Planul Urbanistic

Capitolul 1.Introducere

1.1Definiție, caracteristici, rolul și scopul:

Urbanismul este activitate operațională, integratoare, normativă care are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, care urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu aspirațiile locuitorilor și care cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției echilibrate ale acestora în teritoriu; aplicarea obiectivelor are în vedere întreg teritoriul administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea.

1.2 Reprezintă:

a) operațională, prin detalierea și delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului; 
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităților; 
c) normativă, prin precizarea modalităților de utilizare a terenurilor, definirea destinațiilor și gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări și plantații.

1.3 Principalele obiective ale activității de urbanism sunt următoarele: 
a) îmbunătățirea condițiilor de viață prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii; 
b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale persoanelor cu handicap; 
c) utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite; 
d) protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural; 
e) asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile urbane și rurale; 
f) protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.

1.4Planul [NUME_REDACTAT] (PUG) :

[NUME_REDACTAT] General (PUG)este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților. Mai exact, PUG-ul constituie cadrul legal pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare conform Legii 350/2001, modificată și completată prin Legea 289/2006.

1.4.1Reglementări

Plaanul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități

administrativ – teritoriale de baza, cu privire la:

a)stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relatie cu teritoriul administrativ al localității;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;

d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice;

e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate;

f-1)zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare;

g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;

h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.

i) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și la măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone

j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri.

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la:

a) evoluția în perspectiva a localității;

b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.

d) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și la măsurile specifice

privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor, realizarea construcțiilor în aceste zone.

e) lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;

f) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire;

g) delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană.

de protecție prevăzut în legislația în vigoare

1.4.2Condiții de elaborare

Elaborarea unui PUG de calitate impune:

încredințarea lucrării unei unități de proiectare cu experiență în domeniu;

corelarea reglementărilor cu prevederile rezultate din planurile de amenajare

teritorială;

redactarea pe un suport topografic cadastral actualizat;

documentare temeinică atât pe teren cât și în bazele de date;

emiterea unor propuneri de amenajare si dezvoltare care să răspundă

programelor inițiate și aprobate de către consiliile locale;

fundamentarea reglementărilor pe baza concluziilor studiilor de specialitate;

cooperarea intre beneficiar, elaborator și organismele administrației locale și

centrale interesate.

Capitol 2:Cadrul legal

2.1 [NUME_REDACTAT] prezenței reglementări tehnice il constituie asigurarea unitară a cadrului pentru elaborarea [NUME_REDACTAT] Generale (PUG) la nivelul localităților urbane și rurale, în limitele teritoriului unităților administrative de bază, in conformitate cu actele normative in vigoare.

2.2 [NUME_REDACTAT]:

Dintre principalele acte normative specifice domeniului sau complementare acestuia, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice a localităților, se menționează;

' Legea privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru

realizarea locuințelor (nr. 50/1991, republicată 1997).

Legea fondului funciar (nr. 18/1991, republicată 1998).

Legea administrației publice locale (nr. 69/1991, republicată 1997).

Legea privind circulația juridică a terenurilor (nr. 54/1998).

Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (nr. 33/1994).

Legea cadastrului imobiliar și publicității imobiliare (nr. 7/1996)-

Legea privind calitatea în construcții (nr. 10/1995).

Legea privind protecția mediului (nr. 13?/1995).

Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr. 43/1997, republicată 1998).

Legea privind protecția patrimoniului național (nr. 41/1995).

Legea apelor (nr. 107/1996).

Legea privind proprietatea publică și regimului juridic al acesteia (nr. 213/1998).

Legea privind regimul concesiunii (nr. 219/1998).

HGR nr- 525/1996, pentru aprobarea [NUME_REDACTAT] de Urbanism.

HGR nr. 59/1999 pentru modificarea art.2 din HGR nr. 525/1996.

Codul civil.

Codul silvic.

Prevederile prezentelor reglementări tehnice se aplică in cazul elaborării,avizării și aprobării [NUME_REDACTAT] Generale pentru toate unitățile administrativ-teritoriale de bază:

– orașe (inclusiv municipii);

– comune.

[NUME_REDACTAT] Generale cuprind analiză, reglementări și regulament local de urbanism pentru intregul teritoriu administrativ al unității de bază, delimitat conform legii, atât pentru suprafețele din intravilan (localitatea de bază,localitați componente, localități aparținătoare, trupuri izolate), cât și cele dinextravilan (terenuri agricole, forestiere, căi de comunicație, ape etc).

In cazul zonelor cu functiuni balneare, climaterice sau turistice declarate statiuni, PUG-urile se elaborează pentru întreaga unitate teritorial-administrativă de bază din care face parte, potrivit legii.

2.3 [NUME_REDACTAT].1

privind realizarea măsurătorilor GNSS cinematice

Având în vedere :

-că în luna septembrie , [NUME_REDACTAT] de Cadastru și [NUME_REDACTAT] a lansat sistemul ROMPOS ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] –[NUME_REDACTAT] de Determinare a Poziției), care include servicii de poziționare în timp real și care promovează realizarea determinărilor de coordonate prin măsurători GNSS cinematice în timp real.

-necesitatea de a realiza o uniformizare a modului de întocmire a documentațiilor cadastreale în cazul în care măsurătorile se efectuează pe baza tehnologiei GNSS-metoda de lucru cinematică.

-În temeiul:

-art.4 alin.b din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, republicată;

-art. 2 alin. b și art.3 alin. c din [NUME_REDACTAT] nr.1210/2004 privind organizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] Cadastru și [NUME_REDACTAT] ,republcată;

-art.68 din Regulamentul de organizare și funcționare al A.N.C.P.I. , aprobat prin [NUME_REDACTAT] Administrației și Internelor nr.1033/2005 pentru aprobarea Structurii organizatorice și a Regulamentului de organizare și funcționare ale A.N.C.P.I. ;

-Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară

[NUME_REDACTAT] de Geodezie și Cartografie din cadrul [NUME_REDACTAT] de

Cadastru și [NUME_REDACTAT] emite prezența

DECIZIA

Art. 1. în locul Anexei 15 a Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în carte funciară vor fi redactate Anexele :

15a, pentru măsurători statice utilizând tehnologia GNSS, și 15b , pentru măsurători cinematice utilizând tehnologia GNSS.

Art. 2. Anexa 15a va avea urmatorul conținut:

Anexa 15a – Fișa de măsurători statice prin tehnologie GNSS

Elementele prevăzute a fi prezentată în această Anexă se referă la cazul realizării prin tehnologie GNSS (GPS) a rețelelor geodezice de îndesire și de ridicare , definite conform [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nr.534/2001 – privind aprobarea normelor tehnice pentru introducerea cadastruli general

În cazul realizării rețelelor geodezice de îndesire și ridicare prin determinări GNSS (GPS) se va utiliza metoda statică de măsurare.

Coordonatele punctelor rețelelor de îndesire și de ridicare se vor obține prin determinări relative la [NUME_REDACTAT] Națională GNSS(RGN-GNSS) formată din stații GNSS permanente ( clasa A) și borne de îndesire ( Clasa B sau Clasa C). Punctele rețelelor geodezice de ridicare (minim 2 puncte) se vor determina prin metoda statică sau rapid –statică. Rețeaua geodezică de ridicare va fi închadrată în RGN-GNSS prin minim 2 puncte (2 stații GNSS permanete, 2 borne Clasa B sau C , o bornă și o stație GNSS permanentă). Se va avea în vedere existența vizibilitații între punctele rețelei de ridicare .

În cazul determinărilor GNSS(GPS) se vor prezenta:

schema de dispunere a punctelor determinate

schema conținând planificarea sesiunilor de măsurători;

fișiere pe suport magnetic , în format RINEX conținând măsurătorile efectuate

( inclusiv denumirea punctului, înălțimea corectă și tipul antenei, intervalul de măsurare)

rezultatele ale prelucrării vectorilor (bazelor) măsurați (coordonate relatice și indicatori de precizie pe componente)

coordonatele compensate ale punctelor și precizii în sistem geometric cartezian (X,Y,Z)și/sau elipsoidul (B,L,h) și rezultatele transcalculului în sistemul de referință național (XS,YS,HN) pentru punctele noi determinate.

*-umai pentru transoformări 3D **-în cazunl în care se cunoaște pentru transformări 3D

Notații utilizate:

(, ,)-coordonate carteziene geocentrice-elipsoid WGS84/GRS80

()- coordonate carteziene geocentrice-elipsoid Krasovski 1940

(-coordonate elipsoidale-elipsoid WGS84/GRS80

(,,)-coordonate elipsoidale –elipsoid Krasovksi 1940

(plan de proiecție național

(dX,dY,m,rx) sau(dX,dY,dZ,m,rx,ry,rz)-cei 4(7) parametri ai unei transformări Helmert 2D (3D)

-cote normale în sistemul de referință național(MNI1975_

,, –precizia de determinare a coordonatelor carteziene geocentrice

,,- precizia de determinare a coordonatelorelipsoidale

S(),S()-precizia de determinare a coordonatelor plane

-ondulația (cvasi) geoidului (relativ la elipsoidul Krasovski 1940)

S(t)-precizia totală de determinare a coordonatelor în plan de proiecție

Art.3.Anexa 15b va avea următorul conținut

Anexa 15b- Fișa măsurătorilor cinematice prin tehnologie GNSS

În cazul determinării coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS, se pot utiliza metodele de măsurare (rapid) statică, cinematică sau pseudo-cinematică. Orice determinare de poziție a punctelor de detaliu se va face numai după realizarea rețelei geodezice de ridicare conform celor prezentate în Anexa 15a. Punctele rețelei de ridicare vor constitui și puncte în care se va realiza (auto) verificarea măsurătorilor cinematice prin determinarea lor și în mod cinematic (minim 2 puncte).

1. In cazul determinării punctelor de detaliu prin metoda (rapid) statică se vor prezenta elementele menționate în Anexa 15a.

