PLANUL DE MARKETING AL JUDEȚULUI SIBIU PENTRU PIAȚA ASIATICĂ [305638]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA STRATEGII SI POLITICI DE MANAGEMENT SI MARKETING ALE FIRMEI

PLANUL DE MARKETING AL JUDEȚULUI SIBIU PENTRU PIAȚA ASIATICĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Lect. Univ. Dr. Mihai Țichindelean

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

Cuprins

Introducere

”A [anonimizat], o parte a educației; pentru cei mai vârstnici e o parte a experienței.” Francis Bacon

În ultimii ani piața turismului este într-o [anonimizat], deoarece turismul a devenit în zilele noastre o [anonimizat].

[anonimizat]-o continuă dezvoltare și dispune de un potențial turistic de o [anonimizat], [anonimizat], o [anonimizat],  iar existența unei a arhitecturi religioase și a orașelor medievale și a castelelor, au o contribuție foarte importantă la economia țării.

Așadar, [anonimizat] o [anonimizat], însă din păcate nu sunt promovate în străinătate și deși s-[anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], cei mai mulți dintre ei neștiind ce anume ar trebui să viziteze în țara noastră.

Însă, [anonimizat], care a cunoscut în ultimii ani o renaștere atât economică cât și o cultură semnificativă. [anonimizat] 2007 a [anonimizat].

[anonimizat], intenționez să pun în evidență faptul că oferta turistică a acesteia este foarte bine conturată și variată și consider că merită să fie promovată atât național cât și internațional. Dacă până acum s-[anonimizat], m-[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], care s-a [anonimizat], [anonimizat], de atragere a [anonimizat] a construi si dezvolta parteneriate de lungă durată cu aceștia.

Capitolul 1 – [anonimizat], marketingul, de la apariția sa și până în prezent, a avut o evoluție ascendentă. [anonimizat] a [anonimizat] a întâmpinat “rezistențe” prin prisma opticii întreprinderilor care s-au referit la rolul său și „poziționarea” sa organizatorică, rezultate din teama celorlalte compartimente din întreprindere în legătură cu importanța și greutatea sa.

Deși relativ tânără, știința marketingului prezintă în continuare dezvoltări rapide într-o lume tot mai dinamică, ajungându-se ca astăzi să fie considerată „mijlocul prin care se creează și se oferă oamenilor nivelul de trai”.

De-a lungul evoluției sale, preocupările asupra conturării drumului pe care l-a parcurs marketingul, s-au realizat în câteva moduri fundamentale, atât prin prisma conținutului, a ariei de răspândire, cât și a orientărilor de bază specifice diferitelor momente în care a fost asociat.

Potrivit uneia dintre cele mai sugestive etape, promovarea maketingului a avut loc mai întâi în lărgime, prin extinderea activităților specifice la un număr tot mai mare de întreprinderi, în ultima vreme depășind chiar sfera economicului. Această dezvoltare excesivă a marketingului a fost o consecință firească a stabilizării factorilor de decizie din întreprinderi la experiențele convingătoare, dar și pozitive ale celor care apelează la marketing.

Pe fondul experienței cumulate în timp, a pătrunderii sale în lărgime, a urmat o etapă de dezvoltare intensivă, dar și de o consolidare a marketingului, atât în ramurile cât și în intrerpinderile care l-au încorporat, de perfecționare și de maturizare.Astfel s-a trecut de la o viziune limitată de marketing, la o viziune integratoare, de la tehnici și metode simple, la altele mai ample, coordonate în cadrul unor programe complexe, care au scopul de a conduce la atingerea unor obiective clare într-un orizont clar.

Așadar, cele 2 etape majore, prezentate mai sus, ale evoluției marketingului, care sunt de fapt, căile majore de dezvoltare a sa, aduc la cunoștință faptul că este un proces de durată, care se va dezvolta treptat în timp.

În ceea ce privește delimitarea în timp a celor 2 etape, s-a ajuns treptat,ca majoritatea autorilor să plasese începuturile marketingului în secolul XX. Bineînțeles, în realitate, stadiul la care poate ajunge marketingul în procesul încorporării sale, diferă de la o țară la alta, de exemplu în Marea Britanie, marketingul se află în diferite stadii de dezvoltare intensivă a întreprinderilor, pe când în țările din Europa centrală și de est, marketingul și-a făcut simțită prezența abia în ultimele decenii, acesta aflându-se în etapa dezvoltării extensive, însă existând o slabă integrare a sa.

Evoluția marketingului, în accepțiunea sa modernă, a fost evidențiată de către Robert Bartels, care a realizat următoarea schemă în fiecare deceniu al secolului XX, așadar: primul deceniu este cel al descoperirii marketigului, apoi în umătorul deceniu a avut loc conceptualizarea lui, mai apoi în anii 1930 a fost cel al dezvoltării, apoi după război s-a încercat reevaluarea marketigului, iar următoarea decadă este cea a reconceptualizarii marketingului care încă se mai păstrează și în zilele noastre.

