Planul de sustenabilitate pentru [606969]

Planul de sustenabilitate pentru
anii 2007 – 2012 al Universit ii
Kingston

2Cuprins

1.0 Introducere…………………………………………………………………………………………………………….3
1.2 Viziunea asupra sustenabilit ii………………………………………………………………………………..3
1.3 Structura actual …………………………………………………………………………………………………….3
2.0 Teme ale politicii de mediu ……………………………………………………………………………………..4
3.0 Utilizarea unui cadru pentru managementul mediului …………………………………………………5
4.0 Planul de punere în aplicare a politicii de mediu ………………………………………………………..6
4.1 Înv are &iPredare ………………………………………………………………………………………………….6
4.2 Cercetare si Consultanta………………………………………………………………………………………….8
4.3 Prevenirea polu rii &iconformitatea juridic ……………………………………………………………..8
4.4 Reducerea &ireciclarea de &eurilor…………………………………………………………………………….9
4.5 Eficien aenergetic ………………………………………………………………………………………………10
4.6 Utilizarea eficient aapei ………………………………………………………………………………………12
4.7 Punerea în aplicare a planului de turism pentru a incuraja turismul sustenabil ……………..13
4.8 Achizi ii sustenabile &iFairtrade …………………………………………………………………………….14
4.9 Luarea în considerare a problemelor de sustenabilitate ca parte a managementului &i
dezvolt rii propriet ii &iplanul de dezvoltare al campusului…………………………………………..16
4.10 Managementul motivelor pentru a spori biodiversitatea &ipentru recreere …………………17
4.11 Sensibilizare, formare &icomunicare …………………………………………………………………….18
4.12 Colaborare &ilucru cu al iparteneri importan i………………………………………………………19
5.0 Responsabilitatea corporativ …………………………………………………………………………………20
6.0 Concluzie…………………………………………………………………………………………………………….21

31.0 Introducere
Universitatea Kingston este angajat în construirea iproiectarea unei "Universit i
noi" pentru genera iile viitoare de studen iipersonal. Ca o organiza ie dinamic i
divers ,Universitatea are impact asupra economiei, mediului iasociet ii, atât la
nivel local cât ila nivel global. Sustenabilitatea poate fi atins prin toate domeniile
strategice importante, cum ar fi l rgirea particip rii la educa ie, prin intermediul
excelen ei în predare, cercetare, prin parteneriate iîntreprindere.
Universitatea Kingston influen eazstuden ii ale c ror comportamente viitoare iale
cror decizii nu sunt modelate doar de programele de studiu, ci ide ceea ce ei
înva  din experien adin campus, ide conducerea organiza iei. Universitatea are o
responsabilitate corporativ pentru a crea un mediu s ntos, sigur ijust. Pentru a
realiza acest lucru, este nevoie, de îmbun tiri continue în conducerea organiza iei,
de gestionarea activit ilor iserviciilor sale opera ionale ide educa ie icercetare.
Universitatea are rezultate bune în dezvoltarea durabil în sectorul Înv tmântului
Superior (ÎS) ieste v zutca o organiza ie cu bune practici pentru sustenabilitate în
cadrul curriculum-ului ial profilului s ude cercetare. Sustenabilitatea a fost condus 
în primul rând de c tre comunitatea academic întrun proces „de jos în sus”. Înc de
la lansarea sa în 2002, Grupul director pentru Durabilitate (SGS), s-a angajat din ce
în ce mai mult pentru l rgirea comunit ii universitare; important este c acest lucru a
condus la adoptarea recent aunei politici de mediu de c tre executiv, ca un
rspuns ini ial la „Analiza Gap” a Sustenabilit ii la KU, întreprins de c tre
consultan iexterni, în vara anului 2005. Urm toarea provocare este de a încorpora în
mod sistematic toate aspectele legate de sustenabilitate în guvernan ai
managementul opera ional al universit ii.
1.2 Viziunea asupra sustenabilit ii
Viziunea Universit ii este de avansare a sustenabilit 2ii iagradului de
contientizare în urm toarele domenii:
învare ipredare
cercetare iconsultan 
propriet i, managementul facilit ilor ide achizi ii publice
conducere
comunitatea Universitat ii Kingston ilegturile sale locale, regionale,
naionale iinterna ionale
1.3 Structura actual 
Structura actual aevoluat de la ini iativa iactivit ile SGS iacest lucru a fost un
factor determinant al rolurilor prezente, al responsabilit ilor ial liniilor de raportare.

Directorul executiv al Universit ii,în martie 2006, a adoptat o politic de mediu
pentru Universitate i, prin urmare, a acceptat responsabilitatea general pentru
sustenabilitate.

4Secretarul Universit ii a acceptat, ulterior, descentralizarea responsabilitat ii
pentru performan aglobal asustenabilit ii organiza iei. Acest lucru va fi revizuit
anual de Senatul Universit ii.

Echipa responsabil cu sustenabilitatea este în prezent format din 3 membri ai
personalului pentru a asigura îndeplinirea politicii de mediu a Universit ii. Ace tia
sunt facilitatorului sustenabilit ii, asistentul echipei responsabile cu sustenabilitatea
(Managementul mediului), precum 8iasistentul echipei responsabile cu
sustenabilitatea (Marketing si Comunicare). Primele dou posturi sunt posturi
permanente iacesta din urm este un post temporar.

Grupul de coordonare pentru Durabilitate (SGS) este un grup larg, la nivelul
întregii Universit i, format din reprezentan ide la toate cele 7 facult i, precum i
reprezentan iai zonelor importante din serviciul Universitar; Senatul universit ii i
asocia ia studen ilor Universit ii Kingston (KUSU). Grupul îi include pe cei
responsabili cu: procesul de înv are, predare icercetare, ansamblurile de gestiune,
administrare a facult ilor, serviciile de informatii, finan e, achizi ii, cur enie,
securitate, transport, precum igestionarea de eurilor. Mandatul s ueste de a face
cunoscut agenda sustenabilit ii în cadrul universit ii ide a efectua
schimbarea. Mai mult, acest lucru este realizat prin munca zilnic aechipei
responsabil cu sustenabilitatea. SGS se întrune te cel pu in o dat pe semestru i
are o imagine de ansamblu a performan ei sustenabilit ii în cadrul Universit ii.

În prezent, SGS informeaz Universitatea despre activit ile sale prin intermediul
Comitetului de Siguran  Sntate iSecuritate, dar acesta nu face parte din linia de
raportare formal .Încde la începuturile sale SGS a condus agenda sustenabilit ii
fiind responsabil cu numirea icu activit ile echipei responsabile cu
sustenabilitatea. De asemenea, SGS faciliteaz legturile importante între idei i
preocup ri, între expertiza intern iconducerea Universit ii imanagerii
opera ionali. Prin intermediul site-ului web iamaterialelor promo ionale se
comunic problemele de sustenabilitate în interiorul KU iîn exterior. Având în
vedere costurile iimportan aproblemelor de sustenabilitate, trebuie luat în
considerare transformarea SGS într-un comitet dedicat iîn linia cea mai adecvat 
de raportare.

