PLANUL SECTORIAL PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE DIN DOMENIUL AGRICOL [631075]

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
PLANUL SECTORIAL PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE DIN DOMENIUL AGRICOL
SI DE DEZVOLTARE RURALA PE ANII 2011-2014 – ADER 2020
Seminar privind diseminarea rezultatelor cercetarilor din domeniul mecanizarii,
economiei agrare, pedologiei, agrochimie i si combaterii eroziunii solului,
imbunatatirilor funciare, meteorologiei si hidrologiei
22.05.2014ADER 1.1.1. SISTEM DE INDICATORI
GEO-REFEREN ȚIALI LA DIFERITE SC ĂRI SPAȚIALE
ȘI TEMPORALE PENTRU EVALUAREA
VULNERABILIT ĂȚII ȘI MĂSURILE DE ADAPTARE
ALE AGROECOSISTEMELOR FA ȚĂ DE
SCHIMB ĂRILE GLOBALE
Dr. Elena MATEESCU
Administratia Nationala de Meteorologie

PLAN SECTORIAL – ADER 2020
Contractor: Administra ția Națională de Meteorologie R.A. Bucure ști
Obiectivul general: ADESC Numarul / codul proiectului: ADER 1.1.1.
Contract: nr. 111/14.11.2011
Anul inceperii: 15.XI.2011 Anul finalizarii: 31.XII.2014 Durata : 37 luni
Conducator proiect: Administratia Nationala de Meteorologie R.A.
Directorul de proiect: Dr. Elena MATEESCU
Date contact: Tel/fax: 021- 316 21 39
Email: [anonimizat]
Partener 1: Institutul National pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA Bucuresti (INCDPAPM)
Responsabil de proiect: Dr. Catalin SIMOTA
Date contact: Tel/fax: 021- 318 43 49/021 -318 43 48
Email: [anonimizat]

Proiectul ADER 1.1.1. Sistem de indicatori geo-referentiali la dife rite scari spatiale si temporale pentru
evaluarea vulnerabilitatii si masurile d eadaptare ale agroecosistemel or fata de schimbarile globale
Obiectivul general:
•Realizarea unui sistem de indicatori geo-referen țiali la diferite sc ări spețio-temporale pentru
evaluarea vulnerabilit ății ecosistemelor agricole și elaborarea m ăsurilor specifice de adaptare fa ță
de schimb ările climatice actuale și previzibile.
Obiectivele specifice / etape de realizare:
2011 – Definirea criteriilor și caracterizarea parametrilor de risc agroclimatic (termic șih i d r i c )f u n c ție
de cerin țele culturilor agricole fa țăde variabilele de mediu, genotipul cultivat șio f e r t a
agropedoclimatic ă;
2012 – Analiza si descrierea practicilo r/tehnologiilor curente privind ma nagementul resurselor de sol
șid es c h i m b a r eau t i l i z ării terenului, precum și pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii, livezi,
pășuni, păduri) în contextul schimb ărilor climatic globale/regionale;
2012 – Prelucrarea datelor climatice istorice și utilizarea tehnicilor GIS pentru relizarea de h ărți
tematice în vederea identific ării intervalelor și zonelor cu risc ridicat la producerea evenimentelor
climatice extreme (valuri de c ăldură/frig, secet ăpedologic ă/excedente de umiditate, înghe ț/ger, etc),
corelate cu cerin țele optime de dezvoltare și limitele critice specifice culturilor agricole;
2013 – Evaluarea impactului schimb ărilor climatice asupra principalelor componente ale bilan țului
apei din sol și a produc ției principalelor culturi agricole (grâu de toamn ăși porumb), pe baza
scenariilor climatice derivate din modelele c limatice regionale. Studiu de caz pentru sta ții pilot
situate în zone agropedoclimatice vulnerabile la condi ții limitative de mediu.
2014 – Elaborarea “Codului de bune practici agricole, în contextul schimb ărilor climatice actuale și
previzibile” privind adaptarea genotipurilor la variabilitatea climatului;
2014 – Elaborarea unui sistem decizional-suport privind m ăsurile de adaptare a practicilor/
tehnologiilor agricole în contextul schimb ărilor climatice actuale și previzibile, cu referire special ăla
fenomenul de secet ăpedologic ă;
2014- Elaborarea unui program-suport de diseminare și constientizare a popula ției din mediul rural
asupra impactului schimb ărilor climatice (platforma „e-learning” privind tehnologii specifice în condi ții
limitative de mediu, cu referire special ăla fenomenul de secet ăpedologic ă).

REZULTATE OBTINUTE
2011-2013
-Schimbari observate in evolutia resurselor termice si hidrice in
Romania (1901-2010)
-Harti tematice privind zonalitatea factorilor de stres termic (arsita, frig,
ger) si hidric (precipitatii deficitare, seceta pedologica, etc)
-Scenarii climatice previzibile (2021-2050) si efectele asupra
principalelor culturi agricole (grâu de toamn ă și porumb) – studiu de
caz pentru sta ții pilot situate în zone agropedoclimatice vulnerabile la
condiții limitative de mediu.

SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA
y = 0,0075x + 9,3174
5,06,07,08,09,010,011,012,0grade CelsiusTemperatura medie anuala a aerului in Romania*
(1901-2013)
Schimbari privind temperatura medie anuala a aerului (1901-2013)1901-1980 / 9.6 C
1981-2013 / 10.1 C, +0.5C
*14 statii meteo cu sir c ontinuu de date de peste 100 de ani2007 / 11.5șC; 1933 / 8.0șC

y = 0,0154x – 3,5029
-12,0-10,0-8,0-6,0-4,0-2,00,02,04,06,0
1901
1905
1909
19131917
1921
1925
1929
1933
1937
19411945
1949
1953
1957
1961
1965
19691973
1977
1981
1985
1989
1993
19972001
2005
2009
2013grade CelsiusTemperatura medie a aerului in luna Ianuarie in Romania
(1901-2013) Schimbari privind temperatura medie a
aerului in cea mai rece luna a anului –
IANUARIE (1901-2013)
2007 = cea mai calda luna ianuarie /
abatere de 6.3 C fata de media
climatologica
1963 = cea mai rece luna ianuarie /
abatere de -6.5 C fata de media
climatologica1901-1980 / -3.0 C
1981-2013 / -1.7 C, +1.3C
y = 0,0096x + 20,219
15,017,019,021,023,025,027,0
1901
1905190919131917192119251929193319371941194519491953195719611965196919731977198119851989199319972001200520092013grade CelsiusTemperatura medie a aerului in luna Iulie in Romania
(1961-2013)
1901-1980 / 20.5 C
1981-2013 / 21.3 C, +0.8CSchimbari privind temperatura medie a
aerului in cea mai calda luna a anului –
IULIE (1901-2013)
2012 = cea mai calda luna iulie /
abatere de 4.5 C fata de media
climatologica
1913 si 1979 = cele mai reci luni iulie /
abatere de -2.9 C fata de media
climatologica

-6,0-4,0-2,00,02,04,06,08,010,012,014,016,018,020,022,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1961-1990
1981-2013șcEvolutia temperaturilor medii lunare din Romania* in intervalul 1981- 2013,
comparativ cu perioada climatica de referinta
Intervalul Temperaturi medii lunare ( șC)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1961‐1900-3.1 -1.1 3.4 9.2 14.4 17.5 19.2 18.7 15.1 9.7 4.2 -0.6
1981 ‐2013-2.1 -1.0 3.6 9.5 15.0 18.4 20.4 19.9 15.1 9.7 3.9 -0.7
ABATERE1.0 0.1 0.2 0.3 0.6 0.9 1.2 1.2 0.0 0.0 -0.3 -0.11961-1990 / 8.9șC
1981-2013 / 9.3șC, +0.4șC
*160 statii meteo cu sir cont inuu de date din 1961-prezentSchimbari observate in evolutia regimului de temperaturi in Romania,
in ultimii 53 de ani (1961-2013)

00 , 511 , 52
2007
19942009
2000, 20082002, 2013
2012
1966, 1990, 1999
2010
1989, 2001
1961, 2004, 2011
2006
1992
1998, 2003Cei mai caldurosi 13 ani in Romania*, perioada 1961-2013
1961-1990 / 8.8 C
Temperatura medie anuala Abatere
1. 2007 10.6C1 . 8 C
2. 1994 10.4C1 . 6 C
3. 2009 10.3C1 . 5 C
4. 2000, 2008 10.2C1 . 4 C
5. 2002, 2013 10.1C1 . 3 C
6. 2012 10.0C1 . 2 C
7. 1966, 1990, 1999 9.8C1 . 0 C
8. 2010 9.7C0 . 9 C
9. 1989, 2001 9.6C0 . 8 C
10. 1961, 2004, 2011 9.4C0 . 6 C
11. 2006 9.3C0 . 5 C
12. 1992 9.2C0 . 4 C
13. 1998, 2003 9.1C0 . 3 CCei mai caldurosi ani in
Romania/ 1961-2013
44.3C / 24.07.2007 la Calafat – maxima
absoluta lunara a aerului in Romania
1961-2013 /
13 ani cei mai
caldurosi in
intervalul 2000-2013

Schimbari privind cantitatile medii multianuale de precipitatii (mm)
in Romania (1901-2013)Media multianuala (1961-1990) / 637.8 l/mp
1. 418.9 l/mp / 2000 908.3 l/mp / 2005
2. 473.7 l/mp / 1992 831.5 l/mp / 20103. 475.3 l/mp / 1990 822.8 l/mp / 19664. 491.3 l/mp / 1986 785.4 l/mp / 19725. 493.2 l/mp / 2011 761.5 l/mp / 19801 Sept. 2006 – 31 Aug. 2007 / 538.0 l/mp
1 Sept. 2006 – 31 Iulie 2007 / 423.1 l/mp
VIII 2007 / 114.9 l/mp
1 Sept. 2011 – 31 Aug. 2012 / 532.1 l/mp
1 Sept. 2011 – 31 Aug. 2012 (exceptand intervalul 14-31 Mai 2012) / 427.9 l/mp
14-31 Mai 2012 / 104.2 l/mpy = -0,052x + 637,88
0,0100,0200,0300,0400,0500,0600,0700,0800,0900,01000,0
1901
1904
1907
1910
1913
19161919
1922
1925
1928
1931
1934
19371940
1943
1946
1949
19521955
1958
1961
1964
1967
1970
19731976
1979
1982
1985
19881991
1994
1997
2000
2003
2006
20092012mmPrecipitatii medii multianuale (mm) in Romania* / 1901-2013
1901-1980 / 638.2 mm
1981-2013 / 627.0 mm, tendinta de scadere
*14 statii meteo cu sir contin uu de date de peste 100 de ani