2.In cazul determinării punctelor de detaliu prin metoda cinematică se vor prezenta :

schema cu dispunere punctelor determinate incluzând punctele din rețeaua de ridicare sau de îndesire utilizate

Dacă determinările cinematice s-au realizat în mod postprocesare (prin stocarea de date pentru prelucrare la birou ), atunci se vor prezenta :

fișier text (ASCII) pe suport magnetic , în format RINEX conținând măsurătorile efectuate în punctele rețelei de ridicare sau de îndesire și în punctele de detaliu (inclusiv denumirea punctului, înălțtimea corectă și tipul antenei , intervalul de inregistrare)

Rezultatele ale prelucrării vectorilor ( bazelor) măsurați ( coordonatele relative și indicatori de precizie pe componente)

Tipul de soliție pentru coordonate determinate (fixed, float); Soluțiile de tip float nu vor fi admise

Rezultatele finale în tabel similar tabelului din Anexa 15a:

b)Dacă determinările cinematice s-au realizat în mod RTK-[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] ( prin utilizarea în timp real de corecții diferențiale provenind de la o stație de referință integrată in RGN-GNSS sau de la serviciul specializat ROMPOS) atunci se vor prezenta:

Denumirea și coordonatele în sistemul național (Stereo70), geocentric cartezian (X,Y,Z) și/sau elipsoidal (B,L,h) ale punctelor rețelei de ridicare utilizate

Denumirea și coordonatele în sistem național (Stereo70), geocentric cartezian(X,Y,Z) și/sau elipsoidal(B,L,h) ale punctelor de detaliu determinate

Fișier text(ASCII) pe suport magnetic, conținâmd informații legate de:

numele proiectului

numele/identificatorului punctului determinat în mod RTK;

data și ora când s-a determinat punctul respectiv ;

varianta de determinare RTK:cu o stașie de referință sau virtuală;

tipul de soluție pentru coordonatele determinate (fixed.float);

coordonatele geocentrice ale punctelor de detaliu determinate (media celor 2 determinări pentru punctele materializate) și precizii în sistem geocentric cartezian și/sau elipsoidal

Transcalculul coordonatelor determinate cinematic (prin varianta a. sau b.) din sistem geocentric în sistemul național de referință se va realiza utilizând softul Transdat pus la dispoziție în mod gratuit de către ANCPI.

In zonele în care acest soft nu a fost implementat oficial se vor calcula parametri locali de transformare conform [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nr.534/2001 (cap.3.3.5), prezentându-se rezultatele conform tabelului dinAnexa 15a

Art. 4,Prezenta decizie :

-va fi adusă la cunoștințele persoanelor fizice și juridice autorizat prin grija Oficiilor de Cadastru și [NUME_REDACTAT];

-va fi publicată de site-ul ANCPI (www.ancpi.ro) și site-ul ROMPOS (www.rompos.ro)

prin grija Direcției de Informatică.

CAPITOLUL 3 : Documente

3.1Planul urbanistic general cuprinde piese scrise și desenate cu privire la:

a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a previziunilor economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire, transport, spații și echipamente publice și servicii;

b) strategia de dezvoltare spațială a localității;

c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;

d) planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice.

(1) Toate documentațiile de urbanism se realizează în format digital și format analogic, la scara adecvată, în funcție de tipul documentației, pe suport topografic realizat în coordonate în sistemul național de referință Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea și integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, puse la dispoziție de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.

(2) Limitele propuse prin documentațiile de urbanism se stabilesc în coordonate în sistemul național de referință Stereo 1970 și vor urmări, de regulă, elementele liniare stabile în timp.

(3) Baza topografică se avizează de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, iar un exemplar al documentației de urbanism se înaintează acestora după aprobarea conform prevederilor legale, în termen de 15 zile, pt. preluarea informațiilor în sistemul de evidență de cadastru și publicitate imobiliară.

(4) Toate restricțiile impuse prin documentațiile de urbanism legal aprobate se fac publice de către autoritățile publice locale responsabile cu aprobarea planului, inclusiv prin publicarea pe site-ul instituției.

(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, cuprinde și detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite, amenajărilor și plantațiilor, materiale și culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.

(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferențiate pentru fiecare unitate teritorială de referință, zonă și subzonă a acesteia.

(5) Avizarea sau aprobarea unor documentații de urbanism ale căror prevederi referitoare la amplasament, funcțiune, volumetrie și aspectul arhitectural, conformarea și amplasarea golurilor, materialele utilizate, învelitoare, paletă cromatică încalcă, după caz, Codul civil, legislația specifică privind dreptul de proprietate, sănătatea și siguranța populației, mediul, protecția patrimoniului de orice natură sau protecția peisajului este interzisă.

3.2 Piese scrise

3.2.1 Volumul I – Memoriul de sinteză

(1)Memoriul de sinteză prezintă pe scurt principalele probleme tratate detaliat în memoriu general și în studiile de fundamentare. Prezintă analiza localității și a stadiului de dezvoltare cu evidențierea disfuncționalităților și propunerile pentru eliminarea sau diminuarea acestor disfuncționallități, propunerile de dezvoltare urbanistică și reglementările PUG. Se elaborează pentru localitățile foarte mari și mari (mai mult de 100.000 locuitori) prezentând pe scurt principalele probleme tratate detaliat în memoriul general și în studiile de fundamentare. (2)

(2)MEMORIUL DE SINTEZĂ va avea următorul conținut:

I. Foaia de gardă cu însemnele firmei elaboratoare, cu titlul lucrării, beneficiarul și colectivul elaborator, data.

II. Borderoul general PUG cu toate piesele scrise și desenate, colaboratorii și subproiectanții, cu studiile de fundamentare.

III. Borderoul memoriului de sinteză.

IV. Cuprinsul memoriului de sinteză, cu:

3.2.1.1 Introducere

– Date de recunoaștere a documentației ce cuprind: denumire lucrare, beneficiar, proiectant general, proiectanți de specialitate, data elaborării.

– Obiectul lucrării cuprinde cerințele specifice ale PUG.

– Surse de documentare : se enunță succint – studiile de fundamentare, proiectele elaborate și aprobate, secțiuni corespunzătoare din PATN, PATJ, baza topografică, surse statistice, date culese de la [NUME_REDACTAT] etc.

3.2.1.2 Stadiul actual al dezvoltării

Date de sinteză cu privire la:

– Scurt istoric, date referitoare la relațiile cu teritoriul și cadrul natural.

-Datele statistice referitoare la: bilanțul teritorial, profilul dominant al localității, populație, fondul construit, zone protejate, infrastructura edilitară.

– Comparații cu suprafața intravilanului propus, densitățile brute și nete propuse.

Analiza situației existente cuprinde referiri la:

-Încadrarea localității în teritoriul administrativ/regiunea existente, localitățile componente, categoriile de folosință ale terenurilor.

– Profilul predominant al localităților și potențialul uman, economic și natural.

– Circulație și transporturi, căi de comunicație.

– Zonarea funcțională, inclusiv zonele protejate, aspecte caracteristice ale acestora, protecția și conservarea mediului.

– Echiparea edilitară.

3.2.1.3 Disfuncționalități:

Se vor identifica și comenta principalele disfuncționalități rezultate din studiile de fundamentare, subliniindu-se disfunționalitățile relevate la nivelul dezvoltării spațiale a localităților, căilor de comunicație și transport, activității economice, utilizării terenurilor, instituțiilor publice, locuirii, echipării edilitare, problemelor de mediu etc.

3.2.1.4 Necesități și opțiuni ale populației:

Se vor menționa rezultatele anchetelor sociologice și a cerințelor populației privind dezvoltarea localităților.

3. Propuneri de organizare urbanistică. Propunerile de organizare urbanistică se vor baza pe: ƒ

prevederilor PATN, PATR și PATJ; ƒ

programele și acțiunile locale de dezvoltare; ƒ

concluziile studiilor de fundamentare; ƒ

disfuncțiile relevate de analiza situației existente a localității; ƒ

opțiunile populației.

Evoluția posibilă – prioritățile de intervenție identificate din direcțiile de dezvoltare ale localităților, privind valorificarea potențialului uman, economic și natural.

Principalele reglementări – se vor corela cu planșele de reglementări și se vor prezenta sintetic propunerile cu privire la:

Îmbunătățirea aspectului general al localităților.

Zonificarea funcțională cu limitele și bilanțurile teritoriale.

Optimizarea circulației.

Dezvoltarea infrastructurii edilitare.

Protecția mediului.

3.3. Obiective de utilitate publică – vor fi listate obiectivele de utilitate publică propuse, cu amplasamentele și suprafețele necesare realizării lor.

4. Concluzii – se vor face aprecieri sintetice privind dezvoltarea localităților și se vor menționa proiectele necesar a fi elaborate în continuare.

5. Anexe la memoriu de sinteză – după caz, se vor prezenta cartograme, scheme, grafice ce susțin reglementările propuse.

3.2.2Volumul II: Memoriu general

Va cuprinde în detaliu concluzii ale studiilor de fundamentare, cu evidențierea disfuncționalităților și prezentarea justificată a propunerilor de organizare urbanistică.

Memoriul general va conține:

I. Foaie de gardă (titlul, capitolul, unitatea elaboratoare, semnături, date).

II. Colectivul de elaborare.

III. Borderoul volumului.

IV. Cuprinsul memoriului general cu:

3.2.2.1 Introducere

– Date de recunoaștere a PUG – (denumirea lucrării, beneficiar, elaborator, subproiectanți, data elaborării).

– Obiectul PUG – solicitările temei-program, strategia de dezvoltare al localității; ediții anterioare ale PUG

– Surse de documentare – studiile și proiectele elaborate anterior PUG, studiile de fundamentare, datele statistice furnizate de la CNS sau surse locale, proiecte de investiții privind dezvoltarea localității.

3.2.2.2 Stadiul actual al dezvoltării urbanistice

– Evoluție. Scurt istoric privind evoluția localității, repere privind evoluția spațială a acesteia, tendințe după 1990.

– Elemente ale cadrului natural – relief, climă, rețea hidrografică, caracteristici geotehnice, factori de risc natural.

