Planul de Marketing al Unui Produs Nou

Planul de marketing al unui produs nou

Studiu de caz

Ursus Cooler

CUPRINS

Introducere

Mediul de marketing a suferit modificari majore incepand cu sfarsitul secolului al XX-lea si pana in prezent remarcandu-se o serie de tulburente conturate de fenomene diverse cum ar fi: nevoile consumatorilor au inceput sa devina din ce in ce mai eterogene si cu o viteza de schimbare foarte mare pe care companiile, pentru a putea rezista si evolua, trebuie sa le anticipeze si sa actioneze in consecinta.

Se pune din ce in ce mai mult accent pe calitate, consumatorul devenind din ce in ce mai doritor de un raport calitate/ pret cat mai convenabil. Stilul si moda au devenit un reper, nivelul serviciilor dar si dorinta oamenilor de a fi protejati . Concurenta a devenit din ce in ce mai acerba, tehnologiile se reinnoiesc din ce in ce mai rapid; mijloacele de promovare neconventionale devin o necesitate pentru ca publicul devine din ce in ce mai greu de atins.

Pentru a se putea mentine la un nivel inalt si chiar de a progresa, intreprinderile au la dispozitia lor niste metode ce pot fi considerate clasice, dar prezentate intr-o formula moderna. Printre acestea, conceptul de inovare este cel dominant. Acesta ofera posibilitatea unei reactii foarte flexibile de adaptare la nevoile pietei. Inovarea permite explorarea mai multor aspecte ale produselor. De asemenea, ea permite adaptarea produselor la nevoile personale ale clientilor si creea de intrebuintari alternative pentru produsele deja existente.

Cea mai mare provocare a managerilor ce conduc prin inovare il reprezinta faptul ca acest timp de management necesita o atentie continua la schimbarile pietei deoarece aceasta poate genera atat oportunitati cat si amenintari si nesesizarea unei asemenea amenintari poate duce la pierderi.

Lansarea de produse noi care sa aiba succes constituie, fara indoiala, o continua provocare pentru companiile ce aleg managementul prin inovatie. De aceea, se poate spune ca mediul tehologic reprezinta o componenta foarte dinamica a macromediului indreprinderii si necesita, inainte de toate, si implicatia creativitatii umane.

Pusa in fata mediului de marketing, o intreprindere se poate afla in incertitudine atunci cand vine vorba despre inovare. Este cert faptul ca lipsa inovarii aduce dupa sine o plafonare a companiei pentru ca aceasta tinde sa ramana pe loc in timp ce concurenta evolueaza. Pe de alta parta, insa, exista o stare de incertitudine ce caracterizeaza acesta metoda pentru ca ea implica consumarea unor resurse financiare, materiale si umane importante. Solutia la aceste dileme consta intr-un management corect al inovarii ce contine o serie de decizii raportate la mediul de marketing.

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind strategia de marketing pentru produsele noi

1.1. Conceptul de inovare

Lansarea unui nou produs pe piata care sa aiba success reprezinta, cu siguranta, o adevarata provocare pentru managementul de afaceri in companiile care au pretentia de a fi moderne si inovatoare. Se poate spune ca tehnologia este principalul factor de inovare in “era digitalizarii”. “Tehnologia este formatorul essential nu doar al infrastructurii material a societatii , ci si al gandirii umane”(Kotler despre marketing pag 13). De aceea, inovarea trebuita privita ca o forma a creativitatii umane ce implica in primul rand schimbarea.

Inovarea in sine isi are originea in schimbare, modificarile de intensitati variate pe plan temporal si spatial avand efecte directe asupra mediului de marketing. In cadrul acestui sistem de gandire, un loc important este ocupat de sistemul inovational al intreprinderii cuprinzand totalitatea resurselor materiale, informationale, umane si financiare ce contribuie la proiectarea, fabricarea si comercializarea produselor noi.

Marketing-ul este factorul cheie in acest mecanism deoarece, prin activitatile sale specifice, permite: scanarea continua a mediului de marketing, infuzia de idei inovatoare, armonizarea relatiilor dintre consumatori si producatori, persuarea consumatorului asupra calitatilor pe care producatorul le doreste evidentiate etc.

Intreprinderea se afla permanent in fata unei dileme in momentul introducerii unui nou produs pe piata. In primul rand, pentru a nu deveni vulnerabila in fata pietei, flexibilitate conferita de inovare ajuta intreprinderea sa evolueze si sa tina pasul cu accelerarea din ce in ce mai violenta a mediului de afaceri. Pe de alta parte inovarea necesita anumite investitii atat din punct de vedere financiar cat si al resurselor umane si tehnologice. De aceea multe intreprinderi tind sa renunte la asumarea riscului, nemaifacand nici un demers in acest sens. Solutionarea inteligenta la aparitia unei dileme de acest gen este reprezentate printr-un management inteligent al inovarii conceput ca un set de decizii ce ghideaza intreprinderea in intregul proces de introducere a unui nou produs in piata prin raportarea permanenta la mediul in care evolueaza.

Conducerea prin inovare reprezinta acel sistem “modern, dinamic, ce se bazează pe atitudinea de receptivitate a conducerii la inovare, focusat pe stabilirea și aplicarea consecventă a unor strategii inovaționale”. Inovarea cere stiinta (acuratetea informatiei, precizia actiunilor) si arta (creativitate, experimentare, intuire). Managementul inovarii presupune o fuziune a celor doua componente si prin urmare lansarea unui produs care sa fie superior celui existent, pe care consumatorii sa il perceapa ca atare.

Termenul de inovare cat si familia lexicala a acestuia (inovatie, inovator etc.) sunt din ce in ce mai folositi in vocabularul modern al afacerilor. Confuziile, insa, sunt prezente atat in literatura de specialitate cat si in utilizarea practica a termenilor.

Privita din punct de vedere al marketingului, inovarea reprezinta procesul ce porneste din momentul in care s-a sesizat nevoia pe piata a unui asemenea produs sau serviciu pana in momentul eliberarii in piata, insostit, bineinteles de urmarirea constanta a reactiilor venite din partea consumatorilor. Inovatia, pe de alta parte, reprezinta produsul nou ca o materializare a procesului de inovare. Prin procesul de inovare se asigura corespondenta intre dezvoltarea tehnologica si cea comerciala a unui produs nou. Sursa inovarii poate surveni din circumstante foarte nepravazute.

Inovatiile interne apar atunci cand se exploateaza urmatoarele aspecte: nepravazutul (success sau esec), neconcordanta intre diferite aspecte economice (exemplu: neconcordanta intre ritmul si logica a unui produs) si o nevoie specifica (exemplu: nevoia de schimbare in structura pietei).

