Planul Si Ingrijirea Pacientului cu Sonda Urinara

Planul si ingrijirea pacientului cu sonda urinara

PLANUL ȘI ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU SONDA URINARĂ

(2)“Principala functie a aparatului urinar este aceea de filtru, care trebuie sa mentina echilibrul functional al organismului, prin selectarea substantelor nocive din sange si indepartarea lor din organism prin urina. Acest proces fiziologic are 3 etape:

Formarea urinii in rinichi;

Depozitarea urinii in vezica urinara;

Eliminarea urinii din corp prin uretra.

Rinichii elimina din sistemul circulator excesul de apa si sare pe care il transforma in urina. Din rinichi urina traverseaza ureterele si ajunge in vezica, o formatiune musculara de forma unui sac care retine urina pana in momentul eliminarii. Contractarea vezicii urinare este asigurata de muschiul detrusor. In momentul in care vezica este plina, de la nivelul sacral al maduvei spinarii se emite un mesaj catre creier, care la randul lui da comanda de mictiune. Muschiul detrusor se contracata iar sfincterul (un muschi circular de la marginea exterioara a vezicii) se relaxeaza si se deschide. Urina traverseaza uretra si ajunge in exterior prin penis sau vulva.” (2)

(1)“Metoda folosita pentru golirea vezicii urinare depinde de nivelul leziunii, precum si de sex. Vezica urinara este golita utilizand un anumit echipament (de obicei o sonda), insa cu timpul, prin antrenament, se poate renunta partial sau total la acesta.

Recastigarea controlului asupra vezicii urinare fara utilizarea vreunui echipament se face urmand un program strict ce consta intr-o rutina riguroasa, controlarea cantitatii de lichide ingerate si stimularea mecanica (masarea si presarea abdominala la intervale regulate).

Antrenamentul vezical implica, de asemenea, recunoasterea semnelor ce indica supraincarcarea vezicii. Acestea difera in functie de nivelul leziunii si includ dureri de spate, senzatia de balonare, dureri de cap, transpiratie, inrosirea fetei, gatului si umerilor.

Supraincarcarea vezicii consta in cresterea brusca, a presiunii sangvine, punand in pericol viata persoanei. Cel mai frecvent apare accidentul vascular cerebral, chiar la pacienti foarte tineri! Sindromul se mai numeste hiperreflexie.

Golirea regulate a vezicii urinare

Vezica urinara trebuie golita regulat (de preferat la un interval de 3 – 4 ore ziua) si complet. Supraincarcarea vezicii face ca urina sa se intoarca in rinichi, ducand la infectii si afectiuni renale, iar o golire inadecvata favorizeaza depunerile de sedimente, crescand riscul aparitiei infectiilor si litiazei (pietrelor) vezicale.

Consumul de lichide

Date fiind problemele legate de controlul vezical, persoanele cu traumatisme vertebro – medulare pot fi tentate sa bea mai putine lichide. Aceasta este o greseala, intrucat pentru a mentine rinichii curati si vezica functionala este nevoie de multe fluide. De asemenea, pentru prevenirea infectiilor urinare se recomanda un consum sporit de lichide (cel putin 3 litri in 24 de ore), vitamina C si suc de afine (intrucat mareste aciditatea urinei).

Sonda sau cateterul reprezinta un tub subtire de cauciuc sau plastic care este introdus in vezica urinara pentru a putea elimina urina. Se intalnesc trei tipuri de sondari: intermitenta, permanenta si suprapubiana.

Sonda intermitenta

Presupune sondarea vezicii la fiecare 3 – 4 ore pentru eliminarea urinii, prin introducerea unui cateter care dupa folosire este indepartat. Procedura de sondare trebuie facuta in conditii igienice pentru a evita infectiile, utilizandu-se sonde subtiri, pentru a nu rani uretra. Principalul dezavantaj al sondarii intermitente este acela ca presupune o anumita intimitate si accesul la toaleta sau baie, care nu pot fi intotdeauna la indemana atunci cand se pleaca de acasa.