– Relațiile în teritoriu – analiza și interpretarea datelor cu implicații directe în dezvoltarea localității extrase din PATN – căi de comunicații, apă, zone protejate, rețeaua de localități, zone de riscuri naturale – PATZ, PATJ; în funcție de mărimea localității și importanța problemei, relațiile în teritoriu vor fi extinse și în afara limitei administrative a unității ce formează obiectul PUG.

– Nivel de dezvoltare economică, potențial economic – analiză a principalelor activități economice, potențialul natural, tendințe de evoluție.

– Populația: număr, structură (grupe de vârstă, sex, ocupație), resurse de muncă, tendințe privind evoluția populației.

– Circulație și transporturi – aspecte ale circulației rutiere și pietonale, transport în comun, circulație feroviară, navală, aeriană – după caz, aspecte privind capacitățile de transport, fluența circulației între diferite zone funcționale, rezolvări de intersecții etc.

– Intravilan existent – Zone funcționale – Bilanț teritorial.

Intravilanul existent este cel aprobat prin [NUME_REDACTAT] Local sau cel prevăzut prin Legea fondului funciar la 1.01.1990 (în situația în care nu s-a aprobat alt intravilan). În componența intravilanului existent intră, de regulă, o serie de trupuri, reprezentând:

a) localitatea de reședință;

b) localități componente sau aparținătoare;

c) unități economice izolate (industriale, agro-zootehnice, extractive, de depozitare);

d) unități de gospodărie comunală și echipare edilitară (platforme pentru depozitarea deșeurilor, puțuri de captare apă, gospodării de apă, stații de transformare, stații de epurare etc.);

e) unități pentru funcționarea sistemelor hidro-ameliorative (stații de pompe, alte construcții specifice);

f) unități cu destinație specială;

g) unități turistice și de agrement (hanuri, moteluri, hoteluri etc.).

Se vor analiza și prezenta principalele caracteristici funcționale ale zonelor din intravilan și se va stabili destinația fiecărui teren din localitate. Zonele funcționale vor fi determinate în funcție de activitățile dominante aferente suprafețelor respective de teren. Principalele caracteristici funcționale se referă la:

a) instituții și servicii;

b) locuințe de toate tipurile;

c) activități industriale și de depozitare;

d) activități agro-zootehnice;

e) căi de comunicație și transporturi;

f) spatii verzi amenajate/neamenajate, sport, agrement, protecție;

g) gospodărie comunală;

h) echipare edilitară;

i) zone cu destinație specială;

j) alte zone funcționale (neproductive, ape etc.).

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita teritoriului administrativ va ilustra categoriile de folosință ale terenului conform evidențelor cadastrale.

Bilanțul teritorial al categoriilor de folosință pentru teritoriul administrativ al unității de bază, trebuie cuprins atât în memoriul general cat și pe planșa de încadrare în teritoriu

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent, planimetrat pe planșa situației existente, se inserează numai în memoriul general. Acest tabel va cuprinde:

Model cadru de structurare a tabelului pentru calcul bilanț intravilan.

Suprafețele și procentele rezultate vor fi comentate, surprinzând: proporțiile între zonele funcționale, disponibilitățile de teren, densități de locuire și construire.

Zone cu riscuri naturale. Zonele cu riscuri naturale (în special inundații și alunecări de teren) sunt inventariate și delimitate de [NUME_REDACTAT] pe baza studiilor de specialitate și planurilor de amenajare a teritoriului existente. Inventarierea și delimitarea se face în baza:

a) cercetării pe teren

b) studiilor geotehnice;

c) studiilor de specialitate – concluziilor;

d) detalierilor din PATN – secțiunea zone de risc natural;

e) informațiilor pe plan local.

Zonele inventariate și delimitate se vor regăsi în planșa de analiză a situației existente

(planșa 2).

Echipare edilitară. Se va prezenta critic stadiul echipării edilitare pe următoarele categorii de lucrări:

a) Gospodărirea apelor: lucrări hidrotehnice, surse de apă, lucrări hidroameliorative, disfuncționalități.

b) Alimentare cu apă: sistemul de alimentare cu apă, debitul și calitatea apelor, stații de tratare, rezervoare de apă, rețea de distribuție, disfuncționalități;

c) Canalizare: sistem de canalizare, stații de preepurare/epurare a apelor uzate industriale, a localității, disfuncținalități.

d) Alimentare cu energie electrică: surse de alimentare, amplasare stații de transformare, trasee linii electrice (pe tensiuni), amplasamente și capacități ale posturilor de transformare, indicatori de consum, disfuncțiunalități.

e) Telefonie: rețele de telefonie existentă, stații de telefonie, rețele majore ale cablurilor de telefonie fixă, relee radio, CATV, disfuncționalități.

f) Alimentare cu căldură: principalele sisteme de încălzire (sursa termică, combustibili folosiți), analiza critică a stării și capacităților instalațiilor termice existente, disfuncționalități. g) Alimentare cu gaze naturale: rețele de transport gaze, stații reglare, rețele distribuție, consum, disfuncționalități.

h) Gospodărie comunală: probleme existente cu privire la depozitarea, colectarea, sortarea și valorificarea deșeurilor industriale și menajere, unități de gospodărire comunală, disfuncționalități.

i) Alte dotări, după caz.

Probleme de mediu. Vor fi prezentate concluziile studiilor de analiză referitoare la problemele de mediu:

a) Situația existentă: cadrul natural (relief, condiții geotehnice, hidrologie, climă, spații verzi etc.), resurse naturale, zone cu riscuri naturale (cutremure, alunecări de teren, inundații etc.), monumente istorice și naturale, zone de recreere și agrement, obiective industriale cu impact asupra mediului, căi de comunicație, depozite de deșeuri menajere și industriale etc.

b) Disfuncționalități privind: zonarea utilizării teritoriului, sursele de poluare, calitatea factorilor de mediu (apă, aer, sol, vegetație și faună), priorități de intervenție.

. Disfuncționalități la nivelul întregului teritoriului administrativ:

a) dezechilibre în activitatea și dezvoltarea economică;

b) disfuncții privind evoluția populației, probleme sociale rezultate din dezechilibrul dintre ocuparea forței de muncă și locurile de muncă;

c) aspecte incompatibile și incomode în relațiile dintre diverse zone funcționale;

d) condiții nefavorabile ale cadrului natural;

e) protejarea zonelor cu potențial cultural valoros;

f) nivel de poluare, probleme ale cadrului construit existent;

g) aspecte critice legate de organizarea circulației și transport;

h) aspecte critice legate de gradul de echipare edilitară;

i) alte disfuncționalități.

. Necesități și opțiuni ale populației – prezintă cerințele și opțiunile populației cu privire la dezvoltarea localității, alături de punctul de vedere al administrației publice locale și ale proiectantului. Aceste opțiuni pot constitui elemente de temă pentru PUG.

3.2.2.3 Propuneri de organizare urbanistică

– Studii de fundamentare – se vor prezenta sintetic concluziile studiilor de fundamentare, în special cele care duc la justificarea reglementărilor urbanistice propuse.

– Evoluția posibilă, priorități – se vor estima posibilele direcții de evoluție din punt de vedere al resurselor umane, naturale și economice ale localităților, corelate cu prevederile PATN, PATZ, PATJ. Prioritățile de intervenție vizează etapa imediat următoare și precizează obiectivele de utilitate publică necesare prioritar.

– Optimizarea relațiilor în teritoriu – rezultă din concluziile studiilor de fundamentare, prevederilor planurilor de amenajare ale teritoriului și vor cuprinde propuneri privind: poziția localităților în rețeaua județeană, căile de comunicație și transport, schimbări în categoria de folosință a terenurilor, lucrări de importanță majoră propuse în teritoriu, fluxuri de deplasări pentru muncă, accesibilitatea în teritoriu, dezvoltarea infrastructurii edilitare;

– Dezvoltarea activităților privind relansarea localităților, valorificarea resurselor umane, naturale și economice existente, pe sectoare de activitate: reorganizarea și retehnologizarea unităților existente, specificul unităților ce urmează a se realiza, modul de dezvoltare a rezervelor de teren existente, asigurarea cu utilități, locuri de muncă necesare a fi create.

– Evoluția populației. În corelare cu prevederile/propunerile din documentațiile de amenajare a teritoriului, evoluția populației se poate determina după următoarele modele:

a) Modelul de creștere biologică, în care calculul se face pe baza posibilităților de creștere naturală (spor natural).

b) Modelul de creștere tendențială, prin luarea în considerare a sporului mediu anual (spor natural și migratoriu), înregistrat în ultimii 15 – 20 ani.

c) Pentru estimarea locurilor de muncă se va avea în vedere: ƒ corelarea locurilor de muncă cu variantele de evoluție a populației; ƒ posibilitățile de control asupra relației populație – locuri de muncă, prin redistribuirea populației ocupate în sectoarele de activitate.

d) Evidențierea aspectelor sociale rezultate ca urmare a mutațiilor previzibile în structura populației ocupate, precum și cele rezultate din mobilitatea populației și a forței de muncă.

– Organizarea circulației. Pe baza concluziilor și propunerilor studiilor de fundamentare se vor formula propuneri cu privire la circulația interioară localităților:

a) Organizarea circulației rutiere și a transportului în comun: modernizarea sau completarea arterelor de circulație majoră și a sistemului de transport în comun, îmbunătățirea intrărilor în localități și a relațiilor de circulație și transport în comun cu localitățile din vecinătate, organizarea spațiilor pentru transportul în comun și pentru parcare, rezolvarea aspectelor conflictuale apărute din analiza situației existente (amenajarea unor intersecții, dimensionarea tramei stradale corespunzător valorii traficului, pasaje denivelate, sensuri unice, semaforizări, artere ocolitoare etc.).

b) Organizarea circulației feroviare: prevederi de construcții și instalații necesare îmbunătățirii ți modernizării circulației feroviare (devieri de linii, stații tehnice, pasaje denivelate, realizări de noi racorduri etc.) și eliminarea aspectelor critice rezultate din analiza situației existente.

c) Organizarea circulației navale (după caz): prevederi de lucrări, instalații și construcții speciale, necesare extinderii modernizării transportului de calatori și mărfuri și amenajări portuare pentru activități specifice ți obiective cu alte destinații.

d) Organizarea circulației aeriene (după caz): condițiile impuse amplasării și modernizării aeroporturilor precum și servituțile și restricțiile impuse zonelor construite limitrofe (regim de înălțime maxim, distanțe minime etc.), stabilirea zonelor de protecție și a amenajărilor necesare reducerii poluării fonice.

e) Organizarea circulației pietonale cu propuneri de amenajare, modernizare sau completare a căilor pietonale, trasee și amenajări pentru bicicliști precum și condiții speciale pentru handicapați.