Inovatiile externe au originea in afara mediului economice si tin indeosebi de laturile politice, filosofice, sociale si culturale. Sursele pot fi : demografice, (mutatia intre diferite segmente de piata) schimbarile de perceptie (privind sanateatea, cultura, alimentatia etc.) si adaptarea (receptivitatea) la schimbarile tehnice si tehnologice aparute in stiinta.(rodica boier)

Procesul de inovare nu reprezinta un garant al succesului intr-o intreprindere. Dupa lansarea inovatiei pe piata este rolul Marketingului sa sporeasca sansa de reusita a produsului.

1.1.1. CAUZELE CARE CONDUC LA NEVOIA DE INOVARE INTR-O INTREPRINDERE

Intr-o lume aflata intr-o continua schimbare si o dinamica din ce in ce mai accelerata, inovarea a devenit o necesitate, depasind pragul de optiune. Desi exista produse “nemuritoare” si tentatia de a ramane pe locurile secundare reprezinta o tentatie extrem de mare, intreprinderile trebuie sa tina cont de importanta inovarii.

Presiunea venita din partea concurentei conduce la obligatia de gasire a solutiilor ce vor permite, ulterior, o pozitionare mult mai buna pe piata. O analiza mai detaliata arata cu nu toate companiile privesc conceptul de “nou” cu acelasi entuziasm.

Cei mai importanti factori care determina o companie sa diversifice productia dar mai ales sa inoveze sunt:

Nevoia de a se dezvolta sau de a-si pastra, cel putin, pozitia ocupata in piata la momentul dat.

Acesta este cel mai important factor dat fiind faptul ca aceasta este, practice, principala ocupatie a companiilor.

Cererea pietei de diversificare a produselor.

Majoritatea companiilor se ocupa de diversificare in mediul in care activeaza si pe care au o anumita stapanire in dauna intrarii pe un alt segment de piata. De obicei, pentru diversificarea sau inovarea produselor, companiile aleg sa foloseasca resurse interne pentru a economisi. Acest procedeu nu reprezinta neaparat un plus ci, dimpotriva, poate inchide orizonturile ce ar fi putut si deschise cu folosirea achizitiilor externe.

Obligatia de a se alinia la actele normative impuse de guvern. Acestea sunt in general pe latura de protectie a mediului

Nevoia de a face fata unei scaderi a cererii sau unei scumpiri a materiilor prime folosite.

Cresterea permanenta a energiei obliga companiile sa isi reinnoiasca tehnologiile cat si sa conceapa metode de reproiectare a produselor.

Intre factorii interni care determina o companie sa se angajeze intr-o activitate de inovare, pe primul plan se afla serviciul de Cercetare-Dezvoltare care trebuie sa vina cu idei pertinente de inovare.

Factorii externi sunt de tip concurential, negocierea contractelor cu furnizorii, facilitatile oferite de catre guvern si chiar evolutia companiilor concurente.

1.1.2. TIPOLOGIA INOVATIILOR

Inovatia este abordata ca un proces de elaborare a unor noi marfuri si servicii, mentinerea unor standarde tehnologice foarte ridicate, a metodelor de organizare si gestionare a productiei cat si flexibilitate ceruta angajatilor ce sunt nevoiti de multe ori sa isi modifice abilitatile si deprinderile profesionale pentru a putea tine pasul cu nivelul de schimbare.

“Complexitatea noțiunii de „inovație”, multitudinea de tipuri și sfere de utilizare a inovațiilor fac destul de dificilă clasificarea lor:

Fig.1

1.1.3. Fazele Inovarii

Inainte de introducerea unui nou produs in piata este necesara urmarirea unei serii de activitati de marketing:

Identificarea ideilor noi de produs

Trierea

Conceperea prototipului

Analiza economica

Testarea in consum

Perfectionarea procesului de productie

Testele de piata

Lansarea in productie si pe piata

In fiecare din aceste etape produsul poate primi acceptul de a merge la urmatoarea etapa sau respingerea ce duce la sistarea operatiilor sau revizuirea anumitor elemente atunci cand rezultatele au fost insuficiente pentru a obtine aprobarea insa exista posibilitate de corectare.

Identificarea ideilor noi de produs

Aceasta este prima faza din procesul planificat de introducere a unui nou produs si se refera la analizarea, stimularea si colectarea ideilor noi aparute. Ideile pot veni din partea diferitelor departamente:

Cercetare- Dezvoltare

Marketing- percep o noua nevoie a consumatorului

Productie- imbunatatire a procesului de fabricatie

Conducerea- motivata de posibilitati strategice

Design- inovarea estetica sau functionala

Alti angajati- acestia pot propune idei atunci cand speculeaza o oportunitate in departamentul din care fac parte

Cele mai importante metode de stimulare a creativitatii sunt : brainstorming, sinectica, anchetele, Delphi etc

In afara resurselor interne, ideile provin si din mediul exterior organizatiei:

Furnizorii- identifica posibilitati noi de obtinere a materiilor prime si tehnologiei

Distribuitorii- identifica nevoile consumatorilor

Consumatorii – nemultumiri, sugestii

Concurentii- acestia pot realiza un produs care poate fi imbunatatit

Publicatii

Agentii de publicitate

Inventatori

Agentii guvernamentale

Trierea

A doua faza a procesului de introducere a unui nou produs in piata este reprezentat de trierea ideilor noi. Aceasta etapa se realizeaza de catre un grup de specialisti. Criteriile care sunt puse in discutie tin de beneficiile intreprinderii dupa lansarea produsului, posibilitatile de integrare a produsului in profilul pe care este specializata intte

Cele mai importante metode de stimulare a creativitatii sunt : brainstorming, sinectica, anchetele, Delphi etc

In afara resurselor interne, ideile provin si din mediul exterior organizatiei:

Furnizorii- identifica posibilitati noi de obtinere a materiilor prime si tehnologiei

Distribuitorii- identifica nevoile consumatorilor

Consumatorii – nemultumiri, sugestii

Concurentii- acestia pot realiza un produs care poate fi imbunatatit

Publicatii

Agentii de publicitate

Inventatori

Agentii guvernamentale

Trierea

A doua faza a procesului de introducere a unui nou produs in piata este reprezentat de trierea ideilor noi. Aceasta etapa se realizeaza de catre un grup de specialisti. Criteriile care sunt puse in discutie tin de beneficiile intreprinderii dupa lansarea produsului, posibilitatile de integrare a produsului in profilul pe care este specializata intreprinderea, situatia produselor asemanatoare de pe piata, amploarea investitiei financiare a intreprinderii si mijloace de finantare.

