Plastica Neo Eneolitica de pe Valea Oltului Inferior

Plastica neo-eneolitică de pe valea oltului inferior

SUMAR

I. Introducere :2-4

I.1. Istoricul cercetărilor: 5-8

I.2. Cu privire la culturile neo-eneolitice în zona Oltului Inferior:9-14

I.2.a. Cultura Boian :9

I.2.b. Cultura Vădastra :10-11

I.2.c. Cultura Gumelnița :11-12

I.2.d. Cultura Sălcuța :12-14

I.2.e Aspectul mixt Sălcuța-Gumelnița:14-17

II. Piesele de lut ars :17-138

II.1 Piese de lut ars aparținând complexului Boian-Vădastra :19-100

II.2 Piese de lut ars aparținând orizontului Sălcuța-Gumelnița:100-138

II.1.1 Figurine antropomorfe:19-86

II.1.2 Figurine zoomorfe:86-87

II.1.3 Măsuțe de cult:87-95

II.1.4 Reprezentări pe vase:95-97

II.1.5 Vase de diferite forme:98

II.1.6 Mânere de capace de vas:98

II.1.7 Mobilier:99-100

II.2.1 Figurine antropomorfe:100-126

II.2.2 Figurine zoomorfe:126-128

II.2.3 Măsuțe de cult:128-131

II.2.4 Reprezentări pe vase:132-135

II.2.5 Vase de diferite forme:135

II.2.6 Mânere de capace de vas:136

II.2.7 Mobilier136-138

III. Unele concluzii: 138-140

IV Bibliografie:140-147

V. Lista figurilor :147-152

I. INTRODUCERE

Civilizațiile Vădastra, Boian, Gumelnița și Sălcuța se constituie în unele din cele mai semnificative și interesante civilizații neo-eneolitice din sud-estul Europei. În ciuda numeroaselor cercetări efectuate în siturile acestora, investigații derulate atât pe teritoriul țării noastre, dar și, după caz, în Bulgaria sau fosta Jugoslavie, demonstrează faptul că multe aspecte așteaptă încă să fie clarificate, inclusiv în ceea ce privește plastica.

Prezenta lucrare nu-și propune să descifreze viața spirituală și materială ale comunitățile neo-eneolitice de pe valea Oltului Inferior, acest lucru, prin complexitatea sa, fiind deosebit de dificil de realizat în stadiul actual al cercetărilor. Descifrarea acestora fiind un proces care cere timp, migală, acribie și, nu în ultimul rând, răbdare. Obiectivul demersului nostru îl constituie concentrarea într-o singură contribuție a unui material în parte deja supus atenției specialiștilor, dar împrăștiat prin mai multe publicații, parte inedit, aflat în colecțiile unităților muzeale din teritoriu: Slatina, Caracal, Corabia și Drăgănești-Olt.

O dificultate majoră întâmpinată a fost lipsa cercetărilor, în special a celor de amploare, cu rezultate semnificative în cea ce privește recuperarea pe cale strict științifică (context clar surprins) a plasticii. În afară de așezările Boian-Vădastra, cercetate de Marin Nica la Piatra-Sat, și Fărcașele-Hotărani, la care se adaugă amplele investigații întreprinse în așezarea eponimă a culturii Vădastra, pe valea Oltului Inferior s-au mai efectuat săpături sistematice doar în tell-ul de la Drăgănești-Olt-Corboaica, de către Mihail Butoi și ulterior de Marin Nica și echipa sa, cât și în cel de la Celei. Restul cercetărilor derulate pe valea Oltului Inferior, au fost de suprafață sau pot fi incluse în categoria sondajelor (Butoi 1970).

O componentă esențială a demersului nostru a constituit-o studierea nemijlocită a pieselor, căci o bună parte din materialul ilustrativ publicat este, din păcate, departe de realitate, multe amănunte fiind omise, îndeosebi în ceea ce priveste decorul plasticii.

Analiza contextului în care au fost descoperite piesele poate aduce informații interesante. Dar și aici, așa cum am precizat deja, există încă destule lacune. În majoritatea cazurilor, acest context este destul de vag descris sau, și mai regretabil, indicațiile lipsesc cu totul.

Numărul redus de piese și inegalitatea loturilor provenite din diferite situri și culturi ne-au făcut să nu folosim metoda statistică. Rezultatele acesteia nu ar constitui în moment de față date certe, putând conduce analiza, mai degrabă, pe piste false.

Studiul materialului a permis emiterea supoziției logice că acesta nu reprezintă decât o mică parte din ansamblul reprezentărilor neo-eneolitice de pe valea Oltului Inferior. De aceea, în viitor, trebuie să se insiste pe săpături de amploare, multidisciplinare, realizabile în cadrul unor parteneriate în care echipele de investigație să poată beneficia de suportul financiar autohton, dar și european.

Materialul care a făcut obiectul acestei contribuții a putut fi studiat, respectiv reanalizat datorită bunăvoinței colegilor din muzeele din Slatina, Caracal, Corabia și Drăgănești-Olt, cărora le mulțumesc și pe această cale.

Mulțumim și domnului prof. dr. Cristian Schuster care ne-a îndrumat și ne-a ajutat la depășirea unora dintre dificultățile apărute, cu ajutorul căruia am reușit, dealtfel, să publicăm deja o parte din figurine din zona Oltului Inferior în revista Muzeului Judetean „Teohari Antonescu” din Giurgiu.

Dacă originea plasticii neolitice este de căutat în Orientul Apropiat, aici au apărând primele reprezentări antropomorfe, în proporție zdrobitoare reprezentări feminine (Andreescu 2002, 19), încă din neoliticul aceramic, mileniul IX î.Chr., în zona Oltului Inferior ele ea a devenit o prezență semnificativă concomitent cu procesul de neolitizare (Comsa 1995, 23). Figurinele simbolizând, conform majorității celor care s-au ocupat de ele, manifestari magico-religioase, fiind în același timp și expresia unor înclinații artistice (Lazarovici 1977, 87; Nikolova 1999, 317 sqq.: cu lit. mai veche).

Figurinele, atât cele antropomorfe cât și cele zoomorfe sunt în general legate de un anumit cult al fertilității și al fecundității. În zona Dunării de Jos au fost descoperite mii de figurine, din care cele masculine sunt cu totul neînsemnate cantitativ, marea majoritate a plasticii fiind feminină. Reprezentarea femeii este cu siguranță legată de cultul fecundității și fertilității, care vrea să redea imaginea divinității-mamă, zeița supremă, așa cum ne apare ea inclusiv în plastica și izvoarele scrise ale Asiei Anterioare. Vechea religie a Europei fiind dominată de zeități ale nașterii, iar cele masculine fiind socotite în general ca reprezentând acoliti ai acestor zeițe. Unele interpretări consideră că cel puțin o parte din figurinele feminine reprezintă divinitați protectoare ale celor decedați (cele descoperite în morminte), ale căminului casnic (cele descoperite lânga vetre) sau adorante ale zeițelor (Comșa 1995, 122).

În funcție de materialul din care au fost lucrate figurinele, ele pot fi din lut, marmură sau os. Statuetele antropomorfe și zoomorfe sunt modelate, în general din lut și arse în cuptor, dar în culturile Boian și Gumelnița întâlnim și figurine lucrate din os și, mai rar, din piatră, marmură și chiar aur. În cadrul unor culturi neo-eneolitice de pe teritoriul României se poate vorbi în ceea ce privește modul de realizare a pieselor antropomorfe chiar de anumite canoane plastice (Cucuteni, Hamangia), în timp ce la altele nu (Gumelnița) (Marinescu-Bâlcu 1970).

În ceea ce privește unele figurine cu capul rupt din vechime, descoperite în număr destul de mare, una din ipoteze ar fi că este vorba de o pedeapsă pentru neândeplinirea unei rugăminți adresate divinității (Comșa 1995, 123).

Apa a constituit pentru populațiile preistorice din zona Dunării de Jo,s dar și pentru cele din zona Oltului Inferior, unul din elementele sacre ale regenerării, fecundității, simbolul total al vieții. Realizarea unei statuete umane cu un vas pe cap pentru transportatul apei este considerată din aceste motive o creație originală și totodată independentă de spiritualitatea celorlalte populații preistorice din lume, fiind considerată caracteristică pentru creatorii culturii Gumelnița. Dintre operațiile magice ce se evidențiază (chiar și astăzi) amintim ceremoniile destinate să provoace ploaia, sau sărbătorile religioase care marchează sfârșitul muncilor agricole. Această continuitate multimilenară a manifestărilor religioase legate de fecunditate și naștere își găsesc o explicație profundă în structura cosmică a mitului sacralității femeii care este strâns legată de sfințenia pământului.

Toate figurinele au fost descoperite în așezări de pe valea Oltului Inferior și aparțin culturilor neoliticului târziu Boian și Vădastra cât și eneoliticului reprezentat de culturile Gumelnița și Sălcuța. De fapt, în eneolitic pe valea Oltului Inferior se poate vorbi de un aspect de mixtură sălcuțeano-gumelnițean în care elemente aparținând ambelor culturi apar ca fiind contopite. Din acest punct de vedere ele sunt foarte greu de diferențiat în studiul ceramicii și al plasticii.

I.1. Istoricul cercetărilor

Valea Oltului Inferior a fost în preistorie cât și ulterior strâns legată cultural și nu numai atât de spațiul geografic al Munteniei cât și de cel al Olteniei. Acest fapt este documentat de rezultatele investigațiilor arheologice ce s-au efectuându aici de-a lungul timpului.

O trecere în revistă a cercetărilor arheologice în stațiuni preistorice pe teritoriul României, din punct de vedere al descoperirilor de plastică neolitică, a fost făcută mai nou de Eugen Comșa (1995) în lucrarea „Figurine antropomorfe din epoca neolitică din epoca neolitică pe teritoriul României”. Se fac, evident, și referiri la spațiul avut de noi în vedere. Pe lângă enumerarea cercetările sistematice, sunt amintite și unele săpături de mai mică anvergură, dar și descoperiri întâmplătoare. Dintre acestea amintim cu ajutorul specialistului menționat Comșa (1995, 15 sqq.) câteva.

Poate primele descoperiri de idoli consemnate ca atare datează din anii 1871-1873 și se datorează lui Cezar Bolliac. Astfel, la Vădastra, în așezarea din punctul „Măgura Cetate”, au fost găsiți câțiva idoli antropomorf, realizați din lut ars.

În timpul primului război mondial și puțin după aceea s-au efectuat săpături la în așezarea de la „Piscul Cornișorului” de la Sălcuța de către I. Andrieșescu și C. Schuchardt (Comșa 1995, 15; v. și Berciu 1961, 155 sqq.).

După 1920 s-au format la școala lui Vasile Pârvan și Ioan Andrieșescu, cadre cu pregătire superioară, care au continuat și dezvoltat munca depusă până în acel moment, practic dând contur cercetării arheologice din țara noastră, o seamă de arheologi, care se vor dovedi ulterior foarte competenți. Astfel, în 1933 apare prima mare sinteză despre preistoria României, realizată de către un elev al acestei școli, Ion Nestor (1933). Alături de alte aspecte importante ale preistoriei României, în această lucrare, Ion Nestor se referă și la plastica neolitică.

Tot în această perioadă apar și primele sinteze despre figurine, realizate de specialiști într-ale arheologiei românești, cum sunt Vladimir Dumitrescu (1931; 1934; 1938; 1941. Pentru contribuțiile ulterioare, vezi: 1960; 19641968; 1974), care tratează figurinele gumelnițene atât cele de os cât și cele de lut; Dinu V. Rosetti (1938) ce se ocupă de diversele categorii de figurine și Ioan Andrieșescu (1939), care atinge și problematica plasticii în sinteza sa despre artele în timpurile preistorice de pe teritoriul României (v. și Comșa 1995, 17).

Foarte importante pentru deceniul al patrulea și totodată strâns legate de valea Oltului Inferior sunt cercetările efectuate de Dumitru Berciu (1934a; 1934b; 1935; 1937) și Vasile Christescu (1933). Acum s-au făcut noi săpături la Vădastra (Mateescu 1949). Tot în această perioadă apare sinteza realizată de Dumitru Berciu despre preistoria Olteniei (1939). În această sinteză sunt prezentate și toate datele necesare pentru definirea figurelor antropomorfe pentru, caracteristice pentru fiecare cultură din regiune.

Cercetarea a luat o amploare deosebită după anul 1949, când s-au făcut săpături în așezări neolitice din toată țara. În această perioadă s-au descoperit și definit câteva culturi necunoscute până atunci (Comșa 1995, 18): Criș (Petrescu-Dîmbovița 1958; Comșa 1959; Zaharia 1962), Cultura Ceramicii Liniare (Nestor 1951; Comșa 1962), Dudești (Comșa 1956) ș.a. În majoritatea așezărilor cercetate în aceast timp, ca dealtfel și în perioadele precedente, s-au descoperit și figurine.

Tot în respectivul răstimp au luat ființă o serie de instituții muzeale, muzeografii acestora fiind angenați șe valea Oltului Inferior sunt cercetările efectuate de Dumitru Berciu (1934a; 1934b; 1935; 1937) și Vasile Christescu (1933). Acum s-au făcut noi săpături la Vădastra (Mateescu 1949). Tot în această perioadă apare sinteza realizată de Dumitru Berciu despre preistoria Olteniei (1939). În această sinteză sunt prezentate și toate datele necesare pentru definirea figurelor antropomorfe pentru, caracteristice pentru fiecare cultură din regiune.

Cercetarea a luat o amploare deosebită după anul 1949, când s-au făcut săpături în așezări neolitice din toată țara. În această perioadă s-au descoperit și definit câteva culturi necunoscute până atunci (Comșa 1995, 18): Criș (Petrescu-Dîmbovița 1958; Comșa 1959; Zaharia 1962), Cultura Ceramicii Liniare (Nestor 1951; Comșa 1962), Dudești (Comșa 1956) ș.a. În majoritatea așezărilor cercetate în aceast timp, ca dealtfel și în perioadele precedente, s-au descoperit și figurine.

Tot în respectivul răstimp au luat ființă o serie de instituții muzeale, muzeografii acestora fiind angenați și ei în cercetarea arheologică. Evident, această desfășurându-se sub stricta îndrumare supraveghere a unor reputați specialiști precum Dumitru Berciu, Dumitru Tudor, Marin Nica ș.a.. Dintre aceștia pentru spațiul aflat în atenția noastră – Oltul Inferior, de remarcat sunt: Butoi Mihail, Ștefan Chițu, Marian Vasilescu.

Între muzeele apărute acum în zonă, menționăm Muzeul de Istorie Slatina, Muzeul Romanațiului Caracal, Muzeul de Istorie și Etnografie Corabia, la care s-a adăugat ulterior, Muzeul Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt, instituție aflată astăzi în curs de desființare.

Fără a intra în prea multe detalii, dorim să ne referim la aceste muzee și contribuția specialiștilor lor la investigația neo-eneolitică. Astfel, deși propuneri pentru crearea unui muzeu de istorie în orașul Slatina s-au făcut încă din 1921, o astfel de instituție nu s-a putut realiza decât în anul 1951, când la conducerea muzeului a fost desemnat profesorul de geografie Ion Moroșanu. Acesta nu a efectuat cercetări arheologice, însă a făcut tot ceea ce a fost cu putință pentru păstrarea muzeului în bună stare.

De-a lungul anilor au fost semnalate și aici, ca de altfel și în alte zone ale țării, o serie de descoperiri întâmplătoare. Astfel, avocatul I. I. Florescu din Slatina, istoric amator și pasionat colecționar, semnalează pe raza județului Olt 15 localități în care a descoperit urme de stațiuni paleolitice și neolitice, fără a putea spune din ce culturi făceau parte. Din aceste decoperiri, avocatul Florescu a alcătuit o colecție arheologică compusă mai ales din unelte de piatră șlefuită, fragmente ceramice și monede care au format patrimoniul inițial al Muzeului din Slatina.

În anul 1954, odată cu alcătuirea primei scheme a muzeului din Slatina, a fost angajat Butoi Mihail, care va lucra sub îndrumarea arheologului Dumitru Berciu. Acesta a identificat și a făcut cercetări într-o serie de situri, azi bine cunoscute. Dintre așezările neolitice descoperite acum, printre cele mai importante au fost cele de tip tell de la Strehareți, Brebeni și Drăgănești-Olt. Astfel, săpăturile în tell-ul de la Brebeni, s-au derulat între anii 1964 și 1967 și au dovedit că acesta este de formă ovală, cu diametrul de 52 m, și a fost protejat de un val de pământ. În acest tell s-a găsit un inventar foarte bogat compus din unelte de silex, piatră, os și corn, unelte și podoabe de cupru și, evident, figurine de os și lut.

În ceea ce privește tell-ul de la Drăgănești-Olt, el a fost descoperit cu ocazia unor cercetări de suprafață, pe malul drept al pârâului Sâi. Săpăturile au început în anul 1983 și au continuat și în anul următor. Ele au arătat că este vorba de o așezare a purtătorilor culturii Sălcuța din zona de interferență cu cultura Gumelnița din Muntenia, în a căror cultură materială au pătruns influențe gumelnițene dar care păstrează, mai ales în ceramică, forme și ornamente tipice Sălcuța, cunoscute la Piscul Cornișorului. Cele patru niveluri corespund celor patru faze ale culturii Sălcuța. S-au descoperit în timpul săpăturilor numeroase vase de ceramică, piatră șlefuită sau silex, cupru, plastică din lut ars și os, între care se remarcă ca o raritate, o figurină antropomorfă feminină, de lut ars, așezată pe un scaun înalt, cu patru picioare și rezemătoare, un adevărat tron (Butoi 1999).

Importante sunt și descoperirile din orașul Slatina, unde s-au descoperit multe așezări aparținând neo-eneoliticului. În respectivele situri, pe lângă multe alte artefacte, s-au descoperit și figurine, adăpostite în colecțiile Muzeului Județean de Istorie și Artă Olt (Butoi 1999, 24-28)

În ceea ce privește Muzeul Romanațiului, acesta a fost înființat în anul 1949. Ca și în cazul Muzeului din Slatina au existat încercări anterioare de organizare, însă fără succes (Crăciun 1957, 5). Muzeul Romanațiului Caracal s-a constituit pe baza colecției profesorului Ilie Constantinescu. Primul său director a fost profesorul Pătru Crăciun, care nu a fost arheolog. În anul 1958 a fost angajat ca muzeograf-arheolog profesorul Ștefan Chițu. Acesta a desfășurat o intensă activitate arheologică în zona Caracalului, punând accentul pe perioada romană. A avut o colaborare foarte bună cu profesorul Dumitru Tudor, cu care a efectuat cercetări în zona orașului roman Romula. Cel care a deschis primele șantiere neolitice în zona Caracalului a fost însă Marian Vasilescu, angajat ca arheolog la Muzeul Romanațiului din 1973. Sub directa coordonare lui Marin Nica au fost începute săpături arheologice în așezările de la Grădinile, Vlădile, Romula, Fărcașele-Hotărani, Caracal etc. Acum au fost descoperite noi aspecte în ceea ce privește protoneoliticul din România, lămurindu-se și unele aspecte ale culturii Vădastra. Cu această ocazie au fost descoperite și o serie de figurine neo-eneolitice, aflate astăzi în colecțiile muzeului.

Cel care a adus o contribuție esențială la cunoașterea neoliticului pe valea Oltului Inferior, ca dealtfel din întreaga Oltenie, a fost dr. Marin Nica. După o cercetare de o viață, a reușit să lămurească unele aspecte controversate ale culturii Vădastra din așezările de la Fărcașele-Hotărani, din apropierea orașului Caracal.