– Intravilan propus. Zonificarea funcțională. Bilanț teritorial

– Intravilanul propus și zonele funcționale existente pot fi diferite față de situația existentă. Noua limită a intravilanului cuprinde toate suprafețele de teren ocupate de construcții și amenajări precum și suprafețele necesare dezvoltării pe o perioada determinată. Totalul suprafeței justificate pentru includerea în intravilanul propus implică, după aprobarea PUG, în baza actelor normative în vigoare, a următoarelor competențe:

a) [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Agricol până la 1,0 ha;

b) [NUME_REDACTAT] și Alimentației până la 100 ha;

c) Guvernul – peste 100 ha În toate cazurile, suprafața totală solicitată se determină pe întreaga unitare administrativ – teritorială de bază. Suprafețele incluse în noul intravilan se scot din circuitul agricol prin efectul autorizației de construire.

– Pentru toate terenurile unității teritoriale va fi stabilită destinația lor. ZONELE FUNCȚIONALE vor fi determinate în funcție de activitățile dominante aferente suprafețelor respective de teren. Zona centrală, care are un caracter complex din punct de vedere funcțional, va fi tratată ca atare.

– Pentru fiecare ZONĂ CU FUNCȚIUNE PREDOMINANTĂ se vor prezenta următoarele aspecte:

a) Concluziile studiilor de diagnosticare a disfuncționalităților (factori de agresivitate, incompatibilități – condiționări impuse de asigurarea siguranței în exploatare, inadecvate din punct de vedere estetic, aspecte critice, gradul de confort, lipsa amenajărilor specifice, condiționări impuse de asigurarea protecției împotriva zgomotului, asupra conceperii și conformării zonelor, subzonelor, ansamblurilor urbane etc.).

b) Modificarea limitei și justificarea acesteia.

c) Mărimea zonei.

d) Categorii de intervenții propuse (în spiritul valorificării potențialului existent și înlăturării disfuncționalităților. În determinarea zonificării funcționale se menține configurația existentă a părților ce compun intavilanul, cu un trup principal (localitatea de reședință) și trupuri izolate în teritoriu (localități componente, localități aparținătoare, unități economice etc.)

BILANȚUL TERITORIAL al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanțul teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutațiile de suprafețe între zonele funcționale sau majorat cu suprafețele justificate pentru introducerea in intravilan. Pentru simplificare, situația existentă se poate reflecte prin menținerea coloanei 4 (suprafețe și total) la care se adaugă suprafețele propuse pentru zonele funcționale și procentele rezultate (prin corelare cu tabelul de la bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent (cap. 2.7), al memoriului general.

Model cadru de structurare a tabelului pentru calcul bilanț intravilan existent și propus.

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale. Pentru zonele cu riscuri naturale, inventariate și delimitate în planuri, se vor menționa măsurile ce pot conduce la eliminarea sau diminuarea efectelor lor:

a) interdicție de construire în zonele afectate de inundații periodice, eroziuni, alunecări de teren, etc., până la data eliminării producerii lor;

b) promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc (acumulări pentru controlul debitelor, diguri de apărare, diverse amenajări: în cazul inundării, consolidării de versanți, amenajări, plantări în cazul alunecărilor de teren)

c) includerea în prioritățile de intervenție imediată a proiectelor respective și solicitarea de fonduri pentru realizarea lor. M ăsurile propuse vor fi întărite și detaliate în cadrul [NUME_REDACTAT] de Urbanism.

Dezvoltarea echipării edilitare. În funcție de concluziile analizei situației existente și de propunerile studiilor de fundamentare se vor trata următoarele categorii de lucrări:

Gospodărirea apelor – lucrări hidrotehnice propuse pe teritoriul ce face obiectul PUG; lucrări necesare pentru apărarea contra inundațiilor, eroziunii versanților etc.; lucrări necesare pentru realizarea unor surse calitative de apă.

Alimentare cu apă – îmbunătățiri și extinderi ale capacităților instalațiilor de alimentare cu apă (surse de apă, stații de tratare, rețea de distribuție) potrivit noilor dezvoltări propuse pentru localități și teritoriu; modificări parțiale de trasee ale rețelei de distribuție existente, impuse de noile propuneri urbanistice; lucrări prioritare.

Canalizare – îmbunătățiri, extinderi sau propuneri de stații de epurare sau de stații de preepurare a apelor industriale; lucrări prioritare.

Alimentare cu energie electrică – propuneri privind asigurarea necesarului de consum electric; propuneri privind extinderi sau devieri de linii electrice; propuneri de construire de stații și posturi de transformare.

Telefonie – propuneri pentru extinderea liniilor de telecomunicații; propuneri pentru noi amplasamente de oficii poștale, centrale telefonice, relee, postiri de radio sau TV; amplasarea centralelor de captare și de redistribuire (studiouri) pentru releele de televiziune prin cablu (CATV); traseele rețelelor magistrale pentru CATV.

Alimentarea cu căldură – soluții pentru îmbunătățirea încălzirii locuințelor, instituțiilor publice, unităților productive (asigurarea rezervei de combustibil, dotarea corespunzătoare a centralelor termice, modernizarea rețelelor termice); schimbări ale sistemului central de încălzire.

. Alimentarea cu gaze naturale (după caz) – propuneri privind asigurarea necesarului de alimentare cu gaze naturale corespunzător dezvoltării urbanistice propuse; surse apropiate de alimentare; procedura de urmat pentru aprobarea introducerii alimentării cu gaze naturale;

Gospodărie comunală – propuneri privind amenajările pentru sortarea, evacuarea, depozitarea și tratarea deșeurilor menajere sau industriale; extinderi prevăzute pentru baze de transport în comun; propuneri pentru construcții și amenajări specifice.

– Protecția mediului. În funcție de constatările la care se ajunge prin comasarea concluziilor studiilor de fundamentare și a concluziilor analizei situației existente, cu reperele de normalitate, se formulează propuneri și măsuri de intervenție urbanistică, ce privesc:

a) Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversări etc.).

b) Epurarea și preepurarea apelor uzate.

c) Depozitarea controlată a deșeurilor menajere și industriale.

d) Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri și taluzuri, plantări de zone verzi etc.

e) Organizarea sistemelor de spații verzi.

f) Delimitarea orientativă a zonelor protejate și restricțiile generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit.

g) Zonele propuse pentru refacerea peisagistică și reabilitare urbană. Prezentul capitol, precum și capitolul 2.10., vor constitui baza documentației ce se înaintează pentru obținerea acordului de mediu.

Obiective de utilitate publică

– Sunt necesare:

a.) listarea obiectivelor;

b.)identificarea regimului juridic al terenurilor din intravilan (conform Legii 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia):

-Domeniul public ƒ terenuri aparținând domeniului public al statului; ƒ terenuri aparținând domeniului public al județelor; ƒ terenuri aparținând domeniului public al comunelor, orașelor sau municipiilor.

-Terenuri supuse circuitului civil ƒ terenuri aparținând domeniului privat al statului; ƒ terenuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale; ƒ terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

Determinarea circulației juridice a terenurilor între deținători, în vederea realizării noilor obiective de utilitate publică

a) terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul public;

b) terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul privat;

c) terenuri aflate în domeniul public destinate cedării administrației, concesionării sau închirierii;

d) terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului.

Tabelul cu obiective de utilitate publică prevăzute în PUG cuprinde denumirea lucrării, categoria de interes a lucrării și suprafața de teren sau dimensiunile lucrării, așa cum sunt definite anexa nr.1 la Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

3.2.2.4 Concluzii – măsuri

Se va pune accent pe sublinierea concluziilor studiilor de fundamentare, a disfuncționalităților relevate și modul de atenuare/eliminare a acestora. Se vor prezenta concluzii despre:

a) amenajarea și dezvoltarea unității teritorial – administrative de bază în totalitatea ei, corelând- o cu teritoriile administrative înconjurătoare;

b) șansele relansării economice și sociale a localităților, corelate cu programul propriu de dezvoltare;

c) materializarea programului de dezvoltare, susținut prin categorii de intervenții;

d) priorități de intervenție, în funcție de necesități și de opțiunile populației.

e) aprecieri ale elaboratorului PUG asupra unor constrângeri în dezvoltare poziții diferite intre elaborator – beneficiar (măriri nejustificate ale intravilanului etc.);

Pentru continuitatea, aprofundarea și aplicabilitatea propunerilor generale reglementate prin PUG, se vor indica lucrările necesare a fi elaborate în perioada următoare:

PLANURILE URBANISTICE ZONALE (PUZ), cu precădere în zonele cu interdicție temporară de construire.

ALTE STUDII pentru detalierea unor zone conflictuale.

PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIȚII, care să asigure, în special în domeniul interesului public, implementarea obiectivelor..

3.2.3 Volumul III: [NUME_REDACTAT] de Urbanism aferent PUG

(1) Piesa de bază în aplicarea PUG este [NUME_REDACTAT] de Urbanism (RLU). [NUME_REDACTAT] întărește și detaliază, prin prescripții (permisiuni și interdicții), reglementările din PUG. La autorizarea construcțiilor, aceste prescripții sunt obligatorii (pe întreg teritoriul administrativ al unității ce face obiectul PUG).