O importanta deosebita este acordata criteriilor de marketing: aproximarea dimensiunii pietei, posibilitate de integrare in piata care va absorbi noul produs, tendintele pietei, pretul precalculat, metodele de distributie etc.

Conceperea prototipului

Dezvoltarea conceptiei si materializarea acestuia reprezinta a treia etapa a planificarii produselor noi. In aceasta faza, in colaborare cu departamentul de marketing, se dezvolta cercetarile tehnice privind o mai buna adaptare a produsului in piata sub forma unui proiect concret ce trebuie sa respecte anumite criterii necesare accepatarii acestuia de catre consumator.

Aceasta materializare reprezinta fundamental strategiei de marketing al noului produs. Strategia va contine 3 parti: piata tinta (pozitie,cota de piata, profit etc), pretul (+ plasarea si bugetul de marketing) si vanzari alaturi de mix de marketing pe termen lung.

Analiza economica

Aceasta faza este deosebit de importanta deoarece aici se stabileste daca se trece la faza urmatoare in urma analizei profitabilitatii produsului. Aceasta vizeaza doua aspecte:

Analiza de marketing:

descrierea pietelor tinta

pozitionarea produsului

prognoza vanzarilor

estimarea reactiei consumatorilor

calcularea pierderilor cauzate de trecerea concurentei la productia de produse asemanatoare

strategia de distributie

evidentierea trasaturilor calitative ale produsului

estimarea cheltuielilor promotionale

Analiza financiara are ca scop principal prognoza (costuri de productie, volum de vanzari, profit etc.) O data ce se ajunge la concluzia ca noul produs aduce beneficii se creeaza si in forma fizica.

Testarea utilizarii in consum

Aceasta faza presupune stabilirea proprietatilor fundamentale ale noului produs. Anumite aspect ale produsului pot fi modificate sau revizuite in etapele urmatoare, insa nu si fundamental acestuia. In continuare, se pregatesc mai multe mostre de produs alternative ce vor fi oferite anumitor consumatori selectionati pentru o prima cercetare ce privesc adaptarea produsului la cerintele pietei.

Toate cercetarile facute in acest mod trebuie sa ofere raspunsuri la problemele ce ar putea clarifica caracteristicile finale ale produsului: ce preferinte au consumatorii in legatura cu noile caracteristici, care segment al pietii a fost nesatisfacut de noul produs, cum pot fi convinsi consumatorii sa achizitioneze noul produs.

Perfectionarea procesului de productie

In aceasta etapa sunt determinate specificatiile finale ale produsului, adaugandu-se completarile finale. Se realizeaza modele tehnice ce contin formule, schite, etape de productie intr-un grad de detaliu care sa nu permita nici un fel de abatare sau interpretare.

De obicei, in aceasta etapa se mai efectueaza niste teste in “statii pilot”, mai ales atunci cand produsul va urma sa fie produs in serii mai mari.

Testele de piata

Aceasta etapa este una foarte importanta care, desi necesita resurse financiare considerabile ofera un grad mai mare de siguranta si feresc intreprinderile de lansarea unui produs nou ce ar putea da gres.

Vanzarile experimentale (testele de piata) ofera niste informatii reale asupra succesului pe care l-ar putea avea produsul si sunt mult mai corecte decat simplele cercetari de piata pentru ca potentialul client are sansa sa cumpere produsul si sa se si intoarca atunci cand doreste reachizitionarea produsului. De aceea aceste teste se fac pe perioade mai lungi si in general sunt valabile la produsele cu frecventa de cumparare mai mare.

Lansarea productiei si lansarea pe piata

Aceasta este ultima etapa din planul de introducere a unui nou produs pe piata. Procesul produsului in forma finala trebuie sa fie integrat in sistemul deja functional si in acelasi timp sa se asigure cantitatea necesara de produse necesara campaniei de introducere in piata de desfacere.

Din punct de vedere teritorial exista posibilitatea lansarii produsului la nivel national sau treptat, pornind de la anumite centre sau zone. In afara unei ceremonii de lansare, o alternativa este reprezentata de lansarea produsului in cadrul unei expozitii sau unui targ de mostre.

1.2. Oportunitatile de piata si elaborarea de oferte pentru pietele tinta

“Marketingul reprezinta arta de a gasi, a dezvolta, a profita de pe urma unor oportunitati.”

Oportunitatea de marketing este definita ca o arie de necesitate gasita de intreprinzator in piata si prin a carei speculare si satisfacerea nevoilor descoperite se poate obtine profit. Factorii de care depinde atractivitate unor oportunitati sunt urmatorii: numarul de potentiali cumparatori, puterea de cumpararea a cumparatorilor, dorinta lor de cumparare samd.

Exista trei situatii care ar putea creea oportunitati de marketing:

Furnizarea unui produs greu de gasit in piata.

Furnizarea unui produs deja existent dar la un nivel superior

Furnizarea unui produs nou.

Furnizarea unui nou produs greu de gasit in piata.

Aceasta situatie prezinta incarcatura cea mai mica din punct de vedere al calitatilor de marketing pe care le utilizeaza compania deoarece oportunitatea este foarte usor de observant. Un exemplu elocvent ar fi lipsa de mancare, apa si imbracaminte din timpul razboiului, iar fabricantii au putut profita din plin de aceasta oportunitate. Astfel de oportunitati mai pot aparea si dupa trecerea unui dezastru natural dar ele tind sa fie temporare, oportunitatile de marketing avand viata scurta.

Furnizarea unui produs deja existent dar la un nivel superior.

Exista trei metode pe care companiile le folosesc pentru imbunatatirea unui serviciu sau produs deja existent pe piata:

Metoda detectarii de probleme. Aceasta metoda consta in interogarea efectiva a consumatorilor si aflarea nevoilor acestora. Fiecare raspuns aflat poate genera o oportunitate de marketing. Trebuie remarcat faptul ca metoda detectarii produce mai mult imbunatatiri alea produsului si serviciilor, decat inovatii.

Metoda ideala Aici responsabilii de marketing ai companiilor invita o serie de oameni la interviu si ii roaga sa isi imagineze o versiune ideala a produsului pe care il consuma. Desi in unele cazuri declaratiile intervievatilor sunt imposibil de realizat, uneori se poate constata ca aceste visuri sunt la indemana si pot fi puse in aplicare.

