Planul Local de Dezvoltare Durabila a Judetului Alba
CUPRINS
Cuvânt înainte adresat de Reprezentantul Rezident al Programului Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare în România
Cuvânt înainte adresat de Președintele Consiliului Județean Alba
I. STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ – Evaluarea potențialului sistemului socio-economic reprezentat de județul Alba, pentru implementarea modelului de dezvoltare socio-economică durabilă
I.1. Evaluarea capitalului natural
1.1. Atmosfera
1.2. Resursele de apă
1.3. Resursele minerale
1.4 Solurile
1.5. Biodiversitatea și ariile protejate
1.6. Pădurile
I.2. Evaluarea capitalului antropic (Economia)
I.2.1. Descriere
I.2.2. Industria
I.2.3. Agricultura
I.2.4. Comerțul
I.2.5. Transporturi
I.2.6. Infrastructura de bază
I.2.7. Comunicațiile
I.2.8. Inovație si tehnologia informațiilor
I.2.9. Turismul
I.2.10. Managementul deșeurilor
I.2.11. Servicii financiare
I.2.12. Amenajarea teritoriului
I.3. Evaluarea capitalului social
I.3.1. Populația și dezvoltarea umană
I.3.2. Sărăcia și incluziunea socială
I.3.3. Sănătatea populației
I.3.4. Educație
I.3.5. Societatea și rolul diferitelor categorii sociale
I.3.6. Consumul Sustenabil
1.4 OBIECTIVE
II. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE AL JUDEȚULUI ALBA
II.1 Obiective specifice si proiecte identificate
III. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE
Cuvânt înainte
adresat de Reprezentantul Rezident al
Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în România
Sunt fericit să prezint documentul realizat in urma implementării proiectului Agenda Locală 21 (AL21) în România, etapa 2006-2007. Acest document s-a constituit ca urmare a nevoilor și ideilor actorilor locali din trei noi orașe și două județe, și dorește să sprijine contribuțiile locale în stabilirea direcțiilor prioritare de dezvoltare, conform cerințelor impuse de aderarea la Uniunea Europeană.
Dorim să le mulțumim tuturor celor implicate in elaborarea Agendei Locale 21, cetățeni, oameni de afaceri, oameni de știință, ONG-uri și autorități locale, nu numai pentru asistența tehnică, ci și pentru efortul depus, energia și entuziasmul care au caracterizat acțiunile întreprinse, contribuind astfel la crearea unui plan pentru dezvoltare durabilă.
Agenda Locală 21 (AL21) s-a constituit ca o inițiativă a Națiunilor Unite și a fost adoptată pentru prima oară în cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro în 1992 reprezentand calea de promovare a conceptului de dezvoltare durabilă la nivel local. Zece ani mai târziu, la Johannesburg în 2002, cel de-al doilea summit mondial a enuntat faptul ca AL 21 este principalul instrument pentru atingerea stadiului de bunăstare a populației la nivel mondial. AL 21 este implementată la nivelul autorităților locale și promovează, prin componenta sa de participare publica, un echilibru real între creșterea economică, echitatea socială și protecția mediului.
Conceptul de dezvoltare durabilă implică o re-evaluare constantă a relației om-natură, și existența solidarității între generații, ca fiind singura opțiune viabilă pentru asigurarea unui model de dezvoltare pe termen lung.
În România, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a promovat într-un mod activ dezvoltarea durabilă începând cu anul 2001, prin coordonarea proiectului “Dezvoltarea Capacitatilor Locale pentru implementarea Agendei Locale 21”. Pana in acest moment, proiectul a fost implementat în 30 de orașe și 2 județe. Proiectul a început implementarea sa la nivelul a nouă orașe pilot, în perioada 2000-2002, continuând cu încă treisprezece orașe între 2003-2004, și alte trei orașe și un județ între 2004-2005. În perioada 2005-2006 proiectul si-a extins aria de implementare la inca trei orașe și un județ. Astfel, în fiecare an, proiectul se implementează în noi orașe, sub coordonarea Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, care este agenția de implementare a PNUD pentru proiectul AL 21.
Faza de implementare 2006-2007 s-a realizat în contextul unor cerințe specifice aderării la UE. În acest scop, PNUD România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și al Locuințelor, fapt ce a condus la o nouă abordare a procesului de implementare al Agendei Locale 21 în Alba Iulia, județul Alba, Tulcea, județul Tulcea și Fălciu.
Rezultatul, concretizat prin prezentul document, este o strategie coerenta insotita de un plan concret de acțiune și de implementare. Ambele oferă garanția că proiectul vine în întâmpinarea nevoilor comunității și că reprezintă o importantă contribuție pentru dezvoltarea durabilă din România.
Aceste planuri locale pentru dezvoltare durabilă vor contribui la îmbunătățirea viitorului acestor comunăți, ceea ce va conduce pe termen lung, la creșterea calității vieții oamenilor. De asemenea aceste documente programatice, vor asista autoritățile regionale și pe cele naționale în realizarea politicilor coerente la toate nivelurile, politici ce vor susține dezvoltarea întregii țări.
Jan Sorensen
Reprezentant Rezident PNUD
Coordonator Rezident ONU
Cuvânt înainte
adresat de Președintele Consiliului Județean Alba
De la Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, conceptul de Dezvoltare Durabilă a devenit extrem de important în politica de pe tot cuprinsul lumii. Această evoluție poate fi înțeleasă ca o speranță pentru politica mediului, pentru că o considerare integrantă a problemelor economice și sociale face vizibil contextul mai larg în care trebuie să transpară aceste probleme ale mediului, dacă dorim să le găsim o soluționare potrivită și acceptabilă din punct de vedere social. Cele mai necesare sunt schimbările de la nivel economic, social și politic.
În domeniul social se impun revendicări cu totul noi în ceea ce privește principiul și practica echității în distribuție, din trei motive. Ținând cont de faptul că acest concept de dezvoltare durabilă provine din discursul de politică a dezvoltării, este afectată în primul rând distribuția șanselor de dezvoltare. În al doilea rând este vorba despre cât de bine va fi tolerată în cadrul societății o modernizare ecologică – ea nu va aduce cu sine doar noi șanse, ci și noi probleme. În al treilea rând, intervine "echitatea distributivă inter-generativă": interesele generațiilor viitoare trebuie avute în vedere în cadrul distribuției de astăzi a șanselor, ceea ce înseamnă că societatea trebuie să țină cont de faptul că prezentul nu este altceva decât trecutul viitorului nostru, asupra căruia decidem acum. Deci, atât în ceea ce privește formularea obiectivelor, cât și în transpunerea acestora în viață, este nevoie de o cu totul nouă "cultură a dialogului", care presupune disponibilitatea responsabililor de la nivelul politicii și societății, de a elabora țelurile, precum și pașii întru implementare, în comun cu persoane, grupări și asociații angajate. Asta înseamnă că decidenții socio-politici trebuie să își asume o responsabilitate deosebită în ceea ce privește impunerea politică a durabilității, fapt care atrage după sine consecințe structurale, instituționale și financiare.
Ion DUMITREL
Președintele Consiliului județean ALBA
I. STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ
I.1 EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL
Date generale
Județul Alba este situat în partea central-vestică a teritoriului țării și ocupă o suprafață de 6.242 km2 ceea ce reprezintă 2,6 % din suprafața României.
Principalele unități de relief
Pe teritoriul județului se remarcă prezența unui relief variat: munți 52 %, dealuri 26 % și zone depresionare și lunci 22 %. Varietatea reliefului corespunde unei structuri geologice complexe, cu o evoluție îndelungată diferită de la o zonă la alta și cu compartimentare tectonică și asociere petrografică distinctă.
Unitatea montană
Cuprinde sectoare neuniforme din Munții Apuseni din partea de Sud și de Est și, în măsură mai restrânsă, doar terminațiile nordice ale Cindrelului și Sebeșului.
Munții Bihorului
Reprezintă unitatea cea mai înaltă din cadrul Munților Apuseni (Curcubăta 1,849 m) partea lor sudică din bazinul superior al Arieșului se află pe teritoriul județului Alba. Prezența șisturilor cristaline i-au imprimat un caracter de masivitate, iar calcarele mezozoice au favorizat dezvoltarea unui spectaculos relief carstic. Sunt prezente și suprafețele de netezire: Făcăraș între 1500 – 1700 și Mărișel.
Muntele Mare
Flancurile sudice care se întind la nord de valea Arieșului sunt alcătuite din șisturi cristaline, cu intruziuni granitice vechi, bordate cu calcare cristaline; prezența pajiștilor alpine a favorizat existența unei intense activități pastorale.
Munții Metaliferi
Se întind în partea nord-vestică și sudică a bazinului văii Ampoiului și se remarcă printr-o constituție complexă de fliș cretacic cu conuri și neckuri vulcanice (Detunata 1.258 m, Poenița 1.437 m și Fericeaua 1.122 m). Munceii Vințului în sud sunt alcătuiți din roci ale flișului cretacic cu calcare sub formă de olistolite (Piatra Tomii, Piatra Varului, Calcarele de la Valea Mică).
Munții Trascăului
Reprezintă cea mai extinsă unitate montană a județului, în care prezența masivă a calcarelor a determinat dezvoltarea tuturor formelor de relief specific: carst de platou, masive izolate, carst de creastă și numeroase olistolite.
Munții Șureanu
Au o orientare sud-nord, înălțimi mai mari (Vârful lui Pătru 2.130 m) și sunt împăduriți cu păduri de foioase, apoi de conifere, iar peste limita superioară a acestora se întind pășunile alpine care au favorizat dezvoltarea oieritului, în special în comunele Șugag și Săsciori.
Munții Cindrelului
Alcătuiți din șisturi cristaline cu înălțimi cuprinse între 900 si 2000 m, au suprafețe întinse de eroziune, ocupate de pășuni.
Unitatea dealurilor și podișurilor
Podișul Transilvaniei cuprinde două zone: una a domurilor gazeifere în partea de E – Cetatea de Baltă și alta a cutelor diapire în V – Ocna Mureș.
Podișul Secașelor, situat la sud de valea Târnavei, este o unitate mai puțin fragmentată și prezintă o dublă înclinare E-V și S-N. Podișul Măhăceni situat la N de Valea Mureșului este puternic fragmentat, scoțând în evidență roci paleogene și neogene, cu relief structural și cu frecvente procese de versant.
Depresiuni și culoare
Culoarul Mureșului este o unitate de contact care desparte Munții Apuseni de Podișul Transilvaniei. Are altitudinea coborâtă cuprinsă între 220 m la confluența cu Sebeșul și 270 m la confluența cu Arieșul.
Sunt individualizate cele 8 terase ale Mureșului, bine utilizate în agricultură, favorizând și dezvoltarea așezărilor.
Între Munții Apuseni și Carpații Meridionali se întinde Culoarul Orăștiei, cu altitudini mai coborâte și Valea Mureșului, asimetrică, înaintând spre E prin culoarul Secaș.
Depresiunile intramontane situate pe văi (Depresiunea Abrudului, Cîmpeni, Lupșa, Mogoș, Ponor, Sălciua și Trăscău, Almașului, Zlatna, Ampoi, Ampoița) sunt bazinete de eroziune și au constituit priorități în stabilirea așezărilor umane.
Peșterile sunt bine reprezentate în județ prin Complexul carstic Scărișoara din Munții Bihorului, care reprezintă cea mai mare peșteră cu gheață din România, având 18-20 m grosime, un volum de circa 75000 mc și vechime de 3000 de ani, precum și Huda lui Papară din Munții Apuseni, Ghețarul de la Vârtop, Ghețarul de la Zguraști, Pojarul Poliței.
Chei și defilee:
Cheile din bazinul Văii Râmețului, adăpostind 47 guri de peșteri, cu nișe, arcade, turnuri, cornișe sau polițe structurale, unde se întâlnesc floarea de colț și garofița albă, plante declarate monumente ale naturii, Defileul Arieșului, Cheile Întregalde care adăpostesc floarea de colț la cea mai scazută altitudine din țara (590 m), Cheile Ampoiței, întregesc zestrea județului.
Caracteristici climatice
Județul Alba se încadrează zonal în climatul temperat-continental. Relieful este factorul ce influențează climatul prin: forma sa, expoziția versanților și altitudinea. Munții constituie o barieră arografică, iar culoarul Mureșului favorizează pătrunderea aerului din ambele sensuri; tot munții determină zonalitatea pe verticală a tuturor elementelor climatice.
Munții Apuseni determină și procesele de fohnizarea aerului ce au loc pe rama estică a acestora. Masele de aer mai umede în ascendența lor își pierd umezeala în munți, iar în descendență pe versanții estici determină o vreme uscată și mai căldurosoasă.
Temperatura aerului variază în funcție de marile unități de relief, cu valori mai ridicate pe culoarul Mureșului sau Târnavelor (medii multianuale cuprinse între 8 și 90C) și mai scăzute la munte (medii de 40C la înălțimi de 1.300-1.400 m și 00C la peste 2.000 m).
Precipitațiile atmosferice sunt determinate de umezeala aerului și nebulozitatea atmosferică.
Se remarcă valori destul de ridicate ale umezelii aerului, cuprinse între 75-80 %, ceea ce reflectă influența circulației vestice.
Maximul pluviometric se înregistrează la sfârșitul primăverii și începutul verii, cu 75-85 mm (78,7 mm Ighiu) și 100 mm în zona montană (102,0 mm – Zlatna), iar minimum la sfârșitul iernii (20-30 mm în regiunile joase și 45-60 mm în cele înalte), în lunile februarie-martie.
Stratul de zăpadă persistă 30-50 zile în zonele joase și peste 150 zile la înălțimi de peste 1.600 m, grosimea sa fiind în medie de 3-7 cm, respectiv 35-40 cm.
Resurse naturale neregenerabile
gaz metan acumulat în domurile din perimetrul Cetatea de Baltă-Tăuni;
mercur la Izvorul Ampoiului (singurul zăcământ din țară);
plumb, zinc, cupru la Almașu Mare;
aur și argint la Baba-Almaș, Haneș-Barza; Muncăceasca Vest-Stănija; Mormântul, Valea Tisei, Runculețe, Roșia Montană, Frasin, Conțu;
cupru la Roșia Poieni, Muncăceasca ;
zăcăminte de fier puse în evidență la Poșaga, Sălciua și Runcu și exploatate la Remetea-Colțești ;
sare gemă la Ocna Mureș ;
cuarț la Ocna Mureș, Sălciua și Baia de Arieș;
zăcăminte de bentonită și argilă comună la Războieni, Ocna Mureș, Ciugud, Sântimbru, Bărăbanț.
Resurse naturale regenerabile
păduri pe o suprafață de cca. 208 087 ha;
resurse hidroenergetice pe Valea Sebeșului la lacurile Oașa și Tău, care alimentează hidrocentralele de la Gâlceag și Șugag.
1.1. Atmosfera
Starea calității atmosferei
Poluarea de fond
Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influența surselor de poluare.
Poluarea de impact
Poluarea de impact reprezintă poluarea produsă în zonele aflate sub impact direct al surselor de poluare.
În rețeaua de supraveghere a poluării de impact se efectuează măsurători privind calitatea aerului în 9 localități din județ: Alba Iulia, Zlatna, Ocna Mureș, Blaj, Aiud, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Teiuș.
Indicatori monitorizați:
Dioxid de sulf: Alba Iulia – 1 punct; Zlatna – 1 punct;
Dioxid de azot: Alba Iulia – 1 punct ; Zlatna – 1 punct;
Amoniac: Alba Iulia – 1 punct; Zlatna – 1 punct;
Pulberi în suspensie: Alba Iulia – 1 punct; Zlatna – 1 punct; Ocna Mureș –1 punct;
Fracțiune PM10 din pulberi în suspensie: Alba Iulia – 1 punct;
Pulberi sedimentabile: Alba Iulia – 8 puncte; Zlatna – 3 puncte; Feneș – 2 puncte; Ocna Mureș – 2 puncte și câte un punct în localitațile: Abrud, Aiud, Blaj, Câmpeni, Baia de Arieș și Teiuș;
Metale grele: plumb, cadmiu , cupru și zinc din pulberi în suspensie – Zlatna – 1 punct.
Emisii de gaze cu efect de seră
Conform inventarului de emisii în aer pe anul 2005, cantitatea totală de gaze cu efect de seră, respectiv CO2 , CH4, N2O, a fost de 1 107 716 tone.
Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră sunt:
Producerea energiei electrice (cca.12 %);
Producerea energiei termice în instalații de ardere neindustrială (cca. 46 %);Procesele industriale de prelucrare, respectiv procesele de producție din industria metalurgică, industria lemnului, hârtiei, ceramică fină, industria sodei, alimentară (cca.30 %);
transportul rutier, cca. 12 %.
Evoluția gazelor cu efect de seră în perioada 2004-2005 este prezentată în tabelul următor:
Comparativ cu anul 2004, cantitatea totală de gaze cu efect de seră a fost mai mică cu aprox. 288 068 tone.
Emisii de gaze cu caracter acidifiant
Evoluția emisiilor de dioxid de sulf în perioada 2004-2005 este prezentată mai jos:
Surse de emisie :
instalații de ardere neindustriale;
arderi în industria de prelucrare, procese de producție (industria fontei și oțelului);
trafic rutier.
Scăderea semnificativă a emisiilor de dioxid de sulf la nivelul anilor 2004 și 2005 se datorează reducerii activității din sectorul industrial.
Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf
Concentrații medii anuale dioxid de sulf – Alba Iulia
Valorile se încadrează sub concentrația admisă/an pentru protecția ecosistemelor (20μg/mc), conform Ord.M.A.P.M 592/2002.
Evoluția emisiilor de oxid de azot în perioada 2000-2005 este prezentată în figura urmatoare:
Evoluția emisiilor de NOx în perioada 2000-2005
Surse de emisie:
arderi în energetică;
instalații de ardere neindustriale;
arderi în industria de prelucrare;
procese de producție (industria fontei și oțelului);
trafic rutier.
Scăderea semnificativă a emisiilor de oxizi de azot la nivelul anilor 2003-2005 se datorează scăderii activității industriale.
Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot
Concentrații medii anuale – dioxid de azot – Alba Iulia
Valorile dioxidului de azot se încadrează sub pragul inferior de evaluare/an (26 μg/mc) conform Ordinului 592/2002.
Emisii de metale grele
Surse de emisie :
arderi în industria de prelucrare, procese de producție (industria metalurgică);
trafic rutier.
Scăderea emisiilor de metale grele se datorează reducerii activității din sectorul metalurgiei feroase și neferoase și utilizării tot mai mult în transporturi a benzinei fără plumb.
Poluarea aerului ambiental cu metale grele
Zona Zlatna
În rețeaua de monitorizare a calității aerului sunt măsurate, plumbul, cadmiul, zincul și cuprul din pulberile în suspensie. Frecvența de măsurare este săptămânală.
Evoluția concentrației maxime a metalelor grele din aerul ambiental, precum și frecvențele de depășire a CMA-urilor cf. normativelor în vigoare în perioada 2000-2005
Frecvența de depășire a CMA-urilor la Pb în perioada 2000-2005
Depășirea concentrațiilor maxime admise în anii 2000, 2001, 2002, 2003 se datorează faptului că în această perioadă de timp funcționa agentul economic SC Ampelum SA, sursă majoră de poluare cu emisii acidifiante și pulberi în suspensie cu metale grele. Din 14 ianuarie 2004 când sursa de emisie și-a încheiat activitatea, emisiile se încadrează sub limitele normativelor în vigoare.
Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie
Fracțiune PM10 din pulberi în suspensie:
Punct de prelevare: sediul APM Alba.
Frecvență de prelevare: zilnică, perioadă de mediere 24 ore.
Emisiile de PM10 – an 2005.
Frecvența depășirilor PM10 față de CMA(+marja de reducere pentru 2005) – Ord. 592/2002 : 67μg/mc
Pulberi în suspensie:
Zlatna
Evoluția concentrațiilor de pulberi în suspensie (medii lunare) în perioada 1996-2005:
Nivelul de impurificare al atmosferei cu pulberi în suspensie se menține relativ constant, depășind CMA-ul anual de 1,57 ori .
Ocna Mureș
Evoluția concentrațiilor de pulberi în suspensie (medii lunare) în perioada 1996-2005:
Variația pulberilor în suspensie – valori medii (24h) 1996-2005
Nivelul de impurificare al atmosferei cu pulberi în suspensie se menține relativ constant, depășind CMA anual de cca 1,6 ori.
Precipitații
În cursul anului 2005 calitatea precipitațiilor atmosferice a fost urmărită în orașele Alba Iulia, Zlatna, Câmpeni, Ocna Mureș și Cugir, prin probe recoltate de stațiile hidrologice. S-au analizat 157 de probe. Pe zone, situația este prezentată în tabelul de mai jos.
În zona Alba Iulia se remarcă o rată a fracțiunii acide de 19% din cantitatea totală de precipitații (pH optim precipitații: 5,60).
Se remarcă concentrații maxime de ioni în precipitații în zona Ocna Mureș: cloruri 16,48 mg/l (medie ponderată anuală). Ionul Cl- provine din vaporii salini evaporați din batalurile SC BEGA UPSOM și de la instalația de evaporare și purificare a sării alimentare de la SC Salina Ocna Mureș.
Zone critice din punct de vedere al poluării aerului
În județul Alba nu sunt zone critice din punct de vedere al calității aerului.
PROBLEME IDENTIFICATE:
Insuficienta monitorizare a calității aerului în județ;
Poluarea atmosferei cu noxe și pulberi în suspensie de către agenții economici care lucrează cu echipamente uzate și neperformante;
Insuficienta monitorizare a platformelor industriale unde sunt concentrați agenți economici mici;
Poluarea atmosferei datorită arderii necontrolate a deșeurilor, precum și arderea miriștilor și a resturilor vegetale din agricultură;
Poluarea atmosferei datorată traficului, în special în zona urbană, cauzată de lipsa centurilor ocolitoare a aglomerărilor urbane;
Inexistența hărții zonelor industriale din județ, care să ofere informații despre efectele cumulate ale emisiilor de poluanți pe zone restrânse ;
Necesitatea realizării unei hărți acustice pentru municipiile și orașele din județul Alba;
Existența căilor rutiere intens circulate (D.N. 1, D.J. 1017C, D.N. 74, D.J. 107 B).