(2) [NUME_REDACTAT] vor prezenta categoriile de intervenții urbanistice, după cum urmează:

a) Soluția generală de organizare și dezvoltare a localităților.

b) Organizarea rețelelor majore de circulație. c) Destinația terenurilor, zone funcționale rezultate.

d) Delimitarea zonei centrale – caracterul complex al acesteia.

e) Zone protejate – limitele acestora (istorice, peisagistice, ecologice, sanitare).

f) Limitele minime și maxime pentru indicii de control (POT și CUT) pe zone bine delimitate: unități teritoriale de referință (UTR-uri).

g) Protejarea unor suprafețe din extravilan (păduri, oglinzi de apă, terenuri agricole valoroase)

h) Interdicții temporare pentru zone ce necesită studii suplimentare (ex: PUZ zone protejate, PUZ zonă centrală etc.)

i) Interdicții definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale, servituți urbanistice etc.

(3) Interdicțiile de construire își pierd valabilitatea în momentul dispariției cauzelor ce le-au determinat.

(4) La baza elaborării RLU, stă [NUME_REDACTAT] de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525 /1996 și Ghidul de aplicare a RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 80/N/1996, cu actualizări ulterioare. După aprobare, RLU , împreună cu PUG, devine act de autoritate al administrației publice locale.

3.3 Piese desenate

3.3.1 Volumul IV – Piese desenate

(1) Este obligatorie întocmirea lor pe planuri topografice actualizate, (max. 2 ani) în culori și semne grafice standard (conform anexe).

(2) Toate piesele desenate vor cuprinde:

a) Denumirea documentației de urbanism (ex.: PUG municipiul…, orașul…, comuna…,).

b) Denumirea planșei cu numărul (ex.: 1. Încadrarea în teritoriu. 2. Situația existentă. 3. Reglementări etc.);

c) Nordul și roza vânturilor.

d) Scara grafică. e) Legenda: simbolurile și culorile de reprezentarea grafică utilizate.

(3) Piese de bază:

3.3.1.1Planșa 1

.

ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa nr.1). Scara uzuală 1: 25.000 (pe suport actualizat obținut de la IGFCOT):

1. LIMITE:

a) Limita teritoriului administrativ-indicarea vecinătăților.

b) Limita intravilanului propus (inclusiv trupuri). c) Limita teritoriului județean (după caz).

d)Limita teritoriului național (după caz).

2. FOLOSINȚA TERENURILOR

a) Terenuri pentru construcții și amenajări (o singură culoare în intravilan).

b) Terenuri agricole – arabil, pășuni, vii, fânețe, livezi.

c) Păduri. d) Ape – zone inundabile.

e) Căi de comunicație rutiere.

f) Căi de comunicație feroviare.

g) Căi de comunicație navale.

h) Căi de comunicație aeriene.

i) Zona protejată cu valoare istorică, ecologică, sanitară.

j) Zone cu riscuri naturale.

k) Surse de apă, stații de tratare, înmagazinări.

l) Stații de epurare ape uzate.

m) Centrale și stații electrice, linii de înaltă tensiune.

n) Alte rețele (gaze, telecomunicații).

o) Propuneri de noi trasee ale căilor de comunicație sau magistrale edilitare.

3. BILANȚ TERITORIAL reprezintă folosința suprafețelor de teren din teritoriul administrativ cu propunerile urbanistice (ha și %). Limita teritoriului administrativ pentru unitatea ce elaborează PUG, trecută pe Planșa nr. 1, este cea statuată de Legea împărțirii administrativ – teritoriale în vigoare.

Eventualele modificări ale acestei limite, solicitate de beneficiar – chiar în cazuri justificate, se menționează în memoriul general ca propuneri, urmând ca aprobarea să se facă printr-o nouă Lege (PUG aprobat nu poate infirma prevederile unei legi).

3.3.1.2 Planșa 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI

Scara uzuală este 1: 5.000 (1:10.000 în situații excepționale) și cuprinde:

1.LIMITE

a) Limita intravilanului existent (inclusiv trupuri).

b) Limita teritoriului administrativ, cu indicarea unităților administrative invecinate.

c) Alte limite, după caz (teritoriu județean, național).

d) Limita zonei centrale.

2. ZONIFICARE

a) Zona pentru locuințe.

b) Zona instituții publice și servicii.

c) Zona unități industriale/depozitare.

d) Zona unități agricole.

e) Zona gospodărie comunală, cimitire.

f) Zona construcții aferente lucrărilor tehnico – edilitare.

g) Zona circulație rutieră și amenajări aferente.

h) Zona circulație feroviară si construcții și amenajări aferente.

i) Zona circulație navală și amenajări aferente (după caz).

j) Zonă circulație aeriană și amenajări aferente (după caz).

k) Ape. l) Păduri.

m) Zone de riscuri naturale

n) Zonă cu destinație specială.

o) Zonă cu valori de patrimoniu.

p) Suprafețe solicitate pentru introducere în intravilan.

3. DRUMURI Se vor reprezenta principalele drumuri de acces în localitate:

a) Drumuri naționale.

b) Drumuri județene.

c) Drumuri comunale.

d) Drumuri neclasificate. Toate drumurile vor avea numerele din clasare și direcțiile lor către localitățile învecinate.

3.1. STRĂZI în intravilan cu marca îmbrăcăminții și denumirea. 4. DISFUNCȚIONALITĂȚI (tabel pe planșă – model în anexa). Se vor preciza principalele disfuncționalități (străzi cu îmbrăcăminți provizorii, intersecții conflictuale, zone cu deficiențe funcționale, surse de poluare, zone poluate etc.)

3.3.1.3 Planșa 3.

REGLEMENTĂRI URBANISTICE (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa nr. 4). Scara uzuală este 1:5000 (1:10.000 în situații excepționale) și cuprinde:

1. LIMITE

a) Limita intravilanului propus (inclusiv trupuri).

b) Limita teritoriului administrativ, cu indicarea unităților administrative învecinate.

c) Alte limite, după caz (teritoriul național, teritoriul județean).

d) Limita zonei centrale.

2. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ

a) Zona centrală și alte zone cu funcțiuni complexe de interes general.

b) Zona locuințe și funcțiuni complementare.

c) Zona instituții publice și servicii.

d) Zona unități industriale/depozitare.

e) Zona unități agricole.

f) Zona gospodărie comunală, cimitire.

g) Zona construcții aferente lucrărilor edilitare.

h) Zonă circulație rutieră și amenajări aferente.

i) Zonă circulație feroviară și amenajări aferente.

j) Zona circulație navală și amenajări aferente (după caz).

k) Zona circulație aeriană și amenajări aferente (după caz).

l) Ape. m) Păduri. n) Zone ce necesită măsuri de protecție împotriva riscurilor naturale.

o) Terenuri neproductive – măsuri de amenajare.

p) Zonă cu destinație specială etc.

3. DRUMURI Se va prezenta soluția propusă (prezentată diferențiat grafic existent menținut – propus), categoriile de drumuri ce intră în localități sau le ocolesc, numerele din clasare și direcții către localitățile învecinate:

a) Drumuri naționale.

b) Drumuri județene

. c) Drumuri comunale.

STRĂZI Se va prezenta soluția propusă (prezentată diferențiat grafic existent menținut – propus), componentele rețelei majore din intravilan, denumirea, îmbrăcăminte, propuneri de modernizări de trasee, poduri, podețe propuse, intersecții importante ce trebuie modernizate. 4. REGLEMENTĂRI

a) Categorii de intervenții în zonele funcționale.

b) Zone protejate, cu valoare istorică, arhitecturală, peisagistică.

c) Zone protejate pe baza normelor sanitare.

d) Interdicție temporară de construire.

e) Interdicție definitivă de construire.

f) Dezvoltarea spațiilor verzi amenajate.

g) Propuneri vizând protecția mediului.

h) Alte reglementări.

5. BILANȚ TERITORIAL (tabel pe planșă cf. Anexa nr.5), tabel care se regăsește și în memoriul general la capitolul de reglementări, conținând folosința suprafețelor din intravilanul propus (comparat cu bilanțul teritorial din intravilanul existent (ha și %). 6. PRIORITĂȚI – vor fi listate în tabel (model anexa), în dreptul disfuncționalităților respective.

3.3.1.4 Planșa 4.

REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ (reprezentarea grafică utilizată va fi cf. Anexa nr. 6) Scara uzuală este 1: 5.000 (1:10.000 în situații excepționale). Redactarea grafică se face în planșa de reglementări urbanistice, diferențiat existent menținut – propus, cuprinzând:

1. ALIMENTAREA CU APĂ

a) Surse, aducțiuni, tratări, înmagazinări ale apei potabile, (dacă se pot înscrie în formatul planșei).

b) Rețele majore de distribuție a apei potabile.

c) Alte rețele de alimentare cu apă (industrială, irigații).

2. CANALIZARE

a) Rețele majore de canalizare a apelor menajere.

b) Rețele majore de canalizare a apelor pluviale.

c) Rețele majore de canalizare în sistem unitar.

d) Stații de epurare și preepurare (dacă se pot înscrie în formatul planșei).

3. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

a) Stații și posturi de transformare.

b) Rețele majore electrice de transport și distribuție.

c) Culoare tehnice de protecție a rețelelor.

4. TELECOMUNICAȚII

a) Centrale telefonice.

b) Rețele majore urbane și interurbane.

c) Rețele majore de radio, TV, CTAV.

5. ALIMENTARE CU CĂLDURĂ

a) Surse de producere a energiei termice.

b) Rețele termice apă fierbinte.

c) Punctele termice.

d) Rețele termice de distribuție de distribuție.

e) Depozite de combustibil și de cenușă.

6. ALIMENTARE CU GAZE a) Stații de reglare.

b) Rețele majore de distribuție.

3.3.1.5 Planșa 5.

PROPRIETETEA ASUPRA. Scara uzuală este aceeași cu cea din planșa reglementărilor. Se redactează pe planșa de reglementări și cuprinde:

1. TIPURI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN INTRAVILAN (prin culoare)

Domeniul public

a) Terenuri aparținând domeniului public al statului.

b) Terenuri aparținând domeniului public al județelor.

c) Terenuri aparținând domeniului public al comunelor, orașelor sau municipiilor.