În conformitate cu politica de mediu a Universit ii strategia sustenabilit ii va fi
aprobat de Conducerea Universit ii iConsiliul de administra ie.

Planul Universit ii include un obiectiv strategic "de a adopta principiile
sustenabilit ii în toate aspectele activit ilor Universit ii".
2.0 Teme ale politicii de mediu
Politica de mediu a Universit ii are ca scop alinierea cu planul strategic al
organiza iei iacoper principalele zone de impact în probleme de mediu i
sustenabilitate în care organiza ia trebuie s demonstreze îmbun tirea continu .
Cele mai importante mecanisme prin care Universitatea caut sîmbun teasc 
performan ele sale sunt:

5învare ipredare
cercetare iconsultan 
prevenirea polu rii iconformitatea juridic 
minimizarea ireciclarea de eurilor
energia igestionarea emisiilor de carbon
utilizarea eficient aapei
punerea în aplicare a planului de c ltorie pentru a încuraja turismul
sustenabil
achizi ii publice durabile iFairtrade
se ine seama de problemele de sustenabilitate, ca parte a Proiectului Noua
Universitate
gestionarea motivelor pentru a îmbun tibiodiversitatea irecreerea
sensibilizare iformare pentru comunitatea Universit ii
comunicare a politicii de mediu
colaborare ilucru cu al iparteneri-cheie
3.0 Utilizarea unui cadru pentru managementul mediului
Dimensiunea icomplexitatea Universit ii sunt acum de a anatur încât nu mai
este posibil gestionarea riscurilor iimpactului asupra mediului, f roabordare
sistematic aacestor probleme la nivelul institu iei. Se sugereaz cun sistem de
management de mediu s fie adoptat în conformitate cu un standard recunoscut,
cum ar fi ISO 14001 pentru a asigura punerea în aplicare eficient apoliticii de
mediu, pentru a asigura îmbun tirea continu ,ipentru a gestiona riscurile
sustenabilit ii afacerii cu care se confrunt organiza ia.
.
Beneficiile implement rii unui sistem de management de mediu includ:
Demonstrarea angajamentului conducerii superioare pentru dezvoltarea
durabil 
Identificarea riscurilor de mediu iaoportunit ilor competitive
Gestionarea sistematic aimpacturilor legate de mediu, ale Universit ii
Reduceri de costuri prin îmbun tirea performan elor legate de mediu
Îmbun tirea responsabilit ii iareputa iei de mediu, între principalele p ri
interesate
Performan asuperioar în realizarea activit ilor de analiz comparativ cu
afaceri ialte universit i, cum ar fi, de exemplu, participarea la HEFCE
Responsabilit ii / Indici de mediu

Un rezumat al rezultatelor a teptate, ca parte a ISO 14001 este detaliat în sec iunea
3din analiza GAP comandat de SGS, întreprins de c tre consultan iindependen i
iprezentat senatului universit ii la data de 6 februarie 2006. Componente cheie
ale ISO 14001 sunt prezentate mai jos:
Angajamentul conducerii superioare isprijin strategic
Politici de mediu

6Identificarea de aspecte principale iimpacturi de mediu
Respectarea legisla iei
Obiective, inte iplanificarea ac iunii
Comunicare, competen ,formare iaducere la cuno tin
Controlul documenta iei ial documentelor
Controlul opera ional
Monitorizare imsurare
Evaluarea conformit ii
Audit ineconformitate
Controlul managementului de vârf

Multe dintre componentele cheie ale unui sistem de management de mediu sunt
puse în aplicare iintegrate în activit ile Universit ii. Se sugereaz ca Universitatea
surmeaze cadrul unui sistem de management de mediu pentru a se stabili dac a
avut succes în asigurarea sustenabilit ii, dar, de asemenea, s se revizuiasc 
zonele în care a fost mai slab performan aiapune în loc alte ac iuni pentru a
îmbun tiperforman a.

Aciune:

Aciune pentru punerea în aplicare a unui EMS, în conformitate cu Analiza
GAP
În cadrul EMS s se instituie un sistem de monitorizare a performan ei ide
revizuire în conformitate cu planul de mai jos.
Oportunitatea de verificare extern asistemului de management de mediu ar
trebui s fie revizuit la o dat viitoare.
4.0 Planul de punere în aplicare a politicii de mediu
Urm toarele puncte stabilesc modul în care Universitatea ar trebui s abordeze
politica sa de mediu, luând în considerare de ce este important s se gestioneze
aceste probleme, obiective, responsabilitatea pentru ac iune iprincipalii indicatori de
performan .
4.1 Înv are 0iPredare
Fond
Pe plan extern Universitatea este privit ca o organiza ie având bune practici în ceea
ce prive te curicula icercetarea sustenabil ,care se reflect în strategia de
dezvoltare durabil aHEFCE, unde Universitatea a fost citat întrun studiu de
caz. Exist acum o serie de cursuri universitare ipostuniversitare de la diferite
discipline oferite de universitate care în mod explicit abordeaz problemele de
sustenabilitate. Odat cu lansarea recent aC-SCAIPE, acest lucru a cimentat
reputa ia Universit ii ca un lider inovator în acest domeniu.
Universitatea preg tete absolven icare, prin intermediul carierei lor profesionale vor
avea o contribu ie pentru societate. De exemplu, un num rde absolven ivor deveni

7practican 2iîn sectoare importante, cum ar fi profesori iasistente medicale. Într-
adev rmuliabsolven isunt angaja ide c tre organiza iile locale iregionale.
Industria serviciilor de mediu este deja un mare angajator al absolven ilor de studii
universitare ipostuniversitare iacest lucru va continua s creasc ,pe m surce
companiile iorganiza iile necesit experien 2 mai mare pentru a r spunde la
presiunile legate de sustenabilitate. În plus, aspectele legate de sustenabilitate sunt
încorporate întro gam largde oportunit ide angajare pentru absolven i, de la
mod pânla afaceri. Exist deja un deficit de personal calificat
corespunz tor. Universitatea este în pozi ia unic de a r spunde la aceast cerere,
preg tind absolven ipentru locul de munc printr-o gam largde discipline i
cercetare.
În plus, multe organisme profesionale cer acum ca membrii lor s fie con tienide
problemele de sustenabilitate iîn special modul în care, în calitate de profesioni ti,
pot aduce o contribu ie pentru societate într-o manier sustenabil .
Învarea conceptelor de sustenabilitate de c tre studen inu este limitat doar la
sala de clas iexist multe oportunit iprin care studen ii sse implice, prin
intermediul unor proiecte interdisciplinare, în campus, în comunitatea local iîn alte
pri, cum ar fi evenimente sociale ide voluntariat. Experien adin campus trebuie
sreflecte acum ceea ce este în curs de predare ipunerea propriei case în ordine.
Universitatea Kingston este în pozi ia unic de a ajuta la preg tirea genera iilor
viitoare de profesionisti pentru provoc rile ioportunit ile pe care sustenabilitatea le
prezint .
Obiective
Încurajarea isprijinirea inov rii pentru dezvoltarea durabil în curriculum,
învare ipredare.
Încurajarea angaj rii trans-disciplinare pentru sustenabilitate pentru a permite
reducerea cursurilor de margine, care s consolideze portofoliul Universitatii
Dezvoltarea în rândul studen ilor a posibilit ii de a vizualiza subiectele pe
care le-au studiat, într-un context larg intelectual, incluzând, de exemplu,
aspecte tehnice, etice, economice, sociale, de mediu iprofesionale

