor la examen, realizarea de statistici pe baza datelor specializate și distribuția subiectelor prin Internet.

Fig. 22. – Portalul SEI: http://portal.edu.ro/

3.4.5. Platforma AEL

AEL (AeL) este ceam mai importantă platformă integrată de instruire asistată de calculator și gestiune a conținutului, oferind suport pentru predare și învățare, testare și evaluare, administrarea conținutului, monitorizarea procesului de învățământ și concepție curiculară. Ajunsă la versiunea 6.2., platforma AEL a fost pusă la dispoziția majorității școlilor și liceelor din România printr-un proiect guvernamental. A fost creată în anul 2001.

AEL folosită pentru învățarea condusă de instructor sau pentru învățarea independent, pentru toate tipurile de instruire.

AeL este implementată în peste 15.000 de școli din Europa, Orientul Apropiat, Africa și CSI (Comunitatea Statelor Independente). Biblioteca AeL eContent conține 3.700 de lecții interactive ce acoperă peste 20 de materii și include peste 16.000 de momente individuale de învățare.

Printre caracteristicile generale ale platformei pot fi amintite interfața prietenoasă, adaptabilă, diferențiată în funcție de tipul de utilizator, grupurile din care face parte și drepturile de acces. Rolurile, grupurile, utilizatorii și drepturile de acces asociate sunt ușor de administrat. AEL este implementată respecând actualele standarde de e-learning, fiind compatibilă cu MathML (Mathematical Markup Language), SCORM și IMS (prezentate în sectiunea 2.2.). AEL are implementat suport multilingvistic și regional, fiind ușor de transpus într-o anumită limbă și ușor de configurat

În cadrul unei școli, există un server central pe care este instalat serverul de baze de date Oracle, prin intermediul acestuia fiind gestionate toate datele despre utilizatori și materiale didactice. Există actualmente trei categorii de utilizatori: administratori, profesori și elevi, avându- se în vedere introducerea unei noi categorii: părinți (care să permită părinților să fie la curent cu evoluția școlară a propriilor copii). Platforma AEL are o arhitectură foarte complexă, alcătuită din mai multe module

Fig. 23. – AEL – platformă integrată de instruire asistată de calculator: http://advancedelearning.com/

3.5. Alte proiecte e-learning , naționale și internaționale

În perioada actuală, în domeniul e-learning, proiectele românești se desfășoară pe perioade cuprinse între 1 și 10 ani, având, fiecare, bugete estimate între 1 și 500 de milioane de euro. Obiectivele acestor proiecte vizează [3]:

dezvoltarea deprinderilor de învățare și de gândire analitică ale elevilor;

inițierea unei piețe a software-ului educațional;

administrarea sistemului de învățământ prin mijloace electronice; schimbul facil și rapid de informații;

formarea profesorilor;

dezvoltarea educației continue și a educației permanente; dezvoltarea formelor alternative de educație;

dezvoltarea educației la distanță.

1. Proiectul Elearning.Romania: http://www.elearning.ro/

Considerând ca prioritară necesitatea de progres în domeniul educației și instruirii continue, mai mulți reprezentanți ai societății civile, ai comunității academice, ai mediului de afaceri, precum și lideri de opinie în domeniul utilizării noilor tehnologii pentru educație și formare au inițiat proiectul „Elearning.Romania”.

Proiectul Elearning.Romania își propune creșterea calității și eficienței în educația asistată de calculator, prin oferirea de suport teoretic, prin diseminarea bunelor practici și a experiențelor locale în e-learning, prin informarea continuă cu privire la inițiativele și evenimentele semnificative din domeniu, prin promovarea celor mai bune soluții, sisteme și servicii pentru e-learning. Astfel, comunitatea Elearning.Romania susține eforturile Ministerului Educației Cercetării și Inovării, ale Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, precum și ale altor instituții cu rol de decizie, pentru proiectarea, implementarea și evaluarea impactului programelor naționale de e-learning. Pe de altă parte, un rol important asumat este acela de a oferi factorilor decizionali sugestii de ameliorare, de a semnala direcțiile oportune de dezvoltare ale acestor programe, de a argumenta continuarea sau stoparea lor, prin raportare continuă la rezultatele concrete și la beneficiile practice

