Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare II [311390]

[anonimizat]-II-RU-TE-2014-4

Documentul folosește caractere Times New Roman de 12 puncte, spațiere între linii de 1.5 și margini de 2 cm. Orice modificare a acestor parametri ([anonimizat] a legendelor acestora), precum și depășirea numărului maxim de pagini stabilit pentru fiecare secțiune duce la descalificarea automată a cererii din competiție. [anonimizat]. La fiecare secțiune se va menține textul care marchează informațiile și secțiunile obligatorii ale cererii.

CUPRINS

B. Directorul de proiect

B1. Realizările științifice importante ale directorului de proiect (max. 2 pagini)

Se vor prezenta cele mai importante contribuții ale directorului de proiect în domeniul temei propuse.

[anonimizat]. Resurse, [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat] – geografică, de planificarea teritoriului specifice spațiului montan analizat. Cercetarea intreprinsă a [anonimizat] a [anonimizat]. În organizarea spațiului turistic din sistemul teritorial analizat o [anonimizat], [anonimizat], trasee turistice. [anonimizat], relieful – [anonimizat] – care influențează în mod direct gradul de atractivitate turistică și determină dezvoltarea unor tipuri și forme de turism; [anonimizat]-pedo-geografice care determină modul de utilizare a terenurilor, rolul vegetației în promovarea unor forme de turism precum și valoarea peisagistică a arealului studiat. Pornind de la necesitatea atragerii zonei în circuitul turistic intern și chiar internațional și amenajarea corespunzătoare a [anonimizat], [anonimizat], dar și necesitatea conservării tradițiilor și obiceiurilor, a valorilor de arhitectură și port popular inedit.

B2. Curriculum vitae (max. 2 pagini),

Acesta conține cel puțin următoarele categorii de informații:

a) informații despre studiile efectuate și diplomele obținute;

b) informații despre experiența profesională și locurile de muncă. Acolo unde e cazul, se vor evidenția pozițiile profesionale în care aplicantul a format sau a coordonat (condus) un grup sau laborator de cercetare.

Nume: GOZNER, Prenume: MARIA,

Data și locul nașterii: O4.O5.1972, Borșa, Maramureș,

Adresa: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Universității, 1, România,

Telefon: 0259 408252 (birou); [anonimizat](mobil), E-mail: [anonimizat],

Naționalitatea: română, Situația familială: căsătorită, Limbi străine: engleză,

Locul de muncă actual și funcția: Universitatea din Oradea, Facultatea de Geografie, Turism și Sport, Departamentul de Geografie, Turism și Amenajarea Teritoriului, Lector univ. dr.

Studii:

Experiența profesională:

Specializări prin burse în străinătate

Asociații profesionale:

– din 2005 – membru al Societatii Romane de Geografie; – din 2005 – membru al Centrului de Studii și Analize Teritoriale din cadrul Facultății de Geografie Turism și Sport de la Universitatea din Oradea

Contracte de cercetare: 1. Potențialul turistic al bazinului hidrografic al Crișului Repede în vederea organizării și amenajării spațiului, contract Grant, tip C, finanțat de CNCSU, 24/1998 – membru; 2. Geomorfosituri din Munții Apuseni (România) și conservarea acestora, Grant CNCSIS, nr. 13/2004, tip AT – membru; 3. Atlas de promovare a turismului cultural în municipiul Oradea și Zona Metropolitană Oradea, finanțat de Primăria Municipiului Oradea, nr. contract 78919/02.05.2007, valoare 26400 – membru; 4. Probleme curente de dezvoltare regională în România și Slovenia în contextul extinderii Uniunii Europene, Proiect bilateral România-Slovenia, Modul III, Programul CAPACITĂȚI, 2009 -2010 – membru; 5. Cercetători Români Competitivi prin Programe Doctorale Moderne și Eficiente Programul: Fonduri structurale, 2008-2011 – membru; 6. Regiuni multiculturale, patrimoniu național și provocări contemporane în societatea română și slovenă, contract nr. 373/2010, proiect bilateral România-Slovenia, 2010 – 2011 – membru; 7. Optimizarea procesului de inserție a absolvenților din domeniul geografie pe piața forței de muncă, proiect POSDRU/86/1.2/S/57462, 2010 – membru; 8. Facilitarea tranziției de la școală la viața activă a studenților și elevilor din domeniile Geografie și Educație Fizică și Sport, Contract nr. POSDRU/161/2.1/G/133169 – membru.