Un rol important în cercetrea arheologică pe valea Oltului Inferior l-au avut și muzeele din Drăgănești-Olt și Corabia. Astfel, la Drăgănești-Olt-Corboiaca, au fost efectuate cercetări arheologice sub coordonarea lui Marin Nica într-un tell gumelnițean de mari dimensiuni (Nica, Floroiu, Zorzoliu 1994; Nica, Schuster, Zorzoliu 1995; Nica, Floroiu, Zorzoliu, Vasilescu 1998), cât și în așezări neolitice ce ilustrează practic întreg spectrul culturilor specifice Oltului Inferior, cum ar fi: Dudești, Vădastra, Gumelnița. Pe lângă un bogat material arheologic, aici a fost descoperită și un număr foarte mare de figurine neo-eneolitice care se găsesc în prezent în expozițiile și depozitele Muzeului din localitate și Muzeului Județean de Istorie și Artă Olt.

O situație asemănătoare a fost și la Muzeul din Corabia, unde Marin Nica a coordonat activitatea pe șantierele preistorice de la Celei, Corabia și alte puncte. Și aici, pe lângă un bogat material arheologic din epoca neolitică s-au descoperit și un număr mare de figurine. Dintre acestea o mare parte sunt adăpostite la Muzeul Olteniei din Craiova și doar câteva au rămas în colecțiile Muzeului din localitate.

I.2. Cu privire la culturile neo-eneolitice în zona Oltului Inferior

I.2.a. Cultura Boian

Pentru înțelegerea mai bună a fenomenelor culturale petrecute (și) în zona Oltului Inferior am considerat necesară punctarea unor aspecte cu privire la diferitele manifestări. Pentru prima, în ordine cronologică, dintre aceste culturi, anume cea Boian, amintim că își are stațiunea eponimă pe insula din lacul Boian din preajma Dunării (comuna Vărăști, județul Călărași). A fost cercetată în deceniul al treilea de Vasile Christescu (1925), unul dintre elevii lui Vasile Parvan.

Cultura Boian este considerată una dintre cele mai reprezentative culturi ale neoliticului românesc. Ea a cuprins întreg teritoriul Munteniei, iar în diferite momente ale evoluției sale s-a extins spre Bulgaria (Karanovo IV-V; Marița), spre Moldova și sud-estul Transilvaniei, Dobrogea, iar spre vest s-a interferat pe linia Oltului cu purtătorii culturii Vădastra (Hașotti 1997; Petrescu-Dîmbovița 2001a).

Probabil această cultură a luat naștere din contactul dintre purtătorii culturii Dudești și cei ai Ceramicii liniare; descoperirile de la Sudiți, din județul Buzău, fiind un argument în acest sens. În evoluția sa, manifestarea a cunoscut cinci faze, stabilite de Eugen Comșa și de Dumitru Berciu: Bolintineanu (de formare), Giulești și Vidra (expansiune), Spanțov și Tangâru (de trecere spre cultura Gumelnița).

Așezările caracteristice acestei culturi sunt cele în formă de tell. Pe valea Oltului Inferior a fost semnalat un număr mare de așezări ale culturii Boian dintre care menționăm: Nucet, Piatra-Sat, Slatina, Fărcașele, Romula, Hotărani, Drăgănești-Olt.

Purtătorii culturii Boian, din datele cunoscute până acum, au făcut și folosit figurine antropomorfe începând din prima până în ultima fază, inclusiv. Majoritatea o reprezintă chipuri stilizate de femei, totdeauna în picioare. Nu există date despre nici o figurină așezată în genunchi sau șezând. Foarte important este ca în timpul primelor trei faze numărul figurinelor este foarte mic. El crește destul de mult în timpul fazei de tranziție când se ajunge la aplicarea unor canoane în realizarea figurinelor. Potrivit lui Eugen Comșa acestei reguli erau valabile în cuprinsul unor zone destul de întinse. (Comsa1995, 30).

Tipologic, figurinele aparținând culturii Boian cunosc o varietate destul de mare. Unele sunt neornamentate, pe când altele au un decor destul de complicat, mai ales spiralo-meandric. Acest tip de decor redă poate îmbrăcămintea femeilor din acea vreme. Foarte important este că în timpul fazei de tranziție au apărut și primele figurine masculine cunoscute până acum (Comșa 1995, 30).

I.2.b. Cultura Vădastra

Așezarea eponimă se găsește în fostul judet Romanați. Cercetările au fost începute de Cezar Bolliac din anul 1870. Ca și cultura Boian, a luat naștere tot pe fondul Dudești, dar în partea de est a Olteniei, între Jiu și Olt (Comșa 1995, 30) și în nord-vestul Bulgariei (în fața Olteniei, pe celalalt mal al Dunării) (Ursulescu 1998, 30) Comunitațile culturii Vadastra au fost paralele în timp cu acelea alea ale culturii Boian (Nica 1971, 31sqq.; Comșa 1995, 30), fapt confirmat și de situl de la Fărcașele, județul Olt.

Așezarile culturii Vadastra erau adeseori înconjurate cu șanț de apărare. În faza inițială locuințele erau mai ales adăncite, dar in final se construiau doar la suprafață (Ursulescu 1998, 97). În bazinul inferior al Oltului, purtătorii culturii Vădastra au locuit cu preponderență în așezări situate pe terasele acestui râu major. Urmele lor au fost detectate și parțial cercetate la Ipotești, Slatina, Vădastra, Piatra-Olt, Caracal, Romula, Vlădila, Crușovu, Corabia, Fărcașul de Sus, Fărcașul de Jos, Hotărani etc.

Periodizarea culturii Vădastra nu a fost încă pe deplin rezolvată, deci vom folosi ambele variante cunoscute, până acum. Cultura Vădastra și-a păstrat individualitatea chiar dacă în perioada corespunzătoare trecerii de la cultura Boian la Gumelnița se constată o întrepătrundere între zonele de la est și vest de Olt. Astfel, la est de Olt s-a format o cultură aparte, Sălcuța (Ursulescu 1998, 98).

În cursul săpăturilor din așezările de tip Vădastra s-au descoperit foarte multe figurine. Ele sunt de doua feluri: ornamentate și lipsite de decor. Ca și în cazul culturii Boian, majoritatea sunt feminine. Foarte puține sunt masculine și se pare că acestea reprezintă acoliți ai zeiței mamă. Foarte interesante sunt figurinele cu măști. Se pare ca purtătorii culturii Vădastra au folosit măști triunghiulare cu prilejul unor manifestări magico-religioase (Comșa 1995, 32).

În așezarea de la Fărcașul de Sus s-au descoperit, în stratul Vădastra I, 11 fragmente de figurine antropomorfe. În așezarea de la Hotărani (jud.Olt), tot în niveluri Vădastra I, s-au identificat 15 figurine antropomorfe, similare celor de la Fărcașul de Sus (Nica 1980, 28, 30 sq.). La Crușovu, cercetătorul Corneliu Mateescu a descoperit în stratul Vădastra I în 1955, o figurina masculină (Mateescu 1959b, 111). O alta similară s-a descoperit la Vădastra, tot în stratul Vădastra I. Tot în această ultimă așezare s-a descoperit un picior de figurină din stratul Vădastra I (Mateescu 1957,106).

Din faza Vadastra II s-au descoperit figurine în siturile de la Crușovu (au fost recuperate mai multe figurine întregi sau fragmentare) (Mateescu 1959,110), Vădastra-Măgura Fetelor (Mateeescu 1959, 65).

Din fazele III-IV, s-au identificat un lot numeros de figurine, variate din punct de vedere topologic (Nica 1980), în special în așezările de la Fărcașul de Sus și Hotărani.

I.2.c. Cultura Gumelnița

Este numită așa după o așezare de tip tell din apropiere de Oltenița, cercetată inițial de Vladimir Dumitrescu (1924; 1925).

Cultura Gumelnița a apărut pe un fond anterior Boian și a avut ca arie de răspândire Muntenia, Dobrogea, o mare parte a Bulgariei (complexul cultural KaranovoVI-Kodjadermen-Varna), nord-estul Greciei, până la Marea Egee (aspectul Dikili Tash), precum și sudul Moldovei (Hașotti 1997; Petrescu-Dîmbovița 2001b, 155 and fig. 18). În sudul Moldovei și în vestul Munteniei s-au creat zone de interferență cu culturile Cucuteni și Sălcuța, zone în cadrul cărora elementele gumelnițene se aflau în echilibru cu cele ale celor două culturi amintite (Ursulescu 1998, 124).

În cadrul culturii Gumelnița s-a generalizat tipul de așezare numit tell, tip moștenit de la fondul anterior Boian. Cercetările de până acum ne arată că majoritatea tell-urilor sunt situate în apropierea Dunării sau pe afluenții acesteia: Gumelnița, Sultana, Căscioarele, Glina, Andolina, Atmangeaua Tătărască, Oltenița, Chirnogi, Bordușani, Hârșova, Tangâru, Calomfirești, Teiu etc. (Hașotti 1997; Ursulescu 1998, 124; Nikolova 1999, 27 sqq.).

Pe valea Oltului Inferior au fost semnalate de-a lungul timpului un mare număr de așezări aparținând culturii Gumelnița. Dintre acestea numai câteva au fost cercetate sistematic. De amintit sunt siturile de la Piatra-Sat, Vadul Codrii, Slatina-Strehareți, Brebeni, Profa, Caracal, Crâmpoia, Drăganești-Olt etc.

Cultura Gumelnița s-a ridicat la un înalt standard de civilizație, lucru dovedit și de descoperirile făcute în aria acesteia. Dintre ele două sunt mai importante: machete de templu de inspirație mesopotamiană de la Căscioarele și necropola de la Varna unde s-a găsit o mare cantitate de aur. Aceste descoperiri ne arată o societate elevată, de tip ierarhizat (Ursulescu 1998, 126).

Cultura Gumelnița a parcurs două mari faze de evoluție (A și B) fiecare cu mai multe etape și variante regionale. În faza finală aria culturii Gumelnița s-a restrâns prin pătrunderea elementelor stepice. În urma acestor penetrări, se produc unele fenomene de sinteză, care anuntă începutul perioadei de tranziție spre epoca bronzului. Acum, unele comunități gumelnițene (subfaza B2) s-au retras spre nord, în zona de dealuri și Subcarpați, unde au dat naștere unui aspect cultural aparte, Brătești (după numele unei localități din judetul Dâmbovița), descoperit de Ersilia Tudor (1977, 37-52).

Din datele pe care le cunoștem până în prezent , purtătorii culturii Gumelnița au făcut și folosit un număr foarte mare de figurine antropomorfe și zoomorfe, figurine care se pot încadra într-o tipologie destul de bine conturată. Cu toate acestea rămân foarte multe aspecte de rezolvat , mai ales în ceea ce privește semnificația acestor figurine având în vedere că se cunoaște foarte puțin , aproximativ 3% , din totalul civilizației de tip Gumelnița ( Andreescu,2002,www.cimec.ro)

Din analizele făcute de specialiști , pe serii tipologice compuse din figurine gumelnițene s-au desprins câteva concluzii . Acestea au un caracter de lucru , adică temporar deoarece noi cercetări le pot confirma sau infirma. Astfel s-a observat că 34% dintre figurinele antropomorfe sunt feminine în timp ce reprezentările masculine sunt în jur de 1% iar cele asexuate sunt aproximativ 10 %.

S-a încercat clasificarea figurinelor în funcție de unele criterii cum ar fi poziția brațelor sau prezența unor cocoașe , nereușindu-se însă identificarea unor teme cultice .

Majoritatea cercetătorilor a apropiat figurinele neolitice de cultul fecundității și fertilității , numită generic Marea Mamă , însă această teorie s-a dovedit nefundamentată științific suficient. La fel de nefundamentată este și teoria care consideră că figurinele neolitice ăn general și cele gumelnițene în special nu ar avea o semnificație religioasă fiind simple jucării. Considerăm că , chiar dacă cunoaștem foarte puține lucruri până în prezent desore semnificația figurinelor gumelnițene, acestea trebuie să fi fost legate de anumite culte religioase .

I.2.d. Cultura Sălcuța

A fost numită după stațiunea eponimă din apropiere de Plenița, judetul Dolj, unde Ion Andrieșescu a întreprins între 1916-1920, cercetări bazate pe metoda științifică a stratigrafiei, cercetări continuate apoi în anii ’50 de Dumitru Berciu (1961, 155-337).

Purtătorii ei au viețuit pe tot întinsul Olteniei, inclusiv în zona de dealuri, în sud-estul Banatului și o anumită perioadă pe o fâșie îngustă de-a lungul malului stâng al Oltului, în Muntenia. Arealul lor se intindea mult la sud de Dunăre. Evoluția culturii s-a desfășurat după Dumitru Berciu (1961, 80-82) în trei faze (Sălcuța I-III). Conform lui Vladimir Dumitrescu, cultura Sălcuța are patru faze principale, împărțite în subfaze, mai mai multe etape, oarecum sincrone cu acelea ale culturii Gumelnița, cu precizarea că începuturile acesteia sunt mai vechi (Dumitrescu 1988, 38). Nicolae Ursulescu consideră că în ultima fază, cultura Sălcuța prezintă transformări atât de profunde în urma contactului cu elementele stepice răsăritene, prezente, mai ales datorită extinderii de-a lungul Dunării, a purtătorilor culturii Cernavodă I, dar și prin penetrația dinspre vest a comunităților Bodrogkerestur, încât poate fi considerată ca premisă a unei noi culturi, Coțofeni, care va evolua în eneoliticul final (Ursulescu 1998, 132)

Aspectul general al culturii Sălcuța este asemănător cu al culturii Gumelnița, fapt care a favorizat puternica lor întrepătrundere în zona Oltului. Dintre elementele comune culturilor Sălcuța și Gumelnița amintim: așezările de tip tell, ceramica pictată cu grafit, topoarele de silex și statuetele de os (Dumitrescu 1988, 38). Fondul vinčian este acela care dă totuși individualitate complexului Sălcuța-Krivodol-Bubanj, precum și puternicele influențe din partea bronzului timpuriu macedonean și a culturii helladice (Ursulescu 1998, 130).

Cultura Sălcuța face parte dintr-un complex cultural mai larg, împreună cu aspectele Krivodol N-V Bulgariei) și Bubanj de pe valea Moravei, din Serbia. Spre vest ocupă și o parte din Banat, venind în contact cu fondul Vinča târziu și cu purtătorii culturilor Tiszapolgar și Bodrogkerestur, originare din bazinul Tisei (Radu 2002).

Așezările culturii Sălcuța sunt întărite, așa cum este cazul și stațiunii eponime, cu șanț și val (Ursulescu 1998, 132). Așezările comunităților Sălcuța de pe valea Oltului Inferior erau amplasate pe margini de terase sau pe grindurile Dunării. Se cunosc de asemenea așezări sub formă de tell, cu mai multe niveluri de locuire, prevăzute cu valuri și șanturi de apărare .Pe valea Oltului Inferior se cunosc așezări sub formă de tell la Slatina-Strehareți, Brebeni, Drăgănești-Olt, Crâmpoia, Profa (inf. Mihail Butoi).

Așezarea tell de la Brebeni, unde s-au organizat săpături sistematice se găsește pe terasa joasă a pârâului Oboga (inf. Mihail Butoi), în imediata apropiere a apei, ca și tell-ul de la Drăgănești-Olt, aflat pe terasa joasa a Sâiului (Mincă, Butoi 1984, 11).

Figurinele antropomorfe din aria culturii erau mai ales din lut ars , unele de os și foarte rar din aur.( Comsa,1995,p.43)

Mai numeroase sunt cele din faza a II-a a culturii. Ele au, de obicei, capul lățit lateral (sub forma a doi lobi). Uneori, în dreptul urechilor s-au făcut de o parte și de alta, lângă margine, câte trei orificii mici in șir (Berciu 1961, 80 sqq., 88-115, 341sqq.). Nasul lor este arcuit uneori coroiat), reliefat. Ochii, dacă sunt indicați, s-au făcut ca două crestături ovale. Pe bărbie s-au facut câte patru adâncituri micuțe. Unii cercetători consideră că reprezintă gura. După Eugen Comșa, constituie tatuajul (Comsa 1995, 44). Gâtul este scurt. Brațele le au redate ca două prelungiri laterale, de formă aproximativ dreptunghiulară. Sânii sunt reliefați (Berciu 1961, 329 și fig.152/1).

I.2.e. Aspectul mixt Sălcuța-Gumelnița

Săpăturile arheologice întreprinse de Mihail Butoi, în două tell-uri (Slatina-Strehareț și Brebeni), au adus noi contribuții la cunoașterea plasticii comunităților Sălcuța, în general, și mai ales a plasticii sălcuțene din zona de contact direct cu triburile Gumelnița (Butoi, Mincă 1984, 11).

Săpăturile din tell-ul de la Brebeni, care au permis dezvelirea a trei niveluri de locuire, conținând urme de cultură materială, asemănătoare celor descoperite în nivelurile I, II și III din așezarea eponimă de la Piscul Cornișorului, dar și numeroase elemente gumelnițene, au dovedit că, în zona de contact direct de la est de Olt cu purtătorii culturii Gumelnița, comunitătile Sălcuța au dezvoltat un facies local conținând pe langă multe elemente Sălcuța și multe altele Gumelnița. O astfel de influență se exercita de altfel și în sens invers, în alte zone de contact direct dintre cele două culturi înrudite (Butoi 1970, 1). Și la Hotnița, lângă Târnovo, în Bulgaria, există o așezare de tip Gumelnița în care se întâlnesc numeroase elemente sălcuțene (Berciu 1961, 115).

Plastica descoperită în așezările de tip Sălcuța de la Strehareț și Brebeni a fost și mai mult influențată cu elemente gumelnițene, decât cu forme și ornamentică specifice sălcuțene, din această zonă de puternică interferență (Butoi 1970, 2). Ea este lucrată din lut ars și os, fiind alcatuită din numeroase figurine și vase antropomorfe și zoomorfe.

Majoritatea figurinelor de lut descoperite sunt fragmentare. Faptul că cele mai multe piese descoperite sunt coapse izolate și felul în care s-au spart aceste figurine arată că aproape în toate cazurile, ele au fost modelate din două jumătăți, care erau apoi lipite (Butoi 1970, 2). Capul, la cele mai multe figurine de acest fel, nu este decât o prelungire mai lățită a gâtului, pe care prin ciupirea lutului moale, a fost modelată o creastă verticală, care redă nasul și cele două jumătăți ale feței. Brațele, în majoritatea cazurilor sunt scurte cioturi ieșite orizontal din umeri.

În cazuri mai rare, mâinile au fost modelate în diverse poziții. Picioarele, lipite de cele mai multe or, se termină în partea inferioară cu laba care are o talpă plată. Într-un singur caz, prin crestături adânci, au fost redate cele cinci degete ale piciorului (Butoi 1970, 2). Trebuie remarcat de asemenea că la același picior, talpa a fost modelată boltit nu plat.

Șoldurile sunt puternic dezvoltate, prezentând steatopigie. Sânii au fost modelați ca două mici proeminențe conice . Câteodată sexul a fost redat și prin cunoscutul triunghi al vieții (Dumitrescu 1958, 9).

Toate procedeele de modelare și de înfățișare a imaginii umane, arătate mai sus, sunt comune ambelor culturi înrudite Sălcuța și Gumelnița. În afară de figurinele lucrate în tehnica celor doua jumatăți, s-au găsit și câteva piese modelate într-o singură bucată de lut (Butoi 1970, 3). Deși marea majoritate a figurinelor descoperite înfățișează un personaj feminin în picioare, în ambele tell-uri s-au descoperit și figurine modelate tot în tehnica celor două jumătăți, însă în poziție șezând (Butoi 1970, 3).

