Platforma Educationala On Line ”moodle”

INTRODUCERE

Platformele educaționale on-line sprijină procesul de învățare individuală și în grup prin E-learning, M-learning sau Blended learning. Ele permit utilizarea mai eficientă a resurselor materiale și umane, motiv pentru care utilizarea lor în sistemul de invățământ devine, de la o zi la alta, mai importantă.

Elearning (sau e-learning) este sinonim cu Online Learning, Web Based Learning – WBT, Distance Learning, Învățământ online și, în sens larg, reprezintă totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele Tehnologiei Informației și Comunicării.  În sens restrâns, elearning-ul reprezintă un tip de educație la distanță, o experiență planificată de predare-învățare organizată de o instituție ce furnizează resurse pentru a fi asimilate de elevi/studenți în maniera proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale informației și comunicării – în special prin Internet. Internetul constituie atât mediul de distribuție al materialelor, cât și canalul de comunicare între profesori și elevi/studenți. În fapt, e-learning înseamnă accesul la informațiile cele mai noi, dobândirea de noi cunoștinte, învățarea continuă, metode noi și eficiente de învățare. Învățarea prin e-learning se bazează pe o strategie de predare-învățare modernă, alta decât cea clasică, realizată într-o manieră atractivă și adaptabilă nevoilor, atât a celor care dirijează învățarea cât, mai ales, a educabililor-elevi sau studenți. Învățarea prin e-learning este caracterizată prin:

procesul de învățare se realizează într-o clasă virtuală;

materialul educațional este accesibil pe Internet;

clasa virtuală beneficiază de orientarea unui instructor (profesor, trainer, moderator ) care planifică activitatea grupului de participanți, supune dezbaterii acestora aspecte ale cursului în conferințe asincrone (forumuri de discuții) sau sincrone ( chat, conferințe on-line) furnizează resurse auxiliare, comentează temele, indicând fiecaruia unde trebuie să mai insiste;

învățarea devine un proces social; prin interacțiune și colaborare, grupul de participanți și instructorul, formează pe parcursul cursului, de multe ori si după, o comunitate virtuală.

materialul cursului are o componentă statică – cea pregatită de profesor- și una dinamică, rezultată din interacțiunea participanților, din sugestiile, clarificările, comentariile, resursele aduse de aceștia;

cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activității participanților, iar unele și simulări, lucrul pe subgrupuri, interacțiunea audio, video.

Pornind de la e-learning s-a ajuns la instruirea/învățarea mobilă ( M-learning). M-learning se concentrează pe învățarea cu dispozitive media de comunicare personale oferite de tehnologiile mobile, inclusiv PDA-uri, media playere portabile și telefoane mobile. M-learning adaugă o plus valoare mediilor în care cursantul este în mișcare permanentă sau în care o persoană folosește timpul în care nu lucrează penru a se informa și acumula informații. Astfel contextul M-learning include:

Elevii care folosesc PDA-uri în sala de clasă;

Utilizarea dispozitivelor mobile pentru a îmbunătăți colaborarea între grup de studenți și instructori utilizând un Pocket PC;

Instruirea la locul de muncă, pentru cineva care accesează de pe un dispozitiv mobil o anumita resursă;

Învățare prin tutoriale video, videoconferințe, podcast-uri.

M-learning sprijină învățarea informală sau non-formală.

Din combinarea metodelor tradiționale de învățare cu cele bazate pe e-learning s-a născut blended learning.

Termenul de „blended learning” începe să fie folosit la sfârșitul secolului XX. Una dintre cele mai vechi referințe apare într-un comunicat de presă din anul 1999 al Interactive Learning Centers. În anul 2006 apare primul „Manual de Blended Learning” scris de C.J. Bonk și C.R. Graham. Aceștia definesc sistemele de blended learning ca fiind acele sisteme care „combină interacțiunea directă dintre profesori și elevi/studenți cu instruirea asistată de calculator”. Ideea centrală a acestui tip de sistem o reprezintă „alegerea” oferită utilizatorilor, favorizând alegerea de către profesori a celor mai bune metode de predare care să se plieze pe stilul de Metodologie pentru Blended Learning, oferind astfel posibilitatea realizării unui învățământ centrat pe elev/student.

În funcție de măsura în care integrează componente on-line, activitățile de învățare se clasifică în următoarele categorii:

– tradiționale, dacă nu au nicio componentă on-line;

– orientate pe web, dacă au între 1% și 29% componente on-line, care sunt gestionate prin intermediul unui Course Management System (CMS);

– blended/ learning, dacă au între 30% și 79% componente on-line, gestionate de o platformă specializată în acest scop;

– on-line, dacă au peste 80% componente on-line.