Obiective Elearning.Romania

crearea unui spațiu de comunicare între specialiști, practicieni, cercetători, lideri de opinie

și factori de decizie în domeniul learning;

promovarea experiențelor pozitive, semnificative pentru practica utilizării noilor tehnologii în educație atât la nivelul învățământului universitar și preuniversitar, cât și în zona educației nonformale;

susținerea activității practicienilor și specialiștilor în e-learning prin explorarea sistematică și prezentarea unor resurse teoretico-metodologice disponibile la nivel național, european și mondial;

prezentarea oportunităților de formare și de informare în domeniul e-learning și instruirii asistate de calculator;

susținerea activității instituțiilor guvernamentale prin oferirea unui canal de comunicare și informare în privința politicilor, a strategiilor și a programelor naționale de implementare a noilor tehnologii în sistemul de învățământ;

crearea și utilizarea unui instrument de cercetare a opiniilor practicienilor și specialiștilor în utilizarea noilor tehnologii în educație, datele obținute având rol de feedback pentru inițiativele naționale în domeniu.

Situl <elearning.ro> conține articole propuse de către editori și de către utilizatori, structurate pe categoriile prezentate mai sus. Orice membru al comunității Elearning.Romania poate propune un articol pentru a fi publicat pe site și promovat prin intermediul revistei electronice asociate sistemului elearning.ro. Articolele propuse sunt validate de un Consiliu editorial, format din editorii coordonatori și din reprezentanți ai partenerilor Elearning.Romania. Criteriile de validare sunt formulate pe baza principiilor fundamentale ale proiectului Elearning.Romania, principii care susțin nonpartizanatul politic, echidistanța față de principalele teorii, față de curentele de opinie și față de actorii instituționali ai domeniului utilizării TIC în educație, corectitudinea metodologică, teoretică, semantică, gramaticală, precum și promovarea exclusiv a valorilor autentice și a inițiativelor constructive

Fig. 24. – Proiectul E-learning.Romania: http://www.elearning.ro/

2. Platforma e-learning și Programul Intel Teach: http://www.elearning.ro/instruireasistatadecalculator.php

Programul Intel Teach este o inițiativă globală care are ca scop pregătirea cadrelor didactice pentru integrarea eficientă a noilor tehnologii în activitatea didactică. Elaborat de specialiști în științele educației de la Intel și de la Institute for Computer Tehnology (SUA), curriculum-ul cursului Intel Teach cuprinde un minim de 32 de ore de formare și este implementat „în cascadă”: în fiecare țară, profesorii care au finalizat cu succes cursul pentru formatori susțin cursul pentru cadre didactice [19].

Până în prezent, au fost formate mai mult de 6 milioane de cadre didactice din peste 40 de țări. Intel și-a propus ca, până în anul 2011, 13 milioane de profesori din învățământul preuniversitar – aproximativ un sfert dintre cadrele didactice din lume – să beneficieze de formare prin programul Intel Teach.

O evaluare longitudinală a programului realizată de Universitatea Deakin din Australia a arătat că profesorii beneficiari ai formării și-au îmbunătățit modul de abordare a activității instructiv-educative. Aceștia au folosit din ce în ce mai mult tehnologia în proiectarea și desfășurarea lecțiilor și au folosit metoda proiectului, promovând inițiativa și autonomia elevului în învățare. Prin crearea de situații de învățare semnificative, non-rutiniere, cadrele didactice au vizat dezvoltarea la elevi a competențelor necesare în secolul XXI, pregătirea pentru a face față provocărilor vieții reale și pentru a utiliza tehnologia în avantajul lor. Rezultatele evaluării au pus în evidență faptul că formarea cadrelor didactice prin programul Intel Teach a avut un impact semnificativ în școli. Astfel, 96% dintre profesorii beneficiari ai programului au utilizat în mai mare măsură noile tehnologii în activitatea didactică, 82% au implementat modelul Intel Teach în elaborarea proiectelor de lecție, iar 83% au folosit TIC altfel decât până atunci [19].