Procedura de sondare:

Se face transferul pe pat, pe toaleta sau se poate ramane in fotoliul rulant dar persoana se lasa sa alunece pe spate;

Se descopera zona;

Se spala mainile si penisul/labiile inainte de sondare cu apa si sapun;

In cazul femeilor varful sondei este introdus in lidocaina gel inainte de utilizare, iar la barbati se injecteaza lidocaina in uretra inainte de introducerea sondei;

Cateterul este introdus usor in vezica si se preseaza usor zona inferioara a abdomenului cu palma pana cand este eliminata toata urina; masarea abdomenului se face pana in momentul in care sonda este scoasa.

Pentru colectarea urinei se foloseste o punga de plastic sau un recipient asemanator (cand persoana sta in pat sau in fotoliul rulant), iar la toaleta urina curge direct in bazin. O sonda poate fi reutilizata cel mult pentru o saptamana. Ea trebuie spalata cu sapun si apa si apoi uscata. Se depoziteaza intr-o punga curata de plastic.

Sonda permanenta (uretrala)

Anumite persoane, in special femeile tetraplegice, barbatii cu probleme de prostata si cele in varsta, pot folosi o sonda permanenta. Multe femei folosesc acest echipament atunci cand calatoresc si exista riscul sa nu aiba acces la toalete pentru a se sonda.

Sonda Foley este tipul cel mai frecvent. Se introduce in uretra in acelasi mod ca cea intermitenta si este mentinuta in interior cu un mic balon care odata sonda introdusa este umplut cu apa sterila. Sonda este atasata unui sac colector, mentinut pe picior. 

Sondele permanente trebuie schimbate regulat, cele din latex saptamanal iar cele de silicon odata la 6 saptamani. Daca persoana are un suficient control manual (si nu are spasticitate) poate sa isi schimbe singura sonda. In caz contrar, trebuie sa apeleze la o asistenta medicala. Este foarte important ca sonda si tot echipamentul folosit la sondare sa fie steril, intrucat riscul de aparitie a infectiilor este mare prin lasarea tractului urinar deschis permanent.

Procedura de introducere a sondei

se injecteaza lidocaina in uretra (la barbati) sau se baga varful sondei in lidocaina inainte de introducere (la femei);

se introduce sonda in uretra;

se umple seringa cu 5 – 10 ml de ser fiziologic (cantitatea exacta ar trebui trecuta pe sonda) si se introduce in valva speciala care duce catre balon;

se trage usor de sonda pana se simte o oarecare rezistenta;

se conecteaza sonda la sacul collector.

Persoanele care folosesc sonda permanenta sunt predispuse la infectii cronice si la calculi vezicali. Sedimentele si granulele de calciu (din care se formeaza calculii) se aduna in jurul balonului si pot bloca sonda. Se poate intampla, chiar, ca sonda sa fie scoasa afara de un spasm, de un blocaj sau o piatra, iar uretra sa fie ranita.

Procedura de schimbare a sondei

Se face transferul pe pat sau pe marginea fotoliului rulant si se dezbraca persoana;

Se spala mainile cu apa si sapun;

Se inlatura sonda astfel: se introduce o seringa in unul din tuburile sondei cel prevazut cu supapa, a carei rezistenta trebuie invinsa de virful seringii si se extrage lichidul din balon; apoi se scoate usor afara sonda;

Se spala mainile si zona genitala inainte de introducerea noii sonde.

In cazul in care apar probleme cu desumflarea balonului se recomanda sa se lase seringa in valva pentru cateva minute. In nici un caz nu se forteaza sonda. 

Sonda suprapubiana

Sonda suprapubiana este o sonda permanenta care este introdusa in vezica printr-o mica incizie chirurgicala deasupra zonei pubiene.

Sonda suprapubiana este introdusa si schimbata in acelasi mod cu cea permanenta uretrala. In jurul inciziei trebuie asigurata o igiena corespunzatoare.” (1)

IGIENA VEZICII

(4)“Vezica urinara trebuie spalata saptamanal si chiar mai des in caz de infectie sau daca se foloseste sonda permanenta (uretrala sau suprapubiana).

Procedura de spalare

se incalzesc 300 ml de solutie salina intr-un ibric (atentie insa sa nu fie nici prea calda, nici prea rece);

se scoate sonda din sacul colector, punandu-se intr-un recipient steril;

se spala mainile sau se folosesc manusi sterile;

se pun intr-o seringa 60 ml de solutie si se introduce in vezica; se asteapta 5 secunde, dupa care se extrage inapoi in seringa lichidul;

se scoate seringa din sonda, avand grija sa nu se atinga capatul de nimic;

se repeta operatiunea pana la consumarea intregii cantitati de solutie salina;

dupa spalare sonda se conecteaza la un sac nou;

se verifica daca urina a inceput sa curga si daca nu sunt semne de sangerare.”