Blended learning sau învățarea mixtă reprezintă procesul încorporării a diverse stiluri de învățare, care se pot realiza prin intermediul resurselor fizice și virtuale mixte. Stilurile de învățare se referă la numeroasele modalități în care învațǎ oamenii. Prin intermediul învățǎrii mixte, acest lucru poate fi realizat prin crearea unei varietăți de sarcini de învățare și activități, utilizând tehnologia, instructorul și interacțiunea de tip "de la egal la egal".

Termenul poate fi, de asemenea, aplicat integrării e-learning în sistemul de management al învățării (Learning Management System) cu ajutorul computerelor, într-o clasă fizică, simultan cu instruirea de tip față-în-față . Se sugerează ca orientarea să aibă loc la începutul procesului, pentru a fi putea fi atenuată pe māsurā ce persoanele care învață câștigă expertiză (Kirschner, Clark și Sweller, 2006).

Cum înalta tehnologie a devenit indispensabilă în procesul de învățământ, învățarea mixtă se referă adesea, în special, la furnizarea sau utilizarea de resurse, care combină e-learning  sau m-learning  cu alte resurse educaționale. Astfel se combină o componentă de învățare electronică, cu o componentă de învățare față în față ( face-to face).

In învățământul preuniversitar, o formă a învățării mixte o reprezintă combinarea învățării clasice cu învățarea online. Practic, un program de blended learning reunește avantajele celor două tipuri de învățare: calitate și flexibilitate + memorabilitate. Prin eLearning, elevii au acces nelimitat (de pe orice calculator, iPhone sau iPad și la orice oră) la resurse de referință și pot învăța în ritmul propriu, în timp ce prin activitățile la clasă pot înțelege noile concepte învățate, pentru o asimilare mai bună și pentru aplicarea lor în activitatea curentă.

Activitățile încep în sala de clasă, cu o lecție introductivă bine structurată, pentru ca apoi sǎ continue cu materiale online, explicarea materialeor în cadrul orelor de curs, aplicații practice face-to-face, realizarea și utilizarea de glosare de termeni on-line, evaluări on-line, evaluări face-to-face, etc. Modul de îmbinare a strategiilor didactice clasice cu cele on-line rămâne la latitudinea cadrului didactic.

Pentru integrarea e-learning în învățământul tradițional este nevoie de un mediu pentru dezvoltarea de cursuri on-line. Există numeroase tehnologii pe care le putem folosi pentru astfel de cursuri: de la mediile de socializare on line, tehnologii libere web2.0 (Facebook,Twitter,You Tube etc.) la platformele special proiectate pentru învățare, altfel denumite sisteme de managament al învățării (Moodle ,Sakai, Blackboard). Ultimele sunt de preferat pentru că oferă o serie largă de instrumente integrate, cu ajutorul cărora pot fi dezvoltate cursuri eficiente, care să stimuleze interacțiunea cursanților cu materialul studiat. 

O platformă e-learning este un produs program, care trebuie să îndeplinească cerințe care să permită:

asigurarea procedurilor privind instalarea, configurarea și administrarea ei;

utilizarea unei interfețe prietenoase adaptabilă procesului educațional;

utilizarea de suport logic pentru comunicarea sincronă și asincronă;

administrarea și monitorizarea informațiilor;

un management accesibil al conținutului educațional;

utilizarea de module de editare de conținut educațional sub diverse formate;

un program de pregătire continuă cu verificări parțiale pe tot parcursul procesului educațional;

asistarea utilizatorilor în folosirea softului educațional;

înregistrarea feedback-ului privind calitatea serviciilor educaționale oferite, precum și a calității platformei educaționale.

Platformele de e-learning permit două moduri de învățare:

– sincronă, în care instructorul controlează lecția în întregime, creând, coordonând, adaptând și monitorizând mediul educațional

– asincronă, ceea ce implică studiu în ritmul personal al cursanților, proiecte de colaborare și învățare la distanță.

Blended learning este o combinație de moduri de învățare sincronă și asincronă care a fost experimentat de profesori de la Colegiul Tehnic ”Petru Poni” prin proiectul de parteneriat Leonardo da Vinci “E-Learning Applications In Vocational Education” ( ”Aplicații ale E-learning-ului în învățământul profesional și tehnic”), proiect finanțat de Comisia Europeană și implementat în parteneriat cu instituții din Anglia, Bulgaria, Germania și Turcia.

In cadrul proiectului a fost implementată o platforma Moodle care permite îmbinarea învațământului clasic cu elemente de E-learning.

Această lucrare își propune să prezinte facilitățile oferite de platforma on-line Moodle, modalități de lucru pe platforma Moodle și modele de aplicații pe acest tip de platformă utilizate pentru integrarea învățămantului on-line în învățământul preuniversitar tradițional.

Primul capitol prezintă noțiuni teoretice despre platforma Moodle: software-ul Moodle, comunitatea Moodle, facilitățile platformei Moodle.