Marea majoritate a figurinelor nu sunt ornamentate, folosindu-se tehnica inciziei și încrustatiei cu alb într-un stil spiralo-meandric de veche tradiție Vinča (Berciu 1961, 509). Pe cateva din piesele descoperite se văd și urme de vopsea roșie crudă (Butoi 1970, 3).

Toate figurinele descoperite sunt de sex feminin. Într-un nivel Sălcuța, dintr-o așezare deschisă din comuna Ipotesti, s-a descoperit întamplător, jumătatea interioară a unui idol masculin, căruia i s-a redat într-o manieră realistă organul sexual.

În afară de figurinele întregi și fragmentare, în tell-ul de la Brebeni s-a descoperit un vas antropomorf relativ întreg și fragmente dintr-un altul de format mare.

A doua categorie de figurine descoperite în cele două așezări sunt cele de os, prismatice și plate (Butoi1970, 6), lucrate de obicei dintr-un cubitus de pasăre, prin șlefuire, având câte o dată urechile indicate prin perforații laterale. Înălțimea idolilor prismatici variază între 4 cm și 7 cm. Acest tip de idol este comun culturilor Sălcuța și Gumelnița, însă apar în număr mare în cultura Gumelnița. Numărul însemnat de idoli prismatici descoperiți în așezarea de la Brebeni, cât și în tell-ul de la Strehareți, se datorește probabil contactului direct cu triburile Gumelnița pe care-l aveau comunitatile Sălcuța din zona de care ne ocupăm.

Idolii plați de os descoperiți în așezarea de la Brebeni sunt de asemenea de un tip cunoscut și în cultura Gumelnița. În cele doua așezări, de la Brebeni și respectiv de la Strehareți s-a descoperit un număr mare de idoli finisați cât și un număr mare de piese nefinisate (Butoi 1970, 7).

Plastica zoomorfă descoperită se compune din aproximativ 15 figurine, din care patru întregi, un vas zoomorf întreg și un altul fragmentar, găsit în tell-ul de la Brebeni, și un vas zoomorf întregibil descoperit în așezarea de la Strehareți. Lungimea figurinelor variază de la 3 cm până la 7 cm, fiind foarte stilizate, astfel că nu se pot recunoaște între animalele reprezentate decât câinele, porcul și un cornut (taurul?). Acest gen de figurine sunt asemănătoare celor descoperite în toate așezările eneolitice.

Mai interesant este vasul zoomorf, modelat din lut de culoare neagră-cenușie, care înfățișează un porc ornamentat în lung cu șiruri de împunsături paralele. Două șiruri de împunsături paralele înconjoară gura vasului. Urechile mari, în relief, sunt perforate cu câte trei găurele, de care se fixau probabil capacul, modelat, desigur, în forma capului animalului, ca de altfel și în cazuri similare. Vasul se sprijină pe patru picioare scurte organice, iar în partea posterioară, o mică proeminentă conică redă codița animalului (Butoi 1970, 8).

Un alt vas zoomorf a apărut în așezarea de la Strehareți , într-un nivel Sălcuța II. Recipientul, de culoare cărămizie, prevăzut de asemenea cu patru picioare scurte și cu o codiță conică, toate organice, avea și capac după cum indică marginea sa. El a fost ornamentat în lung cu incizii paralele, alcătuind benzi acoperite cu striuri neregulate (Butoi 1970, 8).

Un alt vas zoomorf care infatisează tot un porc a fost descoperit în tell-ul de la Ruse (Bulgaria), într-un orizont gumelnițean (Marinescu 1961, 352).

Vasele zoomorfe, rare în aria culturii Sălcuta, deși se întîlnesc la sud de Dunăre, în aria culturii Vinča, sunt mult mai numeroase în așezările gumelnițene, atât la nordul cât și la sudul Dunării.

De origine orientală, acest tip de vase a ajuns la Dunărea de Jos, după părerea unor cercetători, numai în prima jumătate a mileniului III î.Chr. (Butoi 1970, 8).

În concluzie, este de constatat că, plastica descoperită în cele două așezări Sălcuța de la est de Olt are multe analogii în așezările Gumelnița și că multe tipuri sunt comune întregii arii Sălcuta-Gumelnița.

În ceea ce privește ornamentarea spiralică incizată, deși de certă tradiție Vinča, ar fi putut fi primită și prin cultura Boian, care constituie fondul pe care se formează cultura Gumelnița din Muntenia și care desigur ca și-a adus aportul culturii Sălcuța, în zona de est a ariei sale de răspândire.

Aspectul mixt Sălcuța-Gumelnița se aseamănă din multe privințe cu aspectul cultural Stoicani-Aldeni. Ca și acesta, se află la întretăierea a două mari arii de civilizație, Gumelnița și Sălcuța, respectiv Gumelnița și Cucuteni (Dragomir 1983).

Cercetătorul Marin Nica, care este de părere că din faza Gumelnița B în toate așezările sălcuțene din vestul Munteniei se poate vorbi de o prelungire într-o fază tâzie a culturii Gumelnița spre vest presiunea triburilor Cernavodă I (Nica 1990-1995, 21), astfel că, în aceste condiții, nu mai poate fi vorba despre nașterea culturii Sălcuța pe fondul neoliticului târziu de tip Vinča, fapt care ar duce și la afectarea sincronizărilor dintre cele două civilizații, Gumelnița și Sălcuța, care nu ar mai corespunde noilor realități arheologice (Nica 1990-1995, 22).

II. Piese de lut ars :

Piesele de lut ars aparțin colecțiilor unor muzee de pe valea Oltului Inferior ( Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt , Muzeul Romanațiului Caracal și Muzeul de Istorie și Etnografie Corabia ).

Piesele aparțin complexului cultural Boian-Vădastra și orizontului cultural Sălcuța-Gumelnița , specifice Oltului Inferior . Ele au fost descoperite în așezări din acest arealul mai sus menționat .

Prezenta lucrare se prezintă sub forma unui catalog. Acesta conține o mare varietate mare de piese : figurine antropomorfe , piese zoomorfe , reprezentări pe vase , măsuțe de cult și piese de mobilier . Acestea sunt specifice complexului cultural Boian-Vădastra și orizontului Sălcuța-Gumelnița.

Din punct de vedere tipolofic ,figurinele de tip Vădastra descoperite în așezarea de la Fărcașele-Hotărani sunt reprezentative pentru întreg arealul Văii Oltului Inferior și aparțin tuturor fazelor acestei culturi. Astfel , figurinele din faza I Vădastra de la Fărcașele-Hotărani se aseamănă foarte mult cu cele de tip Dudești IV , au o formă plată și sunt modelate din lut nisipos , bine lustruite.. Ele prezintă un suport cilindric pentru a avea mai multă stabilitate. Capul și fața sunt redate schematic iar nasul proeminent . Capul este înclinat pe spate în manieră vinca. Brațele sunt de regulă întinse lateral ca două cioturi și sânii ca două proeminențe. Corpul este redat în cele mai multe cazuri cilindric , ușor plat ca în cultura Dudești. Uneori sunt incizate talia , triungiul sexual , etc Decorul este incizat și reprezentat de spirală și meandru. Steatopigia este ușor reliefată , sarcina apărând în aceeași manieră.

Unele figurine de la Hotărani au reprezentate mai atent părțile anatomice. Acest lucru este valabil mai ales pentru figurinele decorate. Conform părerii descoperitorului dr.Marin Nica figurinele de tip Vădastra I de la Fărcașele –Hotărani au analogii în plastica descoperită în așezarea de la Bidbol ( aparțin fazei Karanovo IV) ( Nica,1980,28-34)

Plastica aparținând fazei Vădastra II din așezarea mai sus menționată este numeroasă atât ca număr cât și ca stil și tip de ornamentare . Se continuă și acum tradiția dudeșteană . Uneori sunt reprezentate foarte bine amănunte anatomice deși meșterii se străduiesc să mențină schematismul neoliticului timpuriu. La fel ca în faza precedentă figurinele decorate sunt reprezentate mai îngrijit și mai proporțional pe când cele nedecorate sunt reprezentate mai neglijent. Acum apar și unele tipuri de figurine mai puțin obișnuite. Tehnica decorului este atât incizată cât și excizată . De asemenea apar acum vasele cu figuri umane și figurinele cu măști ( Nica , 1980 , 34 -43)

Plastica aparținând fazelor III și IV are o gamă foarte variată de reprezentări . Se merge pe aceeași linie a realismului începută în faza a II-a . Se remarcă un deosebit simț al proporțiilor chiar dacă modelatorii neolitici nu au renunțat complet la schematismul caracteristic neoliticului timpuriu. Acum apar figurinele în poziție șezândă , figurine atât de răspândite în cadrul orizontului Sălcuța-Gumelnița. Ca și în fazele anterioare figurinele sunt atât ornamentate cât și neornamentate . Cele ornamentate sunt lucrate mai îngrijit pe când cele neornamentate prezintă o manieră de lucru mai neglijentă.

( Nica , 1980,.43-53)

Pentru cultura Vădastra , reprezentative sunt și descoperirile de la Slatina și Piatra –Olt care după opinia exprimată de dr. Marin Nica aparțin fazelor I , III și IV ale acestei culturi ( Nica , 1989 ,41)

O caracteristică a plasticii din această cultură este puținătatea reprezentărilor zoomorfe cât și a măsuțelor de cult ( Nica,1980,p.54)

Majoritatea figurinelor de tip Boian descrise în această lucrare au fost descoperite de către dr. Marin Nica la Piatra-Olt și aparțin fazei Giulești a acestei culturi ( Nica,1989 ,34)

La început s-a crezut că, purtătorii culturii Boian nu au cunoscut plastica sau că aceasta a fost modelată în lemn și că ar fi putrezit în pământ( Comșa,1974,p.193) Creșterea numărului de așezări cercetate a arătat însă că și purtătorii acestei culturi cunoșteau plastica de lut ars.Acestea au început în faza Bolintineanu au cunoscut o extindere considerabilă în faza Giulești și în faza de tranziție spre cultura Gumelnița ( Comșa,1974,195-196). Figurinele sunt majoritar feminine dar în faza a V –a apar și cele masculine. Marea majoritate a figurinelor de tip Boian au fost ornamentate cu motive decorative alcătuite din linii incizate . Pe lângă figurinele ornamentate au existat și figurine neornamentate . Ca și cele din cultura Vădastra mai bine reprezentate sunt cele decorate care prezintă unele trăsături anatomice în mod realist pe când cele neornamentate sunt redate , cu puține excepții, schematic și neglijent.

Pe lângă plastica antropomorfă purtătorii culturii Boian au modelat și o plastică zoomorfă , care este însă destul de sărac reprezentată.( Comșa,1974,198)

Orizontul cultural Sălcuța-Gumelnița a fost intuit pentru prima dată de dr. Dumitru Berciu în anul 1961 ( Berciu,1961,115-123)

Cele mai multe au fost descoperite în așezările de tip tell de la Slatina-Strehateți , Brebeni și Drăgănești-Olt , de catre fostul director al muzeului din Slatina , Mihail Butoi , Zamfir Floroiu , muzeograf la același muzeu , dr. Marin Nica , Marian Vasilescu , muzeograf la Muzeul Romanațiului , Traian Zorzoliu , directorul Muzeului Câmpiei Boianului etc…

Majoritatea figurinelor descoperite sunt fragmentare . Capul la cele mai multe nu este decât o simplă prelungire a trupului , mai lățită , pe care prin ciupirea lutului moale a fost modelată o creastă verticală care redă nasul și cele două jumătăți ale feței. Brațele , sunt în majoritatea cazurilor scurte cioturi ieșite orizontal din umeri . În cazuri mai rare mâinile au fost modelate în diverse poziții . Picioarele sunt în cele mai multe cazuri lipite și se termină în partea inferioară cu o talpă plată . Sânii erau modelați ca două mici proeminențe conice. Câteodată sexul a fost redat prin cunoscutul triunghi al vieții. Majoritar figurinele acestui orizont sunt feminine însă apar și figurine masculine. Pe lângă plastica antropomorfă se dezvoltă și una zoomorfă , destul de bine reprezentată.

II.1. Plastică apaținând complexului cultural Boian-Vădastra

II.1.1 Plastică antropomorfă

II.1.1.1 Figurină fragmentară ( fig.I.1.a,b,c : revers , profil , față) , probabil feminină , descoperită în urma unor investigații sistematice din anul 1971.(Butoi , 1973,p. 138 )S-a păstrat numai partea inferioară și puțin din spate . Pasta din care a fost lucrată este bine frământată , iar culoarea este cărămizie. Deoarece partea din față este spartă din vechime , nu ne putem pronunța asupra decorului. În schimb , spatele este ornamentat cu linii oblice incizate ce figurează spirala . Fesele sunt proeminente și sunt despărțite de spate printr-o linie incizată .

Dimensiuni păstrate : Î : 3,5 cm

Schuster , Popovici , 1996-1998 , fig.1

Analogii :Comșa , 1995, p. 147 ,fig. 17 / 1

Număr de inventar : 3132

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.1.1.1

II.1.1.1 a,b,c (Schuster , Popovici , 1996-1998 , fig.1)

II.1.1.2 Figurină feminină fragmentară descoperită în municipul Slatina, pe strada Pitești ( fig. 1- 2 : a,b, c, d , față , profil dreapta, profil stânga , revers. Are partea din spate ciobită.Decorul este incizat. Pe cap poartă probabil o mască zoomorfă..Lutul folosit a fost de bună calitate, iar culoarea este cenușiu închis. A fost descoperită în urma unor săpături sistematice.

Dimensiuni păstrate Î:3,5 cm

Schuster , Popovici , 1996-1998 , fig.2

Analogii : Comșa,1995,fig.99-2

Număr de inventar : 3193

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.1.1.2 a

II.1.1.2 b

II.1.1.2 a,b,c (Schuster , Popovici , 1996-1998 , fig.2)

II.1.1.3 Figurină feminină fragmentară . S-a păstrat numai bustul incuzat. Brațele , parțial rupte , sunt întinse lateral iar sânii , proeminenți sunt alungiți. Spatele este drept . Brațele sunt decorate cu șiruri de incizii în formă de paranteze , flancate spre interior de câte un șir de impresiuni circulare.Piesa a fost descoperită în urma unor cercetări de salvare . Aparține culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate :Î: 3 cm , deschiderea brațelor : 2,5 cm

Schuster , Popovici , 1996-1998,p.117, fig.2.-1

Analogii : Nica , 1970 , p.45, nr.9

Număr de inventar : 3133

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.1.1.3 a

II.1.1.3 b

II.1.1.3 a,b,c (Schuster , Popovici , 1996-1998,p.117, fig.2.-1)

II.1.1.4 Figurină feminină reprezentată în picioare . Trupul este cilindric ( fig.I.1.4 – a, b,c : față , profil , spate ) , brațele prelungite lateral , din care unul este rupt.. Sânii sunt redați ca două proeminențe conice . Picioarele sunt lipite , iar fesele proeminente despărțite printr-o incizie. Decorul este reprezentat prin linii prin linii incizate în formă de V , spirale și în față de un careu umplut cu împunsături , tip de ornament ce se găsește și sub decorul în formă de V . A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice desfășurate în municipiul Slatina și aparține culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate : Î:3 cm , deschiderea brațelor 1,5 cm

Schuster, Popovici , 1996-1998, p.117, fig.2-a,b,c

Analogii : Comșa , 1995, fig.19,nr.7

Număr de inventar : 3157

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.1.1.4 a,b

II.1.1.4 a,b,c (Schuster, Popovici , 1996-1998, p.117, fig.2-a,b,c)

II.1.1.5 Săpăturile sistematice din anul 1971 de pe teritoriul municipiului Slatina au dus la descoperirea unei figurine feminine din care se păstreză numai capul și bustul . Este lucrată dintr-un lut de bună calitate , de culoare cărămizie . Piesa are capul înclinat pe spate după tradiție vinciană. Din păcate fața este ciobită. Capul este lipit direct pe trunchi , fără schițarea gâtului. Pieptul este drept iar brațele sunt întinse lateral în formă de cruce , decorul fiind alcătuit din zig-zaguri . Spatele este drept și împodobit tot cu zigzag-uri incizate. A fost descoperită în urma unor săpături sistematice și aparține culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate : Î:3 cm , deschiderea brațelor : 2,5 cm

Schuster , Popovici , 1996-1998,p.118,fig. 3-1 ,a,b,

Analogii : Nica , 1971,pl.8 -9 , p.45

Număr de inventar : 3121

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.1.1.5 a

II.1.1.5 b

II.1.1.5 a,b,c (Schuster , Popovici , 1996-1998,p.118,fig. 3-1 ,a,b,)

II.1.1.6 Împreună cu piesa descrisă anterior , a fost descoperită o alta , tot feminină și fragmentară , dar nedecorată ( fig.I.1.7 , a , b, c, d – față , profil dreapta , profil stânga , spate). Capul și gâtul sunt rupte . Sânii se prezintă ca două mici proeminențe , abdomenul fiind îngroșat , picioarele lipite iar brațele rupte. Spatele este drept, fesele și șoldurile proeminente ,Fesele sunt despărțite printr-o linie incizată. Pasta din care a fost lucrată este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni păstrate :Î: 3 cm

Schuster, Popovici, 1996-1998,p.118,fig.3-3 a,b,c,d

Analogii :Comșa,1995,p.147,fig.17-1

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.6 a,b,c,d (Schuster, Popovici, 1996-1998,p.118,fig.3-3 a,b,c,d)

II.1.1.6 a

II.1.1.6 b

II.1.1.7 Figurină feminină , fragmentară , de culoare cărămizie , descoperită prin săpături sitematice în anul 1971 . Capul a fost rupt din vechime . Piesa nu are sâni , șoldurile în schimb sunt proeminente, iar picioarele sunt lipite. Partea din spate este ciobită. Picioarele sunt lipite , fără linie de depărțire . Figurina se sprijină pe un suport circular. Pasta din care a fost lucrată este fină , de culoare cărămizie.Aparține culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate : Î:3 cm

Schuster, Popovici , 1996-1998, p.119-120 , fig.4-1 a, b – spate , față

Analogii : Dumitrescu,1968.fig.188-11 , Comșa,1995.fig.26 – 4

Număr de inventar : 3173

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina-Olt

II.1.1.7 a

II.1.1.7 b

II.1.1.7 a,b (Schuster, Popovici , 1996-1998, p.119-120 , fig.4-1 a, b – spate , față

II.1.1.8 Cap de figurină , aparținând culturii Vădastra , descoperit probabil tot la Slatina –Crișan II . El se păstrează de la gât în sus . Gâtul este ornamentat cu spirale incizate . Chipul este modelat în manieră realistă, cu nasul proeminent și ochii ca două înțepături. În lateral are reprezentate urechile. La spate , capul este bombat în manieră Vinca. Piesa a fost modelată din pastă fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni păstrate :Î:1,5 cm

Schuster ,Popovici , 1996-1998 ,fig 4-2

Analogii : Comșa , 1995 , ,149 , fig.13,pl.19

Număr de inventar : 7930

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.8 a

II.1.1.8 b

II.1.1.8 a,b,c (Schuster ,Popovici , 1996-1998 ,fig 4-2)

II.1.1.9 Figurină feminină fragmentară. Se păstrează de la brâu în jos. A fost descoperită întâmplător în anul 1971. Abdomenul este îngroșat iar picioarele sunt lipite fără linie de despărțire. Partea din spate este ciobită. Pasta este fină , de culoare cărămizie. Aparține culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate : Î:3,5 cm

Schuster , Popovici , 1996-1998,p.119,fig.4-3,a,b,c

Analogii : Nica,1980 ,p.31, fig.2 -1

Număr de inventar : 3122

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.9 a

II.1.1.9 a,b,c (Schuster , Popovici , 1996-1998,p.119,fig.4-3,a,b,c)

II.1.1.9 b

II.1.1.10 Figurină feminină fragmentară descoperită în anul 1971 în urma cercetărilor sistematice desfășurate probabil în orașul Slatina. Piesa este lucrată din pastă fină de culoare cărămizie . Capul este rupt din vechime , pieptul drept , abdomenul îngroșat ca semn al gravidității . O linie incizată desparte abdomenul de restul corpului . Brațele nu sunt reprezentate . Șoldurile sunt îngroșate , iar picioarele fragmentare sunt despărțite .Spatele este drept iar picioarele fragmentare sunt despărțite. Spatele este drept , iar fesele sunt proeminente . Aparține fazei II a culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate : Î:2,5 cm

Comșa, 1995,fig.6-3

Analogii : Comșa , 1995,fig.40-3

Număr de inventar : 3144

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina-Olt

II.1.1.10 a

II.1.1.10 b

II.1.1.11 Figurină feminină lucrată dintr-o pastă semifină , de culoare cărămizie . Nu s-a păstrat un context clar al descoperirii ei. Figura este stilizată având nasul proeminent , ochii realizați ca două înțepături , gura ca o linie incizată , urechile ca două proeminențe. Gâtul este o prelungire a trunchiului cilindric. Brațele sunt întinse lateral , în forma unor proeminențe conice . Sânii sunt figurați prin două pastiluțe. Picioarele sunt lipite , fesele proeminente și despărțite printr-o linie incizată . Capul este bombat la spate de manieră Vinca. La limita inferioară , figurina se sprijină pe un suport de formă circulară. Aparține fazei II a culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate : Î:3,5 cm , deschiderea brațelor 1,5 cm

Butoi , 1973 ,p139 ,fig. 16 ;Schuster, Popovici 1996-1998, p.120, fig.5-a,b,c

Analogii : Comșa , 1995,fig.19-4

Număr de inventar : 3196

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.11 a

II.1..1.11 a,b,c (Schuster, Popovici 1996-1998, p.120, fig.5-a,b,c)

II.1.1.12 Figurină feminină fragmentară descoperită în urma unor cercetări sistematice la Piatra-Olt , și aparține culturii Boian , faza a doua . Înfățișează o femeie însărcinată cu brațele pe abdomen și picioarele lipite. Are capul rupt din vechime și nu prezintă decor. Fesele sunt proeminente și sunt despărțite printr-o linie incizată. Pasta din care a fost lucrată această figurină este semifină , de culoare cenușie.