Metoda lantului de consum. Responsabilii de marketing ai companiilor invita o serie de oameni la interviu si ii roaga sa descrie pasii pe care ii fac de la achizionare pana la folosirea si renuntarea la produs. Astfel se intocmeste o “harta de consum”(kotler pg 50) in urma a carei analize poate duce la introducerea unor produse, servicii sau beneficii acolo unde se observa oportunitatea.

Furnizarea unui produs sau serviciu nou

Metodele prezentate anterior studiau felul in care consumatorii faceau achizitii si masurau nevoile exprimate de acestia. Insa cumparatorii sunt limitati in imaginarea produselor noi ce ar putea fi posibile deoarece nu sunt la curent cu progresele tehnologice si creative care s-au realizat pana in momentul respectiv.

1.2.1. Evaluarea si alegerea oportunitatii potrivite

Dupa identificarea unor oportunitati de marketing abundente , urmeaza decizia abordarii uneia dintre ele. Pentru ideile ce ar putea fi considerate acceptabile se masoara potentialul profit dar si riscul de a da gres sau a pierde o cantitate importanta de resurse.

Exista trei metode de estimare a probabilitatii finale:

Probabilitatea Probabilitatea Probabilitatea Probabilitatea succesului

de succes = finalizarii x comercializarii x economic, data de

finala tehnice data de finalizarea comercializare

tehnica

De exemplu , daca valorile estimate sunt : 0.5; 0.65 si 0.74, compania va concluziona ca probabilitatea de succes este de 0.24.

Marirea ratei de succes prin lansari de noi produse si servicii

Cea mai mare dificultate intampinata de companii este transformarea oportunitatilor de valoare in produse cu succes comercial. In cazul bunurilor de consum in masa, ratele de esec sunt de peste 80% in timp ce in cazul bunurilor industriale vorbim de un procent de 20%-30%.

Diferenta consta in faptul ca noile branduri de consum, desi lansate cu multa publicitate si cu un marketing potrivit pot avea rezultate incerte. Acest lucru se intampla deoarece consumatorii sunt pusi sa aleaga intre noul brand si cele preferate de ei. Rata mai mare de succes a companiilor de bunuri industriale este data de faptul ca noile produse tind sa fie lansate atunci cand sesizeaza o necesitate pe piata si realizeaza in prealabil un test intre grupul de companii ce ar putea fi interesate.

Exista mai multi factori ce pot sa evolueze gresit la elaborarea si lansarea unui produs:

conceptul original poate fi adaptat la sistemul de productie de catre fiecare departament in asa fel incat la sfarsit sa reiasa un produs foarte putin asemanator cu ideea originala

departamentele pot solicita economii la nivel de costuri ce ar duce la o atractivitate mai scazuta a produsului respectiv.

compania ar putea sa nu reuseasca sa atraga destule piete de desfacere specializate.

publicitate scazuta

stabilirea unui pret prea mare

o investitie prea mare in conceperea produsului incat lansarea acestuia sa devina doar o speranta de amortizare

Analiza interna a intreprinderii

Inainte de a putea face orice demers, compania trebuie sa se asigure ca isi intelege propria identitate. Acest demers necesita o evaluare a compatibilititatii sistemului de inovare al companiei cu eforturile necesare obtinerii scopului final.

Succesul in planificare este asigurat de o buna cunoastere a a realitatii interne a companiei ce stabileste si pozitia strategica a companiei in perioada curenta. Un bun punct de plecare il reprezinta audit-ul de marketing pentru ca din analiza lui se pot identifica oportunitatile mediului ce ar putea fi folosite in conceperea unui nou produs.

1.2.2. Business-ul cu produse noi

Alegerea pietei si in primul rand a segmentelor tinta din interiorul acesteia reprezinta un punct fundamental de incepere a analizei in vederea elaborarii strategiei de inovare.

Zona strategica este alcatuita din segmentele de piata unde se vor face cele mai mari eforturi legate de crearea noului produs. Identificarea zonei strategice conduce cautarea de idei pentru noul produs, selectia acestora si stabilirea unui plan pe termen lung privind alocarea resurselor.

Cuplul produs-piata permite analiza industriei respective, a potentialilor concurenti, prognozeaza cererea si determina pozitionarea companiei in cadrul acesteia. Exista trei niveluri la care piata poate fi analizata si si delimitata: piata generica, piata categoriei produsului, piata variantei de produs.

Definirea pe mai multe dimensiuni prezinta mai multe avantaje certe:

Ajusteaza campul cautarilor pentru produsele noi.

Impune o viziune externa, consumatorii si nevoile acestora fiind luate in considerare.

Ofera solutii multiple de solutionare a nevoilor.

Pune in evidenta concurentii direct implicati

Permite flexibilitate strategica

In ansamblul activitatilor de planificare, generarea si selectia de idei inovatoare pot fi programate in una din cele doua alternative extreme: o pozitie de start, prin care tot concetul pleaca de la un set de idei de la care se poreste apoi in analiza mediului, segmentarea pietei, stabilirea pozitiei indreprinderii in piata s.a.m.d. sau o pozitie finala in care se pleaca de la piata si segmentele atractive in care un nou produs ar putea fi introdus, dupa care se stimuleaza crearea de idei din care sa rezulte un concept de produs formulat in mai multe variante.

1.3. Strategia de marketing in inovare

In momentul conceperii strategiei de marketing in inovare, compania incearca sa raspunda intr-o maniera cat mai favorabila macromediului(Fig. 2.), un factor ce poate genera expansiunea, comprimarea sau chiar caderea unei piete si in acelasi timp si disparitia noului produs. De aceea, componentele macromediului trebuie sa fie bine analizate pentru ca la final sa se poate proiecta diversele scenarii ce ar putea interveni.

Fig. 2.

Marketing-ul face distinctie intre doua moduri de abordare in descrierea pietei: metoda subiectiva si metoda analitica. Aceste metode au o anumita corelatie si in unele momente se folosesc in diferite combinatii. Din momentul in care se avanseaza de la generarea ideilor la conceperea produsului nou, perspectiva definirii pietei se poate schimba.

Profilul de raspuns al consumatorilor este un element esential in selectia grupului tinta deoarece aceste raspunsuri descriu, in fapt, o serie de nevoi si cerinte ce se doresc a fi satisfacute. Pentru un produs nou raspunsul se poate trage din interactiunea urmatoarelor coordonate:

beneficiile cautate in produsul respectiv

comportamentul de utilizare al produsului

situatiile in care poate fi utilizat produsul

sensibilitatea fata de variabilele de marketing

Atunci cand se realizeaza analiza strategica a companiei, analiza concurentei poate gasi raspunsuri la intrebari cum ar fi: Care sunt concurentii principali? Care sunt concurentii mici, dar totusi seriosi? Cine ofera pe piata produse substituibile? Care ar putea fi noii potentiali concurenti? Ce bariere intampina la intrarea in ramura? s.a.m.d.

