Planului Urbanistic General al or. Chi șinău Autor: dr. Corneliu GU ȚU Chișinău 2007 BUSINESS CONSULTING INSTITUTE BCI 2 CUPRINS: 1. VENITURILE… [602773]

STUDIU

PRIVIND BUGETUL

MUNICIPIULUI CHI ȘINĂU

Document elaborat în cadrul
Planului Urbanistic General al or. Chi șinău
Autor: dr. Corneliu GU ȚU

Chișinău 2007 BUSINESS CONSULTING INSTITUTE BCI

2
CUPRINS:
1. VENITURILE BUGETULUI MUNICIPIULUI …………………………………………………. 3
1.1 F INANȚELE MUNICIPALE – PREZENTARE GENERAL Ă …………………………………………… 3
1.2 V ENITURILE BUGETARE ………………………………………………………………………………… 5
1.3 V ENITURILE PROPRII …………………………………………………………………………………….. 7
1.4 T RANSFERURULE DE LA BUGETUL DE STAT …………………………………………………….. 11
1.5 G ESTIONAREA PROPRIET ĂȚII MUNICIPALE ……………………………………………………… 11
2 CADRUL DE CHELTUIELI PU BLICE MUNICIPALE………………………………….. 12
2.1 C HELTUIELI BUGETARE MUNICIPALE ……………………………………………………………… 12
2.2 C ONTROLUL ȘI MONITORIZAREA CATEGORIILOR PRINCIPALE DE CHELTUIELI ………. 15
2.3 F INANȚAREA CHELTUIELILOR CAPITALE ………………………………………………………… 16
2.4 D ATORIA PUBLIC Ă A MUNICIPIULUI CHIȘINĂU ……………………………………………….. 18
3 BUGETELE UTA DIN COMPONEN ȚA MUNICIPIULUI ……………………………… 22
3.1 B UGETELE ORA ȘELOR DIN COMPONEN ȚA MUNICIPIULUI …………………………………… 23
3.2 B UGETELE COMUNELOR DIN COMPONEN ȚA MUNICIPIULUI ………………………………… 25
4 ANALIZA SWOT A BUGETULUI MUNICIPIULUI ……………………………………… 27
ANEXELE …………………………………………………………………………………………………………….. 29

31. Veniturile bugetului municipiului
1.1 Finan țele municipale – prezentare general ă
Importanța finanțelor municipale din dive rse aspecte este deosebit ă. Aceasta, al ături de altele,
se explică prin faptul, c ă în funcție de situa ția financiar ă sunt sau pot sau respectiv nu pot fi
soluționate oricare alte aspecte ale vie ții cotidiene ale municipi ului, probleme economice
și/sau speciale. Dac ă unele domenii economice (agricultura, construc țiile etc.) pot avea un
caracter sezonier pronun țat, cu anumite varia ții de intensitate în timp, fluxurile financiare
poartă, în principiu, un caracter continuu. Eventualele perturb ări în func ționarea acestui
sistem pot avea consecin țe deosebit de grave. Finan țele municipale sunt în ultim ă instanță
începutul și sfârșitul proceselor socio-economice și circuitului economic din municipiu. Deci
de “sănătatea” finan țelor municipale în ultim ă instanță depinde oricare alt ă derivată socio-
economic ă.
Rolul municipiului Chi șinău este determinant în absolut toate sferele de activitate, inclusiv în
cel financiar al țării. De situa ția financiar ă a municipiului în m ăsură decisivă depinde ș
i
situația finanțelor naționale. Aceasta se explic ă prin următoarele.
1. Aportul agen ților economici mun. Chi șinău în asigurarea dezvolt ării economice a
R.Moldova este semnificativ, în totalul vânz ărilor ponderea mun. Chi șinău în anul 2004 a
constituit 70,8% fa ță de 73,1% în anul 2000. Aportul m unicipiul în formarea fondurilor
bugetare ale R.Moldova dep ășește constant în ultimii ani cota de 50 %. Cu toate c ă ultimii
ani se înregistreaz ă o diminuare a acestui aport, rolul determinant al municipiului în
formarea veniturilor bug etului consolidat na țional este semnificativ.

Figura 1-1 Ponderea agen ților economici din mun. Chi șinău în vânzările totale
în anii 2000-2004
02 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0TotalAgricultur ă și silvicultur ăIndustrie prelucr ătoareEnergie electric ă, gaze și apăConstruc ții ComerțAlte activit ăți
2004
2003
2002
2001
2000

Sursa: calculele autorului dup ă datele Biroului Na țional de statistic ă și Direcției Generale Finan țe

Diminuarea relativ ă a ponderii municipiului Chi șinău în totalurile pe sectoarele economiei
reale pe termen mediu și lung poate fi explicat ă prin relansarea activit ății economice în
raioanele țârii. Implementarea Programelor guvernamenta le aprobate în teritoriu va avea ca
consecință creșterea mai accentuat ă a indicilor socio-economici ale raioanelor țării. Creșterea
pentru municipiul Chi șinău, însă va fi mai lent ă și de aceea cota municipiului se va mic șora
relativ.

4
Dacă analizăm ponderea veniturilor și cheltuielilor bugetului municipal în veniturile și
cheltuielile cumula tive ale bugetului na țional și UAT, putem constata c ă ponderea
municipiului este în descre șterea continu ă.

Tabelul 1-1 Evoluția cadrului financiar na țional și al municipiului, 2003-2006
2003 2004 2005 2006
(aprobat)
Produsul intern brut nominal mln. lei 27619 32032 36755 44200
Veniturile bugetului de stat și UAT mln. lei 7438 8504 11107 11762
Veniturile globale ale bugetului municipiului mln. lei 993 1043 1303 1226 Cheltuielile bugetului de stat și UAT mln. lei 6962 7546 9143 10447
Cheltuielile bugetului municipiului mln. lei 971 1049 1298 1189 Ponderea veniturilor bugetului municipiului în PIB % 3,6 3,3 3,5 2,8 Ponderea cheltuielilor bugetului muni cipiului în PIB % 3,5 3,3 3,5 2,7
Ponderea veniturilor bugetului municipiului în veniturile
bugetului de stat și UAT % 13,4 12,3 11,7 10,4
Ponderea cheltuielilor bugetului municipiului în
cheltuielile bugetului de stat și UAT (%) % 13,9 13,9 14,2 11,4
Sursa: calculele autorului dup ă datele Biroului Na țional de statistic ă și Direcției Generale Finan țe

2. Activitatea economic ă a municipiului este relativ mai stabil ă (atât pe parcursul anului, cât
și pentru o perioad ă medie), decât a oric ărei altei entit ăți teritoriale. Aceast ă stabilitate
municipiul o va men ține și pe termen lung.
3. Până în prezent municipiul Chi șinău rămâne cel mai atractiv teritoriu al R.Moldova sub
aspect economico-financiar și din punct de vedere interna țional, având statutul de capital ă.
Menționăm faptul c ă în municipiu sunt amplas ate nu numai toate institu țiile publice centrale
(Președinția, Parlamentul, Guvernul, Mini sterele, Departamentele, Agen țiile, etc.), dar și
principalele institu ții academice și de învățământ cu toat ă infrastructura respectiv ă, sistemul
bancar (amplasat aici în propor ție de peste 90% din totalu l sistemului bancar). Afar ă de
aceasta în municipiu sunt ampl asate ambasadele altor state și reprezentan țele structurilor
internaționale – Banca Mondial ă, Fondul Monetar Interna țional, PNUD, UNESCO, etc.
Administrarea fluxurilor financiare la nivel municipal este func ția exercitat ă de trei institu ții,
din care doar una este descentralizat ă – Direcția general ă
finanțe. Alte dou ă instituții –
Trezoreria municipal ă și Inspectoratul fiscal municipal – sunt organe desc oncentrate. Dubla
subordonare a structurilor desconcentrate genereaz ă particularit ăți și probleme nedorite în
colaborarea institu țiilor vizate și constituie o lacun ă a procesului de colectare a impozitelor și
taxelor în raza municipiului, și respectiv în executarea venitu rilor bugetului municipiului.
Sistemul finan țelor publice ale municipiului Chi șinău este partea integrant ă al sistemului
finanțelor publice locale, reglementat de un cadru general legislativ-normativ. Actele
legislativ-normative generale con țin prevederi speciale referitor la organizarea și funcționarea
autorităților municipale.
ƒ Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar
ƒ Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finan țele publice locale
ƒ Legea nr.489-XIV din 8 iulie 2003 pr ivind sistemul public de asigur ări sociale
ƒ Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu pr ivire la asigurarea obligatorie de
asistență medicală
ƒ Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 Cu privire la m ărimea, modul și termenele
de achitare a primelor de asi gurare obligatorie de asisten ță medicală

5Suplimentar, sistemul finan țelor publice municipale este reglementat și de prevederile Legii
privind statutul municipiului Chi șinău.
Referitor la impactul cadrului legislativ este necesar de men ționat faptul c ă în Republica
Moldova ca și în majoritatea statelor în perioada de tranzi ție cadrul legislativ-normativ la
etapa inițială se adopt ă cu unele lacune și imperfec țiuni, care cu timpul este supus unor
modificării și îmbunătățirii permanente. O astfel de „tradi ție” este valabil ă și referitor la
cadrul legal existent care reglementeaz ă sistemul finan țele publice locale din Republica
Moldova. Astfel, în sesiunea recent ă, Parlamentul va examina un pachet din 3 proiecte de
legi care vizeaz ă direct func ționarea sistemului finan țelor publice locale.1 Adoptarea acestor
legi va permite dup ă părerea autorilor proiectelor legislative s ă elimine imperfec țiunile
existente din cadrul legislativ existent. Dup ă adoptarea lor, evident, c ă activitatea
administra ției publice a municipiului Chi șinău și sistemul finan țelor publice municipale va
suferi schimb ări majore.

Ca instrument tradi țional de prognozare a veniturilor și cheltuielilor, bugetul municipiului
este operabil pent ru controlul opera țiunilor financiare efect uate pentru o perioad ă de timp în
cadrul administra ției publice municipale.

Veniturile și cheltuielile bugetului muni cipiului se sistematizeaz ă în baza unui sistem unic de
clasificație bugetar ă. De men ționat faptul c ă după părerea speciali știlor din domeniu este
oportună revizuirea și aprobarea unei noi clasific ări bugetare în scopul ajust ării ei la
standardele și cerințele UE.

Elaborarea bugetului m unicipal se efectueaz ă conform Legii privind finan țele publice locale
și a metodologiei elaborat e de Ministerul Finan țelor. În fiecare an, procesul bugetar începe
cu remiterea principiilor de baz ă ale politicii statului în domeniul veniturilor și cheltuielilor
bugetare la adresa autorit ăților locale.

Referitor la rela țiile cu Ministerul Finan țelor trebuie de men ționat faptul c ă conform
legislației în vigoare, analiza proiectu lui bugetului municipiului Chi șinău de către Direcțiile
respective ale Ministerului Finan țelor are caracter consultati v. Dar Ministerul Finan țelor, în
conformitate cu prevederile art. 19 din Legea privind finan țele publice locale, poate cere de
la Primarul General și Consiliul municipal modificarea proi ectului de buget în cazul în care
acestea contravin prevederilor legisla ției în vigoare, principiilor politicii bugetar-fiscale a
statului sau unor prevederi sp ecifice din cadrul le gii bugetului pentru anul respectiv.
1.2 Veniturile bugetare
În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea privind finan țele publice locale, veniturile
bugetului municipiului Chi șinău sunt constituite din:
ƒ venituri proprii;
ƒ defalcările de la veniturile regularizatorii;
ƒ transferurile din fondul de sus ținere financiar ă a teritoriilor, transferuri cu destina ție
specială, precum și alte mijloace transmise pe parcursul anului bugetar;
ƒ mijloace speciale;
ƒ fonduri speciale.
Analiza efectuat ă ne permite s ă constatăm că în perioada 2001-2005, volumul veniturilor de
bază ale bugetului municipiului Chi șinău au avut o tendin ță de creștere constant ă în termeni
nominali.