1.2 Resursele de apă
Hidrografia și hidrogeologia teritoriului
Cursuri de apă cu caracter permanent
Întreaga rețea hidrografică din teritoriul județului Alba este tributară râului Mureș, care curge cu o direcție generală NE-SV prin mijlocul unor lunci cu lățimi foarte mari (uneori 2-3 km). Panta medie de scurgere este redusă (0,5-0,7 m/km), favorizând în acest fel erodarea malurilor. Panta medie redusă favorizează și inundarea unor suprafețe mari de teren din zonele de luncă în perioadele de inundații. Principalii afluenți sunt: Arieșul, Aiudul, Galda, Geoagiul, Ampoiul, Tîrnava, Sebeșul, Cugirul.
Cursuri de apă cu caracter semipermanent (torențial)
Aceste cursuri împânzesc teritoriul studiat și sunt tributare atât râului Mureș cât și afluenților principali ai acestora. Ele sunt determinate de morfologia și structura geologică a zonei și sunt active, în general în perioada ploilor masive sau a topirii zăpezilor. Au o mare capacitate de transport, formând acumulări de agregate minerale la confluența cu râurile importante.
Lacuri
În perioada cuaternară, activitatea glaciară a determinat apariția de circuri glaciare, în care s-au format Iezerul Șureanu și Iezerul Ighiel.
În zona masivului de sare din perimetrul orașului Ocna Mureș s-au format lacuri sărate (Lacul Minelor Romane, Lacul 1 Mai, Lacul Iosif, Lacul Francis, Lacul Ferdinand, Lacul Ștefania, Lacul Nicolae).
Pentru amenajările hidrotehnice de pe valea Sebeșului începând din zona Oașa până în zona localității Cîlnic au fost create lacuri artificiale. Pentru alimentări cu apă au fost construite lacul Mihoiești și lacul Gîrde (pe râul Arieș), lacul Feneșasa (pe pârâul Feneș) și lacul Petrești (valea Sebeșului).
Au fost create amenajări piscicole pe cursul inferior al Văii Mici (com. Sîncel) – Lacul lui Stan; în zona Daia Română și Doștat.
Starea râurilor
Conform Sintezei Apelor, primită de la Direcția Apelor Mureș Târgu Mureș, în bazinul hidrografic Mureș în județul Alba, monitorizarea calității apelor de suprafață curgătoare se realizează pe 9 cursuri de apă, la nivelul a 17 secțiuni de supraveghere, din care 12 secțiuni în monitoring operațional și 5 în sistem de supraveghere.
Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea:
Din totalul de 576 km (100 %):
126 km de râu se încadrează în clasa I de calitate – 21,87 %;
104 km de râu se încadrează în clasa II de calitate – 18,05 %;
182 km de râu se încadrează în clasa III de calitate – 31,60 %;
82 km de râu se încadrează în clasa IV de calitate – 14,24 %;
82 km de râu se încadrează în clasa V de calitate – 14,24 %.
Încadrarea secțiunilor de control în clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic și saprobiologic, conform Ordinului 1146/2002 – campanii de prelevare lunare.
Surse majore de poluare ale apelor de suprafață
Sursele majore de poluare ale apelor de suprafață din județ aparțin următoarelor activități economice: industria extractivă, captare și prelucrare apă pentru alimentare (stații de epurare – ape uzate orășenești), prelucrări chimice, industria prelucrării lemnului, industria metalurgică și construcții de mașini.
Cantitățile de nocivități evacuate în apele de suprafață din bazinul hidrografic Mureș, județul Alba – an 2005
Starea lacurilor
În cursul anului 2005 Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba a monitorizat două lacuri de acumulare:
Lacul Obrejii de Căpâlna (Nedeiu)
Stadiul trofic – interpretare conform Ord. 1146/2002: saturație oxigen: stadiu ultraoligotrof; regim de nutrienți: fosfor total: stadiu eutrof; azot mineral total: mezotrof; biomasă fitoplanctonică: oligotrof; clorofila a: mezotrof.
Încadrare în clase de calitate: conform Ordinului 1146/2002:
clasa I de calitate la: regimul de oxigen, regimul de nutrienți, ioni generali, salinitate, substanțe toxice organice și metale – concentrație totală;
clasa II de calitate la regimul metalelor – fracțiune dizolvată;
clasa V de calitate – microbiologic.
Lacul Petrești
Stadiul trofic – interpretare conform Ord. 1146/2002: saturație oxigen: stadiu ultraoligotrof; regim de nutrienți: fosfor total: stadiu eutrof; azot mineral total: mezotrof; biomasă fitoplanctonică: mezotrof; clorofila a: mezotrof.
Încadrare în clase de calitate: conform Ordinului 1146/2002:
clasa I de calitate la: regimul de oxigen, regimul de nutrienți, ioni generali, salinitate, substanțe toxice organice și metale – concentrație totală;
clasa II de calitate la regimul metalelor – fracțiune dizolvată;
clasa IV de calitate – microbiologic.
Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafață:
Zona Munților Apuseni
Surse de poluare permanente cu metale grele și suspensii nebiodegradabile: haldele de steril de descopertă, iazurile de decantare a sterilului de flotație active sau în conservare, apele de mină.
Râul Arieș, 58 km, se încadrează în clasa V de calitate la metale – concentrație totală.
Râul Abrud, 24 km, se încadrează în clasa V de calitate – ioni generali, salinitate și în clasa IV de calitate la regimul metalelor – concentrație totală. Încadrare globală – clasa V de calitate. Pe râu s-a instalat fenomenul de pustiire biologică.
Ape subterane
Încadrarea forajelor hidrogeologice, pe categorii de calitate, conform Legii 311/2004:
Concentrațiile de pesticide acumulate în apa subterană nu se determină.
Zone critice din punct de vedere al calității apelor subterane
Zona Podișului Târnavelor și comunele Roșia de Secaș, Cenade, Pianu, Câlnic, Jidvei,
(analize APM – apă din fântâni) – poluare difuză cu azotați datorată unei fertilizări necontrolate a terenurilor agricole, a depozitării haotice a deșeurilor menajere și a dejecțiilor animaliere.
Alimentarea cu apă potabilă a populației
Sursa de informație: SC CTTA SA Alba, Filiala Alba Iulia SRL
Pentru aprovizionarea cu apă în sistem centralizat, în județ există 9 surse de suprafață și 2 surse de profunzime. Trei din sursele de suprafață (33,3 %) nu au perimetre de protecție sanitară cu regim de restricție datorită amplasamentului . Accesibilitatea la apa potabilă în sistem public autorizat este de 79,82 % în mediul urban și 12,86 % în mediul rural.
Conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică, lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile, în județ, este de 799,7 km.
În municipiul Alba Iulia lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile este de 180,4 km, iar rețeaua de colectare și transport a apelor uzate măsoară 151,5 km, fiind învechită și nepermițând separarea apelor pluviale de cele menajere.
Evoluția racordării populației la rețeaua de apă potabilă și a cantității de apă distribuită prin sistemul public de aprovizionare la nivelul rețelei municipale este ilustrată de următorul tabel:
Situația apelor uzate menajere și industriale
Volumele și gradul de epurare al apelor uzate evacuate în anul 2005:
Sursa de informare: Direcția Apele Române Târgu Mureș
Din volumul total de ape uzate evacuat (41,643 milioane mc/an), se epurează 37,075 milioane mc/an (89 %) și 4,568 milioane mc/an (11 %) nu necesită epurare. Din volumul total de ape care se epurează (37,075 milioane mc/an), nu se epureaza corect 7,307 milioane mc/an( 19,7 %), se epurează insuficient 25,982 milioane mc/an (70,1 %) și se epurează suficient 3,786 milioane mc/an (10,2 %). Referitor la aportul de apă uzată nocivă pentru ecosistemele acvatice, ponderea pe activitatea economică județeană o deține industria extractivă, sursă majoră de poluare cu metale grele și suspensii nebiodegradabile. Din totalul de ape evacuate (11,599 milioane mc/an), nu se epurează 0,607 milioane mc/an (5,2 %), 10,041 milioane mc/an sunt epurați insuficient(86,6 %) și 0,951 milioane mc/an (8,20 %) sunt suficient epurați.
PROBLEME IDENTIFICATE:
CALITATEA ȘI CANTITATEA DE APĂ POTABILĂ
Starea tehnică necorespunzătoare a unor instalații de captare, stații de tratare, respectiv a rețelelor de aducțiune și de distribuție a apei potabile ;
Insuficiența gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat în mediul rural (în general) și în zonele rurale montane, cu gospodării risipite;
Calitatea necorespunzătoare a apei în unele secțiuni în care se captează apă brută în vederea potabilizării și unde nu există corespondență între calitatea apei din sursă și tehnologia existentă în stațiile de tratare;
Existența pericolului de poluare a surselor de apă datorită inexistenței unei delimitări corespunzătoare a zonelor;
Lipsuri privind sistemul de monitorizare a calității apei potabile, mai ales în mediul rural.
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAȚÃ
Starea degradată a sistemelor de canalizare existente;
Poluarea din zona depozitelor de deșeuri industriale și menajere;
Evacuarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață, datorită inexistenței sistemelor de canalizare și a instalațiilor de epurare în zona rurală;
Epurarea incompletă a apelor reziduale din industrie.
POLUAREA APELOR SUBTERANE
Poluarea apelor subterane în zonele depozitelor de deșeuri industriale și menajere ;
Poluarea difuză a apelor subterane în zona fermelor de animale/în zonele unde au funcționat fostele ferme de animale (poluare fosilă/rezidentă), precum și datorită utilizării necorespunzătoare a pesticidelor și îngrașămintelor.
1.3. Resursele minerale
Structura petrografică complexă pusă în evidență printr-un mozaic al formațiunilor geologice face ca subsolul județului să dispună de resurse variate în cantități apreciabile și de altele mai rare, dar de o valoare deosebită.
În evoluția geologică îndelungată fiecare etapă și-a lăsat amprenta prin numeroase tipuri genetice ale substanțelor minerale utile.
Bine reprezentat și de valoare deosebită, magmatismul neogen s-a manifestat în Munții Apuseni prin trei cicluri, materializate prin andezitele de Fața Băii, dacitele de Roșia Montană, andezitele de Breaza și bazaltele de Detunata, dar și prin sedimentele din Depresiunea Transilvaniei, cu zăcămintele de sare și gaze naturale.
În județul Alba există zăcăminte: aurifere la Baia de Arieș și Roșia Montană; polimetalice la Baia de Arieș, Almașu Mare; cuprifere: Roșia Poieni, Bucium-Izbita; minerale argiloase rezultate din alterarea hidrotermală a vulcanitelor la Cârnic (Roșia Montană); de sare la Ocna Mureș; de bentonită la Ciugud și Ocna Mureș; de argilă la Sântimbru, Războieni și Blaj; de gaze naturale la Cetatea de Baltă-Tăuni; de calcare la Poiana Aiudului; de marmură la Sohodol.
Formațiunile cristaline, sedimentarul și magmatismul au generat o serie de roci utile precum șisturi verzi, pegmatite, gresii senoniene, gresii și conglomerate cretatice, calcare, dolomite, argile, bazalte, dacite, cuarțite, amfibolite, nisipuri și pietrișuri care servesc ca materie primă în construcții în industria ceramică sau chimică. Sunt răspândite aproape pe toată suprafața zonei montane și se exploatează din cariere.
Nisipurile și pietrișurile se exploatează din albiile râurilor sau din terasele superioare ale acestora.
Pe lângă resursele exploatabile se mai întâlnesc și alte acumulări de substanțe minerale utile, potențial valorificabile în viitor, cum ar fi:
minerializațiile de sulfuri (Cu, Pn, Zn) de pe Valea Ciorii;
aluviunile aurifere;
depozitele argiloase din masivul Cârnic și Cetate (Roșia Montană);
sulfurile de cupru și metalele rare din Munții Bihorului;
nisipurile cuarțoase de la Lopadea Nouă-Ocna Mureș și cuarțitele de la Sălciua, Vadu Moților.
1.4 Solurile
Repartiția solurilor pe categorii de folosință
Evoluția suprafețelor agricole după modul de folosință la data de 31.12.2005:
Sursa de informare: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Repartiția terenurilor pe clase de calitate
54.36 % din terenul agricol al județului este de categoria de pretabilitate IV-VI, ceea ce presupune lucrări de reconstrucție ecologică.
Principalele restricții ale calității solurilor
În tabelul de mai jos sunt prezentate suprafețele agricole care figurează în evidențele Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Alba ca poluate, pe tipuri de poluare – conform COD MESP 1987.
Suprafețele agricole au o calitate slabă, fiind afectate de numeroase restricții: eroziuni, alunecări de teren, rezerve mici de humus, slabă asigurare cu azot, fosfor și potasiu.
Poluările accidentale înregistrate în județul Alba, anul 2005
Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
Îngrășăminte
Cantitățile de îngrășăminte chimice (substanță activă) pentru producția anului agricol 2005 (din toamna anului 2004 pâna în vara anului 2005):
Produse fitosanitare
Situația consumului de produse de uz fitosanitar în județul Alba în perioada 2000 – 2005.
Sursa de informare : Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
– Unitatea Fitosanitară Alba.
Observații: s-au luat în calcul atât consumurile înregistrate în agricultura organizată cât și consumurile înregistrate de producătorii individuali. Ca suprafață de referință a acestor consumuri s-a considerat ca relevantă suma hectarelor de teren arabil, plantații viticole, plantații pomicole și plantații de hamei. Anual, consumurile de produse fitosanitare au fost influențate de subvențiile acordate de la bugetul de stat și de evoluția condițiilor meteorologice.
Poluarea solurilor în urma activităților din sectorul industrial
În județul Alba presiunile asupra stării de calitate a solului sunt rezultate în principal din activitățile de minerit, metalurgie neferoasă și industrie chimică (fabricarea produselor clorosodice – bataluri).
Amplasamentele unităților miniere, suprafața depozitelor de deșeuri, iazuri de decantare, bataluri și halde de steril sunt surse permanente de modificare al fondului geochimic natural al solului.
Monitorizarea calității solului
Rețele de monitorizare:
Municipiul Alba Iulia: 10 puncte de monitorizare
Municipiul Aiud, Sebeș, Blaj și orașele: Cugir, Teiuș, Ocna Mureș, Câmpeni, Baia de Arieș și Abrud: 1 punct de monitorizare
Zlatna: 8 puncte de monitorizare. Arealul s-a aflat sub directa influență a emisiilor fostei surse de impurificare SC Ampelum SA – domeniu de activitate metalurgia cuprului, fabricarea sulfatului de cupru și magneziu. Agentul economic și-a încetat activitatea la 14 ianuarie 2004:
Indicatorii monitorizați – metale grele: plumb, cupru, zinc și cadmiu, acumulate în orizonturile superioare ale solului.
Intervalul de variație al metalelor grele acumulate în orizonturile superioare ale solului: zona Zlatna-Alba Iulia ( 35 km de fosta sursă Sc Ampelum SA) – an 2005.
Concluzii:
Valorile medii ale metalelor acumulate în sol nu depășesc pragul de alertă pentru folosințe mai puțin sensibile cf. Ord. 756/97 – zone monitorizate: malul drept și stâng al râului Ampoi, în aval de fosta sursă de poluare.
În zonele Valea Morilor, Pătrângeni, Galați, Feneș, probele de sol au fost recoltate din grădini – folosință sensibilă (Ord.756/97):
Valea Morilor (1 km de sursă), pragul de alertă pentru folosințe sensibile a fost depășit la cupru de 2,57 ori (valoare maximă); de 1,60 ori (valoare medie) și la plumb: de 2,76 ori (valoare maximă); de 1,9 ori (valoare medie).
Pătrângeni (3 km de sursă), pragul de alertă pentru folosințe sensibile a fost depășit la cupru: de 2,10 ori (valoare maximă); de 1,35 ori (valoare medie) și la plumb de 3,15 ori (valoare maximă); de 2,48 ori (valoare medie).
Feneș (6 km de sursă), pragul de alertă pentru folosințe sensibile a fost depășit la cupru: de 1,29 ori (valoare maximă) și la plumb de 1,40 ori (valoare maximă).
Doar la zinc și cadmiu nu se înregistrează depășiri ale pragului de alertă pentru folosințe sensibile.
În Municipiile Alba Iulia, Blaj, Aiud, Sebeș și orașele: Cugir, Teiuș, Ocna Mureș, Câmpeni, Baia de Arieș și Abrud concentrațiile metalelor acumulate în orizontul superior al solului nu au depășit pragurile de alertă pentru folosințe sensibile conform Ord.756/1997.
Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului
Zona Zlatna
Surse de poluare: fostul agent economic SC Ampelum SA, haldele de steril și iazurile de decantare aparținătoare Filialei Zlatmin SA (Valea Mică).
Zona critică este cuprinsă între localitatea Zlatna, Pătrângeni și Valea Mică, areal care s-a aflat pâna în 14 Ianuarie 2004 sub directa influență a emisiilor de la SC Ampelum SA.
Efectele poluării istorice asupra solului agricol
Emisiile acide, precipitațiile puternic acide din zonă, asociate cu emisiile de pulberi cu metale toxice au avut efecte negative asupra însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului. Acumularea de metale grele a dus la acumularea de concentrații toxice persistente timp îndelungat, greu de refăcut agrochimic. Acidifierea solului ca rezultat al ploilor acide determină degradarea materiei organice prin schimbarea raportului între acizii humici și acizii fulvici, acizi care formează cu metalele grele compuși cu un grad avansat de solubilitate și accesibilitate pentru vegetație. Acțiunea poluanților determină și perturbarea activității microorganismelor din sol, fapt care duce la încetinirea până la dispariție a proceselor naturale de humificare. În concluzie, terenurile agricole din zonă și-au pierdut capacitatea productivă din cauza poluării istorice a SC Ampelum SA.
Efectele emisiilor nocive asupra pădurilor
Suprafața totală de pădure afectată de fenomenul de uscare, urmare a emisiilor nocive ale fostei surse majore de poluare SC Ampelum SA este de 6.934,9 ha, fiind localizată după cum urmează:
Sursă de informare : Ocolul Silvic – Valea Ampoiului Alba Iulia
Regenerarea naturală a pădurilor din zonele afectate de emisiile sursei de poluare și de ploile acide este compromisă, puieții fiind foarte sensibili la acțiunea toxică a solului degradat.
Zona Ocna Mureș
Principalele surse de poluare din zonă sunt:
SC GHCL UPSOM SA, prin exfiltrațiile din batalurile funcționale. Leșia finală conține cantități foarte ridicate de săruri de calciu, magneziu, potasiu, sulfați, cloruri.
RA Salina SA, prin vaporii salini emiși de la instalația de recristalizare a sării, poluări accidentale cu saramură și produse petroliere.
Starea radioactivității mediului
În anul 2005 s-au efectuat toate prelevările și măsurătorile prevăzute în programul standard și special de lucru al laboratorului R.A., înregistrându-se doar mici disfuncționalități datorate întreruperii energiei electrice sau defectării unor aparate. S-au efectuat un număr de 4.668 analize beta globale (imediate și întârziate) și de doză gamma externă. S-au prelevat 2424 de probe de mediu.
Activitățile specifice beta globale determinate nu au evidențiat abateri de la media multianuală și nici nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare.
Concentrațiile izotopilor radioactivi naturali radon și toron (calculate), s-au situat în limitele specifice teritoriului județului – valoare medie anuală: 8,60 Bq/mc radon și 0,20 Bq/mc toron.
Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depășiri ale limitelor de avertizare, mediile lunare fiind cuprinse între 0,074 și 0,107 µGy/h.
Activitățile specifice ale factorilor de mediu monitorizați în anul 2005 s-au încadrat în limitele fondului natural de radiații.
PROBLEME IDENTIFICATE
Lipsa unui studiu la nivel județean privind starea și stadiul de poluare a solurilor cu pesticide, substanțe organice și metale grele;
Poluarea cu metale grele a solului în zonele haldelor industriale, haldelor de steril, depozite de deșeuri menajere, lagunelor de nămoluri aferente stațiilor de epurare a apelor uzate menajere și industriale;
Depozitarea de reziduuri (menajere și industriale) în zone neamenajate;
Poluarea solului datorită utilizării necontrolate a îngrășămintelor.
1.5. Biodiversitatea și ariile protejate
Starea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Principalele tipuri de habitate naturale (conform Legii 462/2001) întâlnite în județul Alba sunt următoarele: ape puternic oligomezotrofe cu vegetația bentică de Chara sp.; lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; râuri alpine și malurile acestora cu vegetație erbacee; râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodian rubri și Bidentian sp.; pajiști uscate; pajiști alpine; tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti); pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee); asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin; pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); fânețe montane; turbării active; grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); pante stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică; grote neexploatate turistic; pășuni împădurite; păduri tip Luzulo-Fagetum; păduri tip Asperulo-Fagetum; păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii; păduri panonice cu Quercus petrae și Carpinus betulus.
În zona Munților Șurianu, vegetația naturală este etajată pe verticală, înregistrând variații pe versanții nordici față de cei sudici și pe versanții estici față de cei vestici. Începând de la poalele munților până la altitudinea de 1.300-1.400 m sunt mai răspândite pădurile de foioase, iar de la această altitudine în sus se întind pădurile de conifere ce urcă în unele locuri până la altitudinea de 1.900-2.000 m. Peste limita pădurilor sunt prezente vegetațiile subalpină și alpină.
În Munții Apuseni, care sunt mai puțin înalți, pajiștile alpine sunt prezente numai în Munții Bihorului, pe arii foarte reduse. În rest, ei sunt acoperiți cu păduri mixte de conifere și foioase, de interfluvii până în văi, iar spre exterior, mai ales către masivul Trascău, sunt întinse păduri de fag. Pe văi se pot observa inversiuni de vegetație, ca efect al variațiilor climatice și mai ales de temperatură.
Zonele de podiș au păduri de foioase, mai ales de gorun (Podișul Secașelor), dar acestea nu sunt întinderi prea mari, fiind întrerupte de terenurile intrate în circuitul agricol.
În Podișul Târnavelor apare, insular, și fagul. În rest găsim vegetație de silvostepă, mai frecventă în podișul Secașelor, ca efect al precipitațiilor mai reduse.
Local, în arii cu drenaj slab și pânză freatică aproape de suprafață, s-au format mlaștini cu o vegetație specifică.
Flora și fauna sălbatică
În județul Alba există o serie de specii de plante și animale care trebuie conservate și protejate și o serie de specii de plante și animale care pot fi valorificate, doar în conformitate cu prevederile Legii 4621/2001.