Capitolele 2, 3 și 4 reprezintă aplicații ale platformei Moodle realizate pentru pentru învățământul preuniversitar. Aplicațiile sunt realizate pe platforma www.moodle.ro/elevation

Capitolul 2 se constituie într-un minighid util pentru realizarea de cursuri pe platforma Moodle, cu referire la modalitățile de adăugare de resurse și activități in cadrul cursului, la posibilitățile de evaluare pe care le facilitează platforma, la modurile în care pot fi generate rapoarte.

Capitolul 3 prezintă un model de curs realizat pe www.moodle.ro/elevation .

In capitolul 4 sunt prezentate concluzii, analize si rapoarte realizate în urma unui studiu asupra profesorilor si elevilor care au utilizat platforma Moodle pentru o perioadă de 2 ani ( 2012-2014).

Toate aplicațiile sunt realizate pentru versiunea Moodle 2.7

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA PLATFORMEI MOODLE

I.1 Caracteristicile MOODLE

Moodle este un pachet software pentru producerea de cursuri pe Internet și

site-uri. Este un proiect global de dezvoltare destinat să sprijine un cadru social construcționist de educație.

Pedagogia social construcționistă este bazată pe ideea că oamenii învață mai bine atunci când sunt antrenați într-un proces social de construcție a informației care va servi mai departe altor persoane. Mai pe larg, un “proces social” indică faptul că studiul se face în grup, astfel învățarea devine un proces de schimb de informații în cadrul unei culturi cu aceleași simboluri și tradiții. Acest schimb de informații, devine astfel, un proces social construcționist, proces ce ia naștere datorită nevoii de a incorpora noi metode de învățământ în categoria celor deja existente.

Moodle reprezintă abrevierea de la Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment. Este un software  Open source , cunoscut de asemenea și ca un Sistem de Management al Învățării ( LMS -Learning Management System), Sistem de Management al Cursului (CMS -Course Management System) ,  sau ca un Spațiu de Învățare Virtual (VLE – Virtual Learning Environment).

Moodle este o platformă de învățare (e-learning) dezvoltată inițial de Martin Dougiamas pentru a ajuta profesorii să creeze cursuri online care să fie focusate pe interacțiune și construirea colaborativă a conținutului educațional, care este în continuă dezvoltare. Din octombrie 2010 are o bază de peste un milion de utilizatori înregistrați și site-uri verificate și deservește 37 de milioane de utilizatori în 3,7 milioane de cursuri.

Proiectul Moodle comprimă câteva elemente distincte dar care se află într-o legătură, precum:

Software-ul Moodle.

Trustul Moodle ( Moodle Pty Ltd) , cu sediul în Perth, Australia ), o companie Australiană care realizează dezvoltarea nucleului platformei Moodle.

Comunitatea Moodle, o rețea liberă care interacționează prin intermediul comunității site-ului Moodle. Această comunitate include un număr mare de dezvoltatori, care datorită licenței de tip open source (sursă deschisă) pot crea noi funcționalități ale platformei. Datorită acestui fapt Moodle a devinit un proiect global de colaborare în domeniul de aplicare. La adresa http://moodle.org , profesori, traineri, elevi și studenți pot accesa comunitatea Moodle și se pot înscrie la cursul de utilizare Moodle. Comunitatea MOODLE a tradus platforma Moodle în peste 70 de limbi.

Moodle este un sistem de management al învățării liber, care poate fi descărcat gratuit și are integrate numeroase instrumente extrem de utile în dezvoltarea și gestionarea unui curs on line. Platforma este construită din module, care oferă capabilități diferite de colaborare, comunicare, E-learning și nu numai. Moodle trebuie instalat pe un server pentru a putea fi accesat de la orice calculator conectat la internet.

Moodle permite crearea de cursuri online, care pot fi accesate de oriunde și oricând, oferind flexibilitate din punct de vedere al locației și timpului. Scopul principal al utilizării platformei este de a oferi un cadru de interacțiune pentru profesori și elevii/studenții/cursanții lor.

Fiind Open Source, codul Moodle este disponibil și permite integrarea de noi funcționalități sau plug-ins create de o largă comunitate Moodle.

Termenul open source înseamnă că utilizatorii au acces la codul sursă al software-ului. Soft-ul open source se aliniază valorilor comunității academice de libertate, schimb de cunoștințe și dezbatere colegială. Așa cum oricine poate descărca și utiliza Moodle în mod gratuit, utilizatorii pot scrie noi caracteristici, pot repara erori, pot îmbunătăți performanțele sau pur și simplu pot învăța privind cum alții rezolvă o problemă de programare. În al doilea rând, spre deosebire de CMS-urile private care cer taxe pentru licențe și contract de întreținere, Moodle nu costă nimic pentru descărcare și poate fi instalat pe mai multe servere.