1 Proiectele de lege privind descentralizarea administrativ ă, privind administra ția publică locală (noua redac ție) și cu privire la modificarea legii privind finan țele publice
locale.

6Figura 1-2 Tendința veniturilor de baz ă a bugetului municipiului, 2001-2006

666.9751.0993.4 964.31066.01183.9
030060090012001500mln. lei
2001 2002 2003 2004 2005 2006
(aprobat)

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Tabela prezint ă structura veniturilor bugetare municipale și ponderile capitole lor principale
de venituri în totalul lor în perioada 2003-2005.
Tabelul 1-2 Structura veniturilo r bugetare, 2003 – 2005 (%)
2003 2004 2005 2006
(aprobat)
Venituri proprii 62,4 70,9 63,9 71,8
Defalcări de la venituri regularizatorii 31,6 24,9 22,0 28,1
Transferuri 5,9 4,2 14,1 0,1
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Cele mai importante venituri sunt ve niturile proprii, inclusiv impozitele și taxele locale,
mijloacele speciale și venituri din capital. Aceste venitur ile proprii au asi gurat în perioada
analizată 62,4 – 70,9% din totalul venitu rilor bugetare. Devierile an uale înregistrate pentru
fiecare component ă a veniturilor bugetare au fost cauzate în mare m ăsură de schimb ările și
modificările operate în cadrul legislativ și normativ, în special referitor la veniturile
regularizatorii.
Figura 1-3 Veniturile bugetului municipiul ui ajustate cu rata infla ției în
2002-2006
112,6132,3
89,4100,6127,0
96,7114,3121,5
87,9107,9
60,080,0100,0120,0
2002 2003 2004 2005 2006
(aprobat)Indicii anuali (%)Veniturile în pre țuri
curente
Rata inf la ției
Veniturile ajustate cu
rata infla ției

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

De menționat faptul c ă pentru anul 2006 se prevede o cre ștere a ponderii veniturilor proprii
în totalul veniturilor pentru asigurarea unei autonomii financiare municipale. Defalc ările au

7înregistrat o tendin ță de descre ștere în perioada analizat ă și s-au stabilit în la 22% din totalul
de venituri în 2005. Transferurile în mod normal constituiau o pondere sc ăzută în veniturile
bugetare, dar în 2005 se pare c ă a avut loc o cre ștere semnificativ ă – de la 5% în 2003 la 14%
în 2005. Aceasta se datoreaz ă în mare parte cre șterii subite a transferurilor destinate
activităților curente ale municipiului.
Dacă veniturile nominale ale bugetului munici piului sunt ajustate cu rata infla ției, atunci
dinamica anual ă este mai modest ă, dar în anii 2004-2005 se înregistreaz ă chiar o diminuare a
veniturilor bugetulu i municipiului cu 10,6% în 2004 și 12,1% în anul 2005. Aceast ă
diminuare a veniturilor bugetului în pre țuri constante nu a fost compensat ă nici pân ă în
prezent.
1.3 Veniturile proprii
Conform prevederilor Titlului VII al Codului fis cal, aplicate de la 1 ianuarie 2005, veniturile
proprii ale bugetului municipal se consti tuie din taxele lo cale, alte impozite și încasări.
Conform clasifica ției bugetare, veniturile proprii al e bugetului municipal se compun din
următoarele elemente:
ƒ impozite și taxe locale;
ƒ venituri din opera țiunile cu capital;
ƒ mijloace speciale.

Impozitele și taxele locale
Codul fiscal reglementeaz ă tipurile de impozite și taxe care pot fi impuse și încasate de
autoritățile publice municipale: impozitele pe imobil și diverse terenuri, taxele pentru licen ță,
aprobări și autorizații, de amplasare a publicit ății, taxa pentru cazare și altele.

Figura 1-4 Structura impozitelor locale
0%20%40%60%80%100%
2002 2004 2006
(aprobat)Impozitul privat
Impozitul pe bunurile imobile ale
persoanelor fizice
Impozitul pe bunurile imobile alepersoanelor juridice
Impozitul funiciar pe teren cudestinație agricol ă de la GȚ
Impozitul funiciar pe p ășuni și
finețe
Impozitul funciar încasat de la
persoanele fizice
Impozitul funciar pe terenuri cu
altă destinație
Impozitul funciar pe terenuri cu
destinație agricol ă
Impozitul pe venitul din salariu

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Pentru impozitele și taxele locale legea reglementeaz ă anumite plafoane pe care autorit ățile
publice municipale nu pe pot dep ăși la adoptarea și executarea bugetului. Aceste plafoane
maxime și minime, iar dup ă caz suma fix ă pentru impozite și taxe locale, sunt stabilite de
Codul fiscal, iar autorit ățile publice municipale pot stabili nivelul conc ret al impozitului sau
taxei locale în limitele minime și maxime ale prevederilor legale.

Impozitele și taxele locale reprezint ă o sursă relativ stabil ă de venituri care au înregistrat
creșteri de 3-7 % în termeni nominali. De men ționat faptul c ă pe parcursul anilor suma

8încasată și ponderea relativ ă a unor taxe concrete nu corespunde cu poten țialul real de
colectare le acestor taxe. Printre aceste putem nominaliza taxa pentru parcarea
autovehiculelor, dinamica colect ării căreia nu corespunde cu cre șterea absolut ă a numărului
autovehiculelor și parcărilor neautorizate din munici piu. Diminuarea sumelor absolute și
ponderii relativ ă a taxei pentru servicii de transportul c ălătorilor în municipiu cu are o
justificare economic ă. Referitor la taxa pentru unit ățile comerciale și prestări servicii se pot
constata rezerve considerabile.

Figura 1-5 Structura taxelor locale
0%20%40%60%80%100%
2002 2004 2006
(aprobat)Alte taxe
Taxa pentru parcarea autovehiculelor
Taxa pentru unit ățile comerciale și
prestări servicii
Taxa hotelier ă
Taxa pentru amenajarea teritoriului
Taxa de pia ță
Taxa pentru patenta de întreprinz ător
Taxa de licen ță
Plata pentru folosirea resurselor
naturale
Taxa pentru ap ă
Taxa pentru amplasarea publicit ății
Taxa pentru servicii de transportul
călătorilor
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Referitor la capitolul încas ării veniturilor și taxelor locale, constat ăm că Consiliul municipal
și Direcția General ă Finanțe, alte subdiviziuni ale Consiliului și Primăriei generale nu dispun
de autoritate necesar ă și sunt lipsite de pârghii legale de aplicare a sanc țiunilor financiare
pentru contribua bilii care nu achit ă la timp și în măsura cuvenit ă impozite și taxe locale.
Aceste atribu ții le dețin numai subdiviziunile teritoriale al e Inspectoratul Fi scal de Stat.

Veniturile din opera țiuni de capital

Conform clasific ării bugetare, în sistemul veniturilor capitale ale buge tului municipiului sunt
incluse :
ƒ vânzările și privatizarea întreprinderilor de stat;
ƒ vânzările stocului lo cativ de stat;
ƒ vânzările activelor de stat;
ƒ vânzările acțiunilor de stat;
ƒ vânzările terenurilor di n proprietate public ă și din proprietate municipal ă.
După ponderea de
ținută de veniturile din opera țiuni de capital de 5-7 % din totalul veniturilor
proprii, putem constata discrepan ța dintre sumele colectate și potențialul economic real. Din
aceste date putem concluziona despre o gestiune necorespunz ătoare a propriet ății municipale.
Venituri speciale
În conformitate cu art. 1 din Legea finan țelor publice locale, veniturile speciale ale bugetului
municipal reprezint ă veniturilor tuturor institu țiilor publice, finan țate de la bugetul municipal,

9obținute de la efectuarea lucr ărilor și prestarea serviciilor contra plat ă, precum și din
donațiile, sponsoriz ările și alte mijloace b ănești întrate legal în posesia institu ției.
În sistemul veniturilor buge tului municipal se includ urm ătoarele venituri speciale:
ƒ mijloace speciale ale institu țiilor publice;
ƒ fondurile pentru sus ținerea unor programe de interes municipal;
ƒ fonduri speciale (venitur ile provenite din desf ășurarea loteriilor, concursurilor și altor
acțiuni organizate de Prim ăria general ă, etc.)
Veniturile speciale au o pondere modest ă în totalul veniturilor proprii (circa 5-6%). Aceste
tipuri de venituri par a fi imprevizibile și distribuite într-un mod al eatoriu. Conform surselor
acestor venituri, ele nu sunt cu adev ărat venituri proprii, precum s unt stabilite în clasifica ția
bugetară.

Defalcări de la venituri regularizatoare

În bugetul municipiului se fac defalc ări de la urm ătoarele venituri:
ƒ Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinz ător
ƒ Taxa pentru folosirea drumurilor
Defalcările reprezint ă o parte semnificativ ă în bugetul municipal. Reducerea înregistrat ă se
explică prin eliminarea TVA-ului din lista impozitelor de echilibrare,
și în consecin ță, din
bugetul municipal (din 2004). În termeni constan ți, reducerea din 2004 a reprezentat 31% și a
fost urmat ă de o creștere de 1% în 2005.

Figura 1-6 Volumul defalc ărilor de la venituri le regularizatoare
50000150000250000350000
2002 2003 2004 2005 2006
(aprobat)Taxa de folosire a
drumurilor perceput ă
de la posesorii deautoturizme
Impozitul pe venitul din
activitatea de
întreprinz ător

Sursa: datele Direc ției Generale Finan țe

Ratele de încasare

Tabelul arat ă ratele de încasare calculate pe baza bugetului executat vers us cel aprobat.

Tabelul 1-3 Ratele de încasare la cele mai importante categorii de venituri (%)
2001 2002 2003 2004 2005
1. Impozitul pe venitul din salariu 125,6 100,5 121,3 116,4 106,3
2. Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinz ător 110,4 88,7 112,6 145,2 113,7
3. Impozitul funciar pe teren. cu destina ție agricol ă 115,8 100,8 88,6 99,2 56,8
4. Impozitul funciar pe teren cu destina ție neagricol ă 90,8 85,6 87,1 105,2 112,8
5. Impozitul funciar încasat de la per soanele fizice 93,6 87,4 95,5 100,5 106,8