Schimbari privind cantitatile medii
multianuale in cea mai secetoasa luna
a anului – FEBRUARIE (1901-2013)
1959 = cea mai secetoasa luna
februarie / 6.4 mm
1969 = cea mai ploioasa luna
februarie / 78.1 mmy = -0,0098x + 35,2790,010,020,030,040,050,060,070,080,090,0
1901
1906
1911
1916
1921
1926
1931
1936
1941
1946
1951
1956
1961
1966
19711976
1981
1986
1991
1996
2001
2006
2011mmPrecipita ții medii multianuale in luna Februarie
in Romania (1901-2013)
1901-1980 / 35.6 mm1981-2013 / 32.5 mm, tendinta de scadere
y = -0,1065x + 91,593
0,020,040,060,080,0100,0120,0140,0160,0180,0
1901
19061911191619211926
1931
19361941194619511956
1961
19661971197619811986
1991
1996200120062011mmPrecipita ții medii multianuale in luna Iunie in
Romania (1901-2013)
1901-1980 / 87.4 mm1981-2013 / 80.9 mm, tendinta de scadereSchimbari privind cantitatile medii
multianuale in cea mai ploioasa luna a
anului – IUNIE (1901-2013)
2003 = cea mai secetoasa luna iunie /
22.7 mm
1940 = cea mai ploioasa luna iunie /
162.9 mm

Evolutia temperaturilor medii / an agricol
Iasi (1961-2010)
7891011121314
1961-1962
1962-1963
1963-1964
1964-1965
1965-1966
1966-19671967-1968
1968-1969
1969-1970
1970-1971
1971-1972
1972-1973
1973-1974
1974-1975
1975-1976
1976-1977
1977-1978
1978-1979
1979-1980
1980-1981
1981-1982
1982-1983
1983-1984
1984-1985
1985-1986
1986-1987
1987-1988
1988-1989
1989-1990
1990-1991
1991-1992
1992-1993
1993-1994
1994-1995
1995-19961996-1997
1997-1998
1998-1999
1999-2000
2000-2001
2001-2002
2002-2003
2003-2004
2004-20052005-2006
2006-2007
2007-2008
2008-2009
2009-2010grade
temperatura medie/an agricol media multianuala tendinta
Stația Temperatura
medie a aerului
1961-2010Valoarea maxim ă / data
produceriiValori extreme
Maxima absolut ă
/ data produceriiMinima absolut ă /
data producerii
Iași 9.7°C 12.5°C / 2006-2007 40.1°C /
22.07.2007-30.6°C /
20.01.1963
Cantitati de precipitatii (l/mp) / an agricol
Iasi (1961-2010)
0100200300400500600700800900
1961-1962
1962-1963
1963-1964
1964-19651965-1966
1966-1967
1967-1968
1968-1969
1969-1970
1970-1971
1971-19721972-1973
1973-1974
1974-1975
1975-1976
1976-1977
1977-1978
1978-19791979-1980
1980-1981
1981-1982
1982-1983
1983-1984
1984-1985
1985-19861986-1987
1987-1988
1988-1989
1989-1990
1990-1991
1991-1992
1992-1993
1993-1994
1994-1995
1995-1996
1996-1997
1997-1998
1998-1999
1999-2000
2000-2001
2001-2002
2002-2003
2003-2004
2004-2005
2005-2006
2006-2007
2007-2008
2008-2009
2009-2010
an agricoll/mp
precipitatii an agricol media multianuala tendinta
Stația Precipita ții
anuale (l/mp)Valori extreme
Valoarea cea mai mare
/ data produceriiValoarea cea mai mic ă
/ data producerii
Iași 577 l/mp 805 l/mp / 1969-1970 343 l/mp / 2006-2007

0,010,020,030,040,050,060,070,080,090,0100,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1961-1990
1981-2013Evolutia precipitatiilor medii lunare din Romania*, in intervalul 1981-2013,
comparativ cu perioada climatica de referintamm
Intervalul Precipitatii  lunare (l/m)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1961‐1990 37.2 35.4 35.6 51.5 75.7 89.2 78.2 64.4 45.5 38.1 43.9 43.2
1981 ‐201334.7 32.4 37.5 50.5 67.7 84.1 75.9 62.2 53.7 43.4 39.9 43.7
ABATERE-2.6 -3.0 2.0 -1.0 -8.0 -5.1 -2.4 -2.1 8.2 5.3 -4.0 0.51961-1990 / 637.8 mm
1981-2013 / 625.7 mm, tendinta de scadere
*160 statii meteo cu sir cont inuu de date din 1961-prezentSchimbari observate in evolutia regimului de precipitatii in Romania,
in ultimii 53 de ani (1961-2013)