O primă încercare de delimitare în această optică a vechiului marketing trandițional către o nouă orientare, concepție specifică marketingului modern, aparține lui Robert King, referindu-se la exemplul Statelor Unite, care afirmă faptul că mai întâi a existat o orientare spre producție (între 1900-1930), apoi urmată de orientarea spre desfaceri sau vânzări (între 1930-1950) și mai apoi, din anul 1950 de orientarea spre conceptul de marketing modern.

În prima fază, orientarea spre producție, pornește de la ideea că produsele disponibile și la un preț scăzut vor fi preluate de consumatori, și totodată întreprinzătorul se va concentra pe obținea unei producții cât mai ridicate, mai eficiente și pe asigurarea unei distribuții pe o scară largă. Această orientare este una dintre cele mai vechi concepții de până acum, fiind utilă în 2 mari împrejurări: atunci când cererea pentru un anumit produs de pe piață depășește oferta, astfel încât este nevoie de o creștere rapidă a producției, și atunci când se atenuează costul prea mare al unui produs, prin asigurarea unei producții tot mai mari în condițiile îmbunatățirii productivității. De precizat faptul că o astfel de orientare devine din ce în mai greu de justificat, fiind considerată la momentul actual, ca o soluție pe termen scurt.

În ceea ce privește, orientarea spre produs, consumatorii își doresc acele produse care le oferă cea mai bună calitate, cele mai bune performanțe, așadar, întreprinzătorii vor trebui să depună efort spre obținerea unor produse superioare calitativ, dar și spre îmbunătățirea lor în permanență. Însă, această optică de îmbunătățire continuă a produselor, poate determina „miopia de marketing”, ce semnifică o interpretare greșită a cerințelor consumatorilor. În general firmele în declin au ajuns într-o astfel de stare, datorită faptului că s-au orientat prea îngust, mai mult spre produs decât spre consumator.

Orientarea spre vânzare, presupune ca, în general, consumatorii trebuie să fie convinși să cumpere. Ei vor achiziționa produsele unei companii, doar dacă se vor face eforturi importante pentru a-i influența prin promovare largă cu un întreg set de tehnici specifice. Această orientare mai este utilizată, uneori, într-un sens agresiv, adică, în cazul acelor bunuri pe care consumatorii nu se gândesc să le achizițoneze, precum polițele de asigurare și locurile de veci, așadar se vor implica riscuri mari în realizarea ofertei unei întreprinzător.

Specifică noului marketing, orientarea de marketing, elaborată pe la jumătatea anilor 1950, constă în determinarea prealabilă a nevoilor și dorințelor consumatorilor vizați și în furnizarea satisfacției așteptate într-o măsură mai mare. Această concepție nouă, se bazează în primul rând pe definirea pieței-țintă, determinarea nevoilor consumatorilor, coordonarea eforturilor de marketing, dar și reabilitatea. De fapt, se propune un mod de abordare dinspre exterior (nevoia consumatorilor) către interior. Așadar, toți angajații trebuie să aibă convingerea că clientul este cel mai important, iar dacă reușește să stabilească raporturi de durată cu acesta, va reprezenta cheia păstrării lui, avându-se totuși în vedere și faptul că atragerea de noi clienți costă mai mult decât fidelizarea celor existenți deja.

Orientarea către un marketing societal, reprezentând un nou stadiu al merketingului, a fost adecvat unei epoci marcate de deteriorarea mediului înconjurător, epuizarea resurselor naturale, sărăcie și foamete, dar și de neglijarea serviciilor sociale.

Astfel, concepția de marketing societal susține că sarcina organizației este aceea de a determina nevoile, dorințele și interesele piețelor-țintă și de a furniza satisfacțiile dorite în mod mai eficient și mai eficace decât concurenții, de o manieră care să protejeze sau să sporească binele consumatorului și al societății. Mai mult de atât, îi îndeamnă pe marketeri să țină cont, în practicile lor de marketing, de considerentele sociale și etice. De asemenea, ei trebuie să mențină în echilibru trei tipuri de criterii adesea contradictorii: satisfacerea dorințelor, profiturile firmei consumatorului și interesul public.

Așadar, pentru firme, marketingul legat de cauze sociale reprezintă o posibilitate de a-și întări reputația corporatistă, de a spori cunoașterea pe piață a mărcilor proprii și de a stimula totodată și fidelitatea clienților, volumul vânzărilor și atenția acordată de presă. Aceștia au convingerea că tot mai mulți clienți vor căuta să vadă semne ale asumării unei conștiințe civice din partea firmelor, dincolo de furnizarea unor avantaje pur raționale și emoționale.

Britanicul Malcom McDonald sistentizeaza astfel care au fost tendințele apărute de marketing, așadar: în anii 1960 orientarea strategică principală a fost diversificarea, apoi în 1970 s-a pus accent foarte mare pe alocarea resurselor, în anul 1980 strategia concurențială, iar 10 ani mai târziu managementul marketingului care a urmărit integrarea globală, stimularea opticii antreprenoriale și luarea în considerare a „forței” clienților de pe piață.

Tabel nr. 1: Evoluții contemporane a principalelor orientări și activități de marketing (specifice anilor 1960-1990 ai secolului XX.)

Notă: Preluare (adaptată) după McDonald, op. cit, pag. 236

După cum putem observa și din tabelul prezentat mai sus, după anii 1970, marketingul a trecut de la acel marketing tradițional la unul de tip relațional care s-a afirmat cu putere după 1990, marcând astfel, o nouă etapă în orientarea întreprinzătorilor.