(1)“SIMPTOME

stare generala de disconfort sau greata;

urina tulbure, cu miros intepator;

sange in urina;

urinare in cantitati mici si des;

dificultati in a urina;

spasme mai puternice;

temperatura ridicata;

transpiratie si frisoane;

dureri abdominale sau de cap.

PREVENIRE

 2 – 3 l de lichide pe zi;

 urinare odata la 3 – 4 ore;

sondare in conditii igienice (in cazul sondelor permanente se recomanda schimbarea lor la cel mult 15 zile; sondele intermitente trebuie dezinfectate dupa fiecare utilizare si pastrate in cloramina cand nu sunt folosite);

igiena personala si a vaselor de toaleta.

TRATAMENT

 Daca apar unele din simptomele descrise mai sus, se recomanda consumarea mai multor lichide, golirea mai frecventa a vezicii urinare, iar in caz de temperatura sau greata, odihna la pat si anuntarea unui doctor. Sunt necesare examenul de urina si urocultura, precum si tratamentul cu antibiotice prescrise de un medic sau autovaccin.” (1)

CAZUL I

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI D.V. CU I.T.U

(3)“1. CULEGEREA  DATELOR  

Numele si prenumele: D.V

Vârsta: 52 ani

Sex: masculin

Stare civilǎ: cǎsǎtorit

Domiciliu: Pitesti

Ocupatie: Profesor

Nationalitate: românǎ

Religie: ortodoxǎ

Conditii de viatǎ: locuieste împreunǎ cu sotia într-un apartament cu 3 camere;

Sotia este secretara dre program de lucru lejer.

Obiceiuri: nu fumeazǎ , bea cafea 1-2 cafea/zi, nu consumǎ alcool. Ii plac muncile agricole.

Elemente fizice: RH –negative

Grupa sanguinǎ – AII

Date antropometrice:

Greutate –80 kg

Inǎltime – 1.75 m

Elemente biografice legate de sǎnǎtate:

-A.H.C. fǎrǎ importantǎ

-A.F.P. fǎrǎ importantǎ

-A.P.P. amigdalectomie la 32 ani, apendicectomie la 16 ani

Motivele internǎrii:-febrǎ, frisoane, transpiratii-cefalee

Istoricul bolii

De o sǎptǎmânǎ pacientul este febril fǎrǎ un motiv aparent. De 4 zile prezintǎ si frisoane sitranspiratii reci. Se prezintǎ la medicul de familie de unde i se dǎ bilet de trimitere cǎtre Spitalul Judetean Sectia Nefrologie. In urma controlului si a investigatiilor fǎcute la spital i s-a pusdiagnosticul.

Diagnostic medical la internare: PIELONEFRITA ACUTǍ

Durata internǎrii: 15-19.IX.2013

Diagnostic 1. alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infectios manifestat prin frisoanehipertermice;

2.  anxietate datoritǎ bolii si necunoasterii acesteia manifestate prin teamǎ, neliniste, agitatie;

3. eliminare inadecvatǎ cantitativ si calitativ datoritǎ procesului infectios manifestat prin disurie si polozurie;

4. imposibilitatea de a se recrea, datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristete, plictisealǎ;

5. alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstitiului renal prin disurie;

6. alimentatie inadecvatǎ cantitativ si calitativ in deficit datoritǎ afectiunii manifestatǎ prininapetentǎ;

7. lipsa cunostintelor despre boalǎ;

EXTERNAREA

Interventii constant: -monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic;

-asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon;

-administrarea tratamentului prescris de medic;

-asigurarea unei igiene riguroase;

-asigurarea unei alimentatii adecvate;

-asigurarea unor eliminǎri fiziologice;

-asigurarea unei stǎri de bine fizic si psihic;

-mǎsurarea bilantului ingesto-excreta;

-pregǎtirea fizicǎ si psihicǎ a pacientului pentru explorǎri si analize.