1.2. Terenuri supuse circuitului civil

a) Terenuri aparținând domeniului privat al statului.

b) Terenuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale.

c) Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

d) Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

e) Terenurile aflate în litigiu se lasă albe (nevalorate).

2. CIRCULAȚIA TERENURILOR (prin hașuri)

a) Terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul public.

b) Terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul privat.

c) Terenuri aflate în domeniul public destinate cedării administrației, concesionării sau închirierii.

d) Terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului.

3. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ PROPUSE Tabelul obiectivelor de utilitate publică propuse .Planșe ajutătoare pot apărea, în funcție de mărimea și complexitatea localităților:

a) Informații și propuneri suplimentare privind amenajarea teritoriului administrativ, în relațiile sale cu zona de influență (teritoriul județean, regional sau național) Numerotarea planșelor se va face în acest caz cu 1.1, 1.2, 1.3, etc.

b) Sinteze ale unor studii de fundamentare cu implicații hotărâtoare în propunerile de organizare urbanistică (analize ale fondului construit, circulație, protecția mediului, delimitări ale zonelor de risc, protejarea patrimoniului natural și construit, modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare etc.). În acest caz, planșele ajutătoare se numerotează pentru existent cu 2.1, 2.2, 2.3, etc. și pentru propus cu 3.1, 3.2, 3.3, etc.

c) Desfacerea planșei „reglementări” – echipare edilitară,, în mai multe planșe, când densitatea rețelelor este mare și nu permite elaborarea unei singure planșe coordonatoare. Numerotarea planșelor ajutătoare se va face în acest caz cu 4.1, 4.2, 4.3 etc.

III. AVIZELE și ACORDURILE prevăzute de lege (art.56 și anexa 1 la Legea nr. 350/2001 cu modificările și completările ulterioare)

I. PIESE SCRISE / MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

-Date de recunoaștere a documentației

– Obiectul lucrării

– Surse documentare (Studii și proiecte elaborate anterior sau concomitent cu PUG, Secțiuni PATN, PATJ Arad, baza topografică, studii geotehnice, circulație, date statistice etc)

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

[NUME_REDACTAT] ale cadrului natural

Relații în teritoriu

Activități economice

Populația.Elemente demografice și sociale

[NUME_REDACTAT] existent.Zone funcționale.Bilanț teritorial

Zone cu riscuri naturale

Echipare edilitară

Probleme de [NUME_REDACTAT]

Necesități și opțiuni ale populației

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

Studii de fundamentare

Evoluție posibilă, priorități

Optimizarea relațiilor în teritoriu

Dezvoltarea activităților

Evoluția populației

Organizarea circulației

Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial

Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Dezvoltarea echipării edilitare

Protecția mediului

Reglementări urbanistice

[NUME_REDACTAT]

Măsurătorile topografice moderne au evoluat de la măsurarea precisă a unghiurilor in plan vertical si orizontal cu ajutorul teodolitelor, la stabilirea poziției precise pe glob a unor puncte folosind receptoare ale semnalelor emise de sateliții integrați in sistemele de pozitionare globală.

Primul sistem de sateliți-cel american- denumit GPS( [NUME_REDACTAT] System) a devenit denumirea generica pentru măsurătorile topografice ce utilizează semnalul satelitar pentru poziționare si pentru acest tip de aparate.

Primele generații de astfel de aparate GPS au folosit receptoare cu o singura fracvență (L1) , ce puteau recepționa numai semnale modulate pe o singura frecvență de la sistemul american GPS.

In prezent, cele mai folosite aparate sunt cele GNSS-RTK de dublă frecvență (L1/L2 ), cu un numar sporit de canale, și care se pot conecta la mai multe sisteme de sateliți ( la GPS, la sistemul rusesc GLONASS , sau cu canale rezervate pentru alte sisteme ce vor apare ulterior- sistemul european Galileo si cel chinezesc Compass in curs de implementare).

Daca sistemele GPS de simplă frecvență (L1) se pot utiliza numai la masurători statice, sau cinematice urmând ca rezultatele sa fie obținute după o postprocesare a datelor inregistrate in teren, sistemele GNSS-RTK cu dubla frecvanță L1/L2 pot fi folosite atât la măsurători statice si cinematice, cat si la măsurători in timp real, asa-numitele masuratori RTK ([NUME_REDACTAT] Kinematic). Pentru determinarea in timp real cu precizie centimetrică a coordonatelor punctelor este nevoie ca aparatele GPS-GNSS RTK să primească corecții de la stații fixe terestre. Acest lucru este posibil fie prin radio UHF de la o bază proprie (in acest mod fiind nevoie de 2 aparate – base si rover), sau folosesc modem-uri GSM pentru conectarea la internet pentru recepția corecțiilor RTK de la statiile fixe permanente, existente in multe

țări (ROMPOS pentru Romania).Modulele GSM funcționează cu cartele GSM de internet de la operatorii locali de telefonie mobilă.

Condiția efectuării măsurătorilor GPS-RTK este ca soft-ul controller-ului să aibă implementat algoritmul de transcalcul din sistem de coordonate WGS84 in sistemul național de coordonate al fiecarei țări (in cazul Romaniei – Transdat – pentru transcalcul si proiectia Stereografica 1970 ca sistem national).

O alta conditie este ca in zona in care se efectuează măsurătoarea să fie semnal GSM de date suficient de puternic pentru a realiza conexiunea internet, in caz contrar pentru masuratorile GPS RTK fiind necesare minim 2 aparate (base si rover) si posibilitatea de a stabili conexiunea radio UHF intre ele.

Principalii parametri care definesc nivelul tehnic al unui sistem GNSS RTK sunt :

– numărul de canale și a sistemelor satelitare urmărite;

– posibilitatea implementării gridului de distorsiune pentru transcalcul in sistemul național de coordonate;

– performanța filtrelor de selecție a semnalului GNSS bun de cel bruiat;

– nivelul de performanță al carnetului de tren si a soft-ului RTK care poate permite importul si exportul diferitelor formate de desene (.dwg, .dxf, .dgn, .shp), sau de inventare de coordonate, precum si operațiile grafice caracteristice lucrărilor topografice (offset-uri, extensii, proiectii, parcelări, unirea punctelor, calculul suprafețelor, volumelor, etc.) direct in teren;

– usurința folosirii atributelor (codurilor) necesare identificării ulterioare a diferitelor entități masurate, sau create in teren;

– ergonomia si usurinta folosirii interfeței grafice cu utilizatorul; etc.

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] este constituit din totalitatea rețelelor de referință incluzând:

♦ Rețele de control pe orizontală (2D);

♦ Rețele de control pe verticală (1D);

♦ Rețele GNSS (3D);

♦ Rețele gravimetrice (1D).

Rețelele de control pe orizontală sunt considerate la momentul actual, rețelele de triangulație- trilaterație realizate cu ajutorul tehnologiilor de măsurare clasice (teodolite, instrumente electronice de măsurare a unghiurilor și distanțelor s.a.). Dezavantajul major al acestor tipuri de rețele este precizia absolută și relativă neomogenă, care în același timp nu mai satisface în prezent cerințele multor aplicații. Precizia de determinare a coordonatelor planimetrice este de ordinul a 5÷15 cm.

Rețelele de control pe verticală sunt considerate rețelele de nivelment realizate până în prezent (prin metoda nivelmentului geometric de precizie, cu ajutorul unor instrumente specifice denumite nivele) și care asigură în cea mai mare măsură cerințele de precizie curente pentru majoritatea tipurilor de aplicații realizate în țara noastră. Precizia de determinare a cotelor este de ordinul a 1÷50 mm. Dezavantajele majore al acesor rețele sunt generate de faptul că reperii care materializează punctele acestor rețele nu au determinate în majoritatea cazurilor și coordonate planimetrice, iar o mare parte a acestor reperi nu poate fi staționată (în special în localități unde reperii sunt încastrați în construcții). Cerințele de staționare în punctele rețelei de nivelment apar ca urmare a concepției de unificare a rețelelor de control pe orizontală cu cele de control pe verticală, în special pe baza tehnologiilor de tip GNSS1.

Rețelele de control GNSStridimensionale sunt rețelele de referință spațială (3D) realizate cu ajutorul poziționării utilizând Sisteme de [NUME_REDACTAT] cu Sateliți (GNSS – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]). Avantajele majore ale acestor rețele de control sunt furnizate de determinarea unor poziții 3D într-un sistem de coordonate unic (pentru planimetrie și altimetrie), precizia relativă ridicată obținută (5÷20mm) și posibilitatea de determinare a unor vectori spațiali cu lungimi de zeci de kilometri fără cerințe de vizibilitate. Dezavantajul major al acestor rețele de control este datorat sistemelor de referință utilizate, care sunt referite la un elipsoid geocentric (WGS84, GRS80) care nu coincide cu cel aflat în vigoare în prezent la noi în țară (Krasovski). De aici rezultă, în cazul menținerii actualelor Sisteme de [NUME_REDACTAT] (pentru planimetrie – sistem Stereografic 1970 și pentru altimetrie – sistem [NUME_REDACTAT] 1975), două probleme care necesită a fi rezolvate: – trecerea coordonatelor elipsoidale de pe elipsoidul utilizat în Rețelele GNSS pe elipsoidul național; – trecerea altitudinilor elipsoidale de pe elipsoidul utilizat în Rețelele GNSS în sistemul de altitudini național ( M.N.1975). Rezolvarea celor două probleme este posibilă existând mai multe variante de rezolvare2. A doua problemă – cea a conversiei altitudinilor elipsoidale, nu va fi rezolvată pe deplin până când nu va fi determinat în România și un (cvasi)geoid. Iar acest lucru este dependent la rândul său în mare măsură, de realizarea Rețelei gravimetrice la o densitate corespunzătoare determinării (cvasi)geoidului cu o precizie relativă de ordinul centimetrilor.