În România, programul Intel Teach – Instuirea în Societatea Cunoașterii, început în decembrie 2007 cu sprijinul companiei Siveco, s-a bucurat de o mare apreciere în rândul cadrelor didactice, până în prezent fiind formați peste 4.000 de profesori. Cursul a fost acreditat de MECT- CNFP (Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului – Centrul Național de Formare a Personalului din Învățământul preuniversitar) ca modul de lungă durată (89 de ore), cu 25 de credite profesionale transferabile și este disponibil în cadrul ofertelor de formare ale Caselor Corpului Didactic din țară. Cursul urmărește să sprijine cadrele didactice în promovarea învățării centrate pe elev, prin integrarea tehnologiei și prin abordări didactice bazate pe proiecte [23].

Fig. 25. – Programul Intel Teach: http://www.intel.com/about/corporateresponsibility/education/programs/intelteach_ww/index.htm

3. Proiectul „Managementul Întreprinderii și al Teritoriului”(MIT): http://www.mit.ase.ro/

O altă preocupare de profil există la Academia de Studii Economice din Bucuresti –Facultatea Management. Aceasta se referă la operaționalizarea tehnicilor de e-learning în cadrul unui program de master. Cadrele didactice care au inițiat acțiunea au organizat un program internațional de master cu dublă diplomă, în parteneriat cu Universitatea D’Artois din localitatea Arras, Franța. Acesta este inclus în oferta educațională a celor două instituții organizatoare pentru anul universitar 2006-2007, sub numele de “Managementul Întreprinderii si al Teritoriului”(MIT). Originalitatea și caracterul de noutate al acestui program de master sunt reliefate de cel puțin două aspecte [19]:

procesul de instruire al cursanților depășește paradigmele tradiționale ale învățământului clasic, legat de restricții de timp și spațiul de învățare, prin introducerea tehnicilor de e- learning;

absolvirea masterului urmează a fi certificată prin eliberarea unei duble diplome – una recunoscută de Ministerul Educației Cercetării și Inovării din România, iar cea de-a doua recunoscută de Ministerul Educației Naționale, de Învățământ Superior și de Cercetare din Franța.

MIT oferă posibilitatea perfecționării și acumulării de noi cunostințe pentru managerii, specialiștii și experții din domenii de interes la nivel național și european – mediul de afaceri, administrație și servicii publice de interes general. Un argument suplimentar care susține scopul pe care și-l propune MIT decurge și din faptul că, în ultimii ani, în cadrul companiilor naționale și în special internaționale, în procesele de recrutare și selecție a personalului tendința este aceea de a lua în considerare în mod esențial, experiența profesională și pregătirea educațională. Pentru funcțiile de management se constată din ce în ce mai mult o preferință a angajatorilor pentru absolvenții programelor de master, aceștia din urmă dobândind prin intermediul acestei alternative, competențe care îi pot califica pentru poziții de “top management” în companii performante în țară sau străinătate.

Fig. 26. – Proiectul Managementul Întreprinderii și al Teritoriului (MIT): http://www.mit.ase.ro/

4. Platforma World Lecture Hall – portal către suporturile de curs din cadrul universităților din întreaga lume

Înființată în 1993, imensa sală de lectură virtuală administrată de Center for Instructional Technologies din cadrul University of Texas at Austin, World Lecture Hall oferă liste tematice de adrese ale siturilor Web din cadrul facultăților din toată lumea unde sunt publicate materiale și cursuri didactice în diferite limbi. Unele cursuri sunt distribuite numai pe Web, altele au fost create pentru studenții care frecventează cursurile de zi [10].

Fig. 27. – World Lecture Hall –

5. Platforma Fathom

Fathom este „o sursă de primă importanță pentru lectura online de calitate”([10]), scopul sitului fiind acela de a oferi online informații și cursuri de foarte bună calitate academică. Gratuite sau plătite, avizate de Media Evolution Group, Teachers College, Columbia University, cursurile online din cadrul sitului îndeplinesc cele mai înalte standarde pentru conținut și design de instruire.

Fig. 28. – Fathom – resurse gratuite și cursuri plătite de o deosebită calitate

6. Platforma National Geografic – sit cu știri și informații cu tematică geografică

Încă din anul 1888 de când a apărut, Societatea National Geografic are scopul de a ne îmbogăți cunoștințele în domeniul geografiei. Situl National Geografic oferă știri și informații cu tematică geografică, date despre expediții, călătorii și aventuri în natură, despre animalele care trăiesc în diverse zone geografiece, istoria și cultura popoarelor dispărute și actuale, ghiduri turistice detaliate, programul canalului cu același nume [18].