Aciune
Steering Group for Sustainability / C-SCAIPE / Comitetul de Îmbun tire a
calit ii academice

Principalii Indicatori de performan 
Procentul de studen icu cuno tinede sustenabilitate – audit la intrare/ie ire.
Creterea num rului de cursuri care includ cuno tinede sustenabilitate.

84.2 Cercetare 5iConsultan 6
Fond
Grupuri de cercetare din întreaga universitate lucreaz pe probleme de
sustenabilitate imetodologie în contexte diferite. C-SCAIPE, CEESR, Centrul pentru
Studii Suburbane, Reciclare prin Design, Centrul pentru Tehnologie Sustenabil ,
Centrul pentru constructii sustenabile ialte echipe mai mici, toate contribuie în mod
activ la dezbaterea de sustenabilitate. Aceast expertiz afost recunoscut prin
acordarea de granturi de cercetare iprin succesul în a ajunge s colaboreze cu
industria. De exemplu, expertiza de cercetare iconsultan  pe probleme de
sustenabilitate a universit ii Kingston a fost recunoscut idezvoltat în Westfocus
prin crearea re elei Sustenabilitate în Practic (SIP).
Reelele de colaborare iformare au fost înfiin ate cu întreprinderile locale, regionale
iinterna ionale icu alte HEI. Un exemplu de colaborare de succes a fost oferta
pentru a stabili un Centru de Energie Sustenabil pentru care Universitatea Kingston
este partener cu South Bank University.
Universitatea Kingston este bine pozi ionat pentru a întreprinde cercetare i
consultan  în multe aspecte diferite ale dezvolt rii durabile.

Obiective :
Încurajarea cercet rii iinov rii postuniversitare legate de sustenabilitate
Promovarea disemin rii cercet rilor în cadrul KU iextern
Creterea veniturilor prin consultan  icercetare, dezvoltând imai mult
expertiza legat de sustenabilitate.

Aciune:
SGS / C-SCAIPE / centre de cercetare / Re ele SIP

Principalii Indicatori de performan :
Absolven 2ii slucreze în mod explicit în dezvoltarea durabil iîn domeniile
conexe
Contracte de consultan  întreprinse
Lucrari de cercetare publicate, lucrari la conferin eipostere prezentate
Finan ri externe garantate pentru cercetare
4.3 Prevenirea polu rii 0iconformitatea juridic 
Fond
Exist acum o legisla ie de mediu icoduri voluntare la care Universitatea trebuie s 
adere. Nerespectarea acestora, pot duce la ac ionri în instan ,amenzi, închisoare
ipublicitate negativ ,care va deteriora imaginea organiza iei. Exist de asemenea,
nevoia de a fi preg tiipentru o viitoare legisla ie, de exemplu, noua directiv privind
deeurile electrice ielectronice ilegea cl dirilor sigure isustenabile (partea L a
noii reglement ri de constructii: Conservarea de combustibil ienergie).

9Un num rde coli idepartamente se ocup cu de eurile periculoase, cum ar fi
produsele chimice, uleiurile, vopselele icomputerele. Multe sunt situate în zone
sensibile din punct de vedere ecologic în cazul în care un incident de poluare ar
putea ap rea unde m surile eficiente de prevenire a polu rii, nu sunt în vigoare.
Activit ile Universit ii Kingston ar putea conduce la poten iale incidente de poluare.
Este important ca toate colile idepartamentele, în special cele care utilizeaz 
substan epericuloase, s fie con tiente de responsabilit iispunîn aplicare
msurile de prevenire a polu rii.

Obiectiv:
Evaluarea riscurilor de neconformitate juridic la Universitate.
Aciune pentru respectarea deplin aconformit ii

Aciune:
Echipa responsabil cu sustenabilitatea / Sanatate si Securitate / PMD /
Departamente & Mcoli care întreprind activit ipoluante

Principalii indicatori de performan :
Msurarea emisiilor poluante imecanismele de monitorizare, în func iune
Competen apersonalului realizat prin CPD pentru KUSCO, prorpiet ii
angaja itehnici irelevan idin punct de vedere academic
4.4 Reducerea 0ireciclarea de 0eurilor
Fond
Universitatea produce la ora actuala peste 1000 de tone de de euri pe an, care
genereaz costuri de eliminare de £ 120,000. Rata de reciclare a universit ii este de
aproximativ 12%, care este cu mult sub rata medie de reciclare din Regatul Unit, de
25%. Cele mai bune practici în sectorul ÎS reprezint aproximativ 60%.
Costul trimiterii de eurilor universit ii în depozitele de de euri este in jur de £ 80 /
ton,iar costul de reciclare este in jur de £ 18 / ton .De asemenea, unele elemente,
cum ar fi un produs l sat de studen iîn slile de curs, mobilier, echipamente IT i
cartu ede toner, pot fi colectate idonate în scopuri caritabile, ceeace va reduce
semnificativ costurile cu de eurile itotodat consolideaz reputa ia Universit ii.
Exist mai multe m suri legislative care cresc pre urile de eurilor, în special, taxa
pentru depozitele de de euri, care este în prezent £ 24 pe ton .Acest impozit va
crete cu £ 8 pe ton pânîn 2010-11. Aceasta înseamn cimpozitul pentru
depozitul de de euri se va dubla la £ 48 pe ton .De asemenea, directiva privind
deeurile periculoase, cum ar fi produsele chimice, materiale de constructii, de eurile
electrice ielectronice (de exemplu, calculatoare, imprimante) trebuie s fie eliminate
prin intermediul companiilor de de euri de specialitate.