Responsabilități administrative/Funcții deținute: Secretar științific la Centrului de Studii și Analize Teritoriale, Departamentul de Geografie, Turism și Amenajarea Teritoriului, perioada 2008 – 2012

Membru în colectivele de redacție ale publicațiilor recunoscute național: Revista GeoJournal of Tourism and Geosites (BDI, SCOPUS, CNCSIS, Index Copernicus, DOAJ) – Make-up editors, perioada 2008 – prezent

Membru în comitetul de organizare de manifestări științifice

1) Mai 2008, The VIII-th Edition of Geographical Romanian-Polish Seminar Europe, „Poland and Romania in New Contemporary European Political Context” – membru; 2) 24-27 septembrie 2008, membru în comitetul de organizare a Conferinței Internaționale „Applied Political Geography in a New Contemporary European Borderland”, Oradea-Solotvino (Ukraina)-Sighetu Marmatiei – membru; 3) Membru în comitetul de organizare a Seminarul geografic româno-polonez din mai 2009, 2010, 2012, 2013, dedicat doctoranzilor de la Universitatea din Gdansk și Universitatea din Oradea; 4) Membru în comitetul de organizare a Seminarul geografic româno-polonez din mai 2011, „Regional Development at the Eastern Border of the EU” dedicat doctoranzilor de la Universitatea din Gdansk și Universitatea din Oradea; 5) Masa rotunda romano-slovena, Oradea-Sighetu Marmatiei, 14-18 octombrie 2009; 6) Membru în comitetul de organizare a „Sesiunii științifice a doctoranzilor în geografie” din 22 ianuarie 2010, 28 iunie 2010, 08 octmbrie 2010, 21 ianuarie 2011, 24 iunie 2011, 18 noiembrie 2011, 27 ianuarie 2012, 20 iunie 2012, 9 noiembrie 2012, 31 ianuarie 2013, 14 iunie 2013, 15 noiembrie 2013.

B3. Elemente definitorii ale realizărilor științifice remarcabile ale directorului de proiect (max. 4 pag.)

B3.1 Lista celor mai importante publicații științifice din perioada 2004-2014, in domeniul temei propuse (articole, monografii, brevete de invenție, cărți, capitole, ediții critice, dicționare sau enciclopedii).

Teza de doctorat:

Studiu de Amenajare Turistică a Sistemului Teritorial Albac – Arieșeni;

Publicații (cărți):

Gozner Maria, (2012), Sistemul teritorial Albac – Arieșeni. Resurse, turism și posibilități de amenajare, Editura Universității din Oradea, 2012, ISBN 978-606-10-0901-5;

Cursuri în format electronic:

Roșca Eugen, Gozner Maria, (2012), Ghid de Aplicație Practică în Orientarea Sportivă, Editura Universității din Oradea;

Capitole publicate în volume colective:

1. Maria Gozner, (2010), Institutions and touristic urbanistic documentation for integrated land system of territorial touristic system Albac-Arieșeni, în volumul Chosen Problems of Geographical Research in Poland and Romania, Editura Universității din Oradea;

2. Maria Gozner, (2011), The evaluation of the tourist anthropogenic resources in the territorial system of Albac – Arieșeni, în volumul Regional developments studies in Poland and Romania, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, ISBN 978-606-10-0504-8;

Articole publicate:

1. Corina Tătar, Maria Gozner, Adam Pawlicz, (2008), Heritage Based Push Factors and the Accommodation Supply Analysis in the Crisuri Mountains, în GeoJournal of Tourism and Geosites Year I, no.1, vol. 1, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag 72-82., Editura Universității din Oradea; http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3947

2. Alexandru Ilieș, Dorina Camelia Ilieș, Ioana Josan, Vasile Grama, Maria Gozner, (2009), Romanian Rural Tourism between Authentic/Traditional and Modern/Contemporary. The case of Crișana and Maramureș Areas (I) în revista GeoJournal of Tourism and Geosites Year I, no.2, vol. 2, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag 140-148., Editura Universității din Oradea;

http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3947

3. Ilies Dorina Camelia, Blaga Lucian, Hodor Nicolaie, Josan Ioana, Gozner Maria (2009) „Estimation Of The Geomorphostructures With Geomorphosite Valence In The Northern Part Of The Hunedoara County (Western Romania)” în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Editura Universității din Oradea;

http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3951

4. Ilieș Al., Ilieș Dorina Camelia, Josan Ioana, Grama V., Herman G., Gozner Maria, Stupariu M., Gaceu O., Stașac M., (2009), Cosău Valley (Maramureș) – Evaluation of Anthropic Patrimony (I), în revista GeoJournal of Tourism and Geosites din Oradea, Editura Universității din Oradea; http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3947

5. Maria Gozner, Maria Avram, (2010), Situația rezervațiilor naturale din cadrul sistemului teritorial Albac – Arieșeni, în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Tom XX, Editura Universității din Oradea; http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3951

6. Maria Gozner, (2010) Turismul în sistemul teritorial Albac – Arieșeni și impactul acestuia asupra mediului”, în Analele Universității din Oradea, Fascicula Construcții și Instalații Hidroedilitare, vol. XIII – 2, Editura Universității din Oradea; http://arhicon.uoradea.ro

7. Maria Gozner, Baias Ștefan, (2011), „Means of cable transportation. An infrastructural component of the geographical landscape of Albac – Arieșeni territorial system”, în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Tom XX, Editura Universității din Oradea; http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3951