Speciile de animale valorificate economic:
Ariile naturale protejate (rezervațiile naturale, parcurile naturale și naționale, rezervațiile biosferei) reprezintă cele mai pitorești peisaje, care adăpostesc totodată o serie de rarități floristice și faunistice, formațiuni geologice și paleontologice deosebite, peșteri cu gheață fosilă sau cu formațiuni calcaroase, avenuri etc., unele cu valoare de unicat în România și chiar în Europa.
Prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 20/1995 au fost declarate 87 de rezervații naturale, din care 32 de rezervații de importanță națională și 57 de rezervații de importanță regională, după cum urmează:
Rezervațiile naturale de importanță națională din județul Alba
Peștera Ghețarul de la Scărișoara
Peștera Ghețarul de la Vârtop
Peștera Pojarul Poliței
Cheile Gîrdișoarei
Cheile Ordîncușii
Cheile Albacului
Dealul cu Melci
Coloanele de bazalt de la Detunata Goală
Șesul Craiului – Scărița – Belioara
Mlaștinile Molhașurile Căpățînii
Pădurea de larice de la Vidolm
Poiana Narciselor de la Negrileasa
Cheile Runcului
Cheile Poșegii
Peștera Huda lui Papară
Avenul Vînătările Ponorului
Cheile Vălișoarei
Cheile Rîmețului
Cheile Mănăstirii
Cheile Întregalde
Piatra Cetii
Piatra Craivii
Pietrele Ampoiței
Piatra Corbului de la Meteș
Calcarele de la Valea Mică
Lacul carstic Iezerul Ighiel
Pădurea Seculară Sloboda
Punctul fosilifer Pîrîul Bobii
Lacul Tăul fără Fund de la Băgău
Rîpa Roșie de la Sebeș
Stînca Masa Jidovului (Masa Uriașului)
Lacul glaciar Iezerul Șureanu
Au mai fost identificate și propuse încă 6 rezervații naturale de importanță regională și o rezervație a biosferei, astfel că actualmente se poate vorbi de existența a 94 de arii naturale protejate. Acest număr reflectă potențialul natural ridicat al județului Alba, precum și preocupările specialiștilor și autorităților de a declara și proteja aceste areale.
Clasificate pe categorii, situația ariilor protejate din județul Alba este următoarea: 25 rezervații complexe, 5 rezervații peisagistice, 28 rezervații geologice și geomorfologice, 23 rezervații speologice, 2 rezervații paleontologice și 10 rezervații botanice. Majoritatea sunt localizate în Munții Apuseni (79), urmați de Munții Șureanului (7) și apoi de Podișul Secașelor (4) și de Podișul Tîrnavelor (3).
Partea central-vestică a Munților Apuseni, propusă spre a fi declarată ca rezervație a biosferei, se impune printr-o mare varietate petrografică și geomorfologică, aici întâlnindu-se roci eruptive, calcare, conglomerate, gresii și șisturi argiloase, fiecare tip de rocă generând un tip specific. Predominarea în unele locuri a formațiunilor carstificabile (calcare și dolomite) au favorizat crearea unor peisaje deosebit de pitorești, reprezentate prin creste zimțate, versanți abrupți, chei înguste, precum și numeroase peșteri, avene și ponoare.
Alături de bogăția fenomenelor carstice, aici se întâlnește un mare număr de stânci izolate și portaluri de mari dimensiuni, puncte fosilifere, turbării, păduri și arbori seculari, izbucuri, sorburi etc., majoritatea fiind deja declarate monumente ale naturii sau rezervații naturale de diferite tipuri (geologice, paleontologice, botanice și hidrologice). Pe o suprafață relativ restrânsă se găsesc 75 de astfel de monumente ale naturii și rezervații naturale, fapt ce impune reunirea lor într-un singur areal, în vederea ocrotirii lor mai eficiente și al administrării lor mai adecvate (fig. 2).
Existența a numeroase așezări permanente cu caracter aparte (crânguri, sate risipite), a căror locuitori practică meșteșuguri tradiționale (creșterea animalelor, exploatări forestiere și prelucrarea artizanală a lemnului), justifică păstrarea acestei regiuni într-o formă cât mai originală prin includerea ei în cadrul unei rezervații a biosferei a cărui statut include atât protecția naturii, cât și a activităților umane specifice.
Listele cu rezervațiile naturale și cu monumentele naturii ce fac parte din Rezervația Biosferei "Munții Apuseni" sunt reproduce mai jos:
PROBLEME IDENTIFICATE:
Biodiversitatea este amenințată de activitățile umane, clasificabile în:
amenințări directe: pierderi sau distrugeri de habitate, ca urmare a unor activități umane – exploatări forestiere, activități economice (exploatări miniere-cariere); suprapășunatul în zonele montane; construcții ilegale în zone protejate; braconaj.
amenințări indirecte: turismul necontrolat ce are ca efect prezența deșeurilor de toate tipurile în zonele naturale, pe cursuri de râuri și lacuri; camparea dezorganizată; arderea miriștilor; comerțul ilegal cu specii rare și amenințate de plante (narcise – provenite din Poiana Narciselor de la Negrileasa).
Ariile protejate sunt amenințate de: administrarea necorespunzătoare a resurselor naturale; lipsa unui management corespunzător al ariilor protejate cu impact antropic deosebit; conflicte cu proprietari de terenuri și suprafețe forestiere (persoane fizice, primării, composesorate etc) aflate în interiorul ariilor protejate, mai ales în cele cu suprafețe mari – Parcul Național Apuseni; lipsa unui sistem coerent și unitar (în conformitate cu legislația în vigoare) privind semnalizarea, amenajarea și promovarea zonelor protejate, naturale și construite, în județul Alba
1.6. Pădurile
Starea Pădurilor
Fondul forestier
Fondul forestier are o suprafață de 203.951 ha. Din această suprafață, R.N.P. Romsilva administrează 153.213 ha. Pășunile împădurite ocupă o suprafață de 5.732 ha, majoritatea acestora fiind administrate de consiliile locale. Cea mai mare parte a fondului forestier este reprezentată de pădurile de foioase.
Pădurile din județul Alba sunt repartizate pe cele trei forme de relief, astfel:
– câmpie – 12 %
– deal – 56 %
– munte – 32 %
Starea de sănătate a pădurilor
În anul 2005, starea de sănătate a pădurilor din județul Alba a fost în general bună. Pentru ținerea sub control a situației s-au luat măsuri de evacuare a materialului lemnos infestat din păduri și s-au amplificat măsurile de combatere a dăunătorilor. Pentru diminuarea populațiilor de insecte dăunătoare s-au luat măsuri suplimentare de amplasare în teren de curse cu nade feromonale atractante, a căror eficiență a fost evidentă.
Suprafața de pădure de pe raza O.S. Valea Ampoiului afectată de emisiile fostei S.C. Ampelum Zlatna S.A. este de 6.934,9 ha, fiind localizată după cum urmează:
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
În funcție de modul de valorificare, cota de masă lemnoasă repartizată D.S.Alba, se împarte în 4 categorii:
masă lemnoasă destinată agenților economici de profil;
masă lemnoasă destinată aprovizionării populației;
masă lemnoasă destinată nevoilor proprii ale R.N.P.;
masă lemnoasă în contrapartidă în construirea de drumuri forestiere din bazinete inaccesibile.
Masa lemnoasă totală pusă în circuitul economic a fost de 70.803 tone.
Pe suprafața administrată de D.S. Alba, s-au efectuat tăieri pe o suprafață totală de 18.843 ha, tăieri care promovează regenerarea naturală și igienizarea pădurilor.
În anul 2005, D.S. Alba a identificat o suprafață de 9,48 ha teren agricol pentru care s-au facut demersurile necesare pentru transmiterea prin Hotărîre de Guvern la R.N.P. – ROMSILVA în vederea împăduririi.
În anul 2005 au fost regenerate 427 ha din care: 195 ha prin împăduriri și 232 ha prin regenerări naturale în suprafețele administrate de Regia Națională a Pădurilor.
În terenuri din afara fondului forestier au fost executate împăduriri pe o suprafață de 113 ha, o mare parte din acestea cu puieți oferiți sub formă de sponsorizare de către Direcția Silvică Alba Iulia, prin ocoalele silvice din structură.
Probleme identificate
Legea proprietății, prin care s-au retrocedat suprafețe mari de păduri;
Tăierile abuzive ale pădurilor de către proprietari;
Lipsa amenajamentelor silvice pentru suprafețele retrocedate, mai ales pentru suprafețele mai reduse.
1.2. STRUCTURA SISTEMULUI ECONOMIC
1.2.1 Descriere
Viziunea de dezvoltare durabilă a județului Alba trebuie să înglobeze materializarea în timp a unor politici benefice comunităților locale componente și cetățenilor județului, ca viitori cetățeni europeni.
Județul Alba trebuie să se dezvolte ca un județ european, cu standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii, resurse umane, asistență socială etc. dar și să se integreze și să mobilizeze activ la nivel regional potențialul natural, antropic și uman existent.
Județul Alba trebuie să atragă surse publice și private în dezvoltarea sa.
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă va veni în sprijinul managementului autorităților locale și va creea cadrul favorabil atragerii unor surse investiționale publice și private care să pună în valoare în viitorul context european, resursele naturale, antropice și umane aferente acestei entități administrativ-teritoriale.
În economia județului Alba, la sfârșitul anului 2006 exista un număr de 18.674 operatori economici, din care:
396 societăți pe acțiuni
10.943 societăți cu răspundere limitată
318 societăți în nume colectiv
6942 persoane fizice și asociații familiale
64 organizații cooperatiste
1.2.2 Industria
Analiza industriei județului Alba din perspectiva structurii producției industriale, a principalelor ramuri industriale, precum și a principalelor produse industriale realizate, permite în prezent, evidențierea următoarelor realități:
industria prelucrătoare deține 92,8 % din structura producției industriale a județului Alba, mai puțin cu 0,6 % față de 2005;
energia electrică, termică, gazele și apa, dețin 5,9 % din structura producției industriale a județului Alba, cu 0,9 % mai mult decât în 2005;
industria extractivă deține 1,3 % din structura industriei locale, cu 0,1 % mai puțin decât în 2005.
Indicii producției industriale în județul Alba
%
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Analiza industriei prelucrătoare, pe principalele ramuri de activitate evidențiază o structură cvasimajoritară a industriei de prelucrare a lemnului (42,3 %), urmată de industria alimentară și a băuturilor (16,8 %), industria chimică (8,9 %) și industria pielăriei și a încălțămintei (7,3 %). Aceste date subliniază caracterul dependent de exploatarea și valorificarea resurselor naturale aferente industriei județului Alba, precum și ponderea mare a activităților și produselor specifice industriei ușoare.
-% –
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Dintre principalele ramuri ale industriei prelucrătoare creșteri însemnate ale producției au înregistrat: industria de prelucrare a lemnului (+35,8% – unitățile din această ramură au realizat peste 42% din producția industrială prelucrătoare), industria alimentară și a băuturilor (+29,7%), producția de mobilier și alte activități neclasificate (+28,3 %), și industria metalurgică (+22,1%), iar reduceri semnificative: industria altor produse din minerale nemetalifere (-19,5%), industria textilă și a produselor textile (-17,0 %), industria confecțiilor textile, de blănuri și piele (-14,7 %) – în aceste ramuri producția a scăzut și în luna aprilie 2005 față de luna aprilie 2004. Restructurarea masivă a industriei mineritului la nivel național a generat consecințe în privința producției de minerale nemetalifere la nivelul județului Alba. Practic, într-un an, producția aferentă acestei subramuri industriale s-a diminuat semnificativ (aproximativ 20 %).
Conform datelor Direcției Regionale de Statistică Alba, producția principalelor produse industriale pe 4 luni din 2006 față de 2005 a înregistrat creșteri însemnate la: hârtie (+162,2 %), unt (+69,3 %), carne (+37,5 %), cherestea (+26,7 %) și prefabricate din beton armat (+14,1 %), iar reduceri mari la: brânzeturi (-48,3 %), porțelan menaj (-26 %), ciorapi și ciorapi pantalon (-21,7 %) și pâine (-20,3 %).
Producția industrială realizată pe secțiuni și ramuri ale industriei se prezintă astfel:
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Producția principalelor produse industriale/Desfășurare lunară pentru surprindere de trend. Comparație cu producția medie anuală a anilor 2002 și 2003 pe principalele unități de produs.
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Producția fizică la principalele produse industriale în 2003 și 2004
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba
Analiza de indicatori ai producției fizice aferente principalelor produse industriale ale județului Alba ne permite să observăm că la nivelul sfârșitului de an 2005, producția medie de carne a crescut cu 6.055 tone față de 2003 (7.938 tone), iar cea a preparatelor din carne cu 16041 tone (față de 1231). Acest fapt se datorează expansiunii sectorului privat prelucrativ în domeniul producției de carne și preparate din carne, precum și creșterii numărului de capete de animale în județ (a se vedea secțiunea Agricultura din prezentul capitol).
Un alt capitol major al producției fizice industriale în expansiune îl constituie producția de cherestea, care a totalizat la finele anului 2005, 650.210 mc față de 498.760 mc în 2004 sau 20.377 în 2003. Potențialul silvic major al județului Alba, restituirea unei mari majorități a fondului forestier înspre proprietarii privați, precum și dezvoltarea sectorului primar de exploatare și prelucrare a materialului lemnos a generat o incidență foarte mare a producției de cherestea în județul Alba. Investiții private străine și interne în fabrici de prelucrare a lemnului la Sebeș, Blaj, Câmpeni, Abrud etc. au creat premisele acestei expansiuni productive. Din păcate, exploatarea masei lemnoase din fondul forestier public și privat al județului Alba este efectuată necontrolat și deficitar, în unele cazuri chiar ilegal, fapt cu multiple consecințe negative asupra principalilor factori de relief, climă și sol din zonele în care se efectuează exploatarea.
Un sector în dezvoltare la nivelul industriei județului Alba îl constituie producția de prefabricate din beton armat, producție care a ajuns la sfârșitul anului 2005 la 22,491 mc, față de 24,538 mc în 2004, cu 6716 mc mai mult. Creșterea producției prefabricatelor din beton este o consecință a investițiilor private străine (în special capital italian) și locale în domeniu, precum și ca urmare a expansiunii investițiilor constructive civile și industriale din mediul urban al județului Alba, în special în municipiile Alba Iulia, Sebeș, Blaj și Aiud.
O scădere însemnată a producției industriale a județului Alba, la nivelul unui produs ce a deținut o pondere însemnată în totalul producției fizice locale, este înregistrată la soda calcinată unde în 2005, totalul producției înregistra 129,538 tone, mai mică cu 41,612 tone față de 2004 și 56,443 tone față de anul 2003.
Scăderea producției de sodă calcinată se datorează unui complex de factori interni și externi ai producătorului principal din Ocna Mureș: creșterea constantă a prețului la materiile prime principale în producția sodei calcinate, gazul metan, piatra de calcar și cocsul, lipsa unui program de investiții în reducerea costurilor de producție prin retehnologizarea uzinei producătoare, întărirea leului în raport cu euro și dolarul și afectarea implicită a volumului de exporturi realizat de uzină etc.
Grupuri economice semnificative în județul Alba
Grupul Kronospan
Unul dintre liderii mondiali în producția de plăci din lemn, a cumpărat (într-o tranzacție de circa 250 de milioane de euro) două fabrici construite de compania italiană Fratti în Sebeș. Una dintre acestea fabrica MDF (fibre de densitate medie), iar cea de-a doua fabrică acoperă circa 80% din producția autohtonă de PAL – plăci din așchii de lemn – simplu (brut), fiind și singura capacitate de producție din România de PAL melaminat (înnobilat).
Firma produce pal melaminat într-o varietate de circa 50 culori (plăci de MDF, MDF melaminat, MDF lăcuit, MDF simplu); PAL simplu E1; OSB; lambriuri pe suport de PAL sau MDF; parchet laminat pentru trafic normal sau intens; blaturi de lucru; postforming într-o varietate de 16 culori; glafuri pentru ferestre într-o varietate de 16 culori; folie cant cu adeziv și fără adeziv; uși de interior și tocuri de uși.
Holzindustrie Schweighofer
În 2003, firma austriacă a ales Sebeșul pentru construcția unei fabrici de cherestea printr-o investiție greenfield de 70 de milioane de euro. Firma produce cherestea din lemn destinată construcțiilor și pentru: prelucrare ulterioară în industrie (mase plastice stratificate, materiale profilate, mobilier, panouri pentru forme de beton); construcție de case (grinzi, bârne, pereți laterali, tablier de pod); case prefabricate (componente pentru case pentru piața japoneză și lemn de construcție pentru piața americană); the Do-It-Yourself market; industria de construcții (panouri pentru forme de beton, scânduri pentru schele, lemn de mână subțire); industria de împachetare.
Capacitatea agentului economic:
capacitate de intrare: 850.000 mc
capacitate de producție: 450.000 mc
capacitate de uscare: 360.000 mc
capacitate de rindeluit: 320.000 mc
Transavia producător de carne de pasăre (preparate și semipreparate).
Transavia, dispune de întregul lanț de creștere, producție și distribuție, în conformitate cu principiul de bază din Carta Albă Europeană privind Siguranța Alimentară și din campaniile desfășurate la nivel european de monitorizare alimentară permanentă. În prezent societatea are o capacitate de creștere de 1.700.000 pui pe serie în 6,5 serii pe an, astfel realizându-se anual aproximativ 25.000 tone carne viu. Compania Transavia realizează 80 tone de carne de pui pe zi, capacitatea totală de producție a abatorului fiind de 50.000 tone pe an.
Albalact – produse din lapte și derivate, cu o capacitate de procesare de 70.000 litri de lapte/zi și peste 250 de angajați (număr în creștere), acreditat HACCP.
Bergenbier – Intebrew Distileries, fabrica de bere din Blaj este de 12 ani locul de muncă a peste 180 de locuitori ai Blajului, investițiile companiei în fabrica din Blaj ridicându-se la 21.5 milioane Euro în perioada 1994-2005.
SEWS – R Alba Iulia – investiție cu capital japonez dedicată producției de cabluri electrice pentru mașini.
Apulum și IPEC Alba Iulia – producție de porțelan.
Ciatti Sebeș – producție mobilier pentru aparatură electronică.
Savini Sebeș – producție de mobilier de baie.
Bosch – Blaj – în derulare o investiție de tip greenfield cifrată la 10 mil. euro pe o suprafață de 40.000 mp, pentru producerea ghidajelor profilate.
Kaufland și Profi Alba Iulia – complexe de servicii pentru deservirea populației (în special alimentație și bunuri de larg consum).
Record Alba Iulia, Arieșul Conf Baia de Arieș și Fair Play Alba Iulia – producție de încălțăminte și produse de îmbrăcăminte.
GHCL UPSOM SA Ocna Mureș – producție de produse clorosodice: sodă calcinată ușoară și grea, silicat de sodiu solid și soluție, bicarbonat de sodiu alimentar și clorex.
Din analiza indicilor producției industriale la nivelul județelor și regiunilor, în anul 2005 față de anul 2004, s-a constatat că, în Regiunea Centru, s-a realizat cel mai mare nivel în județul Alba (14,2 %), iar cel mai scăzut în Covasna (-4,8 %);
Au fost luate în analiză următoarele repere:
Industrie: industria de energie și cea de apă, industria mijloacelor de transport rutier, orientată în principal către producția de bunuri și echipamente (exclusiv industria de automobile), industrii orientate în principal către producția de bunuri de consum de lungă durată (exclusiv producția de automobile), industrii agricole și alimentare (exclusiv fabricarea produselor de morărit, fabricarea amidonului și produselor din amidon, fabricarea produselor pentru animale), industrii orientate în principal către producția de bunuri de consum de durată limitată, altele decât cele agricole și alimentare.
Construcții
Transporturi
Poșta și telecomunicații
Tranzacții imobiliare
Vânzare, întreținere și reparații autovehicule și motoare. Comerț cu amănuntul al carburanților
Comerț cu ridicata
Comerț cu amănuntul
Servicii de piață prestate pentru populație
Închirieri și servicii furnizate în principal întreprinderilor, asanarea, salubrizarea și gestionarea deșeurilor
Alte activități (agricultură, silvicultură, piscicultură etc.)
Parcul Industrial Cugir a fost constituit și funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, aprobată și modificată prin Legea nr. 490/2002 și prin Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Societatea comercială s-a constituit sub autoritatea Consiliului Județean Alba ca unic acționar, prin Hotărârea nr. 100 din 30 septembrie 2002.
Suprafața totală a Parcului Industrial este de 6,20 ha din care 2,46 ha suprafață construită, restul suprafeței reprezentând spații verzi, alei, căi de acces, rețele de utilități.
Din cei 41 agenți economici activi, 11 activează în domeniul confecțiilor și prelucrărilor mecanice, 6 activează în confecții și prelucrarea lemnului, 2 agenți economici activează în telefonia mobilă, 2 reprezintă școala de șoferi și spălătorie auto, 2 agenți economici asigură consultanță tehnică, 4 efectuează activități comerciale în domeniul materialelor feroase și neferoase, precum și alte activități cum ar fi: tratamente termice, activități de curățenie, colectare deșeuri, realizări de instalații electrice și activități sportive, cu un numar total de 350 angajați.
Parcul Industrial Blaj a fost constituit în baza Ordonanței Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, aprobată și modificată prin Legea nr. 490/2002 și prin Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Societatea comercială are 5 acționari fondatori: Consiliul județean Alba, Consiliul local al municipiului Blaj, Consiliul local al comunei Crăciunelu de Jos, Consiliul local al comunei Sîncel și Consiliul local al comunei Valea Lungă.
Suprafața totală a Parcului Industrial este de 12 ha. În luna decembrie 2006 a fost realizat P.U.Z.-ul și tot în luna decembrie s-a ținut licitația pentru întocmirea documentației și etapizarea realizării utilităților având în vedere că suprafața destinată societății comerciale este greenfield cu posibilități de realizare a infrastructurii în condiții relativ rapide.
Parcul Industrial AIUD se va constitui în baza Ordonanței Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, aprobată și modificată prin Legea nr. 490/2002 și prin Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Va avea cinci acționari fondatori, care, la această dată, și-au dat acordul de principiu de a participa la constituirea societății comerciale.
1.2.3 Agricultura
Populația din mediul rural reprezintă cca. 42 % din totalul populației județului. Populația în vârstă de muncă a județului Alba a fost în anul 2004 de 85.857 persoane, reprezentând 53,4 % din totalul populației rurale. Raportat la suprafața agricolă a județului, gradul de ocupare a populației este de cca. 26 persoane la 100 ha.
Numărul salariaților din agricultură și silvicultură a fost în anul 2003 de 57.200 persoane, ceea ce reprezintă 35 % din totalul salariaților din mediul rural.