Această nouă paradigmă a gândirii de marketing, are ca scop să edifice relații pe termen lung, reciproc satisfăcătoare, cu grupurile importante din mediul întreprinderii precum: clienții (reținerea loialității acetora), furnizorii, distribuitorii și alți parteneri de marketing și, pe această cale, să le câștige și să le păstreze încrederea de a face afaceri împreună.

Așa cum a spus Gummersson „adevăratul marketing relațional trebuie să se bazeze pe o strategie în care ambele părți să-și rămână loiale, de bună voie unei celeilalte, fiind, în același timp, libere să se retragă după dorință”, deci marketingul relațional creează legături economice, tehnice și sociale mai solide între părți.

În esență, marketingul relațional presupune cultivarea genului potrivit de relații, cu grupurile cointeresate potrivite, pentru că marketingul trebuie să facă nu doar managementul relațiilor cu clienții (MRC), ci și managementul relațiilor cu partenerii (MRP). De asemenea, s-a ajuns să se sublinieze faptul că acest tip de marketing ar fi tipic modelului germano-alpin, care prezintă diferentieri față de așa-zisul marketing tranzacțional, M. Christopher, evidențiind diferențe radicale în cazul celor două abordări, prezentate in tabelul următor.

Tabel nr.2: Elemente de diferențiere între marketingul tranzacțional si marketingul relațional

Autorul, Virgil Balaure, este de părere că marketingul, aflat în plină evoluție, va putea prospera dacă va demonstra că deține cheia unei baze de cunoștințe utile întregii societăți, așadar, este necesară o tot mai conștientă supraveghere, anticipare, dar și o planificare a viitorului.

De exemplu, răspunzând unei asemenea cerințe, marketingul a avut parte de noi tehnici de previziune a viitoarelor evenimente de mediu, cum este cea de tipul QUEST (Quick Environment Scanning Technique), ce reprezintă de fapt, cercetarea rapidă a mediului. Așadar, pentru a fi utilizat cu succes, după un proces de repoziționare, de sus în jos, marketingul trebuie integrat cât mai deplin în structurile organizatorice ale întreprinderilor.

Etapele procesului de marketing

De-a lungul anilor, marketingul a evoluat prin 3 stadii, pe care noi obișnuim să le numim Marketing 1.0, 2.0 și 3.0. Și în momentul actual unii marketeri încă folosesc marketingul 1.0 sau 2.0, însă cele mai mari oportunități li se vor deschide marketerilor care practica ultima versiune.

În ceea ce privește marketingul 1.0, acesta era caracteristic anilor 1950-1960, când tehnologia de baza era cea a mașinilor de fabrică, iar concepțiile de marketing erau concentrate în special pe managementul produselor. Totodată în această etapă s-au introdus și cei “4P” de către Jerome Mc Carthy în anul 1960.

Apoi marketingul a evoluat de la un demers pur tactic, la un demers strategic, fundamentat pe managementul clienților (Marketingul 2.0), unde valoarea produsului o definește consumatorul. În această etapă are loc introducerea STP și elaborarea celor “4P” în funcție de strategiile de segmentare, alegerea piețelor țintă și poziționare, respectiv ia naștere marketingul modern unde digitalizarea și utilizarea internetului a generat relaționarea intre consumatori, unde aceștia au început să fie conectați și informați.

Tot în această etapă apar noi concepte în anul 1990, precum marketingul emoțional (adesea oamenii iau decizia de cumpărare dintr-un impuls emoțional) și marketingul experiențelor (urmărirea experiențelor pe care o companie sau un brand o au cu clienții). Mai apoi, perioada 1990-2000 este precupat[ în principal în țintirea laturii emoționale a consumatorilor, iar conceptele apărute reflectându-se în managementul mărcii.

În prezent, suntem martorii începuturilor unei ere a Marketingului 3.0 sau a orientării spre valori. Marketerii abordează aici oamenii ca pe niște ființe umane, cu inima, minte și energii sufletești, în loc să-i trateze ca pe niște simpli consumatori. Această idee a fost prima oară conceptualizată în Asia, în noiembrie 2005, de un grup de consultanți de la MarkPlus. După doi ani de cocreatie în vedera dezvoltării acestui concept, Philip Kotler și Hermawan Kartajaya, au reușit să îl aducă în sfera aspirațiilor, a valorilor și a spiritului uman.

În tabelul de mai jos, este prezentat un rezumat, o comparație între cele 3 versiuni, din puncte de vedere cuprinzătoare.

După cum putem observa, cea de-a treia forță care aduce la viața Marketingul 3.0 este apariția societății creative. Oamenii societății creative își foloseau în special, emisfera cerebrală dreapta și lucrează în sectoare precum, artă, știința și serviciile de specialitate profesională., de asemenea tehnologia fiind o forță motrice primordială a acestei evoluții.

Tabel nr.3: Elemente de diferențiere ale maketingului 1.0, 2.0 și 3.0

Studiile de cercetare sugerează că, deși numărul de persoane creative este mai mic decât numărul celor din clasă muncitoare, rolul lor în societate este și va fi din ce în ce mai important. Mai mult de atât, ei sunt inovatori carea creează și folosesc noile conceptesi tehnologii, dar și influenteaza ansamblul societatii cu stilurile lor de viață și cu atitudinile lor.