8. Maria Gozner, Luca Zarrilli, (2012), „Types and forms of tourism in the Albac – Arieșeni territorial system (Alba county, Romania)”, în GeoJournal of Tourism and Geosites Year V, no.1, vol. 9, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag. 110-118, Editura Universității din Oradea;

http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3947

9. Maria Avram, Maria Gozner, (2012), „Local tourist system (lts), a model for organizing and developing tourist offer in Arieșul Mare Valley from Apuseni Nature Park (PNA)”, în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Tom XXII, nr. 1/2012, pag. 175-182 Editura Universității din Oradea; http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3951

10. Maria Gozner, Ioana Josan, (2013), Legislative Aspects Concerning Tourism Planning Issues in Romania, în GeoJournal of Tourism and Geosites Year VI, no.2, vol. 12, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag. 94-100, Editura Universității din Oradea;

http://gtg.webhost.uoradea.ro/2014_1_vol_13.html

11. Maria Gozner, (2014), Touristic Organization of Trails and Belvedere Spots in the Albac – Arieșeni Territorial System, în GeoJournal of Tourism and Geosites Year VII, no.2, vol. 14, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag. 185-192, Editura Universității din Oradea;

http://gtg.webhost.uoradea.ro/2014_2_vol_14.html

B3.2. Autonomia și vizibilitatea activității științifice.

Se vor indica un număr de maxim 5 argumente factuale ale gradului ridicat de autonomie și respectiv ale vizibilității internaționale a activității de cercetare desfășurate de către directorul de proiect. Argumentele pot aparține uneia sau mai multora din următoarele categorii, fără însă a fi necesară acoperirea fiecărei categorii: (1) publicații de autor principal; (2) obținerea de burse de cercetare ca aplicant principal, sau granturi academice ca investigator principal (PI) sau coordonator de proiect; (3) numărul total de citări obtinute pentru articolele publicate; (4) premii internaționale; (5)prezentări orale la conferințe internaționale; (6) prelegeri invitate la universități de prestigiu.

(1) publicații de autor principal;

Publicații (cărți): Gozner Maria, (2012), Sistemul teritorial Albac – Arieșeni. Resurse, turism și posibilități de amenajare, Editura Universității din Oradea, 2012, ISBN 978-606-10-0901-5;

Capitole publicate în volume colective:

1. Maria Gozner, (2010), Institutions and touristic urbanistic documentation for integrated land system of territorial touristic system Albac-Arieșeni, în volumul Chosen Problems of Geographical Research in Poland and Romania, Editura Universității din Oradea;

2. Maria Gozner, (2011), The evaluation of the tourist anthropogenic resources in the territorial system of Albac – Arieșeni, în volumul Regional developments studies in Poland and Romania, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, ISBN 978-606-10-0504-8;

Articole publicate:

1. Maria Gozner, Maria Avram, (2010), Situația rezervațiilor naturale din cadrul sistemului teritorial Albac – Arieșeni, în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Tom XX, Editura Universității din Oradea;

http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3951

2. Maria Gozner, (2010) Turismul în sistemul teritorial Albac – Arieșeni și impactul acestuia asupra mediului”, în Analele Universității din Oradea, Fascicula Construcții și Instalații Hidroedilitare, vol. XIII – 2, Editura Universității din Oradea; http://arhicon.uoradea.ro

3. Maria Gozner, Baias Ștefan, (2011), „Means of cable transportation. An infrastructural component of the geographical landscape of Albac – Arieșeni territorial system”, în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Tom XX, Editura Universității din Oradea; http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3951

4. Maria Gozner, Luca Zarrilli, (2012), „Types and forms of tourism in the Albac – Arieșeni territorial system (Alba county, Romania)”, în GeoJournal of Tourism and Geosites Year V, no.1, vol. 9, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag. 110-118, Editura Universității din Oradea;

http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3947

5. Maria Avram, Maria Gozner, (2012), „Local tourist system (lts), a model for organizing and developing tourist offer in Arieșul Mare Valley from Apuseni Nature Park (PNA)”, în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Tom XXII, nr. 1/2012, pag. 175-182 Editura Universității din Oradea; http://journals.indexcopernicus.com/karta.php?action=masterlist&id=3951

6. Maria Gozner, Ioana Josan, (2013), Legislative Aspects Concerning Tourism Planning Issues in Romania, în GeoJournal of Tourism and Geosites Year VI, no.2, vol. 12, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag. 94-100, Editura Universității din Oradea;

http://gtg.webhost.uoradea.ro/2014_1_vol_13.html

7. Maria Gozner, (2014), Touristic Organization of Trails and Belvedere Spots in the Albac – Arieșeni Territorial System, în GeoJournal of Tourism and Geosites Year VII, no.2, vol. 14, Oradea-Gdansk, Romania-Poland, pag. 185-192, Editura Universității din Oradea;

http://gtg.webhost.uoradea.ro/2014_2_vol_14.html

(2) obținerea de burse de cercetare ca aplicant principal, sau granturi academice ca investigator principal (PI) sau coordonator de proiect;- nu este cazul

(3) numărul total de citări obtinute pentru articolele publicate – 12

(4) premii internaționale – nu este cazul

(5) prezentări orale la conferințe internaționale – nu este cazul

(6) prelegeri invitate la universități de prestigiu – nu este cazul

C. Descrierea proiectului de cercetare (max. 10 pagini)

În acest capitol se vor preciza, în detaliu, contextul științific, scopul, obiectivele, modul de implementare a obiectivelor și resursele necesare.