În cele 92.909 gospodării rurale din județ, forța de muncă este formată în cea mai mare parte din membrii familiilor țărănești, apelându-se și la forța de muncă din afara gospodăriei în perioada de recoltare a producției.
Fondul funciar al județului Alba, pe categorii de folosință, se prezintă astfel:
Din studiile realizate cu privire la clasele de bonitate, rezultă următoarea situație în județul Alba:
Rezultă că suprafețele agricole cu soluri fertile (clasa I și II) au o pondere extrem de mică.
Cât privește modul de exploatare a suprafeței agricole a județului, conform OUG nr.108/2001, acesta se prezintă astfel:
În perioada 2004-2006, numărul exploatațiilor agricole a avut următoarea evoluție:
Această evoluție s-a datorat sprijinului de care au beneficiat din partea statului, dar și ritmului susținut al dezvoltării economice. Numărul exploatațiilor agricole comerciale va fi în creștere, precum și suprafețele gestionate de acestea, în detrimentul exploatațiilor agricole familiale mici.
Producția vegetală
Constituie o componentă de bază a agriculturii județului, fiind sursa produselor utilizate în alimentația umană, suport pentru producția animalieră, sursă de produse destinate exportului, materie primă pentru industria alimentară, cât și un factor care contribuie la crearea unui mediu ambient natural plăcut.
Structura sortimentală de culturi în anii 2004-2005 a fost următoarea:
Cartoful – suprafață, producție, necesar în perioada 2004-2006
Grâul se cultivă pe circa 25.132 ha din suprafața arabilă a județului, constituind împreună cu celelalte culturi păioase bune premergătoare pentru culturile de bază ale județului. Nu se asigură, însă, nici măcar necesarul de grâu pentru județ.
Porumb
Sectorul pomicol
Pomicultura la nivelul județului este reprezentată la nivelul gospodăriilor populației, dar și în sistem de exploatare intensivă, suprafața pomicolă a județului fiind de 222 ha.
Livezile de pomi fructiferi sunt desfășurate pe o suprafață de 222 ha pe raza județului. Datorită investițiilor și achizițiilor realizate prin programul Sapard, precum și a tehnologiei folosite, se asigură anual o producție de 15-20 tone/an.
Cele mai mari suprafețe sunt pe terenurile localităților Miraslău, Stremț, Gîrbova, Aiud, Doștat, Daia Română, Cricău, Benic. În Munții Apuseni, s-au obținut câteva soiuri adaptate la altitudine, în special de măr (Vidreni, Roșii de Albac, Muntoase de Albac). Ponderi mari apar la Abrud, Roșia Montană, Sălciua, Almașu Mare și Gârda.
Viticultura are tradiție îndelungată în județul Alba și reprezintă un sector cu un potențial de mare importanță economică, dezvoltat ca rezultat al condițiilor naturale deosebit de favorabile, pe care vița de vie le găsește mai ales în zona colinară din Transilvania. Deținând o suprafață ce reprezintă cca 1,5% din suprafața agricolă, există în județ patru podgorii (Alba Iulia, Aiud, Târnave, Sebeș-Apold). Ele au condiții agropedoclimatice distincte și produc vinuri de calitate superioară și cu denumire de origine controlată, care prin buchet, echilibrarea în zaharuri și aciditate au dus faima unor soiuri precum Feteasca alba, Pinot gris, Muscat otonel, Traminer, Sauvignon, Fetească regală.
Dotarea tehnică a agriculturii județului
Dotarea cu mașini agricole a cunoscut o creștere accentuată la nivelul exploatațiilor, fiind achiziționate utilaje prin programele Sapard, Fida și Fermierul.
Depozite de produse vegetale:
Sectorul zootehnic este bine reprezentat la nivelul județului, datorită existenței de suprafețe întinse de pășuni și fânețe in zona montană. Efectivele existente sunt peste 83.000 de capete de bovine într-un număr de 21.000 de exploatații, cu o producție totală de cca. 1.200.000 hl de lapte.
Starea zootehniei este determinată și de noile condiții de producție, datorate schimbărilor, în principal în ceea ce privește structura și mărimea proprietăților, prelucrarea și comercializarea producției agricole.
Structura efectivelor pe forme de proprietate (la 31.12.2006):
Oportunități de dezvoltare rurală
Piața agricolă europeană de desfacere
Creșterea capacității operaționale a instituțiilor locale și a celor deconcentrate la nivel local de a pregăti fermierii în accesarea de fonduri structurale
I.2.4 Comerț
Comerțul exterior
Creșterea economică a județului a fost puternic susținută de relansarea exporturilor, ca urmare a investițiilor străine în industrie, în special în industria de prelucrare a lemnului.
În perioada de referință menționată, exporturile județului au depășit importurile cu 56.899 mii euro (69,8 %). Ponderea exporturilor în total țară a fost de 1,7 % iar a importurilor de 0,8 %. Față de perioada corespunzătoare din anul 2005, exporturile au crescut cu 15,3 % (18.344 mii euro), iar importurile au scăzut cu 5,7 % (- 4.891 mii euro).
Ponderea exporturilor în total livrări pe 4 luni din 2006 si 2005 pe județ și principalele ramuri ale industriei prelucrătoare:
%
Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Alba
Exporturi (FOB) de mărfuri pe secțiuni din Nomenclatorul Combinat (NC)
-mii euro-
* – sub 0,1 %
Notă: Diferențele dintre datele pe total județ și cele obținute din însumarea secțiunilor sunt datorate rotunjirii valorilor din euro in mii euro.
Importurile de Mărfuri (CIF) pe secțiuni din Nomenclatorul Combinat (NC)
-mii euro-
* – sub 0,1%
Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Alba
– Nota: Diferențele dintre datele pe total județ și cele obținute din însumarea secțiunilor sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro.
I.2.5 Transporturi
Reducerea constantă a investițiilor locale în construirea, modernizarea și întreținerea drumurilor publice după 1989, corelată cu creșterea explozivă a traficului în unele sectoare de drum a condus la o continuă și progresivă depreciere a drumurilor publice din județ.
Transportul județean de persoane prin servicii regulate se efectuează de către operatori de transport specializați în baza Programului Județean de Transport Persoane prin Servicii Regulate, care a fost avizat de Consiliul Județean. Prin programul stabilit pe baza solicitărilor primite de la Consiliile Locale sunt stabilite 110 trasee, care, în urma ședințelor de atribuire, conferă un grad de acoperire de cca. 85 % a necesităților de transport persoane din județ.
Legea 92/2007 privind Serviciile de Transport Public Local aduce modificări în activitate, concretizate în sporirea prerogativelor autorităților locale în domeniul transportului de persoane în trafic județean, prin nivel crescut de coodonare și control al activității.
Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Alba
I.2.6 Infrastructura de bază
Infrastructura de acces (rutieră și feroviară)
Rețeaua de drumuri publice este compusă din 2.598 km, din care drumuri modernizate – 402 km și drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere – 574 km. Din totalul drumurilor publice, 419 km sunt drumuri publice și 369 km sunt drumuri modernizate, iar 37 km sunt amenajate cu îmbrăcăminți ușoare rutiere. Din totalul drumurilor publice, 2.179 km sunt drumuri județene și comunale, din care 33 km sunt modernizate și 537 km sunt amenajate cu îmbrăcăminți ușoare rutiere.
Densitatea medie a drumurilor din județul Alba este de 41,6 km/100 km2, situându-se peste media pe țară (33,3 km drumuri/100 km2).
Lungimea drumurilor publice
Densitatea drumurilor
km/100 kmp
Sursa: INS, Lungimea căilor de transport la sfarșitul anului 2005
Județul Alba este străbătut de drumurile europene: E 81: Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești, E 68: Arad-Deva-Alba Iulia-Sibiu-Brașov.
Rețeaua de cale ferată are o lungime de 237 km, densitatea la 1000 km² fiind de 38.0 km. Prin Blaj, Teiuș, Aiud trece linia principală București-Oradea, prin Sebeș și Vințu de Jos trece linia ferată București-Arad. Aceste două magistrale sunt legate între ele prin linia ferată Teiuș-Alba Iulia-Vințu de Jos. Din nodul de cale ferată Războieni se face legătura feroviară cu județul Mureș.
Densitatea liniilor de cale ferată din județul Alba se situează sub media națională.
km / 1000 kmp
Sursa: INS, Lungimea căilor de transport la sfarșitul anului 2005
Județul Alba nu are pe teritoriul său un aeroport, fiind deservit din acest punct de vedere de aeroporturi situate față de municipiul reședință de județ în: Sibiu (56 km), Cluj Napoca (120 km), Târgu Mureș (161 km). Deschiderea noului aerodrom de la Șibot (20 km de Alba Iulia), care deține o pistă de 850 m oferă soluții pentru transportul cu avioane și elicoptere de până la 6 locuri.
Rețeaua și volumul apei potabile distribuite
Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Alba
Rețeaua de canalizare
Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Alba
Extinderea și modernizarea rețelelor de utilități publice
km
Sursa datelor: Consiliul Județean Alba
Rețeaua și volumul gazelor naturale distribuite
Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Alba
Străzile orășenești și spațiile verzi din municipii și orașe
Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Alba
Furnizarea de energie în anul 2007(10 luni)
Mwh
Sursa datelor: SC Filiala de Distribuție a Energiei Electrice ELECTRICA DISTRIBUȚIE TRANSILVANIA SUD SA
Mwh
Sursa datelor: SC Filiala de Distribuție a Energiei Electrice ELECTRICA DISTRIBUȚIE TRANSILVANIA SUD SA
I.2.7 Comunicațiile
În județul Alba sunt 3 mari societăți de telecomunicații: Romtelecom, RCS & RDS și UPC.
Romtelecom domină piața telecomunicațiilor în județ, deținând 57,4 % cu un număr de 72.000 abonați, de la tradiționala telefonie fixă (convorbiri intrajudețene, interjudețene și internaționale), la televiziunea digitală (Dolce), dar și cel mai bun spațiu de găzduire de date, servicii combinate de date și voce (ISDN) și mesagerie vocală (Voces, Voces Pro).
RCS & RDS (televiziune prin cablu, televiziune digitală prin satelit, telefonie, internet). Comunicația între orașe se realizează prin rețea de fibră optică.
UPC România Alba oferă servicii de televiziune prin cablu unui număr de 40.000 de clienți din județ și acces la internet și telefonie unui număr de 3.720 clienți.
Piața serviciilor INTERNET este reprezentată de principalii furnizori naționali: RDS-Romania Data Systems , Romtelecom, Vodafone, Orange, Zapp, Cosmote.
I.2.8 Inovație în tehnologia informațiilor
Consiliul județean Alba contribuie la introducerea de sisteme inovative de tehnologia informației, prin implementarea sistemului EFOG – Generatorul Electronic al Inițiativelor de Dezvoltare.
EFOG este un sistem de dezvoltare regională informațională, realizat de către Fatimex-Euro Kft Ungaria și reprezintă un sistem de e-project management care urmarește proiectele în fazele conceperii, accesării, finanțării și până la activitatea de monitoring și evaluare, realizând o documentare integrală.
Beneficiile oferite de utilizarea sistemului EFOG, în cazul administrațiilor publice locale sunt:
proiectele dezvoltate cu ajutorul sistemului EFOG îndeplinesc cerințele Uniunii Europene;
cu ajutorul sistemului, întregul ciclu de viață a proiectului este transparent;
în cazul proiectelor dezvoltate cu ajutorul sistemului EFOG se îndeplinește cerința sustenabilității;
sistemul este un mijloc cu ajutorul căruia nevoile locale ale cetățenilor pot fi transformate în proiecte de dezvoltare concrete;
prin generarea legăturilor PPP, sistemul aduce mai aproape personajele importante ale societății locale, creând astfel oportunitatea unei colaborări eficiente de o largă dimensiune în localitate sau microregiune, ajutând dezvoltarea economiei locale;
sistemul ajută operatorii economici locali în formarea unor nevoi coerente de dezvoltare;
folosirea eficientă a surselor naționale și europene pentru finanțarea dezvoltărilor;
intențiile de dezvoltare locală vor fi dezvoltate de experți locali, astfel comunicarea, încrederea, practicile locale privind dezvoltarea proiectelor vor fi introduse în ciclul dezvoltării proiectului;
accelerează dezvoltarea proiectelor;
sistemul EFOG este ușor de folosit;
cu ajutorul bazei de date a proiectelor viabile, cumulat în sistemul EFOG, se poate pregăti ușor și rapid o strategie de dezvoltare bazată pe proiecte, care este în armonie cu obiectivele Planului Național de Dezvoltare;
utilizarea acestui sistem EFOG pentru proiect va avea drept rezultat un proiect generat în conformitate cu cerințele formulate de Uniunea Europeană;
transparență;
sustenabilitate;
sinergie între elemente;
subsidiaritate – necesitatea luării deciziilor la nivelul unde există cele mai multe informații pentru luarea acestora;
egalitatea șanselor;
folosirea tehnologiei informației;
realizări ce respectă directivele de protecția mediului.
Această nouă metodă de management al informațiilor va contribui la realizarea obiectivelor strategiei într-o instituție în care se implementează și Sistemul de management al calitații conform standardului SR EN ISO 9001:2001, instrument care permite o proiectare și gestionare sistematică a proceselor, o îmbunătățire continuă a acestora după necesități. Implementarea sistemului de management al calității a permis atât eficientizarea activității cât și utilizarea eficientă a resurselor avute la dispoziție și optimizarea procesului decizional.
I.2.9 Turismul
Potențialul turistic al județului este unul deosebit, teritoriul său fiind propice practicării diferitelor tipuri de turism: turism montan și al sporturilor de iarnă, turism rural, turism cultural, ecoturism și agroturism, turism de aventură, turism de vânătoare și pescuit, oenoturism, speoturism, turism gastronomic.
Având în vedere faptul că peste 50 % din suprafața județului este ocupată de zona montană care este una preponderent rurală, se poate considera că turismul rural, turismul montan și al sporturilor de iarnă constituie oferta de bază a județului.
Județul Alba cuprinde 90 de rezervații naturale, marea lor majoritate fiind concentrate în Munții Apuseni: 30 de rezervații naturale complexe, 5 rezervații peisagistice, 27 de rezervații geologice, 22 de rezervații speologice, 11 rezervații paleontologice și 126 de monumente ale naturii – specii de floră ocrotită, mamifere și păsări ocrotite, județul Alba fiind pe primul loc în țară din punctul de vedere al numărului de rezervații naturale. Trebuie de asemenea menționat faptul că mai mult de un sfert din teritoriul Parcului Natural Apuseni se află în județul Alba, această parte fiind cea mai locuită din toate celelalte.
Potențialul antropic este de asemenea unul important, pe teritoriul județului Alba existând trei monumente UNESCO: Cetatea Dacică de la Căpîlna – comuna Săsciori, Cetatea Țărănească de la Cîlnic – comuna Cîlnic și Cetatea Alba Carolina – Alba Iulia și peste 650 de monumente de clasa A și B, de interes național și local din care 101 de clasa A și peste 500 de monumente de clasa B.
Monumente UNESCO
Cetatea medievală ALBA CAROLINA – ALBA IULIA
FORTIFICAȚIA BASTIONARĂ
CETATEA CÎLNIC
CETATEA DE LA CĂPÎLNA
În funcție de categorie, capacitatea de cazare a județului se prezintă astfel:
Sursa datelor: MTCT, Autoritatea Națională pentru Turism, Direcția Juridică, Autorizare și Control,
date valabile la 22 iulie 2006
Județul Alba dispune de o infrastructură pentru conferințe, reuniuni și manifestări expoziționale bine pusă la punct și dispusă practic și teritorial în cele 4 municipii ale sale. Cele mai importante orașe și stațiunile turistice dispun de astfel de spații.
Sursa datelor: Consiliul Județean Alba, Direcția Tehnică, Serviciul Turism Evaluare infrastructură turistică
Completare PATN Turism, valabile la 22 iulie 2006
Infrastructura turistică pentru conferințe, reuniuni sau manifestări expoziționale este distribuită pe localități astfel:
Sursa datelor: Consiliul Județean Alba, Direcția Tehnică, Serviciul Turism , Evaluare infrastructură turistică
Completare PATN Turism,valabile la 22 iulie 2006
Din punct de vedere al instalațiilor de agrement, pe teritoriul județului Alba se află 4 obiective ale caror caracteristici sunt cuprinse în tabelul urmator:
Sursa datelor: Autoritatea Națională pentru Turism, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism și Consiliul Județean Alba, Direcția Tehnică, Serviciul Turism
I.2.10 Managementul deșeurilor
Situația deșeurilor menajere
Deșeurile municipale și asimilabile, reprezintă 3 % din deșeurile produse în județ, responsabilitatea gestionării lor revenind administrației publice locale.
În județul Alba deșeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităților de către municipalitate (Legea 139/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților). Fiecare Consiliu Local este obligat să organizeze acest serviciu pentru populație.
În județ, activitatea de salubrizare a localităților este organizată astfel:
În cele 4 municipii (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș) și în 3 orașe (Cugir, Ocna Mureș, Teiuș) activitatea a fost concesionată , prin contracte încheiate între administrația publică și 6 agenți de salubritate care deservesc localitățile respective și cca.17 comune limitrofe (50 sate).
În 4 orașe (Abrud, Câmpeni, Baia de Arieș, Zlatna) există « servicii publice de salubritate » organizate la nivelul Primăriilor.
În zonele rurale, activitatea de colectare a deșeurilor de la populație și agenți economici este organizată doar în localitățile din vecinătatea orașelor cu agenții de salubritate care deservesc orașele.
În comunele Cenade, Câlnic, Jidvei, Săliștea, Sășciori, Șugag, Unirea, sunt organizate, la nivelul primăriilor, servicii de gospodărire comunală, care au în dotare câte un tractor și au angajat 1-2 persoane ce colectează deșeurile de la populație și le depozitează în locuri neorganizate, dispuse de Consiliul Local.
În județ sunt în derulare două proiecte Program PHARE 2003 –Schema de investiții pentru proiecte mici de Gestionare a Deșeurilor, pentru construirea a două « Sisteme de colectare selectivă și amenajare Stații de transfer » la Aiud și Abrud .
Activitatea de colectare și transport a deșeurilor municipale din județ este organizată diferit, funcție de mărimea localității, numărul de persoane deservite, dotare, forma de proprietate.
În județ funcționează: o agenție de salubritate la nivelul localităților urbane și a localităților rurale limitrofe iar în mediul rural, 6 Primării au organizat servicii publice de salubritate.
Indicele mediu de generare a cantității de deșeuri pe locuitor și an, în anul 2004, este de 390 kg/locuitor/an (cca.1mc/locuitor/an).
Indicele de acoperire a populației cu servicii de salubritate este de 46,5 % din care, 70 % în municipii și orașe, și 14 % în mediu rural.
Deșeurile municipale generate și colectate în anul 2004: 141.835 tone.
Deșeurile municipale și asimilabile sunt compuse din:
– deșeuri menajere de la populație: 69.144 tone;
– deșeuri menajere de la agenți economici: 45.966 tone.
Deșeuri din servicii municipale formate din:
– deșeuri stradale,din piețe, spații verzi: 6.216 tone;
Deșeuri din construcții și demolări: 20.472 tone.
Deșeuri colectate selectiv: 37 tone.
Deșeuri biodegradabile
Din cantitatea de deșeuri menajere colectate în amestec, peste 50 % o reprezintă deșeurile biodegradabile. În această categorie sunt cuprinse:
deșeurile biodegradabile din gospodării;
deșeuri vegetale din parcuri și grădini;
deșeuri biodegradabile din piețe;
nămolul de la stațiile de epurare orășenești.
Pentru deșeurile biodegradabile HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor prevede necesitatea scăderii cantității de deșeuri biodegradabile depozitate, astfel:
reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea produsă în anul 1995, până în anul 2006
reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea produsă în anul 1995, până în anul 2009;
reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea produsă în anul 1995, până în anul 2016.
Soluțiile de recuperare/reciclare și reducere a materiilor biodegradabile depozitate sunt:
compostarea (degradarea aerobă);
degradarea anaerobă cu producerea și colectarea de gaz.
Nu se face o colectare separată a materialului biodegradabil, dar, în mediul rural, populația practică metode de reutilizare în gospodăriile proprii.
Valorificarea deșeurilor municipale
Primăria Municipiului Alba Iulia, în colaborare cu SC SALPREST Alba, au inițiat o acțiune de colectare selectivă a hârtiei și a maselor plastice (PET-uri). În zonele aglomerate (blocuri), au instalat 70 containere speciale pentru colectare selectivă și se preconizează extinderea acestui sistem și la zonele cu case.
În anul 2005 au apărut următorii operatori pe piața de colectare – valorificare deșeuri de ambalaje – PET:
SC Ecoplast SRL Aiud – a colectat și valorificat 19 t (SC Greentech Buzău)
SC Cugireana Cugir – a colectat și valorificat 9,6 t (SC Greentech Buzău)
SC IPMAT SRL Ocna Mureș – a colectat și valorificat 13,4 t (SC Greentech Buzău)
Cantitatea de PET-uri colectată în anul 2005 a fost de 48,7 tone , din care s-au valorificat 42 tone la SC GREENTECH Buzău.
În anul 2005 au fost colectate din județul Alba 1.599,4 t deșeuri de hârtie și carton și valorificate 1.559,4 tone. SC Pehart TEC SA Petrești a valorificat cantitatea de 4474 tone maculatură provenită atât din județul Alba (1.108 tone) – cât și din alte județe din țară.
Metalul este colectat separat și predat la REMAT-uri de către persoane fizice – cert este că pe depozitele de deșeuri nu apare metal decât în cantități neglijabile.
În cursul anului 2005, prin primării, școli, instituții, agenți economici, mass media s-au desfășurat campanii de conștientizare în vederea colectării selective a deșeurilor de hârtie și carton, mase plastice, cu accent pe ambalajele din polietilentereftalat, în vederea valorificării lor prin fabrica de hârtie SC Pehart TEC SA Petrești, respectiv colectorii autorizați pentru plastic. Pentru celelalte componente ale deșeurilor menajere nu se efectuează o colectare selectivă (respectiv sticlă și material biodegradabil).
Tratarea deșeurilor municipale
Nu se face nici un fel de tratare a deșeurilor menajere înaintea depozitării finale.