10Exist ,de asemenea, dovezi c zonele de depozitare a de eurilor universit ii sunt
utilizate de personal, de colaboratori ide oamenii care provin din afara Universit ii
pentru a- iarunca de eurile, dintre care unele sunt periculoase .
Omare parte din personal istuden isunt critici pentru c Universitatea nu face
suficient pentru a reduce de eurile iale recicla. Studen ii ipersonalul în mod clar
ateptoîmbun tire a serviciilor indicînd faptul c ar fi dispu isaccepte
schimbarea pentru a ajuta Universitatea s reduc costurile cu de eurile is-i
îmbun teasc performan ele de reciclare.
Statistica HEFCE privind managementul propriet ilor cere acum informa ii cu privire
la produc ia de de euri ila ratele de reciclare.
Mai multe detalii despre cre terea costurilor, obliga iile legale, cererea p rilor
interesate iariscului reputa iei, poten ialul de reciclare ieconomii de costuri pot fi
gsite în Cauza Afacerii de Reciclare care a fost prezentat în cadrul rundei de
planificare financiar pentru 2007 – 2008.
Costurile de eurilor pentru Universitate sunt pe cale s creasc dacnu sunt luate
noi ini iative inu sunt aduse schimb ri culturale pentru a încuraja utilizarea eficient 
aresurselor ireciclarea. De asemenea, exist preocup ri privind faptul c 
Universitatea nu- 8iîndepline 8te obliga ia sa legal privind gestionarea de eurilor
care ar putea duce la urm rirea penal ipublicitatea negativ .
Obiectiv :
Reducerea igestionarea în mod activ a de eurilor, prin eliminare, reducere,
refolosire ireciclare
Promovarea sistemelor de gestionare care reduc produc ia de poten iale
deeuri

Aciune:
KUSCO / Echipa responsabil cu sustenabilitatea / To imembrii personalului

Principalii indicatori de performan 
Greutatea de eurilor de la depozitul de de euri icosturile
Rata de reciclare icosturile salvate
Asocia ii de Caritate care beneficiaz de dona ii
4.5 Eficien aenergetic 
Universitatea de ine, opereaz igestioneaz peste 100 de cladiri, care includ centre
de înv 2mânt, birouri, laboratoare, s li de re edin  ifacilit ide agrement cu o
energie de cheltuieli de peste 1 milion de £ pe an.
Un audit efectuat recent pe probleme de energie, finan 2at de Trustul Carbon, a
constatat c ,pentru cele mai multe dintre cl diri, consumul de energie este mai mare
decât obiectivele publicate pentru institu 2iile de înv mânt superior, ceea ce

11sugereaz coperarea sistemelor serviciilor cl dirilor este deficitar 8inu este
îneleas în mod corespunz tor..
Numeroase îmbun tiri ar trebui s fie puse în aplicare în materie de management
al energiei, de icele mai multe probleme ar trebui s fie remediate prin numirea unui
manager de energie (HEFCE recomanda numirea unui manager de energie în cazul
în care costurile de utilitate sunt peste 1 milion de £).
Monitorizarea idirec ionarea se limiteaz la personalul administrativ, pur isimplu
introducând facturile de energie pe o foaie de calcul: nu se face analiza imulte
facturi sunt pl tite pe baza unor estim ri. Îmbun tiri suplimentare, cum ar fi
extinderea de m surare, crearea de jurnale de bord itraining pentru sensibilizare,
vor ajuta s asigure economii în continuare, printr-o în elegere mai bun amodului în
care func ioneaz cldirile iserviciile.
Auditul energetic a subliniat faptul c ostrategie de energie ar trebui s conduc la
reduceri cu 31% a consumului global de energie icu 30% a costurilor. Aceasta
reprezint £307,693 pe an. Costul de punere în aplicare a pachetului de m suri este
estimat a fi de £ 341,000 acordând o perioad simpl de recuperare a investi iei de
1,1 ani.
De asemenea, Universitatea trebuie s ia în considerare emisiile de CO2 asociate cu
consumul de energie, sub form de de stimulente fiscale, cum ar fi taxa pentru
schimb rile climatice, finan area ionoulegisla ie pot avea acest lucru la baz .
Percep ia personalului iastuden ilor asupra modului de gestionare a energiei de la
Universitatea este, de asemenea proast ,multi oameni plângându-se de
temperaturile din înc peri; sau prea cald sau prea rece.
Exist ,de asemenea, o presiune crescând pentru a prelungi orele de exploatare,
care are un impact semnificativ asupra consumului de energie.
Statistica HEFCE privind managementul propriet ilor cere acum informa ii cu privire
la emisiile de carbon, cump rarea de energie regenerabil ,precum icosturile i
datele privind consumul de energie iap.
În scopul de a lua m suri pozitive pentru gestionarea energiei iemisiile de carbon
Universitatea a aderat la Programul de gestionare al emisiilor de carbon pentru
universit i. Mai multe informa ii referitoare la program pot fi g site în Planul
proiectului de management de emisii de carbon, care fixeaz obiectivele iintele
pentru program, echipa de proiect icomitetul de conducere, structura de guvernare,
actorii-cheie, domeniul de aplicare a proiectului iidentific domenii-cheie, pentru a
reduce emisiile de carbon.
Costurile de energie vor ajunge la £ 1.3 milioane in acest an. O strategie coordonat 
de energie este necesar pentru a identifica îmbun tirile de economisire a energiei,

12areduce costurile cu energia, iemisiile de carbon iacrete gradul de
contientizare.

Financiar iîn ceea ce prive te reputa ia, universitatea nu î ipoate permite s fie
considerat ca executant deficitar al managementului energiei ial emisiilor de
carbon.

Obiective:
Elaborarea ipunerea în aplicare a unei strategii energetice pentru a reduce
consumul de energie iaemisiilor de carbon asociate
Reducerea dependen ei de carbon cu o schimbare în direc ia neutralit ii de
carbon sau surse de energie cu emisii reduse de carbon
Aciune:
Managementul idezvoltarea propriet ii / KUSCO / Echipa responsabil cu
sustenabilitatea
Principalii indicatori de performan :
Consumul de energie electric igaze icosturile asociate
Emisiile totale pentru energie – reducerea emisiilor de carbon realizate
Procentul de energie electric regenerabil achizi ionat 
Total economii realizate prin reducerea de energie
4.6 Utilizarea eficient aapei
Fond
Costurile consumului de apa ale universit ii pentru anul financiar 04/05 au fost £
114,000, reprezentând o cheltuial semnificativ pentru organiza ie. Sud-Estul
Angliei este una dintre cele mai uscate regiuni din Marea Britanie ieste, de
asemenea, una dintre cele mai dens populate. Ca o consecin ,resursele de ap 
disponibile pe cap de locuitor sunt de aproximativ jum tate din cifra utilizat de c tre
Banca Mondial pentru a indica faptul c oarsufer de lipsa apei. Verile mai
uscate sunt susceptibile de a cauza o lips mai acut de ap ,în viitor, ceea ce
conduce la restric ii de utilizare.
Ca iîn cazul energiei nu exist sisteme de control sau sub-m surare, ifacturile
sunt adesea pl tite pe baza unor estim ri.
Universitatea ia m suri pentru a reduce consumul de ap ,de exemplu în timpul
renov rilor, dispozitive eficiente din punct de vedere al consumului de ap ,cum ar fi
pisoare f rapitoalete cu flux mic de ap sunt instalate ca dotare
standard. Building Quad va folosi, de asemenea, un sistem de recoltare a apei de
ploaie pentru toalete.
Drenajul apei este, de asemenea important inu exist legisla ie care acoper 
poluarea cursurilor de ap iasistemelor de ap menajer .Cu toate acestea exist 
informa ii limitate privind sistemele de drenaj pentru apa potabila si canalizare. Acest
lucru este de interes special în cazul unui incident de poluare care s-ar intampla din