O ierarhie a nevoilor o putem regăsi în piramida lui Maslow, care a demonstrat că omenirea are mai multe niveluri de trebuințe care se cer satisfăcute, începând cu nevoile fundamentale, adică cele de supraviețuire, de siguranță și securitate, apoi continuând cu cele de apartenența și cele sociale și încheindu-se cu cele de stimă și cu cele în care nevoia de sine este aflată în vârful piramidei. Așadar, consumatorii nu vor acum doar produse și servicii care să le satisfacă trebuințele, și ci experiențele de viață și modele de afaceri care să le atingă latura lor spirituală.

Totodată, pentru a se bucura de succes, firmele trebuie să înțeleagă faptul că, din ce în ce mai mult, consumatorii apreciază cocreatia, comunitizarea și caracterele integre. În cele ce urmează vor fi examinate pe rând aceste trei lucruri.

Tabel nr.4: Viitorul marketingului

În ceea ce privește cocreatia, este un termen propus de C.K Prahaland pentru a descrie o nouă abordare în materie de inovare. Așadar o experiență de utilizare a unui produs nu este niciodată o experiență a produsului în sine, ci acumularea experiențelor ale fiecărui consumator este ceea ce creează maximum de valoare pentru un produs. Mai mult de atât, fimele trebuie să creeze un produs generic care poate fi adaptat și personalizat mai departe, apoi să ceară un feedback consumatorilor astfel încât firmele să caute să profite de cocreatia care are loc în rețeaua consumatorilor. Conceptul comunitizarii, pornește de la ideea că firmele ar trebui să-i ajute pe consumatori să se conecteze unii cu alții în cadrul unor comunități, deoarece succesul în afaceri nu se poate obține fără ajutorul comunităților.

Pentru ca brandurile să poate realiza conexiuni cu consumatorii, acestea trebuie să-și dezvolte un ADN autentic, unicat, care își vor construi pe tot parcurul vieții propriul caracter. Însă acest lucru este foarte dificil de realizat pentru marketeri, iar realizarea unei diferențieri autentice este încă și mai grea.

Un alt aspect foarte important care trebuie amintit, este faptul că marketingul 3.0 presupune trecerea la marketingul axat pe valori, misiune și viziune. În timp ce misiunea își are rădăcinile bine înfipte în trecut, care declara obiectul de activitate al companiei, viziunea poate fi definită ca imagine a stării viitoare favorabile în care firma dorește să ajungă, dar totodată aceasta trebuie să adopte și concepția sustenabilității, dar fiind că acesta va determina avantajul competitiv pe termen mai îndelungat .

Pe de altă parte valorile pot fi considerate „standardele instituționale de comportament ale unei fime”. Așadar, s-a introdus și o matrice pe baza valorilor, în cadrul acesteia, pe una din axe firma se străduiește ca firma să obțină un loc în mintea, inima și sufletul clienților săi actuali și viitori. Pe cealalata axă sunt luate în considerare atât misiunea, visiune cât și valorile firmei.

Tabel nr.5: Modelul matricei pe baza valorilor

În ceea ce privește marketingul 3.0, putem spune că acesta nu mai trebuie să fie considerat doar un demers atât de vânzare cât și de utilizare a instrumentelor care generează cerere, ci trebuie să fie considerat cea mai bună șansă a unei firme de a restaurat încrederea consumatorilor.

Operaționalizarea procesului de marketing în optica managementului modern percurge cinci pași principali și anume: cercetarea pieței (CP), segmentare, alegerea pieței țintă și poziționarea (STP), mixul de marketing (MM), implementarea (I) și control (C).

Așadar, un marketing eficient începe cu cercetarea pieței. Dacă până acum firmele au acordat o atenție redusă cercetării ofertei de mărfuri pe piață, în condițiile economiei de piață va trebuieisă crească interesul față de aceasta pentru că fără o cercetare a nevoilor de consum, o întreprindere nu va putea face față pe piață Prin urmare, un marketing de calitate necesită o cercetare atentă a pieței, cunoașterea surselor de formare a volumului și structurii ofertei, dar și o pregătire intensă a unor estimări financiare bazate pe o strategie bine definită, care să indice dacă profiturile care vor fi obținute se ridică la înălțimea obiectivelor financiare ale întreprinderii.

În zilele noastre, majoritatea companiilor au renunțat la marketingul de masă în favoarea segmentarii pieței și a alegerii unuia sau mai multor segmente țintă evidențiate în urma cercetării pieței, întrucât acestea vor trebui să țintească spre acele segmente unde să poată ajunge la performante superioare. Nivelurile de segmentare ale pieței sunt: marketingul de masă, unde piață nu e segmentată, marketingul local și individual care presupun personalizarea mărcilor, produselor și promoțiilor în funcție de nevoile consumatorilor, marketing pe segmente care are la baza formularea unei oferte adresate unuia sau a mai multor segmente și marketingul pe nișe care se concentrează pe subgrupe de consumatori.