Incinerarea deșeurilor municipale
Nu avem în județ instalații de incinerare a deșeurilor municipale.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești
Cantitatea de nămoluri raportată de la stațiile de epurare orașenești a fost de 1.001 tone din care:
988 tone nămol de la stațiile de epurare orașenești;
13 tone nămol de la stațiile de tratare apă potabilă.
Deshidratarea nămolurilor la stațiile de epurare orășenești se face prin procedee naturale, respectiv pe platforme de uscare a nămolurilor.
Stațiile de epurare orașenești sunt în mare parte depășite din punct de vedere al capacităților de epurare, la fel și din punct de vedere al tehnologiilor utilizate.
Evidența cantităților de nămol este incertă.
Nu se face o valorificare a nămolurilor în agricultură.
Nămolurile deshidratate sunt duse în principal la depozitele orășenești de deșeuri sau sunt evacuate necontrolat în apele de suprafață.
Depozite de deșeuri municipale
În fiecare din cele 11 localități urbane există câte un depozit de deșeuri menajere. Toate depozitele orășenești au fost clasificate ca depozite de clasa b de deșeuri nepericuloase, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor.
Toate sunt depozite mixte unde, alături de deșeurile menajere se depozitează și deșeuri industriale – nici unul din depozitele urbane nu este conform cu prevederile legislației în vigoare.
Conform calendarului de sistare al activității prevăzut în anexa 5 din HG 349/2005, depozitele de deșeuri municipale din județul Alba își vor sista activitatea după cum urmează: Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Zlatna, Sebeș, Teiuș, Blaj și Cugir în anul 2009. Depozitele de deșeuri din Aiud, Ocna Mureș și Alba Iulia iși vor sista activitatea în anul 2013.
În conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea, toate depozitele neconforme au avut termen până la data de 31.12.2005, să depună Bilanțuri de mediu de nivel I și II, respectiv evaluări de risc unde era cazul.
Pentru 6 depozite de deșeuri municipale (Alba-Iulia, Sebeș, Cugir, Blaj, Zlatna, Baia de Arieș) au fost depuse în termen bilanțurile, pentru celelalte 5 depozite (Aiud, Câmpeni, Abrud, Ocna-Mureș, Teiuș) nu a fost respectat termenul de depunere, fie datorită proiectantului care nu a respectat termenul legal, fie din motive financiare.
În mediu rural sunt amenajate locuri de depozitare mai mult sau mai puțin întreținute. Locurile de depozitare sunt stabilite prin Hotărârea Consiliului Local.
În conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea, depozitele din mediul rural pot fi închise și redate circuitului natural, printr-o procedură simplificată, până la data de 16 iulie 2009. Comunele din apropierea municipiilor și orașelor sunt deservite de serviciile de salubritate ale orașelor respective, dar există și câteva comune unde s-au organizat servicii de salubritate proprii.
Situația deșeurilor industriale
În anul 2004, în județul Alba s-au generat 4.526.958 tone deșeuri industriale, reprezentând 97 % din total deșeuri generate în 2004.
În tabelul de mai jos este prezentată evoluția cantităților de deșeuri din județul Alba, pe principalele tipuri de deșeuri (inclusiv cele periculoase).
Din datele inventariate rezultă o scădere a cantităților de deșeuri produse după anul 1995, dar cu o creștere anuală începând din anul 2000. Scăderea cantității de deșeuri față de 1995 se datorează reducerii activităților economice din sectoarele: minier (s-a sistat activitatea Fil. Zlatmin Zlatna, Fil. Arieșmin Baia de Arieș), chimic (leșiilor de la SC UPSOM) și metalurgic. Creșterea începând din anul 2000 se datorează în principal măririi capacității de producție în sectorul minier a SC Cupru Min SA Abrud.
Din deșeurile generate în județ 97 % sunt deșeuri de producție: minerit (4.372.685 t); cenușă și zgură din metalurgie (17.282 t); leșii din industria chimică (56.047 t); deșeuri lemn (38.888 t); deșeuri metalice (24.783 t); nămoluri de la stațiile de epurare industriale (12.672 t); ambalaje (520 t), alte deșeuri (14.423 t) , gestionarea lor fiind în sarcina agenților economici care le produc.
Din cantitatea de deșeuri generate au fost valorificate cca. 120.000 tone/an. Dintre tipurile de deșeuri industriale care au fost valorificate cea mai mare pondere au avut-o :
deșeurile lemnoase;
deșeuri de zguri și cenuși;
deșeuri metalice feroase si neferoase;
deșeuri de materiale căptușire și refractare, din construcții și demolări;
deșeuri de hârtie și carton.
Modalități de valorificare:
Deșeurile de lemn utilizate ca materie primă la obținerea plăcilor de tip PAL, PFL sau valorificate prin arderea în centrale termice sau sobe individuale;
Hârtie și carton – valorificate prin REMAT;
Deșeuri metalice, valorificate prin REMAT sau combinate siderurgice;
Cenuși și zguri, reintroduse în fluxul tehnologic;
Deșeuri din construcții și demolări utilizate pentru umpluturi la drumuri, gropi etc.
Situația colectării și reciclării fluxurilor speciale de deșeuri pentru anul 2005
Deșeuri periculoase
Conform Ordonanța de Urgență nr.78/2000 privind regimul deșeurilor, precum și HG 856/2002 în care sunt cuprinse în Lista de Deșeuri și Deșeurile Periculoase din chestionarele statistice ale agenților economici, au rezultat urmatoarele:
Cantitatea totală de deșeuri periculoase: 50.649 t, din care:
deșeuri de la spălarea și flotația minereurilor cu conținut de cianuri: 50.285 t;
emulsii uzate de la mașini unelte: 136 t;
baterii cu plumb: 10 t;
uleiuri uzate: 218 t.
Tratarea deșeurilor periculoase în vederea neutralizării, respectiv valorificării se face astfel:
deșeurile de la spălarea și flotația minereurilor cu conținut de cianuri sunt neutralizate în stația de neutralizare chimică – controlul conținutului de cianură se face automat, deșeurile se depoziteaza în iazurile de decantare (Filiala Minieră Arieșmin Baia de Arieș);
emulsiile uzate de la mașini unelte – se depozitează în containere metalice și se trimit la rafinării pentru tratare (SC IAMU Blaj ; SC Star Transmission Cugir);
bateriile cu plumb, se valorifică prin REMAT Alba sau ROMBAT Bistrița Năsăud.
Deșeuri generate din activități medicale
Cantitatea de deșeuri periculoase medicale incinerată în crematoriile spitalelor din jud. Alba (11 crematorii) a fost de 443,5 tone în anul 2004. Menționăm că deșeurile infectate și înțepătoare-tăietoare, sunt arse în crematoriile spitalelor. Cenușa și celelalte deșeuri asimilabile celor menajere sunt colectate de agenții de salubritate.
Conform calendarului de închidere etapizat conform anexei 9 din HG 268/2004, în anul 2005 din județul Alba a fost închis crematoriul de la Spitalul Municipal Sebeș, urmând ca deșeurile medicale periculoase rezultate de la Spitalul Municipal Sebeș să fie neutralizate la Sterilizatorul, respectiv incinerate la Crematoriul de la Spitalul Județean de Urgență Alba.
Nămoluri
Evoluția cantității de nămoluri produse:
Depozite de deșeuri industriale
În anul 2004, au fost înregistrate 15 depozite industriale în funcțiune:
3 halde de steril minier, în suprafață de 113 ha;
2 halde de zgură și cenuși din metalurgie, în suprafață de 7,1 ha;
5 iazuri de decantare, în suprafață de 104 ha;
3 bataluri de leșii, în suprafață de 92,1 ha;
2 depozite industriale, în suprafață totală de 3,8 ha.
Operatorii economici din industria minieră din Zlatna, Baia de Arieș, Abrud Roșia Montană (halde de steril și iazuri de decantare) și din industria chimică din Ocna Mureș (bataluri), au în gestiune depozite de deșeuri în conservare (închise), care necesită lucrări de reconstrucție ecologică și urmărire post închidere.
Până la data de 16.07.2009 vor trebui să-și sisteze depozitarea în depozitele proprii care sunt neconforme cu directiva: SC Saturn SA Alba Iulia; SC Stratusmob SA Blaj și SC Apulum SA Alba Iulia, urmând să găsească alte soluții cum ar fi: valorificarea deșeurilor și alte tehnologii de minimizare deșeuri, construirea unor depozite conforme sau depozitarea în alte depozite conforme.
Haldele de steril și iazurile de decantare existente în județ:
Filiala Arieșmin Baia de Arieș -Iazul de decantare situat pe Valea Sartășului cu o suprafață de 3.5 ha unde au fost depozitate deșeurile de la spălarea și flotația minereurilor cu conținut de cianuri, a fost cuprins în calendarul de închidere din HG 349/2005 la Depozite pentru deșeuri lichide din industria extractivă (iazuri de decantare) care sistează depozitarea la 31.12.2005.
Filiala Roșiamin Roșia Montană a depus Bilanțul de Mediu de nivel I și II, și Evaluarea de risc pentru Iazul de decantare de la Valea Săliștei. Societatea mai deține 17 halde pentru depunerea sterilului de mină, dar active numai 2, cele de la Valea Verde și Hop.
SC Cuprumin SA Abrud a prezentat Studiul de evaluarea nivelului de risc pentru îmbunătățirea gospodăririi și siguranței iazurilor de decantare și a haldelor de steril de la mina Roșia Poieni în vederea conformării până în decembrie 2011. Sunt prevăzute lucrări de investiții în valoare de cca.12 mil. Euro, finanțate de Banca Mondială în cadrul Programului de Protecție a bazinului Tisei.
SC Bega UPSOM SA Ocna-Mureș a depus Bilanțurile de mediu de nivel I și II, termen de sistarea depozitării în cele 3 bataluri nr. 5, nr. 6 și de urgență, conform HG 349/2005, 31.12.2007. Urmează întocmirea proiectelor de închidere bataluri.
Impactul depozitelor de deșeuri industriale și urbane asupra mediului
Factorii de mediu sunt afectați direct prin:
depozitarea necontrolată a unor deșeuri industriale și menajere;
depunerea agenților poluanți evacuați în atmosferă;
apele meteorice contaminate cu poluanții din aer;
transportul pulberilor de către vânt;
infiltrarea în sol a apelor contaminate.
Inițiative adoptate pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului
În domeniul gestionării deșeurilor urbane pentru zona Alba Iulia (cca. 300.000 locuitori) și zona Câmpeni (cca. 70.000 locuitori) există propuneri de realizare a „depozitelor zonale ecologice”. Pentru restul localităților s-au propus „Stații de transfer”, respectiv: Aiud, Zlatna, Cugir, Sebeș, Abrud, Albac, Baia de Arieș, Teiuș, Ocna Mureș, Blaj.
Vor fi făcute demersuri în vederea realizării a două depozite ecologice în județul Alba, din care unul să deservească zona Munților Apuseni, zonă izolată.
APM Alba a solicitat Consiliului județean Alba să intervină la Ministerul Administrației Publice pentru repartizarea de fonduri în vederea întocmirii unui studiu de fezabilitate privind gestionarea integrată a deșeurilor în județul Alba. Astfel, în anul 2005, Consiliul județean Alba a contractat un studiu de fezabilitate pentru gestionarea integrată.
APM Alba a făcut demersuri la Direcția de Sănătate Publică Alba, pentru închiderea crematoriilor existente conform Calendarului de închidere etapizată a instalațiilor de tratare termică a deșeurilor medicale periculoase prevăzut în anexa 9 la HG 268/2005.
Au fost întocmite 6 proiecte privind gestiunea deșeurilor și prezentate la ADR, în cadrul programului PHARE – Schema de Investiții pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deșeurilor, care vizau în principal colectarea selectivă a deșeurilor și construirea de stații de transfer, în zonele Abrud, Aiud, Ocna Mureș, Blaj, zona turistică Gârda din Munții Apuseni și zona Câmpeni.Au fost aprobate spre finanțare două stații, cele de la Aiud și de la Abrud.
Inițiative propuse sau demarate în industrie în vederea reducerii impactului deșeurilor asupra mediului la principalii agenți economici din județ
SC CUPRU MIN SA Abrud
Funcționarea la parametri proiectați a Stației de neutralizare – ape acide;
Execuția lucrărilor de reconstrucție ecologică pe suprafețele haldelor de steril aflate în conservare și fără perspectiva de a fi activate;
Filiala ROȘIAMIN SA – Roșia Montană
Monitorizarea realizării măsurilor de reconstrucție ecologică a haldelor de steril închise și a iazului de decantare.
SC AMPELUM SA Zlatna
Amenajarea terenului de amplasare a depozitului de concentrat prăjit (malul râului Ampoi, în afara incintei), în vederea redării în circuitul economic.
SC METALURGICA SA Aiud
Reutilizarea parțială a amestecului de formare uzat;
Reducerea rețelelor și maselotelor;
Dotarea cu analizoare de gaze arse provenite de la cuptoarele de tratamente termice și încălzire primară;
Colectarea uleiului uzat conf. HG 662/2001;
Reecologizarea haldei de deșeuri industriale și construirea unei halde ecologice;
Obligativitatea conducerii proceselor de producție astfel încât să se poată interveni atunci când deșeul tehnologic depășește valorile stabilite prin tehnologie.
SC SITINDUSTRIE ROMANIA SA Aiud
Utilizarea de tehnologii de obținere a pieselor turnate, bazate pe recircularea maximă a amestecurilor de formare;
Elaborarea oțelului lichid în cuptor electric care va conduce la eliminarea minereului de fier și a țunderului și implicit diminuarea cantității de zgură rezultată, de la 7-8 % din cantitatea de oțel lichid în prezent la circa 4-5 %;
Aprovizionarea cu rășini furanice din import în bidoane de 1.000 l, care se returnează în totalitate la furnizor (reciclare ambalaje).
Tendințe privind generarea deșeurilor
În vederea realizării obiectivelor strategice privind gestionarea deșeurilor, măsurile și acțiunile întreprinse trebuiesc corelate cu cerințele gestionării deșeurilor în Uniunea Europeană.
Obiectivele care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor în județul Alba sunt:
Protecția resurselor primare sau a “dezvoltării durabile”, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
Prevenirea sau evitarea apariției deșeurilor, minimizarea cantităților, reducerea cantităților de deșeuri prin valorificare, colectare selectivă, reciclare materială sau valorificare energetică, tratarea și eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță pentru mediu.
Tratarea mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile în scopul recuperării (compost, biogaz etc) și reducerii cantității de deșeuri biodegradabile depozitate cu 25 % până în 2010, prin construirea a două stații pilot pentru obținere compost în Ocna Mureș și Alba Iulia.
Reducerea cantităților de deșeuri de ambalaje eliminate, prin valorificarea a cel puțin 35 % din deșeurile de ambalaje puse pe piață, prin colectare separată atât la sursă cât și în puncte de colectare, în vederea valorificării ca materii prime secundare;
Responsabilitatea producătorului și responsabilitatea utilizatorului, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestora.
Extinderea Serviciilor de colectare și transport a deșeurilor pentru toată zona urbană și cel puțin 20 % din zona rurală până în 2007 și 50 % din zona rurală până în 2012.
Igienizarea tuturor spațiilor de depozitare necontrolată a deșeurilor, desființarea lor.
Cantitățile prognozate de deșeuri generate, colectate, conform Scenariului Optimist din Planul Regional de Gestiune, respectiv:
Populația rămâne constantă cu anul 2002;
Aria de acoperire cu servicii crește cu 3 % pe an (58 % în 2002 , respectiv 88 % în 2012);
Creșterea economică cu 2 % pe an.
Prognoza generării deșeurilor și colectării lor precum și cuantificarea obiectivelor rezultate din PRGD pentru județul Alba este următoarea:
Pentru realizarea țintelor regionale de recuperare și reciclare ambalaje este prevăzută colectarea selectivă și valorificarea lor la unitățile de valorificare din regiune;
Pentru reducerea biodegradabilului sunt prevăzute construirea a două locații de producere compost: în 2007 la Alba Iulia – 10.000 tone/an și la Ocna Mureș – 5.000 to/an;în 2010 la Alba Iulia – 25.000 tone/an și la Ocna Mureș – 10.000 to/an. Pentru eliminarea deșeurilor sunt prevăzute construirea a două depozite ecologice în 2008 la Câmpeni – 250.000 tone și în 2011 încă 250.000 tone; în 2008 Alba Iulia – 500.000 tone și în 2011 încă 500.000 tone. De asemenea este prevăzută închiderea a 8 depozite existente în anul 2009, 2 depozite în 2013 și a unui depozit în 2015.Până în anul 2008 se vor închide 10 crematorii din unitățile medicale. Alternativa pentru închiderea crematoriilor: sterilizare termică, incineratoare autorizate zonale.
Prognoza privind generarea deșeurilor de producție
În județul Alba, 96 % din deșeurile de producție sunt deșeuri generate în industria mineritului (4.362.685 tone din total 4.526.958 tone deșeuri de producție). Prognoza generării de deșeuri depinde de strategia din minerit. Certă este scăderea cantității de cca. 150.000 tone steril de flotație în 2005, prin încetarea activităților miniere la Zlatna și Baia de Arieș. Este incertă funcționarea în continuare a Filialei Roșia Montană, ca și începerea investiției Gold Corporation Roșia Montană.
SC Cuprumin Abrud , produce anual cca. 4.000.000 tone deșeuri: de descopertă 2 mil. tone și deșeuri de flotație cca. 2 mil. t/an, iar capacitatea de producție s-a mărit în ultimii 2 ani cu câte 500.000 de tone anual.
Îmbunătățirea calității managementului deșeurilor
Deșeuri industriale
Opțiunile impuse producătorilor: prevenirea apariției și reducerea cantităților generate prin aplicarea – tehnologiilor curate și a celor mai bune practici pentru noile investiții; valorificarea prin refolosire, reciclare materială și energetică; reducerea impactului activităților industriale și de exploatare minieră asupra solului prin folosirea tehnologiilor adecvate; identificarea și reabilitarea solurilor poluate, reconstrucția ecologică a perimetrelor închise sau în conservare; minimizarea impactului exploatărilor miniere asupra solurilor, reducerea gradului de contaminare a depozitelor de deșeuri cu metale grele prin schimbarea tehnologiei și recuperarea conținutului de substanță utilă din deșeuri ;implementarea legislației UE privind fluxurile speciale: ambalaje, baterii și acumulatori, cauciucuri, uleiuri uzate, vehicule casate.
Deșeuri menajere
Implementarea Directivelor UE în ceea ce privește sistemul de gestionare a deșeurilor menajere, transpuse în Planul Regional de gestiune integrată a deșeurilor pentru Regiunea 7 Centru prin: realizarea unui sistem integrat pentru managementul deșeurilor la nivelul județului. Este în lucru, comandat de Consiliul Județean Alba “Studiu de Fezabilitate privind managementul integrat al deșeurilor în județ”, care va sta la baza accesării de fonduri europene; realizarea a două stații de transfer la Aiud și Abrud, din fonduri Phare, care au fost selecționate în vederea finanțării; elaborarea unei strategii pentru deșeurile solide; reducerea cantităților de deșeuri menajere cu 10 % până în anul 2010; introducerea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor menajere; crearea de depozite ecologice pentru depozitarea deșeurilor menajere; închiderea și reconstrucția ecologică a depozitelor menajere vechi, epuizate.
I.2.11 Servicii financiare
Servicii bancare
În județul Alba sunt prezente 17 sucursale ale societăților bancare : Banca Comercială Română, Banca Comercială Carpatica, Bancpost, Banca Transilvania, Banca Română de Dezvoltare Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Sanpaolo Imi Bank, C.E.C., ING Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Romexterra Bank, Banca Italo Romena, Unicredit, Alpha Bank, Leumi Bank. Sistemul de bancomate este prezent și funcțional în toate orașele din județul Alba.
Servicii nebancare
Societăți de asigurări: Asirom, Allianz-Tiriac Asigurări, Unita, Omniasig, Astra, Asiban, BT Asigurări, Ardaf, BCR Asigurări, Carpatica Asig., CECCAR-Romas, Generali Asigurări;
Societăți de brokeraj: Agenția Imobiliara Romidia, Geoffreyinvest, SSIF Broker, Carpatica Invest;
Societăți de creditare: Cooperativa de Credit Unirea.
I.2.12 Amenajarea teritoriului
Județul Alba prezintă următoarea structură administrativă:
4 municipii (Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj);
7 orașe (Abrud, Cugir, Ocna Mureș, Cîmpeni, Zlatna, Teiuș și Baia de Arieș ). Majoritatea orașelor fiind în zona de munte, în componența lor intră un număr considerabil de localități aparținătoare. Având în vedere acest lucru (ex.: Alba Iulia – 4: Bărăbanț, Micești, Pîclișa, Oarda; Aiud – 10: Aiud II, Gîmbaș, Măgina, Pădiga, Ciumbrud, Sîncrai, Gîrbova de Jos, Gîrbovița; Blaj – 6: Mănărade, Tiur, Spătac, Petrisat, Flitești, Deleni Obârșie; Cugir – 7: Călene, Vinerea, Mugești, Bucur, Feteni, Bocșitura, Goasele; Câmpeni – 21: Boncești, Mihoiești, Vărși, Valea Bistrii, Dealu Capsei, Florești ș.a.) extinderea perimetrului urban se face înspre suburbii;
67 comune (Albac, Almașu Mare, Arieșeni, Avram Iancu, Berghin, Bistra, Blandiana, Bucerdea Grînoasă, Bucium, Cîlnic, Cenade, Cergău, Ceru Băcăinți, Cetatea de Baltă, Ciugud, Ciuruleasa, Crăciunelu de Jos, Cricău, Cut, Daia Română, Doștat, Fărău, Galda de Jos, Gîrbova, Gîrda de Sus, Hopîrta, Horea, Ighiu, Intregalde, Jidvei, Livezile, Lopadea Nouă, Lunca Mureșului, Lupșa, Meteș, Mihalț, Miraslău, Mogoș, Noșlac, Ocoliș, Ohaba, Pianu, Poiana Vadului, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rădești, Rimetea, Roșia de Secaș, Roșia Montană, Sălciua, Săliștea, Sîncel, Sîntimbru, Săsciori, Scărișoara, Șibot, Sohodol, Șona, Spring, Stremț, Șugag, Unirea, Vadu Moților, Valea Lungă, Vidra, Vințu de Jos);
716 sate.
Împărțirea administrativ-teritorială a județului, din punct de vedere al numărului de municipii (4) îl plasează pe locul doi în țară, după județul Cluj (5 municipii) și alături de județele: Brașov, Harghita, Mureș și Bihor (câte 4 municipii). Numărul satelor este cel mai mare din țară, devansând cu 100 de astfel de entități rurale județul Vîlcea (556) și 80 județul Argeș (576).