106. Impozitul pe bunurile imobile ale per soanelor juridice 74,0 80,2 91,1 105,9 119,6
7. Impozitul pe bunurile imobile ale per soanelor fizice 106,4 101,1 104,4 120,2 146,5
8. Impozitul privat 25,6 27,8 62,1 166,9 416,9
9. Taxa pentru drept.ul de a presta servicii de transport c ălători 137,7 130,2 116,8 108,2 98,6
10. Taxa pentru amplasarea publicit ății (reclamei) 373,8 121,7 122,4 169,8 19,5
11. Taxa balnear ă 231,5 244,4 539,2 282,2 548,8
12. Taxa de folosire a drumurilor perceput ă de la posesorii de
autoturisme 64,4 81,2 98,4 57,5 77,3
13. Taxa pentru ap ă 57,8 118,4 122,1 137,0 94,1
14. Plata pentru folosirea resurs elor naturale 326,2 130,6 425,5 417,7 550,1
15. Taxa de licen ță p/u practicarea gen de acti vitate 444,0 143,9 161,3 167,6 228,9
16. Plata arenzii p/u teren cu destina ție agricol ă, neagricol ă 111,8 160,4 139,5 280,8 156,7
17. Plata arenzii pentru patrimoni ul de stat 136,2 62,5 131,7 145,5 243,4
18. Taxa pentru patenta de întreprinz ător 156,9 157,2 171,1 114,3 107,3
19. Taxa de stat p/u ac țiuni examinate de judec ătorii 143,6 138,4 137,5 130,8 118,4
20. Taxa de pia ță 128,5 75,8 90,0 146,1 112,3
21. Taxa pentru amenajarea teri toriului 74,6 71,7 94,4 83,3 130,5
22. Taxa hotelier ă 120,0 112,7 144,2 169,7 115,2
23. Taxa pentru unit ățile comerciale și prestări servicii 129,9 141,1 135,8 141,7 122,8
24. Taxa pentru dreptul de aplica simbolica local ă 359,0 279,1 477,2 105,5 81,9
25. Taxa pentru parcarea autov ehiculelor 24,5 23,2 5,2 … 62,0
26. Alte încas ări 248,8 120,1 538,2 540,1 375,5
27. Taxa de la posesorii de câini … 11,3 … … 12,7 28. Mijloacele speciale ale institu țiilor publice 107,9 114,4 235,2 92,4 142,6
29. Veniturile din vânzarea apartamentelor câtre cet ățeni 405,3 162,3 253,0 349,9 329,4
30. Veniturile din vânzarea din fond. de imobile nelocuibile 205,6 88,4 113,8 104,4 149,2
31. Veniturile din vânzarea terenurilor proprietate public ă 216,8 180,6 263,1 307,4 409,3
În total impozite și taxe 138,1 104,5 136,5 125,6 115,8
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Analizând aceste date, se pot face urm ătoarele concluzii:
ƒ Municipiul Chi șinău a depășit în mod consistent prognozele de venituri (veniturile
executate sunt mai mari decât cele aprobate ). În timp ce aceasta ar putea pare drept o
imagine pozitiv ă asupra capacit ăților fiscale ale municipiul ui, acest fapt ar putea
constitui o problem ă pentru că reduce utilitatea bugetului ca instrument de planificare
și demonstreaz ă un control redus al Prim ăriei asupra veniturilor sale.
ƒ Municipiul Chi șinău mizează pe rectificarea bugetului pe parcursul anului. Pe de o
parte, exist ă dorința naturală de a dispune de flexibilitate în efectuarea unor cheltuieli
substanțiale, dar Prim ăria e forțată să aștepte posibilele aloc ări de la bugetul de stat,
care de regul ă se efectueaz ă la sfârșitul anului fiscal. Aceasta creeaz ă situația în care
unele cheltuieli sunt planificate pentru ultimele luni ale anului fiscal, iar în realitate sunt efectuate la începutul urm ătorului an bugetar, generând astfel arierate ascunse
(sau plăți amânate pân ă la mobilizarea mai multor resurse).
2
ƒ Dat fiind c ă veniturile nu se încaseaz ă de autorit ățile municipiului, func ționarii și
aleșii municipali ar putea s ă nu fie con știenți de nivelul real al impozitelor neîncasate
(nivelul crean țelor). Astfel, stabilirea ratelo r reale de încasare reprezint ă o sarcin ă
imposibil ă pentru autorit ățile municipale. Experien ța din alte țări din regiune indic ă
că sumele crean țelor tind s ă crească semnificativ într-un mediu nu tocmai transparent
acolo unde înc ă nu s-a introdus contabilitatea de angajament (sau contabilitate de
angajament modificat ă).

2 Această metodă de bugetare și alocare a cheltuielilor întârzie stingerea arieratelor timp de câteva luni.

111.4 Transferurile de la bugetul de stat
Transferurile surselor financiare de la bugetul de stat includ urm ătoarele categorii:
ƒ transferuri pentru activit ăți curente;
ƒ alocări între bugete locale la diferite niveluri;
ƒ alocări pentru cheltuieli curente;
ƒ alocări pentru cheltuieli capitale;
ƒ transferuri între componentele bugetului de stat și componentele bugetelor UAT.

Aceste venituri par s ă fie cele mai pu țin previzibile. Tendin ța din anii preceden ți arată variații
semnificativ ă de la an la an: în 2004 a fost înregistrat ă o reducere cu 38 % în compara ție cu
2003, urmat ă de o cre ștere impresionant ă de 382 % în 20 05. Aceasta reflect ă procesul
reformă-contrareform ă a descentraliz ării serviciilor publice care are loc în Moldova. În
cadrul reform ării sistemului de finan țare a ocrotirii s ănătății în Moldova din 2004
responsabilit ățile legate de acest sector au fost transferate Companiei Asigur ărilor de
Sănătate, ceea ce a generat o reducer e a transferurilor de stat destinate municipiului Chi șinău.
În plus, TVA a încetat s ă fie impozit de echilibrare. În 2005, au crescut salariile în sectorul
bugetar și s-au efectuat cheltu ieli capitale – achizi ționarea autobuselor pentru transportul
public, ceea ce a necesitat transferuri supl imentare pentru cheltuielile curente și capitale ale
municipiului. Referitor la discrepan țele mari dintre veniturile aprobate și cele colectate, trebuie s ă
menționăm următorul moment. Cu toate eforturile depuse în îmbun ătățirea metodelor de
estimare a veniturilor în ultimii ani mai persist ă lacune în procesul bugetar și obstacole în
stimularea administra ției publice municipale în optimizarea planific ării și executării
veniturilor bugetare ale m unicipiului. Analiza execut ării bugetului municipal în perioada
2001-2005 denot ă faptul că se admite minimizarea con știentă a veniturilor estimate. Cauzele
unor astfel de diminu ări ale veniturilor, dup ă părerea noastr ă, pot fi găsite chiar în legisla ția
în vigoare, care le justific ă pe deplin. Astfel conform prev ederilor legale, soldul dintre
veniturile încasate și cele aprobate, r ămân la dispozi ția Primăriei Generale.
Referitor la informatizarea pro cesului de monitorizarea a încas ărilor la capitolul venituri
municipale, trebuie men ționat faptul c ă dotarea tehnic ă a Direcției Generale Finan țe ale
Consiliului municipal este net inferior necesit ăților curente, f ăr
ă a mai specifica c ă lipsa unei
informații operative nu permite o flexibilitate și procesul decizional referitor la finan țele
municipale.

1.5 Gestionarea propriet ății municipale

Problema propriet ății publice și gestionarea ei în țările în tranzi ție este deseori ignorat ă în
contextul impactului juridic și fiscal al descentraliz ării. Municipiul Chi șinău are o capacitate
destul redus ă în exercitarea controlului de încasare a veniturilor la bugetul municipal, dar
dispune de un num ăr destul de mare de bunuri de balan ță și active economice. Problemele
care apar în urma examin ării activelor municipale sunt foarte importante pentru în țelegerea
situației finanțelor municipale. De exemplu, dat fiind car acterul relativ inflexibil al surselor
de venituri, autorit ățile locale de țin un grad înalt de libertate în felul în care gestioneaz ă
proprietatea cu scopul de ob ținere a unui beneficiu social sau financiar. Nu putem neglija
faptul că veniturile de la gestionarea activelor municipale sunt foarte mici în compara ție cu
potențialul lor economic.
În prezent din componen ța întreprinderilor municipal Municipiul Chi șinău a creat și a
contribuit la capitalul social al 69 de întreprinderi. Conform situa ției de la 01.01.2006,

12valoarea ac țiunilor municipiului la aceste întreprinderi constituie 516,7 milioane lei. De
menționat faptul c ă municipiul de ține cota majoritar ă în pachetul de ac țiuni al 12
întreprinderi (51-100% din totalul ac țiunilor), dar în majoritatea cazurilor întreprinderile nu
generează profit.
O problem ă care afecteaz ă întreprinderile municipale const ă în politica de men ținere a
tarifelor la niveluri sc ăzute din motive sociale; de și această practică ar putea fi justificat ă
politic, anual întreprinderile înregistreaz ă pierderi, astfel m ărindu-se suma arieratelor de la
an la an. Aceste pierderi sunt de regul ă acoperite din împrumuturi bancare ceea ce, de fapt,
înrăutățește situația financiar ă; uneori, consiliu l municipal ofer ă transferuri și alte forme de
suport financiar pentru acoperirea par țială a pierderilor (cel mai recent exemplu este
întreprinderea „Ap ă-Canal”; aceast ă întreprindere a contractat un credit de la BERD cu
garanții de stat; c ătre anul 2005, întreprindere a s-a pomenit în situa ție de „default” la
achitarea dobânzii la acest credit; as tfel, în 2005, consi liul municipal a hot ărât să mărească
capitalul social al aces teia – prin sporirea num ărului de ac țiuni; dat fiind c
ă consiliul
municipal nu dispunea de surse proprii pentru achizi ționarea noilor ac țiuni, s-a contractat un
împrumut bancar (circa 50 mii lei) pentru finalizarea acestei tranzac ții. Se pare c ă și în anul
curent întreprinderea are dificult ăți la rambursarea creditului.
Pentru toate întreprinderile municipale prestato are de servicii municipale, se cere o analiz ă
imediată a tarifului; cel mai probabil, un document care ar justifica cre șterea tarifului ar putea
convinge politicienii s ă-și schimbe politica; aceste ac țiuni ar putea fi complementare de un
program de reducere a costurilor opera ționale (achizi ționarea echipamentului energo-eficient,
modificarea m ărimii întreprinderilor, reducerea cheltuie lilor materiale, etc.); implementarea
unui program de reducere a cheltuielilor opera ționale va determina necesitate mai echilibrat ă
de creștere a tarifelor.

2 Cadrul de cheltuieli publice municipale
2.1 Cheltuieli bugetare municipale
În conformitate cu legisla ția în vigoare cheltuielile bugetare municipale sunt aprobate numai
în limita resurselor fi nanciare disponibile, excep ție făcând cazurile de angajare a
împrumuturilor. Cheltuielile pot fi efectuate doar cu alocarea prealabil ă a unei p ărți de
venituri. Aloc ările pentru deservirea datoriei de stat și garanțiilor de stat sunt permanente, iar
mărimea lor depinde de prevederile împrumuturilor (garan țiilor). Competen țele în efectuarea
cheltuielilor sunt delimitate între bugetele UAT conform legisla ției, municipiului Chi șinău
revenindu-i urm ătoarele:
ƒ amenajarea teritoriului și urbanistic ă;
ƒ construcția și întreținerea, în limitele localit ății, a drumurilor, str ăzilor și podurilor;
ƒ construcția obiectivelor publice de interes municipal;
ƒ construcția, întreținerea și exploatarea sistemelor de alimentare cu ap ă, de canalizare,
de epurare a apei, Salubrizarea localit ății;
ƒ acordarea de asisten ță socială populației, inclusiv protec ția tinerei familii și a
familiilor cu mul ți copii, a mamei și a drepturilor copilului, a persoanelor în etate și a
solitarilor și întreținerea institu țiilor din domeniul asisten ței sociale, în partea ce nu
intră în competen ța altor autorit ăți;
ƒ construcția de locuin țe pentru p ăturile socialmente vulnerabile ale popula ției și pentru
alte categorii de locuitori prev ăzute de legisla ția în vigoare, exploatarea fondului
locativ municipal;

13ƒ întreținerea institu țiilor de înv ățământ preșcolar, primar, gimnaz ial, mediu de cultur ă
generală, liceal și complementar (extra școlar), institu țiilor de înv ățământ secundar
profesional, școlilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea
metodică în domeniul înv ățământului, precum și de alte activit ăți și instituții care
deservesc popula ția unității administrativ-teritoriale respective;
ƒ întreținerea institu țiilor de cultur ă și desfășurarea activit ăților publice în domeniul
culturii (c ăminelor și caselor de cultur ă, altor așezăminte de culturalizare);
ƒ întreținerea bibliotecilor și muzeelor;
ƒ cultura fizic ă și sport;
ƒ apărarea împotriva incendiilor;
ƒ întreținerea cimitirelor;
ƒ întreținerea expozi țiilor, teatrelor, televiziunii publice;
ƒ asigurarea ordinii publice;
ƒ coordonarea, organizarea și supravegherea, în limitele competen ței, a activit ăților
administrativ-militare;
ƒ executarea hot ărârilor judec ătorești prin care autoritatea administra ției publice locale
este obligat ă să efectueze anumite pl ăți;
ƒ activitatea autorit ății executive a municipiului și a direcțiilor subordonate autorit ăților
reprezentative și deliberative respective;
ƒ întreținerea altor institu ții și desfășurarea altor activit ăți atribuite, conform legisla ției,
autorităților administra ției publice ale municipiilor.