Stabilirea strategiei pe care o adopta concurentii, are la baza analiza strategiilor atat curente cat si trecute, pe toate nivelurile si domeniile functionale, atat cat acest lucru este posibil. Cele mai importante informatii ce se pot obtine trebuie sa priveasca:

Punctele slabe si punctele forte ale produsului concurent

Punctele slabe si punctele forte ale elementelor necorporale (publicitate, forta vanzarilor, service-ul, suportul logistic etc.)

Strategia utilizata de fiecare concurent (segmentele de focalizare, strategia de pozitioare)

Eficienta (alegerea si implementarea strategiei)

Succesul unui produs nou este influentat de: existenta unei piete cu un inalt potential de crestere; diferentierea produsului (economii de scala, preturi competitive); cererea continuu distribuita in timp; raport avantajos intre eforturile de intrare (cheltuieli, concurenta) si avantajele obtinute(profitabilitate, rata de recuperare a investitiei etc.)

Selectia unei tinte de piata va avea in vedere compatibilitatea dintre atractivitatea segmentului si forta pe care o are compania in a servi acest segment. Pentru aceasta etapa se utilizeaza o metoda rapida si simpla numita model de scor . Aceasta metoda presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

Listarea criteriilor de evaluare (contine factori ai profilului pietei si resurselor firmei)

Ponderarea criteriilor de evaluare

Evaluare fiecarei oportunitati de piata la toate nivelele pe fiecare criteriu in parte

Evaluarea globala

Practica a demonstrat ca oportunitatile de marketing, chiar daca sunt foarte tentate, raman simple posibilitati daca nu sunt puse in valoare de catre companie asa cum exista si reversul medaliei atunci cand abilitatile deosebite ale intreprinderii se pot risipi in lipsa unei piete ce ofera conditii favorabile. Concluzia logica este aceea ca trebuie sa existe o compatibilitate foarte buna intre oportunitatile de marketing ale pietei si abilitatile intreprinderii in conceperea, fabricarea si comercializarea noului produs.

Fig. 3.

Capitolul 2. Planificarea de marketing

Termenul de “planificare de marketing” este folosit pentru a descrie modul de intrebuintare a resurselor ce tin de marketing pentru a atinge obiectivele de marketing. Desi, la prima vedere pare o chestiune simpla, in realitate vorbim despre un proces extrem de complex. Atat resursele cat si obiectivele difera de la o companie la alta si se raporteaza la perioade de timp diferite. Planificarea de marketing mai este folosita si in procesul de segmentare a pietei, prognoza dimensiunii acesteia cat si pozitionarea companiei pe piata.

Acest proces implica:

Realizarea de cercetari de marketing atat in interiorul cat si in exteriorul intreprinderii

Analiza SWOT

Identificarea premiselor

Prognozarea

Obiectivele de marketing

Strategiile de marketing

Definirea programelor

Stabilirea bugetelor

Analiza rezultatelor si revizuirea eventualelor nereguli

Procesul de planificare va contribui la: o mai buna utilizare a resurselor; incurajarea spiritului de echipa; evolutia companiei in directia atingerii obiectivelor stabilite.

Planificarea de marketing este un proces care se repeta, iar acesta va fi revizuit si actualizat pe masura implementarii sale.

2.1. Etapele realizarii unui plan de marketing.

Etapele realizarii unu plan de marketing sunt prezentate in figura 4.

Fig. 4.

2.2. Descrierea etapelor construirii planului de marketing

Stabilirea obiectivelor de ansamblu ale companiei

Aceste obiective sunt stabilite la de conducerea de varf, dupa care sunt transmise persoanei care elaboreaza planul de marketing.

Realizarea cercetarii externe de marketing

Companiile functioneaza in mediul de marketing asa ca primul pas in elaborarea planului de marketing il reprezinta cercetarea acestui mediu. Studiul se realizeaza asupra pietelor respective, rezultatele fiind analizate in contextul marketingului produselor

Realizarea cercetarii interne de marketing

Poate mai importante chiar decat analiza pietei sunt datele disponibile interiorul companiei. Aceste informatii trebuie sistematizate in cote de piata in functie de aria geografica si ramura industriala de care apartin.

Analiza SWOT

Dupa culegerea informatiilor atat din exterior cat si din interior, acestea trebuie prezentate sub o forma care sa poata oferi posibilitatea luarii celei mai bune decizii. Acest lucru se realizeaza prin realizarea analizei SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunitati si Amenintari).

Identificarea premiselor

Planul se bazeaza pe un set de premise clar identificate legate de concurenta, factori economici si tehnologici.

Obiectivele de marketing

Acest pas reprezinta cheia intregului proces si anume stabilirea obiectivelor dupa care se vor ghida compania. Acestea exprima scopurile fundamentale ale planului.

Strategiile de marketing

Prin elaborarea strategiilor de marketing se identifica metodele prin care se vor atinge obiectivele de marketing. Acestea sunt strans legate cu elementele mixului de marketing (pret, produs etc). In functie de aceste elemente individuale se stabilesc strategii pentru fiecare scop in parte.

Definirea programelor

Acest pas consta in precizarea sarcinilor fiecarui participant la activitate dar si locul, momentul si modalitatea de indeplinire a acestor sarcini.

Stabilirea bugetelor

Strategiile elaborate cat si obiectivele sau planurile de actiune trebuie sa fie eficiente din punct de vedere financiar. Stabilirea bugetelor implica identificarea acelor resurse necesare pentru realizarea planului dar si evidentierea riscurilor si costurilor financiare.

Redactarea planului

Dupa pregatirea tuturor aspectelor prezentate mai sus, se va pregati forma scrisa a planului de marketing. Aceasta trebuie sa contina informatiile esetiale ce se impun a fi transmise.

Comunicarea planului

Dupa ce a fost redactat acesta trebuie transmis si prezentat in mod corespunzator celor ce se ocupa de implementarea lui altfel risca sa esueze.

Revizuirea si actualizarea planului

Deoarece situatiile si conditiile se modifica, planul de marketing trebuie actualizat periodic in functie de schimbarile care s-au produs intre timp.