13
Evolutia rezervei de umiditate la graul de toamna in perioada de
consum maxim / 1970-2012Grau de toamna / Perioada cu cerinte maxime fata de apa / mai si iunie
(alungirea paiului – inspicare – inflorire – formarea si umplerea bobului)
In perioada 1970-2012
predomina valori scazute sideosebit de scazute alecontinutului de umiditate /fenomenul de seceta pedologicafiind extrema, puternica simoderata (0-50%CAu)
Continutul de umiditate din sol
Seceta pedologica extrema (SE)
/ <20%CAu
Seceta pedologica puternica (SP)
/ 20-35%CAu
Seceta pedologica moderata (SM)
/ 35-50%CAu

14 Evolutia rezervei de umiditate la cult ura de porumb (0-100 cm) in perioada de
consum maxim (1970-2012)Perioada „critica” la cultura de por umb / alungirea paiului – inspicare – inf lorire – formarea si umplerea bobului
/ iulie si august
Continutul de umiditate din sol
Seceta pedologica extrema (SE)
/ <20%CAu
Seceta pedologica puternica (SP)
/ 20-35%CAu
Seceta pedologica moderata (SM)
/ 35-50%CAuIn perioada 1970-2012
predomina valori scazute sideosebit de scazute alecontinutului de umiditate /fenomenul de seceta pedologicafiind extrema, puternica simoderata (0-50%CAu)

PROIECTII CLIMATICE – 2021-2050
vs. 1961-2010 si posibile efecte

INTERVALUL Precipitatii anuale (mm) / semnificatia regimului pluviometric
1961-2010 595.2 mm / regim pluv iometric moderat secetos
2021-2050 /
PRC-20%-20% = -119.1 mm
476.1 mm / regim pluviometric secetos
Extinderea suprafetelor agricole cu deficite de precipitatii si
accentuarea intensitatii acestora prin cresterea claselor excesiv
secetoase (sub 350 l/mp) si secetoase (351-450 l/mp)
– SUDUL, SUD-ESTUL SI ESTUL TARII / ACCENTUAREA
DEFICITULUI DE PRECIPITATII SI CRESTEREA INTENSITATII
FENOMENULUI DE SECETA PEDOLOGICASCHIMBARI CLIMATICE PREVIZIBILE IN EVOLUTIA
CANTITATILOR ANUALE DE PRECIPITATII IN ROMANIA

SCHIMBARI CLIMATICE PREVIZIBILE IN EVOLUTIA REZERVEI
DE UMIDITATE A SOLULUI IN ROMANIA
PORUMB / 31 IULIE
INTERVALUL Rezerva  de umiditate  a solului (mc/ha) / semnificatia
1961‐2010 Seceta  pedologica  moderata  si puternica  / Sud, Sud‐Est si Est
2021‐2050 / 
PRC‐20%Seceta pedologica  extrema si puternica  / Sud, Sud‐Est si Est
SUDUL, SUD-ESTUL SI ESTUL TAR II / EXTINDEREA SI ACCENTUAREA
INTENSITATII FENOMENULUI DE SECETA PEDOLOGICA EXTREMA SI PUTERNICA

SCHIMBARI CLIMATICE PREVIZIBILE IN EVOLUTIA REZERVEI
DE UMIDITATE A SOLULUI IN ROMANIA
PORUMB / 31 AUGUST
INTERVALUL Rezerva  de umiditate  a solului (mc/ha) / semnificatia
1961‐2010 Seceta  pedologica  puternica  si local extrema/  Sud, Sud‐Est si Est
2021‐2050 / 
PRC‐20%Seceta pedologica  extrema si puternica  / Sud, Sud‐Est, Est si Vest
EXTINDEREA SI ACCENTUAREA INTE NSITATII FENOMENULUI DE SECETA
PEDOLOGICA IN CEA MAI MARE PARTE A REGIUNILOR AGRICOLE

EFECTELE
SCHIMBARILOR CLIMATICE PREVIZIBILE
ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE
– studiu de caz pentru graul de toamna si
porumbul cultivat in sudul si sud-estul
Romaniei

Cei mai caldurosi ani – Buzau (1961-1990 / 10.7 C)
Temperatura medie anuala Abatere
1. 2006-2007 13.5C2 . 8 C
2. 2000-2001 12.4C1 . 7 C
3. 2008-2009 12.2C1 . 5 C
4. 2001-2002 12.1C1 . 4 C
5. 1974-1975; 1989-1990;
2007-2008; 2009-201011.9C1 . 2 C
y = 0,0276x + 10,318
9,510,010,511,011,512,012,513,013,514,0șCEvolutia temperaturilor medii ale aerului (OC) din perioada
1961-2010, la statia meteo Buzau
Valori medii anuale
Tendinta1961-1990 / 10.7șC,
1981-2010 / 11.3șC, +0.6șCSchimbari observate in evolutia regimului de temperaturi / BUZAU
2006-2007 / 13.5șC; 1968-1969 / 9.6șC