Fig. 29. – National Geografic – sit cu știri și informații cu tematică geografică

7. Platforma Discovery School

Instrument util atât pentru profesori, cât și pentru elevi, studenți și părinți, situl DiscoveryScool prezintă și testează cunoștințe din diverse domenii precum literatură, istorie, sănătate, tehnologie, știința vieții, psihologie, biologie, geografie, logica, matematică [25].

Fig. 30. – DiscoveryScool – sit pentru prezentarea și testarea cunoștințelor din diverse domenii

8. Platforma Wikipedia

Accesibilă în peste 70 de limbi, inclusiv în limba română ([24])(începând cu 15 iulie 2003), Wikipedia este o enciclopedie gratuită online, întreținută de voluntari și la a cărei dezvoltare poate contribui orice vizitator, orice pagină a ei fiind editabilă online prin intermediul navigatorului Web. În plus, dacă într-o pagină apare menționat un concept care are deja o intrare în enciclopedie, este creată în mod automat o hiperlegătură spre pagina corespunzătoare conceptului [25][3].

Fig. 31. – Wikipedia – enciclopedie gratuită online

4. Platforma E-learning MOODLE

Pachetul Moodle se descarcă de la adresa http://download.moodle.org/, pentru o instalare nouă se recomandă alegerea ultimei versiuni stabile 2.*.

Sub windows Moodle poate fi descărcat utilizând Microsoft Web Platform

Installer http://www.microsoft.com/web/gallery/moodle.aspx sau la adresa http://download.moodle.org/windows/ care conține pachetul Moodle preinstalat împreună cu utilitarul XAMPP.

Dupa descărcarea arhivei Moodle se copiază conținutul arhivei în directorul radăcină am serverului web, astfel tot conținutul arhivei se va afla în directorul Moodle. Accesarea aplicației se va face dintr-un navigator web la adresa http://adresaserverului/moodle .

Înainte de începerea procesului de instalare vom crea un director cu numele

moodledata care să nu fie accesibil din internet. În directorul moodle data vor fi stocate toate datele și fișierele utilizatorilor.

Vom crea o bază de date cu numele moodle sau orice altă denumire folosind utilitarul PhpMyAdmin sau într-un terminal linux.

#mysql -u root –p

#mysql> CREATE DATABASE moodle;

#mysql> ALTER DATABASE moodle DEFAULT CHARACTER SET utf8

COLLATE utf8_unicode_ci;

Având baza de date moodle și directorul moodledata create putem începe procesul de instalare a platformei Moodle.

Începem instalarea propriu-zisă a platformei Moodle. Se alege limba de instalare, limba implicită este enlgeza.

Se alege tipul de bază de date pe care va rula platforma. Nativ platforma folosește MySQL dar pot fi folosite si alte tipuri de baze de date:

PstgreSQL, Oracle, MSSQL, FreeTDS

Fig. 32 Alegere tip bazăde date

Tipuri de baze de date

Fig. 33. Tipuri baze de date

Având informațiile pentru baza de date setate corect se începe instalarea

Instalarea Moodle 2.X necesită o anumită configurație hardware și software. Aici vedem că serverul pe care instalăm platforma suportă toate cerințele

minime de instalare și astfel putem trece mai departe. Această verificare este strict necesară pentru buna funcționare ulterioară.

Sunt strict necesare versiunile următoare în configurarea serverului we apache si MySQL:

PHP – minim 5.3.3

MYSQL – minim versiunea 5.0.25

Un curs este organizat, de obicei, în format saptămânal sau pe topicuri, dar poate să contina blocuri speciale care pot fi adăugate la pagina principală a cursului respectiv. În mod normal, un curs este creat de un utilizator cu drepturi de administrator sau un utilizator creator de cursuri. Un utilizator cu drepturi de profesor poate adauga/edita conținut în cadrul unui curs, la fel și un administrator și creator de cursuri. În figura 34 se află o pagina a unui site Moodle ce conține lista cu categorii și cursurile aferente lor, așa cum este vazută de un student.