Capitolul 3. Planul de marketing privind lansarea produsului Ursus Cooler

3.1 Istoricul companiei Ursus

“În perioada secolelor XVIII – XIX, la Cluj au existat două berării: una aflată pe Canalul Morii în zona Parcului I.L. Craragiale, demolată odată cu lucrările de amenajare urbanistică în prima jumătate a secolului al XIX-lea și berăria călugărilor iezuiți și apoi a Statusului Româno – Catolic, apreciată ca fiind probabil una din cele mai vechi din Transilvania, conform lui Octavian Buzea.”(f)

In anul 1878 s-a pus bazele fabricii in adevaratul sens al cuvantului, de atunci pana in prezent compania aflandu-se intr-un continuu proces de modernizare si de mentinere la cele mai inalte standarde tehnologice.

“In anul 1927 s-a înființat firma "URSUS" Fabrica de Bere S.A. care și-ar fi început activitatea sub acest nume începând cu 1 ianuarie 1928. În 1928 a început o noua filă din istoria berii URSUS, odată cu înființarea firmei "URSUS" Fabrica de Bere S.A. în Mănăștur.” (f)

“ URSUS a fost prima bere românească etichetată "Premium", dar și prima care și-a făcut reclamă la TV. Deschizător de noi drumuri, URSUS a inovat din nou în 1996, când a introdus un nou ambalaj, devenind prima bere românească la cutie.” (f)

Compania care detine Ursus se numeste SABMiller PLC si este unul dintre cei mai mari producatori de bere din lume. SAB Miller este in locurile fruntase in ceea ce priveste vanzarile pe toate continentele in care a intrat pe piata.

Ursus Breweries este al doilea cel mai mare producator de bere de pe piata autohtona cu o cota de piata estimata la 35%. In prezent in Romania exista 4 fabrici ce produc produse Ursus Breweries din care fac parte brand-uri ca : Redd’s, Peroni, Grolsch, Azuga, Stejar etc.

Cel mai mare depozit se afla in comuna Tunari, in apropiere de centura Bucurestiului. Ursus a urmarit in mod constant:

sa se urmareasca pulsul pietei

sa se opereze prin: calitate, pret, cantitate

satisfacerea cererii intr-un mod cat mai eficient

3.2. Organizarea structurala a companiei Ursus SA

3.3. Plaul de marketing privind lansarea produsului Ursus Cooler

Noul Ursus Cooler vine in intampinarea nevoilor din ce in ce mai diversificate ale consumatorului modern ce este in cautarea combinatiilor din ce in ce mai inedite si a senzatiilor foarte diferite. De aceea combinatia de bere blonda de calitate superioara cu suc de lamaie reprezinta o provocare pentru consumatorii din autohtoni. In primul rand din pricina gustului inedit si racoritor si in al doilea rand pentru ca gradul de alcool este foarte mic si in acest mod raspunde unui segment de piata mai aparte: consumatorul de bere pentru gust, prospetime si senzatie de revigorare. Ca si bonus, Ursus Cooler se gaseste acum si in varianta fara alcool, desavarsind astfel experienta consumului berii cu lamaie fara grija consecintelor survenite in urma consumului de alcool.

Analiza mediului. Mediul Intern. Mediul Extern.

Mediul extern al companiei se compune din factorii din exteriorul companiei care ar putea sa influenteze dezvoltarea pe piata in care activeaza produsul.

Micromediul reprezinta o serie de factori externi care afecteaza direct compania si asupra carora exista posibilitatea exercitarii unui anumit control.

Clientii

Clientii companiei Ursus pot fi categorisiti in functie de mai multe criterii ce sunt considerate elocvente pentru piata consumatorilor de bere din Romania:

Venitul Consumatori cu venituri mari

Consumatori cu venituri medii

Consumatori cu venituri mici

Mediul geografic Mediul urban

Mediul rural

Varsta Varsta cuprinsa intre 18- 40 de ani

Varsta cuprinsa intre 40- 65 de ani

Varsta peste 65 de ani

Furnizori

Materii prime: Comcereal SA

Sticle: Stirom SA

Etichete: Royal Edimex SRL

Enzime: Henkel SA

navete: Berolina SA

Distribuitori

SC Alma Tim Distribution

SC Mondotel SRL

SC Tarell Import Export SRL

SC Prosoft SRL

Concurentii

Principalii concurenti la nivel national ai Ursus Cooler il reprezinta celelalte companii care s-au adaptat pietei si au inceput sa produca la randul lor bere cu lamaie.

Ciuc Radler

Beck’s Lemon

Bergenbier Fresh Lemon

Tuborg Lemon

Organismele publice (delimitate de Philip Kotler in 7 categorii):

Lumea financiara (actionari)

Mass-media

administratia publica

grupuri de interese

publicul larg

personalul intreprinderii

Macromediul – climatul general in care isi desfasoara activitatea compania si care actioneaza asupra acesteia in mod indirect, cu o intensitate mai scazuta dar pe termen lung. Majoritatea companiilor sunt constiente de importanta actiunii macromediului lui insa foarte putine sunt intradevar si eficiente in analiza acestuia.

Un instrument principal de analiza a factorilor externi este reprezentat de analiza PEST:

factori politici, economici, sociali si tehnologici.

Mediul intern al companiei este reprezentat de totalitatea elementelor ce definesc obiectul de activitate al acesteia. Acesta are urmatoare structura: resurse materiale, resurse financiare si resurse umane.

Ursus Breweries detine 3 fabrici in tara la Timisoara, Brasov si Buzau dar si o mica facilitate de productie in Cluj-Napoca. Compania a investit peste 90 de milioane de Euro pentru modernizarea fabricii de la Buzau. Cel mai mare depozit al companiei se afla in comuna Tunari, aproape de centura capitalei, un avantaj in realizarea distributiei atat pe plan national cat si in Bucuresti.

Cifra de afaceri a Ursus este de 1283124027 RON insa nu s-a mai realizat un profit operational din anul 2009, dupa caderea pietelor financiare din Romania si nu numai.

In domeniul resurselor umane, Ursus este in topul angajatorilor din Romania din punct de vedere al calitatii locului de munca. Numarul angajatilor a scazut drastic in ultimii ani pana la aproximativ 1400 de persoane din doua motive: 1. modernizarea tehnologica constituita din inlocuirea oamenilor cu utilaje si masinarii ce dau un randament mult mai bun si sunt mai putin costisitoare si 2. pentru a taia costurile pentru ca, din pricina recesiunii, pierderile incepeau sa devina din ce in ce mai mari.

Ursus Breweries si-a modificat cota de piata si a inregistrat o crestere in ultimul an ajungand la o cota de 32%, fiind al doilea mare producator din tara.