13cauza bazinelor hidrografice în care se g sesc campusurile noastre. În cele din urm 
acest lucru ar putea conduce la o ac iune în justi ie ila costuri pentru cura enie.
Deficitul de ap icreterile de pre uri sunt probabile în viitor, în special în sud-estul
Angliei. Universitatea trebuie s fie cât mai eficient posibil din punct de vedere al
consumului de ap pentru a reduce costurile iaminimiza impactul deficitului de ap 
asupra opera iunilor sale. Universitatea, de asemenea, trebuie s se asigure c 
poluarea nu intr în cursurile de ap locale.

Obiective
Reducerea costurilor iaconsumului de ap 
Reducerea polu rii cauzate de scurgerile de la suprafat 
Asigurarea c toate scurgerile ievacu rile de la Universitate sunt conforme
din punct de vedere legal
Aciune:
Managementul idezvoltarea propriet ii / KUSCO / Echipa responsabil cu
sustenabilitatea
Principalii indicatori de performan 
Costurile iconsumul de ap 
Economiile realizate privind consumul de ap 
4.7 Punerea în aplicare a planului de turism pentru a încuraja turismul
sustenabil
Fond
Parcarea iproblemele legate de transport sunt o problem semnificativ de mediu
icorporativ pentru Universitate. Un procent semnificativ din proprietatea
Universit ii este ocupat de parc ri iconform cercet rilor recente realizate de c tre
Universitatea EAUC, Universitatea este una dintre cele trei universit idin arcare
încnu percep taxe pentru parcare auto.
Universitatea, de asemenea, are obliga ia legal de a realiza un plan de turism, ca
parte a unui acord de Planificare S.106 ieste pu in probabil ca în viitor permisiunea
de planificare s fie acordat cu excep ia cazului în care universitatea poate ar ta
modul în care î iva gestiona impactul de transport.
Cu toate acestea, Universitatea a f cut pa iimportan ipentru a- igestiona
problemele legate de transport cum ar fi furnizarea unui autobuz în interiorul
domeniului propriu iprin promovarea unor alternative de transport, cum ar fi o baza
de date pentru a împ rimainile, cu bicicleta imersul pe jos.
Universitatea a stabilit, de asemenea, o bun relaie de lucru cu departamentul de
turism de la Royal Borough din Kingston iprin re eaua de transport de la Kingston.
Universitatea are obliga ia legal de a pune în aplicare un plan de turism, care va
reduce folosirea ma inilor ide a promova alternative de c ltorie.

14Obiectiv
Reducerea ocup rii ma inilor de c tre o singur persoan ,promovarea
alternativelor de c ltorie (cum ar fi transportul public, mersul pe jos icu
bicicleta, împ rirea ma inilor ivideo conferin e) ide a reduce emisiile
asociate.
Asigurarea c planul de transport promoveaz transportul sustenabil, dar nu
este anti-auto la cei care nu au alt opiune decât s se deplaseze cu ma ina
pentru a ajunge la diferite locuri în universitate.
Asigurarea c planul de transport ia în considerare probleme echitabile, cum
ar fi conformitatea cu reglement rile DDA ipolitica universit ii favorabil 
familiei.
Promovarea sistemelor de management, care reduc necesitatea de a fi
prezent la universitate, în orice moment (de exemplu, lucrul la domiciliu).

Aciune:
Secretarul universit ii / Directorul administrativ general / echipa responsabil 
cu sustenabilitatea

Principalii indicatori de performan 
Personalul istuden ii împart ma ina – ma ini cu un singur ocupant / transport
alternativ
Sprijin pentru lucrul la domiciliu, punerea în aplicare a acordurilor de lucru
flexibil
Colaborarea cu agen iile externe pentru a demara noi op iuni de transport în
comun
4.8 Achizi ii sustenabile 0iFairtrade
Fond
Politica de achizi ii a universit ii necesit durabilitate ieste considerat ca fcând
parte din procesul de cheltuire a banilor pe lucruri cu valoare iproblemele de mediu
sunt luate în considerare în achizi ii publice de bunuri iservicii.
Ca parte a acestei politici, universitatea a convenit o politic de achizi ii responsabil 
în ceea ce prive te mediul în 2006. Politica afirm cresponsabilitatea pentru mediu
ar trebui s fie un factor în toate deciziile de cump rare. Universitatea se angajeaz 
la:
Prevenirea polu rii ipromovarea protec iei mediului iareducerii impactului
tuturor activit ilor asupra mediului;
Contribu ia la un viitor durabil isntos prin conservarea resurselor naturale i
reducerea la minimum a de eurilor care pot fi evitate iapolu rii;
Punerea în aplicare a metodelor eficiente de gestionare a de eurilor, prin
refolosirea iprocedurile de reciclare iachizi ionarea de materiale reciclate si
reciclabile acolo unde este posibil pentru a închide bucla de reciclare;
Luarea în considerare a bunurilor iserviciilor care pot fi fabricate, utilizate i
eliminate într-un mod responsabil fa  de mediu;