C1. Problematica. Se va justifica motivația științifică a temei proiectului prin delimitarea problemei abordate în contextul științific actual. Se vor evidenția următoarele trei aspecte: (1) importanța problemei din punct de vedere științific, technologic, socio-economic sau cultural; (2) elementele de dificultate ale problemei; (3) limitările abordărilor curente, prin analiza stadiului actual al cunoașterii legat de tematica proiectului;

Importanța problemei din punct de vedere științific, socio-economic și cultural

Proiectul de cercetare „Strategii și propuneri de amenajare turistică montană în sistemul teritorial Albac – Arieșeni” își propune studierea evoluției modului de amenajare turistică existent în zona supusă cercetării, dar în același timp se impune ca un plan de propuneri de amenajare a sistemului turistic Albac – Arieșeni (figura 1). Rolul acestui proiect de cercetare este de a analiza din punct de vedere teritorial toate elementele care stau la baza dezvoltării turistice ulterioare. Prin conținutul și rolul său, turismul reprezintă astăzi un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice și sociale. Datorită faptului că resursele turistice sunt practic inepuizabile, turismul reprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung.

Figura 1. Așezarea geografică a sistemului teritorial Albac – Arieșeni

în cadrul județului Alba și în cadrul României (Gozner, 2014)

Cercetarea științifică a fenomenului turistic integrează o arie tematică largă, de la clarificările conceptuale și definirea locului acestuia în strategia dezvoltării, la evidențierea tendințelor de evoluție și formelor de manifestare, a coordonatelor și mecanismelor pieței și la evaluarea impactului său în plan economic, social, cultural, ecologic și politic.

Lucrarea de față și-a propus să surprindă și să scoată la lumină resursele turistice naturale și antropice, evoluția fenomenului turistic printr-o abordare complexă și amănunțită precum și realizarea unui plan viabil de propuneri de amenajare turistică montană. Încercarea unei radiografieri a sistemului teritorial Albac – Arieșeni în vederea cunoașterii potențialului său trebuie studiată obiectiv, în vederea stabilirii unor strategii viitoare de dezvoltare centrate pe viabilitate și realism.

Elementele de dificultate ale problemei

Resursele naturale existente în sistemul teritorial Albac – Arieșeni sunt numeroase, au un grad ridicat de originalitate și atractivitate, însă lipsa unor condiții necesare, esențiale pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice, mult sub valoarea cadrului natural, inhibă circulația turistică în această zonă. Infrastructura rutieră existentă în sistemul teritorial Albac – Arieșeni relevă dinamica evoluției turistice. Calea de comunicație majoră care străbate teritoriul studiat este DN 75. Din aceasta pornesc câteva drumuri comunale asfaltate sau pietruite care fac legătura cu satele componente, iar celelalte căi de acces sunt formate din numeroase drumuri forestiere. În lipsa unor proiecte majore de reabilitare, valorificarea optimă a potențialului regional este imposibil de realizat. Toate acestea conduc la reducerea circulației turistice și implicit la scăderea veniturilor încasate din activitatea de turism desfășurată. De aceea este necesară observarea acestor lipsuri și deficiențe, cuantificarea lor și adoptarea unor măsuri de dezvoltare turistică în strânsă concordanță cu posibilitățile de amenajare a fiecărei localități sau punct turistic din această zonă. Pentru a asigura dezvoltarea activității de turism și valorificarea superioară a patrimoniului turistic sunt necesare investiții care să se concentreze în special în dezvoltarea căilor de comunicație, transport și zonelor de agrement. Dezvoltarea unui turism performant se sprijină și pe existența unor structuri de primire turistice cu funcție de alimentație publică. Pondere unităților de alimentație publică și a locurilor în restaurante clasificate este redusă.

În urma analizei situației din teren s-a constatat că stilul arhitectural al pensiunilor sau locuințelor particulare nu respectă specificul local, în marea majoritate a cazurilor. De interes major ar fi punerea la dispoziția populației, de către Consiliul Local (chiar impunerea printr-o decizie), a unor proiecte de construcție gata elaborate, în mod gratuit, într-o diversitate de variante pentru toate categoriile financiare, fundamentate științific, care să includă elemente tradiționale cu un grad ridicat de specificitate și care să se încadreze în sistemul arhitectural al zonei.