Moodle permite adăugarea de materiale de curs statice ( pe care elevii/studenții le pot citi dar nu le pot modifica) și de materiale de curs interactive cu care elevul/studentul interacționează răspunzând la întrebări, introducând text sau încărcând fișiere.

Ca exemple de materiale de curs statice, pot fi amintite:

documente ( doc., docx, ppt. , pptx.)

prezentări ( ppt. , pptx. , pps. , ppsx.)

pagină text

pagină web

un link către orice de pe Web (inclusiv material de pe propriul site Moodle)

etichetă care afișează orice text sau imagine etc.

Materialele de curs interacive pot fi:

Sarcină de lucru (încărcând fișiere pentru a fi revizuite de profesor și/sau elevi/studenți)

Alegere (o singură întrebare)

Revistă (o revistă online)

Lecție (o activitate condiționată, dintr-un anumit domeniu de activitate)

Quiz (un test online)

Examinare (cu rezultate disponibile profesorului și/sau elevilor/studenților) etc.

De asemenea, Moodle oferă tipuri de activități unde studenții interacționează unii cu alții. Acestea sunt folosite pentru a crea material de curs social:

Chat (chat online pentru studenți)

Forum (poate fi creat câte un forum pentru fiecare curs)

Glosar de termeni (elevii/studenții și/sau profesorii pot contribui cu termeni)

Wiki (Wiki-urile pot fi inserate în curs sau un Wiki poate fi întregul curs)

Workshop (workshop-urile sprjină colaborarea și eforturile gradate în rândul elevilor/studenților).

I.2 Funcționalitățile platformei MOODLE

Cele mai importante funcționalități ale platformei sunt prezentate în Fig. 1.

Fig.1. Funcționalitățile platformei MOODLE

a.Organizare

Moodle include numeroase posibilități organizatorice: organizarea materiei pe săptămâni sau capitole, afișarea temelor toate odată sau pe rând, rezervări săli de clasă, programări întâlniri, stabilire orare sau calendare de desfășurare pentru diferite evenimente (ore de laborator, teste de evaluare, teme etc.), adăugarea sau eliminarea de blocuri cu diferite funcționalități.

b.Comunicare și colaborare

Fiind dezvoltat în jurul ideii de învățare colaborativă Moodle oferă instrumente pentru comunicare și colaborare.

Se poate folosi cadrul formal de comunicare oferit de Moodle pentru a interacționa extrem de eficient cu elevii/studenții. Diferite unelte de tip forum, mesaje sau chat permit interacțiunea facilă. Moodle se folosește frecvent pentru anunțuri generale sau răspunsuri la întrebări de interes comun. Se pot posta mesaje în forum-uri iar elevii/studentii care au permisiunea necesară vor putea să consulte informațiile respective. Astfel, se poate răspunde la întrebări referitoare la teza/examenul ce se apropie sau să se publice materiale utile pentru elevi/studenți.De asemenea, sunt incluse activități de învățare colaborativă de tip glosar, wiki, blog. Se pot comunica informații inclusiv prin intermendiul blocului de calendar sau a celui de evenimente ( data limita pentru realizarea unei teme, data la care se va susține examenul etc.)

c. Managementul informatiilor

Moodle oferă posibilitatea de a stoca și de a accesa dintr-un singur loc informații specifice instituției (de exemplu: absențe, note, cărți din bibliotecă, rapoarte ale profesorilor, planuri manageriale etc). De asemenea, Moodle permite pregătirea pentru viitoarele nevoi de a stoca și a analiza diferiți indicatori specifici instituției în scopul îmbunătățirii performanțelor.

d. Evaluare

Moodle oferă o instrumente de evaluare diferite, care ajută la construirea de metode de evaluare cantitative și calitative apropiate nevoilor de astăzi: teste on-line, chestionare, teme pentru acasă, wiki etc.

Activitățile elevilor/studenților pot fi notate online și profesorul are posibilitatea de a furniza feedback personalizat. Fiecare activitate este evidențiată în catalogul de note, care oferă o imagine de ansamblu asupra performanțelor elevilor/studenților.

e. Bibliotecă de resurse

Moodle oferă posibilitatea de a adăuga resurse sub diferite forme: documente de tip text , pdf, prezentasri powerpoint, etichete, resurseaudio sau video etc. Pe lângă varietatea mare de resurse ce pot fi încărcate, una dintre cele mai importante calități este flexibilitatea cu care pot fi gestionate. Resursele pot fi încărcate oricând pe durata cursului, pot fi șterse, modificate și apoi, reintroduse in curs.

De asemenea, pot fi împărtășite cu elevii/studenții resurse interesante descoperite pe internet. Acestea pot fi: articole, materiale audio sau video folositoare pentru a consolida ceea ce s-a discutat în sălile de clasă. Există așadar un mijloc de a controla relevanța și utilitatea informațiilor cu care aceștia intră în contact.