Fig. 34 Pagină cursuri diponibile

Prima pagină este pagina inițială vazută de oricine accesează un site Moodle, înainte sau după logare. De exemplu, în figura 3 studentul logat vede lista de cursuri diponibilă împărțită pe categorii și cateva blocuri de informare. Prima pagină are aceleași functionalități ca și un curs, pot fi adăugate aici resurse, activități și diferite blocuri.

My Moodle este o pagină customizabilă care pune la dispoziția utilizatorului legături către activitățile din cursurile lor ca de exemplu, postări necitite de pe forum sau teme viitoare.

Pentru a activa My Moodle este nevoie să se urmeze următorii pași: Administrare site > Aspect > Navigare , aici se va selecta din opțiunea Default home page for users – My Moodle ca in figura 35.

Fig. 35 Activare My Moodle

Se revine la pagina de acasă și pentru a accesa My Moodle se tastează “my”

la sfârșitul URL-ului și se apasă tasta ENTER

Navigarea într-un site Moodle se face cu blocul de navigare și bara de navigare. Blocul de navigare contine un meniu expandabil de tip “tree”. Acest meniu include Site home, Site pages, Profilul meu și Cursurile mele. Aspectul acestui bloc depinde de tema aleasă pentru site. Conținutul blocului de navigare depinde de setările globale, context și drepturile utilizatorului

Fig. 36 Bloc de navigare neexpandat/expandat

Adăugarea lecțiilor pe Platforma MOODLE

Lecția creată de profesor constă într-un număr de pagini pe care trebuie să le parcurgă elevul. În general, la baza fiecărei pagini se află o întrebare. În funcția de corectitudinea răspunsului oferit, elevul este condus la pagina următoare sau întors la o pagină anterioară.

O lecție trebuie planificată foarte bine de la început de către creatorul ei.

Pe pagina de adăugare a unei lecții, în secțiunea General completăm numele și o scurtă descriere a lecției, iar dacă activăm Limită de timp, atunci aici precizăm în câte minute trebuie parcursă lecția de către cursanți. Cursantul poate să depășească acest timp limiă, dar răspunsurile oferite cu întârziere nu mai sunt luate în considerare la determinarea notei

Activând Disponibil din și Dată limită, putem preciza datele calendaristice între care este disponibilă lecția.

Maximum numbers of answers reprezintă numărul maxim de variante de răspuns care se pot găsi pe paginile lecției.

În secțiunea Opțiuni note specificăm la Practice lesson dacă este doar o lecție de antrenament, care nu se trece în catalog.

Punctarea personalizată permite ca fiecărui răspuns să i se poată acorda o valoare numerică, pozitivă sau negativă, în scopuri de evaluare.

Dacă Retaks-alowed are valoarea DA, cursanții vor putea parcurge de mai multe ori lecția.

Dacă permitem cursanților să acceseze de mai multe ori lecția, stabilim în Handling of retakes cum le acordăm nota (ca o medie sau ca un maxim al tuturor încercărilor).

Afișează scor curent produce afișarea pe fiecare pagină a punctajului total obținut de cursant până în acel moment.

În secțiunea Flow control putempreciza:

– dacă dorim ca pe ultima pagină a cursului să fie prezent un buton care să permită reluarea lecției de către cursant, prin valoarea DA a opțiunii Permite verificare de către cursanți;

– apariția unui buton după oferirea unui răspuns greșit la o întrebare, prin

valoarea DA a opțiunii Afișează buton de verificare. Cursantul poate alege să răspundă din nou, fără a primi credit, sau să continue lecția;

– care să fie numărul maxim de încercări permise pentru fiecare întrebare. La atingerea acestui maxim, cursantul va fi automat condus la pagina următoare;

– să se afișeze, în cazul răspunsurilor fără un feedback specific, mesajele

”Acesta este răspunsul corect” sau ”Acesta este un răspuns greșit”, alegând

DA pentru Afișează feedback implicit;

– să se afișeze o bară de progres la baza paginilor lecției, la alegerea valorii DA

a opțiunii Progress Bar;

– să se afișeze o listă a paginilor, la alegerea DA a opțiunii Afișează meniu

stânga.

Fig. 37 Fereastra de adăugare a lecției

După salverea lecției, aceasta va apărea sub formă de link pe pagina cursului.