Figura 2-1 Cheltuielile totale ale bugetului municipiului
970.71048.61297.8
1189.0
04008001200mln. lei
2003 2004 2005 2006 (aprobat)

Sursa: datele Direc ției Generale Finan țe
Cheltuielile se stabiles c în baza unor normative de cheltuie li pentru principalele domenii ale
clasificației economice a cheltuielilor bugetare. A ceste normative sunt determinate de
numărul utilizatorilor serviciilor publice și a funcționarilor. Tabelul 4 indic ă structura
cheltuielilor municipale, conform clasific ării economice, în perioada 2003-2005, și ponderea
fiecărei categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor.

Tabelul 2-1 Clasificarea economic ă pe categorii a cheltuielile (%)
2003 2004 2005 2006
(aprobat)
Retribuirea muncii 30,0 20,9 20,3 21,0
Plata mărfurilor și serviciilor 29,0 28,9 28,2 17,0
Plata dobânzilor 0,8 0,2 0,1 0,8 Transferuri și subvenții 20,0 30,8 39,6 42,4
Cheltuieli capitale 20,0 19,2 11,8 13,0
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

14Analiza datelor prezentate în tabel ofer ă următoarele concluzii referitor la fiecare categorie:

Retribuirea muncii
Cheltuielile de personal în 2003 ca pondere au reprezentat 30% din total, constituind ca
mărime cea mai important ă categorie în cheltuie lile bugetului municipiul ui. Dar în ultimii ani
s-a înregistrat o tendin ță de diminuare a ponderii de la 30% la 21% ca urmare a transferului
cheltuielilor de retribuire a muncii a din sfera medical ă de la bugetul municipal la Compania
națională de asigurare medical ă. Suplimentar, aceast ă situație ar putea fi rezultatul unei
politici austere de sala rizare în sectorul public , care nu a asigurat cre șteri salariale în ritmul
inflației înregistrate. Reducerea cheltuielilor de personal din 2005 în compara ție cu 2003 a
constituit 9 puncte. Pentru 2006 se estimeaz ă o ușoară creștere a ponderii cheltuielilor de
personal ca urmare a dorin ței guvernului de a ajusta sa lariile în sectorul public.
Plata mărfurilor și serviciilor
În perioada analizat ă cheltuielile legate cu plata m ărfurilor și serviciilor au înregistrat o
diminuare continue. Astfel, în 2005 în compara ție cu 2003 (cu 33% în termeni constan ți)
după care a urmat o re vigorare în 2005 (cre ștere cu 6%). În perioada analizat ă, această
categorie de cheltuieli a reprezentat 19-29% din totalul de cheltuieli.
Cheltuieli capitale
Cheltuielile capitale au crescut brusc în 2004 (cu 35% în compara ție cu 2003); și cu 8% în
2005. Aceasta este determinat ă de o creștere serioas ă în cheltuielile opera ționale, rezultatul
descentraliz ării a unui num ăr de servicii municipale – bugetele locale sunt de regul ă
echilibrate prin mutarea cheltuielilor capitale, ceea ce are un impact negativ asupra costului
infrastructurii.
Tabelul 2-2 Structura cheltuielilor bugetare executate în perioada 2003-2006
2003 2004 2005 2006 (aprobat)
mii lei % mii lei % mii lei % mii lei %
Serviciile de stat cu destina ție general ă 24.0 2.5 25.8 2. 5 26.3 2.0 21.6 1.8
Asistenta sociala 16.5 1.7 19.5 1.9 30.6 2.4 32.1 2.7
Menținerea ordinii publice si securitate
naționala 36.0 3.7 39.5 3.8 43.8 3.4 44.7 3.8
Ocrotirea s ănătății 226.9 23.4 28.9 2. 8 18.5 1.4 19.0 1.6
Cultura 33.1 3.4 45.3 4.3 57.6 4.4 40.9 3.4
Învățământul 331.8 34.2 382.5 36.5 451.9 34.8 420.4 35.3
Agricultura, gospod ărie silvica 3.9 0.4 2. 6 0.2 4.6 0.4 3.1 0.3
Industrie si construc ții 4.2 0.4 4.2 0.4 3.3 0.3 4.3 0.4
Transportul, gospod ăria drumurilor 12.2 1.3 23. 3 2.2 18.8 1.4 21.6 1.8
Gospodăria comunal ă 250.1 25.8 416.3 39. 7 533.1 41.1 354.0 29.8
Complexul pentru combustibil si ener gie 15.6 1.6 2.0 0. 2 15.7 1.2 13.7 1.1
Alte cheltuieli 16.4 1.7 58.8 5.6 93.4 7.2 214.3 18.0
Cheltuieli total 970.7 100.0 1048. 6 100.0 1297.8 100.0 1189.9 100.0
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Analiza datelor prezentate indic ă că cheltuielile publice municipa le sunt rela tiv stabile.
Cheltuielile de personal, subven țiile și transferurile, și plata dobânzii reprezint ă o parte
semnificativ ă în totalul cheltuielilor. Aces t nivel de rigiditate înseamn ă că, în cazul unei
majorări a prețului la resursele energetice importate (gaz natural, energie electric ă,
carburanți), Consiliul municipal ar putea fi presat de cet ățeni să direcționeze veniturile
bugetului la men ținerea tarifelor actuale la serviciile de baz ă și utilitățile publice, în
determentul altor cheltuieli. În astfel de situa ții este inevitabil ă apelarea la împrumuturi

15publice municipale și creșterea datoriei municipale. Evident, c ă echilibrul bugetului
municipiului devine fragil și menținerea lui devine o sarcin ă destul de complicat ă.
Politica guvernului de majorare a salariilor în sectorul public ar putea intensifica gradul de
rigiditate a cheltuielilor pe termen scurt și mediu. De-asemenea nu poate fi neglejat nici
factorul demografic, care ar putea influen ța majorarea cheltuielilor pe ntru sectorul social –
ocrotirea s ănătății, învățământ și protecție socială. De exemplu, în ultimii ani în Chi ținău,
conform datelor statistice oficiale, se atest ă o micțorare a num ărului popula ției, iar în
localitățile suburbane se atest ă fenomenul migra ției peste hotare a for ței abte de munc ă și
fenomenul îmb ătrânirii popula ției. Din aceste considerente, pr ognozele financiare la capitol
cheltuieli se vor baza pe ipoteza cre șterii cheltuielilor pentru ocrotirea s ănătății și
asistență/protecție socială; iar venituri bugetare vor fi influen țate de reducerea num ărului
forței de munc ă încadrate.
Dinamica cheltuielilor bugetare executate în perioada 2003-2005 sunt prezentate în tabel.5
Cele mai importante categorii de cheltuieli sunt în domeniul gospod ăriei comunale și de
exploatare a fondului locativ (40-41%) și al învățământului (34-36%). Pe parcursul ultimilor
3 ani, aceste cheltuieli au fost în continu ă creștere. De men ționat faptul c ă sursele alocate în
unele domenii acoper ă doar 65-75% din cheltuielile minimale necesare men ținerii
serviciilor sau utilit ăților publice, iar deficitul de 35-35% fiind acoperit din alte surse. De
exemplu, în sistemul educa țional municipal o bun ă parte de cheltuieli de între ținere și dotare
ale institu țiilor publice sunt acoperite din contul p ărinților sau din sponsoriz ări. Dar o astfel
de situație nu poate fi de lung ă durată, și pe termen mediu devine deficient ă.

2.2 Controlul și monitorizarea categoriilor principale de cheltuieli
Posibilitățile de monitorizarea a diferitor categorii de cheltuieli de c ătre autorit ățile publice
municipale se bazeaz ă pe clasificarea func țională a cheltuielilor locale. Cheltuielile suportate
din bugetul municipiului pot fi grupate în urm ătoarele categorii principale:
• Serviciile de stat cu destina ție general ă – bugetul municipiului suport ă toate cheltuielile
materiale, capitale și de personal ale autorit ăților publice municipale, dar autorit ățile
municipale nu de țin un control absolut asupra acestor cheltuieli, fiindc ă salariile
funcționarilor publici sunt stabilite de organele publice centrale și prevederile legisla ție în
vigoare, limita maxim ă a funcționarilor publici municipali și locali este stabilit ă de către
guvern, în dependen ță de tipul și mărimea UAT din cadrul municipiului;
• Învățământul – bugetele municipiului suport ă toate cheltuielile de personal și materiale
ale școlilor publice primare și secundare; de-asemenea, di n bugetul municipiului se
finanțează investițiile capitale. Capitolul Înv ățământul reprezint ă unul din cele mai
importante articole de cheltuieli în bugetele locale;
• Ocrotirea s ănătății – bugetele locale s unt responsabile pentru cheltuielile materiale și
capitale din institu țiile .
• Cultura – institu țiile culturale (cu excep ția celor na ționale sau regionale) sunt finan țate
din bugetele locale (toate tipurile de cheltuieli). Acelea și legi și regulamente na ționale cu
privire la func ționarii publici reglementeaz ă salariile angaja ților.
• Serviciile publice (cheltuieli materiale, capitale și de personal; dac ă serviciile sunt
prestate de o companie comercial ă, bugetul local nu are re sponsabilitate juridic ă de
finanțare a nici unui tip de cheltuieli; aceste companii trebuie s ă-și acopere cheltuielile cu
propriile venituri). Excep ție face întreprinderea de tr ansport public care beneficiaz ă de
transferuri din bugetul municipa l pentru acoperirea diferen ței dintre tarif și costul real a
tichetului, precum și pentru persoanele care beneficiaz ă de acest serviciu pe gratis.
(pensionarii). Pentru serviciile publice care sunt prestate de c ătre municipiu (repara ția
drumurilor), toate chel tuielile se finan țează din bugetul local.

16• Gospodăria comunal ă și gospodăria de exploatare a fondului locativ – este finan țată din
bugetul municipal și deține ponderea major ă, având o tendin ță de creștere în ultimii ani.