300400500600700800900mmEvolutia cantitatilor de precipitatii anuale ( mm), in anii agricoli din perioada 1961-2010,
la statia meteo Buzau
Precipitatii anuale
Media
Tendinta1961-1990 / 521.5 mm/an
1981-2010 / 500.8 mm/an
Semnificatia regimului pluviometric anual Frecventa anilor secetosi/ploiosi (nr.ani/%) – Buzau
(1961-2010)
<350 mm/an
Regim pluviometric excesiv secetos3 ani 6%
351-450 mm/an
Regim pluviometric secetos13 ani 26%
451-600 mm/an
Regim pluviometric moderat secetos24 ani 48%
601-700 mm/an
Regim pluviometric optim6 ani 12%
>700 mm/an
Regim pluviometric ploios4 ani 8%
1985-1986 / 321.3 mm/an 1969-1970 /817.1 mm/an

0102030405060708090
I I II I II VVV I V I I V I I I I XXX I X I IPrecip. (mm)BUZAU
Precipitatii lunare
Precip. 1961-1990
Precip. 2021-2050Media multianuala lunara a temperaturii medii lunare a aerului, precum si a
cantitatilor lunare de precipitatii in condi tiile climatice actuale (1961-1990) si a
predictiilor climatice regionale RegCM3 / SRES A1B / 2021-2050
0510152025
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIITmed (grade C)Media multianuala a temperaturii medii a aerului
Tmed 1961-1990
Tmed 2021-2050
Temperatura medie lunara
a aerului in intervalul V-VIIIPrecipitatii lunare in
Intervalul V-VIII
1961-1990 17.1șC…22.3șC 55.1 mm….79.5 mm
2021-2050 17.9șC…23.7șC
/ +0.9șC…1.1șC38.4 mm…46.7 mm
/ -14.8%…-41.1%

Statia Scenariul Prod.
(kg/ha)DS
(zile)PRC
(mm)ET
(mm)EUA
(kg/mc)
Buzau Clima actuala 1961-1990 4463 138 316 473 0.94
Scenariul clim. 2020-2050 3496 118 172 420 0.83
Diferente % -21.7% -20 -45,6% -11,2% -11,8%
Grivita Clima actuala 1961-1990 5675 148 283 438 1,29
Scenariul clim. 2020-2050 4269 119 139 390 1.09
Diferente % -24.8% -29 -50.9% -11,0% -15,1%Rezultatele modelului CERES-Maize simulate in conditiile actuale si ale scenariului climatic
RegCM3/2020-2050/SRES A1B. Prod: productia de boabe; DS: durata sezonului de
vegetatie; PRC: precipitatii; ET: evapotrans piratia; EUA: eficienta de utilizare a apei.
Diferentele fata de clima act uala sunt prezentate in procente.
Statia Scenariul Prod.
(kg/ha)DS
(zile)PRC
(mm)ET
(mm)EUA
(kg/mc)
Buzau Clima actuala 1961-1990 4285 274 427 506 0.85
Scenariul clim. 2020-2050 5122 263 327 425 1.21
Diferente % 19.5% -11 -9% -16% 42%
Grivita Clima actuala 1961-1990 3880 284 425 492 0.79
Scenariul clim. 2020-2050 4470 268 374 394 1.13
Diferente % 15.2% -16 -12% -20% 44%Rezultatele modelului CERES-Wheat simulate in conditiile actuale si ale scenariului climatic
RegCM3/2020-2050/SRES A1B. Prod: productia de boabe; DS: durata sezonului de
vegetatie; PRC: precipitatii; ET: evapotrans piratia; EUA: eficienta de utilizare a apei.
Diferentele fata de clima act uala sunt prezentate in procente.

DURATA SEZONULUI DE VEGETATIE – GRAU DE TOAMNA
1961-1990 / 274 – 284 zile
2020-2050 / 263 – 268 zile / – 11…-16 zile
250 260 270 280 290BuzauGrivita
2020-2050
1961-1990
nr. zileDurata sezonului de vegetatie la graul de toamna
0 3 06 09 0 1 2 0 1 5 0BuzauGrivita
2020-2050
1961-1990Durata sezonului  de vegetatie  la porumb
nr. zile1961-1990 / 138 – 148 zile
2020-2050 / 118 – 119 zile / – 20…-29 zile

Media produc ției (kg/ha) la grâu de toamn ă si porumb în condi țiile
climatice actuale și a scenariului climatic regional RegCM3/2020-
2050/SRES A1B la sta țiile meteorologice pilot Buz ău și Grivița
Media productiei de porumb GRAU DE TOAMNA
1961-1990 / 3880 kg/ha…4285 kg/ha2020-2050 / 4470 kg/ha…5122 kg/ha
/ 15.2%…19.5%
PORUMB
1961-1990 / 4463 kg/ha…5675 kg/ha2020-2050 / 3496 kg/ha…4269 kg/ha
/ -21.7%…-24.8%

Analiza rezultatelor simulate in conditiile posibilelor schimbari climatice
estimate pe baza modelelor climatice regionale evidentiaza faptul ca,schimbarile in evolutia climatica viitoare pot avea efecte semnificativeasupra culturilor agricole si sunt determinate de interactiunea dintreconditiile climatice locale, severitatea parametrilor climatici prognozati descenariile climatice, efectul cresterii CO
2asupra fotosintezei si tipul genetic
al plantei (C3 sau C4).
 Fundamentarea si dezvoltarea optiunilor de management agricol
privind adaptarea si reducerea efectelor negative ale posibilelor schimbariclimatice asupra sistemelor de cultura pot recomanda masuri tehnologicespecifice:
– utilizarea unor genotipuri cu rezistenta sporita la temperaturi
ridicate/seceta;
– modificarea datei de semanat si a practicilor de lucrare a terenurilor- schimbarea rotatiei culturilor- aplicarea irigatiilor.