În unele cazuri regiunea analizată nu funcționează ca un sistem, fiind secționată de limitele dintre cele cinci comune. Primul argument este acela că nu există un sistem turistic comun deoarece intensitatea fenomenului turistic se schimbă la contactul dintre cele cinci comune. Un alt argument este dat de satul Casa de Piatră care aparține de comuna Arieșeni. Pentru a ajunge la acest cătun se trece prin Gârda de Sus care are un proiect, de amenajare a drumului care face legătura cu localitatea Casa de Piatră, dar drumul va fi executat doar până la limita teritorială dintre cele două comune. Lipsa unor amenajări pentru practicarea schiului care să dispună de o mare varietate de pârtii de schi ca grad de dificultate și dimensiuni, sisteme variate de transport pe cablu și alte servicii. Spațiile destinate parcărilor la nivelul Stațiunii Arieșeni sunt foare puține și neamenajate, iar în restul arealului nu există parcări, trotuare sau spații de refugiu pe marginea drumurilor.

Documentele de planificare și amenajare a teritoriului la nivelul spațiului teritorial-politic românesc sunt inclusive și dispuse ierahic, de la nivel local la nivel național. Sistemul turistic Albac-Arieșeni, prin acest studiu sintetic, relevă dorința autorilor de a atrage atenția asupra înțelegerii și implementării greșite a unor aspecte conceptuale și practice cu privire asupra rolului cadrului natural și antropic în amenajarea turistică integrată a teritoriului. Componenta juridică și cea urbanistică reprezintă o problemă acută care se pune în era globalizării reflectate în depersonalizarea și modificările de natură estetico-peisagistică a cadrului-suport pentru desfășurarea activităților turistice. În final, ne exprimăm speranța că această lucrare va influența în mod pozitiv actorii locali, în proiectarea și elaborarea strategiilor viitoare de evoluție și dezvoltare a sistemului teritorial Albac – Arieșeni.

Limitările abordărilor curente, prin analiza stadiului actual al cunoașterii legat de tematica proiectului

Prin complexitatea reliefului, prin bogăția resurselor sale, prin frumusețea și varietatea peisajelor cu care a fost înzestrată, zona Arieșeni – Albac, a atras atenția unui mare număr de geografi care, în decursul timpului, au studiat aceste locuri, dedicându-le o mare parte din lucrările lor. Considerăm că Munții Apuseni au trezit permanent interesul cercetătorilor, acesta fiind materializat în lucrări care au fost publicate și unele reeditate. Cercetările rezultate, cu caracter integral geografic sunt puține și sunt dedicate într-o măsură mai mică amenajărilor turistice. Prin urmare sperăm ca acest studiu să ofere noi oportunități de analiză și noi perspective de cercetare în vederea identificării direcțiilor optime de evoluție pentru amenajărilor turistice precum și pentru conservarea valorilor naturale și umane specifice acestei zone.

C2. Obiective. Se va prezenta abordarea proiectului la nivel de principiu, cu evidențierea următoarelor două aspecte: (1) obiectivele concrete ale proiectului; (2) elementele de originalitate și inovație pe care implementarea obiectivelor le aduce domeniului, raportat la stadiul actual al cunoașterii și raportat la proiectele derulate anterior de aplicant;

Obiectivele concrete ale proiectului

Scopul și obiectivele cercetării sunt acelea de a stabilii oportunitățile și varietatea potențialului turistic al zonei, pe toată perioada anului. Deși lucrările de specialitate care fac referiri la această parte din Munții Bihorului, nu sunt puține la număr, analiza detaliată asupra evoluției turismului, este o bună motivație a alegerii temei de cercetare. Prezentarea evoluției unor parametri într-o perioadă de timp predefinită permite descifrarea stării pe care turismul a avut-o la un moment dat, dar și intuirea evoluției lui viitoare.

Principalele forme de agrement pretabile pentru sistemul teritorial Albac – Arieșeni sunt: drumeția, echitația, speoturism, alpinism, montain-bikeing sau cicloturism, parapanta, schi, schi de tură, canoe, pescuit sportiv, precum și spații de joacă pentru copii amenajate cu diverse sisteme de joacă. În acest sens propunem un plan de amenajarea turistică pentru satele Arieșeni, Gârda de Sus, Scărișoara și Albac care va cuprinde:

Amenajarea punctelor de atracție și agrement

Amenajarea turistică a traseelor și punctelor de belvedere

Trasee turistice pentru drumeție

Trasee pentru mountain-bike și cicloturism

Trasee montane pentru echitație

Parcuri de aventură sau de escaladă

Amenajarea satelor turistice prin crearea unor modele de amenajare turistică a comunelor Arieșeni, Gârda de Sus, Scărișoara și Albac. În cadrul tezei de doctorat “Studiu de Amenajare Turistică a Sistemului Teritorial Albac – Arieșeni” a fost propus un plan de amenajare turistică a comunei Horea (figura 2).