Dimensiuni păstrate : Î:3,5 cm

Nica , 1989, p.34, fig. 8- a,b,c

Analogii : Comșa,1995,p.6-1

Număr de inventar : piesa nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina-Olt

II.1.1.12 a

II.1.1.12 b

II.1.1.12 a,b,c (Nica , 1989, p.34, fig. 8- a,b,c)

II.1.1.13 Cap figurină păstrat de la gât în sus . Este modelat în manieră realistă. Poziția sa este înclinată pe spate în manieră vinciană. Decorul este realizat în spirale incizate. Pasta din care a fost lucrată această figurină este fină , modelată , fără impurități și are o culoare cărămizie. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice în așezarea de tip Vădastra din cartierul Crișan II al orașului Slatina.

Dimensiuni păstrate : Î:1.5 cm

Piesa este inedită

Număr de inventar : 1972

Analogii : Comșa , 1995,fig.19-1

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.13 a

II.1.1.13 b

II.1.1.13 c

II.1.1.14 Cap figurină antropomorfă. Este lucrat în marmură de culoare cenușie. Nasul este modelat proeminent și ochii sunt prezentați ca două pastiluțe.(Butoi, 1973,p139.). S-a păstrat de la marginea superioară a gâtului în sus. Linia sprâncenelor este frumos arcuită . De o parte și de alta a capului se mai văd mâinile care amintesc de poziția omului care gândește cu capul sprijinit în mâini. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice conduse de fostul director al Muzeului din Slatina în cartierul Crișan II al orașului Slatina în anul 1972.Aparține fazei a II a a culturii Vădastra.

Dimensiuni păstrate :Î: 4 cm

Butoi , 1973,p.139 ,fig.17

Analogii : Comșa, 1995,p. , se aseamănă cu figurinele de tip Vinca de la Rastu ( cf. Dumitrescu ,1968,p.58)

Număr de inventar :3204

Loc de păstrare ; Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.14 a

II.1.1.14 b

II.1.1.14 c

II.1.1.15 Figurină feminină păstrată aproape în întregime. Are capul rupt din vechime. Decorul este spiralo-meandric și prezintă elemente de îmbrăcăminte. Pasta din care a fost realizată piesa este de bună calitate , și de culoare cărămizie.(Butoi,1973,p138 ) Afost descoperită în urma unor cercetări sistematice desfășurate în orașul Slatina. Aparține fazei II a culturii Vădastra.

Dimensiuni : Î:5,5 cm

Butoi,1973,p.138,fig 12 ,13,

Analogii : Comșa ,1995, fig.17,nr.1,3,4 , Comșa ,1969,p.41, fig.25

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.15 a

II.1.1.15 b

II.1.1.16 Figurină feminină păstrată fragmentar. Decorul este compus din incizii și excizii care figurează îmbrăcămintea. S-a păstrat o parte importantă din trunchi. Capul a fost rupt din vechime. Pasta din care a fost lucrată această piesă este fină și de culoare cărămizie. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice desfășurate în anul 1971 în cartierul Crișan II al orașului Slatina și aparține culturii Vădastra , faza II.

Dimensiuni : Î:5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa , 1995,fig.79-1,2

Număr de inventar :3152

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.16 a

II.1.1.16 b

II.1.1.17 Bust feminin , fără decor. Are capul rupt din vechime. Sânii sunt ca două proeminențe iar abdomenul îngroșat ( Nica , 1989 ,p.34,pl.9) Pasta din care a fost lucrată această piesă este fină, de culoare cărămizie. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice desfășurate la Piatra-Olt de către dr. Marin Nica și aparține culturii Vadastra.

Dimensiuni : Î:4 cm , deschiderea brațelor : 2 cm

Nica, 1989,p.34, pl.9

Număr de inventar : 7931

Analogii : Comșa , 1995,fig.80-1

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.17 a

II.1.1.17 b

II.1.1.17 a,b (Nica, 1989,p.34, pl.9)

II.1.1.18 Figurină feminină fragmentară. Capul și mâinile au fost rupte din vechime. Decorul este spiralic incizat . Trunchiul este delimitat de partea de inferioară prin două linii incizate paralele. Picioarele sunt lipite iar fesele sunt proeminente. Piesa se sprijină în partea inferioară pe un suport cilindric puțin turtit la bază pentru a avea mai multă stabilitate. Pasta din care a fost realizată figurina este fină , de culoare cărămizie. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice de către dr. Marin Nica în așezarea de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:4 cm

Nica, 1980,p.30 , fig.1 , 1.a-c

Număr de inventar : 10676

Analogii : Comșa , 1995, fig.79-2

Loc de păstrare : Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.18 a

II.1.1.18 b

II.1.1.18 c

II.1.1.18 a,b,c(Nica, 1980,p.30 , fig.1 , 1.a-c)

II.1.1.19 Bust figurină feminină. Capul și figura feței sunt redate schematic. Gâtul este modelat proporțional cu trupul. Brațele sunt scurte, întinse lateral , ca două cioturi. Sânii sunt indicați ca două proeminențe. Pasta din care a fost realizată piesa este fină , de culoare cărămizie. Nu prezintă ornamente. Aparținei fazei I a culturii Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:3,5 cm , deschiderea brațelor 2,5 cm

Nica, 1980,p.32,fig.3 , 1

Număr de inventar : 7504

Analogii : Comșa, 1995,fig.23-2

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.19 a

II.1.1.19 b

II.1.1.19 c

II.1.1.20 Bust figurină feminină. Capul și figura feței sunt redate schematic . Acestea formează cu trupul un singur corp. Brațele sunt lipite de corp. Nu sunt indicați sânii. Spatele este drept. Nu prezintă steatopigie. .Pasta din care a fost realizată piesa este fină , de culoare cenușie.Nu prezintă ornamente. Aparținei fazei I a culturii Vădastra de la Vladila. A fost descoperită înt-un context arheologic clar (S II , careu 4, -0,70 m )

Dimensiuni : Î:3 cm , deschiderea brațelor : 1,3 cm

Nica, 1980 ,p.32,fig.3-2

Număr de inventar : 10692

Analogii : Comșa,1995,fig.23-3

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.20 a

II.1.1.20 b

II.1.1.20 c

II.1.1.21 Figurină feminină fragmentară , bust. Capul figurinei a fost rupt din vechime. Brațele sunt întinse ca două cioturi , gâtul modelat proporțional cu trupul și sânii ca două proeminențe. Decorul este incizat , spiralo-meandric , redând probabil îmbrăcămintea. Pasta din care a fost lucrată piesa este de bună calitate ,de culoare cenușie. Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani. A fost descoperită într-un context arheologic clar ( S V , careul 3, – 1 m)

Dimensiuni : Î:3,5 cm , deschiderea brațelor : 2cm

Nica, 1980,p.32,fig.3-3

Analogii : Dumitrescu,1974, p.185 , fig.191

Număr de inventar : 7505

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.21 a

II.1.1.21 b

II.1.1.22 Fragment figurină antropomorfă . S-a păstrat numai partea inferioară. Bustul este despărțit printr-o linie incizată de restul trupului. Picioarele , lipite sunt separate printr-o linie incizată. Șoldurile sunt marcate printr-o ușoară reliefare fesele sunt despărțite printr-o incizie iar abdomenul este îngroșat. Nu prezintă decor.Piesa se sprijină la partea inferioară pe un suport circular care-i dă mai multă stabilitate. Pasta din care a fost lucrată este de bună calitate , culoarea cărămizie. Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:3,5 cm

Nica , 1980,p.32, fig.3-4

Analogii : Comșa , 1995, fig.24-5

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.22 a

II.1.1.22 b

II.1.1.22 c

II.1.1.23 Fragment figurină feminină , partea inferioară. Picioarele sunt rupte , fesele sunt reliefate și de despărțite printr-o incizie iar șoldurile sunt marcate printr-o ușoară reliefare . Nu prezintă decor. Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:3 cm

Nica , 1980 ,p.30,fig.1-2

Analogii : Comșa , 1995, fig.19-5

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.23 a

II.1.1.23 b

II.1.1.23 c

II.1.1.23 a,b (Nica , 1980 ,p.30,fig.1-2)

II.1.1.24 Fragment figurină antropomorfă. Se păstrează partea inferioară. Este modelată în formă de clopot. Fesele sunt proeminente , abdomenul îngroșat iar șoldurile sunt marcate printr-o ușoară reliefare. Decorul este spiralo meandric incizat. Se poate constata lipsa de interes a modelatorului pentru amănunte anatomice. Piesa se sprjină în partea inferioară pe un suport circular .anatomice. Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:5 cm

Nica , 1980 ,p.33 , fig.4 . 7

Analogii : Comșa , 1995, fig.78-1

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare Muzeul Romanațiului Caracal:

II.1.1.24 a

II.1.1.24 b

II.1.1.25 Figurină feminină păstrată întreagă . Este o piesă realizată neândemânatic, cu capul , lipstită de ornamente. Capul și fața sunt redate schematic. Capul este înclinat pe spate în manieră vinciană , picioarele sunt lipite și. pântecul bombat , semn al gravidității. Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani. A fost descoperită într-un context arheologic clar ( S V , careu 1 -0,7 m)

Dimensiuni :Î:4 cm , deschiderea brațelor : 1,3 cm

Nica , 1980,p.33, fig.4-1

Analogii : Comșa , 1995, fig.99-2

Număr de inventar : 7566

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.25 a

II.1.1.25 b

II.1.1.26 Figurină feminină întreagă. Capul este înclinat pe spate în manieră vinciană și este redat schematic , printr-o simplă strângere a lutului moale obținținându-se un nas proeminent. Gâtul se armonizează cu trunchiul.Brațele sunt întinse lateral ca două cioturi . Abdomenul este îngroșat și despărțit de partea inferioară printr-o linie incizată. Sânii sunt redați ca două proeminențe, picioarele sunt lipite iar fesele sunt proeminente și despărțite printr-o linie incizată.Pasta din care a fost lucrată figurina este de bună calitate , de culoare cărămizie. Nu prezintă ornamente. Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni :Î: 5 cm , deschiderea brațelor : 2 cm

Nica , 1980 , p.33,fig.1-2

Analogii : Comșa , 1995, fig.18-1

Număr de inventar : 1765

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.26 a

II.1.1.26 b

II.1.1.26 c

II.1.1.27 Cap figurină antromonorfă. Se păstrează de la gât în sus. Capul în formă de coc este înclinat pe spate în manieră vinciană.Este redat într-o manieră realistă ,cu nasul proeminent( rupt din vechime) și ochii incizați.

Pasta din care a fost lucrată piesa este de bună calitate , de culoare cărămizie.

Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:3,5 cm

Nica , 1980,p.33, fig.4-3

Analogii : Comșa , 1995, fig.19-2

Număr de inventar :10886

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.27 a

II.1.1.27 b

II.1.1.27 c

II.1.1.28 Figurină feminină păstrată de la mijloc în sus. Este realizată neândemânatic.Capul și fața sunt redate schematic, probabil poartă o mască. Capul este înclinat pe spate. Se poate observa lipsa de interes a meșterului în a reda amănunte anatomice . Brațele au fost rupte din vechime.Nu prezintă ornamente.

Pasta din care a fost lucrată piesa este de bună calitate , de culoare cărămizie.

Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : 3 cm

Nica , 1980,p.33, fig.4-5

Analogii : Comșa , 1995, fig.92-2

Număr de inventar : 10840

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.28 a

II.1.1.28 b

II.1.1.29 Figurină feminină păstrată aproape întreagă. Este realizată neândemânatic.Capul și fața sunt redate schematic. Capul este înclinat pe spate. Se poate observa lipsa de interes a meșterului în a reda amănunte anatomice. Abdomenul este puțin bombat iar picioarele lipite. Spatele este drept. Nu prezintă ornamente. Pasta din care a fost lucrată piesa este de bună calitate , de culoare cărămizie.

Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:3 cm , deschiderea brațelor : 1,5 cm

Nica , 1980,p.33, fig.4-4

Analogii : Comșa , 1995, fig.18-1

Număr de inventar : 1509

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.29 a

II.1.1.29 b

II.1.1.30 Figurină masculină păstrată întreagă. A fost descoperită într-un context arheologic clar. Chipul este schematizat , gâtul se prezintă ca o simplă prelungire a trupului iar brațele sunt întinse lateral ca două cioturi. Picioarele sunt lipite, fără linie de separare , fesele sunt proeminente și sexul masculin este reliefat. Spatele este drept. Piesa nu prezintă ornamente . Ea se sprijină la bază pe un suport circular care-i conferă mai multă stabilitate. A fost descoperită într-un context arheologic clar S 3, careu 1 , -1,20 m) în așezarea de tip Vădastra de la Hotărani.

Dimensiuni : Î:3,5 cm , deschiderea brațelor 1,5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa,1995,fig.2-9

Număr de inventar : 10334

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.30 a

II.1.1.30 b

II.1.1.31 Figurină feminină fragmentară . Se aseamănă cu cele de tipul Dudești IV din așezarea de la Fărcașele –Hotărani .. Piesa a fost decapitată din vechime. Prezintă elemente anatomice prezentate clare : brațele întinse ca două cioturi scurte, sânii ca două proeminențe , șoldurile , fesele și abdomenul îngroșate. Picioarele sunt lipite , fără linie de separare. Baza figurinei este ușor lățită pentru asigurarea stabilității. Pasta din care a fost lucrată este fină , de culoare cărămizie. Aparținei fazei I a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni :Î:3,5 cm

Nica , 1980,p.31,fig 2-5

Analogii : Comșa , 1995, fig.55-4

Număr de inventar : 1766

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.31 a

II.1.1.31 b

II.1.1.31 c

II.1.1.31 a,b,c ( Nica , 1980, p.31,fig 2-5)

II.1.1.32. Figurină feminină. Capul a fost rupt din vechime. A fost descoperită într-un complex de cult de formă circulară . Printr-o modelare îngrijită meșterul a pus în evidență pieptul , pântecele și fesele. Brațele sunt redate sumar prin două proeminențe conice ornamentate cu motive circulare excizate și umplute cu pastă albă. Baza de susținere , în formă de clopot , este lărgită la bază și colorată cu vopsea roșie. Se poate constata lipsa de interes a modelatorului pentru reprezentarea părților anatomice . Lipsa acestora a fost suplinită de ornamentica prin care s-a urmărit în mod special redarea unor piese de îmbrăcăminte. Pe un corp lipsit de zveltețe , se desfășoară motivele meandrice și liniare de tip Dudești , realizate în manieră Vădastra II. Spațiul excizat , umplut cu pastă albă , delimitează clar două piese de îmbrăcăminte și anume : pieptarul sau vesta și brâul care încinge pântecele unei femei gravide. Două șiruri de rombulețe paralele excizate în special pe spate , la baza figurinei , delimitează catrința . Modul în care artistul a executat motivele ornamentale , fie redând detalii anatomice , fie elemente de costum , reprezintă dovada unei realizări unice în cadrul creațiilor plastice din cadrul neoliticului mijlociu de pe teritoriul României ( Nica , 1980,p.40-41). Pasta din care a fost lucrată este fină , de culoare cenușie. Aparținei fazei a II a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:5,5 cm

Nica, 1980, p.37 , fig.7-1

Analogii : –––––––

Număr de inventar: 352

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.32 a

II.1.1.32 b

II.1.1.32 c

II.1.1.32 d

II.1.1.32 e

II.1.1.33 Grup statuar fragmentar . Reprezintă întruchiparea divinității feminine alături de acolitul ei masculin. Ambele personaje , bărbatul și femeia , au fost modelate în poziție șezândă , pe un soclu de lut : bărbatul , identificat prin redarea sexului , are picioarele îndoite de la genunchi și mâna stângă așezată pe pântece. Femeia are picioarele întinse , lipite unul de altul . Spre deosebire de picioarele bărbatului , cele ale femeii sunt ornamentate cu motivul spiralei în tehnica și în maniera caracteristică fazei Vădastra II. Starea fragmentară a grupului statuar nu permite descrierea și a celorlalte detalii anatomice . Redarea detaliată a degetelor de la picioare , cât și a organului sexual la bărbat sunt dovezi evidente de realism în modelarea piesei care aparține fazei Vădastra II din așezarea de la Fărcașele-Hotărani ( Nica,1980,p.41) A fost descoperită într-un context arheologic clar (S I, careul 3-4, groapa 2, -2 m)

Dimensiuni : 4 /4 cm

Nica, 1980, p.37 , fig.6-1

Analogii :–––––––––

Număr de inventar: 6967

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.1.33 (Nica, 1980, p.37 , fig.6-1)

II.1.1.33 a

II.1.1.33 b

II.1.1.34 Cap figurină cu înfățișare mai puțin obișnuită. Este vorba de un cap de formă plată și ușor bombată , cu nasul foarte proeminent și creștetul despărțit de o cărare cu pletele în bucle. Originea acestei modelări pare a fi locală , din așezarea de la Fărcașele și datează din primele faze ale culturii Dudești de aici. Potrivit opiniei descoperitorului , este pentru prima dată când modelatorul neolitic redă ca esențial din figura umană numai nasul și părul cu cărare. Aceasta este marcată printr-o crestătură oblică începând chiar din apropierea nasului , dat în două părți , este delimitat de două linii curbe crestate adânc începând de la tâmple în jos , până la umeri. Pasta din care a fost lucrată piesa este fină , de culoare cărămizie. Aparținei fazei a II a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani.