P1 – ICPA Bucuresti: Evaluarea impactului schimb ărilor climatice
asupra perioadelor de traficabilitate și lucrabilitate a solului;
calendarului agricol și al managementului iriga țiilor și al
fertilizan ților, precum si asupra indicatorilor de implementare și
monitorizare a directivelor referitoare la procesele din sol, incluse
în eco-condi ționalitateLucrarea solului, ca principal ă verigă a managementului solului impune abord ări complexe
prin măsuri de protectie împotriva acceler ării si extinderii proceselor de degradare și acțiuni
de monitorizare. Degradarea solului reprezint ă procesul care determin ă sau intensific ă în
acelasi timp ac țiunea unuia sau a mai multor factori limitat ivi sau restrictivi, fiind în strâns ă
corelație cu deteriorarea altor resurse naturale ale mediului înconjur ător.
Unii dintre factorii naturali limitativi au caracter permanent și de aceea tehnologiile agricole
trebuie s ă fie adaptate la compozi ția granulometrica sau textura solului, respectiv con ținutul
de argila sau nisip, con ținutul de schelet sau volumul edafic util.
Numerosi al ți factori naturali limitativi afecteaz ă, într-o m ăsura mai mare sau mai mic ă, starea
de fertilitate a solului, ca si cea de produc tivitate, cum sunt: compactitatea primar ă, aciditatea,
excesul sau deficitul de ap ă, conținutul redus de materie organica si nutrienti, sau
dezechilibrele de nutritie, dar acestia pot fi re mediati într-o perioada de timp relativ scurta,
prin masuri ameliorative.Activitățile antropice desf ășurate în agricultura conven țională în complex cu factorii naturali
determin ă:
– degradarea fizica- eroziunea hidrica si eoliana- excesul de apa- degradarea chimica- degradarea biologica.

Evaluarea impactului schimb ărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate și lucrabilitate a solului
Pentru ob ținerea intervalului optim al umidit ății solului pentru
lucrabilitate și traficabilitate din curba de re ținere a apei în sol, s-au
folosit algoritmii produ și în cadrul proiectului SIDASS ( Dexter & Bird,
Soil & Till. Res., 2001 ).
Conținutul optim de ap ăpentru efectuarea lucr ărilor solului este definit
ca„umiditatea solului la care lucr ările solului produc procentul
maxim de agregate de dimensiuni mici” și a fost considerat ca fiind
conținutul de ap ăîn punctul de inflexiune al curbei de re ținere a apei
descrisăprin ecua ția van Genuchten:
rm
r s optm


 
11
n
m
r sr opt
opt1
1
11













 care corespunde poten țialului matricial:

Evaluarea impactului schimb ărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate și lucrabilitate a solului
Limita superioar ă(umedă) pentru efectuarea lucr ărilor solului se poate
estima cu încredere folosind parametrii ecua ției van Genuchten astfel:
θwet=θopt+0 . 4*(θs-θopt)
Limita inferioar ă(uscată) pentru efectuarea lucr ărilor solului nu este un
punct clar definit și, de aceea, definirea acestuia este întrucâtva
arbitrară:„limita inferioar ăa lucrabilit ății este definit ăca umiditatea
la care rezisten ța solului este de dou ăori rezisten ța acestuia la
umiditatea optim ă”:
log (dry) = log(opt)+l o g2 + 1 . 2 0l o gn

Evaluarea impactului schimb ărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate și lucrabilitate a solului
Variația valorilor poten țialului matricial al apei din sol pentru lucrabilitatea
optimăindusăde diferite sarcini de la suprafa ța solului:

Evaluarea impactului schimb ărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate și lucrabilitate a solului
Variația valorilor poten țialului matricial al apei din sol pentru limita
corespondent ălimitei superioare a lucrabilit ățiiindusăde diferite sarcini
de la suprafa ța solului:

Evaluarea impactului schimb ărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate și lucrabilitate a solului
Variația valorilor poten țialului matricial al apei din sol pentru limita
corespondent ălimitei inferioare a lucrabilit ățiiindusăde diferite sarcini de
la suprafa ța solului:

Evaluarea efectului schimbarilor climatice asupra
calendarului agricol si al managementului irigatiilor si
al fertilizantilor
►Adaptarea administr ării în camp a îngrasamintelor se face in functie de cerin țele culturilor agricole în
diferite faze de vegeta ție (cantit ățiși tipuri diferite de nutrien ți care săfie prezente în sol la momentul
potrivit) si de condi țiile meteorologice, care au influenta decisiva as upra nitrificarii amoniu lui si a solubilizarii
nitratilor.►Perioadele de interdic ție pentru aplicarea îngr ășămintelor pe teren sunt definite prin intervalul de
timp în care temperatura medie a aerului scade sub valoarea de 5
oC. Acest interval corespunde perioadei
în care cerin țele culturii agricole fa țăde nutrien ți sunt reduse sau când risc ul de percolare/scurgere la
suprafațăeste mare. În condi țiile pedoclimatice ale României perioadele cu risc mare de percolare
sau scurgere din intervalul rece (toamna-primavara) sunt incluse în intervalul de timp în caretemperatura medie a aerului se afl ăsub 5
0C.
Îngrășământ organic solid Îngr ășăminte minerale și îngrășăminte organice lichide
Teren arabil și pășuniArabilPășuniCulturi de toamn ă Alte culturi
1 Noiembrie 1 Noiembrie 1 Octombrie 1 Octombrie
Îngrășământ organic solid Îngr ășăminte minerale și îngrășăminte organice lichide
Teren arabil și pășuniArabilPășuniCulturi de toamn ă Alte culturi
15 Martie 1 Martie 15 Martie 15 MartieÎnceputul perioadei de interdic ție
Sfârșitul perioadei de interdic ție

Evaluarea schimb ărilor climatice asupra indicatorilor de
implementare și monitorizare a directivelor referitoare la
procesele din sol, incluse în eco-condi ționalitate
1. Indicatorii resurselor de ap ăau fost evalua ți la scarănationala si European ăfolosindu-se
modelul de simulare agro-climatic (ROIMPEL) care a fost cuplat cu baza de date de solEuropean ă1:1.000.000 si respectiv, date c limatice pentru perioada de referin ță1961-
1990și scenariile climatice pentru perioada 2011-2040 (modelele: ECHAM4 și HADCM3).
2. S-au utilizat dou ăversiuni ale modelului ECHAM4:
– ECHAM4 GGA1 – cu o cre ștere a emisiilor de gaze cu efect de ser ăde doar 1% / an
– ECHAM4 GSA1 – în care sunt luate în considerare gazele cu efect de ser ăși
aerosolii de sulfat cu o rat ăde creștere a emisiilor de 1% / an.
Indicatori:
1. Indicele Ombrotermic (Bagnouls-Gaussen) care permite identificarea
fenomenului de secet ă(indicat prin valori pozitive ale indicelui BGI)
2. Indicele Climatic FAO-UNESCO3. Indicele Deficitului de Ap ă
4. Durata Perioadei de Cre ștere
5. Produc țiile culturilor agricole

Indicele Bagnouls-Gaussen
1961 – 1990 2011-2040 HADCM3-A1FI
2011-2040 ECHAM4 CO2 2011-2040 ECHAM4 CO2&S
Condiții mai severe din
perspectiva stresului de
apa in Europa Central ă
si de Sud.

Indicele deficitului de ap ă
Sudul si Sud-Estul
Europei prezint ă cea
mai mare extindere a
condițiilor semi-aride
și sub-umede uscate
pentru perioada 2011-
2040

Variații ale producției medii la grâul de primavar ăîntre
scenariile climatice pentru perioada 2011-2040: ECHAM4
GGA1 (Gaze cu efect de ser ă 1% pa), ECHAM4GSA1 (Gaze
cu efect de ser ă și Aerosoli de Sulfat 1% pa) și perioada de
referință (1961-1990)
Tiparul varia ției produc țiilor grâului de prim ăvarăpentru întreaga Europ ă:
a) îmbun ătățirea acestui indice, chiar și pentru regiunile Europei de Sud
(ECHAM4-GGA1); b) tendin țăde a estima valori limit ăsevereșif o a r t e
severe pentru Europa de Nord-Vest și Insulele Britanice (ECHAM4-GSA1) .

Variații ale producției medii la grâul de toamn ăîntre
scenariile climatice pentru perioada 2011-2040: ECHAM4
GGA1 (Gaze cu efect de ser ă 1% pa), ECHAM4GSA1 (Gaze
cu efect de ser ă și Aerosoli de Sulfat 1% pa) și perioada de
referință (1961-1990)
Tiparul varia ției produc țiilor grâului de toamn ă: produc țiile descresc u șor în
toatăEuropa, cea mai mare sc ădere observându-se în regiunile Balcani și
Europa de Est (atunci când s-a folosit modelul ECHAM4-GGA1 pentrusimularea scenariilor climatice), în timp ce în țările Europei de Vest și de Est se
observăscăderea produc țiilor (atunci când s-a folosit modelul ECHAM4-GSA1
pentru simularea scenariilor climatice) .

ETAPA 2014
1.Elaborarea “Codului de bune practici agricole, în contextul schimb ărilor
climatice actuale și previzibile” privind adaptarea genotipurilor la variabilitatea
climatului;
2.Elaborarea unui sistem decizional-suport privind m ăsurile de adaptare a
practicilor/tehnologiilor agricole în contextul schimb ărilor climatice actuale și
previzibile, cu referire special ăla fenomenul de secet ăpedologic ă;
3.Elaborarea unui program-suport de diseminare și constientizare a popula ției
din mediul rural asupra impactului schimb ărilor climatice (ex. platforma „e-
learning” privind tehnologii specifice în condi ții limitative de mediu, cu referire
specialăla fenomenul de secet ăpedologic ă).
4. Workshop de diseminare a rezultatelor / perioada 10-14 Noiembrie 2014.