Fig. 38 Lecția pe pagina cursului

Lecția este alcătuită din pagini. Cursantul interacționează cu două tipuri de pagini: Content page și Question page. Primul tip, pe lângă alt conținut, poate furniza linkuri spre alte pagini, semănând cu un cuprins. Nu are niciun efect asupra notei. Al doilea tip are titlu, conținut și o întrebare la baza paginii. În funcție de corectitudinea răspunsului oferit, studentul este condus spre o nouă pagină.

Fig. 39 Exemplu de Content page

Crearea Testelor

Testul reprezintă o unitate logică de activitate pe platforma Mooodle, poate cea mai importantă unitate pentru notarea cunoștințelor cursanților în mod obiectivă.

Testul trebuie privit sau înțeles ca o unitate structurată de itemi, de același

mod de prezentare pe ecran sau de prezentare eterogenă, prin care se urmărește evaluarea sau autoevaluarea unui volum de cunoștințe sau abilități. Din perspectiva platformelor de e-learning, testul este un formular care permite gestionarea ușoară a

parametrilor de aplicare cum ar fi numărul de itemi, modul de extragere a itemilor, felul interactiv sau nu, timpul total de lucru, cadența întrebărilor, dreptul de revenire sau nu asupra răspunsurilor, aplicarea sau nu a penalităților, valoarea penalităților aplicate, rularea testului de mai multe ori, intervalul minim de timp dintre două rulări, momentul activării, momentul opririi, etc. Acești parametri determină rezultate diferite cu același set de întrebări aplicat în instanțe diferite (valori diferite ale parametrilor amintiți) la același colectiv evaluat

Fig 40 Activarea editării

Crearea testului se face în interiorul cursului de care aparține. Se activează modul de lucru editare, prin activarea butonului corespunzător și din lista de activități se alege test.

Fig. 41 Selectarea activității test

Ca urmarea acestei solicitări sistemul deschide o fereastră nouă care reprezintă formularul de configurare a viitorului test. Parametrii pot fi setați oricum pentru-că se permite revenirea în modul editare chiar și după popularea testului cu întrebări. Restricții pot să intervină abia după ce testul a fost rulat de un grup de cursanți.

Formularul de creare respectiv de reconfigurare a unui test.

Acești parametri sunt: nume (1), descriere (2), data de pornire (3), data de oprire (4), durata (5), intervalul de timp între prima încercare și a doua (6), intervalele de timp între încercările ulterioare (7) număr întrebări pe pagină (8), întrebări amestecate (9), răspunsuri amestecate în interiorul întrebării(10), număr de încercări (11), fiecare încercare se bazează pe încercările anterioare (12), mod interactiv sau nu (13), metoda de notare (14), se aplică penalități sau nu (15), numărul de zecimale la notare (16), set de opțiuni pentru vizualizarea rezultatelor și feetback(17), metode de securizare pentru browsere (18), trebuie parolă pentru rulare sau nu (19), adresa stației de unde se poate rula testul (20), se aplică pentru grupuri sau clase (21), este vizibil pentru cursanți sau nu (22), categorie de note sau calificative (23), setul de mesaje adresate studentului la sfârșit de test prin care se evaluează modul global de rezolvare a testului (24)

Fig. 4.2 Configurarea unui test

Fig. 43 Operații globale în teste

Dispersia rezultatelor obținute prin aplicarea testului este influențată și de calitățile colectivului testat și anume nivelul de cunoștințe, claritatea conceptuală a cunoștințelor, abilitățile de lucru pe PC, viteza de lucru etc. Setul de parametri informaționali pe care instructorul, îi poate alege pentru diferite etape ale instruirii aplicând același formular de test a fost prezentat în fig. 4. Conținutul diversificat al testului este asigurat în principal de modul în care sunt create categoriile de întrebări și de modul în care sunt apelate

Feedback –ul de la sfârșit de test este util pentru cursant pentru-că are în felul acesta o informație asupra activității la momentul hotărât de administratorul de test. Rapoartele sintetice pentru întreaga grupă pentru test pot fi obținute pentru a fi oficializate de către administratorul de test sau de profesor

5. CONCLUZII

Noile tehnologii ale informației și comunicațiilor schimbă perspectiva asupra practicii educaționale, completând cadrul educațional cu metodologii moderne de învățare specifice societății informaționale. E-learning-ul nu dorește să înlocuiască sistemele educaționale tradiționale, ci să întărească procesul de învățare. Adoptat în unitațile de învățământ, ca o alternativă la educația tradițională, acesta a condus la formarea învățământului la distanță. În același timp, facilitează procesul de instruire continuă a membrilor unei comunități care adoptă o soluție de e-learning. La nivelul organizațiilor, sistemele de e-learning pot promova o învățare colaborativă, optimizând procesul de învățare organizațională specific întreprinderilor moderne. [16]

Materialul prezentat în lucrare este rezultatul experienței de-a lungul anilor de facultate și susținerii laboratoarelor aferente, precum și a consultării a numeroase articole și cărți din domeniu.