Figura 2. Plan de amenajare turistică a comunei Horea (Gozner, 2011)

2. Elementele de originalitate și inovație pe care implementarea obiectivelor le aduce domeniului, raportat la stadiul actual al cunoașterii și raportat la proiectele derulate anterior de aplicant

Elementele de originalitate și inovație ale acestui studiu la dezvoltarea cunoașterii știintifice vor consta în obținerea unor modele specifice capabile să ușureze activitatea de amenajare, protejare și valorificare a subsistemelor componente din ansamblul teritorial al arealului supus cercetării.. Modelele urmează a fi aplicate pe scară largă, contribuind în mare masură la atractivitatea regiunilor similare din România. Atingerea acestui scop se bazează pe rezultatele obținute de membrii echipei de cercetare în ultimii ani în domeniu. Elementele originale vizate de studiu sunt legate de: modelele create specifice arealului studiat; calitatea efectului tridimensional obținut în cazul materialelor cartografice realizate, superior DEM-ului clasic; combinațiile originale de reprezentare a reliefului; reprezentarea fidelă a realităților teritoriale; o reactualizare a patrimoniului autentic după o lungă perioada de degradare a acestuia și promovare a unor stereotipuri neconforme cu realitatea teritoriala. Politicile actuale de dezvoltare economică sunt axate exclusiv pe evoluția necesitaților de confort ale populației, neglijându-se raporturile de interdependență între suportul natural și societate. Așadar, este evident necesară acțiunea științifică de anticipare și identificare a problemelor environmentale, urmată de adoptarea unor măsuri de prevenire, protecție, refacere și valorificare a elementelor naturale. Una dintre modalitățile de dezvoltare a unor teritorii cu identitate regională recunoscută, este creșterea atractivității acesteia pentru investiții nepoluante și în special transformarea lor în branduri turistice. Universitatea din Oradea prin tema și echipa proiectului dorește să contribuie la amenajarea unora dintre cele mai valoaroase areale ce includ elemente de patrimoniu natural și antropic de valoare internațională.

Acțiunea se va baza pe cele mai noi și performante metode și tehnici de evaluare, în conformitate cu specificul arealului luat în studiu, astfel încât conceptul final elaborat sa fie reprezentativ pentru întreaga activitate. Rezultatul final urmează a fi valorificat pe 3 direcții majore:

-domeniul științei, fiind reprezentat de metodele, tehnicile și procedeele rezultate în urma proiectului și care urmează a fi prezentate și dezbătute în cadrul cercurilor știintifice din țară și străinătate;

-domeniul economic, întrucât produsul rezultat se adreasează și sectorului economic;

-domeniul educației, contribuind la îmbunătățirea actului didactic atât sub aspect informativ cât și formativ, deoarece aceste produse finite vor reda într-un mod inedit componentele unui astfel de demers, putând fi întâlnite elemente din mediile natural, economic, cultural și social. Demersul cognitiv pe care îl propunem prin proiect, se încadrează necesităților actuale ale științei, aria tematică în care se include fiind una deosebit de generoasă atât din punct de vedere științific cât și al aplicabilității economico-sociale. Evaluarea gradului de originalitate și inovare a acestui proiect se va realiza în mod obligatoriu în cadrul grupurilor de specialitate și de către actorii locali ca principali beneficiari.

C3. Impact. Se vor discuta aspectele legate de impactul preconizat al proiectului în cadrul mai larg al domeniului științific, cu accentuarea următoarelor aspecte: (1) potențialul de a influența semnificativ domeniul științific prin noi concepte sau abordări, și, dacă e cazul, prin deschiderea unor noi teme sau direcții de cercetare; (2) discutarea impactului potențial al proiectului în mediul științific, social, economic sau cultural și/sau direcțiilor aplicative ce vor fi explorate în cadrul proiectului (în cazul în care este aplicabil pentru direcția de cercetare propusă);

Potențialul de a influența semnificativ domeniul științific prin noi concepte sau abordări

Metodologia rezultată din contopirea armonioasă a principiilor metodologice cu metodele de lucru, permite obținerea unor rezultate științifice pertinente cu ajutorul cărora sperăm să influențăm semnificativ domeniul științific. In continuare vom prezenta concepte generale și geografice de cunoaștere (utilizate separat sau în diferite combinații), acestea fiind corelate principiilor de cercetare științifică . Cele mai des utilizate metode sunt: – Metoda cartografică – Se vor folosi atât tehnicile clasice de cartare și cartografiere (cartarea de detaliu pe teren), cât și cartografierea computerizată, utilizându-se soft-uri specializate ArcView, ArcGIS, ArcInfo etc rezultand Modelele Numerice ale Terenului (MNT), 3D, DEM, și informații necesare în organizarea spațiului, dezvoltare regională, amenajare turistică. Utilizarea acestei metode și a acțiunilor specifice din cadrul ei permite concretizarea sub format digital a observațiilor din teren și sintezelor rezultatul final constând în reprezentări cartografice de tipul hărților tematice (figura 3).