I.3 Utilizările platformei Moodle

Practic, o platforma Moodle poate fi utilizată în orice domeniu în care este necesara instruirea, pornind de la învațământul preuniversitar și termiând cu mediul de afaceri.

Implementarea platformei de e-learning in mediul preuniversitar permite:

Postarea lecțiilor, bibliografiei, temelor;

Evaluarea si autoevaluarea cunoștintelor elevilor;

Crearea unor clase virtuale care permit colaborare intre licee;

Organizarea de concursuri on-line între clase sau între școli;

Cursuri comune în acceași clasă virtuală pentru elevi aflați in locații diferite;

Pregatiri pentru examene de absolvire ( evaluare națională,bacalaureat);

Comunicare și socializare;

Implementarea platformei de e-learning in mediul universitar permite:

Postarea cursurilor cu diverse resurse și activități;

Postarea orarelor,

Planificarea examenelor,

Secretariat virtual;

Evaluarea și autoevaluarea cunoștintelor studenților;

Postarea rezultatelor evaluării ( carnete de note);

Clase virtuale de predare / colaborare pentru invatamantul la distanță;

Cursuri online;

Seminarii online;

Conferințe online;

Comunicare și socializare;

Dezvoltare de proiecte.

Platforma de e-learning pentru companii de training și formare profesională permite:

Implementarea platformei de e-learning in mediul administrativ;

Training intern și formare profesională;

Sistem de video conferință;

Evaluarea si autoevaluarea cunoștintelor angajaților;

Seminarii online;

Organizarea documentelor la nivel institușional;

Comunicare și socializare;

Dezvoltare de proiecte;

In domeniul privat platforma permite:

Implementarea platformei de e-learning in mediul privat;

Training intern și formare profesională;

Sistem de video conferință;

Evaluarea și autoevaluarea cunoștintelor angajaților;

Seminarii online;

Comunicare si socializare;

Capitolul II

Realizarea unui curs în MOODLE

Realizarea unui curs Moodle începe cu realizarea setărilor pentru curs și se continuă cu adăugarea de resurse și activități. Modelul prezentat a fost realizat pe www.moodle.ro/elevation, în versiunea 2.7 a platformei Moodle.

II.1 Realizarea setărilor pentru curs

Primul pas în realizarea unui curs, după ce profesorul și-a creat cont, constă în acționarea butonului “Add-edit course” ( adaugă-editează curs) ( Fig.2.1.)

Fig.2.1. Adăugarea unui nou curs

În pagina care se deschide va fi acționat butonul "Add a new course" ( adaugă un nou curs):

Fig.2.2 Butonul pentru adăugare curs nou

Va fi accesată astfel secțiunea care permite realizarea setărilor cursului (nume, scurtă descriere, format, data începerii). Câmpurile notate cu asterisk (*) sunt obligatorii (Fig. 2.3)

Fig.2.3 Realizarea setărilor cursului

Start editare

Prin acționarea butonului 'Turn editing on', din colțul din dreapta sus al paginii, se activează modul de editare. Odata modul de editare activat vor apărea mai multe simboluri (Fig. 2.4):

Fig.2.4. Mod de editare activat

Permite editarea titlului cursului

Mută itemii spre dreapta

Mută itemii sus-jos

Permite editarea activităților

Permite crearea unui duplicat

X Șterge itemii/blocurile

Ochi- ascunde sau arată itemii elevilor

Restricționează activitățile grupului

Permite atribuirea de roluri userilor (teacher-profesor, non editing Teacher-

profesor fără drepturi de editare, student-elev)

Adăugarea și ștergerea blocurilor

Cele mai utilizate blocuri in Moodle sunt:

'Calendar' – permite postarea evenimentelor importante.

'Upcoming Events'- arată evenimente care urmează în calendar.

'Activities '- arată diferitele tipuri de activități disponibile în curs.

'Recent Activity' – arată lista activităților recente.

'People' – arată lista persoanelor înscrise la curs.

'Online User' – arată numele persoanelor logate în ultimele 5 minute.

'Blog Menu' – permite accesul la blog.

'Search '- permite participanțiloe să caute discuții în forum.

'Latest News’- arată cele mai noi mesaje din forum.

‘HTML’- permite adăugarea de text sau imagini pe pagina principală a cursului

„Courses”- arată lista cursurilor la care este înscris un participant.

Pentru a șterge un bloc:

Se apasă X de sub numele blocului) (Fig.2.5)

Fig.2.5 . Ștergerea unui bloc

Pentru a adăuga un bloc:

1.Se va selecta 'Blocks' (partea din dreapta jos a ecranului).