În primul capitol sunt prezentate aspecte generale despre e-learning: sunt trecute în revistă numeroase definiții ale unor termeni specifici domeniului, este prezentată o scurtă evoluție a instruirii asistate de calculator și este propusă o arhitectură a sistemelor de e-learning. De asemenea, sunt puse în evidență numeroase avantaje, dar și dezavantaje ale e-learning-ului, diverse soluții e- learning și sunt prezentate generațiile parcurse de e-learning până în prezent.

Oferta Web de platforme de e-learning open source a ajuns la o configurație impresionantă, multe universități și instituții de prestigiu adoptând o astfel de soluție pentru organizarea cursurilor online. Capitolul al doilea este dedicat acestora, prin prezentarea celor mai importante platforme de e-learning open source, a organizării și arhitecturii standard a unei platforme de e-learning, a standardelor internaționale din domeniu

Consider că Sistemele de e-learning vor deveni instrumente de formare a personalității și creativității utilizatorilor. Prin instruire personalizată și colaborare distribuită se vor putea eficientiza toate activitățile umane în societatea bazată pe cunoaștere a acestui început de secol. Instruirea asistată capătă un conținut cu o anumită funcționalitate, aflat într-o permanentă evoluție, condiționată de echipele de profesori, formatori și administratori ai conținutului și ai funcționalității acestuia și de specialiștii din domeniul tehnologiei informației, care asigură portabilitatea în noile medii.

BIBLIOGRAFIE

Adăscăliței, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007. Anohina, A., Analysis of the terminology used in the field of virtual Learning, Educational Technology & Society, 8 (3), 91-102, 2005.

Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iași, Polirom, 2006.

Carliner, S., An Overview of Online Learning (2nd edition). Amherst, MA: HRD Press, 2004.

Comisia comunităților europene, Memorandum asupra Învățării Permanente, Brussels, 30.10.2000

Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Trăușan-Matu, Ș., Udrea, O., Sisteme inteligente de instruire pe Web, Editura Politehnica Press, București, 2005.

Davidescu, N., E-ducation, information investors in people for relaunch economy, The Ninth International Conference “Investments and Economic Recovery”, May 22-23, 2009. Élthes, Z., Realizări e-learning și blended learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, ediția a VI-a, 2008.

Finke, A., Bicans, J., E-learning System Content and Arhitecture Evolution, Proc. of 16th

International Conference on Information and Software Technologies IT 2010

Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Managementul proceselor de e-learning bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor, Workshop – Managementul proiectelor informatice, București, oct. 2004.

Holotescu, C., Cursuri online în învățământul superior de calculatoare, Simpozionul “Tehnologii educaționale pe platforme electronice în învățământul ingineresc”, mai 2003, București

Ioniță, A., Organizational Learning – a Sustainable Competitive Advantage, Proceedings of the International Symposium OL-KWM 2005.

Ioniță, A., Trends in Professional Learning in the Framework of Knowledge Society, Proceedings of the 1st International Conference on Virtual Learning, ICVL 2006.

Moise, G., Contribuții la modelarea și conducerea proceselor de instruire online, utilizând tehnici de inteligență artificială, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Morvan, P., Detollenaere, N., Lucas, M., Meinadier, J.P., Dicționar de Informatică. Traducere”, Coordonator Cristina Chiculescu, Lucian Nicolae, Elena Bițu, Editura Niculescu, 1999.

Muntean, M. și al., Considerații privind e-learning în societatea bazată pe cunoaștere, Revista economică, nr. 4(28)/2003.

Roșca, I.G., Apostol, C.,Zamfir, G., E-learning – paradigma a instruirii asistate, Revista

Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002.