Masuri de adaptare a tehnologiilor
agricole fata de schimbarile climatice
regionale
Concluzie: rezultatele simulate evidentiaza
faptul ca, modificarea datei de semanat a
genotipurilor de grau de toamna si porumb
eficienta de utilizare a apei creste,
minimizarea stresului de apa pe parcursul
fazelor critice de dezvoltare ale plantelor
agricole (mai-august) fiind semnificativa

MODIFICAREA DATEI DE SEMANAT
– GRAU DE TOAMNA –
– PORUMB –
OLTENIA
Grau de toamna
1961-1990: 25 Sept … 20 Oct
2021-2020: 20 Oct – 10 Noiembrie
Porumb
1961-1990: 1-25 Aprilie
2021-2020: 25 Martie -10 AprilieMUNTENIA
Grau de toamna
1961-1990: 1-25 Oct
2021-2020: 25 Oct – 10 Noiembrie
Porumb1961-1990: 1-25 Aprilie
2021-2020: 25 Martie – 10 AprilieDOBROGEA
Grau de toamna
1961-1990: 1-25 Oct
2021-2020: 30 Oct –
10 Noiembrie
Porumb
1961-1990: 1-25 Aprilie
2021-2020: 25 Martie– 5
AprilieRezultate
ADER 1.1.1.2021-2050 / Sudul si Sud-Estul Romaniei
Grau de toamna / perioada de semanat mai tarzie
Porumb / perioada de semanat mai timpurie

2021-2050: In sudul si sud-estul Romaniei cele mai
bune varietati de grau de toamna sunt genotipurile cu
cerinte ridicate de vernalizare si moderate de
fotoperioada, care confera o rezistenta superioara la
temperaturile extreme si deficitul de precipitatii.
OLTENIA
2021-2020: 2021-2050 / genotipuri de
grau de toamna cu cerinte ridicate de
vernalizare si moderate de
fotoperioada.MUNTENIA
2021-2050 / genotipuri de grau de toamna
cu cerinte ridicate de vernalizare si
moderate de fotoperioada.DOBROGEA
2021-2050 / genotipuri
de grau de toamna cu
cerinte ridicate de
vernalizare si moderate
de fotoperioada.Rezultate
ADER 1.1.1.

“Codul de bune practici agricole, în contextul schimb ărilor climatice
actuale și previzibile”
-CUPRINS –
(90-100 pagini)
1. Introducere
1.1. Rolul factorilor climatici in procesul de productie
agricola
1.2. Scurt ădescriere a proiectului ADER 1.1.1.
1.2. Cod de bune practici agricole: scop și obiective
2. Schimbari climatice actuale si previzile in Romania2.1. Schimbari observate in evolutia resurselor termice si
hidrice in Romania (1901-2010)
2.2. Fenomene meteorologic e periculoase cu impact in
agricultura – descriere si harti tematice privindzonalitatea factorilor de stres termic (arsita, frig, ger)si hidric (precipitatii deficitare, seceta pedologica, etc)
2.3. Scenarii climatice previzibile (2021-2050) si efectele
asupra principalelor culturi agricole (grâu de toamn ă
și porumb) – studiu de caz pentru sta ții pilot situate în
zone agropedoclimatice vulnerabile la condi ții
limitative de mediu.3. Bune practici agricole i n contextul schimbarilor
climatice actuale si previzibile
3.1. Managementul culturilor si utilizarea terenurilor
3.1.1. Selec ția varietăților/genotipurilor (soiuri/hibrizi)
3.1.2. Calendarul lucrarilor agricole3.1.3. Controlul buruienilor si daunatorilor3.1.4.Tehnici de aplicare a fertiliz antilor si planuri de fertilizare
3.1.5. Masuri si lucrari de conser vare si imbunatatire a calitatii
solurilor
3.2. Resurse de apa si optimizarea eficientei de utilizare
in productia agricola
3.2.1. Reursele de ap ăfolosite în agricultura
3.2.2. Managementul irigatiilor3.2.3. Bilan țul apei în sol – diagnoza si prognoza
3.2.4.Practici agricole privind conservarea apei șio p t i m i z a r e a
eficienței de utilizare (regim neirigat/irigat)
3.3. Sisteme suport de avertizare timpurie a fenomenelor
meteo periculoase cu impact in agricultura
3.4. Program-suport de diseminare și constientizare a
populației din mediul rural asupra impactului
schimbărilor climatice
4. Glosar de termeni
5. Bibliografie

Workshop de diseminare a rezultatelor /
perioada 10-14 Noiembrie 2014
1.Factori decizionali – Ministerul Agricu lturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul
Mediului si Schimbarilor Climatice2.Reprezentanti ai Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Academiei de Studii Economice si Universitatea de StiinteAgronomice si Medicina Veterinara Bucuresti3.Reprezentanti ai asociatiilor profesionale din domeniul agricol4.Fermieri5.Fundatia Grupul de Initiativa Ecologica si Dezvoltare Durabila (GIEDD)6.Societati de asigurare
Agenda:
-Prezentarea rezultatelor finale-Distribuire “Cod de bune practici agricole, în contextul schimb ărilor climatice
actualeși previzibile”
-Discutii si dezbateri

elena.mateescu@meteoromania.ro

Acasă