Figura 3. Puncte de belvedere propuse pentru sistemul teritorial Albac – Arieșeni (Gozner, 2014)

– Metoda suprapunerii hărților tematice (metoda overlays) – va fi utilizată în combinație cu tehnicile GIS (algebra hărților și modelarea spațială), rezultatul constând în construirea de harți sintetice; – Metoda sintezei și metoda comparativă se vor folosii cu scopul determinării tipologiei și repartiției spațiale a relațiilor geocomponentale definitorii; – Metoda studiilor de caz – (variantă specială a culegerii, punerii în formă și a prelucrării informației cu scopul relevării caracterului evolutiv și complex al fenomenelor environmentale particulare dintr-un sistem); – Metodele de urbanism, proiectare și amenajare teritorială – sunt foarte utile în reabilitarea amenajarea estetică a peisajului. Activități în cadrul acestei metode: analiza situației existente; evidențierea disfuncționalităților; stabilirea și cartografierea zonelor de risc și a celor protejate; zonarea funcțională; elaborarea studiilor de fundamentare economice, turistice, environmentale etc; realizarea regulamentului local de implementare a metodelor de reabilitare și amenajare; – Metodele pentru identificarea impactelor prin: a) Metoda ad hoc (se include categoriei metodelor simple și se limitează la sugerarea arealelor de manifestare potențială a impactelor); b) Metoda listelor de control (liste cuprinzătoare ale efectelor și indicatorilor de impact environrnental); c) Metoda listelor de control bazate pe chestionare (permit identificarea impactelor unei dezvoltări antropice în teritoriu); d) Metoda matricilor (se folosesc în completare a listei cu indicatori de impact pentru identificarea relațiilor cauză-efect); e) Metoda interviului semi-structurat (urmărește culegerea calitativă de informații din teren în promovarea unei linii stricte de evoluție a discuției); f) Metoda observațiilor în teren și a experimentelor și analizelor în laborator vor permite obținerea de informații cu caracter inedit despre tendințele unor variabile, starea mediului.

Discutarea impactului potențial al proiectului în mediul științific, social, economic și cultural

Impactul proiectului poate fi surprins atât asupra beneficiarilor (cetățenii și primăriile comunelor Arieșeni, Scărișoara, Albac, Gârda de Sus și Horea care se vor implica în amenajarea turistică ) cât și asupra membrilor echipei și instituției de cercetare din care fac parte. Consideram ca impactului poate fi unul pozitiv deoarece va fi promovat autenticul comparativ cu situațiile promovate spre exemplu de ANTREC și Sapard unde nu s-a ținut seama de autenticitate și tradițional. Produsele realizate anterior, au avut o serie de consecințe: potențialii beneficiari au aflat de calitatea preocupărilor echipei de cercetare, a crescut numarul celor care solicita consultanta in problemele de planificare si amenajarea teritorilui, aparitia unor noi oportunitati de colaborare in tara si strainatate, completarea actului turistic cu material cartografic de calitate, inexistent in anumite areale. Cunoscand impactul pe care l-au avut celelalte produse realizate putem aprecia ca noile produse vor avea un impact si mai mare deoarece presupun performante inalte si tinte exacte. Principalele costuri vor viza: studiile bibliografice, achizitionarea de echipament și soft specializat pentru desfășurarea activităților prevazute în proeict, deplasarile în teren în vederea efectuării studiilor și cartării pe teren, cât și editarea, diseminarea și valorizarea materialului rezultat; durata cercetarii prevazute este de 2 ani. În ceea ce privește resursa umană, aceasta a dovedit deja prin unele rezultate ale cercetării anterioare, prezentate la unele manifestări știintifice naționale și publicate în reviste de specialitate de prestigiu, unde au avut un impact pozitiv; de aceea considerăm că toate acestea susțin contribuțiile prevăzute a se realiza în cadrul acestui proiect și ca aplicarea tehnologiilor moderne (testate de catre membrii echipei și în cadrul altor proiecte de cercetare, individuale sau comunitare) vor da rezultatele asteptate si pentru crearea unui material cartografic digital adecvat si pentru acest areal.

C4. Metodologie. Se va prezenta în detaliu metodologia cercetării, precizându-se, pe cât posibil, anumite ținte intermediare cheie. În elaborarea acestei secțiuni se vor evidenția următoarele aspecte: (1) alegerea metodelor și instrumentelor de investigație, prin raportare la cele mai noi abordări în domeniul temei, precum și modul în care acestea vor fi integrate; (2) un plan de lucru, eșalonat în timp, ce va descrie modul de organizare și planificare al proiectului, în raport cu obiectivele propuse; (3) descrierea potențialelor riscuri și abordările prin care aceste riscuri ar urma să fie adresate;

Alegerea metodelor și instrumentelor de investigație, prin raportare la cele mai noi abordări în domeniul temei, precum și modul în care acestea vor fi integrate

Metodologia este adaptată la factorii determinanți ai subsistemelor naturale și antropice analizate iar principiile și metodele de analiză vor fi centrate pe o cunoaștere amanunțită a realităților teritoriale, prin aplicații de teren, printr-un studiu detaliat, interdisciplinar, aplicativ al particularitatilor derivate din componente cat mai diversificate. Obținerea unor rezultate concludente în activitatea de cercetare depinde în mare masură de metodologia de cercetare aplicată. Astfel, vom avea în vedere întregul spectru de principii, metode (clasice și moderne), procedee științifice și tehnici de cercetate.