Dimensiuni : Î:3 cm

Nica, 1980, p.39 , fig.9-2

Analogii : Comșa , 1995,fig.19 / 10

Număr de inventar: pt 52 – 8919 , 10779 pt 53

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal ( din aceeeași serie tipologică mai există în colecțiile Muzeului Romanațiului și alte capete de formă mai puțin obișnuită – fig.52,53)

II.1.1.34

II.1.1.34 (Nica, 1980, p.39 , fig.9-2)

II.1.1.35 a

II.1.1.35 b

II.1.1.35 a,b ( Nica,1980 ,fig. 9-3)

II.1.1.36 a

II.1.1.36 b

II.1.1.37 Figurină feminină fragmentară . Piesa prezintă capul și brațele rupte . Are o linie zveltă , fiind modelată într-un mod realist. Sânii sunt redați ca două mici proeminențe. Corpul este despărțit de partea inferioară printr-o incizie. Fesele sunt proeminente , șoldurile sunt ușor reliefate și picioarele lipite fără a prezenta nici o linie de separare. Figurina se sprijină la partea inferioară pe un suport circular care-i conferă stabilitate. Nu prezintă decor. Pasta din care a fost modelată este de bună calitate și de culoare cărămizie.

Aparținei fazei a IV a culturii de tip Vădastra de la Fărcașele-Hotărani. A fost descoperită într-un context arheologic clar ( S VI ,-0,70 m )

Dimensiuni :Î: 4 cm

Nica, 1980, p.46 , fig.12 -2

Analogii : Comșa , 1974 , fig.74-1

Număr de inventar: 8917

Loc de păstrare :Muzeul Romanațiului Caracal

I.1.37 a

II.1.1.37 b

II.1.1.37 c

II.1.1.37 a,b,c

II.1.1.38 Figurină feminină descoperită întreagă. Piesa nu prezintă decor. Reprezintă o femeie însărcinată în poziție șezând. Capul este mic cu nasul proeminent. Nu are reprezentați ochii și gura . Brațele sunt întinse lateral ca două cioturi. Abdomenul este îngroșat și picioarele sunt lipite fără a prezenta linie incizată de separare.. Spatele este drept și fesele sunt proeminente. Aparține culturii Boian , faza Giulești, din așezarea de la Piatra Olt. A fost descoperită într-un context arheologic clar în anul 1985 , ( S II, careul 1, -0,60 m)

Dimensiuni : Î:3 cm , deschiderea brațelor : 2 cm

Nica, 1989 , p. 34 , fig.12-6

Analogii : Nica , 1989, p.34, fig. 8- a,b,c

Număr de inventar: 7929

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.38 a

II.1.1.38 b

II.1.1.38 a,b (Nica, 1989 , p. 34 , fig.12-6)

II.1.1.38 c

II.1.1.39 Figurină feminină fragmentară, bust. Piesa este decorată cu incizii în formă de spirale care reprezintă probabil îmbrăcămintea. Sânii sunt ca două proeminențe . Brațele, rupte din vecime, sunt întinse lateral . Spatele este drept și nu prezintă steatopigie. Pasta din care a fost modelată figurina este fină , de culoare cenușie. Aparține culturii Boian , faza Giulești, din așezarea de la Piatra Olt, punctul Vadul Codri,S VI, careu 1, -0,4 m)

Dimensiuni : Î:4 cm , deschiderea brațelor : 3 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa ,1995,fig.13 – 7

Număr de inventar: 7904

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.39 a

II.1.1.39 b

II.1..1.40 Figurină masculină fragmentară . Se păstrează de la brâu în jos. Picioarele sunt lipite , șoldurile puternic reliefate și sexul puternic reliefat. Piesa se sprijină la bază pe un suport circular care-i conferă mai multă stabilitate. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cărămizie. Nu prezintă decor. Aparține culturii Boian , faza Giulești, din așezarea de la Piatra Olt.

Dimensiuni : Î:3 cm

Nica, 1989 , p. 34, nr.7

Analogii : Comșa, 1995, fig.16 – 3

Număr de inventar: 7932

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.40 a

II.1.1.40 b

II.1.1.41 Figurină feminină fragmentară , bust. Sânii sunt redați ca două proeminențe și brațele si capul au fost rupte din vechime. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cărămizie. Aparține culturii Boian , faza Giulești, din așezarea de la Piatra Olt.Piesa este decorata cu incizii spiralo-meandrice specifice culturii Boian. A fost descoperita in urma unor cercetari sistematice.

Dimensiuni : Î:3 cm

Nica, 1989 ,P.34 ,fig 12-1

Analogii : Comșa,1995,fig.16-1

Număr de inventar: nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.41 a

II.1.1.41 b

II.1.1.41 a,b (Nica, 1989 ,P.34 ,fig 12-1)

II.1.1.42 Figurină feminină fragmentară , sumar lucrată , bust , cu capul lipit direct de trunchi, fără reprezentarea nasului a ochilor și a gurii. Brațele întinse lateral au fost rupte din vechime. Are reprezentat un singur sân alungit. Capul este ușor aplecat în manieră vinciană. Piesa a fost modelată din pastă fină , de culoare cărămizie. Aparține culturii Boian , faza Giulești, din așezarea de la Piatra Olt.

Dimensiuni : Î:3 cm , deschiderea brațelor 1,5 cm

Nica, 1989 ,p.34 ,fig12 -5

Analogii : Comșa,1995,fig.13-7

Număr de inventar: 7905

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.42 a

II.1.1.42 b

II.1.1.43 Figurină feminină fragmentară , bust. Chipul este realizat în mod abstract , neavând reprezentat decât nasul , prin ciupire. Gâtul este prelung , cilindric , reprezentat în manieră vinciană. Brațele sunt întinse iar spatele drept. Piesa a fost modelată din pastă fină , de culoare cenușie. Nu prezintă sâni .Aparține culturii Boian , faza Giulești, din așezarea de la Piatra Olt.

Dimensiuni : Î:3 cm , deschiderea brațelor 1,5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa , 1995,p.136

Număr de inventar: 7903

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.43 a

II.1.1.43 a

II.1.1.44 Figurină masculină fragmentară. A fost descoperită la Ipotești, județul Olt. S-a păstrat de la brâu în jos. Sexul masculin este puternic reliefat, picioarele sunt lipite . Coapsele și fesele sunt puternic reliefate. Prezintă un decor incizat care figurează probabil îmbrăcămintea sau tatuajul. Piesa a fost lucrată din pastă cenușie , de bună calitate. Aparține culturii Boian , faza de tranziție spre cultura Gumelnița, din așezarea de la Ipotești.

Dimensiuni : Î :5 cm

Comșa,1974,fig.76 -3,Comșa , 1995 ,146,fig.16-3 ( săpături Eugen Comșa)

Analogii : Analogii : Nica, 1989 , p. 34, nr.7

Număr de inventar :184

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.44

II.1.1.44 a,b,c (Comșa , 1995 ,146,fig.16-3)

II.1.1.45 Figurină masculină fragmentară. Locul de decoperire al piesei este necunoscut. S-a păstrat de la brâu în jos. Sexul este puternic reliefat. Picioarele sut lipite și nu prezintă o linie de separare a lor. Coapsele și fesele sunt puternic reliefate. Piesa a fost modelată din pastă cărămizie , de bună calitate. Aparține culturii Boian , faza de tranziție spre cultura Gumelnița.

Dimensiuni : Î:5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa , 1995 ,146,fig.16-3

Număr de inventar :nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.1.45 a

II.1.1.45 b

II.1.2 Plastică zoomorfă

II.1.2.1 Figurină zoomorfă păstrată fragmentar. A fost descoperită în așezarea eponimă , de la Vădastra . Piesa prezintă picioarele și capul rupte din vechime. Din acest motiv nu se poate preciza ce fel de animal reprezintă. Nu prezintă ornamente .Pasta din care a fost modelat este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni : Î : 2 cm , l: 3,5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Dumitrescu,1974,fig.181 -7

Număr de inventar : 1126

Loc de păstrare : Muzeul de Istorie și Etnografie Corabia –Olt

II.1.2.1

II.1.2.2 Figurină zoomorfă păstrată fragmentar. A fost descoperită în așezarea eponimă , de la Vădastra . Piesa prezintă picioarele și capul rupte din vechime. Din acest motiv nu se poate preciza ce fel de animal reprezintă. Nu prezintă ornamente .Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni : Î: 2 cm , l : 3,5 cm

Analogii: Dumitrescu,1974,fig.181 -7

Număr de inventar :1128

Loc de păstrare : Muzeul de Istorie și Etnografie Corabia –Olt

II.1.2.2

II.1.3 Măsuțe de cult

II.1.3.1 Măsuță de cult descoperită în așezarea de la Grădinari . Piesa este de formă rectangulară regulată. Are picioarele în formă de cilindru și este albiată în interior. Pasta din care a fost lucrată este fină , de culoare cărămizie. Aparține fazei a-II-a a culturii de tip Vădastra din așezarea de la Grădinari.

Dimensiuni :2,5 -2,5 cm

Berciu , Butoi 1961 , p.139

Analogii : Comșa , 1995,p. 216 ,fig 108-10 , Butoi , 1973,p.138 ,fig.7

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.3.1

II.1.3.2 Măsuță de cult descoperită în așezarea de la Slatina , cartierul Crișan II , în urma unor cercetări sistematice. Are picioarele în formă de cilindru și este modelată sub formă de sferă. Pasta din care a fost lucrată este fină, de culoare. Aparține fazei a-II-a a culturii de tip Vădastra din așezarea de la Slatina, Crișan II.

Dimensiuni : Î : 2,5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa , 1995,p. 216 , fig.108 – 6 , Butoi , 1973,p.138 ,fig.7

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.3.2 a

II.1.3.2 b

II.1.3.3 Măsuță de cult descoperită la Slatina , cartierul Crișan II . Are o formă rotundă , având la extremități două capete de bovideu stilizate. Nu prezintă decor . Cele patru picioare ale sale sunt de forma picioarelor de ită iar înăuntru este albiată. Pasta din care a fost modelată piesa este fină , de culoare cărămizie. Aparține fazei a-II-a a culturii de tip Vădastra din așezarea de la Slatina, Crișan II.

Dimensiuni :Î -3,5 cm , diametru : 4 cm

Piesa este inedită

Analogii : , Butoi , 1973,p.138 ,fig.7

Număr de inventar : 4322

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.3.3 a

II.1.3.3 b

II.1.3.4. Măsuță de cult descoperită în așezarea de la Grădinile. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice desfășurate în anul 1979 ( S II, careul 8 , – 0,32 m). Piesa este de formă patrulateră , ușor albiată în interior . Ea se sprijină pe patru piciorușe de formă triunghiulară . Nu prezintă decor, cu excepția a două laturi unde se pot vedea câte trei trunghiuri incizate . Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cenușie. Aparține așezării de tipul Cârcea-Vlădila-Grădinile de la Grădinile , județul Olt.

Dimensiuni : 5 cm 2

Piesa este inedită

Număr de inventar :11449

Analogii : Nica, 1981, fig.5-5 , Butoi , 1973,p.138 ,fig.7 , Comșa ,1995,p.216 ,fig 10 , Nica , 1976 ,fig.8 – 1

Loc de păstrare : Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.3.4 a

II.1.3.4. b

II.1.3.4 c

II.1.3.5 Măsuță de cult descoperită în așezarea de la Grădinile , județul Olt. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice desfășurate în anul 1981 ( S IV , careul 14, – 0,50 m ). Piesa este de formă patrulateră , albiată semisferic . Se sprijină pe patru piciorușe triunghiulare. Nu prezintă decor.Pasta din care a fost modelată este fină, de culoare cărămizie .Aparține așezării de tipul Cârcea-Vlădila-Grădinile de la Grădinile , județul Olt.

Dimensiuni : 5 cm 2

Piesa este inedită

Număr de inventar :11488

Analogii : Nica, 1981, fig.5-5 , Butoi , 1973,p.138 ,fig.7, Comșa ,1995,p.216 ,fig 10, Nica , 1976 , fig.8-4

Loc de păstrare : Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.3.5 a

II.1.3.5 b

II.1.3.5 c

II.1.3.6 Măsuță de cult descoperită în așezarea de la Hotărani în urma unor cercetări sistematice în anul 1982. Piesa este aproape întreagă. Este de formă ușor albiată și se sprijină pe patru piciorușe cilindrice din care unul rupt. Nu prezintă decor. Pasta din care a fost lucrată este semifină , de culoare cărămizie. A fost descoperită într-un context arheologic clar (S V ,careu 1,-0,90 m).

Dimensiuni : diametru : 4 cm , Î : 2 cm

Număr de inventar :10837

Analogii : , Butoi , 1973,p.138 ,fig.7 , Comșa ,1995,p.216 ,fig 10

Loc de păstrare : Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.3.6 a

II.1.3.6 b

II.1.3.6 c

II.1.4 Reprezentări pe vase

II.1.4.1 Figurină feminină reprezentată pe un fragment de vas. Vasul , de o formă care nu se poate preciza este decorat cu un șir de împunsături paralele situate sub buză. Imediat sub acest șir de împunsături se află o figurină lucrată în relief , cu brațele arcuite în jos. Trupul este drept și picioarele . Șoldurile sunt proeminente. Trăsăturile feței sunt schițate sumar. Pasta din care a fost modelată este de bună calitate , de culoare cenușie, cu urme de ardere secundară. Aparține fazei a II- a a culturii Vădastra din așezarea de la Slatina , cartierul Crișan II.

Dimensiuni : 11 cm / 4,5 cm , Î figurină : 3 cm

Butoi,1973,p.138,fig.9

Analogii : Comșa , 1995,p. , Mateescu ,1961,p.70 , fig.1

Număr de inventar : 3188

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.4.1 a

II.1.4.1 b

II.1.5 Vase de diferite forme

II.1.5.1 Vas antropomorf fragmentar , probabil partea inferioară a unui picior. Decorul este excizat și incizat și se aseamănă foarte mult cu decorul de pe ceramica din faza a –IV-a a culturii de tip Vădastra de la Slatina, cartierul Crișan II. Piesa a fost modelată dintr-o pastă fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni : Î : 4 cm

Piesa este inedită

Analogii : –––––

Număr de inventar :792

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.5.1

II.1.6.1 Mânere de capace de vas

II.1.6.1 Mâner de capac de vas descoperit la Piatra –Olt. Are o formă de cap uman , cu chipul stilizat prin ciupire și gâtul prelung. Nu prezintă decor. Pasta din care a fost modelat este fină , de culoare cenușie. Aparține fazei a-II-a a culturii de tipBoian din așezarea de la Piatra Olt.

Dimensiuni : Î : 2,5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa , 1995, fig.13,nr.3

Număr de inventar : 7306

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina –Olt

II.1.6.1

II.1..7 Piese de mobilier

II.1.7.1 Scăunel , păstrat aproape întreg. Piesa are trei piciorușe zvelte pe care se sprijină o platformă dreptunghiulară ușor albiată. Speteaza s-a păstrat întreagă . Este de formă pentagonală având la mijloc o perforare circulară. A fost descoperit în urma unor cercetări sistematice . Nu se cunoaște contextul descoperiririi și nici așezarea unde a fost descoperit. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni : Î : 3 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa , 1995, fig.114

Număr de inventar : 1600

Loc de păstrare : Muzeul Romanațiului Caracal

II.1.7.1 a

II.1.7.1 b

II.1.7.1 c

II.2 Plastică aparținând orizontului Sălcuța-Gumelnița

II.2.1 Plastică antropomorfă

II.2.1.1-II.2.1.5 și II.2.1.18 : aparțin sitului arheologic Slatina-Strehareț

II.2.1.17 : aparține sitului arheologic de la Drăgănești-Olt iar restul , până la II.2.1.20 situlu arheologic de la Brebeni

II.2.1.1 Figurină feminină descoperită în anul 1960 . Piesa , de culoare neagră , păstrată aproape întreagă , numai unul din brațe fiind ciuntit , se prezintă din față , cu nasul proeminent , gură incizată , brațele în formă de cruce , sânii ca două proeminențe conice , șoldurile pronunțate , abdomenul plat . Picioarele , îngroșate , sunt despărțite. Spatele este drept și fesele proeminente. Pasta din care a fost lucrată este fină, de culoare neagră.

Dimensiuni :Î :5 cm , deschiderea brațelor : 2 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.6 , 1-a,b,c

Analogii : Comșa , 1995, fig.52-3-4

Număr de inventar : 181

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.1 a

II.2.1.1 b

II.2.1.1 c

II.2.1.1 a,b,c (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.153, fig.6 , 1-a,b,c)

II.2.1.2 Figurină al cărei sex este incert , descoperită în 1959 , prezentând o culoare cenușiu –deschisă . Are un chip bilobat , nasul puternic reliefat . Nu are schițați clar ochii( două înțepături superficiale) și gura . Brațele , rupte din vechime , au fost inițial întinse lateral , în formă de cruce. Picioarele sunt despărțite printr-o linie incizată. Lipsind elementele anatomice clare putem , cu o oarecare rezervă , să includem piesa în categorie celor antropomorfe masculine. Spatele ei este drept , cu fesele puternic scoase în relief și despărțite printr-o linie adâncită , iar tălpile picioarelor au fost rupte din vechime. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni :Î :3 cm ,

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.1-1a,b,c

Analogii : Comșa , 1995, p.179,fig.50 , nr.3,4

Număr de inventar : 177

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.2

II.2.1.2 a,b,c (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.1-1a,b,c)

II.2.1.3 Figurină feminină cu an de descoperire incert . Nasul este proeminent , ochii sunt realizați prin două perforații , iar gura , o linie incizată , se găsește imediat sub nas. În direcție oblică , sub ochi , se observă alte două perforări. De asemenea , paralel cu gura , poate fi sesizat un șir de împunsături . Brațele au fost rupte din vechime, sâniui sunt proeminenți , ușor alungiți , rupți și ei o parte din vechime. Șoldurile sunt proeminente, picioarele fiind despărțite , cu genunchii reliefați. Abdomenul este și el reliefat , subliniind graviditatea. În ceea ce privește reversul , se remarcă o cocoașă pronunțată în spate ( greutate ?, copil cărat pe spate?) , iar fesele sunt deosebit de proeminente. Pasta din care a fost modelată este fină , cenușie.

Dimensiuni : 6 cm , deschiderea brațelor : 3 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.6-2

Analogii : Comșa , 1995, fig.56-5

Număr de inventar : 2536

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.3 a

II.2.1.3 a

II.2.1.3 (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.6-2)

II.2.1.4 Figurină feminină fragmentară. S-a păstrat numai bustul, cu sânii proeminenți și capul cu fața bilobată , cu un nas bine pronunțat și ochii realizați prin două puncte adânci. Spatele este drept , nu prezintă steatopigie. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cenușiu-deschis.