Rețelele gravimetrice sunt mulțimi de puncte materializate în teren, cărora li s-au determinat, prin metode de măsurare specifice, parametrii care descriu câmpul fizic asociat. In concepția actuală privind realizarea [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], acest tip de rețele sunt utile în special pentru rezolvarea celei de-a doua probleme menționate în paragraful precedent (determinarea cvasigeoidului României). Precizia determinărilor relative de gravitate este în prezent de ordinul a câtorva microgali. O problemă de clarificat în prezent este cea a „clasificării” unor informații legate de aceste rețele de referință: condițiile, modul de acces și manipulare a acestor informații. In prezent, la nivelul ANCPI este cristalizată o concepția coerentă de realizare a unei Rețele de control GNSS în România, care să asigure cerințe maxime de precizie și încredere pentru o rețea spațială (3D). Pornind de la această rețea de referință se vor “constrânge” rețelele de control pe orizontală, astfel încât și acestea să se apropie de precizia obținută în rețelele de control GNSS. Pe de altă parte, după determinarea (cvasi)geoidului în zona țării noastre, se va putea realiza și conversia altitudinilor elipsoidale determinate prin măsurători GNSS.

1.Baza determinării unei poziții cu ajutorul  GPS-ului este "trilaterația" de la sateliți.

 In fiecare secundă un satelit emite un semnal radio ( in care  este inclus si un număr atribuit PRN – [NUME_REDACTAT] Number, număr ce se refera la identificarea acestuia).

Prin "Trilaterație" poziția va fi determinată măsurând distanța ( de la receptor) ,din punctul ce urmează a fi determinat la grupul de sateliți care sunt vizibili .

Atunci când primim un semnal de la un singur satelit poziția noastră poate fi oriunde pe suprafața acestei sfere ( semnalul radio se propaga in toate directiile cu aceeasi viteza teoretic)

In momentul in care primim semnalul de la 2 sateliți zona de determinare a poziției se restrânge la intersecția a 2 sfere adică pe un cerc, noi putând fi teoretic oriunde pe perimetrul acestuia.

In cazul in care apare și un al treilea satelit recepționat de către receptorul GPS, poziția de determinare poate fi la intersecția a trei sfere adica in 2 puncte posibile. Mai trebuie determinat care punct este corect.

Întrucât sunt 2 puncte posibile la apariția unui al patrulea satelit se va decide poziția cu ajutorul acestuia.

In concluzie pentru o determinare exactă a unei poziții este necesar să avem o recepționare a semnalului de la minim 4 sateliți.

2. Pentru a trilatera , un receptor GPS măsoară distanța folosind timpul de propagare al undelor radio.

            Distanța intre receptorul GPS si sateliți este făcută prin măsurarea timpului necesar  parcurgerii semnalului radio din momentul emiterii  de către GPS si momentul recepționării acestuia de către receptor.

            Întrucât măsurăm un semnal radio, viteza de propagare a semnalului va fi viteza luminii (  lumina si toate celelalte forme de radiatie electromagnetica calatoresc în vid cu o viteza de circa 299,792,458 km/s, iar în aer ceva mai încet)

Problema cea mai mare care apare este măsurarea timpului de propagare a semnalului cu o maximă acuratețe.De vom avea nevoie de niște ceasuri foarte precise.  In cazul in care dispunem de ceasuri foarte precise tot ce avem nevoie sa stim este timpul cand semnatul a fost emis de către satelit.

           Atât receptoarele GPS cât si sateliții sunt sincronizați astfel incât să genereze aceleasi coduri in același timp, un așa numit "[NUME_REDACTAT] Code" (PRC).

            "[NUME_REDACTAT] Code"-ul (PRC)este o parte fundamentală a GPS-ului.Din punct de vedere fizic este un cod digital foarte complicat,cu alte cuvinte este o secvență complicată de pulsuri1 si 0.

            Construcția complexă a semnalului asigură ca receptorul sa nu se sincronizeze accidental cu alte semnale.Tiparul este atît de complex înâit este aproape imposibil ca un semnal rătăcit să aibă aceiasi formă. Pentru ca fiecare satelit are propriul și unicul "[NUME_REDACTAT]" aceasta garantează ca receptorul nu va capta accidental semnalul altui satelit. In colncluzie toți sateliții pot folosi aceiasi frecvență fără a se bruia unul cu celalalt, ceea ce face si mai dificil pentru o forta ostila sa bruieze sistemul. Acest  "[NUME_REDACTAT] Code" oferă Departamentului de Aparare al S.U.A o cale de a controla accesul in sistem.

3.Pentru a măsura timpul de propagare GPS-ul are nevoie de o determinare precisă a acestuia.

          Cronometrarea este foarte dificilă intrucât timpii sunt foarte mici. In  cazul în care satelitul este chiar deasupra ,timpul de propagare va fi de circa 0,06 secunde de unde si necesitatea unor ceasuri foarte precise. Sateliții sunt prevăzuți cu ceasuri atomice cu o acuratețe de nanosecunde, insa sunt foarte scumpe. Un satelit este prevazut cu 4 ceasuri atomice. Pretul unui singur ceas este de 50.000-100000 $.  Receptoarele GPS de la sol au ceasuri cu cuarț, nu foarte scumpe dar nici asa precise.

          Intrucât orice eroare de la timpul universal va afecta măsurătorile , receptorul va căuta un factor de corecție care poate reduce măsurătorile de sincronizare pina când se intersectează intr-un singur punct. Prin sincronizarea cu timpul universal al ceasului receptorului cu cel al satelitului vom avea la receptor o acuratete a unui ceas atomic!

          Din moment ce obtinem aceasta corectie in urma sincronizării cu satelitii, se aplica si la restul măsurătorilor si avem o poziționare precisă.O consecință a acestui principiu este ca orice GPS rezonabil va avea nevoie de patru canale pentru a face patru măsurători simultan.

          Cu acest "pseudo-random code" si o extra-măsurătoare care ne fac perfect sincronizați la timpul universal avem tot ce ne trebuie pentru a măsura distanța pînă la un satelit in spațiu.

  Măsurarea disztanței.

1. Distanța pînă la un satelit este determinata prin măsurarea timpului in care semnalul ajunge la satelit la receptort.

2. Pentru a face măsurarea presupunem că si satelitul si receptorul genereaza acelasi "[NUME_REDACTAT]-Code" exact in acelasi timp.

3.Comparînd cît de tîrziu apare "pseudo-random code"-ul, față de codul receptorului, determinăm de cit timp a avut nevoie să ajungă la noi.

4. Multiplicam timpul de propagare cu viteza luminii si obtinem distanta.

4.Pe lînga distanța este nevoie a se cunoaște exact poziția  sateliților  in spațiu prin orbite aflate la mare altitudine si o monitorizare atenta a acestora.

Poziția satelitilor

            Orbitele de bază ale sateliților sunt foarte exacte dar pentru a face lucrurile perfecte, sateliții GPS sunt in mod constant monitorizați de către Departamentul de Aparare al S.U.A.Ei folosesc radare foarte precise pentru a verifica altitudinea,pozitia si viteza fiecărui satelit.

            Erorile pe care ei le verifica si corectează sunt numite "erori efemere" pentru ca afectează orbita sateliților si sunt efemere. Erorile sunt cauzate de pulsul gravitațional al lunii și soarelui și de presiunea radiației solare asupra sateliților. Erorile sunt foarte mici dar dacă se doreste o mare acuratețe trebuie luate in calcul. Odată ce Departamentul de Aparare al S.U.A. a măsurat poziția exactă a satelitului ei transmit informația la satelit. Atunci satelitul include poziția corectată in semnalele de sincronizare pe care le transmite.

         Asadar semnlul GPS este mai mult decît un "pseudo-random code" folosit pentru sincronizare. El conține deasemenea un mesaj de navigație cu corecții.

5 .In sfîrsit , trebuie corectat semnalul radio de orice erori apărute la propagarea prin atmosferă.

Câteva tipuri de erori

 1.Atmosfera si ionosfera pămîntului cauzeazăîntîrzieri ale semnalului GPS care conduc la erori de poziționare.

In timp ce semnalul GPS trece prin particulele incărcate ale ionosferei si apoi prin vaporii apei din troposfera,semnalul este incetinit puțin,aceasta creînd același fel de erori ca niște ceasuri imprecise.

            Există o serie de căi de a minimiza asemenea erori.De exemplu putem prezice ce întîrziere va aparea intr-o zi tipică. Aceasta este numită modelare si ajută la determinarea poziției, dar condițiile atmosferice sunt rareori la fel.

2. Semnalul se poate "lovi" de multe piedici locale pînă ajunge la receptor.

Aceasta este numită eroare " multipath"- multibanda si este similară cu efectul de "fantomă" întîlnit la receptoarele TV. Receptoarele bune folosesc tehnici sofisticate de respingere a semnalului pentru a minimiza problema.

3.  Probleme la satelit.

 Deși sateliții sunt foarte sofisticați,sunt dispusi la unele mici erori in sistem.

 Ceasurile atomice pe care le folosesc sunt foarte,foarte precise dar nu sunt perfecte.Pot apărea discrepante mici,discrepante care duc la erori la măsurare.

         In final dacă toate aceste lucruri au fost explicate putem trece la măsurarea efectivă in teren, obligatoriu sa avem vizibilitate la cer.  

Transformări 3D

Cu ajutorul acestuia se pot transforma coordonatele punctelor dintr-un sistem într-altul utilizând o transformare 3D.

Metodele de transformare sunt:

transformare conformă 3D metoda Bursa-Wolf (7 parametri);

transformare conformă 3D metoda Molodenski-Badekas (10 parametri);

transformare conformă 3D Helmert (7 parametri);

transformare afină 3D (8 parametri);

transformare afină 3D (9 parametri);

transformare afină 3D cu origine de rotație (12 parametri).

TRANSFORMAREA HELMERT MODIFICATĂ CU 7 PARAMETRI

Există diverse metode pentru a defini o relație între un sistem de referință și altul. Alegerea celui mai potrivit model de transformare este influențată de: -întinderea suprafeței pentru care se aplică

-prezența distorsiilor în ambele sisteme de referință

– dimensiunile sistemelor de referință (2D sau 3D)

-cerințele de precizie.