2.Prin acționarea butonului 'Add' se va deschide un meniu din care va fi selectat blocul care trebuie adăugat ( Fig.2.6)

Fig.2.6. Adăugarea unui bloc

Adăugarea și ștergerea secțiunilor cursului

Se realizează din blocul de administrare 'Administration'

Se acționează butonul ' Edit Settings' (Fig.2.7)

Fig.2.7. Editarea setărilor cursului

De la număr topic/ săptămâni ( 'Number of weeks /topics') se mărește /micșorează numărul de secțiuni (Fig.2.8)

Fig.2.8 Fixarea numărului de secțiuni

La final se acționează butonul 'Save changes' din partea de jos a paginii pentru a salva modificările.

II.2 Adăugarea de resurse

Principalele resurse care pot fi utilizate în realizarea unui curs sunt (Fig.2.9):

Fig.2.9. Principalele tipuri de resurse

Book – permite adăugarea resurselor în format de carte, conținând capitole și subcapitole;

File – permite adăugarea de fișiere;

Folder – permite adăugarea unui folder;

IMS content package – permite stocarea datelor într-un format standard, fără a fi necesară convertirea materialeor într-un alt format atunci cand sunt reutilizate;

Label ( etichetă) – permite adăugarea de text sau imagini sugestive pentru descrierea activitatilor;

Page – adaugă o pagină nouă –permite adăugarea de text, imagini, sunet, video, caractere speciale, ecuații;

Standard slide show – permite realizarea unei prezentări într-o secțiune a cursului;

URL – permite crearea de linkuri către pagini web.

II.2.1 Încărcarea unui fișier

Pentru a adăuga un fișier într-o secțiune a cursului ( doc, pdf, PowerPoint sau orice alt tip):

Se urmărește linkul 'Add an activity or resource' ( adaugă activitate sau resursă) din secțiunea în care trebuie adăugat fișierul (Fig.2.10).

Fig.2.10 Adaugare activitate sau resursă

Se selecteză „file” din meniul resurselor apoi se apasă „Add” (adaugă)(Fig.2.11)

Fig.2.11. Selectarea resursei tip fișier

In caseta 'Name' se scrie denumirea fișierului.

Se adaugă o scurtă descriere în caseta 'Description'.

Se acționează butonul ' upload a file'.

Localizarea și selecția fișierului se face cu ajutorul butonului 'Browse'

Se apasă 'Open' apoi 'Upload this file' pentru a uploada fișierul.

Celelalte setări rămân neschimbate.

Se apasă butonul 'Save and return to course' (salvează și întoarce-te la curs) din partea de jos a paginii (Fig.12)

Fig.2.12. Upload-area unui fișier

II.2.2 Crearea unui folder

Moodle permite adăugarea mai multor fișiere într-un folder.

Fig.2.13. Crearea unui folder

Fișierele pot fi uploadate separat sau sub forma unei arhive ( Zip) cu mai multe fișiere.

II.2.3 Adăugarea de etichete (text, imagini, multimedia)

O etichetă ajută la îmbunătățirea imaginii unui curs. Pot fi adăugate imagini sau texte sau care să descrie diferitele secțiuni ale cursului .

Pentru a adăuga o etichetă pe pagina principală a cursului:

1. Se urmăresște linkul 'Add an activity or resource' ( adaugă activitate sau resursă) din secțiunea în care se dorește adăugarea etichetei.

2. Se selectează ' Label' din meniu. Se va deschide o nouă pagină 'Adding a new Label' cu un editor de text. (Fig.2.14)

Fig.2.14. Editorul de text

3. Se scrie textul sau se acționează icon-urile pentru adăugarea de imagini ( image) sau media și se uploadează fișierul.

4. Se apasă butonul 'Save and return to course' (salvează și întoarce-te la curs)

Textul /imaginea/ fișierul media va apărea sub numele secțiunii

II.2.4 Adăugarea unui link

1. Se urmăresște linkul 'Add an activity or resource' ( adaugă activitate sau resursă) din secțiunea în care se dorește adăugarea linkului (Fig.2.15)

2. Se selectează ' URL' din meniu și se apasă ”add”. Se va deschide o nouă pagină 'Adding a new URL'

3. Se scrie în caseta numele în caseta 'Name'

4. Se adaugă o scurtă descriere în caseta 'Description' .

Fig.2.15 Adăugarea unei resurse tip link

5. Se acționează butonul ' choose a link' ( selecteaza link) (Fig.2.16):

Fig.2.16. Selectarea linkului

6. Se acționează „URL downloader”, se adaugă adresa (URL) a website-ului și se apasă butonul ”download” (Fig.2.17); Dacă nu se cunoaște adresa se utilizează butonul de căutare 'Search' .