Dimensiuni :Î :2 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.2-1

Analogii : Comșa , 1995, fig.56-5

Număr de inventar : 195

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.4

II.2.1.4 a,b (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.2-1)

II.2.1.5 Figurină feminină fragmentară . A fost descoperită în anul 1961. Din față se poate observa chipul bilobat , cu nas pronunțat, ochii reprezentați prin două puncte adâncite, gură incizată . Sub gură , se găsesc două puncte adâncite . Linia gâtului este marcată printr-o incizie , la fel și două linii ce coboară în formă de triunghi între doi sâni proeminenți. Sub sâni se află alte două linii ce pleacă de la vârful triungiului spre dreapta , respectiv stânga. Mai jos , tot incizate , sunt reprezentate un triunghi cu unghiul ascuțit în jos , iar sub aceasta o linie curbă. Probabil toate aceste linii și triunghiuri incuzate doresc să indice elemente ale unei vestimentații.

Mâinile sunt modelate lateral , în formă de cruce . Ele sunt despărțite de bust prin două linii verticale incizate. Pe ele se găsesc de asemenea alte trei linii incizate vertical. Spatele este drept , iar inciziile descrise pe avers se găsesc și pe acesta. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni : Î : 3,5 cm , deschiderea brațelor : 4 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.2-2 a,b

Analogii : Comșa , 1995, fig.56-5 , Andreescu, 1998 , fig.2-4

Număr de inventar : 180

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.5 a

II.2.1.5 b

II.2.1.5 c

II.2.1.5 a,b (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.143, fig.2-2 a,b)

II.2.1.6 Figurină antropomorfă prezentând atât atribute feminine cât și masculine . Este prezentată ca stând în picioare. Ea a fost descoperită în anul 1965 .

Văzută din față , se poate constata că , chipul este bilobat , nasul puternic proeminent și ochii marcați prin două puncte adâncite. Brațele sun întinse lateral în formă de cruce și au fost rupte din vechime la partea lor teminală, din vechime. Sânii sunt proeminenți , picioarele lipite , cu o despărțitură marcată printr-o linie incizată. Sexul este masculin , puternic reliefat . Laba picioarelor este frumos conturată.

Spatele este drept , fesele fiind pronunțat realizate. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni :Î :4 cm , deschiderea brațelor 2 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.144, fig.1-3 , a,b,c

Analogii : Comșa , 1995, , 15-3

Număr de inventar : 179

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.6 a

II.2.1.6 b

II.2.1.6 a,b,c (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.144, fig.1-3 , a,b,c)

II.2.1.7 Figurină antropomorfă realizată șezând. Din față se pot observa brațele aduse pe piept , unul din ele sprijinind bărbia. Capul , lipit de trunchi , are nasul disproporționat. Spatele este fără decor. Pasta din care a fost realizată este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni :Î :3,5 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.144,

Analogii : Comșa , 1995 , fig.50 ,3-4 , Andreescu,1998,fig 31 – 4

Număr de inventar : 2535

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.7 a

II.2.1.7 b

II.2.1.8 Figurină feminină fragmentară . Capul și mâinile au fost rupte din vechime. Abdomenul este îngroșat ca semn al gravidității . Sânii sunt mici , ca două proeminențe.

Reversul este drept , fără alte particularități. Pasta din care a fost modelată este semifină , de culoare cenușiu-deschisă.

Dimensiuni : Î : 3 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.144, fig.3-3

Analogii : Comșa , 1995, 84 -3 , Andreescu , 1998 , fig.30-5

Număr de inventar : 2298

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.8

II.2.1.8 a,b (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.144, fig.3-3)

II.2.1.9 Cap de piasă antropomorfă, descoperit în anul 1966 . Este greu de precizat dacă a aparținut unei figurine sau făcea parte dintr-un capac.

Chipul este dotat cu un nas puțin pronunțat , ochii fiind punctați , iar gura incizată. Gâtul este prelung. Pasta din care a fost modelat este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni :2 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145,

Analogii : Comșa , 1995, fig.54-2

Număr de inventar : 1954

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.9

II.2.1.10 Bust de figurină feminină , cu brațele în formă triunghiulară și întinse lateral. Sânii sunt proeminenți , iar abdomenul este puțin îngroșat. Capul a fost rupt din vechime. Piesa este decorată cu linii incizate vertical și orizontal, oblic și în formă de unghi.

Spatele este drept și prezintă același tip de decor , amintit anterior. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cărămizie. În legătură cu acest tip de piesă dr. Radian Andreescu consideră că ar fi de factură cucuteniană ajunsă în mediu gumelnițean în ămprejurări mai puțin clare ( inf. Dr. Radian Andreescu)

Dimensiuni :Î: 3,5 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig.1-2 a,b

Analogii : Andreescu ,1998,fig.32-1,2 , Dumitrescu ,1974, fig.219, 220 , Dumitrescu , 1979 , fig.160,161

Număr de inventar : 4399

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.10 a

II.2.1.10 b

II.2.1.10 a,b (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig.1-2 a,b)

II.2.1.11 Bustul de figurină feminină , descoperit în anul 1964 este modelat dintr-o pastă semifină , de culoare cenușiu-deschisă .El este stilizat , având o formă hexagonală. Decorul este reprezentat prin linii incizate orizontal sau în forma literei V. Sânii sunt două proeminențe . Între ei se găsește un decor incizat compus din trei linii verticale paralele , un V la capătul lor inferior , de unde pornesc de la fiecare latură a V-ului câte două linii oblice paralele.

Chipul este stilizat și el , având nasul proeminent , ochii ca două înșepături . Pe gât sunt incizate linii curbe paralele, trei la număr, cea mai mică dintre ele reprezentând gura.

Spatele este decorat cu aceleași linii incizate ca și fața , lipsind însă cele de pe gât și dintre sâni. În legătură cu acest tip de piesă dr. Radian Andreescu consideră că ar fi de factură cucuteniană ajunsă în mediu gumelnițean în ămprejurări mai puțin clare ( inf. Dr. Radian Andreescu)

Dimensiuni : Î:3,5 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig. 3-1 a,b

Analogii : Andreescu , fig.32-1,2 , Dumitrescu ,1974, fig.219, 220 , Dumitrescu , 1979 , fig.160,161

Număr de inventar : 1420

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.11 a

II.2.1.11 a,b(Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig. 3-1 a,b)

II.2.1.12 Fragment de figurină , probabil feminină. S-a păstrat numai partea ei inferioară , adică zona abdomenului drept și picioarele despărțite printr-o adâncitură.

Văzută din față sunt de remarcat liniile orizontale incizate în zona apropiată labei picioarelor , iar pe coapsa stângă un V.

Spatele , cu fese proeminente , este decorat pe picioare cu linii incizate vertical și orizontal. Pasta din care a fost modelată este de bună calitate , cenușie.

Dimensiuni : L: 3 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig. 4-1,a,b,c

Analogii : Comșa , 1995, fig.54 – 5

Număr de inventar : 2275

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.12 a,b (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig. 4-1,a,b,c)

II.2.1.12 a II.2.1.12 b

II.2.1.13 Fragment de figurină feminină descoperit în anul 1967 . Din vechime a fost rupt un braț și partea inferioară a piesei. Chipul este bilobat , cu nas pronunțat , ochii în forma a două împunsături. Sânii sunt proeminenți. Partea terminală a brațului păstrat a fost și ea afectată.

Spatele este drept , lipsind orice fel de decor. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni : L : 2,5 cm , Î :3 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig. 3 -2,a,b,

Analogii : Comșa , 1995, ,fig.54 -4 , Andreescu, 1998,fig.18-1

Număr de inventar : 2288

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.13

II.2.1.13 a,b (Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig. 3 -2,a,b,)

II.2.1.14 Fragment de figurină cu sex incert. S-au păstrat numai capul cu chip bilobat și nas pronunțat precum și o parte a bustului cu mâna dreaptă. Interesant este că , în locul ochilor s-a practicat o străpungere a capului . Pasta din care a fost lucrat este de bună calitate , cenușie.

Dimensiuni : Î:3 cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.145, fig. 5-1,a,b,

Analogii : Andreescu,1998, 2-4 , Comșa,1995, fig.84-3

Număr de inventar : 2279

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.14 a

II.2.1.14 b

II.2.1.14 a,b ( Schuster,Popovici,op.cit)

II.2.1.15 Dintr-o pastă de culoare cărămizie a fost modelată sumar o figurină. S-a păstrat de la brâu în jos. Piesa prezintă fesele proeminente , picioarele despărțite printr-o linie incizată și nu prezintă ornamente. Nu se poate preciza sexul acesteia. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice în tell-ul de la Brebeni în anul 1966.(inf. Mihail Butoi)

Dimensiuni :L: 5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Comșa , 1995, fig.64-2

Număr de inventar : 828

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.15

II.2.1.16 Din pastă semifină a fost realizată o figurină de tip tesalic, ea fiind descoperită în anul 1966. Corpul este plat , cu sânii modelați ca două proeminențe , iar brațele întinse lateral au fost rupte din vechime.

Spatele este evident tot drept , cu fesele însă ca două proeminențe, picioarele despărțite printr-o crestătură au fost rupte din vechime. Decorul lipsește cu desăvârșire.

Dimensiuni : Î : 10 cm , deschiderea brațelor : 2,5,cm

Schuster , Popovici , 1999-2000, nr.5-6 ,p.146 , fig.5-4

Analogii : Comșa , 1995, 53,5-6 , p.82 , Bâlcu,1957,planșa 4, fig.3

Număr de inventar : 193

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – Olt

II.2.1.16a

II.2.1.16 b

II.2.1.16 (Schuster,Popovici, , 1999-2000, nr.5-6 ,p.146 , fig.5-4)

II.2.1.17 Figurină feminină păstrată aproape în întregime. A fost descoperită în tell-ul de la Drăgănești –Olt. Este lucrată foarte neglijent , având redate în mod grotesc toate amănuntele anatomice. Pasta din care a fost modelată este fină, de culoare cenușie. Piesa nu prezintă decor.Aparține nivelului II al așezării de tip tell de la Drăgănești-Olt.

Dimensiuni : Î:3,5 cm

Piesa este inedită

Analogii : Andreescu,1998,fig.28 – 1

Număr de inventar : 761

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – OlT

II.2.1.17

II.2.1.18 Figurină păstrată fragmentar. S-a păstrat de la brâu în jos. Fesele și șoldurile sunt proeminente iar picioarele sunt despărțite . A fost descoperită în tellul de la Slatina-Strehareț. Piesa prezintă un decor spiralo-meandric pronunțat care figurează tatuajul sau poate îmbrăcămintea.. Pasta din care a fost modelată este fină , cenușie.

Dimensiuni: Î :4 cm

Berciu,1961,p.123

Analogii : Comșa,1995,p.183,fig.54,nr.7

Număr de inventar : 182

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – OlT

II.2.1.18 a

II.2.1.18 b

II.2.1.19 Figurină păstrată framentar, de la brâu în jos. Piesa este decorată cu spirale incizate care reprezintă probabil îmbrăcămintea. Fesele sunt proeminente și picioarele lipite. A fost descoperită în tellul de la Brebeni, Pasta din care a fost modelată este fină , cărămizie.

Dimensiuni :Î:4 cm

Piesa este inedita

Analogii : Comșa,1995,p.183,fig.54,nr.7

Număr de inventar :nu prezintă număr de inventar

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – OlT

II.2.1.19 a

II.2.1.19 b

II.2.1.20 În anul 1980 a fost găsit un fragment de figurină feminină realizată dintr-o pastă fină de culoare cenușie . Capul a fost rupt din vechime , brațele sunt ca două scurte prelungiri laterale , iar picioarele lipite , în zona labelor au fost de asemenea rupte. Spatele este drept , fesele proeminente , iar șoldurile pronunțate. Atât partea din față cât și spatele au fost decorate cu incizii sub forma unor meandre , linii și puncte adâncite.

Dimensiuni :Î:4 cm

Schuster, Popovici,1999-2000, p.145, fig. IV -2

Analogii : Comșa,1995,p.183,fig.54,nr.7

Număr de inventar :3189

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – OlT

II.2.1.20 a,b

II.2.1.20 a,b (Schuster, Popovici,1999-2000, p.145, fig. 4 -2)

II.2.2 Plastică zoomorfă

II.2.2.1 Figurină zoomorfă care înfățișează probabil un porc. Este lucrat de o manieră grosieră. Capul este o simplă prelungire a trupului , neavând redate alte amănunte anatomice decât gura redată ca o simplă gaură. Deasupra capului prezintă o adâncitură ce ajunge să se unească cu cea făcută de gură. Picioarele sunt realizate ca niște simple ciupituri . Probabil a fost purtat ca un amulet. A fost descoperit la Brebeni. Pasta din care a fost modelat este grosieră, de culoare cenușie. A fost descoperit în urma unor săpături sistematice în anul 1967 ( Brebeni, 1967,S VIII, N I )

Dimensiuni : L:3 cm

Piesa este inedită

Analogii : Dumitrescu,1974, fig.181-7

Număr de inventar :2276

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina – OlT

I1.2.2.1

II.2.2.2

În același tell , de la Brebeni s-a descoperit o altă figurină zoomorfă care înfățișează un cățel. Este realizat în manieră realistă , având botul prelungit , ochii punctați și urechile ca niște ciupituri. Pasta din care a fost realizat este de bună calitate , de culoare cărămizie. A fost descoperit în urma unor cercetări sistemetice.

Dimensiuni : Î :2 cm

Schuster, Popovici , sub tipar

Număr de inventar : 22 sau 292

Analogii : Dumitrescu,1974,fig.181-8

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.2.2

Alături de aceste figurine s-au mai descoperit în tellurile de la Brebeni , Strehareț și Drăgănești și alte figurine zoomorfe , însă starea de degradare în care se află nu permite identificarea lor.

II.2.3 Măsuțe de cult

II.2.3.1 Măsuță de cult descoperită în așezarea de tip tell de la Drăgănești-Olt. Este de formă semisferică și se sprijină pe trei piciorușe cilindrice. Piesa nu prezintă decor. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni : Î : 3 cm

Schuster , Popovici , sub tipar

Număr de inventar : 453

Analogii : Comșa,1995, fig.108

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.3.1

II.2.3.2 Măsuță de cult descoperită în așezarea de tip tell de la Brebeni. Este în formă de trunchi de piramidă și se sprijină pe patru piciorușe cilindrice.Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni : Î : 4 cm

Schuster , Popovici , sub tipar

Număr de inventar : 1495

Analogii : Comșa,1995, fig.108

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.3.2 a,b

II.2. 4 Reprezentări pe vase

II.2.4.1 Figurină antropomorfă reprezentată pe un fragment de vas decorat cu incizii oblice. Piesa este foarte stilizată. Trupul este alungit și brațele arcuite în jos. Probabil poartă o mască pe față. Pasta din care a fost lucrată este de bună calitate , de culoare cenușie. A fost descoperită în așezarea de tip tell de la Drăgănești-Olt..

Dimensiuni :3,5 cm / 3,5 cm

Schuster , Popovici, sub tipar

Număr de inventar: 2300

Analogii : Dumitrescu, 1974, fig.189

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.4.1

II.2.4.2 Figurină antropomorfă fragmentară , probabil feminină , reprezentată pe un fragment de vas. A fost descoperită în așezarea de tip tell de la Brebeni. Figurina este reprezentată bust, cu unul din brațe ridicat, celălalt fiind rupt , poate în poziție de rugăciune. Chipul este stilizat iar trupul alungit. Sânii sunt reprezentați ca două mici bobițe. Pasta din care a fost modelată este fină, de culoare cărămizie. A fost descoperită în urma unor cercetări sistematice desfășurate ăn anul 1967 ( S VIII, careu 3, – 0,40 m)

Dimensiuni :3,5 cm/3,5 cm

Schuster, Popovici, sub tipar

Număr de inventar : 2509

Analogii : Dumitrescu, 1974, fig.189

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.4.2 a

II.2.4.2 b

II.2.4.3 Figurină antropomorfă fragmentară reprezentată pe un fragment de vas. S-au păstrat numai picioarele , reprezentate foarte stilizat. Ele sunt lungi și drepte . Laba piciorului este reprezentată și es stilizat, fără a se delimita vreun amănunt anatomic. A fost descoperită în așezarea de tip tell de la Brebeni. Pasta din care a fost modelată este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni :3,3/3,5 cm

Schuster,Popovici,sub tipar

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Analogii : Dumitrescu,1974, fig.190-9

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.4.3

II.2.4.4 Figurină zoomorfă reprezentată pe un fragment de vas. Este un cap de bovideu reprezentat stilizat. Fragmentul ceramic este din pastă fină , de culoare cărămizie . Decorul fragmentului este compus din incizii în formă de semicerc.. A fost descoperit în așezarea de tip tell de la Brebeni , în urma unor cercetări sistematice , în anul 1965 ( S IV,careu 6, – 0,40 m)

Dimensiuni : Î : 3 cm

Schuster,Popovici,sub tipar

Număr de inventar :1098

Analogii : Dumitrescu,1968 , fig,5-2

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.4.4

II.2.5. Vase de diferite forme :

II.2.5.1 Vas antropomorf lucrat sub forma unui corp uman decorat cu incizii verticale. La baza gâtului se poate observa un șir de incizii oblice Piesa are brațele redate ca două cioturi întinse lateral , capul rupt din vechime și abdomenul îngroșat . Fundul vasului este plat. Pasta din care a fost lucrată este fină , de culoare cenușie. A fost descoperit în urma unor cercetări sistematice în așezarea de tip tell de la Drăgănești-Olt.

Dimensiuni : Î :5 cm

Schuster , Popovici , sub tipar

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Analogii : Andreescu,1998,fig III – 4

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.5.1 a

II.2.5.1 b

II.2.5.1 c

II.2.5.2 Vas antropomorf descoperit în așezarea de tip tell de la Drăgănești-Olt. A fost descoperit în urma unor cercetări sistematice.( Nica , 1990-1995,p. ) Piesa este sub forma unui bust uman . Are brațele întinse lateral , având la capete gurile vasului. Chipul vasului este realizat în manieră sălcuțeano-gumelnițeană ,și apare ca fiind stilizat. Pasta din care a fost modelat este fină , de culoare cenușie.

Dimensiuni : Î : 3 cm , deschiderea brațelor : 2,5 cm

Nica,1990-1995 ,p. 32, fig. 9 – 5 a, 5 b , Schuster,Popovici,sub tipar

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Analogii : Bîlcu, Ionescu ,1970 , fig.45 -3

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.5.2

II.2.5.3 Vas antropomorf fragmentar . A fost descoperit în urma unor cercetări sistematice în așezarea de tip tell de la Brebeni , Olt . Piesa a fost modelată sub forma unui cap uman . A fost modelată în manieră realistă , cu nasul reliefat , nările ca două înțepături ,gura și barba sub forma unor incizii. Ochii și fruntea au fost rupte din vechime. Pasta din care a fost modelat este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni : L : 6 cm ,l : 4 cm

Schuster,Popovici, sub tipar

Număr de inventar : 4310

Analogii : Dumitrescu,1974, fig.257

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.5.3

II.2.5.4 Vas zoomorf descoperit în urma unor cercetări sistematice în așezarea de tip tell de la Slatina –Strehareți(inf. Mihail Butoi) . Este un vas în formă de porc. Are gura circulară cu buza dreaptă . Decorul este incizat cu linii paralele orizontale. Imediat sub gura vasului pornesc cele două piciorușe din față iar în partea opusă celelalte două, realizate sub formă cilindrică. Spinarea porcului este ușor arcuită. A avut probabil capac.