În viziunea modernă, alegerea pieței țintă (targetul), presupune fidelizarea clienților prin construirea clienților loiali, iar întreprinderea trebuie să decidă între clienții potențiali ușor de convins, dar care nu cheltuiesc mult și între clienții potențiali greu de convins, care printr-o strategie bună, vor fi atrași, aceștia vor face cheltuieli mari.

După stabilirea pieței țintă, întreprinderea va fi nevoită să-și poziționeze oferta și pentru a-și putea consolida aceasta, este nevoie de a se creea un antreprenoriat social, ca factor de diferențiere a ofertei în mintea consumatorilor. Scopul diferențierii este obținerea unor avantaje competitive, prin cost, varietate și calitate, așadar cea mai reușită poziționare are loc atunci când întreprinderea își dă seama cum poate fi unică și foarte greu de imitat.

De asemenea, diferențierea unei întreprinderi trebuie să se reflecte și în mixul sau de marketing care descrie ansamblul de instrumente folositoare poentru manageri pentru a putea influența vânzările. Formula tradiționala poartă denumirea de cei „4P”: produsul, prețul, plasamentul (distribuția) și promovarea.

Strategia de produs, se bazează pe dezvoltarea întregului mix care se referă la aspecte de genul: noutăți în linia de produse, calitate, dar și de gradul de inovație promovat de întreprindere. Așadar firmele ar trebuie să se arate creative sub aspectul ambalajului, strategia fiind divizarea produsului.Ceea ce presupune prețul, este că acesta necesita luarea unor decizii referitoare la lista de prețuri practicate, rabaturi, înțelegeri speciale, raportul dintre preț și calitate dar și a unor discounturi oferite la aceste prețuri.

Cel de-al treilea P, plasarea/ distribuția, stabilește canalele cele mai eficiente, care aduc produsl cât mai aproape de piețele ținta, adică pe cateogriile de consumatori vizate. Iar ultimul P, promovarea, urmărește crearea unei imagini cât mai favorabile prosului pentru piața ținta, care va încerca să influențeze decizia de cumpărare a consumatorilor, cu ajutorul reclamei publicitare, relațiilor publice, evenimentelor etc.

După ce mix-ul de marketing a fost stabilit, întreprinderea va trebui să fabrice un produs, să-i dea un preț, să-l distribuie și totodată să-l și promoveze. Acest pas are denumirea de implementare, unde toate departamentele întreprinderii vor intra în acțiune. Așadar, implementarea presupune existența unui marketing cu legături puternice între toate funcțiile critice care sunt legate de cumpărător și anume, realizarea produslui, vânzările și serviciile pentru clienți. Totodată, este nevoie de o declarație de valoare a unei mărci, care este de fapt o promisiune de furnizare a unei anumite experiențe.

Punctul final în marketing este oferit de către control, în care întreprinderile preiau feedback-ul pieței, fac audit și totodată evaluează rezultatele și corectează unde este cazul, pentru a-și îmbunătăți performanțele. Acea întreprindere care nu va reuși să-și atingă obiectivele, ar putea descoperi că posbil ca unul dintre cei „4P” ai mixu-ului de marketing să fie de vină, sau chiar segmentarea, alegerea publicului tinta sau poziționarea. Așadar, un makerting de calitate monitorizează constant poziția întreprinderii în relație cu misiunea pe care o are în vedere.

Planul de marketing – definiție și aplicabilitate

Un proces de planificare în cadrul unei întreprinderi se materializează într-un plan de marketing care ulterior va fi comunicat acesteia în vederea aplicării. Așadar planul de marketig este un document scris care arată pe scurt ce a aflat marketerul despre mediul de piață și cum plănuiește firma să-și atingă obiectivele de marketing.Un plan de maketing este unul dintre cele mai importante rezultate ale procesului de marketing, este de fapt ghidul pas cu pas pe calea succesului afacerii, care va identifica cele mai promițătoare oportunități pentru întreprindere, în același timp punându-se în evidență cai de penetrare, menținere a pozițiilor pe piețele indentificate și de acaparare.

Ca și rezultat al contribuției diferitelor niveluri organizatorice, planul de marketing are anumite funcții în cadrul organizației, acestea fiind:

Stabilirea clară și concisă a obiectivelor viitoare;

Identificarea surselor avantajului competitiv al întreprinderii;

Orientarea activității întreprinderii, din mediul intern și din cel extern;

Creșterea gradului de implicare a personalului, prin transmiterea sarcinilor pe care vor trebui să le îndeplinească și a intervalelor de timp aferente;

Alocarea resurselor pentru activitățile de marketing, în funcție de gradul de contribuție care vor duce la îndeplinirea obiectivelor stabilite;

Evaluarea rezultatelor obținute, unde se pot lua măsuri necesare de amplificare a rezultatelor pozitive cât și de corectare a celor negative.

Mai mult de atât, planul de marketing este o componentă foarte importantă a planului de afaceri, de asemenea este legat de planuri altor departamente precum: cercetare dezvoltare, producție, personal și financiar.Acesta va fi elaborat pentru fiecare diviziune a organizației, categorie de produs, piața țintă și unitate strategică.