O component ă important ă a procesului de previziune a chel tuielilor bugetare revine Cadrului
de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM). În 2006 s-a efectuat implementarea procesului de
elaborare a CCTM la nive lul municipiului Chi șinău și altor 10 unit ăți administrativ-
teritoriale. Pentru municipiul Chi șinău obiectivul principal al CCTM local este asigurarea
unei interac țiuni a politicilor na ționale din diverse domenii cu cele municipale, corel ării
cadrului de resurse la nivel municipal cu priorit ățile de cheltuieli. Es te necesar de men ționat
că la nivel municipal sarcina principal ă trebuie s ă le revină ordonatorilor (e xecutorilor) de
buget care trebuie s ă fie orienta ți către planificarea strategic ă a componentei respective a
bugetului municipiului, axat ă pe “prioritizare și eficiență”, concomitent fiind impu și să
renunțe la modelul anteri or bazat pe “cereri și necesități”. Numai o astfel de abordare din
partea ordonatorilor (execu torilor) de buget va asigur a o utilizare mai eficient ă și mai
pragmatic ă a resurselor financiare existent e, în conformitate cu priorit ățile de dezvoltare
durabilă a municipiului.
Nu putem trece cu vederea și problema normativelor medii de cheltuieli folosite la CCTM,
care în conformitate cu art. 19 al Legii privind finan țele publice sunt calculate anual de
Ministerul Finan țelor și transmise Direc ției Generale Finan țe spre executare. Putem constata
că modalitatea de calcul al acestor normative nu este în total transparent ă și nu are suficient ă
argumentare economic ă, dacă în multe cazuri nu ele nu acoper ă minimul necesar de
funcționare ale institu ției publice, inclusiv major ările de salarii. De men ționat faptul c ă
rămâne nesolu ționată problema estim ării corecte a contigentului beneficiarilor de servicii și
utilități publice, ce denatureaz ă situația reală. Astfel, în municipiu num ărul de copii ce
frecventeaz ă real institu țiile publice pre școlare și școlare este mai mare decât cel indicat de
statistica oficial ă. Situația poate fi explicat ă prin faptul c ă municipiul a devenit un pol de
atracție pentru locuitorii țării, dar care î și mențin viza de re ședință în altă localitate. Astfel,
numărul de beneficiari reali ale serv iciilor publice din domeniul educa ției, sănătății este cu
mult mai mare decât cel luat în calcul la estim ările bugetare, creând o povar ă suplimentar ă
pentru sistemul fina nciar municipal.
2.3 Finan țarea cheltuielilor capitale
Sursele disponibile de finan țare a cheltuielilor capitale sunt:
• excedentul bugetului opera țional;
• transferurile;
• fonduri speciale;
• credite pe termen scurt de la bugetul de stat și băncile comerciale;
• împrumuturile de pe pie țele locale și externe de capital.

În perioada analizat ă, bugetul municipiului a înregistrat excedent opera țional în 2003, iar în
anii 2004-2005 a înregist rat deficit în sum ă de 49,4 mln. lei și 2,4 mln. lei. Pentru 2006 este
preconizat excedent de 37,o mln. lei. Acest ex cedent poate fi utilizat pentru finan țarea
cheltuielilor capitale și pentru a achita plata dobânzii și a altor cheltuieli legate de datoria
municipal ă.

17Figura 2-2 Soldul veniturilor și cheltuielilor bugetului municipiului în
anii 2003-2006
22,7
-49,437,0
-2,4
-60-35-101540
2003 2004 2005 2006 (aprobat)mln. lei

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Necesitățile investi ționale

În municipiul Chi șinău, lista cheltuielilor capitale se aprob ă anual în form ă de anexă la
buget. La momentul actual, investi țiile capitale efectua te pe teritoriul municipiului Chi șinău
nu se încadreaz ă într-un cadru gene ral de dezvoltare și nici nu se bazeaz ă pe analize
riguroase a eficien ței economice și impactului preconizat. Priorit ățile de investi ții capitale
sunt determinate de interese politi ce, acest fapt fiind posibil datorit ă lipsei unui mecanism de
control și răspundere vis-à-vis de un plan de dezvoltare pre-stabilit și cunoscut de opinia
publică.
În perioada analizat ă ponderea cheltuielilor capitale în bugetul municipiului a înregistrat o
tendință de descre ștere continue. Astfel, în anul 2003 ch eltuielile capitale au reprezentat
20,0%, în 2004, respectiv – 19,2%, iar în 2005 – circa 11,8% din bugetele executate al
municipiului. Pentru 2006 se preconizeaz ă o ușoară creștere a ponderii pân ă la 13,0%. Și la
acest capitol exist ă decalaj substan țial între cheltuielile capitale aprobate și cele executate.
Aceste exemple denot ă existența unei probleme deoarece se limiteaz ă transparen
ța
procesului de luare a deciziilor referitoare la investi țiile municipale.

Sursele de finan țare a majorit ății proiectelor de investi ții sunt bugetul municipal și cel de
stat. Aceasta determin ă caracterul “ireal” al oric ăror planuri existente în domeniul
investițiilor publice. Conform calculelor efectuate de autorii Concep ției PUG, bugetul
municipal nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru toate necesit ățile de investi ții
capitale ale municipiului. Ținând cont de nivelul actual de dezvoltare al municipiului,
necesitățile investi ționale sunt mari. Autorii Concep ției PUG au estimat valoarea
necesităților investi ționale pentru perioada 2003-2020 la 43,5 miliarde lei, dintre care circa
21 miliarde lei pentru dezvoltarea spa țiului locativ, circa 17 miliarde lei pentru infrastructura
tehnico-edilitar ă și 4 miliarde lei – amenajarea ter itoriului. Pentru perioada 2006-2010,
valoarea estimativ ă reprezint ă 14,6 miliarde lei.
Conform estim ărilor autorilor proiectului Programului privind dezvoltarea social-economic ă
a municipiului Chi șinău pe 2007-2010 acestui Program, volumul total de investi ții pentru
perioada respectiv ă reprezint ă circa 3 miliarde lei
3. Această cifră este semnificativ mai mic ă
decât cea prev ăzută în Concep ția PUG. Unul dintre motivele estim ării reduse a necesarului

3 Conform sursei de la Prim ărie, numai reconstruc ția stației de epurare se estimeaz ă la 1,7 miliarde lei. Conform Programului men ționat, în 2007-2010 se planific ă
efectuarea lucr ărilor de proiectare în valoare de circa 120 milioane lei.

18de investi ții ar putea fi tendin ța deja bine cunoscut ă de subestimare a cheltuielilor de c ătre
administra ția municipiului Chi șinău. Un alt motiv ar putea fi lipsa dorin ței administra ției de
a afișa o cifră care ar putea p ărea ireală dat fiind capacitatea limitat ă de finanțare a acestora
prin intermediul c ăilor utilizate în prezen t în municipiu.
Dacă revenim la cifra de 14,6 miliarde lei pân ă în 2010 și 43,5 miliarde lei pân ă în 2020,
Concepția PUG de-asemenea con ține o evaluare a capacit ății de finan țare a acestor necesit ăți
din buget. Astfel, un buget an ual care ar aloca 25% finan țării investi țiilor (scenariul pesimist
4), ar putea acoperi numai 8% (pân ă în 2006) și 10% (pân ă în 2020) din totalul de necesit ăți
investiționale. În concluzie, este evident c ă bugetul municipiului nu dispune de suficiente
resurse pentru satisfacerea necesit ăților de dezvoltare social-economic ă a municipiului.
O altă problemă acută cu care se confrunt ă bugetul municipiului Chi șinău este finan țarea
infrastructurii edilitare municipale. Re țelele de drumuri, ap
ă, canal și termificare vor necesita
cheltuieli sporite pentru men ținerea serviciilor curente, nemaivorbind de îmbun ătățirea
acestora. Frecventele modific ări în cadrul legislativ și instituțional genereaz ă dificultăți în
procesul de întocmire a bugetului local; pe când investi țiile capitale reprezint ă o categorie
important ă de cheltuieli, municipiul nu pare s ă dețină un control eficient asupra programului
său de dezvoltare a infrastructurii; ch eltuielile capitale par a fi finan țate preponderent dup ă
cum apare nevoia de urgen ță; prezența cheltuielilor capitale în fiecare capitol bugetar indic ă
absența planificării strategice în dezv oltarea municipiului.

Putem concluziona c ă un număr de factori va continua s ă influențeze bugetele opera ționale și
investiționale ale municipiului Chi șinău:
• excedentul opera țional deriv ă în mare m ăsură din defalc ări; din acest motiv, nivelul
surplusului opera țional variaz ă semnificativ și s-ar putea reduce în viitor; dup ă cum
au arătat datele, imediat ce TVA-ul a fost e liminat din bugetul locale, excedentul
operațional s-a redus considerabil; a ceasta de-asemenea se datoreaz ă creșterii
salariilor în sectorul public ; astfel, nu este clar dac ă această situație pozitivă este și
durabilă;
• există o incertitudine clar ă referitor la suma anual ă a veniturilor de stat pentru
acoperirea cheltuielilor în continu ă creștere (vezi modificarea frecvent ă a legilor);
• lipsa reglement ărilor și procedurii de alocare clare refe ritor la transferurile de la
bugetul de stat (de și cadrul legislativ define ște detaliile procedurii de alocare, se pare
că aceasta nu este aplica în mod consecvent);
• subvenționarea opera țională continuă a serviciilor comunale este rezultatul amân ării
lucrărilor de între ținere și a tarifelor care nu acoper ă costurile opera ționale; cheltuieli
capitale înalte pent ru reabilitarea, m ărirea eficien ței și lărgirea rețelelor acestor
servicii
Pe viitor, puetm constata c ă municipiul Chi șinău va avea o structur ă inelastică de venituri
proprii, iar cheltuielile vor r ămâne pe termen mediu relativ și mai fixe/rigide.

2.4 Datoria public ă a municipiului Chi șinău
Datoria public ă municipal ă Chișinău conform situa ției de la 01.01.06 constituia suma de 96,0
mln. lei. Datoria municipal ă cuprinde împrumuturi de la b ăncile comerciale locale contractate
direct de c ătre consiliul municipal (f ără garanții de stat) și un număr redus de împrumuturi de
la bugetul de stat (dat ele primite de la prim ăria Chișinău arată că în perioada 2003-2005,
împrumuturi de la bugetul de stat nu au existat; totu și, astfel de împrumuturi au fost

4 Am ales scenariul pesimist pentru aceast ă ilustrare, întrucât el este cel mai apropiat de realitate. În 2005, numai 10% din buget a fost alocat pentru investi ții capitale.

19contractate în anii preceden ți, iar rambursarea acestora s- a efectuat pe parcursul anilor
analizați.
Tabelul 2-3 Datoriile creditoare ale bugetului municipal
Denumirea ramurii conform situa ției la
01.01.2001 01.01.2002 01.01.2006 01.07.2006
Serviciile de stat cu destina ție general ă 4163,9 4665,4 1445,8 2002,5
Menținerea ordinii publice 6167 8225,7 4016,7 5629,5
Învățământul 128112,9 121313,2 68430 62790
Cultura, arta, sportul și acțiunile pentru tineret 4497,7 3973,9 9021,7 3914,7
Ocrotirea s ănătății 58240,5 49785,4 1176,4 4124,3
Asigurarea și susținerea social ă 90761,4 7205,1 207,3 653,2
Agricultura, gospod ăria silvică, piscicol ă,
apelor 362,1 325,6 97,9 126,8
Industria și construc ții 15 24,9 92,3 185,1
Gospodăria drumurilor 1751, 5 312,3 2064,2 1497,1
Gospodăria comunal ă și de locuin țe 53984,3 131944,9 109049,9 60934
Complexul pentru combustibil – 1574,5 2684,2 2576,7 Cheltuielile neatribuite la alte grupuri – 128 135,4 288,9
TOTAL 351596,9 329067,7 198514,3 144883,3
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Datoria agregat ă a municipiului s-a m ărit de la 2,6 % din veniturile totale în 2004 la 8,3 % în
2006. Aceasta se situeaz ă sub limita de 20 % impus ă de lege, ceea ce demonstreaz ă atât
atitudinea prudent ă a municipiului în cont ractarea creditelor, cât și restricțiile impuse de
însăși comunitatea financiar ă.
Datoriile creditoare ale bugetului municipiului conform datelor Direc ției Generale Finan țe la
01.07.2006 constituia 144,8 mln. lei fa ță de 198,5 mln. lei la 01.01.2006. De men ționat faptul
că datoriile creditoare ale bugetului m unicipiului au înregistrat o tendin ță de diminuare în
ultimii ani datorit ă acțiunilor întreprinse in special pe parcursul anului 2006.
O problem ă care ar putea fi de interes pentru o analiz ă ulterioar ă reprezint ă conturile
municipale curente și impedimentele create de situa ția actual ă pentru capacitatea
municipiului de a accesa pia ța de capital. Conform legii privind finan țele publice locale,
articolul 28 (1) „execu ția de casă a bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale se efectueaz ă
prin sistemul trezorerial” . Articolul 28 (5) stabile ște clar că unitățile administrativ-teritoriale
pot deschide conturi pentru gestionarea veniturilor și cheltuielilor numai în sistemul
trezorerial; aceast ă situație poate fi perceput ă de comunitatea bancar ă ca o barier ă juridic
ă în
dezvoltarea pie ței de capital municipale deoarece b ăncile mizeaz ă pe faptul ca clientul
municipal, având conturi în b ăncile lor, le va permite acestora s ă înțeleagă mai bine
funcționarea finan țelor municipale și să monitorizeze fluxul de nu merar; acest lucru este
imposibil în condi țiile legislative actuale.