15Ofer întâietate, în cazul în care elementele au costuri similare, celor care sunt
fabricate cu un con inut ridicat de materiale reciclate sau celor care sunt de
preferat din punct de vedere ecologic;
Luarea în considerare a costurile întregului ciclu de via  iaimpactului atunci
când evalueaz echipamente pentru achizi ii, cum ar fi: producerea, transportul i
instalarea;, costurile de func ionare, inclusiv a energiei, utilizarea apei i
între inere; sfâr itul de via ,inclusiv costurile de dezafectare ide eliminare a
deeurilor.
Colaborarea proactiv cu autoritatea local ,cu Consor iul de Aprovizionare a
London University, cu alte universit iicomunitatea în general, pentru progresul
iniiativelor de achizi ii publice durabile ischimbul de bune practici;
Reducerea oric rui impact negativ asupra mediului a oric rei dezvolt ri noi a
universit ii irenov ri majore iasigurarea sustenabilit ii, inclus în proiectarea
cldirilor noi;
Colaborarea cu furnizorii pentru a-i face con tienide politica de achizi ii
responsabil vis-a-vis de mediu a Universit ii ipentru a asigura acredit rile de
mediu ale furnizorilor;
Formarea isensibilizarea personalului pentru a se asigura c deciziile de mediu
reprezint un factor în deciziile de cump rare;
Asigurarea c problemele de sustenabilitate sunt integrate în atribuirea
contractelor de achizi ii, acolo unde este posibil;
Luarea în considerare a altor probleme legate de responsabilitatea corporativ ,
cum ar fi achizi iile publice de bunuri iservicii etice iFairtrade.
În plus fa  de politica de aprovizionare responsabil vis-a-vis de mediu,
universitatea a ob inut statutul Fairtrade în martie 2006 ieste important ca
universitatea s continue s sprijine procesul de certificare, prin intermediul
consiliului director Fairtrade ivânz rile de m rfuri Fairtrade prin intermediul Uniunii
Studen ilor ila toate puncte de vânzare de tip catering.
Ca parte a procesului universit ii Valoare pentru Bani, problemele de sustenabilitate
trebuie s fie luate în considerare pentru a promova utilizarea eficient aresurselor,
reducerea risipei iluarea în considerare a costurilor pentru întreaga via  a
produselor iserviciilor. Fiind o organiza ie Fairtrade universitatea trebuie s ia în
considerare, de asemenea, aspecte etice isociale asociate cu cump rarea de
bunuri iservicii.

Obiectivul
Punerea în aplicare a politicii de aprovizionare responsabil vis-a-vis de mediu
pentru a oferi achizi ii sustenabile.

Aciune:
Directorul de aprovizionare / Echipa responsabil cu sustenabilitatea
Principalii indicatori de performan 

16Economiile realizate prin utilizarea eficient aresurselor ireducerea la
minimun a de eurilor
Procentul de bunuri Fairtrade consumate
Cheltuielile pe produse sustenabile ireciclate
4.9 Luarea în considerare a problemelor de sustenabilitate ca parte a
managementului 0idezvolt rii propriet ii 0iplanul de dezvoltare al campusului
Fond
Proiectarea, construc ia, utilizarea idemolarea cl dirilor au un impact enorm asupra
mediului pentru universitate. O cl dire proiectat irealizat din punct de vedere
sustenabil va avea o mai bun eficien ,oferun mediu de lucru de calitate iva
ajuta universitatea s -iating scopul de a furniza un mediu mai bun pentru studen i
ide a consolida reputa ia de organiza ie sustenabil .
Noua legisla ie ireglement rile de planificare militeaz pentru rezultate pentru
sustenabilitate i, în special, necesitatea de a reduce înc lzirea global iagazelor
cu efect de ser asociate cl dirilor. Se a teapt ca universitatea s afieze public cât
de eficient este din punct de vedere energetic.
Cele mai bune practici din sector, arat cinvesti iile în tehnologii de durabilitate,
tehnici si materiale de constructii ofer beneficii pe termen lung în termeni de
eficien ,cu perioade rezonabile de amortizare a investi iei. În special, unele
universit iaplic strategia existen ei unui fond de rulment pentru finan area
îmbun tirii eficien ei energetice în cl dirile noi irenov ri. Aceste fonduri sunt
rambursate din economiile realizate, astfel încât dup operioad ,investi ia ini ial
permite o succesiune de proiecte pentru a merge înainte.
Alte bune practici arat importan aimplic rii prilor interesate, cum ar fi beneficiarii
construc iilor iinginerilor de între inere pentru a asigura buna func ionare a cl dirilor
ipentru a ob ine cele mai bune performan ede ocupare a cl dirilor.
Aceast problem se extinde dincolo de punerea în func iune a cl dirilor noi; având
în vedere c durata de via  medie a cl dirilor este de peste 60 de ani, gestionarea
eficient acldirilor este imperativ pentru a permite îndeplinirea obiectivelor. În
cazul în care sunt întreprinse lucr ri de între inere irenovare trebuie luat în
considerare, de asemenea, asigurarea oportunit ilor de a îmbun tiperforman ele
de mediu isociale ale cl dirilor.
Construc iile noi trebuie s ia în considerare impacturile sociale ipe cele asupra
mediului isasigure minimizarea impactului asupra mediului imaximizarea
beneficiului lor asupra societ ii iprosperitatea universit ii.

Obiective:
Obiective legate de sustenabilitate vor fi incluse în proiectarea, construc ia i
ocuparea de cl diri noi iîn planurile de renovare.

17Oportunit ipentru a îmbun tiperforman asustenabilit ii vor fi solicitate ca
parte a programelor de între inere periodic irenovare a cl dirilor.
Aciune:
Managementul idezvoltarea propriet ii / KUSCO / Echipa responsabil cu
sustenabilitatea / Centrul pentru Constructii Durabile al KU

Principalii indicatori de perfornan 
Num rul de cl diri noi care ob in scor BREEAM excelent.
Obinerea etichetei de cl diri eficiente la standard ridicat
Investi ii de capital sustenabile itimpul de recuperare a investi iei
Evaluarea post-ocupare relev un nivel ridicat de satisfac ie al utilizatorului
Toate cl dirile s treac la rating mai mare de sustenabilitate (utilizarea
expertizei în coala de topografie pentru a sprijini acest lucru)
4.10 Managementul motivelor pentru a spori biodiversitatea 0ipentru recreere
Fond
Universitatea are un num rde loca ii în cazul în care biodiversitatea este o problem 
sensibil .Acum exist mai multe m suri legislative care înseamn cuniversitatea
trebuie s ia m suri pentru a proteja iaspori biodiversitatea. În special, exist o
noua legisla ie (octombrie 2006), care confer noi îndatoriri pentru toate organismele
publice (inclusiv universit i) pentru a proteja iaspori biodiversitatea, ca parte a
opera iunilor ifunc iilor lor. Altele acoper protec ia faunei s lbatice, a bursucilor,
licen ele de doborâre, ordine de protec 2ie a copacilor 8ide gestionare a râurilor.
Exist multe beneficii din abordarea managementului biodiversit ii, în special,
autoritatea care se ocup de planificare este posibil s considere cererile de
dezvoltare, care iau în considerare m suri de atenuare favorabile biodiversit ii (în
special în cazul în care dezvoltarea este planificat pe-un spa iu deschis sau zon 
verde). Alte beneficii includ promovarea unui mod de via  sntos iabunstrii
prin spa ii de agrement, oportunit ide voluntariat, eficien acosturilor în
managementul peisajelor, reducerea inunda iilor ineutralizarea de carbon, i
oportunit ieduca ionale.
Gestionarea biodiversit ii este, de asemenea, o poveste bun de tiri ipromoveaz 
universitatea ca un vecin bun în comunitatea local .
Universitatea a luat unele m suri pentru îmbun tirea biodiversit ii, cum ar fi
gestionarea zonei de p duri Kingston Hill iplanuri pentru o gr dinde lectur 
sustenabil în LRC la Penrhyn Road.
Contractorii lucr rilor KUSCO, Gavin Jones Group Ltd, au fost, de asemenea, recent
premia ica fiind o afacere de top sustenabil (IMM), în cadrul Surrey Sustainable
Business Awards 2006. Ei au folosit munca pe care o efectueaz ,la Kingston Hill, de
tratare cu compost ireciclare a de eurilor ca pe un exemplu de bun practic .Mai