Cea mai cunoscută dintre metodele de transformareeste transformarea Helmert de similaritate cu 7 parametri în care se presupune că nu există erori sistematice în cadrul rețelelor geodezice de transformat și că există numai distorsiuni liniare.

Pentru rețele geodezice naționale și locale se utilizează modelul Bursa-Wolf, modelul Molodenski-Badekas, metoda ecuațiilor de regresie multiplă etc.

PARAMETRII TRANSFORMĂRII HELMERT MODIFICATE

Fie transformarea Helmert:

)(1)

unde:

,

,

R)=matricea de rotație în jurul axelor X,Y, Z,

unghiul de rotație în jurul axei X, unghiul de rotație în jurul axei Y, unghiul de rotație în jurul axei Z (Pearse M., Crook C, 1997);

vectorul de poziție a sistemului C în raport de sistemul G.

Se observă că relația (1) nu îndeplinește condiția

||=µ| µ=const (2)

Pentru rotații mici , , avem:

R)=

Punctele G ,, care aparțin suprafeței terenului, trebuie să satisfacă relațiile

Δ

Δ= (3)

| Δ|=| Δ

Din (1) și (3) se scrie:

Δ=(1+m)R( Δ (4)

care îndeplinește condiția:

| Δ|= Δ (5)

Deci, m depind de vectorii ΔΔ și nu de vectorii ,.

Parametrii m, depind de bazele liniare măsurate în cele două sisteme și nu de coordonatele lor absolute determinate. În aceste condiții, se ține seama că:

a) distanța dintre două puncte, care aparțin suprafeței fizice a Pământului, este aceeași oricare ar fi elipsoizii de referință între care se face transformarea Helmert de coordonate;

b) trebuie să fie mai mici de 20”,

c) punctele care se transformă aparțin suprafeței fizice a Pământului.

Fig. 1 Relația geometrică între sistemele de coordonate G și C

Fie , unde n reprezintă numărul de puncte cu coordonate

cunoscute în sistemul G, corespondente punctelor cu coordonate cunoscute

ir în sistemul C.

Se demonstrează ca modelul matematic al transformării Helmert după obținerea parametrilor

m, , cu metoda celor mai mici pătrate este:

) ++

undeeste constanta transformării Helmert din sistemul C în sistemul G:

= -m-(1+m) x+(1+m)x + m

=

Dacă se cunosc puncte corespondente uniform distribuite în cele două sisteme pe toată suprafața Pământului atunci se demonstrează că:

=(1+m) R ()()

care îndeplinește condiția (2).

Pentru a defini un model de transformare între două sisteme de coordonate trebuie: să definim corect ce este o rețea geodezică în sens clasic și în sensul folosirii tehnologiilor GPS;

Să folosim puncte cunoscute definite în cele două sisteme de încredere;

Să se definească suprafața pentru care se aplică transformarea;

Să se țină seama de forma suprafeței pentru care se aplică, de prezența distorsiilor în ambele

sisteme de referință, de dimensiunile sistemelor de referință (2D sau 3D) și de cerințele de

precizie.

Se recomandă ca la obținere parametrilor de transformare m, , să se adapteze modelul (6) pentru a se aplica pentru perechi de puncte care definesc baze liniare corespondente în cele două rețele definite în sistemele de coordonate G, respectiv C, având în vedere că parametrul de scară este definit de acestea. Gradul de încredere al parametrilor de transformare crește proporțional cu numărul punctelor definite corect în sistemele de coordonate G și C.

Folosind date de încredere am demonstrat că modelul (6) definit teoretic este corect.

[NUME_REDACTAT] 1970 (Stereo 70)

Ca urmare a Decretului nr. 305 din septembrie 1971, emis de către Consiliul de Stat al României, în sectorul civil al țării s-a decis înlocuirea proiecției Gauss-Kruger cu o nouă proiecție denumită proiecția Stereografică 1970. Printre altele, Decretul prevedea următoarele: "lucrările geodezice, topo-fotogrametrice și cartografice necesare economiei naționale se execută în sistem de proiecție stereografică 1970 și sistem de cote referite la [NUME_REDACTAT]". [NUME_REDACTAT] 1970 este conformă, nu deformează unghiurile, permițănd ca măsurătorile geodezice să fie prelucrate direct în planul de proiecție, fără a se calcula coordonate geografice, cu condiția aplicării prealabile a unor corecții de reducere a măsurătorilor la planul de proiecție. Proiecția deformează ariile, în funcție de depărtarea acestora față de polul proiecției.

[NUME_REDACTAT]

● polul proiecției Q0 denumit uneori și "centrul proiecției sau punctul central al proiecției", este un punct fictiv (nematerializat în teren) situat aproximativ în centrul geometric al teritoriului României la nord de orașul Făgăraș. Coordonatele geografice ale polului sunt:

► latitudinea B0 = 46o N

► longitudinea L0 = 25o E Greenwich

● se folosește elipsoidul Krasovski 1940, orientat la Pulkovo, ca și în cazul proiecției Gauss-Kruger. Elipsoidul are următorii parametri:

► semiaxa mare a = 6 378 245.000m

► turtirea geometrică f =

● adâncimea planului de proiecție este de 3.2 km față de planul tangent la sfera terestră în punctul central. Ca urmare a intersecției dintre acest plan și sfera terestră de rază medie a rezultat un cerc al deformațiilor nule cu raza de 201.7 km.

● întreaga țară este reprezentată pe un singur plan, în care există un cerc de deformație nulă, cu centrul în polul Q0 și raza de 201.7 kilometri

● sistemul de axe de coordonate plane rectangulare xOy are ca origine imaginea plană a polului proiecției, axa Ox este imaginea plană a meridianului de 25o și are sensul pozitiv spre nord, iar axa Oy are sensul pozitiv spre est.

● coeficientul de reducere a scării, folosit la transformarea coordonatelor rectangulare din planul tangent (in polul Q0), în planul secant, paralel cu cel tangent, are valoarea :

► c=1-(1/4000)=0.999 750 000

● coeficientul de revenire la scara normală, de la planul secant la cel tangent, este :

► c'=1/c=1.000 250 063

Deformațiile în [NUME_REDACTAT] 1970

[NUME_REDACTAT] 1970 este o proiecție conformă, adică nu deformează unghiurile însă deformează lungimile și ariile. În planul secant, modulul de deformație liniară este:

m=c+(1/4cR02)(x2+y2)

Pentru deformațiile liniare relative, D, din planul secant rezultă:

D=m-1=(c-1)+(1/4cR02)(x2+y2)

Pentru distanțe de 201.7 kilometri față de centrul proiecției, deformația relativă "D" este nulă, aflându-ne pe cercul de deformație nulă. La distanțe mai mici de 201.7 kilometri față de origine, suntem în interiorul cercului de deformație nulă, unde deformațiile sunt negative. În originea sistemului de coordonate deformația liniară relativă este de -25 cm/km. Când distanța față de originea axelor este mai mare de 201.7 kilometri, atunci suntem în afara cercului de deformație nulă, iar deformațiile sunt pozitive. În punctele cele mai depărtate de origine, de exemplu în zonele : Sulina, Mangalia, [NUME_REDACTAT], deformațiile în proiecția stereografică 1970 ating valori de ordinul + 65 cm/km.

Deformații relative ale distanțelor [cm/km

Transformări de [NUME_REDACTAT] cu apariția și evoluția sistemelor satelitare de poziționare globale GPS și GLONASS, sunt necesare folosirea unor algoritmi de transformare de coordonate pentru a putea utiliza coordonatele determinate cu tehnologie GPS pe teritoriul României, unde proiecția oficială este Stereo 70. Sistemul GPS utilizează pentru referirea coordonatelor geografice: latitudine și longitudine elipsoidul WGS84 , diferit față de elipsoidul Krasovsky 1940 utilizat în România.

Transformarea coordonatelor WGS84 în sistem Stereo 70

Pentru a transforma coordonatele WGS84 (măsurate cu tehnologie GPS) în coordonate Stereo 70 se utilizează o succesiune de transformări:

● Coordonatele B,LWGS84 se transformă în coordonate B,LKrasovsky1940 – această transformare se poate realiza utilizănd transformarea conformă spațială Helmert cu 7 parametri : 3 translații, 3 rotații și un factor de scară

● Coordonatele B,LKrasovsky1940 se transformă în coordonate X,YSTEREO70 – această transformare se realizează utilizănd formulele cu coeficienți constanți cunoscute din cartografia matematică.

Transformarea coordonatelor Stereo 70 în sistem WGS84

Pentru a transforma coordonatele Stereo 70 în WGS84 (măsurate cu tehnologie GPS) se utilizează o succesiune de transformări:

● Coordonatele X,YSTEREO70 se transformă în coordonate B,LKrasovsky1940 – această transformare se realizează utilizând formulele cu coeficienți constanți cunoscute din cartografia matematică;

● Coordonatele B,LKrasovsky1940 se transformă în coordonate B,LWGS84 – această transformare se poate realiza utilizând transformarea conformă spațială Helmert cu 7 parametri: 3 translații, 3 rotații și un factor de scară.

Odată cu dezvoltarea sistemelor de sateliți de teledetecție au apărut servicii de localizare globală GoogleMaps și YahooMaps ce permit vizualizarea aeriană a întregului glob pământesc. Aceste sisteme de localizare/vizualizare utilizează pentru identificarea anumitor zone, coordonate geografice latitudine, longitudine referite la elipsoidul WGS84. Utilizatorii români ce utilizează coordonate Stereo '70 întâmpină probleme în utilizarea acestor sisteme de localizare/vizualizare datorită dificultății de transformare a coordonatelor Stereo '70 în coordonate WGS84. În acest sens au apărut diferite servicii ce permit localizarea imobilelor/coordonatelor utilizând direct coordonate Stereo 70 sau Stereo 30 (sistem de proiecție utilizat în România pe teritoriul municipiului București).