Capacitatea de îndatorare

Pentru analiza capacit ății de împrumut a municipiului se folosesc o serie de indicatori
financiari relevan ți. Reieșind din practica interna țională putem enum ăra indicatorii, care se
folosesc mai rar de speciali știi în finan țe din Moldova:
ƒ Venituri recurente – venituri care sunt încasate în bugetele locale în mod ciclic și
sunt considerate ca având un grad înalt de previzibilitate; în analiza de mai jos, această categorie include impozitele și taxele locale, precum și defalcările;

20ƒ Veniturile nerecurente – venituri care s unt încasate bugetele lo cale drept venituri
extraordinare și au un grad sc ăzut de previzibilitate; aceast ă categorie include
transferurile, veniturile speciale și din capital;
ƒ Cheltuielile opera ționale includ cheltuielile de personal și materiale, subven țiile și
transferurile, plata dobânzii și a taxelor.
Impozitele și taxele locale au constituit, în 2003-2005, între 62-72% din veniturile totale
recurente. Defalc ările de la veniturile regulatorii acoper ă diferența, deși ele au sc ăzut din
cauza elimin ării TVA din rândul veniturilo r regulatorii. Veniturile nerecurente au înregistrat
o creștere în perioada analizat ă, de la 17 % în 2003 la 23 % în 2005. Majoritat ea veniturilor
nerecurente deriv ă din transferuri și fonduri speciale care sunt utilizate preponderent pentru
finanțarea unor activit ăți curente specifice și, într-o oarecare m ăsură, a cheltuielilor capitale.
Aceasta indic ă că municipiul Chi șinău este relativ dependent de sursele de venituri
nerecurente în echil ibrarea bugetului s ău operațional. Bugetele prim ăriilor din componen ța
municipiului Chi șinău sunt relativ mici. Chi șinău nu dispune de fonduri de rezerv
ă.
Tabelul 2-4 Indicatorii de performan ță în perioada 2003-2005
Indicatorul Indicele
Venituri proprii/total venituri 62,0 – 64,0 %
Impozite locale și taxe/venituri recurente 62,0 – 72,0 %
Defalcări/ venituri recurente 28,0 – 61,0 %
Transferuri/venituri nerecurente 32,0 – 50,0 %
Cheltuieli fixe/cheltuieli opera ționale 71,5 – 73,0 %
Cheltuieli capitale/total cheltuieli 20,0 – 29,0 %
Balanța bugetului opera țional/surplusu l/deficitul
cheltuielilor opera ționale 6,0 – 3,0 %
Nivel datoriei publice: 7,0 – 24,0 %
Sursa: calculele consultan ților “Moldova Habitat” dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

În baza deciziilor Consiliului Municipal Chi șinău, Primăria General ă poate angaja
împrumuturi pentru cheltu ielile curente cu scaden ță în același an bugetar, de la bugetul de
stat, de la institu țiile financiare locale sau de la al ți creditori reziden ți sau de no-reziden ți.
Legislația în vigoare stipuleaz ă că condiția obligatorie la anga jarea unor astfel de
împrumuturi este ca suma total ă a împrumuturilor pentru cheltuielile curente cu scaden ță în
același an bugetar nu trebuie s ă fie mai mare de 5 % din totalul venitu rilor bugetului
municipiului Chi șinău, aprobate de Consiliul Municipal.

În afară de împrumuturi pentru chel tuielile curente în conformitate cu art. 14 ale Legii cu
privire la finan țele publice, Consiliul Municipal Chi șinău poate aproba împrumuturi pentru
cheltuieli de capital de la institu țiile financiare lo cale sau de la al ți creditori reziden ți sau no-
rezidenți.
La contractarea împrumuturilor pe termen scurt sau lung de pe pia ța financiar ă locală sau
externă, Consiliul Municipal trebuie s ă specifice urm ătoarele:
ƒ suma împrumutului;
ƒ Destinația împrumutului;
ƒ condiț
iile generale, termenii și graficul de rambursare ale împrumutului
ƒ rata dobânzii și condițiile de plat ă a dobânzilor

Legislația în vigoare prevede c ă suma total ă a împrumuturilor pe termen scurt și lung,
inclusiv cele contractate sau cere urmeaz ă a fi contractate, împreun ă cu dobânzile aferente

21acestora nu trebuie s ă depășească limita de 20% din totalul ve niturilor anuale ale bugetului
municipiului. Conform prevederilor Legii cu privire la pia ța valorilor mobiliare, Prim ăria General ă poate
atrage surse suplimentare financiare prin emiterea de obliga țiuni municipale pe termen scurt
și lung pentru cheltuieli de capital. Consiliul Municipal, Prim ăria General ă, Direcția General ă
Finanțe analizeaz ă necesitatea și oportunitatea atragerii sursel or financiare prin emiterea
obligațiunilor municipale, precum și posibilit ățile de r ăscumpărare ale acestora,
monitorizeaz ă utilizarea surselor financiare atrase, asigur ă plata cupoanelor și răscumpărarea
obligațiunilor la condi țiile și termenii stipula ți în prospectul de emisie.
Referitor la plafonul de îndato rare pentru municipiul Chi șinău, Legea privind finan țele
publice locale prevede urm ătoarele restric ții pentru împrumuturi:
• împrumuturile pot fi garantate numai de Consiliul municipal și numai din veniturile
bugetului respectiv;
• volumul total al împrumuturilor pe termen scurt pentru finan țarea deficitului fluxului de
numerar nu poate dep ăși limita de 5% din totalul venitur ilor anuale aprobate ale bugetului
local în conformitate cu art. 13 (3).
• suma anual ă a împrumuturilor care include rambursarea sumei de principal și dobânda
aferenta nu poate dep ăși limita de 20% din totalul veniturilor anuale aprobate ale
bugetului municipiului în confor mitate cu art. 14 (6).

Astfel, legisla ția în vigoare prevedere procedura clar ă de autorizare a plafonului datoriei
municipale numai prin aprobarea din partea Consiliului municipal. Pot fi aprobate de
Consiliul municipal împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung, împrumuturi destinate
investițiilor publice de interes municipal și local.

Reieșind din prevederile legale valoarea anual ă a împrumuturilor municipale în Chi șinău
poate atinge valoare de 200-240 mln. lei

Dar trebuie de men ționat faptul c ă posibilitatea emiteri de obliga țiuni rămâne încă declarativa
din cauză că în legisla ția în vigoare nu se reg ăsesc aspectele și cerințele tehnice obligatorii
procesului de emitere. Dup ă cum a fost men ționat anterior, pân ă-n prezent Prim ăria
municipiului Chi șinău a contractat doar credite de la b ăncile comerciale, dar nu a emis
obligațiuni sau alte hârt ii de valoare.

În perioada 2003-2005, rate le dobânzii la credite le atrase de Prim ăria Chișinău s-au situat în
limitele dobânzilor practicate pe pia ța de credit comercial și au fost preponderent rate
variabile. Municipiul Chi șinău a contractat atât împrumuturi pe termen scur t pentru activit ăți
curente (în principal pe ntru acoperirea deficitului de numerar) cât și pentru lucr ări de
infrastructur ă ( aprovizionarea cu ap ă, canal, repara ția drumurilor, înc ălzire centralizat ă,
spațiu locativ); au fost contractate împrumuturi și pentru achizi ționarea de echipament (au
fost contractat un împrumut de la o banc ă comercial ă pentru procurarea au tobuzelor), pentru
repararea urm ăririlor calamit ăților naturale.

Capacitatea institu țională a administra ției municipiului Chi șinău de gestionare a investi țiilor
capitale pare a fi destul de redus ă și foarte mult dominat ă de efectele schimb ărilor legislative
și influen ța exercitat ă de stat în luarea deciziilor pr ivind realizarea programelor de
dezvoltare.
În prezent, procedura de adoptate a decizi ilor referitor la cheltuielile capitale și controlul
asupra execut ării acestora este insuficient ă și inadecvat ă. Deseori deciziile se iau ad-hoc, iar

22procedura de stabilire a priorit ăților și de adoptare a deciziilor pare a fi netransparent ă.
Astfel, dup ă aprobarea bugetului, direc țiile de specialitate ale m unicipiului primesc fonduri
pentru derularea proiectelor respective. Dat fiind tendin ța de a subestima veniturile bugetare,
alocarea veniturilor suplimentare are un caracter aleatoriu conform principiului “primul venit
– primul servit”. Deseori, deci ziile despre efectuarea investi țiilor se fac odat ă cu încasarea
veniturilor ce dep ășesc cifrele planificate, f ără o planificare prealabil ă și fără respectarea
priorităților.
Proiectele investi ționale nu sunt supuse unei analize prealabile și riguroase de eficien ță
economic ă si financiar ă. Astfel, multe proiecte investi ționale reprezint ă soluții extrem de
costisitoare pentru probleme care ar fi putut fi solu ționate cu costuri mai reduse și posibil cu
soluții tehnice mai adecvate. În consecin ță, performan ța economic ă a proiectelor este extrem
de scăzută. Un exemplu elocvent reprezint ă recenta construc ție a cartierelor “model”, care
doar după un an de la finisarea lor au suferit deterior ări serioase datorate unei calit ăți slabe a
lucrărilor.
Această situație e facilitat ă de lipsa unei abord ă
ri strategice, determinat ă de priorit ățile de
dezvoltare a municipiului și acompaniat ă de o analiza a fezabilit ății economico-financiare.
Se anticipeaz ă că Programul de dezvoltare social-economic ă recent adoptat de consiliul
municipal va oferi un cadru pent ru deciziile viitoare vis-à-vis de cheltuielile capitale.

Referitor la practicele existente putem men ționa că :
ƒ la moment, proiectele investi ționale nu sunt rev ăzute ca un pachet integru financiar /
economic totalizând cheltuielile capitale și cheltuieli ulterioare recurente de operare,
amortizare și uzură;
ƒ ca regulă, proiectele sunt cr eate cu un budget limitat și în general acestea nu prev ăd
resurse pentru finan țarea cheltuielilor opera ționale ulterioare.
ƒ coordonarea cheltuielilor capitale și recurente este insuficient ă și necesit ă o
consolidare considerabil ă. Este oportun ca procedura de examinare a unui proiect din
perspectiva unui buget pe termen mediu (sau a unui cadru investi țional) să includă
examinarea costurilor recurente ți includerea lor în bugetul ini țial.