În ceea ce privește orizontul de timp, planul de marketing poate fi elaborat pentru diferite intervale de timp, dar în general pentru un an, dar nu este exclus ca orizontul de timp să se extindă și pe o perioadă medie de 2-3 ani sau chiar pe 4-5 ani. În cadrul întreprinderilor care utilizează planuri pe termen lung, acestea vor trebui elaborate în funcție de misiunea organizației, evoluția estimată a factorilor cheie ai mediului extern și de asemenea este nevoie de o revizuire constantă de către persoanele responsabile de procesul de planificare și de management.

Este de preferat ca întreprinderile care acordă prioritate planului anual, să manifeste o atitudine activă, conform căreia activitățile de marketing sunt planificate în funcție de obiectivele și misiunea generală asumată de organizației, de resursele și potențialul său, dar și de conjuctura pieței la momentul respectiv.

În ceea ce privește structura detaliată a planului de marketing, aceasta poate diferi de la o întreprindere la alta, în funcție de particularitățile activității pe care aceasta o întreprinde, însă în general componentele de bază care ar trebui să se regăsească în orice plan de marketing sunt prezentate în figura de alături:

Figura nr.1: Componentele planului de marketing

Rezumatul executiv (Executive summary) este prima componenta planului de marketing, care constă într-o prezentare succintă, o sinteză a planului, care enumeră principalele idei legate de mediul de marketing, problemele cu care ea se confruntă în cadrul mediului de marketing, dar și posibilele soluții bazate pe analiza efectuată. De asemenea persoana care citește planul de marketing trebuie să înțeleagă corect relația firma-mediu de marketing a obiectivelor, tacticilor de marketing, dar și a strategiilor folosite, pentru ca în cele din urmă să decidă inițierea sau nu a unor acțiuni de marketing care au rolul de a minimiza problemele sau amenințările descoperite, respectiv să fructifice oportunitățile.

În ceea ce privește analiza mediului de marketing intern și extern (Analiza situației actuale – Situațional analysis), aceasta reprezintă o descriere a situației actuale a firmei prin intermediul elementelor ce formează mediul ei de marketing. În primul rând este nevoie de o descriere a ofertei în care se prezintă gama de produse, apoi va fi nevoie de o descriere cât mai exactă a pieței țintă, a segmentelor de piață spre care se orientează firma aleasă, identificarea percepției clienților actuali/potențiali față de produsul său serviciul oferit de către firmă, dar și de o estimare a volumului pieței ținta și a cotelor de piață ale întreprinderii. De asemenea este nevoie totodată de o analiză a macromediului, o descriere a modelui în care forțele acestuia (demografice, economice, socio- culturale, geografice, tehnologice, politice, legislative, naturale) înfluentează și au un impact major asupra activității pe care o desfășoară organizația.

Despre analiza SWOT putem spune că evaluează punctele forte (Strengths) și slăbiciunile firmei (Weaknesses) ale mediului intern al organiatiei, precum și oportunitățile (Oportunities) și amenințările (Threats) mediului extern. Ca puncte forte pot fi menționate: experiența pe care o are întreprinderea în fabricarea și/sau distribuția produselor sale, tehnologia avansată de către întreprindere, poziția de lider pe piața țintă, dar și ritmul rapid de înnoire și diversificare a gamei de produse oferite.În funcție de particularitățile organizației, printre slăbiciuni se regăsesc: imaginea nefavorabilă a produselor pe piață, raportul calitate-pret nesatisfăcător, costurile de producție mult prea mari, dar și lipsa unei forțe de vânzări proprii.

În ceea ce privește indicarea ocaziilor favorabile și a pericolelor mediului extern avem câteva exemple de oportunități precum: ritm rapid de dezvoltare a pieței, absența unor cocncurenti direcți în cazul în care se lansează un produs inovativ cu potențial mare al segmentului țintă, dar și de următoarele amenințări cum ar fi: puterea scăzută de cumpărare a potențialilor consumatori , faza de declin a ciclului de viață al produsului pe piața țintă, instabilitate economică și politică și creșterea cotelor de piață ale concurenților direcți de pe piață.

Ipotezele planului de marketing se referă la evoluția viitoare a componentelor majore ale mediului, care stau la baza obiectivelor și strategiilor ce vor fi propuse.Un rol important în elaborarea planului de marketing îl au obiectivele unde este necesar ca fiecare obiectiv să fie stabilit în concordanță cu aspectele importante care au fost evidențiate în analiza SWOT.

O componentă esențială a planului o constituie strategiile de marketing, care spre deosebire de obiective, acestea indică poziția la care întreprinderea dorește să ajungă, astfel ca strategiile vor preciza direcțiile de acțiune. Aici vom vorbi despre obiective financiare, poziționare dar și despre fiecare element din mix-ul de marketing, acestea fiind: produsul, prețul, distribuția și promovarea.

Pe de altă parte, programul de marketing va permite descrierea tacticilor pe care le va aborda firma pentru îndeplinicarea obiectivelor stabilite și aplicarea strategiilor sale. Așadar, acest program va avea în vedere o succesiune de acțiuni clare pe care le va desfășura atât organizația, cât și persoanele implicate.