18multe pot fi realizate, întrucât o parte a contractului lor este de a promova
managementul mediului iabiodiversit ii.
În scopul de a aborda problemele de biodiversitate universitatea a stabilit un „grup de
implementare a biodiversitatii". Misiunea grupului este de a:
identifica o strategie de biodiversitate pentru KU … toate campusurile izonele
reziden iale … o strategie care, de asemenea, se potrive te cu comunitatea
local iobiectivele tiinifice, precum icu o mai larg politic guvernamental 
forma un grup de exper ipentru implementare, care pot s rspund rapid
cererilor legate de propriet iprecum iatunci când apar probleme
stabili liniile directoare iprincipiile pentru biodiversitate în termen de gestionare
apropriet ilor, la KU
identifica planuri de viitor dezirabile în contextele specificate mai sus, de
exemplu, curile tematice
obine beneficii educa ionale ide agrement, precum iabiodiversit ii ia
beneficiilor în ceea ce prive te peisajul
Universitatea trebuie s adopte o abordare coordonat de gestionare a biodiversit ii
sale, ca parte a opera iunilor sale isia în considerare planurile de viitor legate de
peisaj iproiecte de constructii noi.

Obiective:
Promovarea biodiversit ii iconserv rii pe toate campusurile universitare,
precum isprijinirea dezvolt rii Planului de Dezvoltare a Campusului ia
elementelor formale de amenajare a teritoriului.
Inovarea în sporirea biodiversit ii.
Aciune:
Grupul de implementare al Biodiversit ii / SGS

Principalii indicatori de performan 
Procentul de site-uri acoperite de Planul de ac iune privind biodiversitatea
Indicatori privind speciile importante
Accesorii realizate
4.11 Sensibilizare, formare 0icomunicare
Fond
Gradul de con tientizare icunoa tere a sustenabilit ii câ tigtreptat impuls atât în
cadrul Universit ii cât iextern în cadrul comunit ii locale, precum ila nivel
naional în acest sector. Acest lucru este legat de un plan de comunicare de
marketing oferit de c tre echipa responsabil de sustenabilitate, conferin e, ateliere
ialte activit iorganizate de SGS, iprin lansarea C-SCAIPE. În mod semnificativ
universitatea a fost extrem de apreciat în recentele premii Green Guardian.
Universitatea este, de asemenea, r spunz toare pentru un num rde p riinteresate,
de exemplu studen ii, asocia ia studen easc People & Planet Group, personalul,

19HEFCE, comunitatea local ,comunitatea de afaceri, asiguratorii, partenerii i
autorit ile locale.
Punerea în aplicare a unui program de instruire va ajuta, de asemenea, la asigurarea
îmbun tirii continue, astfel încât personalul istuden ii vor fi dota icu abilit ile i
cuno tinele necesare pentru a- iaduce contribu ia la transformarea universitat ii în
una mai sustenabil .
Livrarea de îmbun tire continu în managementul pentru sustenabilitate ar trebui
sfie comunicat icelebrat .
Obiective
Ridicarea gradului de con tientizare a problemelor de sustenabilitate i
comunicarea realiz rilor de sustenabilitate c tre principalele p riinteresate.
Instruirea personalului, studen ilor iaaltora, cum ar fi contractorii, pentru a se
asigura gradul de con tientizare a problemelor de sustenabilitate iamodului
în care acestea se refer la propriile circumstan epersonale.

Aciune:
SGS, Echipa responsabil cu sustenabilitatea / C-SCAIPE
Principalii indicatori de performan :
Num rul de articole de tiri interne
Num rul de articole în presa local inaional 
Alte apari ii în mass-media
Num rul oamenilor care particip la evenimente / formare
Nivelul de con tientizare a personalului iastuden ilor în ceea ce prive te
problemele de sustenabilitate
Evenimente locale, na ionale iinterna ionale g zduite la KU
4.12 Colaborare 0ilucru cu al iparteneri importan i
Fond
Lucrul cu al iparteneri strategici va ajuta universitatea s -iating obiectivele de
dezvoltare durabil ,iva contribui la dezvoltarea durabil asociet ii. Exist ,de
asemenea, o serie de alte avantaje, cum ar fi colaborarea cu întreprinderi, cercetare
ilucru cu mediul de afaceri, care va aduce beneficii imense pentru universitate,
precum iperspective de viitor pentru studen i.
Pe plan local universitatea aduce o contribu ie uria ,de exemplu, prin Royal
Borough of Kingston, care lucreaz cu alte persoane, cum ar fi Think in Kingston
events iCentrul de voluntariat al Uniunii studen ilor.
La nivel regional are de asemenea, o contribu ie prin parteneriatul West Focus i, în
special prin re eaua de sustenabilitate în practic (SiP) condus de Kingston, prin
intermediul C-SCAIPE i, prin colaborarea cu alte persoane, cum ar fi Grupul de
Mediu Bloomsbury iThames Landscape Strategy.

20La nivel na ional, universitatea a colaborat cu Asocia ia de Mediu pentru universit i
icolegii icu Forumul pentru Viitor, având colabor ri icu alte universit iicolegii,
inclusiv centrele HEA. SGS a g zduit o conferin  major naional ,"Durabilitatea în
practic :avansarea punctelor de referin "iun workshop recent "Durabilitatea în
Învmântul Superior: dep irea barierelor". Exist ,de asemenea, oportunit ide a
se angaja în organisme profesionale preocupate de problemele de sustenabilitate
relevante pentru aderarea lor.
La nivel interna ional exist numeroase ini iative. Grupul de coordonare pentru
sustenabilitate a lucrat cu Universitatea din Western Cape din Africa de Sud iGrand
Valley University din SUA. C-SCAIPE iCentrul pentru Constructii Durabile au
legturi emergente cu Universitatea din Calgary, SUA. SGS iC-SCAIPE pl nuiesc o
conferin  interna ional care urmeaz sfie g zduit la Kingston, în septembrie
2007 "Durabilitatea în practic ;de la local la global".
Obiective
Încurajarea colabor rii ilucrului cu partenerii-cheie pentru transferul de
cuno tine, dezvoltarea de abilit iiaciune pentru sustenabilitate.
Creterea implic rii la nivel local, regional, na ional iinterna ional.
Aciune:
SGS, C-SCAIPE, re eaua SIP, Echipa responsabil cu sustenabilitatea