Evaluarea interventiilor constante:

s-au asigurat conditii optime în salon: t=22gradeC, bine luminat, fǎrǎ curent, fǎrǎ zgomot;

s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloraminǎ;

i s-a explicat pacientului importanta unei igiene riguroase pentru a preveni suprainfectia;

i s-a asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ si bine întinsǎ pentru a nu se produce escarele dedecubit;

i s-a asigurat o alimentatie adecvatǎ afectiunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma bǎuturi carbogazoase si grǎsimi.

i s-a asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe zi. Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice. 

s-a cântǎrit zilnic pacientul;

i s-au administrat lichide în cantitǎti mari;

s-au facilitat vizitele familiei si prietenilor;

s-a încurajat pacientul sǎ efectueze activitǎti recreactive (citit, plimbat);

s-au monitorizat functiile vitale si vegetative;

s-a pregǎtit fizic si psihic pacientul pentru interventii si explorǎri.

Interventii delegate:

15XI-17XI

s-a recurs sondarea vezicii la fiecare 3 – 4 ore pentru eliminarea urinii, prin introducerea unui cateter care dupa folosire a fost indepartat

s-au administrat antibiotice: CIPROFLOXACIN ( 2tb/6h ), GENTAMICINA ( 1f/6h);

s-au administrat antitermice: ASPIRINA (3tab/zi), ALGOCALMIN (2fl/zi).

18XI-19XI

perfuzie litica;

s-au administrat antibiotice;

s-au administrt antitermice: ALGOCALMIN (2fl/zi).

20XI

s-au administrat antibiotice;

s-au administrat antitermice: ALGOCALMIN (1fl/zi).

Externarea:

In urma tratamentulului medicamentos, a regimului alimentar, a colaborǎrii si eforturilor fǎcute de echipa de îngrijire, starea pacientului la externare este bunǎ fizic si psihic.

Bilantul functiilor vitale la externare:

P=79 pulsatii pe minut;

T= 36.8 grade C

T.A.=120/70 mm Hg

R=18 respiratii/minut

Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

 a respira, a avea o bunǎ circulatie.

Respiratie de tip costal superior, amplǎ, ritmatǎ. Zgomote cardiace bine bǎtute. Circulatie adecvatǎ.

 a bea si a mânca.

Masticatie usoarǎ, apetit bun, alimentatie adecvatǎ.

a elimina

Eliminǎri fiziologice, fǎrǎ modificǎri, urina clarǎ, scaun normal.

a se misca, a avea o bunǎ posturǎ

Postura adecvatǎ în ortostatism, sezând si în clinostatism.

a dormi, a se odihni

Somn usor, profund, vise regulate.

a se îmbrǎca si dezbraca

Vesminte alese conform sexului, adecvate climatului.

a-si mentine temperatura corpului în limite normale.

Pacientul are temperatura corului în limite fiziologice.

a fi curat, îngrijit.

Pacientul prezintǎ deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si integre.

a evita pericolele

Cunoaste mǎsuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.75

a comunica

Exprimare usoarǎ. Colaborare armonioasǎ cu echipa de îngrijire.

a practica religia

Credincios, participǎ la slujbe religioase.

a se realiza

Pacientul doreste sǎ se realizeze în plan profesional.

a se recrea

Pacientul are activitǎti recreative: citit, uitatul la televizor, fotbal.

a învǎta

Este receptiv la tot ce este nou.Probleme la externareAlterarea perfuziei tisulare.Risc de complicatii (P.N.C.)

Plan de recuperare:

Va consuma lichide în cantitǎti mari, 2-3l /zi.

Va consuma un regim usor hiposodat.

Va evita frigul, umezeala, bǎile reci

Va repeta sumarul de urinǎ si uroculturǎ odatǎ la 3 luni.

Va continua tratament ambulator cu: Biseptol, o tabletǎ/8 ore timp de 7 zile, o datǎ la 3 luni” (3)

BIBLIOGRAFIE

1.DASCALESCU A. – Afectiunile ureterului, vezicii urinare si prostatei. Editura Mast, 2008.

2.PAPILIAN V.– Atlas de anatomia omului. Editura medicală,București, 1992.

3. MOGOȘ Gh.Urgențe în medicina clinică. Editura Didactică șiPedagogică, București, 1992.

4. IVAN AUREL – Medicina omului sanatos , Ed. Medicala, Bucuresti,1993