O analiză a fezabilit ății financiare, care s ă ia în calcul venituri și cheltuielile proiectate,
constituie o component ă esențială în elaborarea unui plan de investi ții capitale și menținerea
integrității bugetare. F ără un angajament pentru o planificare financiar ă solidă, programul de
investiții capitale va reprezenta nimic mai mult decât o list ă de proiecte dorite, dar imposibil
de finanțat. Nu se recomand ă introducerea nici unui proiect investi țional capital f ără o
examinare a fezabilit ății proiectului care s ă cuprindă cheltuielile detaliate investi ționale a
proiectului, fluxul de numerar multianual (surse și modurile de utilizare ale mijloacelor
financiare), situa ția financiar ă (venituri și cheltuieli), și managementul bilan țului contabil.
Proiectele investi ționale constituie o pa rte a unei strategii de dezvoltare general ă. Autoritățile
municipale trebuie s ă aloce resursele disponibile între sectoarele competitoare și programele
competitoare. Analiza proiectelor este de fo los, dar nu se poate baza pe aceasta în
exclusivitate pentru a realiza ech ilibrul optim al obiectivelor. Cr iteriile, altele decât calitatea
proiectelor individuale, sunt nece sare atunci când se concretizeaz ă un program de investi ții
capitale.
3 Bugetele UTA din componen ța municipiului
Bugetul municipiului Chi șinău face parte din componen ța bugetelor locale ale sistemului
bugetar, care este reglementat prin Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar.
Bugetul municipiul Chi șinău se elaboreaz ă și se aprob ă anual de Consiliul Municipal, în

23Republica Moldova anul bugetar coincide cu cel calendaristic. În conformitate prevederile
art. 2 din Legea privind finan țele publice locale bugetul municipiului Chi șinău este format
din:
ƒ bugetul municipal, care reprezint ă totalitatea veniturilor și cheltuielilor necesare
exercitării funcțiilor ce sânt în componen ța municipiului conform legisla ției și a
funcțiilor suplimentare delegate de Guvern;
ƒ bugetele locale – bugetele a 6 ora șe și 12 comune din componen ța municipiului .

3.1 Bugetele ora șelor din componen ța municipiului
Clasificarea ora șelor din componen ța municipiului dup ă nivelul veniturile, calculate la cap de
locuitor în 2005, se prezint ă astfel: Vadul lui Vod ă – 1277 lei, Vatra – 1214 lei, Sângera –
935 lei, Cricova – 672 lei, Durle ști – 497 lei, Codru – 261 lei.

Figura 3-1 Veniturile ora șelor din componen ța municipiului în
anii 2005-2007
9897,07876,27522,6
5284,86115,54984,1
0,0 4000,0 8000,0 12000,0CodruCricovaDurleștiSângeraVadul lui Vod ăVatra
mii lei2005
2006 (proiect)
2007 (proiect)

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

În conformitate cu prevederile legale normativele de defalc ări din impozitele generale de stat
încasate în bugetele ora șelor din componen ța municipiului Chi șinău constituie pentru
impozitul pe imobil – 100%, pent ru impozitul pe venitul din sa lariu – 100%, pentru impozitul
pe venitul din activitatea de întreprinz ător – 50%. Practic aceste impozite și formeaz ă baza
veniturilor bugetelor locale.

Tabelul 3-1 Structura veniturilor bugetelor ora șelor în 2005
Codru Cricova Durle ști Sângera Vadul lui
Vodă Vatra
Structura veniturilor totale
Venituri, total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Veniturile curente 70, 1 67,0 37,3 79,9 69,2 114,0
Veniturile din opera țiunile cu capital 20,9 3,8 2,6 5,0 0,8 10,9
Transferurile 9,0 29, 3 60,1 15,1 30,0 -24,9
Structura veniturilor curente
Veniturile curente 100, 0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Veniturile fiscale 83,4 75,0 71,9 78,5 43,3 85,7
Încasările nefiscale 6,7 17,2 16,1 14,4 48,9 12,8
Mijloacele speciale 9, 9 7,7 12,0 7,1 7,8 1,4
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

24Analiza structurii veniturilor globale ale bugetelor ora șelor pe capitole denot ă faptul c ă
ponderea cea mai mare o de țin veniturile curente (67,0-79,9%), excep ție fiind ora șul Durlești,
unde ponderea transferurilo r în totalul venituri lor este de 60,1%, și orașul Vatra, unde din
contul veniturilor curente se mai fac transferuri și în bugetul municipiului.

Figura 3-2 Cheltuielile ora șelor din componen ța municipiului în anii 2005-2007
5689,63183,49521,07155,14540,13270,5
0,0 4000,0 8000,0 12000,0CodruCricovaDurleștiSângeraVadul lui Vod ăVatra
mii lei2005
2006 (proiect)
2007 (proiect)

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

Analiza structurii che ltuielilor bugetelor ora șelor după categorii denot ă faptul că după volum
ponderea cea mai mare o de țin cheltuielile destinate sferei înv ățământului, urmate de
cheltuielile gospod ăriei comunale și cheltuielile serviciilor cu destina ție general ă, care în
total acumuleaz ă 75-85% din cheltuieli. Sunt foarte restrînse fondurile bugetare destinate
dezvoltării sectoarelor economice și sferei culturii din ora șe. Ponderea cheltuielilor capitale
este foarte mic ă și nu permite acope rirea necesit ăților investi ționale ale ora șelor. De notat
faptul că în 2005 bugetul cheltuielilor a fost deficitar, necesit ățile curente fiind mai mari
decât sumele alocate. Sursele financiare pent ru acoperirea deficitului bugetar, atrase din
împrumuturi bancare, au fost modeste.
Figura 3-3 Structura cheltuielilor bugetelor ora șelor în 2005
0% 20% 40% 60% 80% 100%CodruCricovaDurleștiSângeraVadul lui
VodăVatraServicii de stat cu
destinație general ă
Menținerea ordinii publice
și securitatea na țională
Invătământul
Cultura,arta,sport și
acțiuni pentru tineret
Ocrotirea s ănătății,
asigurare si asisten ța
socială
Agricultura, gospodaria
silvică și piscicol ă
Gospodaria comunal ă și
gospodăria de exploatare
a fondului locativ
Alte cheltuieli neatribuite
Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

25
Din analiza efectuat ă rezultă că veniturile proprii ale ora șelor (veniturile din impozite pe
proprietate, pe venituri, alte ve nituri fiscale, etc.) sunt in suficiente pentru completarea
fondurilor bugetare destinate necesit ăților vitale ale acestor localit ăți. In acela și timp, atât
valoarea investi țiilor raportate la num ărul de locuitori, cat și ponderea acestora din totalul
cheltuielilor sunt mici. Sunt limitate posibilit ățile primăriilor ora șelor în domeniul
eficientizării managementului propriet ății municipale aflate în teritoriu (terenuri și clădiri) în
scopul complet ării veniturilor bugetului lo cal. Structura cheltuiel ilor bugetare este static ă și
pe viitor nu se a șteaptă o modificare cardinal ă. Sunt limitate resursele bugetare direc ționate
în reducerea costurile de între ținere a utilit ăților publice sau în sp rijinul anumitor activit ăți
economice de interes specific sau prioritar local.
3.2 Bugetele comunelor din componen ța municipiului
În conformitate cu prevederile legale normativele de defalc ări din impozitele generale de stat
încasate în bugetele comunelor din componen ța municipiului Chi șinău constituie pentru
impozitul pe imobil – 100%, pent ru impozitul pe venitul din sa lariu – 100%, pentru impozitul
pe venitul din activitatea de întreprinz ător – 50%. Practic aceste impozite și formeaz ă baza
veniturilor bugetelor locale. Analiza veniturilor la cap de lo cuitor în 2005 în comune, ne arat ă că nivelul este mai omogen
iar discrepan țele teritoriale sunt mai mici. Astfel, nivelul veniturilor pân ă la 500 lei per
locuitor a fost asigurat de 4 comune (B ăcioi, Bubueci, Gr ătiești, Trușeni), nivelul de 900 lei
respectiv 6 comune (Ghidighici, Ciorescu, Condri ța, Cruzești, Tohatin, Coloni ța) și două
comune (Bude ști, Stăuceni) au înregistrat venituri pe locuitor de peste 900 lei. Un nivel mai
mare al veniturilor pe locuitor în comuna St ăuceni a fost asigurat din contul vânz ării la preț
de piață unui teren Companiei interna ționale de distribu ție „METRO” pentru amplasarea
centrului comercial de propor ții la standarde europene. Dar aceast ă vânzare a fost mai mult o
excepție din practicele bugetare uzuale și nu poate avea un impact durabil asupra veniturilor
bugetare.

Figura 3-4 Veniturile comunelor din componen ța municipiului în anii 2005-2007
5703,94382,52933,75158,72355,7514,01238,34591,9
2810,03738,51558,74042,3
0,0 4000,0 8000,0 12000,0BacioiBubueciBudeștiCiorescuColonițaCondrițaCruzeștiGhidighiciGrătieștiStăuceniTohatinTrușeni
mii lei2005
2006 (proiect)
2007 (proiect)

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

26
Analiza structurii ve niturilor globale al e bugetelor comunelor pe articole denot ă faptul că
ponderea cea mai mare o de țin transferurile din bugetul mu nicipiului (57,1-89,0%), excep ție
fiind comuna St ăuceni ca urmare a veniturilor suplimentare ob ținute din opera țiunile cu
capital (vânzarea terenur ilor). Ponderea modest ă a veniturilor curente (10,1-30,0%)
diminueaz ă cu mult autonomia financiar ă a comunelor. Volumul veniturilor curente este
determinat de veniturile fiscale, care de țin ponderea cea mai mare (64,0-79,2%).

Figura 3-5 Structura veniturilor bugetel or ale comunelor în 2005
0% 20% 40% 60% 80% 100%BăcioiBubueciBudeștiCiorescuColonițaCondrițaCruzeștiGhidighiciGrătieștiStăuceniTohatinTrușeni
Veniturile curente
Veniturile din
operatiunile cucapital
Transferurile

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

În ultimii ani cre șterea cheltuielilor bugetare a comunelor a fost mai intens ă față de veniturile
bugetare ce a determinat formarea unor disfunc ții bugetare la nivel local.
Figura 3-6 Cheltuielile bugetelor com unelor în anii 2005-2007
1233,2
5623,94351,52898,75043,72338,7512,94015,3
1530,7
2415,8
3689,6
2770,1
0,0 4000,0 8000,0 12000,0BacioiBubueciBudeștiCiorescuColonițaCondrițaCruzeștiGhidighiciGrătieștiStăuceniTohatinTrușeni
mii lei2005
2006 (proiect)
2007 (proiect)

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

27Analiza structurii cheltuielilor bug etelor comunelor pe capitole denot ă faptul că după volum
ponderea cea mai mare o de țin cheltuielile destinate sferei înv ățământului și cheltuielile
serviciilor cu destina ție general ă, care în total acumuleaz ă 65-90% din cheltuielile totale. În
comparație cu orașe ponderea cheltuiel ilor destinate gospod ăriei comunale este mai modest ă.
Sunt reduse fondurile bugetare destinate sectoarelor economice și sferei culturii. Ponderea
cheltuielilor capitale este limitat ă și nu acoper ă necesitățile investi ționale ale comunelor. În
2005 bugetul cheltuielilor în toate com unele a fost deficitar, necesit ățile curente bugetare
fiind mai mari decât sumele alocat e. În comune sursele financiare , atrase din credite bancare,
au fost limitate.
Figura 3-7 Structura cheltuielilor b ugetelor comunelor în 2005
0% 20% 40% 60% 80% 100%BacioiBubueciBudeștiCiorescuColonițaCondrițaCruzeștiGhidighiciGrătieștiStăuceniTohatinTrușeniServicii de stat cu destina ție
generală
Menținerea ordinii publice și
securitatea na țională
Invătământul
Cultura,arta,sport și acțiuni pentru
tineret
Ocrotirea s ănătății, asigurare si
asistența socială
Agricultura, gospodaria silvic ă și
piscicolă
Gospodaria comunal ă și gospod ăria
de exploatare a fondului locativ
Alte cheltuieli neatribuite
Deficitul
Surse interne de finan țare

Sursa: calculele autorului dup ă datele Direc ției Generale Finan țe

În final putem constata c ă veniturile proprii ale comune lor sunt insuficiente pentru
completarea fondurilor bugetare, necesitând transferuri semnificative din bugetul municipiului. Valoarea investi țiilor raportate la num ărul locuitorilor și ponderea acestora în
totalul cheltuielilor sunt nesemnificative. Posibilit ățile primăriilor comunelor în cre șterea
veniturilor din propriet ățile publice aflate în gestiunea lor (terenuri și clădiri) sunt limitate.
Structura cheltuielilor bugetare este static ă și pe viitor nu se a șteaptă o modificare cardinal ă.
Sunt limitate resursele bugetelor comunelor destinate proiectelor investi ționale sau sprijinirii
unor activit ăți economice de interes prioritar local.