Fig.2.17 Adăugarea adresei URL

II.3. Adăugarea de activități

Pe lângă resurse Moodle permite adăugarea de numeroase activități (Fig.2.18):

Fig.2.18.Tipuri de activități ăn Moodle

Adăugarea activităților prezintă următoarele avantaje:

Elevii/studenții pot primi teme și profesorii le pot oferi feedback (Assignment);

Pot fi realizate teste pentru verificarea cunoștințelor (Questionnaire; Quiz) având avantajele că elevii/studenții primesc nota automat și pot relua testul pentru mărirea notei iar profesorul poate oferi feedback;

Profesorii pot crea lecții (Lesson) într-o manieră flexibilă;

Pot fi realizate glosare de termeni (Glossary) care stau la baza creării de jocuri (crosswords-cuvinte încrucișate, millionaire-vrei sa fii milionar, hangman-spânzuraătoarea), foarte atractive pentru elevi;

Poate fi creat un forum pentru comunicare între elevi/studenți, profesori și un chat pentru discuții simultane între elevi sau între elevi și profesori;

Pot fi realizate conferințe și seminarii on-line utilizând BigBlueButtonBN;

Pot fi create linkuri care permit elevilor să acceseze resurse de pe alte site-uri (External tool).

II.3.1 Adăugarea unei teme (sarcini de lucru)

Se urmărește linkul 'Add an activity or resource' ( adaugă activitate sau resursă) din secțiunea în care se dorește adăugarea sarcinii de lucru.

Se Selectează ' assignement' din meniul activităților apoi se apasă

„add”(Fig.2.19). Se va deschide o nouă pagină ''Adding a new Assignment”.

Se scrie denumirea sarcinii de lucru în caseta 'Name'.

Se adaugă o scurtă descriere în caseta 'Description'.

Fig.2.19. Adăugarea unei sarcini de lucru

5. Se fixează termenul limită pentru rezolvarea sarcinii de lucru, din caseta „assignement settings” (Fig.2.20)

Fig.2.20. Setarea termenului limită

6. Se lasă celelalte setări așa cum sunt.

7. Se apasă butonul 'Save and return to course' (salvează și întoarce-te la curs) din partea de jos a paginii.

II.3.2 Realizarea unui test

Se urmărește linkul 'Add an activity or resource' ( adaugă activitate sau resursă) din secțiunea în care se dorește adăugarea adăugarea testului.

Se selectează ' Quiz' din meniul activităților apoi se apasă „add”( (Fig.2.21). Se va deschide o nouă pagină ''Adding a new Quiz” .

Fig.2.21. Adăugarea unui test

Se scrie în caseta 'Name' denumirea testului

4. Se adaugă o scurtă descriere în caseta 'Introduction'

Se selectează perioada în care testul va putea fi accesat: open-data deschiderii; close-data închiderii. ( Mai întâi trebuie bifat „enable”!)

Se stabilește timpul maxim pentru rezolvarea testului ( time limit) (Fig.2.22)

Fig.2. 22. Setarea perioadei în care testul este disponibil și a duratei testului

Se selectează în caseta „Grade” numărul încercărilor permise și modul de calcul a notei: nota cea mai mare-Highest grade; media notelor – Average grade; nota de la prima încercare- First attempt; nota de la ultima încercare- Last attempt (Fig.2.23)

Fig.2.23. Selectarea modului de calcul a notei finale

Se stabilește o parolă pentru accesarea testului ( opțional)

Se adaugă feedback „Overall feedback box (opțional)

Se apasă butonul 'Save and return to course' (salvează și întoarce-te la curs) din partea de jos a paginii

Se acționează iconul testului apărut în secțiunea cursului.(Fig.2.24)

Fig.2.24. Accesarea testului

Se acționează butonul „Edit quiz” pentru a putea adăuga întrebari.

Se acționează butonul „add question” ( adaugă întrebare)

Se selectează tipul întrebării apoi se apasă butonul „next” (Fig.2.25)

Fig.2.25.Adăugarea unei întrebari

Se scrie întrebarea și, dacă este necesar, variantele de răspuns.

Se Apasă butonul "Save changes" ( Salvează modificările)

După ultima întrebare se apasă butonul 'Save and return to course' ( salvează și întoarce-te la curs).

O altă variantă o constituie realizarea întrebărilor într-o bancă de intrebari. În acest caz, după crearea testului, întrebările vor fi selectate din banca de întrebări.

II.3.3 Realizarea unui glosar de termeni

Activitatea vă permite să creați un dicționar de termeni specifici tematicii cursului.

Mergeți la 'Add an activity or resource' ( adaugă activitate sau resursă) din secțiunea în care doriți să adăugați glosarul.

Selectați ' Glossary' din meniul activităților apoi apăsați „add”. Se va deschide o nouă pagină ''Adding a new Glossary” .

Scrieți în caseta 'Name' denumirea pe care doriți să o dați glosarului (Fig.2.26).