Principalii indicatori de performan 
Activit ile întreprinse
Partenerii cheie implica iîn colaborare
Evenimente promovate
Activit ile de transfer de cuno tine
5.0 Responsabilitatea corporativ 
Fond
Oorganiza ie, ca s arate c este cu adev rat sustenabil ,trebuie s demonstreze
modul în care î iîmbun tete continuu impactul pe care îl are asupra mediului,
impacturile sociale ieconomice. Organiza ia „Afaceri în Comunitate”, sugereaz c
urmtoarele aspecte arat modul în care o organiza ie poat demonstra acest lucru:
Comunitatea
Investi iile în comunitate reprezint adesea partea cea mai vizibil aunei
companii din punctul de vedere al programelor de responsabilitate
social .Aceaste investi ii se prezint sub forma de dona ii de caritate, timpul
icompeten ele angaja ilor, plus dona ii în natur .
Mediu
Responsabilitatea corporativ fa de mediu implic luarea unor decizii de
management care s minimizeze efectele negative icosturile care decurg din
opera iunile iserviciile organiza iei
Etica

21Gândirea din spatele unei organiza ii este reprezentat de principiile
sale. Principiile etice reflect valorile organiza iei, determinate în contextul
valorilor p rilor interesate iasociet ii în care opereaz .
Drepturilor Omului
Osocietate civilizat recunoa te dreptul fiec rui individ la libertate, libertatea
de asociere iasiguran ei personale. Acestea formeaz baza unui cod al
drepturilor omului g sit la baza legisla iei na ionale iinterna ionale pe tot
globul.
Responsabilitatea pe pia 
Afacerile pot avea un real impact social prin intermediul activit ilor de
marketing ale acestora. Acest lucru poate consolida avantajul lor competitiv –
sau îl pot distruge. Aspectele cheie includ etica în publicitate, rela iile cu
furnizorii, rela iile cu clien ii, distribu ie, ambalare, precum iprocesul de
fabrica ie în sine, în timp ce marketingul bazat pe cauze poate avea un efect
direct asupra vânz rilor.
Viziune & Valori
Organiza iile sunt ca oamenii – fiecare are o personalitate unic .La fel cum
oamenii ne recunosc pe fiecare dintre noi, prin modul în care comunic mi
modul în care ne comport m, tot a 8a, o companie ar trebui s reflecte propriul
sucaracter unic în lume.
Forade munc 
Impactul afacerilor la locul de munc înseamn recunoa terea beneficiilor
afacerii iimpactul social mai larg al politicilor bune de ocupare a for ei de
munc .Acest lucru nu numai c acoper zonele tradi ionale de recrutare,
remunerare, iformarea profesional ,dar ipreocup rile ioportunit ile în
cretere privind probleme cum ar fi diversitatea iegalitatea de anse.

„Afacerile în cadrul comunit ii” este o mi care unic în Regatul Unit a celor peste
750 de companii membre, iaînc1600 care particip la programe icampanii. Ele
opereaz printr-o re ea de 88 de parteneriate conduse de afaceri locale i45 de
parteneri la nivel mondial. Membrii acestei asocia ii angajeaz peste 12 milioane de
persoane în peste 200 de ri din întreaga lume. În Marea Britanie membrii
angajeaz peste 20% din for ade munc din sectorul privat.

Aciune:
Universitatea ar trebui s ia în considerare aderarea la „afacerile în cadrul
comunit ii” pentru a accesa aceast reea de cuno tinemare irecunoscut ,
pentru organiza iile implicate în practici de afaceri responsabile.
Universitatea ar trebui s ia în considerare cadrul subliniat de „afaceri în
cadrul comunit ii”, pentru a identifica nivelul s uactual de performan  din
punctul de vedere al responsabilit ii ide a comunica p rilor interesate
modul în care contribuie la bun starea social ,economic iecologic .
6.0 Concluzie
Ceea ce urmeaz este un rezumat al punctelor tari, oportunit i, amenin ri ipuncte
slabe cu care se confrunt Universitatea.

22Puncte tari:
Exemplu de bun practic pentru
curriculum icercetare sustenabile
Steering Group for Sustainability
(SGS) – Grupul director pentru
sustenabilitate
Sprijin pentru dezvoltare durabil 
Creterea num rului personalului în
cuno tin de cauz ,angajat i
entuziast
C-SCAIPE – centru na ional de
excelen  pentru predare iînvare
Legturi puternice cu comunitatea,
colaborarea în parteneriate cu principalele p riinteresate
Managerul de top responsabil pentru
operforman  sustenabil 
Un nivel de cuno tinecârmuitor i
sprijin pentru sustenabilitate
Reputa ia crescând ca un lider de
sustenabilitate
Analiza Gap a oferit un program de
aciune strategic corporativ Oportunit i:
Construirea reputa iei care conduce la
avantaj competitiv în oportunit ide
finan are
Avantaj competitiv
Eficien a resurselor (gestionarea
deeurilor, energie, ap iachizi ii de
bunuri)
Reducere a riscurilor, prin respectarea
legisla iei
Avantaje fiscale
Marketing ipublicitate, prin
promovarea unei universit idurabile
Devenirea institu iei cu cele mai bune
practici în domeniul sustenabilit ii în
sectorul pentru curriculum, campus i
comunitate.
Personal motivat, loial cu aspira ii
înalte

Pericole :
Publicitatea negativ iimagine
corporativ proast 
Incapabil de a ob ine permisiunea
de planificare, ca urmare a
problemelor de managementul
sustenabilit ii
Lipsa de conformitate juridic care
conduce la ac iuni în justi ie ila
pierderea reputa iei
Decalajul dintre predarea
sustenabilit ii imanagementul
sustenabil al domeniilor universit ii
este în cre tere
Creterea costurilor utilit ilor ide
gestionare a de eurilor
Puncte slabe:
Lipsa de EMS care conduce la lipsa
de coordonare iexecutare a
managementului resurselor
Probleme legate de mediu a
propriet ilor, fiind abordate într-o
manier bucat cu bucat 
Creterea performan elor negative în
domenii cum ar fi energia, apa i
deeurile
Nu exist obiective stabilite
Nu exist sisteme de management i
lipsa informa iilor pentru a demonstra
îmbun tirea performan ei
Person al slab motivat ,aspira ii
sczute, cifra de afaceri mare
Finan ri ratate, cercetare i
oportunit ide consultan 
Universitatea are o mare oportunitate de a- iîndeplini viziunea de a deveni o
organiza ie sustenabil în prima linie a comunit ii, a curriculum-ului icercet rii ia
eficien ei resurselor campusului.