Smith, P.L., Ragan, J.T., Instructional Design, Third edition, John Wilez & Sons, Inc., 2005. Toma, S., Făt, S., Găbureanu, S., Novak., C., Instruirea în societatea cunoașterii: Impactul programului Intel Teach în România, București: Agata, 2009.

Vlada M., E-Learning și software educațional, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București, 2003.

www.cisco.com/uniunivercd/cc/td/doc/product/ipvc/ipvc20/priguide/chap1.htm

http://www.ee.tuiasi.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_manl_idd2k5.pdf

http://depmath.ulbsibiu.ro/chair2/craciunas/model%20standard%20platforma%20eLearning. Pdf

http://www.mountainquestinstitute.com/definitions.htm

www.intelera.com/glossary.htm

http://www.cybermediacreations.com/elearning/glossaryhtml

http://en.wikipedia.org/wiki/Elearning

http://www.skillsoft.com/infocenter/research/default.asp

http://www.towardsmaturity.org/article/2009/01/28/driving business maturity research

BIBLIOGRAFIE

Adăscăliței, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007. Anohina, A., Analysis of the terminology used in the field of virtual Learning, Educational Technology & Society, 8 (3), 91-102, 2005.

Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iași, Polirom, 2006.

Carliner, S., An Overview of Online Learning (2nd edition). Amherst, MA: HRD Press, 2004.

Comisia comunităților europene, Memorandum asupra Învățării Permanente, Brussels, 30.10.2000

Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Trăușan-Matu, Ș., Udrea, O., Sisteme inteligente de instruire pe Web, Editura Politehnica Press, București, 2005.

Davidescu, N., E-ducation, information investors in people for relaunch economy, The Ninth International Conference “Investments and Economic Recovery”, May 22-23, 2009. Élthes, Z., Realizări e-learning și blended learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, ediția a VI-a, 2008.

Finke, A., Bicans, J., E-learning System Content and Arhitecture Evolution, Proc. of 16th

International Conference on Information and Software Technologies IT 2010

Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Managementul proceselor de e-learning bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor, Workshop – Managementul proiectelor informatice, București, oct. 2004.

Holotescu, C., Cursuri online în învățământul superior de calculatoare, Simpozionul “Tehnologii educaționale pe platforme electronice în învățământul ingineresc”, mai 2003, București

Ioniță, A., Organizational Learning – a Sustainable Competitive Advantage, Proceedings of the International Symposium OL-KWM 2005.

Ioniță, A., Trends in Professional Learning in the Framework of Knowledge Society, Proceedings of the 1st International Conference on Virtual Learning, ICVL 2006.

Moise, G., Contribuții la modelarea și conducerea proceselor de instruire online, utilizând tehnici de inteligență artificială, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2008.

Morvan, P., Detollenaere, N., Lucas, M., Meinadier, J.P., Dicționar de Informatică. Traducere”, Coordonator Cristina Chiculescu, Lucian Nicolae, Elena Bițu, Editura Niculescu, 1999.

Muntean, M. și al., Considerații privind e-learning în societatea bazată pe cunoaștere, Revista economică, nr. 4(28)/2003.

Roșca, I.G., Apostol, C.,Zamfir, G., E-learning – paradigma a instruirii asistate, Revista

Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002.

Smith, P.L., Ragan, J.T., Instructional Design, Third edition, John Wilez & Sons, Inc., 2005. Toma, S., Făt, S., Găbureanu, S., Novak., C., Instruirea în societatea cunoașterii: Impactul programului Intel Teach în România, București: Agata, 2009.

Vlada M., E-Learning și software educațional, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București, 2003.

www.cisco.com/uniunivercd/cc/td/doc/product/ipvc/ipvc20/priguide/chap1.htm

http://www.ee.tuiasi.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_manl_idd2k5.pdf

http://depmath.ulbsibiu.ro/chair2/craciunas/model%20standard%20platforma%20eLearning. Pdf

http://www.mountainquestinstitute.com/definitions.htm

www.intelera.com/glossary.htm

http://www.cybermediacreations.com/elearning/glossaryhtml

http://en.wikipedia.org/wiki/Elearning

http://www.skillsoft.com/infocenter/research/default.asp

http://www.towardsmaturity.org/article/2009/01/28/driving business maturity research