Metoda BCG

Are la baza matricea crestere-cota de piata:

Analizand fiecare criteriu de incadrare al produsului putem afirma ca:

Dilemele- reprezinta afacerile ce sunt debutante si necesita cheltuieli mari pentru a tine pasul cu ritmul accelerat de crestere al pietei.

Vedetele- reprezinta dilemele care aduc profit. De obicei tind sa devin liderii pietelor in care activeaza. De asemenea, necesita cheltuieli destuli de mari pentru a nu ramane in urma in evolutia pietei.

Vaca de mult- reprezinta vedetele ce se transforma atunci cand rata de crestere a pietei scade. Nu necesita cheltuieli mari pentru modernizare. Trebuie ca atunci cand se pierde din cota de piata sa se investeasca in caz contrariu poate deveni piatra de moara

Piatra de moara- Afacerile ce aduc pierderi

Luand in considerare economia actuala, pentru fiecare tip de criteriu se poate stabili o modalitate de actiune.

Analiza SWOT

Puncte tari.

Ursus face parte din gigantul SABMiller PLC, al doilea cel mai mare producator si distribuitor de bere din lume si unul dintre cei ce imbuteliaza pentru Coca Cola.

Stabilitatea financiara conferita de cifra de afaceri foarte buna si sustinerea de catre compania-mama.

Compania beneficiaza de un management modern, deschis la oportunitati.

Datorita tehnologiei de ultima generatie, calitatea produsului este constant urmarita, acest fapt fiind, de altfel, o preocupare centrala a intreprinderii.

Retea de distributie bine pusa la punct, cu putere de repartizare a marfurilor pe intreg teritoriul Romaniei

Raport calitate/pret foarte bun

Un grad inalt de acoperire a pietei

Puncte slabe

Lipsa pozitiei de lider pe piata

Cota de piata usor scazut

Materiile prime provin atat din tara cat si din import

Lipsa unei surse de apa proprii

Vanzari considerabil mai scazute in sezonul rece

Oportunitati

Patrunderea cu succes pe noi piete, inclusiv cele externe.

Extinderea portofoliului prin noi sortimente de bere ce ar putea surprinde consumatorul.

Cultivarea de terenuri agricole proprietate proprie cu intinderi mari de oarze, acestea fiind materii prime necesare la productia berii.

Cresterea consumului mediu de bere.

Dezvoltarea mediului tehnic si al celui legislativ

Amenintari

Puterea de cumparare a consumatorului destul de scazuta in Romania

Presiunea exercitata de concurenta de bere cu lamaie: Ciuc, Beck’s, Bergenbier, Corona, etc.

Inflatia ridicata

Politicile si campaniile impotriva consumului de bere.

Emanciparea consumatorului

Degradarea solului in zonele de cultura ale oarzelor.

Obiectivele de marketing

Un prim obiectiv va fi o crestere a cifrei de afaceri in 2015 cu 10% , iar in ceea ce priveste cota de piata Ursus Breweries doreste sa devina compania numarul 1 in topul romanilor consumatori de bere.

Potrivit unui studiu, Timisoreana este brand-ul lider in preferintele romanilor iar pentru 2015 Ursus Breweries intentioneaza sa ridice cota de piata a Ursus Cooler pe prima pozitie in topul berilor cu suc de lamaie.

Ursus Cooler fara alcool prezinta o noutate si anume ca este singura bere romaneasca in mix cu lamaie ce nu contine alcool. Prin acest mod Ursus doreste acapararea pietei de beri non-alcoolice oferind varianta atat cu limonada cat si simpla.

Strategii de marketing

Oferta Ursus Breweries este una foarte variata. Se adreseaza mai multor categorii de consumatori:

Consumatorii ce doresc o bere premium, de o calitate superioara.

Consumatori ce prefera berea nefiltrata

Consumatori carora nu le place gustul de bere si pot gasi in Ursus Cooler o alternativa racoritoare si cu un gust aparte.

Consumatori de bere neagra de calitate, medaliata la nivel international

Motivul achitionarii Ursus Cooler:

Ursus Cooler este un mix de 40% bere si 60 % limonada disponibil in varianta cu 1.9% alcool sau non alcoolica. Toate ingredietele sunt de cea mai buna calitate, berea avand o consistenta foarte fina, o culoare brun-roscata asemanatoare berii nefiltratate si un gust aparte.

Avantaje in consum si comercializare.

Ursus Cooler este o bere foarte racoritoare, numai buna pentru potolit setea in sezonul estival si nu numai. Conditiile de pastrare si depozitare sunt foarte simple, nu este necesar un efort suplimentar. Avand un termen mare de valabilitate, se creeaza avantajul coordonarii simplificate a stocurilor.

Strategia de distributie.

Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari parteneri ai companiilor de retail din Romania, produsele companiei gasindu-se pe o arie geografica foarte extinsa si diversificata pe tot teritoriul Romaniei. Produsele Ursus ajung in punctele de desfacere fie prin reteaua proprie de distributie fie prin intermediu numerosilor parteneri de distributie pe care ii are.

Produsele Ursus se pot gasi pe intreg teritoriul Romaniei si nu numai dar si la centrele HoReCa.

Strategia de pret

Cu prilejul lansarii noului Ursus Cooler, Strategia de pret a Ursus Breweries a fost una de penetrare cat mai rapida a pietei si cat mai intensa, de aceea politica a fost aceea de a oferi un pret mai scazut. In acest fel s-a atrag un volum mare de cumparatori si s-a castigat un segment important de piata. Un volum mare al vanzarilor presupune si o scadere a cheltuielilor necesare producerii per unitate, astfel putandu-se prin acest procedeu sa micsoreze in contiuare preturile.

Strategia de promovare

Ursus Breweries va folosi mai multe cai de promovare pentru Ursus Cooler. In primul rand, parteneriatul incheiat cu Grafitti BBDO prin care s-au realizat spoturile de 25, respectiv 30 de secunde este principalul canal de promovare. Exista atat promovare outdoor cat si reprezentanti ce impart mostre pentru a introduce produsul in atentia potentialilor consumatori.

Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari sustinatori ai muzicii din Romania, o alta forma de promovare de aceasta data nonconventionala, compania organizand sau sustinand o multitudine de evenimente muzica si culturale in toata tara.

De asemeni amplasarea de afise pe panourile ce se afla de-a lungul drumurilor nationale si europene si afisele amplasate in centrele de distributie reprezinta metode de promovare folosite de cate companie.

Programe de actiune.