Principiile spațialității, cauzalității și integrării vor definii axul central al studiului, care, la rândul lor vor fi susținute de metode (observarea, analiza și sinteza), mijloace (descriere, ierarhizare, explicare) și modelare (model descriptiv, model matematic și model cartografic), reflectate de o interdependență logică în plan ierarhic și pe orizontală, prin cresterea progresivă a complexitatății de la un stadiu la altul. Analiza modului de organizare a subsistemelor componente reprezintă cheia cercetării integrate propuse, a cărei cunoaștere facilitează mai departe construirea modelelor optime de funcționare în prezent și în perspectivă.

Abordarea unei problematici interdisciplinare cu asemenea complexitate necesita o analiza conforma atât principiilor metodologice ale cunoașterii științifice fundamentale (principiul identitarii; principiul contradicției – contrariul adevărului este falsul;) cat si principiilor geografice cu semnificație metodologica. Dintre principiile cu cea mai mare reprezentativitate din cadrul studiului nostru se număra: – Principiul repartiției spațiale – corelarea acestui principiu științific geografic cu metoda cartografica se concretizează in studiul nostru sub forma harților tematice si a metodelor spațiale de analiza a morfologiei antropice miniere (urmărirea relațiilor spațiale dintre diversele componente teritoriale folosind tehnica GIS); – Principiul repartiției in timp (istorismului) – evaluarea în timp a dinamicii structurale și funcționale a teritoriului; – Principiul cauzalității -(relații de tip cauza efect) – acest principiu permite abordarea genetica si cauzala a fenomenelor si formelor environmentale din cadrul arealelor antropizate; – Principiul regionalismului – (încadrarea problematicii într-un context mai larg, regional și extraregional). Concretizarea acestui principiu alături de principiul integrării geografice – (orice proces sau entitate geografica se raportează la întregul din care face parte, precizându-se raporturile de subordonare ierarhica – holarhia sistemica)- se va realiza in cadrul obiectivului: „Conceperea strategiei reintegrare ecologica si de amenajare estetica a peisajelor”; – Principiul ecologic – corelarea metodologică dintre principiul ecologic si cel sociologic facilitează înțelegerea relaționarii mai largi de tip interdependenta dintre comunitatea antropica si spațiul vecin. – Principiul antropic – (in abordarea environmentala omul poate constitui elementul de referința Mac I., 2003)

Astfel, ideea centrala a proiectului este de a identifica, evalua, cuantifica, conserva, proteja si valorifica elementele ce determina starea actuala a subsistemelor analizate, cu scopul de a definii tipurile si succesiunea interventiilor in dinamica individuala si integrata a acestora. Prin activitati de teren vor fi identificate elementele ce compun subsistemele analizate si modul de organizare al acestora, cu un accent considerabil pus pe organizarea si functionarea microsistemelor si macrosistemelor integrate si derivate, pe dinamica acestora si o atentie considerabila asupra riscurilor in sistemele teritoriale.

Plan de lucru, eșalonat în timp

Descrierea potențialelor riscuri și abordările prin care aceste riscuri ar urma să fie adresate

Considerăm că gradul de risc al cercetărilor este minim, având în vedere unele studii în domeniul proiectului efectuate preliminar, cu rezultate satisfacatoare până în prezent și având în vedere experiența științifică și în managementul proiectelor a colectivului de cercetare de la Universitatea din Oradea; riscuri în calea realizării la timp a obiectivelor/activităților propuse să se desfășoare în cadrul acestui proiect ar putea fi nealocarea fondurilor suficiente și la timp, prevăzute pentu îndeplinirea acestora. Considerăm de asemenea că resursa materială materializată în laboratoarele de specialitate și infrastructura de cercetare disponibilă, atat proprie cât și aparținătoare instituțiilor cu care se va colabora din țară și din străinătate este suficientă și raspunde cerințelor la cele mai înalte standarde în domeniu.

C5. Resurse și buget. Vor fi prezentate deopotrivă resursele existente, relevante pentru desfășurarea proiectului, precum și cele necesare și care vor fi achiziționate în cadrul proiectului. Se vor adresa în special următoarele aspecte: (1) estimarea timpului alocat proiectului, de către fiecare membru al echipei de proiect, în unități luni/membru, în acord cu planul de lucru prezentat în C4; (2) argumentarea adecvării echipei proiectului și a infrastructurii de cercetare disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în timpul alocat; (3) argumentarea necesității achiziționării unor noi echipamente de mare valoare (peste 60.000 lei, preț ce include și TVA), prin raportarea la obiectivele proiectului;

Estimarea timpului alocat proiectului, de către fiecare membru al echipei de proiect

Argumentarea adecvării echipei proiectului și a infrastructurii de cercetare disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în timpul alocat

Deviz antecalcul (lei, pe ani calendaristici):

Deviz antecalcul (euro, pentru întreg proiectul)