Adăugați o scurtă descriere în caseta 'Description'

Scrieți numărul cuvintelor pe care le doriți să apară pe o pagină (Entries shown per page).

Selectați tipul glosarului

Fig.2.26

Lăsați celelalte setări așa cum sunt.

Apăsați butonul 'Save and return to course' (salvează și întoarce-te la curs) din partea de jos a paginii.

Incepeți adăugarea de cuvinte – apasați butonul "Add a new entry" (Fig.2.27)

Fig.2.27

Introduceți un cuvânt, o frază sau o propoziție în caseta "Concept" .

11. Scrieți definiția ( Fig.2.28)

Fig.2.28

12. Selectați un fișier pentru a îl uploada (opțional)

13. Apăsați "Save changes" ( salvează modificările).

II.3.4 Crearea unui forum

Mergeți la 'Add an activity or resource' ( adaugă activitate sau resursă) din secțiunea în care doriți să adăugați forumul.

Selectați 'Forum' din meniul activităților apoi apăsați„add”.

Se va deschide o nouă pagină ''Adding a new Forum” (Fig.2.29)

Fig.2.29

3. Scrieți in caseta 'Name' denumirea pe care doriți să o dați forumului .

La 'Forum type ' selectați 'Standard forum for general use' ( forum standard pentru uz general) (Fig.2.30)

Fig.2.30

Adăugați o scurtă descriere în caseta 'Forum introduction'

Lăsați celelalte setări așa cum sunt.

Apăsați butonul 'Save and return to course' (salvează și întoarce-te la curs) din partea de jos a paginii.

CAPITOLUL III

CURS DE MĂSURĂRI ELECTRICE ÎN MOODLE

CURSUL ”Măsurări electrice” a fost creat pentru elevii clasei a X-a, care studiaza in domeniul tehnic, specializarea electrician. Selectarea și organizarea conșinutului științific a fost făcută cu respectarea programei școlare pentru modulul ”Măsurări electrice” care face parte din cultura de specialitate aferentă pregatirii în domeniul electric. Prin modul în care a fost conceput, acest curs încearcă să ofere soluții pentru un învățământ centrat pe elev, răspunzând provocărilor actuale care implică integrarea instrumentelor TIC în procesul de predare-învățare- evaluare. Fiind destinat învățământului preuniversitar cursul vine in completarea activităților de la clasă………..

suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / și multimedia;

Prezenta programă reflectă la nivel de proiectare curriculară: 1. un tip de abordare modulară a organizării conținuturilor științifice; 2. un tip de abordare integrată la nivelul interacțiunii componentelor curriculare.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile elevilor, de a centra procesului de învățare pe elev, pe nevoile și disponibilitățile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învățării, lărgirii orizontului și perspectivelor educaționale, de a diferenția sarcinile și timpului alocat ș.a. În context, lucrul în grup, simularea, practica în atelier / la locul de muncă, discuțiile de grup, prezentările video, multimedia și electronice, temele și proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la învățarea eficientă, prin dezvoltarea abilităților de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilității, sprijin reciproc, precum și a spiritului de echipă, competițional și creativității elevilor . Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permițând atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a competențelor și a cunoștințelor, să identifice lacunele și cauzele lor și să realizeze corecțiile care se impun, în vederea reglării procesului de predare – învățare.

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuși elevii pentru a obține calificările reprezintă unul dintre factorii esențiali care susțin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune atât asigurarea coerenței, caracterului realist și motivant, rigorii, corectitudinii și eficienței procesului de evaluare, cât și deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naționale definite în cadrul fiecărei calificări. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanța în raport cu competențele vizate);

fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanță unele cu altele în ocazii diferite de către toți cei care evaluează și pentru toți elevii);

aplicabilitatea practică și rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente și la timpul disponibil);

credibilitatea (pentru ca evaluarea și atestarea rezultantă să fie credibile, ele trebuie să se bucure de încredere publică);

compatibilitatea cu învățarea eficientă (evaluarea trebuie să susțină și să contribuie la învățarea eficientă);

flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul și progresarea, fără a compromite standardele naționale).

Evaluarea trebuie să fie un proces continuu și sumativ, referindu-se în mod explicit la criteriile de performanță și la condițiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competență și vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde (nimic mai puțin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilități, în afara celor din competențele specificate, este lipsită de semnificație în cadrul evaluării.

Se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente de evaluare: observarea sistematică, pe baza unei fișe de observare; probe practică; teste cu itemi obiectivi și semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea ș.a.

Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele și standardele educaționale și își poate impune / modifica programul propriu de învățare.

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanță și la condițiile de aplicabilitate din SPP – uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:

CAPITOLUL IV

ANALIZE , RAPOARTE ȘI CONCLUZII

……………………..