Activitatea de urbanism și amenajarea teritoriului în județul Alba este reglementată prin documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului elaborate până în prezent.
Acestea sunt:
P.A.T.J (Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Alba) – Reactualizare, elaborat de S.C. PROIECT ALBA S.A., proiect nr. 4406/1999 – aprobat în anul 2001:
Volumul I – Zonificarea funcțională, populația și rețeaua de localități
Volumul II – Echiparea tehnică a teritoriului
Volumul III – Zone de risc natural și tehnologic, calitatea, protecția și conservarea mediului
Volumul IV – Zone protejate, turism
Volumul V – Sinteza – Priorități
Planurile urbanistice generale au fost elaborate pentru toate unitățile administrativ teritoriale ale județului. Pentru cele 4 municipii și 2 orașe P.U.G.-urile sunt în reactualizare. Din cele 67 comune s-au reactualizat 4 P.U.G.–uri în anul 2005 și sunt în curs de reactualizare 8 P.U.G.-uri.
Pentru dezvoltarea turismului au fost elaborate și aprobate următoarele documentații de urbanism și amenajarea teritoriului.
P.U.Z. Luncile Prigoanei – elaborat de S.C. BARBIERI CAPITEL S.N.C., 1996;
P.A.T.Z. Cheile Vălișoarei – elaborat de S.C. EDITA SRL Cluj Napoca, proiect nr. 10/1997;
P.A.T.Z. Poiana Galdei – Întregalde – elaborat de S.C. PROIECT ALBA S.A., proiect nr. 4334/1997;
Studiul sistemic al rezervațiilor naturale din județul Alba – elaborat de Academia Română – Institutul de Geografie București, 1998;
Plan de amenajare a teritoriului bazinului hidrografic al Văii Sebeșului – elaborat de Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere Cluj Napoca, proiect nr. 1792/1997;
P.U.Z. – Zona turistică Bubești – Poiana Vîrtop, comuna Arieșeni – elaborat de S.C. CAPITEL PROIECT SRL Alba Iulia, proiect nr. 36/2005;
P.U.Z. – Domeniul schiabil Bubești – Poiana Vîrtop, comuna Arieșeni – elaborat de S.C. CAPITEL PROIECT SRL Alba Iulia, proiect nr. 36/2005;
P.U.Z. – zona turistică Poarta Raiului – Șurianu, comuna Șugag – elaborat de S.N.C. LĂNCRĂJAN FRANCHINI GHEORGHE CORNELIU – LE Alba Iulia, proiect nr. 150/2005;
P.A.T. – Domeniul schiabil Valea Sebeșului, jud. Alba – elaborat de S.C. TRANSCABLU SRL Brașov, proiect nr. 1132/2006.
1.3 EVALUAREA CAPITALULUI SOCIAL
1.3.1 Populația și dezvoltarea umană
În anul 2006 s-au înregistrat: 3.324 născuți vii și 4.110 decedați din care 43 sub un an, rezultând un spor natural negativ de 786 persoane. În perioada corespunzătoare din anul 2005, scăderea populației din cauze naturale a fost de 998 persoane.
În primele unsprezece luni din anul 2006 s-au mai înregistrat: 17 născuți morți, 2.374 căsătorii și 495 divorțuri.
populația stabilă a județului Alba
*datele nu sunt disponibile încă
– număr locuitori –
Populația de etnie română deținea la nivelul județului, conform datelor recensământului din 2002, o pondere de 90,42 %, fiind urmată de populația de etnie maghiară (5,40 %) și de cea de etnie romă (3,74 %). Întâlnim comunități mai numeroase de romi în localitățile Alba Iulia, Aiud, Sebeș, Blaj, Jidvei, Cenade, Teiuș, Cetatea de Baltă, Unirea, Cîlnic.
Se depun eforturi pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială a romilor, prin proiectele finanțate din Fondul de Dezvoltare Comunitară, care încearcă atât răspândirea de informații cât și promovarea propriilor interese, ca moduri de rezolvare pentru dezvoltarea abilităților și reducerea șomajului.
Sursa: Direcția regională de statistică Alba
În județul Alba există 133 de sate cu o populație sub 50 locuitori unde la recensământul din 2002 s-au înregistrat 3.583 persoane, rezultând o medie pe sat de 27 locuitori; în 7 sate trăiau între 1 și 5 locuitori, în 15 sate între 6 și 10 locuitori, iar în 21 sate între 11 și 20 locuitori. În 15 din celelalte 40 de unități administrativ teritoriale, la recensământul din 2002 mai existau 60 de sate cu o populație sub 50 locuitori, repartizată astfel:
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba, 2005
Conform datelor din recensământul populației din martie 2002, 6 sate erau complet depopulate (populație 0) astfel:
Sursa: Direcția Regională de Statistică Alba, Recensământul populației și al locuinței, 2002
Evoluția ratei șomajului în perioada 2001-2006
Încadrarea în muncă a unor categorii de persoane vulnerabile pe piața muncii (cum ar fi: persoane cu handicap, femei, tineri absolvenți, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, romi), în perioada 2002-2006:
Sursa datelor: Agenția județeană de ocupare Alba
3.2 Sărăcia și incluziunea socială
Datele actuale nu permit examinări sau estimări relevante a nivelurilor locale de sărăcie. Există o corelație directă între sărăcie și existența unui loc de muncă și lipsa unor slujbe permanente în zonă, lipsa unui loc de muncă permanent simțindu-se cel mai acut în zonele rurale, unde predomină munca sezonieră.
Factorii care contribuie la sărăcia în zona rurală:
accentuata tendință de îmbătrânire: 53,5 % din totalul populației cu vârstă peste 60 de ani se află în mediul rural; ponderea populației vârstnice în totalul populației 17,33 % (recensământ 2002, bărbați peste 65 ani, femei peste 60 ani);
nivelul extrem de mic al pensiilor de foști membri ai cooperativelor agricole de producție;
acces dificil la servicii sociale și medicale specializate;
infrastructură rurală insuficient dezvoltată;
un segment important de populație în vârstă, deținători de terenuri slab productive, care nu pot beneficia de venitul minim garantat, numit în continuare VMG, și care nu au resurse financiare și fizice de a exploata aceste terenuri și de a obține venituri.
Localitatea cu cele mai multe persoane vârstnice în totalul populației o reprezintă comuna Ohaba (53,5 %).
Factorii care contribuie la sărăcia în zona urbană
accentuata tendință de îmbătrânire – din totalul populației cu vârstă peste 60 de ani, 46,3 % este din mediul urban;
pensii mici și venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor zilnice;
condiții improprii de locuit în special în cazul familiilor numeroase;
insuficiența locuințelor sociale;
costurile foarte ridicate ale utilităților.
Furnizori de servicii sociale acreditați
Sursa:Comisia jusețeană de acreditare, 1.03.2007
3.3 Sănătatea populației
Obiectivele managementului sanitar al Autorității de Sănătate Publică Alba vizează operarea cu obiectivele de sănătate publică din Uniunea Europeană:
acces universal și echitabil la un pachet rezonabil de servicii;
libertatea opțiunilor pentru consumatorii și furnizorii serviciilor de sănătate;
utilizarea eficientă a resurselor disponibile și controlul costurilor serviciilor.
Aceste obiective sunt statuate în mod ideal, rămânând a se stabili prioritatea uneia sau alteia în funcție de factorii economici, politici, ideologici, sociali. Din păcate, nici un sistem nu poate realiza toate obiectivele, la un standard maxim, în mod simultan.
Numărul unităților sanitare
*conform Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, sunt unități sanitare în subordinea MAI, Ministerului Justiției. Datele deținute de ASP Alba sunt vechi și nesigure.
Analiza indicatorilor de sănătate (Date generale pe anul 2005)
Numărul unităților sanitare
Număr centre de îngrijire medicală
Sevicii de urgență
Număr unități medicale private
Sursa: Autoritatea de Sănătate Publică Alba
Număr unități medico-sociale
Există o unitate medico-socială la Ocna Mureș cu o capacitate de 30 locuri, cu 30 paturi. Unitatea funcționează în regim juridic propriu la etajul superior al Spitalului Orășenesc Ocna Mureș.
3.4 Educația
Servicii educaționale
În conformitate cu Programul de guvernare, obiectivele majore, în domeniul educației vizează asigurarea accesului la educația de calitate care să permită trecerea într-o treaptă superioară de învățământ, inserția socio-profesională și facilitarea dezvoltării parteneriatelor școală-comunitate (administrație publică locală, agenți economici, societate civilă), care vor permite beneficiarilor dobândirea competențelor cheie stabilite la nivel european:
1. Comunicare în limba maternă;
2. Comunicare în limbi străine;
3. Competențe în matematică și competențe elementare în științe și tehnologie;
4. Competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație;
5. Competențe pentru a învăța să înveți;
6. Competențe de relaționare interpersonală și competențe civice;
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat;
8. Sensibilizare culturală și exprimare artistică.
Prin urmare, serviciile educaționale furnizate populației de vârstă preșcolară și școlară în învățământul preuniversitar de stat din județ, se prezintă astfel:
I. Învățământ de masă
învățământ preșcolar
învățământ primar
învățământ gimnazial
învățământ liceal (zi)
liceu seral
învățământ frecvență redusă
Pentru a veni în sprijinul tinerilor care nu au absolvit învățământul de stat obligatoriu, ISJ Alba a organizat programul „A doua șansă“ pentru învățământul primar și gimnazial în patru unități școlare: Școala cu clasele I-VIII „P. P. Aron” Blaj, Școala cu clasele I-VIII „I. M. Moldovan” Blaj, Liceul sportiv Sebeș, Școala cu clasele I-VIII Bălcaciu, în care au fost înscriși 112 solicitanți, cu vârste cuprinse între 16-57 ani.
învățământ profesional
invățământ postliceal
O atenție deosebită a fost acordată elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) cuprinși în unitățile școlare de masă, precum și copiilor și elevilor care urmează forme alternative de învățământ la domiciliu, cu un curriculum adaptat și beneficiind de consilierea cadrelor didactice itinerante. Grija deosebită acordată acestor categorii de preșcolari și școlari se reflectă și în componenta CES a proiectului PHARE-RO 2003 „Acces la educație pentru grupuri dezavantajate” – „Împreună pentru o educație de calitate”, prin care s-au organizat activități remediale, culturale, de educație pentru sănătate și de atragere a părinților în activitățile extrașcolare. Activitățile proiectului s-au derulat în următoarele școli: „P.P.Aron” Blaj, “I. M. Moldovan” Blaj, Școala nr. 3 Sebeș, Liceul sportiv Sebeș, GPN Veza, GPN Iclod, GPN Izvoarele. Complexitatea procesului educativ destinat copiilor cu CES a îndreptățit ISJ Alba să înființeze un Centru de resurse pentru educația incluzivă la Colegiul Național „I. M. Clain” Blaj, unde sub îndrumarea celor patru cadre didactice de specialitate se desfășoară activități de consiliere și formare pentru elevi, părinți și cadre didactice.
asistență psihopedagogică
Obiectivele activității de asistență psihopedagogică sunt:
Prevenirea și diminuarea eșecului școlar și a tulburărilor de comportament.
Ameliorarea confortului psihic, îmbunătățirea imaginii de sine.
Cunoașterea și auto-cunoașterea potențialului psihointelectual, aptitudinilor și intereselor, aspirațiilor și a sistemului de valori.
Dezvoltarea capacității de decizie și în vederea orientării profesionale.
Formarea competențelor de comunicare, participare, motivare, lucru în echipă, rezolvarea conflictelor.
Activitatea se desfășoară prin Centrul Județean (CJAPP) și Cabinetele Școlare de Asistență Psihopedagogică și prin Cabinetele de logopedie. CJAPP asigură îndrumarea metodologică și coordonarea cabinetelor de asistență psihopedagogică din județ, organizate în rețea.
II. Învățământ special
Detaliat, situația generală a învățământului special se prezintă după cum urmează:
III. Cadre didactice
Numărul cadrelor didactice implicate în procesul instructiv-educativ, încadrate pe posturile sau catedrele din unitățile de învățământ de stat, a crescut la 5.731 față de 5.250 în anul școlar trecut.
Tot prin proiectul PHARE „Acces la educație pentru grupurile dezavantajate” – „Împreună pentru o educație de calitate” – am reușit să angajăm, prin parteneriat local, șapte mediatori școlari și să creștem numărul cadrelor didactice itinerante – pentru copiii cu CES de la șapte la nouă.
Sursa: Inspectoratul școlar județean
Învățământul superior
UNIVERSITATEA 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
Structura actuală a Universității cuprinde 26 de specializări, organizate pe patru facultăți: Facultatea de Istorie și Filologie, Facultatea de Științe, Facultatea de Drept și Științe Sociale, Facultatea de Teologie Ortodoxă.
Universitatea școlarizează un număr de aproximativ 7.000 de studenți, la trei forme de învățământ: de zi, la distanță și cu frecvență redusă.
Un obiectiv central al Universității este îmbinarea procesului de învățământ cu cercetarea științifică și constituirea colectivelor de cercetare mixte, cadre didactice-studenți. Desfășoară proiecte de cercetare și activități culturale cu 11 universități și centre de cercetare din Europa și SUA .
În perioada 2000-2002, s-a constituit Baza de Cercetare cu Utilizatori Multipli (BCUM) în domeniul arheologiei sistemice, informatizate, dotată cu aparatură specifică de investigare la standarde de vârf. În anul 2004, BCUM a fost acreditată de către CNCSIS ca Institut de cercetare în arheologie sistemică, primind statutul de centru de excelență în cercetare.
3.5 Societatea și rolul diferitelor categorii sociale
Organizarea spațială a județului Alba din perspectiva mediului construit este realizată vizând norme științifice și criterii sociale bine consolidate, surprinzând „interacțiunea” dintre habitat (locuință, construcție publică, spațiu construit) și individ aparținând la o anumită categorie socială.
Scopul pragmatic major a dezvoltării durabile a județului îl are arhitectura și cadrul construit în viața socială, acela de a exprima modul de viață al oamenilor, de a asigura adăposturi pentru activitățile complexe al acestora, ținând cont de necesitate, legislație, oportunitate și context social vis-à-vis de cerințele integrării europene.
Se apreciază că mutațiile calitative la nivelul locuirii, prin amplificarea funcției culturale a locuinței, vor determina schimbări asupra modului de locuire în plan economic, social și familial. În aceași manieră noi teme de interes se înscriu în analiza problematicii construcțiilor publice, din perspectiva vieții sociale, cum ar fi – locuințe cu destinații sociale pentru vârstnici, tineri, alte categorii defavorizate sau ridicarea calității și standardelor construcțiilor publice deja existente.
Sistemul de protecție a copilului
La finele anului 2006, în centrele SPS din județ, beneficiau de protecție specială un număr total de 630 copii, din care: în centre de plasament clasice 152 copii, în centre de tip familial 209 copii, în centre de îngrijire sau recuperare de zi 143 copii, în servicii săptămânale 24 copii, în centre rezidențiale pentru copii cu dizabilități 85 copii, în centre maternale 9 copii + 8 mame, în serviciu pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă 8 tineri.
Centre/servicii sps
Plasamente familii/persoane, inclusiv rude până la gradul iv
Numărul copiilor beneficiari ai măsurii de protecție specială – plasament la familii/persoane, inclusiv rude până la gradul IV este 569, mai scăzut comparativ cu finele anului trecut când a fost de 591 copii. Scăderea numărului de copii aflați în plasament familial se datorează accentului pus pe responsabilizarea familiei biologice de a-și crește proprii copii și pe implicarea familiei extinse în sprijinirea acestora. Numărul copiilor ocrotiți la asistenți maternali profesioniști, angajați SPS și OPA, este de 298, menținându-se la un nivel relativ constant, comparativ cu finele anului trecut – 314 copii. Numărul relativ mare de copii protejați în rețeaua a.m.p. se explică prin faptul că legislația actuală interzice ocrotirea copiilor, în intervalul de vârstă 0-2 ani, în centre de plasament și recomandă plasarea acestora în familii substitut.
Servicii dezvoltate de organizații private autorizate
În evidența DGASPC Alba, un număr de 110 copii sunt ocrotiți în case de tip familial aparținând organizațiilor private autorizate.
Cu sprijinul organizațiilor private autorizate, în baza unor convenții de cooperare se realizează procesul de recuperare și reabilitare a copilului cu dizabilități multiple, în regim de zi, în localitățile Alba Iulia și Sebeș.
În anul 2006, Comisia de protecția copilului Alba, a analizat un număr de 3754 cazuri privind măsuri de protecție specială – plasamente familii persoane, centre de tip familial, servicii săptămânale, atestate a.m.p. și 2238 cazuri referitoare la încadrarea copiilor într-un grad de handicap.
În urma analizării cazurilor, au fost emise:
506 hotărâri privind măsuri de protecție specială;
25 hotărâri privind acordarea de sprijin pentru prevenirea instituționalizării;
2.163 certificate de încadrare a copiilor într-o categorie de handicap;
1.367 certificate privind orientarea școlară și profesională.
Pentru un număr de 203 copii, măsuri de protecție specială (plasament, plasament în regim de urgență, tutelă) au fost instituite de către instanțele judecătorești, datorită faptului că, în aceste situații, nu exista acordul părinților față de instituirea măsurii de protecție propuse.
Integrarea socio-profesională a tinerilor
La finele anului școlar 2005-2006, la nivelul DGASPC Alba, au existat un număr total de 34 absolvenți ai învățământului profesional, 3 absolvenți ai învățământului liceal și 1 absolvent al învățământului universitar. Soluțiile identificate pentru aceștia au fost următoarele: 14 tineri au fost reintegrați în familia biologică, 5 tinere au rămas în cadrul Mănăstirii Râmeț, alegând calea monahală, 1 tânără și-a întemeiat propria familie, 4 tineri își continuă studiile, iar 14 tineri au rămas în sistemul de protecție, fiind în căutarea unui loc de muncă.
Sistemul de protecție socială județeană pentru adulți
În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba, activitatea privind protecția adultului în dificultate se derulează pe 3 coordonate :
Protecția persoanelor adulte în regim rezidențial, în cadrul instituțiilor din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba;
Intervenție pentru soluționarea situațiilor de urgență socială;
Acordarea drepturilor bănești și facilităților cuvenite persoanelor cu handicap în conformitate cu prevederile O.U. nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.
Numărul persoanelor instituționalizate în centrele din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba
Activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți s-a axat pe evaluarea și reevaluarea tuturor persoanelor adulte cu handicap din județul Alba. În acest sens, în cursul anului 2006, au fost evaluate 5.578 persoane adulte, dintre acestea 575 persoane neîncadrându-se într-o categorie de handicap. Cele 5.003 persoane cu handicap au fost încadrate, conform legii, în următoarele categorii:
882 persoane cu handicap grav;
3.802 persoane cu handicap accentuat;
319 persoane cu handicap mediu.
Sursa: Direcția generală de asistență socială și protecția copilului Alba
Delicvența juvenilă și siguranța comunității
Fenomenul delincvenței juvenile este etichetat sub diverse denumiri: copii cu tulburări de comportament (termen medical); tineri inadaptați (termen sociologic); „copii-problemă” (termen psiho-pedagogic); minori delincvenți (termen juridic) etc. Toți acești termeni se referă la minori care, într-un fel sau altul, au ajuns în conflict cu normele morale și juridice, valabile pentru comunitatea în care trăiesc. Conduita normală este reprezentată de comportamentele socialmente acceptabile, compatibile cu modele culturale ale societății din care face parte minorul.
Se constată că tot mai multe infracțiuni săvârșite de minori constituiți în grupuri, care, noaptea sau ziua în diferite medii și locuri acționează cu violență asupra unor persoane presupuse sau studiate că ar poseda bani sau bunuri de valoare. Uneori tâlhăriile săvârșite de minori se soldează cu obținerea unor sume derizorii sau bunuri de mică valoare, dar împotriva victimelor se folosește o violență extremă. Tâlhăriile sunt comise mai mult în mediul urban și pe stradă decât în mediul rural sau în imobile, uneori participând și infractori majori.
Inspectoratul de Poliție al Județului Alba monitorizează permanent evoluția infracțiunilor în care sunt implicați minori atât ca victime cât și ca infractori prin realizarea unor analize criminologice pe diferite tipuri de infracțiuni. În acest sens analizele criminologice realizate în prima jumătate a anului 2006 relevă următoarele:
Jumătate dintre persoanele care au comis infracțiuni privitoare la viața sexuală cu victime minori sunt de asemenea minori.
Situația infracțiunilor soluționate privitoare la viața sexuală cu victime minori
Dintre cele 19 victime, un număr de 15 sunt persoane de gen feminin, iar 4 sunt de gen masculin.
În ceea ce privește vârsta victimelor, un număr de 13 victime au vârsta mai mică de 14 ani, 6 victime între 14-16 ani, iar între 16-18 nu avem nici o victimă.
Distribuția victimelor pe categorii de vârste
Situația infracțiunilor comise de către elevi
Dintr-un număr de 16 autori ai infracțiunilor de furt din auto calificat identificați, 2 sunt minori cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani.
În ceea ce privește infracțiuni comise în incinta și în afara școlilor, dintr-un număr de 37 autori, 32 sunt elevi. Îngrijorător este faptul că din totalul numărului de autori, 13 sunt elevi de școli generale, care nu au împlinit vârsta de 14 ani și nu răspund penal, ceea ce poate constitui în viziunea lor posibilitatea de a repeta faptele.
Distribuția infracțiunilor comise de către elevi defalcat pe unități teritoriale și forme de învățământ
Sursa: Inspectoratul județean de Poliție
Prevenirea și combaterea delincvenței juvenile presupune cercetarea științifică a fenomenului, perfecționarea permanentă a cadrului legal de sancționare a comportamentului deviant al minorilor și elaborarea unui sistem unitar și coerent de prevenire a acestuia.
3.6 Consumul SUSTENABIL
Principiul durabilității desemnează angrenajul celor trei dimensiuni – ecologie, economie și sfera socială. Dezvoltarea economică și bunăstarea socială nu mai sunt posibile pe termen lung, decât într-un cadru bine stabilit, care ridică natura la rangul de element vital. Dar producția și consumul ecologic sunt elemente care nu pot fi realizate decât dacă consumatorul și le poate permite și dacă atât consumatorul cât și producția se realizează sub auspicii sociale acceptabile.
