Planul Jena Este Un Concept Pedagogic Aparut In Anul 1920

Planul Jena este un concept pedagogic aparut in anul 1920. Aceasta alternativa pedagogica îsi trage numele de la Universitatea Jena din Germania initiatorul sau a fost pedagogul german Peter Petersen. care in 1924 l-a aplicat la scoala experimentala a Universitatii din JenaDand rezultate foarte bune s a extins atat in Germania cat si in alte tari. A fost introdus experimental și în România, la nivelul învățământului preșcolar. Programul este coordonat științific de Institutul de Științe ale Educației și are aprobarea Ministerului Educației bazată pe Metodologia privind organizarea și funcționarea învățământului alternativ în România (iunie 1994),

Hotărârea Guvernului României nr. 283/26.06.1993, Constituția României, Legea învățământului, Statutul personalului didactic, Legea sponzorizării activităților cu caracter educativ, declarațiile și convențiile internaționale la care România este parte

semnatară.In procesul educational se pune accent pe copil si pe dezvoltarea integrala a personalitatii sale. Dezvoltarea propriei identități a copilului poate

să se desfășoare în comunitate în interacțiunea sa cu alți indivizi: Părinții, educatorii –

profesori care urmăresc același lucru: o educație de bună calitate. În comunitate copilul învață să-și dezvolte spiritul critic învață de timpuriu să-i respecte pe cei din jur, să-și asume responsabilități, învață ce este libertatea și care sunt limitele ei, învață să se manifeste ca persoană dinamică, cu spirit de inițiativă.

Din punct de vedere al conținuturilor educaționale, acestea nu sunt diferite de cele ale

școlii tradiționale, astfel încât copiii au oricând posibilitatea să migreze de la o școală organizată după Planul Jena la una tradițională și invers. Materiile sunt însă tratate Se tine cont de particularitățile de vârstă ale copiilor, punandu-se accent deosebit pe intrarea în contract direct cu natura și lumea înconjurătoare în general, deoarece experiența personală este cea mai bună bază pentru învățare. Planul

Jena propune organizarea lor în principal pe grupuri de bază (grupuri de vârstă combinate). grupul de bază 1 : 4-6 ani ; grupul de bază 2 : 6- 9 ani ; grupul de bază 3 : 9- 12 ani. Fiecare modalitate de grupare a copiilor se subordonează anumitor obiective educaționale și nu este astfel formală sau discordantă în raport cu obiectivele fixate.  În grupul de bază se fac, de exemplu, ativități formative generale, orientarea în mediul înconjurător ș.a. În grupul de nivel are loc instrucția, asemeni celei din școlile tradiționale. Grupurile de masă, grupurile opționale, grupurile de luru sunt deschise, au dinamism liber al mișcării și răspund nevoilor unei educații individualizate.

Activitatea de bază a planului Jena este reprezentată de cerc, fie acesta deschis sau închis. Cercul impune niște reguli, cum ar fii ascultarea copilului care vorbește, de către ceilalți copii. Această activitate diferă, în funcție de specificul vârstei.

Alternativa educationala Jena se bazeaza pe un plan ritmic in care se succed alternativ 4 activitati:conversatia,ritmul,serbarea,jocul.Ca forme de lucru:activitatea in grupuri de nivel,activitatea in grupuri de baza,cursul de initiere,cursuri optionale si cercuri.

Obiectivele prioritare ale planului Jena sunt:

formarea deprinderilor de baza,

socializarea copiilor,individualizarea fiecarui subiect

crearea-modelarea de personalitate.

Obiectivele de referinta sunt:

sa invete sa se descurce in situatii diverse,

sa se respecte pe sine si pe cei din jur,

sa descopere lumea prin experiente proprii.

Accentul se pune foarte puternic pe viata sociala,pe promovarea unei atitudini dinamice,responsabile a respectului fata de cei din jur,a spiritului de initiativa si a spiritului critic fata de membrii comunitatii scolare.

Metodele si mijloacele cele mai utilizate de învatamant în alternativa Jena sunt :

conversația (dialogul) – în diverse forme, obligatoriu la început și final de săptămână;

jocul – cu deosebire în primii trei ani dar și mai târziu, ca formă de recapitulare;

munca – utilizată în toate tipurile de cursuri, combinată adesea cu conversația și jocul;

serbarea – loc și rol foarte important în viața școlară, având un caracter social foarte pronunțat;

Mediul in care se desfasoara procesul educational este foarte important. Sala de clasa trebuie sa ofere copiilor o atmosfera placuta, foarte apropiata de lumea jocului, specifica varstei. 

Clasa Jena este un mediu dinamic, in permanenta schimbare, cu materiale si experiente gandite pentru a corespunde interesului individual al copilului si stadiilor de dezvoltare. Fiecare sala va avea mai multe centre de activitate care contin materiale diferite , pe care copiii le vor explora si  se vor juca. Clasele organizate dupa planul Jena au un mobilier usor si usor,exista plante,acvarii,colectii de desene,materiale realizate de copii,materiale din natura ,jucarii si jocuri.

Formarea cadrelor didactice pentru Planul Jena se face prin: Stagii de formare organizate de asociații profesionale și instituții de formare, specializate în pedagogia Planului Jena, cu recunoaștere internațională , Formarea continuă a cadrelor didactice Planul Jena se face prin cursuri/stagii de perfecționare în domeniul Planului Jena, organizate de Casele Corpului Didactic, inspectoratele școlare județene în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației. Presupune participarea la cursuri modulare de formare in pedagogia Planului Jena; cursuriperfecționare în cadrul comisiilor metodice și al consfătuirilor precum si participarea la sesiuni de comunicări, simpozioane, conferințe, congrese, schimburi de experiență ,

Certificarea se face în prezent prin adeverințe de participare la diferite activități

Planul Jena,  la fel ca si Freinet sau Waldorf, se  inscriu  in pedagogiile reformei, iar in procesul educational pune accent pe copil  si 0pe dezvoltarea integrala a personalitatii sale.