O penultimă componentă a planului de marketing este bugetul, care se stabilește în funcție de programul de marketing elaborat de întreprindere. Alocarea resurselor are loc în funcție de obiectivele care trebuie să fie atinse, dar și specificate în program, deoarece repartizarea resurselor pe activitățile din perioadă anterioară de planificare diferă față de structura prezentă.

Sistemul de control, componenta finală a planului, este procesul prin care firmele evalueaza efectele activitatilor de marketing, asigurandu-se totodata ca sunt realizate veniturile, profiturile si alte obiective stabilite de catre acestea. De asemenea este foarte important ca specialiștii să facă o analiză a cotei de piață, a costurilor și să efectueze o analiză a rezultatelor obținute, pentru eventuale indentificări în disfuncționalități.

Pentru ca aspectele teoretice sa fie cat mai bine intelese, am ales să prezint un plan de afaceri realizat pentru compania Scandia Food Sibiu, deoarece mi s-a parut foarte interesantă abordarea lor de a stabili care sunt strategiile pe care compania le adoptă și cum le transpune mai apoi în practică, și mai ales cum extind produsele din portofoliu și care este modul de alocare a resurselor pentru activitățile de marketing.

Rezumatul executiv

De-a lungul timpului, compania Scandia Food Sibiu și-a câștigat celebritatea datorită tehologiilor moderne folosite, dar și a produselor de o calitate foarte bună și mai ales de o bună desfacere a acestora pe o piață într-o continuă dezvoltare, astfel incat in momentul de fata este lider pe piata conservelor pe baza de carne din Romania. Datorită faptului ca Scandia Food este prezentă pe piața românească cu o cotă foarte mare de piață (46% la categoria pateului de ficat), aceasta nu mai are loc pentru a se dezvolta pe plan local, așadar singura soluție care poate genera creșteri în cota de piață internațională este exportul. Din acest motiv s-a constituit un plan de export care să ajute în dezvoltarea companiei la nivel internațional.

Analiza mediului

Piața țintă pe care o are în vedere Scandia Food sunt persoanele din Germania, (fiind una din cele mai mari puteri ale lumii și un important partener comercial al țării noastre), care sunt preocupate de modul în care pot menține echilibrul fizic și psihic atât al lor cât și al celor dragi. Ca segment țintă, Scandia Food se adresează în primul rând copiiilor și adulților emigrați în Germania, aceasta încercând să le satisfacă nevoile și dorul de casă, oferindu-le produse românești care au gust unic, iar rețetele aparțin segmentului premium.

O strategie foarte importantă a companiei este poziționarea produsului care reprezintă un răspuns caracteristic și personalizat față de așteptările pe care le au consumatorii. Pentru ca plasarea produsului oferit de companie, pe o piață precum Germania să se bucure de o percepție cât mai bună din partea consumatorilor este nevoie a se lua în considerare câteva elemente specifice precum: marca, calitatea produsului, prețul, comunicarea și evidențierea avantajelor competititive ale produsului propriu.

Am efectuat și o analiză S.W.O.T (tabel nr. 6) care reprezină o sinteză de informații referitoare la companie și la mediul său național. În urma rezultatelor obținute pe baza identificării punctelor tari, slăbiciunilor, oportunităților și amenințărilor, pot adăuga ideea că Scandia Food ar trebui să insiste mai mult pe partea de promovare pentru a avea un succes internațional.

Atât ipotezele cât și obiectivele planului de marketing al companiei sunt axate pe volum în vederea maximizării cifrei de afaceri, a vânzărilor și a valorificării unor avantaje competitive prin preț, insa si furnizarea de informații, crearea unor cunoștințe asupra produsului oferit, dar și stimularea atitudinilor favorabile sunt urmarite de companie, în urma unei comunicări directe sau indirecte cu viitorii consumatori de pate de porc. De asemenea și strategiile de marketing sunt foarte bine definite în cadrul companiei, așadar singurul obiectiv măreț al companiei este acela de a-și extinde portofoliul de produse pe o piață în care gama de produse comercializate de companie este puțin existentă.

Progamul de marketing va avea in vedere stabilirea nivelului și structurii prețului, așadar Scandia Food va aplica strategia prețului diferențiat prin export indirect cu ajutorul intermediarilor. In ceea ce priveste produsul, Scandia Food va intampina consumatorii pe piata germana cu o inovație și cu o strategie a produslui diferențiat și anume: rețeta de pate de porc Scandia Sibiu de 120g, fără E-uri și alți aditivi si pentru aceasta va avea nevoie de o promovare intensa prin încheierea contractelor cu lanțurile de magazine, prin târgurile internationale sau prin spoturi publicitare.

În ceea ce privește bugetul planului, compania a luat în calcul următoarele tipuri de cheltuieli pe o perioadă de un an de zile și anume:

În urma acestor sume aproximativ acordate, rezultă faptul că pentru elaborarea și punerea în practică a acestui plan de marketing, compania Scandia Food este nevoită să aloce un buget estimativ de 42.000€.

De asemenea, pentru a măsura performanța companiei în urma planului de maketing, vor avea loc controale periodice în ceea ce privesc veniturile, cheltuielile, satisfacția clienților, dar și evoluția noilor produse care sunt în faza de dezvoltare. Sunt de părere că într-un an de zile activitatea de export a companiei Scandia Food va ajunge la un prag de rentabilitate care va reprezenta nivelul minim al vânzărilor care trebuie realizate astfel încât compania să nu înregistreze pierderi. Așadar, cu ajutorul unor resurse umane profesioniste, este important ca fiecare etapă a planului să se realizeze la timp și să se încadreze în bugetul stabilit.