Consumul sustenabil este un câmp de activitate extrem de stratificat și interdisciplinar. Schimbarea comportamentului consumatorilor este un proces la care participă un număr mare de grupări sociale. În afară de gospodăriile particulare (cea mai mare grupă de consumatori), mai există și autoritățile, economia, instituțiile educaționale, ONG-urile, precum și multe alte grupări. De aceea, autoritățile trebuie să creeze condiții-cadru potrivite, în schimb procesul în sine trebuie să fie derulat în primul rând prin inițiativa și angajamentul diferiților consumatori.
30-40 % din toate problemele de mediu au la bază, în mod direct sau indirect, modelele de consum predominante. Aceste modele sunt deosebit de importante de la nivel local la cel global. Nu există principii valabile pentru consumul de viitor. Particularitatea deciziilor consumatorilor este un element constitutiv al societății moderne, democratice și pluraliste. Deciziile sunt și vor fi mereu influențate puternic de condițiile cadru, cum ar fi – deciziile politice, prețurile, tehnologiile disponibile, veniturile și distribuția lor, normele sociale și principiile după care se ghidează diversele grupuri existente în societate, precum și, influența exercitată de publicitate și marketing.
În județul Alba nu s-au făcut studii – modele de consum – sau studii cu privire la calitatea vieții populației județului Alba sau a diferitelor categorii sociale. În consecință, operăm doar cu indicatorii gestionați de Direcția regională de statistică Alba.
_____________________________
Vezi anexa 1: ”Managementul resurselor naturale participatorii și strategii de condiții de trai ale oamenilor din mediul rural – județul Alba”
Indicele prețurilor de consum și rata medie de inflație
-% –
Rata medie lunară a inflației în perioada ianuarie-nov. 2006
Viziunea Agendei locale 21 – componenta socială
În 2013, județul Alba va deveni o comunitate teritorială prosperă, coezivă, și atractivă pentru investitori, cu multiple oportunități de dezvoltare și împlinire spirituală, conectată la sistemul european de valori.
Locuitorii săi vor avea o calitate ridicată a vieții, acces nediscriminatoriu la informație și servicii sociale de înalt profesionalism.
Implicarea responsabilă a comunității și acțiunea de parteneriat vor sta la temelia dezvoltării noastre!
În acest scop, Consiliul județean Alba:
-identifică grupurile și comunitățile afectate de sărăcie și excluziune socială;
-conștientizează decidenții și publicul larg asupra problemelor sociale grave ale județului;
-stabilește prioritățile de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale la nivelul județului Alba;
-elaborează Agenda locală 21 conform priorităților identificate și monitorizează implementarea acesteia;
-facilitează parteneriate strategice între instituțiile sale membre în vederea utilizării optime a tuturor resurselor existente la nivel de comunitate.
Lista problemelor-cheie
ANALIZĂ SWOT MEDIU
Puncte tari
Poziție geostrategică
Județ situat în zona centrală a României, are legături directe cu 8 județe din 4 regiuni de dezvoltare;
Poziția geografică la intersecția principalelor artere de circulație rutieră (drumurile E 81 si E 68) și feroviară care facilitează mobilitatea unor fluxuri de bunuri, servicii, mobilități umane și informații.
Cadrul natural/mediul
Relieful Munților Apuseni emerge un important potențial turistic, hidrotehnic, silvic;
Rețeaua hidrografică a bazinelor Mureșului și Tîrnavelor favorizează dezvoltarea agriculturii;
Biodiversitatea mediului natural impune existența unor arii de protecție a zonelor valoroase (monumente și rezervații naturale) – Munții Apuseni;
Atracții montane spectaculoase, favorizante dezvoltării turismului montan în toate formele lui;
Resurse minerale bogate, îndeosebi aur, argint, cupru;
Varietate mare a ecosistemelor, habitatelor și speciilor de plante și animale sălbatice și existența unui regim de ocrotire;
Fond funciar agricol valoros utilizabil mai ales ca teren arabil și pășuni;
Se află în curs de elaborare o strategie județeană integrată de gestiune a deșeurilor menajere.
Populație și forță de muncă
Populație cu nivel ridicat al civilizației, educată în spiritul hărniciei și al ordinii;
Concentrare relativă de naționalități (română, maghiară, germană și romă) care asigură interferențe culturale cu o mare varietate de tradiții și obiceiuri;
Potențial turistic natural și cultural bogat și divers;
Capacitate turistică de cazare bună;
Existența infrastructurii sociale și educaționale de bază în orașe;
Centru universitar – Alba Iulia;
Meșteșuguri tradiționale artizanale axate pe prelucrarea resurselor locale-lemn, argilă, piele etc.;
Existența unei infrastructuri de producție;
Tendința de creștere a numărului IMM-urilor și microîntreprinderilor;
Resurse de muncă numeroase calificate în numeroase domenii (tradiții în agricultură și industrie – în special ușoară și chimică).
Infrastructura
Există două axe de transport rutier care străbat județul Alba având încadrarea de drum european, E68 și E 81, care asigură legătura cu principalele rute de transport internațional). Rețeaua feroviară existentă asigură conexiunea dintre orașele mai importante din județ;
Rețeaua de distribuție a gazelor naturale relativ bine dezvoltată;
Rețele electrice relativ bine dezvoltate;
Rețele de telecomunicații moderne și de telefonie mobilă cu grad mare de acoperire.
Turism
Resurse naturale și antropice (istorice și culturale) favorizante pentru dezvoltarea economică a județului Alba bazată pe turism;
Posibilități multiple de practicare a turismului;
Posibilități de acces la atracțiile turistice județene;
Potențial etnografic și cultural foarte ridicat;
Potențial ridicat pentru înființare de noi stațiuni turistice.
Puncte slabe
Poziție geostrategică
Acces dificil în unele așezări umane din Zona Munților Apuseni, ca urmare a reliefului accidentat;
Posibilități reduse de amenajare a infrastructurii și utilităților în zonele greu accesibile.
Mediul
Probleme majore de poluare ca urmare a activităților industriale desfășurate sau în desfașurare (Zlatna, Ocna Mureș, Sebeș, Abrud, Alba Iulia, Roșia Montană, Baia de Arieș, Blaj);
Probleme de poluare cu noxe și pulberi ca urmare a creșterii fluxurilor de trafic rutier în Alba Iulia și Sebeș;
Lucrări de protecție insuficiente contra inundațiilor și alunecărilor de teren (Valea Tîrnavelor, zona montană și premontană);
Defrișări masive și necontrolate din fondul forestier;
Capacități învechite și/sau insuficiente de epurare a apelor menajere uzate atât în mediul urban, cât și în mediul rural;
Probleme legate de colectarea, sortarea, gestionarea și valorificarea deșeurilor menajere și industriale.
Populația și forța de muncă
Amplificarea migrației, care cuprinde în special populația tânără, indiferent de nivelul de pregătire;
Sporul natural negativ și îmbătrânirea populației;
Migrarea în ambele direcții urban/rural și rural/urban poate determina instabilitate demografică;
Infrastructura educațională și sanitară lipsește în unele sate montane izolate;
Probleme educaționale la grupele de populație sărace, în special romi: creșterea numărului copiilor instituționalizați;
Lipsa unor audituri pertinente de evaluare a nevoilor de instruire (inițiere, calificare, recalificare, policalificare, specializare) a persoanelor adulte, în special a celor care au activat/activează (încă) în industria mineritului, de armament, metalurgică, chimică etc.;
Lipsa unei culturi a învățării pe întreg parcursul vieții;
Necorelarea ofertei educaționale și de formare profesională cu nevoile de pe piața muncii;
Lipsa unei rețele de informații turistice la nivel județean;
Lipsa personalului calificat pentru a asigura servicii turistice de calitate;
Lipsa programelor și a resurselor financiare necesare protejării patrimoniului;
Lipsa certificării calității produselor locale în conformitate cu standardele europene;
Serviciile de consultanță în domeniul afacerilor sunt slab dezvoltate;
Emigrarea accentuată a specialiștilor și a populației calificate;
Sectorul cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic și inovare este în declin și are un număr redus de personal;
Serviciile de cercetare-dezvoltare, transfer tehnologic și inovare din cadrul întreprinderilor economice sunt slab dezvoltate sau inexistente;
Relațiile de colaborare dintre cercetarea universitară și sectorul economic sunt slab dezvoltate.
Infrastructura
Infrastructura de alimentare cu apă potabilă, canalizare și stații de tratare/epurare a apelor uzate este învechită, insuficientă și foarte slab dezvoltată în mediul rural;
Existența unor localități rurale neelectrificate;
Infrastructura de drumuri naționale, județene și comunale necesită masive lucrări de ranforsare, refacere, modernizare;
Infrastructura de acces limitată în unele localități rurale, preponderent montane.
Turismul
Infrastructura turistică de acces și semnalizare a obiectivelor turistice slab dezvoltată;
Infrastructura de cazare și servicii aferente slab dezvoltată, mai ales în mediul urban;
Promovare turistică la nivel județean, regional, național și internațional insuficientă;
Serviciile conexe turismului (centre de informații, salvamont, ghizi, închirieri echipamente etc.) insuficient dezvoltate;
Lipsa organizării profesioniste a circuitelor turistice;
Număr foarte mic de stațiuni turistice;
Lipsa promovării potențialului turistic atrage investiții slabe în domeniul turism și servicii conexe;
Capacitățile turistice existente exploatate doar pe perioada verii, deși există potențial și pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Oportunități
Poziție geostrategică
Poziția avantajoasă a județului în raport cu proiecte europene de investiții în domeniul rutelor de tranzit, bunuri și persoane (Culoarul IV pan-european).
Mediul
Cadrul natural, vegetația, fauna, formele de relief favorizează dezvoltarea multiformă a turismului;
Programele Uniunii Europene și Guvernului României pentru refacerea și conservarea/protejarea factorilor de mediu;
Fondul Solidaritatea (UE) și alte foruri internaționale oferă fonduri pentru reconstrucție după inundații.
Populația și forța de muncă
Existența unor legături strânse între populația zonei și persoanele emigrate în țările Uniunii Europene contribuie la schimburi economice și culturale;
Exemple de bună practică în ceea ce privește implicarea ONG-urilor prin sprijinirea comunităților și asistență în rezolvarea problemelor comunităților sărace;
Grad de cultură ridicat – școli cu bună tradiție în centrele urbane, în special în Alba Iulia, Blaj, Aiud, Sebeș;
Existența unor relații de cooperare între Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia și alți parteneri sociali oferă potențial de dezvoltare socio-economică și comunitară integrată;
Dezvoltarea agroturismului ca segment de piață pentru angajarea forței de muncă disponibile din mediul rural – în special în zona munților Apuseni;
Existența unui mare număr de furnizori de formare profesională acreditați;
Interesul manifestat al unui consorțiu german de a se implica la nivel regional în formarea profesională.
Infrastructura
Extinderea și modernizarea serviciilor de telefonie mobilă, internet, a serviciilor bancare și sistemului de plăți online și ATM;
Programele UE de finanțare a infrastructurii – Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, LEADER.
Turismul
Valorificare economică a oportunităților naturale și antropice din județul Alba;
Implicarea unor autorități locale pentru înființarea și/sau reabilitarea de stațiuni turistice și balneo-climaterice – Arieșeni, Albac, Ocna Mureș.
Amenințări
Mediul
Sursa de finanțare a proiectului de gestiune integrată a deșeurilor la nivel județean;
Dezechilibre ecologice generate de poluarea multiplă a aerului, apei și solului;
Proiectul de exploatare a zăcămintelor auro-argintifere de la Roșia Montană;
Poluarea pânzelor freatice ca urmare a lipsei/numărului limitat al/ stațiilor de tratare epurare;
Riscul producerii de alunecări de teren, surpări, inundații ca urmare a modificării factorilor climatici și a exploatării necorespunzătoare a fondului forestier, cu repercusiuni asupra cadrului natural și antropic.
Populația și forța de muncă
Amplificarea îmbătrânirii populației/reducerea natalității și dispariția populației, care se va accentua în zonele: Podișul Secașelor, Podișul Tîrnavelor, zona de deal de pe cursul superior al Mureșului și majoritatea localităților rurale izolate din zona montană;
Fenomenele de instabilitate socio-economică duc la accelerarea sărăciei în rândul populației și la accentuarea fenomenelor de marginalizare a grupurilor dezavantajate și a celor cu risc de excludere socială;
Evoluția oscilantă și nesustenabilă a economiei, procesul lent de restructurare și privatizare, dezechilibre structurale cronice cu impact direct în alocarea resurselor pentru dezvoltare;
Existența unor localități cu populație majoritară de etnie romă cu slab potențial de dezvoltare și grad de sărăcie ridicat.
Infrastructura
Volumul mare de inundații și alunecări de teren, însoțite de eroziunea constantă a solului în unele zone rurale și urbane au generat și pot genera deteriorări semnificative ale infrastructurii și suprastructurii de transport, gaz, alimentare cu energie;
Lipsa unor surse de finanțare pentru continuarea investițiilor în infrastructura necesară și în servicii.
Analiză SWOT Agricultura
PUNCTE TARI
Condiții pedoclimatice favorabile culturilor agricole;
Condiții favorabile pentru dezvoltarea zootehniei;
sistem instituțional bine organizat (DADR, OJCA etc.);
Existența unor leaderi locali în domeniul vinificației și al produselor lactate.
PUNCTE SLABE
Legislația în vigoare nu încurajează formele juridice ale exploatațiilor agricole care practică o evidență contabilă;
Lipsa de practică la nivelul agenților economici cu activitate agricolă în elaborarea planurilor de afaceri și de marketing;
Sistem de finanțare a agriculturii greu de accesat (intern, extern);
Îmbătrânirea forței de muncă în domeniu.
OPORTUNITĂȚI
Lucrări agro-pedo-ameliorative la solurile existente;
Infuzie de capital în retehnologizarea agriculturii: mașini și utilaje agricole pentru culturile de câmp și zootehnie și în depozitele de produse agricole;
Organizarea de cursuri de instruire intensivă pentru prelucrătorii agricoli.
AMENINȚĂRI
Extinderea fenomenului de depopulare a unor teritorii agricole;
Pierderea unor specii de animale datorită neadaptării tehnologiilor la cerințele și standardele UE;
Poluarea râurilor din activități miniere.
Aspecte de mediu generate din gestionarea deșeurilor.
Analiza SWOT- TURISM
Puncte tari
Diversificare ridicată a ofertei turistice: păduri și parcuri naturale cu flora și fauna variată, munți, peșteri, zone rurale necontaminate, pescuit și vânătoare, atracții culturale, facilități de conferințe și expoziții, instalații de agrement;
Folclorul și tradițiile, gastronomi bazată pe produse naturale locale;
Numărul și importanța lăcașurilor de cult (turism ecumenic);
Existența pensiunilor agro-turistice;
Existența vestigiilor culturale și istorice pe teritoriul județului;
Existența unui număr mare de parcuri naturale.
Puncte slabe
Infrastructura din turism la standarde reduse, calitate redusă a cazării, infrastructura de bază subdezvoltată;
Număr relativ scăzut de evenimente turistice și culturale;
Cultura limitată în serviciile de turism; foarte puțini tur-operatori pentru județul Alba;
Insuficiența unităților de învățământ specializate în turism;
Insuficienta promovare a produselor confecționate manual (inclusiv: distribuție scăzută, slabă vizibilitate pentru turiști).
Oportunități
Foarte bune perspective pentru turismul montan (turism recreativ);
Perspective bune pentru dezvoltarea turismului rural în zonele izolate;
Posibilitatea exploatării parcului natural și a zonelor protejate ca resurse turistice protejând în același timp mediul (ecoturism);
Interesul crescut în agroturism;
Finanțări (Uniunea Europeană, Guvernul României, alte surse);
Dezvoltarea produselor turistice regionale;
Înființarea punctelor de informare turistică, județene;
Amenințări
Lipsa unei strategii în domeniul turismului;
Lipsa unor produse tradiționale specifice județului Alba;
Promovare insuficientă a turismului comparativ cu celelalte județe;
Sistem de colectare a informațiilor statistice slab dezvoltat;
Cultura managerială și de marketing slab dezvoltată în rândul agenților economici ce acționează în domeniul turismului.
1.3 OBIECTIVE
PRINCIPII STRATEGICE MEDIU
Principiul PREVENIRII – se urmărește prevenirea producerii degradării și poluării, nu numai curățarea după ce acestea s-au produs.
Principiul PRECAUȚIEI – “Dacă ești în dubiu, nu face”!
Principiul POLUATORUL PLĂTEȘTE – autorul potențial al degradării mediului este răspunzător pentru prevenirea acesteia, iar un autor deja existent este răspunzător pentru încetarea degradării și pentru decontaminarea mediului.
Principiul COOPERĂRII – Cooperarea cu toți participanții la proces, cât mai din timp posibil.
Principiul ACȚIUNII ÎN CADRUL ECOSISTEMULUI – Acționarea în limitele capacității de suport a ecosistemelor locale, stabilireaa limitelor în care populația poate utiliza sau exploata o resursă fără a o epuiza.
PRINCIPII DE MEDIU STIPULATE ÎN CAPITOLUL 22 MEDIU, NEGOCIAT CU UNIUNEA EUROPEANĂ
Protecția și conservarea naturii și a diversității biologice;
Dezvoltarea și administrarea rețelei de arii protejate;
Apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor;
Aplicarea fermă a legislației de mediu la sistemul de norme, standarde și reglementări ale Uniunii Europene;
Dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă, gestiunea deșeurilor urbane și industriale;
Consolidarea capacităților instituționale și formarea competențelor necesare;
Facilitarea și stimularea dialogului dintre autorități și societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor și deciziilor privind mediul și dezvoltarea socio-economică a comunității;
Conservarea și dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului precum și îmbunătățirea sistemului educațional, formativ și informativ în vederea unei educații civice și ecologice a populației.
CRITERII ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE DURABILĂ
Realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă va lua în considerare următoarele criterii:
DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE – Direcțiile de acțiune pentru implementarea modelului de Dezvoltare socio-economică durabilă în conformitate cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE
Capitalul natural
Îmbunătățirea calității aerului;
Managementul durabil al resurselor de apă;
Protecția și conservarea naturii, a biodiversității, a pădurilor și a solurilor;
Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor menajere urbane, industriale, toxice și periculoase;
Apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor de mediu;
Îmbunătățirea sănătății populației în raport direct cu îmbunătățirea calitații factorilor de mediu;
Relația, amenajarea și echiparea teritoriului județean – mediu natural, impactul activităților antropice;
Îmbunătățirea sistemului instituțional local.
Factori de mediu – Aer
Aer curat în mediul urban
Tehnologii și instalații performante în activitățile industriale și a celor care intră sub incidența Directivelor Consiliului nr. 2001/80/CE și 1999/13/CE;
Sistem economic bazat pe energii regenerabile;
Parc auto performant;
Artere ocolitoare pentru toate zonele urbane;
Platforme industriale în afara zonelor urbane;
Sistem integrat de gestionare a depozitelor de deșeuri.
Sistem județean performant de monitorizare a calității aerului
Sistem de automonitorizare a agenților economici;
Sistem de monitorizare la standardele europene a calității aerului în toate localitățile județului;
Sistem de monitorizare a calității aerului în zonele ariilor naturale protejate și a zonelor de conservare a biodiversității;
Sistem de monitorizare al emisiilor de compuși organici volatili (COV);
Afișaje exterioare pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului;
Management durabil al calității aerului (hărți zonale industriale, hărți acustice pentru aglomerările urbane, management durabil al fondului forestier, ca principal factor de purificare a atmosferei, sistem integrat de management al traficului rutier, inele și spații verzi în localitățile urbane).
Factori de mediu – Apa
Apa potabilă de calitate
Apă potabilă de calitate pentru toți locuitorii județului;
Stații performante de tratare a apei potabile;
Sistem de monitorizare și informare publică privind calitatea apei destinată consumului uman;
Calitatea apelor de suprafață și subterane
Canalizări în sistem divizor – modernizarea rețelelor de canalizare existente;
Canalizări în sistem divizor – rețele noi de canalizare în zonele neechipate cu rețele de canalizare;
Stații de epurare moderne pentru localitățile județului;
Stații de epurare moderne pentru apele uzate industriale;
Depozite impermeabilizate pentru dejecțiile de la fermele agricole și sistem de folosire ca îngrășământ, conform Codului de bune practici agricole;
RRR (recuperare, reciclare și refolosire) în cazul deșeurilor industriale generate și/sau depozitate;
Depozite de pesticide în condiții de securitate pentru sănătate și mediu;
Valori limită pentru emisia de substanțe prioritare/prioritar periculoase conform Directivei 76/464/CEE;
Cod de bune practici agricole conform Directivei 91/676/CEE.
Managementul durabil al apei
Optimizare raport resurse de apă – consum;
Regularizări cursuri de ape, acumulări și generare de energie;
Contorizarea consumului de apă potabilă și industrială și a apelor uzate;
Tehnologii și instalații performante în activitățile industriale.
Conservarea biodiversității, a pădurilor și a solurilor
Management durabil al ariilor naturale protejate
Planuri de management pentru toate ariile protejate din județ;
Rețeaua Natura 2000 la nivel de județ.
Protejare și conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră si faună
Inventar în conformitate cu standardele europene a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatică;
Identificarea și declararea de noi arii protejate;
Reconstrucție ecologică a ecosistemelor și habitatelor deteriorate.
Management durabil al pădurilor
Amenajamente silvice coerente pentru toate suprafețele de păduri, indiferent de forma de proprietate;
Exploatarea pădurilor în conformitate cu legislația europeană, indiferent de forma de proprietate;
Prezervarea și extinderea funcției de protecție a pădurilor – în jurul unor arii protejate, artere rutiere, cursuri de ape, inele verzi ale localităților, zone agricole.
Managementul durabil al calității solurilor
Harta pedologică reactualizată;
Harta de identificare a hazardului de alunecare de teren;
Soluri corespunzătoare agriculturii organice;
Raport optim între efectivele de animale și suprafețele de pășunat.
Gestionarea deșeurilor
Managementul integrat al deșeurilor menajere și asimilate;
Sistem de colectare selectivă la sursă;
Sistem de colectare și transport a deșeurilor în toate localitățile județului;
Stații de transfer complexe;
Depozite ecologice zonale;
Reconstrucția ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deșeurilor;
Salubrizare urbană performantă;
Atitudine civică conștientă în problema deșeurilor.
Managementul integrat al deșeurilor industriale, toxice și periculoase;
„Tehnologii curate” în activitățile care generează deșeuri, în vederea minimalizării cantităților;
Instalație de eliminare a deșeurilor toxice și spitalicești;
Tehnologii bazate pe substanțe care nu depreciază stratul de ozon.