4 Analiza SWOT a bugetului municipiului
Analiza SWOT cuprinde intr-o forma concis ă elementele esen țiale privind punctele tari,
punctele slabe, oportunit ățile și pericolele in sistemul bugetar al municipiului. Punctele tari
și slabe se refera la situa ția curentă, iar oportunit ățile și constrângerile se refer ă la viitorul
sistemului financiar.
Puncte tari Puncte slabe
ƒ Poten țial economic relativ stabil
ƒ Gestionarea de c ătre Primărie a unor active
materiale semnificative ƒ Cadrul legislativ incert referitor la finan țele
publice locale
ƒ Lipsa managementului eficient al bugetelor

28ƒ Impozite colectate mai mari fa ță de cele efectiv
alocate ca venituri bugetare
ƒ Aprobarea cotelor la taxele și impozitele locale
ƒ Stabilirea anticipat ă a cotelor de defalc ări din
veniturile regularizatorii în bugetul municipiului
ƒ Atractivitate investi țională sporit㠃 Deficit semnificativ al bugetelor locale
ƒ Ponderea semnificativ ă a transferurilor în
bugete locale
ƒ Lipsa previziunilor bugetare pe termen
mediu și lung
ƒ Aloca ții bugetare inferioare necesit ăților
curente
ƒ Cheltuieli capitale limitate
ƒ Datorii creditoare semnificative
ƒ Lipsa mecanismului de monitorizare a
colectării impozitelor și taxelor locale
ƒ
Oportunit ăți Constrângeri
ƒ Armonizarea cadrului legislativ al finan țelor
publice locale și ajustarea clasific ării bugetare
cu practicele UE
ƒ Reevaluarea propriet ății imobiliare din
municipiu la pre țul pieței în scopul impozit ării
ƒ Reevaluarea terenurilor proprietate public ă la
prețul pieței
ƒ Aplicarea unor standarde de performan ță în
domeniul bugetar
ƒ Asigurarea unei transparen țe bugetare
ƒ Elaborarea și implementarea sistemului
informațional integru referitor la finan țe
municipale
ƒ Emiterea de obliga țiuni municipale
ƒ Atragerea de fonduri investi ționale în cadrul
Planului de Ac țiuni RM-UE, programelor
Politicii Europene de Vecin ătate (PEV) ƒ Grad redus al descentraliz ării bugetare la
nivel local
ƒ Informatizarea și automatizarea procesului
bugetar necesit ă fonduri semnificative și
necesită timp
ƒ Structura static ă a cheltuielilor bugetare pe
termen mediu
ƒ Echilibru economic și financiar fragil la
nivel local
ƒ Intransparen ța procesului decizional
referitor la investi țiile municipale
ƒ Aptitudine reduse de elaborare și
implementare a proiectelor investi ționale
conform cerin țelor donatorilor externi

Anexe
Tabelul 1 Structura veniturilor bugetelor comunelor în 2005

Veniturile totale Veniturile curente Veniturile din
operațiunile cu capital Transferurile
Băcioi 100,0 28,5 8,9 62,6
Bubueci 100,0 21,8 0,7 77,5
Budești 100,0 29,0 21,4 49,6
Ciorescu 100,0 29,9 0,3 69,8
Colonița 100,0 16,2 8,5 75,2
Condrița 100,0 10,1 0,2 89,7
Cruzești 100,0 16,6 3,3 80,1
Ghidighici 100,0 37,0 3,7 59,3
Grătiești 100,0 26,4 5,3 68,3
Stăuceni 100,0 23,5 69,6 6,9
Tohatin 100,0 29,3 12,9 57,8
Trușeni 100,0 30,6 3,3 66,1

Tabelul 2 Structura veniturilor curente ale bugetelor comunelor în 2005

Veniturile curente Veni turile fiscale Încas ările nefiscale Mijloacele speciale
Băcioi 100,0 77,5 9,5 13,0
Bubueci 100,0 47,9 28,1 24,0
Budești 100,0 78,6 6,4 15,0
Ciorescu 100,0 64,0 16,1 19,9
Colonița 100,0 68,4 9,1 22,5
Condrița 100,0 44,8 42,2 13,0
Cruzești 100,0 69,8 16,3 13,9
Ghidighici 100,0 79,2 13,8 7,0
Grătiești 100,0 73,7 14,9 11,4
Stăuceni 100,0 69,3 7,0 23,7
Tohatin 100,0 46,0 28,2 25,7
Trușeni 100,0 82,0 10,4 7,6

30Orașul Codru

Figura 1 Structura veniturilor bugetului ora șului Codru
3645,4
2654,30,0
793,0
-260,2341,8
-500,01500,03500,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 2 Structura veniturilor curente ale bugetului ora șului Codru

3124,9
2214,2178,6343,0
261,5177,5
0,02000,04000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

31Orașul Cricova

Figura 3 Structura veniturilor bugetului ora șului Cricova
5525,7
4415,20,0
249,11989,6
1929,4
0,02000,04000,06000,08000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 4 Structura veniturilor curente ale bugetului ora șului Cricova

4351,1
3313,0761,2681,2
341,0493,4
0,02000,04000,06000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

32Orașul Durlești

Figura 5 Structura veniturilor bugetului ora șului Durle ști
3941,72889,40,0
200,06005,9
4658,4
0,02500,05000,07500,010000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 6 Structura veniturilor curente ale bugetului ora șului Durle ști

2622,0
2077,4465,5561,4346,5758,3
0,01000,02000,03000,04000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

33Orașul Sângera

Figura 7 Structura veniturilor bugetului ora șului Sângera

5292,5 5525,70,0 349,12270,41044,7
0,02000,04000,06000,08000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 8 Structura veniturilor curente ale bugetului ora șului Sângera

4359,6 4336,6795,8 558,2393,3
374,7
0,02000,04000,06000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

34Orașul Vadul lui Vod ă

Figura 9 Structura veniturilor bugetului ora șului Vadul lui Vod ă

4561,73978,40,0
43,32903,1
1727,2
-2000,00,02000,04000,06000,08000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 10 Structura veniturilor curente ale bugetului ora șului Vadul lui Vod ă

2622,0
2077,4465,5561,4346,5758,3
0,01000,02000,03000,04000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

35Orașul Vatra

Figura 11 Structura veniturilor bugetului ora șului Vatra

6134,5
4566,10,0
437,4
-1822,6 -996,8
-2000,00,02000,04000,06000,08000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 12 Structura veniturilor curente ale bugetului ora șului Vatra

5444,6
3915,1585,0580,166,0109,8
0,02000,04000,06000,08000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

36Comuna B ăcioi

Figura 13 Structura veniturilor bugetului comunei B ăcioi

1996,61518,0475,10,03341,03545,1
0,02000,04000,06000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 14 Structura veniturilor curente ale bugetului comunei B ăcioi

1306,01176,7170,3
143,9520,3
197,3
0,0500,01000,01500,02000,02500,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

37Comuna Bubueci

Figura 15 Structura veniturilor bug etului comunei Bubueci

865,4 790,20,0 26,73554,9
2810,5
0,02500,05000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 16 Structura veniturilor curente ale bugetului comunei Bubueci

499,8
378,5222,3177,1189,4188,5
0,0250,0500,0750,01000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

38Comuna Bude ști

Figura 17 Structura veniturilor bugetului comunei Bude ști

1368,8 1368,10,01011,91481,92342,2
0,02500,05000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 18 Structura veniturilor curent e ale bugetului comunei Bude ști

1156,51075,887,460,0204,9152,3
0,0500,01000,01500,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

39Comuna Ciorescu

Figura 19 Structura veniturilor bugetului comunei Bude ști

1276,9 1199,30,0 11,63414,5
2796,0
0,02500,05000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 20 Structura veniturilor curent e ale bugetului comunei Bude ști

805,3 767,1193,5137,0238,7334,6
0,0500,01000,01500,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

40Satul Coloni ța

Figura 21 Structura veniturilor bugetului satului Coloni ța

572,0403,90,0 211,71836,31870,5
0,0500,01000,01500,02000,02500,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 22 Structura veniturilor curent e ale bugetului satului Coloni ța

349,7
276,336,794,890,9127,5
0,0250,0500,0750,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

41Satul Condri ța

Figura 23 Structura veniturilor bugetului staului Condri ța

72,5 47,10,00,9461,4417,7
0,0250,0500,0750,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 24 Structura veniturilor curent e ale bugetului satului Condri ța

35,0
21,119,925,36,112,1
0,020,040,060,080,0100,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

42Comuna Cruze ști

Figura 25 Structura veniturilor bugetului comunei Cruze ști
179,9 190,40,0 38,1969,1 918,5
0,0400,0800,01200,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 26 Structura veniturilor curent e ale bugetului comunei Cruze ști

136,0 132,931,0 21,326,5
22,6
0,050,0100,0150,0200,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

43Satul Ghidighici

Figura 27 Structura veniturilor bugetu lui satului Ghidighici

2062,4
1063,60,0
106,41369,3
1707,6
0,01000,02000,03000,04000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 28 Structura veniturilor curente al e bugetului satulu i Ghidighici

1532,5
842,2146,7135,6
74,7394,3
0,0500,01000,01500,02000,02500,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

44Comuna Gr ătiești

Figura 29 Structura veniturilor bugetului comunei Gr ătiești

1142,5866,00,0
174,43104,3
2239,6
0,01000,02000,03000,04000,05000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 30 Structura veniturilor cure nte ale bugetului comunei Gr ătiești

644,5 637,9129,3 112,198,8385,9
0,0250,0500,0750,01000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

45Comuna St ăuceni

Figura 31 Structura veniturilor bugetului comunei St ăuceni

3921,6 3962,70,011709,6
484,81156,7
0,05000,010000,015000,020000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 32 Structura veniturilor cure nte ale bugetului comunei St ăuceni

2723,3 2747,6277,6460,8937,5 737,5
0,02000,04000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

46Comuna Tohatin

Figura 33 Structura veniturilor bugetului comunei Tohatin

460,7 477,70,0210,51026,1941,8
0,0500,01000,01500,02000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 34 Structura veniturilor curent e ale bugetului comunei Tohatin

275,6220,0134,9133,4122,951,7
0,0250,0500,0750,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale

47Comuna Tru șeni

Figura 35 Structura veniturilor bugetului comunei Tru șeni

1591,21239,90,0133,63249,3
2678,3
0,02000,04000,06000,0
2006 2005mii leiTransferurile
Veniturile din
operatiunile cu
capital
Veniturile curente

Figura 36 Structura veniturilor cure nte ale bugetului comunei Tru șeni

1179,41016,3129,082,494,6329,4
0,02000,0
2006,0 2005,0mii leiMijloacele
speciale
Incasarilenefiscale
Veniturile fiscale