Dimensiuni : Î : 3,5 cm , l : 5 cm

Schuster,Popovici, sub tipar

Număr de inventar : 312

Analogii : Dumitrescu,1968 , fig.5-2

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.5.4

II.2.6 Mânere de capace de vas

II.2.6.1 Mâner de capac de vas descoperit în așezarea de tip tell de la Brebeni în urma unor cercetări sistematice . Este realizat sub forma unui cap uman realizat cu chipul realizat prin ciupire în manieră sălcuțeano-gumelnițeană , având nasul prelung , ochii punctați și gura ca o linie incizată. Pasta din care a fost modelat este semifină , de culoare cenușie.

Dimensiuni :Î: 2,5 cm

Nica ,1990-1995 ,p. Schuster,Popovici, sub tipar

Număr de inventar : nu prezintă număr de inventar

Analogii : Comșa , 1995, fig.13,nr.3

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.6.1

II.2.7. Piese de mobilier

II.2.7.1 Scăunel păstrat în întregime. Piesa are patru piciorușe zvelte pe care se sprijină o platformă dreptunghiulară ușor albiată. Speteaza s-a păstrat întreagă . Este de formă pentagonală având la mijloc o perforare circulară. A fost descoperit în urma unor cercetări sistematice în așezarea de tip tell de la Drăgănești-Olt. Pasta din care a fost modelat este fină , de culoare cărămizie.

Dimensiuni :Î : 3,5 cm

Nica ,1990-1995 ,p. Schuster,Popovici, sub tipar

Număr de inventar : 7051

Analogii : Nica ,1990-1995 ,p.32 , fig.9-8a ,b , Comșa,1995,fig.112 , 113, 114

Loc de păstrare : Muzeul Județean de Istorie și Artă Slatina

II.2.7.1 a

II.2.7.1 b

II.2.7.1 c

III . Unele concluzii

De-a lungul vremii, dar mai ales în ultimile decenii, plasticii neo-eneolitice de pe teritoriul României, cu specială privire la spațiul între Carpații Sudici și Dunăre, i s-a acordat atenția cuvenită (o parte dintre contribuții au fost amintite în segmentele anterioare ale lucrării noastre), atât în studii de sinteză (Comșa 1974; 1975; 1976a; 1976b; 1977; 1984; 1991; 1995; Marinescu-Bîlcu 1967; 1977; Andreescu 2002) cât și în contribuții de mai mică întindere (Marinescu-Bîlcu 1961; 1963; Boruga 1969; Neagu 1980; 1986l; Cioflan, Rotaru 1988; Boroneanț 1992). Această tendință a fost în consonanță cu activitatea în domeniu derulată în tot sud-estul Europei și nu numai (Boissevan 1970; Nikolov 1988; Hansen 2001a; 2001b).

Plastica culturile neo-eneolitice din arealul Oltului Inferior se înscrie în cea comună fiecăreia dintre manifestările culturale prezente aici. Se impun totuși unele observații:

În general se încadrează în tipologia cunoscută pentru culturile Vădastra și Boian. Conform aprecierilor lui Marin Nica, așezările acestor manifestări cercetate pe Valea Oltului Inferior, fiind apropiate în spațiu și contemporane în timp, au suferit influențe reciproce. De asemenea este demn de remarcat faptul că unele figurine poartă maști și pe altele se pot distinge elemente de imbrăcăminte și de tatuaj (Nica 1970).

Nu este de neglijat faptul că se confirmă ipoteza posibilei creșteri a rolului bărbatului în societate, începând cu faza Boian II. Astfel, la Piatra-Sat s-a descoperit o figurină masculină aparținând acestei faze, iar la Ipotești două, aparținând fazei Boian V. La acestea se adaugă și o figurina masculină din colecțiile Muzeului Romanațiului Caracal. Ea aparține culturii Vădastra și a fost descoperită la Fărcașele, județul Olt (fig II.1.1.30 ,a,b).

În ceea ce privește mobilierul este știut că tipul lucrat în miniatură nu constituie o excepție pentru culturile Boian, Vădastra, Gumelnița (Comșa 1980). Piesele din lut ars (Morintz 2002, 98 sq.), fie ele imitații după mesele, scaunele sau chiar paturile reale existente în vremea respectivă, trenuie puse mai degrabă în legătură cu activitățile cultice, și, credem noi, nu pot fi socotite simple jucării.

Asemeni celei neolitice, și plastica eneolitică se încadrează în general în canoanele cunoscute pentru aspectul cultural Sălcuța-Gumelnița. Remarcăm însă un tip de figurine mai rar întâlnit, realizat stilizat, cu corpul hexagonal. Cât și o figurină tesaliană, lucrată în bloc compact, fără orificiu de fixare a capului.

În general se consideră că plastica sălcuțeană și gumelnițeană a suferit o involuție de-a lungul timpului. Pe baza puținelor date stratigrafice păstrate, se poate afirma că fenomenul a fost și invers. Cercetările viitoare vor putea confirma acest lucru.

Provenind dintr-o zonă de mixtură a culturilor neolitice Boian și Vădastra dar și a celo eneolitice Sălcuța și Gumelnița , , plastica neo-eneolitică de pe valea Oltului Inferior are anumite caracteristici care o deosebesc de restul plasticii specifice acestor culturi , descoperite în afara zonelor de contact cu alte culturi. Din acest punct de vedere , ea se aseamănă cu plastica de tipul Stoicani-Aldeni , zonă unde s-a creat un aspect cultural de mixtură între culturile Cucuteni și Gumelnița .

Astfel în zona Oltului Inferior se poate vorbi de o plastică aparținând complexului cultural Boian- Vădastra și orizontului Sălcuța-Gumelnița și nu de o plastică de tip Boian , Vădastra , Gumelnița sau Sălcuța.

Numai studierea în integralitate a pieselor descoperite până în prezent pe Valea Oltului Inferior dar și noi cercetări vor putea confirma această ipoteză.

In final menționăm, că puținătatea datelor stratigrafice nu ne permite să conturăm și alte concluzii.

V. BIBLIOGRAFIE

Andreescu 1994 = R.R. Andreescu, Căscioarele-Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelnița B1, CCDJ 13-14, 41-48.

Andreescu 1997a = R.R. Andreescu, Plastica gumelnițeană din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, CA 10, 309-323.

Andreescu 1997b = R.R. Andreescu, Căscioarele-Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelnița A2, CCDJ 15, 219-231.

Andreescu 1998 = R. R. Andreescu, Plastica Antropomorfă Gumelnițeană. Analiză Primară, București.

Andreescu 2002 = R.R. Andreescu, Plastica antropomorfă gumelnițeană. Analiză primară, Muzeul Național de Istorie a României. Monografii III, București.

Andreescu, Popa 2000 = R.R. Andreescu, T. Popa, Sultana. Plastica de os, BMJTAG VI/6 (1999-2000), 133-141.

Andrieșescu 1939 = I. Andrieșescu, Artele în timpurile preistorice la noi, Arta și Tehnica Grafică. Buletinul Impremeriilor Statului, București, nr. 4-5 (1938), 25-50.

Berciu 1934a = D. Berciu, O colecție de antichități din jud. Romanați „Gh. Georgescu-Corabia”, BCMI 27 (fasc. 80), 74-80, 83.

Berciu 1934b = D. Berciu, Scurtă privire asupra preistoriei Olteniei în luminmha noilor descoperiri, RI 20/1-3, 42-44.

Berciu 1935 = D. Berciu, Săpături și cercetări arheologice în ultimii trei ani (1933-1935), BCMI 28 (fasc. 83), 26-30.

Berciu 1937 = D. Berciu, Colecția de antichități „Gh. Georgescu-Corabia”. Cercetări și săpături arheologice, Caracal, 1-17.

Berciu 1939 = D. Berciu, Arheologia preistorică a Olteniei, Craiova.

Berciu 1961 = D. Berciu, Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări, București.

Berciu 1966 = D. Berciu, Cultura Hamangia, București.

Berciu, Butoi 1961 = D.Berciu, M. Butoi, Cercetări arheologice în orașul Slatina și în împrejurimi, Materiale 6, 139-142. Boruga 1969 = C. Boruga, Plastica antropomorfă de la Geangoiești, Valachica 1, 215-226.

Boissevan 1970 = E. Boissevan, A tentativ typology, chronology, and distributions study of the human figurines of Eastern Europe and the Near East in early farming level, în Actes de VIe Congres ISSP, Praha, 384-388.

Boroneanț 1992 = V. Boroneanț, Mărturisiri de artă în locuirea neolitică de la Chitila-Fermă, CAB 4, 11-27.

Boruga 1969 = C. Boruga, Plastica antropomorfă de la Geangoiești, Valachica 1, 215-226.

Butoi 1970 = M. Butoi, Contribuții la cunoașterea plasticii Sălcuța din zona de contact direct cu triburile Gumelnița, Comunicare la cea de-a V –a Sesiune de comunicări științifice a muzeelor, București, 3-5 decembrie 1970.

Butoi 1973 = M. Butoi, Noi descoperiri arheologice în orașul Slatina, RM 2 ,București

Butoi 1999 = M. Butoi, Descoperiri arheologice din Județul Olt, Slatina.

Butoi, 2002 = M. Butoi, Muzeul Județean Olt 1952 – 2002, Slatina.

Christescu 1925 = V. Christescu, Les stations préhistoriques du lac de Boian, Dacia II, 249-303.

Christescu 1933 = V. Christescu, Les stations préhistoriques de Vădastra, Dacia III-IV, 167-225.

Cioflan, Rotaru 1988 = T. Cioflan, E. Rotaru, Figurine antropomorfe descoperite la Popești, jud. Argeș, RMM-MIA 4, 49-52.Comșa 1956 = E. Comșa, Rezultatele sondajelor de la Dudești și unele probleme ale neoliticului de la sud de Carpați, SCIV 2/1-2, 41-49.

Comșa 1959 = E. Comșa, La civilisation Criș sur le territoire de la R.P. Roumain, AAC I/2, 173-190.

Comșa ,1969 , Eugen Comșa , Donees concernant la civilization Vinca du sud-ouest de la Roumanie , Dacia , XIII

Comșa 1974a = E. Comșa, Figurinele de aur din aria de răspândire a culturii Gumelnița, SCIV 25/2, 181-189.

Comșa,1974 b = Eugen Comșa, Istoria comunităților culturii Boian , București , Ed. Academiei

Comșa 1975 = E. Comșa, Typologie et semnifications de figurines anthropomorphes néolithique du territoire roumain, în Valcamonica Symposium, 1972, Capo di Ponte, 143-152.

Comșa 1976a = E. Comșa, Figurinele de marmură din epoca neolitică de pe teritoriul României, Pontica 9, 23-28.

Comșa 1976b = E. Comșa, Figurines d’os d’époque néolithique dans le territoire de la Roumanie, în Festschrift für Richard Pittoni zum siebzigsten Geburtstag, Wien, 158-166.

Comșa 1977 = E. Comșa, Despre figurinele „en violon” din aria culturii Gumelnița, Pontica 10, 45-51.

Comșa 1979 = E. Comșa, Les figurines en os appartenant à la phase moyenne de la culture Gumelnița, Dacia N.S. 20, 69-77.

Comșa 1980 = E. Comșa, Despre obiectele de mobilier din epoca neolitică de pe teritoriul României, Pontica 13, 32-56.

Comșa 1984 = E. Comșa, Figurines d’os prismatique d’époque néolithique en Roumanie, Pontica 17, 15-23.

Comșa 1991 = E. Comșa, Despre figurinele de antropomorfe plate de os de la sfîrșitul culturii Gumelnița de pe teritoriul României, Peuce 10 (vol. 1-2), 9-12.

Comșa 1995 = E. Comșa, Figurinele antropomorfe din epoca neolitică pe teritoriul României, București.

Crăciun 1957 = P. Crăciun, Muzeele din Caracal, Caracal.

Dragomir 1983 = I. T. Dragomir, Eneoliticul din sud-estul României, Aspectul Stoicani-Aldeni, București.

Dumitrescu H. 1968 = Hortensia Dumitrescu, Un modéle de sanctuaire découvert dans la station ènéolithique de Căscioarele, Dacia N.S. 12, 382-394.

Dumitrescu H. 1973 = Hortensia Dumitrescu, Sur une nouvelle interpretantion du modéle de sanctuaire de Căscioarele, Dacia N.S. 17, 311-316.

Dumitrescu 1924 = Vl. Dumitrescu, Découvertes de Gumelnița, Dacia I, 325-342.

Dumitrescu 1925 = Vl. Dumitrescu, Fouilles de Gumelnița, Dacia II, 29-102.

Dumitrescu 1931 = Vl. Dumitrescu, Figurinele anthropomorfe de os din civilizația eneolitică balcano-danubiană, în Închinare lui N. Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1-11 (extras).

Dumitrescu 1934 = Vl. Dumitrescu, La plastique anthropomorphe en argile de la civilisation énéolithique balkano-danubienne de type Gumelnița, JPEK 8 (1922-1933), 49-72.

Dumitrescu 1938 = Vl. Dumitrescu, Les figurines anthropomorphes en os de Sud-Est de l’Europe, pendant la période énéolithique, RIEB, 371-382.

Dumitrescu 1941 = Vl. Dumitrescu, Une figurine de type thessalien découvertes à Gumelnița, Dacia VII-VIII, 97-102.

Dumitrescu 1964 = Vl. Dumitrescu, Figurines from Gumelnița, Antiquity 38/151, 221-223.

Dumitrescu 1968 = Vl. Dumitrescu, Arta neolitică în România, București.

Dumitrescu 1974 = Vl. Dumitrescu, Arta preistorică în România, București.

Dumitrescu 1988 = Vl. Dumitrescu, în Vl. Dumitrescu și Alexandru Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, București.

Hansen 2001a = S. Hansen, Anthropomorphous figural sculpture in the Paleolithic and Early Neolithic period, CCDJ 16-17,

Hansen 2001b = S. Hansen, Neolithic sculpture. Some remarks on an old problem, în P.F. Biehl și F. Bertemes with H. Meller (ed.), The Archaeology of Cult and Religion, Archaeolingua 13, Budapest,

Hașotti 1997 = P. Hașotti, Epoca neolitică în Dobrogea, Bibliotheca Tomitana I, Constanța.

Marinescu-Bîlcu 1961 = Silvia Marinescu, Două vase zoomorfe în cultura Gumelnița, SCIV 12/2, 345-356.

Marinescu-Bîlcu 1963 = Silvia Marinescu-Bîlcu, O statuetă neolitică de marmură descoperită la Gumelnița, SCIV 14/3, 139-142.

Marinescu-Bîlcu 1967 = Silvia Marinescu-Bîlcu, Die Bedeutung einiger Gesten und Haltungen in der jungsteinzeitlichen Skulptur der Ausserkarpatischen Gebiete Rumäniens, Dacia N.S. 11, 47-58.

Marinescu-Bîlcu 1977 = Silvia Marinescu-Bîlcu, Unele probleme ale plasticii antropomorfe neo-eneolitice din România și relațiile ei cu Mediterana Occidentală, Pontica 10, 37-43.

Marinescu-Bîlcu, Ionescu 1970 = Silvia Marinescu-Bâlcu, Barbu Ionescu, Catalogul figurinelor neolitice din muzeul raional Oltenița, București.

Mateescu 1949 = C. Mateescu, Săpăturile arheologice de la Vădastra, Studii II/1, 93-95.

Mateescu 1957 = C. Mateescu, Săpături arheologice la Crușovu, Materiale III, 103-113.

Mateescu 1959a = C. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra, Materiale V, 61-72.

Mateescu 1959b = C. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra, Materiale VI, 107-114.

Mateescu 1961 = C. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra, Materiale VII, 57-62.

Mateescu 1965 = C. Mateescu, Contribution à l'étude de la civilisation de Vădastra; Phase Vădastra II (d'aprés les nouvelles fouilles de Vădastra), în Atti del VI Congreso Internazionale delle Scienze Preistoriche e Protoistoriche II, Roma, 258-263.

Micu, Micu 1996 = C. Micu, S. Micu, Despre un tip de statuetă antropomorfă gumelnițeană, Pontica 28-29 (1995-1996), 7-12.

Minca, Butoi 1984 = Aurelia Minca și M. Butoi, Monumente istorice și de artă din județul Olt, București.

Morintz 2002 = A.S. Morintz, Despre semnificațiile reprezentărilor miniaturale din lut, de construcții și mobilier, în neoliticul României, Thraco-Dacica 23/1-2, 93-117.

Neagu 1980 = M. Neagu, Figurine gumelnițene descoperite în Bărăgan, Pontica 14 , 294-295.

Neagu 1985 = M. Neagu, Aspecte ale plasticii neo-eneolitice de os din sud-estul Munteniei, CCDJ 2, 91-97.

Nestor 1933 = Ion Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien, BerRGK 22 (1932), 11–181.

Nica 1970 = Marin Nica, Asupra originii și dezvoltării culturii Vădastra de la Fărcașele, Historica I,

Nica 1971 = M. Nica, Evoluția culturii Vădastra pe baza descoperirilor de la Hotărani-Fărcașele (Jud.Olt), Historica II,

Nica 1980 = M. Nica, Reprezentările antropomorfe în cultura Vădastra, descoperite în așezările neolitice de la Hotărani și Fărcașele, Județul Olt, Oltenia II

Nica 1989 = M. Nica, Așezările neolitice de la Piatra-Sat, AO,6

Nica 1990-1995 = M. Nica, Tell-ul eneolitic gumelnițean de la Drăgănești-Olt, Punctul Corboaica, A.O I SERIE NOUĂ

Nica, Floroiu, Zorzoliu 1994 = M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, Tell-ul eneolitic gumelnițean de la Drăgănești-Olt, punctul „Corboaica”, SCIVA 45/1, 41-59.

Nica, Schuster, Zorzoliu 1995 = M. Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu, Cercetările arheologice în tell-ul gumelnițo-sălcuțean de la Drăgănești-Olt, punctul Corboaica-campaniile din anii 1993-1994, CAANT 1, 9-45.

Nica, Floroiu, Zorzoliu, Vasilescu 1998 = M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, M. Vasilescu, Tell-ul eneolitic gumelnițean de la Drăgănești-Olt, Punctul Corboaica, Oltenia S.N. (1990-1995), 5-25.

Nikolov 1988 = V. Nikolov, Karanovo VI Periode in Bulgarien. Belege zur Religion, Gesellschaft und Wirtschaft, în Macht, Herrschaqft und Gold. Das Gräberfeld von Varna (Bulgarien) und die Anfänge einer neuen europäischen Zivilisation, Saarbrücken, 209-240.

Nikolova 1999 = Lolita Nikolova, în Lolita Nikolova with the contribution of I. Manzura and C. Schuster, The Balkans in Later Prehistory. Periodization, Chronology and Cultural Development in the Final Copper and Early Bronze Age (Fourth and Third Millennia BC), BAR International Series 791.

Paveleț 2000 = E. Paveleț, Die anthropomorphen Statuetten aus Măruița in der Gemeinde Belciugatele, Kr. Călărași, Rumänien, Das Altertum 46, 133-146.

Petrescu-Dîmbovița 1958 = M. Petrescu-Dîmbovița, Contributions au problème de la culture Criș en Moldavie, ActaArchHung IX/1-4, 53-68.

Petrescu-Dîmbovița 2001a = M. Petrescu-Dâmbovița, Eneoliticul timpuriu, în M. Petrescu-Dîmbovița, A. Vulpe (coordinatori), Istoria Românilor. I. Moștenirea timpurilor îndepărtate, București, 148-154.