Managementul deșeurilor reciclabile
Mecanism tehnico-economic de valorificare a deșeurilor și recuperarea energiei;
Sistem județean de colectare și transport a deșeurilor reciclabile;
Oportunități de valorificare a deșeurilor colectate selectiv la sursă și la stațiile de transfer.
Apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor de mediu
Managementul riscurilor naturale
Hărți de identificare a hazardului natural privind alunecări de teren, inundații prin revărsarea cursurilor de ape, viituri torențiale;
Sistem de monitorizare și avertizare hidrometrică;
Stabilizare a alunecărilor de teren;
Amenajări hidrotehnice, regularizări, îndiguiri și acumulări, pentru combaterea viiturilor torențiale și a inundațiilor pe cursurile de ape.
Managementul accidentelor de mediu industriale și antropice
Plan de management a dezastrelor în cazul accidentelor la obiective economice cu riscuri majore de impact asupra mediului, conform Directivei U.E – SEVESO II;
Plan de management al dezastrelor – măsuri de prevenire și protecție a zonelor împădurite și muntoase.
Managementul integrat al calității factorilor de mediu cu impact asupra sănătății umane
Harta cu zonele de risc asupra sănătății umane;
Sistem informațional privind starea de sănătate a populației în raport cu calitatea factorilor de mediu: aer, apă, deșeuri;
Mecanisme de informare a populației și suport în procesul decizional al autorităților.
Recomandări cadru privind relația: amenajarea și echiparea teritoriului județean – mediu natural, impactul activităților antropice
Planuri de urbanism și amenajarea teritoriului în concordanță cu politicile de mediu;
Structură socio-economică echilibrată;
Îmbunătățirea sistemului instituțional;
Cadru instituțional funcțional;
Managementul de mediu în politicile de dezvoltare ale autorităților județene.
PROBLEME DE MEDIU PRIORITARE ÎN JUDEȚUL ALBA
SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ȘI SINTEZA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE
Pentru analizarea și ierarhizarea problemelor de mediu din județul Alba s-a ținut cont de trei aspecte principale, și anume:
– numărul problemelor/aspectelor de mediu identificate;
– media punctajelor problemelor specifice alocate unei categorii de probleme;
– severitatea problemelor/aspectelor de mediu identificate.
În baza evaluării calității mediului și a surselor de poluare existente, s-a obținut următoarea listă ierarhizată a problemelor de mediu:
LISTA PROBLEMELOR DE MEDIU
IERARHIZAREA ȘI PRIORITIZAREA LOR
1.3 PRINCIPII STRATEGICE
Proiectele stabilite în Planul Local de Acțiune trebuie să sprijine realizarea obiectivelor din Agenda Locală 21;
Realizarea dezvoltării durabile trebuie să reflecte schimbările sub toate aspectele vieții (economic, social, cultural, arhitectural și de mediu);
Planul Local de Acțiune să fie corelat cu prognozele economico-financiare la nivel local, județean, regional și național;
Evaluarea resurselor financiare existente și a fondurilor;
Principiul implicării tuturor factorilor interesați și accentuarea necesității parteneriatelor public-private;
Armonizarea reglementărilor autorității publice cu cele ale partenerilor implicați în realizarea proiectelor;
Amplu proces de proiecție financiară, conștientizare publică, mediatizarea drepturilor, obligațiilor și oportunităților cetățeanului în comunitate, precum și implicarea populației în tot ce ține de comunitate;
Implicarea autorității publice în dezvoltarea locală printr-o proiecție financiară reală/realistă în vederea realizării investițiilor stabilite în Planul Local de Acțiune;
Un grad mai mare de implicare a populației în tot ceea ce ține de comunitate și un amplu proces de conștientizare publică și de mediatizare a drepturilor, obligațiilor și oportunităților cetățeanului în comunitate;
Management eficient al dezvoltării durabile, un proces decizional eficient, direcționarea și întărirea capacității instituționale pentru un proces de dezvoltare socio-economică durabilă /cerințele comunității în conformitate cu Strategia de Dezvoltare Durabilă UE.
OBIECTIVE CAPITAL ANTROPIC
Obiectiv general – creșterea competitivității economiei județului Alba.
Obiective specifice – Industrie:
stimularea activităților economice performante;
alinierea calității produselor românești la standardele europene și internaționale, pentru creșterea exporturilor;
modernizarea și diversificarea activităților industriale;
crearea și dezvoltarea IMM-urilor;
crearea de locuri de muncă în industria prelucrării lemnului, alimentară și ușoară;
promovarea produselor industriale pe piețele interne și externe;
asigurarea serviciilor de consultanță în sectorul productiv;
reducerea consumului energetic printr-o utilizare mai eficientă a energiilor convenționale;
creșterea performanțelor forței de muncă;
stimularea antreprenoriatului;
dezvoltarea infrastructurii care sprijină activități economice (centre de inovare și transfer tehnologic, parcuri industriale, centre de consultanță);
sprijin pentru cercetare, transfer de tehnologie și dezvoltarea de rețele informatice de afaceri;
stimularea dezvoltării activităților care capitalizează resursele locale în zonele rurale.
Obiective specifice – Mediul de afaceri:
promovarea de proiecte având ca scop dezvoltarea infrastructurii de afaceri și a celor care contribuie la creșterea vieții economice în localitățile județului;
regenerarea și dezvoltarea urbană: instrument esențial pentru creșterea atractivității turistice, conservarea și revitalizarea orașelor și comunelor;
finalizarea și dezvoltarea parcurilor industriale Blaj și Aiud;
creșterea rolului IMM-urilor în cadrul activității economice globale.
Obiective specifice – Agricultură:
îmbunătățirea accesului la piețe și creșterea competitivității produselor agricole procesate cu obiectivele specifice;
îmbunătățirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală;
dezvoltarea economiei rurale;
dezvoltarea resurselor umane.
Obiective specifice – Turism:
capitalizarea potențialului turistic al județului prin intensificarea promovării și a marketingului;
investiții financiare durabile în turism, care să asigure un venit sigur locuitorilor și să sprijine dezvoltarea localităților cu potențial turistic;
facilitarea accesului în ariile turistice prin modernizarea mijloacelor de transport;
modernizarea capacităților turistice și a echipamentelor existente;
creșterea calității serviciilor turistice;
intensificarea instruirii forței de muncă din turism;
sporirea capacității informaționale și de promovare a turismului.
Obiective specifice – Comerț:
extinderea unităților comerciale existente și creșterea calității serviciilor de comerț, concomitent cu creșterea ratei de ocupare cu forța de muncă în această ramură economică;
dezvoltarea unei rețele comerciale, prin includerea localităților în programe care să ducă la dezvoltarea infrastructurii de comerț.
Obiective specifice – Transport:
Finalizarea pe termen mediu a lucrărilor la:
drumuri naționale;
drumuri județene;
drumuri comunale.
Finalizarea pe termen lung a lucrărilor la:
drumuri naționale;
drumuri județene;
drumuri comunale;
reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii fizice județene în vederea facilitării investițiilor, promovării creșterii economice și creării de locuri de muncă durabile;
facilitarea accesului în zonele industriale și turistice și în zonele izolate ale județului;
încurajarea utilizării de mijloace de transport alternative, pentru reducerea impactului asupra mediului a vehiculelor tradiționale;
crearea de centre de închirieri biciclete în localități.
Obiective în domeniul social
Promovarea coeziunii și dezvoltării sociale
promovarea coeziunii sociale prin egalizarea șanselor educaționale;
încurajarea activităților economice în mediul rural;
creșterea investițiilor în educație și sănătate, ca factori ai dezvoltării sociale;
creșterea oportunităților de dezvoltare a grupurilor defavorizate prin egalizarea șanselor sociale;
evitarea polarizării sociale excesive;
încurajarea condițiilor de acces al tinerilor la viața adultă;
asigurarea accesului la un fond social de locuire;
asigurarea accesului la utilități a persoanelor defavorizate.
Eliminarea excluziunii sociale și promovarea incluziunii sociale
reducerea abandonului școlar în rândul elevilor cu cerințe educative speciale și celor proveniți din familii sărace, cu 10 % până în 2008;
creșterea cu 10 % a nivelului de includere a copiilor romi în sistemul de învățământ și al nivelului de pregătire școlară/profesională până în 2008;
asigurarea accesului universal la educația primară;
asistarea persoanelor aflate în risc major și asigurarea acesului la servicii de asistență socială a celor aflate în dificultate;
reinserția socială a 5 % din persoanele eliberate din detenție și a deținuților din Penitenciarul Aiud în perioada 2007-2013;
asigurarea accesului la servicii de asistență socială;
asistență socială și medicală pentru vârstnici;
promovarea acesului la servicii de asistență socială;
eradicarea cazurilor de lipsă a identității legale;
reducerea numărului de infracțiuni și a participanților la săvârșirea acestora;
pregătirea antiinfracțională a populației, în special a minorilor și tinerilor;
combaterea formelor de discriminare și atenuarea factorilor de risc care conduc tinerii la marginalizare și excluziune socială.
Dezvoltarea și diversificarea rețelei de servicii integrate pentru persoane marginalizate, persoanele cu handicap și persoane în situație de risc din județul Alba
dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial;
extinderea în mediul rural al rețelei de servicii la domiciliu;
prevenirea instituționalizării a 15 % din totalul persoanelor aflate în situație de risc până în 2008;
recuperarea, prevenirea instituționalizării și dezinstituționalizarea a cel puțin 10% din persoanele cu handicap până în 2008;
înființarea de centre sociale multifuncționale zonale pentru persoanele aflate în nevoie (tineri dezinstituționalizați, persoane vârstnice, persoane cu handicap);
dezvoltarea în perioada 2007-2013 de servicii integrate în cel puțin 4 localități ale județului pentru copii delincvenți, abuzați și victime ale violenței domestice.
Creșterea accesibilității serviciilor medicale și dezvoltarea unor atitudini și comportamente favorabile sănătății
dezvoltarea capacității de reacție rapidă la amenințările la adresa sănătății generate de fenomenul încălzirii globale;
reducerea impactului asupra sănătății publice al bolilor transmisibile cu impact major (HIV, tuberculoza, infecții cu transmitere sexuală, infecții nosocomiale), precum și al bolilor cronice; focalizarea acțiunilor preventive și de asigurare de servicii de bază către comunitățile aflate la risc crescut;
promovarea sănătății prin intervenții asupra determinanților stării de sănătate;
deplasarea accentului către serviciile preventive de sănătate și creșterea nivelului de educație pentru sănătate a populației în vederea adoptării comportamentelor sănătoase;
identificarea unor modalități flexibile de furnizare de servicii medicale în zonele izolate și în cele defavorizate economic;
dezvoltarea și extinderea rețelei de asistență medicală comunitară integrată;
campanii de informare, educare, comunicare privind impactul asupra stării de sănătate a apei de băut;
monitorizarea surselor publice de apă.
Creșterea capacității de susținere a persoanelor neocupate în muncă prin acordarea de măsuri active de stimulare a ocupării ( informare și consiliere profesională, formare profesională, subvenționarea locurilor de muncă)
încadrarea în muncă pe durată nedeterminată a categoriilor de persoane greu asimilabile pe piața muncii, în special pentru persoanele peste 45 de ani, șomeri întreținători unici de familie, romi, persoane din mediul rural, tineri postinstituționalizați etc.
cuprinderea la cursuri de formare profesională a 10 % din totalul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
sprijinirea a 2.000 șomeri prin cuprinderea acestora în servicii de informare și consiliere profesională.
Extinderea cunoașterii și dezvoltarea patrimoniului științific în domenii prioritare ale cercetării
dezvoltarea cercetării fundamentale și aplicative în domeniul gestiunii financiare și al analizei economice;
cercetări privind perfecționarea sistemului contabil și financiar-bancar, armonizarea acestuia cu normele Uniunii Europene;
cercetări privind perfecționarea managementului și marketingului agenților economici;
cercetări privind integrarea economiei românești în spațiul Uniunii Europene;
dezvoltarea cercetării științifice fundamentale și aplicative în domeniile istoriei și arheologiei;
dezvoltarea cercetării științifice fundamentale și aplicative în domeniul științelor exacte;
dezvoltarea cunoașterii în domeniul științelor juridice;
dezvoltarea cunoașterii în domeniul filologiei.
Dezvoltarea capacității și îmbunătățirea structurii calitative și operatoriale a sistemului de cercetare științifică
formarea, atragerea și promovarea personalului de cercetare la nivelul exigențelor cerute de integrarea europeană;
perfecționarea structurii organizatorice, finanțarea corespunzătoare și dezvoltarea infrastructurii de cercetare științifică;
punerea în valoare a competențelor și potențialului de cercetare existent;
sporirea recunoașterii naționale și internaționale a rezultatelor cercetării.
Implicarea activă a tinerilor și adulților în programe și acțiuni din domeniul sportului, culturii, sănătății, turismului și mediului precum și în derularea unor proiecte speciale de promovare și popularizare a imaginii județului Alba în țară și în străinătate
derularea unor activități pentru diversificarea vieții culturale prin recunoașterea, promovarea și dezvoltarea acțiunilor locale, precum și cultivarea specificului zonal prin revitalizarea unor meserii tradiționale;
inițierea unor programe speciale pentru includerea muzeelor și colecțiilor publice în ansambluri culturale vaste care să permită o creștere a gradului de atracție și interes;
promovarea de parteneriate, organizarea de competiții sportive cu caracter zonal, județean, interjudețean și național, precum și inițierea unor acțiuni de educație a tinerilor în funcție de necesitățile acestora;
încheierea unor acorduri de asociere, cu instituțiile abilitate, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri în rândul tinerilor.
CREȘTEREA GRADULUI DE CUPRINDERE A POPULAȚIEI ȘCOLARE PENTRU PARCURGEREA ȘI ABSOLVIREA EDUCAȚIEI DE BAZĂ
organizarea și desfășurarea de activități remediale cu elevii din învățământul de bază pentru diminuarea lacunelor, implicarea lor în activități educative specifice vârstei și comunității, precum și absolvirea învățământului de bază;
cuprinderea în programul „A doua șansă” a tinerilor, reprezentanților comunității, care nu au parcurs și absolvit învățământul obligatoriu în vederea creșterii șanselor de inserție în viața activă;
formarea cadrelor didactice pentru promovarea principiilor educației incluzive și crearea în școală a unui mediu educațional prietenos, tolerant, deschis;
promovarea de proiecte, parteneriate în educație care să permită valorizarea bunelor practici incluzive și extinderea acestora și în alte unități școlare din județ.
Partea a II-a. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE
II.1 OBIECTIVE GENERALE ȘI PROIECTE IDENTIFICATE
Managementul durabil al Capitalului Natural al judetului Alba;
Creșterea competitivității economiei județului Alba;
Refacerea infrastructurii de bază și accesul populației la această infrastructură;
Promovarea coeziunii și dezvoltării sociale.
II.2 OBIECTIVE SPECIFICE ȘI PROIECTE IDENTIFICATE
INDUSTRIE, MEDIUL DE AFACERI, INOVARE
AGRICULTURA
TURISM
INFRASTRUCTURA
MEDIU
SOCIAL
Partea a III-a. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE
Centru județean de sterilizare a deșeurilor medicale ce pot fi neutralizate
Obiectivul General:
Asigurarea unui management corespunzător pentru deșeurile spitalicești generate la nivelul întregului județ (respectându-se prevederile Directivei 91/689/CEE, ale Legii Protecției Mediului 137/1995 – cu modificările ulterioare – și ale Ordinului 219/2002 al MSF privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Obiective specifice:
Eliminarea riscurilor datorate actualelor practici neconforme de eliminare a acestor categorii de deșeuri;
Eliminarea surselor de poluanți atmosferici toxici (crematoriile spitalicești) funcționează în vecinătatea zonelor locuite.
Descriere
În județul Alba funcționează actual 300 unități medicale, dintre care 9 spitale. În cele nouă unități spitalicești sunt utilizate crematorii pentru eliminarea deșeurilor: cuptoare învechite cu o capacitate de 300-500 Kg /zi, care nu întrunesc normele naționale sau europene privind protecția mediului, nu au echipamente de tratare a gazelor de ardere, iar emisiile de gaze toxice (dioxine și furani) sunt necontrolate. Se propune crearea unui sistem de colectare, tratare și eliminare a deșeurilor spitalicești în conformitate cu normativele în vigoare privind protecția mediului.
Localizarea investiției: județul Alba.
Costul proiectului: cca. 800 mii EUR.
Finanțare: Fonduri de la bugetul de stat sau private.
Aspecte instituționale:
Parteneriate:
– Consiliul Județean Alba;
– Direcția pentru sănătate publică Alba.
Beneficiari: comunitatea și autoritățile publice județene și locale.
Managementul integrat al deșeurilor în județul Alba
Obiective specifice:
Realizarea sistemului de colectare selectivă, transport/transfer și tratare a deșeurilor;
Închiderea și executarea lucrărilor de ecologizare a depozitelor existente;
Amenajarea de facilități controlate pentru eliminarea deșeurilor;
Realizarea de facilități de tratare pentru deșeuri specifice (deșeuri biodegradabile etc.).
Descriere:
Proiectul are în vedere realizarea a 9 stații de transfer la nivelul județului Alba, și a unui depozit ecologic central în zona Alba. De asemenea se are în vedere închiderea depozitelor neconforme din județ. Proiectul va include numai deșeurile municipale și deșeurile produse de agenții economici asimilabile deșeurilor municipale. Deșeurile industriale nu fac obiectul acestui proiect.
Localizarea investiției: județul Alba.
Costul proiectului: 32.272.30 mii EUR.
Finanțare: Fonduri de la bugetul de stat sau private.
Aspecte instituționale:
Parteneriate:
– Consiliul Județean Alba;
– Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor din județul Alba.
Beneficiari: comunitatea și autoritățile publice județene și locale.
Modernizarea infrastructurii rutiere a județului Alba
Rețeaua de drumuri județene 106K, Blaj-Sebeș;
Rețeaua de drumuri județene 107, Alba Iulia-Cetatea de Baltă;
DJ 107I Abrud-Aiud, și între comunele din partea de est a județului, cu prioritate 107D-107G-107V, Ocna Mureș-Gheja/Luduș-Jidvei;
Drumul județean 107M cu acces în Valea Aiudului;
Drumul județean 704, Șibot-Cugir-Luncile Prigoanei-Valea Mare;
Drumul județean 762, legătura dintre DN 75-Mihoești-Dealul Crișului-Baia de Criș (jud. Hunedoara).
Obiective specifice: Creșterea mobilității între unitățile teritorial administrative ale județului, precum și a accesibilității în zone cu potențial turistic.
Localizarea investiției: jud. Alba.
Finanțare: POR Axa 2 – Domeniul 2.1.
Aspecte instituționale:
Parteneriate:
– Consiliul Județean Alba;
– Consiliile Locale.
Beneficiari: populația și mediul de afaceri al județului.
Servicii sociale integrate pentru persoanele cu handicap
Obiectivul general:
Creșterea gradului de incluziune socială pentru persoanele cu dizabilități din județul Alba
Obiective specifice:
Dezvoltarea parteneriatului public – privat de integrare socială a adulților cu dizabilități în cel puțin 7 microzone ale județului ca urmare a oportunităților oferite de economia socială;
Îmbunătățirea serviciilor de informare, consiliere și pregătire profesională pentru copii și tineri cu dizabilități din 7 microzone ale județului;
Perfecționarea continuă a specialiștilor care lucrează cu persoanele cu dizabilități din zona țintă a proiectului.
Descriere:
Unitățile protejate sunt constituite pe o structură asociativă cu scopul de a oferi grupurilor țintă, persoane cu handicap, instrumente pentru desfășurarea unor activități generatoare de venit. Se va asigura astfel sustenabilitatea Centrelor sociale cu destinație multifuncțională și vor contribui la co-finanțarea acestora. Proiectul se fundamentează pe recunoașterea necesității unei intervenții precoce, pe nevoia de a asigura continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap din județul Alba, pe dorința de a oferi acestora ajutorul necesar pentru a duce o viață independentă, conform propriilor lor nevoi și ale familiilor lor.
Localizarea investiției: 7 microregiuni din județul Alba (Alba Iulia, Aiud, Abrud, Blaj, Cugir, Sebeș și Zlatna).
Costul proiectului (estimativ): 4.000 mii EUR.
Finanțare: POR Axa 3 – Domeniul 3.2; POSDRU Axa3 – Domeniul 3.3; Axa6 – Domeniul 6.1, 6.2, 6.3.
Aspecte instituționale:
Parteneriate:
– Consiliul Județean Alba;
– Consiliile Locale Alba Iulia, Aiud, Abrud, Blaj, Cugir, Sebeș și Zlatna;
– furnizori de servicii sociale private;
– societăți pe acțiuni de tipul Industrie socială.
Beneficiari:
– persoanele cu handicap și familiile acestora;
– comunitatea și autoritățile publice locale.
Pădurea – Resursa participatorie pentru dezvoltarea comunității
Obiectivul general:
Creșterea gradului de incluziune socială pentru persoanele din două microregiuni – Munții Apuseni și Valea Sebeșului
Obiective specifice:
Valorificarea pădurii ca resursă cheie pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, a dezvoltării durabile și întărirea habitatului;
Dezvoltarea parteneriatului public-privat de integrare socială din 2 microzone ale județului ca urmare a oportunităților oferite de economia socială;
Elaborarea strategiilor orientate spre venit.
Descriere:
dezvoltarea unor activități de economie socială valorificând resursa naturală – pădurea;
creșterea capacității de auto-susținere a persoanelor neocupate în muncă și a gospodăriilor de subzistență;
creșterea nivelului de cuprindere a populației școlare în sistemul de învățământ și a calității activităților instructiv-educative.
Localizarea investiției: 2 microregiuni din județul Alba – munții Apuseni și Valea Sebeșului.
Costul proiectului (estimativ): 2000 mii EUR.
Finanțare:
-POSDRU Axa 3 – Domeniul 3.3; Axa 6- Domeniul 6.1, 6.2, 6.3;
-FADR Axa 3 (Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale).
Aspecte instituționale:
Parteneriate:
– Consiliul Județean Alba;
– Consiliile Locale din cele 2 microregiuni;
– Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;
– mediul de afaceri.
Beneficiari:
– comunitatea și autoritățile publice județene și locale
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Planul Local de Dezvoltare Durabila a Judetului Alba (ID: 144396)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.