Politica de pret mai eficienta; urmarirea raportului calitate/pret.

Imbunatatirea continua a gamei de produse.

Cresterea gradului de cunoastere a clientilor despre compania Ursus.

Campanie de mass-media la nivel national.

Modernizarea fabricii de la Brasov.

Ursus Cooler sa devina lider de piata pe segmentul sau.

Extinderea retelei de distributie.

Noi campanii de promovare.

Profilul Consumatorului Ursus Cooler

CHESTIONAR

1. Sunteti consumator de bere?

a. Da

b. Nu

2. Ce marca ati incercat din portofoliului Ursus Breweries?

a. Timisoreana

b. Ursus Pils

c. Ursus Black

d. Ciucas

e. Peroni

f. Redd’s

g. Ursus Cooler

3. Cat de des consumati Ursus Cooler?

a. Zilnic

b. O data pe saptamana

c. De cateva ori pe luna

d. O data pe luna

e. Altul

4. Veti mai cumpara Ursus Cooler in viitorul apropiat?

a. Da

b. Nu

5. Care sunt calitatile pe care le apreciati la Ursus Cooler?

a. Gustul

b. Aroma

c. Consistenta

d. Designul

e. Prospetimea

6. Ce ati schimba la Ursus Cooler?

7. Mediul de provenienta?

a. Urban

b. Rural

8. Categoria de varsta?

a. 18- 35 de ani

b. 35- 60 de ani

c. peste 60 de ani

9. Sexul?

a. Masculin

b. Feminin

10. Cat sunteti dispusi sa platiti pentru o bere?

a. 3 RON

b. 4 RON

c. 5 RON

d. Peste 5 RON

Interpretarea chestionarului.

Chestionarul a fost completat de catre 146 de persoane. 83.87 % din respondeti au declarat ca sunt bautori de bere. Un procent de 100% din cei intervievati au declarat ca au auzit de cel putin unul din brand-urile Ursus Breweries. Acest lucru demonstreaza notorietatea companiei si cota de piata foarte buna de care se bucura in Romania.

Cele mai cunoscute marci ale Ursus Breweries sunt Timisoreana si Ursus Cooler, 70% din respondentii la chestionar au consumat ambele marci ceea ce reprezinta un o dovada indiscutabila a calitatii si notorietatii acestora in randul consumatorilor romani.

48% au raspuns faptul ca se bucura de berea Ursus Cooler cel putin o data pe luna ,4% declara ca beau cel putin o data pe saptamana, 20 la suta consuma mixul de bere si limonada Ursus o data la doua saptamani, iar 28 % destainuie faptul ca beau Ursus Cooler foarte rar.

Un rezultat foarte important la intrebarea numarul 4 arata faptul ca oamenii au fost satisfacuti de berea Ursus Cooler si 72% din ei sunt dispusi sa cumpere in viitorul apropiat.

Cele mai apreciate calitati sunt gustul si aroma cu un procent de 30% din consumatori, dar si designul este unul care atrage foarte mult, 24 % raspunzand ca cea mai importanta calitate a Ursus Cooler este design-ul.

La intrebarea privind schimbarile pe care le-ar face berii, un procent foarte ridicat au declarat ca nu ar schimba nimic, insa exista si persoana care ar dori un procent mai mare de alcool, unii respondenti fiind foarte incantati si in momentul in care completau chestionarul au simtit dorinta sa achizitioneze un bere Ursus Cooler.

70% provin din mediul urban, respectiv 30% rural si 65 % din consumatori fiind de sex feminin. O medie de 75% ar cheltui intre 3-5 RON pentru o bere la 0.5 L.

Concluzii: In urma aplicarii acestui chestionar se poate observa ca berea Ursus Cooler este prezenta din ce in ce mai mult in preferintele romanilor. De asemeni si piata berii din Romania a inceput sa se dezvolte treptat , de aici rezultand o serie de oportunitati ce ar putea sa fie speculate de catre Ursus Breweries.

CONCLUZII

Planul de marketing este un document foarte important pe care multi manageri evita sa il elaboreze din pricina timpului destul de mare necesar pentru realizarea acestuia si pentru ca prioretizeaza alte actiuni cum ar fi problemele operationale necesare unei bune functionari a sistemului. Pentru a vinde ceva, trebuie mai intai sa concepi o modalitate prin care sa poti prevede eventualele pericole ce ar putea interveni in timpul desfasurarii actului de productie.

Inovarea este una dintre cele mai importante procese necesare fiecare companii ce doreste sa reziste in piata avand in vedere modul din ce in ce mai alert in care evolueaza piata. Inovarea nu tine doar de productie ci se poate face la mai multe nivele: inovarea managementului, a distributiei, inovarea financiara etc.

Ursus Breweries este al doilea cel mai mare jucator la nivel national in industria de bere. Acesta detine insa si cea mai iubita bere din Romania: Timisoreana. Ursus Breweries a luat o decizie foarte buna atunci cand a decis sa fabrice Ursus Cooler, un amestec de 60% limonada si 40% bere disponibil atat in varianta fara alcool cat si in cea cu 1.9% alcool.

Segmentul de piata ce contine bauturile mix de limonada si bere tinde sa creasca din ce in ce mai mult. Concurenta a devenit una foarte acuta, pe langa Ursus Cooler mai existand pe piata multi producatori ce produc sau importa acest tip de bere:

Bergenbier Lemon Fresh

Ciuc Radler

Tuborg Lemon

Beck’s Lemon

In urma chestionarului aplicat pe cele 146 de persoane din mediul rural si urban, multi consumatori isi doresc ca Ursus Cooler sa aiba si o varianta cu mai mult alcool. Din acest fapt rezulta ca repondentii sunt multumiti de gustul si calitatea berii dar ar dori taria specifica berilor clasice.

Ursus Breweries, membra a SABMiller PLC, a doua cea mai mare companie producatoare de bere din lume, are o retea de distributie foarte bine pusa la punct ce acopera o arie foarte vasta din punct de vedere geografic.

Strategia de pret adoptata a fost una de penetrare rapida a pietei pentru formarea de clientela si in acest fel, avand o cerere constanta si in cantitati mari se pot reduce costurile de productie.

Ursus este unul dintre cei mai mari investitori in publicitate din Romania, si unul dintre cei mai mari sustinatori ai muzicii ce ii ofera o simpatie din ce in ce mai mare in randul tinerilor.

Personalul utilizat in promovare trebuie sa fie tanar, dinamic, plin de energie si sa transmita cu fidelitate valorile pe care le promoveaza Ursus.