Petrescu-Dîmbovița 2001b = M. Petrescu-Dâmbovița, Eneoliticul dezvoltat, în M. Petrescu-Dîmbovița, A. Vulpe (coordinatori), Istoria Românilor. I. Moștenirea timpurilor îndepărtate, București, 154-169.

Radu 2002 = Adriana Radu, Cultura Sălcuța în Banat, Reșița.

Rosetti 1938 = D. V. Rosetti, Steinkupferzeitliche Plastik aus einem Wohnhügel bei Bukarest, JPEK XII, 29-50 și pl. 11-30.

Schuster, Popovici 1996-1998 = C. Schuster, S. Popovici, Despre arta neolitică și eneolitică din zona Oltului inferior (I), Buletinul Muzeului Județean Giurgiu, 2-4

Schuster, Popovici 1999-2000 = C. Schuster, S. Popovici, Despre arta neolitică și eneolitică din zona Oltului inferior (II), Buletinul Muzeului Județean Giurgiu, V-VI/5-6, 143-153.

Tudor 1977 = Ersilia Tudor, Un aspect cultural post-gumelnițean descoperit în zona de dealuri a Olteniei, SCIVA, 28-3

Ursulescu 1998 = N. Ursulescu, Începuturile Istoriei pe teritoriul României, Iași.

Zaharia 1962 = Eugenia Zaharia, Considération sur la civilisation de Criș à la lumière des sondages de Leț, Dacia N.S. 6, 5-51.

AAC = Acta Archaeologica Carpathica, Kraków.

ActaArchHung = Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest.

Antiquity = Antiquity, London.

AO = Arhivele Olteniei , serie nouă, Craiova

BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, București, Craiova, Vălenii de Munte.

BerRGK = Berich der Römisch-Germanischen Kommission, Frankfurt am Main.

BMJTAG = Buletinul Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, Giurgiu.

CA = Cercetări Arheologice, București.

CAANT = Cercetări Arheologice în Aria Nord-Tracă, Institutul Național Român de Tracologie, București.

CAB = Cercetări Arheologice în București, București.

CCDJ = Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos, Călărași.

Dacia = Dacia ,Revue D!”Archaeologie Et D”Histoire Ancienne, București

JPEK = Jahrbuch für Prähistorische und Ethnographische Kunst, Berlin.

Historica = Historica , Centrul de istorie și etnografie din Craiova

Oltenia = Oltenia , Studii și comunicări. Istorie .Etnografie .Științele Naturii,Muzeul Olteniei , Craiova

Materiale = Materiale și cercetări arheologice, București

RI = Revista Istorică. Dări de seamă, documente și notițe, București, Vălenii de Munte.

RM = Revista Muzeelor ,Consiliul Culturii, București

RIEB = Revue International des Études Balkanique, Beograd.

RMM-MIA = RMM-MIA

SCIV/SCIVA = Studii de istorie veche/Studii de istorie veche și arheologie , București

Studii = Studii. Revistă de știință-filosofie-arte, București.

Valachica = Valachica, Târgoviște.

VI. LISTA FIGURILOR

V. BIBLIOGRAFIE

Andreescu 1994 = R.R. Andreescu, Căscioarele-Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelnița B1, CCDJ 13-14, 41-48.

Andreescu 1997a = R.R. Andreescu, Plastica gumelnițeană din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, CA 10, 309-323.

Andreescu 1997b = R.R. Andreescu, Căscioarele-Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelnița A2, CCDJ 15, 219-231.

Andreescu 1998 = R. R. Andreescu, Plastica Antropomorfă Gumelnițeană. Analiză Primară, București.

Andreescu 2002 = R.R. Andreescu, Plastica antropomorfă gumelnițeană. Analiză primară, Muzeul Național de Istorie a României. Monografii III, București.

Andreescu, Popa 2000 = R.R. Andreescu, T. Popa, Sultana. Plastica de os, BMJTAG VI/6 (1999-2000), 133-141.

Andrieșescu 1939 = I. Andrieșescu, Artele în timpurile preistorice la noi, Arta și Tehnica Grafică. Buletinul Impremeriilor Statului, București, nr. 4-5 (1938), 25-50.

Berciu 1934a = D. Berciu, O colecție de antichități din jud. Romanați „Gh. Georgescu-Corabia”, BCMI 27 (fasc. 80), 74-80, 83.

Berciu 1934b = D. Berciu, Scurtă privire asupra preistoriei Olteniei în luminmha noilor descoperiri, RI 20/1-3, 42-44.

Berciu 1935 = D. Berciu, Săpături și cercetări arheologice în ultimii trei ani (1933-1935), BCMI 28 (fasc. 83), 26-30.

Berciu 1937 = D. Berciu, Colecția de antichități „Gh. Georgescu-Corabia”. Cercetări și săpături arheologice, Caracal, 1-17.

Berciu 1939 = D. Berciu, Arheologia preistorică a Olteniei, Craiova.

Berciu 1961 = D. Berciu, Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări, București.

Berciu 1966 = D. Berciu, Cultura Hamangia, București.

Berciu, Butoi 1961 = D.Berciu, M. Butoi, Cercetări arheologice în orașul Slatina și în împrejurimi, Materiale 6, 139-142. Boruga 1969 = C. Boruga, Plastica antropomorfă de la Geangoiești, Valachica 1, 215-226.

Boissevan 1970 = E. Boissevan, A tentativ typology, chronology, and distributions study of the human figurines of Eastern Europe and the Near East in early farming level, în Actes de VIe Congres ISSP, Praha, 384-388.

Boroneanț 1992 = V. Boroneanț, Mărturisiri de artă în locuirea neolitică de la Chitila-Fermă, CAB 4, 11-27.

Boruga 1969 = C. Boruga, Plastica antropomorfă de la Geangoiești, Valachica 1, 215-226.

Butoi 1970 = M. Butoi, Contribuții la cunoașterea plasticii Sălcuța din zona de contact direct cu triburile Gumelnița, Comunicare la cea de-a V –a Sesiune de comunicări științifice a muzeelor, București, 3-5 decembrie 1970.

Butoi 1973 = M. Butoi, Noi descoperiri arheologice în orașul Slatina, RM 2 ,București

Butoi 1999 = M. Butoi, Descoperiri arheologice din Județul Olt, Slatina.

Butoi, 2002 = M. Butoi, Muzeul Județean Olt 1952 – 2002, Slatina.

Christescu 1925 = V. Christescu, Les stations préhistoriques du lac de Boian, Dacia II, 249-303.

Christescu 1933 = V. Christescu, Les stations préhistoriques de Vădastra, Dacia III-IV, 167-225.

Cioflan, Rotaru 1988 = T. Cioflan, E. Rotaru, Figurine antropomorfe descoperite la Popești, jud. Argeș, RMM-MIA 4, 49-52.Comșa 1956 = E. Comșa, Rezultatele sondajelor de la Dudești și unele probleme ale neoliticului de la sud de Carpați, SCIV 2/1-2, 41-49.

Comșa 1959 = E. Comșa, La civilisation Criș sur le territoire de la R.P. Roumain, AAC I/2, 173-190.

Comșa ,1969 , Eugen Comșa , Donees concernant la civilization Vinca du sud-ouest de la Roumanie , Dacia , XIII

Comșa 1974a = E. Comșa, Figurinele de aur din aria de răspândire a culturii Gumelnița, SCIV 25/2, 181-189.

Comșa,1974 b = Eugen Comșa, Istoria comunităților culturii Boian , București , Ed. Academiei

Comșa 1975 = E. Comșa, Typologie et semnifications de figurines anthropomorphes néolithique du territoire roumain, în Valcamonica Symposium, 1972, Capo di Ponte, 143-152.

Comșa 1976a = E. Comșa, Figurinele de marmură din epoca neolitică de pe teritoriul României, Pontica 9, 23-28.

Comșa 1976b = E. Comșa, Figurines d’os d’époque néolithique dans le territoire de la Roumanie, în Festschrift für Richard Pittoni zum siebzigsten Geburtstag, Wien, 158-166.

Comșa 1977 = E. Comșa, Despre figurinele „en violon” din aria culturii Gumelnița, Pontica 10, 45-51.

Comșa 1979 = E. Comșa, Les figurines en os appartenant à la phase moyenne de la culture Gumelnița, Dacia N.S. 20, 69-77.

Comșa 1980 = E. Comșa, Despre obiectele de mobilier din epoca neolitică de pe teritoriul României, Pontica 13, 32-56.

Comșa 1984 = E. Comșa, Figurines d’os prismatique d’époque néolithique en Roumanie, Pontica 17, 15-23.

Comșa 1991 = E. Comșa, Despre figurinele de antropomorfe plate de os de la sfîrșitul culturii Gumelnița de pe teritoriul României, Peuce 10 (vol. 1-2), 9-12.

Comșa 1995 = E. Comșa, Figurinele antropomorfe din epoca neolitică pe teritoriul României, București.

Crăciun 1957 = P. Crăciun, Muzeele din Caracal, Caracal.

Dragomir 1983 = I. T. Dragomir, Eneoliticul din sud-estul României, Aspectul Stoicani-Aldeni, București.

Dumitrescu H. 1968 = Hortensia Dumitrescu, Un modéle de sanctuaire découvert dans la station ènéolithique de Căscioarele, Dacia N.S. 12, 382-394.

Dumitrescu H. 1973 = Hortensia Dumitrescu, Sur une nouvelle interpretantion du modéle de sanctuaire de Căscioarele, Dacia N.S. 17, 311-316.

Dumitrescu 1924 = Vl. Dumitrescu, Découvertes de Gumelnița, Dacia I, 325-342.

Dumitrescu 1925 = Vl. Dumitrescu, Fouilles de Gumelnița, Dacia II, 29-102.

Dumitrescu 1931 = Vl. Dumitrescu, Figurinele anthropomorfe de os din civilizația eneolitică balcano-danubiană, în Închinare lui N. Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1-11 (extras).

Dumitrescu 1934 = Vl. Dumitrescu, La plastique anthropomorphe en argile de la civilisation énéolithique balkano-danubienne de type Gumelnița, JPEK 8 (1922-1933), 49-72.

Dumitrescu 1938 = Vl. Dumitrescu, Les figurines anthropomorphes en os de Sud-Est de l’Europe, pendant la période énéolithique, RIEB, 371-382.

Dumitrescu 1941 = Vl. Dumitrescu, Une figurine de type thessalien découvertes à Gumelnița, Dacia VII-VIII, 97-102.

Dumitrescu 1964 = Vl. Dumitrescu, Figurines from Gumelnița, Antiquity 38/151, 221-223.

Dumitrescu 1968 = Vl. Dumitrescu, Arta neolitică în România, București.

Dumitrescu 1974 = Vl. Dumitrescu, Arta preistorică în România, București.

Dumitrescu 1988 = Vl. Dumitrescu, în Vl. Dumitrescu și Alexandru Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, București.

Hansen 2001a = S. Hansen, Anthropomorphous figural sculpture in the Paleolithic and Early Neolithic period, CCDJ 16-17,

Hansen 2001b = S. Hansen, Neolithic sculpture. Some remarks on an old problem, în P.F. Biehl și F. Bertemes with H. Meller (ed.), The Archaeology of Cult and Religion, Archaeolingua 13, Budapest,

Hașotti 1997 = P. Hașotti, Epoca neolitică în Dobrogea, Bibliotheca Tomitana I, Constanța.

Marinescu-Bîlcu 1961 = Silvia Marinescu, Două vase zoomorfe în cultura Gumelnița, SCIV 12/2, 345-356.

Marinescu-Bîlcu 1963 = Silvia Marinescu-Bîlcu, O statuetă neolitică de marmură descoperită la Gumelnița, SCIV 14/3, 139-142.

Marinescu-Bîlcu 1967 = Silvia Marinescu-Bîlcu, Die Bedeutung einiger Gesten und Haltungen in der jungsteinzeitlichen Skulptur der Ausserkarpatischen Gebiete Rumäniens, Dacia N.S. 11, 47-58.

Marinescu-Bîlcu 1977 = Silvia Marinescu-Bîlcu, Unele probleme ale plasticii antropomorfe neo-eneolitice din România și relațiile ei cu Mediterana Occidentală, Pontica 10, 37-43.

Marinescu-Bîlcu, Ionescu 1970 = Silvia Marinescu-Bâlcu, Barbu Ionescu, Catalogul figurinelor neolitice din muzeul raional Oltenița, București.

Mateescu 1949 = C. Mateescu, Săpăturile arheologice de la Vădastra, Studii II/1, 93-95.

Mateescu 1957 = C. Mateescu, Săpături arheologice la Crușovu, Materiale III, 103-113.

Mateescu 1959a = C. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra, Materiale V, 61-72.

Mateescu 1959b = C. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra, Materiale VI, 107-114.

Mateescu 1961 = C. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra, Materiale VII, 57-62.

Mateescu 1965 = C. Mateescu, Contribution à l'étude de la civilisation de Vădastra; Phase Vădastra II (d'aprés les nouvelles fouilles de Vădastra), în Atti del VI Congreso Internazionale delle Scienze Preistoriche e Protoistoriche II, Roma, 258-263.

Micu, Micu 1996 = C. Micu, S. Micu, Despre un tip de statuetă antropomorfă gumelnițeană, Pontica 28-29 (1995-1996), 7-12.

Minca, Butoi 1984 = Aurelia Minca și M. Butoi, Monumente istorice și de artă din județul Olt, București.

Morintz 2002 = A.S. Morintz, Despre semnificațiile reprezentărilor miniaturale din lut, de construcții și mobilier, în neoliticul României, Thraco-Dacica 23/1-2, 93-117.

Neagu 1980 = M. Neagu, Figurine gumelnițene descoperite în Bărăgan, Pontica 14 , 294-295.

Neagu 1985 = M. Neagu, Aspecte ale plasticii neo-eneolitice de os din sud-estul Munteniei, CCDJ 2, 91-97.

Nestor 1933 = Ion Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien, BerRGK 22 (1932), 11–181.

Nica 1970 = Marin Nica, Asupra originii și dezvoltării culturii Vădastra de la Fărcașele, Historica I,

Nica 1971 = M. Nica, Evoluția culturii Vădastra pe baza descoperirilor de la Hotărani-Fărcașele (Jud.Olt), Historica II,

Nica 1980 = M. Nica, Reprezentările antropomorfe în cultura Vădastra, descoperite în așezările neolitice de la Hotărani și Fărcașele, Județul Olt, Oltenia II

Nica 1989 = M. Nica, Așezările neolitice de la Piatra-Sat, AO,6

Nica 1990-1995 = M. Nica, Tell-ul eneolitic gumelnițean de la Drăgănești-Olt, Punctul Corboaica, A.O I SERIE NOUĂ

Nica, Floroiu, Zorzoliu 1994 = M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, Tell-ul eneolitic gumelnițean de la Drăgănești-Olt, punctul „Corboaica”, SCIVA 45/1, 41-59.

Nica, Schuster, Zorzoliu 1995 = M. Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu, Cercetările arheologice în tell-ul gumelnițo-sălcuțean de la Drăgănești-Olt, punctul Corboaica-campaniile din anii 1993-1994, CAANT 1, 9-45.

Nica, Floroiu, Zorzoliu, Vasilescu 1998 = M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, M. Vasilescu, Tell-ul eneolitic gumelnițean de la Drăgănești-Olt, Punctul Corboaica, Oltenia S.N. (1990-1995), 5-25.

Nikolov 1988 = V. Nikolov, Karanovo VI Periode in Bulgarien. Belege zur Religion, Gesellschaft und Wirtschaft, în Macht, Herrschaqft und Gold. Das Gräberfeld von Varna (Bulgarien) und die Anfänge einer neuen europäischen Zivilisation, Saarbrücken, 209-240.

Nikolova 1999 = Lolita Nikolova, în Lolita Nikolova with the contribution of I. Manzura and C. Schuster, The Balkans in Later Prehistory. Periodization, Chronology and Cultural Development in the Final Copper and Early Bronze Age (Fourth and Third Millennia BC), BAR International Series 791.

Paveleț 2000 = E. Paveleț, Die anthropomorphen Statuetten aus Măruița in der Gemeinde Belciugatele, Kr. Călărași, Rumänien, Das Altertum 46, 133-146.

Petrescu-Dîmbovița 1958 = M. Petrescu-Dîmbovița, Contributions au problème de la culture Criș en Moldavie, ActaArchHung IX/1-4, 53-68.

Petrescu-Dîmbovița 2001a = M. Petrescu-Dâmbovița, Eneoliticul timpuriu, în M. Petrescu-Dîmbovița, A. Vulpe (coordinatori), Istoria Românilor. I. Moștenirea timpurilor îndepărtate, București, 148-154.

Petrescu-Dîmbovița 2001b = M. Petrescu-Dâmbovița, Eneoliticul dezvoltat, în M. Petrescu-Dîmbovița, A. Vulpe (coordinatori), Istoria Românilor. I. Moștenirea timpurilor îndepărtate, București, 154-169.

Radu 2002 = Adriana Radu, Cultura Sălcuța în Banat, Reșița.

Rosetti 1938 = D. V. Rosetti, Steinkupferzeitliche Plastik aus einem Wohnhügel bei Bukarest, JPEK XII, 29-50 și pl. 11-30.

Schuster, Popovici 1996-1998 = C. Schuster, S. Popovici, Despre arta neolitică și eneolitică din zona Oltului inferior (I), Buletinul Muzeului Județean Giurgiu, 2-4

Schuster, Popovici 1999-2000 = C. Schuster, S. Popovici, Despre arta neolitică și eneolitică din zona Oltului inferior (II), Buletinul Muzeului Județean Giurgiu, V-VI/5-6, 143-153.

Tudor 1977 = Ersilia Tudor, Un aspect cultural post-gumelnițean descoperit în zona de dealuri a Olteniei, SCIVA, 28-3

Ursulescu 1998 = N. Ursulescu, Începuturile Istoriei pe teritoriul României, Iași.

Zaharia 1962 = Eugenia Zaharia, Considération sur la civilisation de Criș à la lumière des sondages de Leț, Dacia N.S. 6, 5-51.

AAC = Acta Archaeologica Carpathica, Kraków.

ActaArchHung = Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest.

Antiquity = Antiquity, London.

AO = Arhivele Olteniei , serie nouă, Craiova

BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, București, Craiova, Vălenii de Munte.

BerRGK = Berich der Römisch-Germanischen Kommission, Frankfurt am Main.

BMJTAG = Buletinul Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, Giurgiu.

CA = Cercetări Arheologice, București.

CAANT = Cercetări Arheologice în Aria Nord-Tracă, Institutul Național Român de Tracologie, București.

CAB = Cercetări Arheologice în București, București.

CCDJ = Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos, Călărași.

Dacia = Dacia ,Revue D!”Archaeologie Et D”Histoire Ancienne, București

JPEK = Jahrbuch für Prähistorische und Ethnographische Kunst, Berlin.

Historica = Historica , Centrul de istorie și etnografie din Craiova

Oltenia = Oltenia , Studii și comunicări. Istorie .Etnografie .Științele Naturii,Muzeul Olteniei , Craiova

Materiale = Materiale și cercetări arheologice, București

RI = Revista Istorică. Dări de seamă, documente și notițe, București, Vălenii de Munte.

RM = Revista Muzeelor ,Consiliul Culturii, București

RIEB = Revue International des Études Balkanique, Beograd.

RMM-MIA = RMM-MIA

SCIV/SCIVA = Studii de istorie veche/Studii de istorie veche și arheologie , București

Studii = Studii. Revistă de știință-filosofie-arte, București.

Valachica = Valachica, Târgoviște.