Capitolul 2 – Oferta turistică a Județului Sibiu

2.1 Potențial turistic al Județului Sibiu

În ceea ce privește Municipiul Sibiu, putem afirma faptul că, este cartea de vizită a României în Uniunea Europeană și de asemenea este unul dintre cele mai reprezentative orașe ale culturii românești din Transilvania, fiind la ora actuală unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiiții străine de la noi din țară. Cu un remarcabil potențial de dezvoltare turistic, dar și economic, Sibiu este un oraș divers și interesant, fiind favorizat in principal de vestigiile medievale din oraș și peisajele ce îl inconjoară. În cele ce urmează vor fi prezentate pe scurt, câteva informații legate atât de potențialul natural cât și antropic al județului Sibiu.

Orașul Sibiu a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de către coloniști sași. Apoi mai târziu, Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. De asemenea și dezvoltarea urbanistică a fost una de propoții, unde nu a fost alterată după cele două războaie mondiale și neatinsă de regimul comunist, urmând ca în anul 1919 denumirea orașului să fie schimbată oficial în Sibiu, unde și străzile au primit denumiri românești.

În prezent Sibiul are 155.000 de locuitori permanenți și 25.000 de locuitori temporari. Orașul cu cei mai mulți locuitori este Sibiul (reședința de județ), urmat de Mediaș, Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului și Tălmaciu. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (90%) care conviețuiesc împreună cu germanii (1,6%), iar acestora li se
alătură unguri (3,7%), rromi (4,2%) și o mică comunitate evreiască, împreună adaăugând influențe culturale specifice la viața orașului.

Mai mult de atât, aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința locuitori precum reformați, evanghelici-lutherani, romano-catolici, și greco-catolici. De asemenea și structura socială a orașului este bazată pe o experiență de viață istorică și multiculturală, iar diversitatea locuitorilor săi, aparținând diferitelor grupuri etnice și stiluri de viață.

Județul Sibiu  este situat în centrul României respectiv în sudul Transilvaniei, la contactul dintre Depresiunea Transilvaniei și Carpații Meridionali. De asemenea Sibiul este limitat de județele: Brașov (est), Argeș, Vâlcea (sud), Alba (vest), Mureș (nord). Între aceste limite Sibiul are o suprafață de 5.432 km2 (2,3% din teritoriul României). Principalele orașe sunt: Sibiu (reședința de județ), Cisnădie, Agnita, Avrig, Copșa Mică, Mediaș, Dumbrăveni, Ocna Sibiului și Tălmaciu.

În ceea ce privește relieful Sibiului, acesta nu este delimitat de forme strict conturate, ci este diversm fiind prezent lanțul montan al Carpaților Meridionali reprezentat de Munții Făgăraș (Vf. Negoiu de 2.535 m), Munții Cindrelului și Lotrului (Vf. Candrelul de 2.245 m, Vf. Steflesti 2.244 m), între acestea interpunându-se defileul Oltului.

Clima țării este temperat-continentală, iar datorită reliefului, temperaturile medii variază de la o zonă la alta. Astfel, în Transilvania, bineînțeles și în Sibiu primăvara plouă abundent, iar vara este foarte cald. De asemenea și toamna este caracterizată prin zile plăcute și calde, în timp ce iarna este destul de friguroasă. Temperatura medie anuală este de 12,9 ° Celsius, iar recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6° (la Boița în 1949) și -34,4° (la Sibiu în 1888).

Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu debite bogate ce ajung în Olt, iar o parte importantă a apelor este colectată de Mureș prin Târnave. Lacurile sunt prezente cu o mare varietate de tipuri genetice cum ar fi: lacuri glaciare (Bâlea, Avrig, Lacul Doamnei, Iezeru Mic și Mare, Podragu), lacuri în foste saline (la Ocna Sibiului, Lacul fără fund,) sau lacuri amenajate hidroenergetice precum Gura Râului, Brădeni, Negovanu.

Așadar, clima, relieful și structura solului sibian creează condiții foarte bune atât pentru o floră cât și pentru o faună bogată. Ca urmare a reliefului predominant muntos, circa 34,6% din teritoriul județului este acoperit de păduri (foioase și conifere). Flora este bine diversificată în conifere, foioase, specii de arbuști și o gamă variată de specii floristice. De asemenea, relieful și vegetația caracteristică teritoriului județului Sibiu favorizează prezența unei faune specifice zonei de munte și podiș.

Sibiul are și un potențian antropic deosebit, deoarece acesta este un oraș medieval cu o istorie veche de 900 de ani, fiind la ora actuală unul dintre cele mai vizitate orașe din România, și atrage anual mii de turiști străini, mai ales după ce orașul a primit titlul de „Capitală Europeană a Culturii” în anul 2007. Sibiul are foarte multe obiective turistice, majoritatea fiind concentrate în centrul istoric al orașului și în jurul acestuia. Așadar, pentru toate acestea, Sibiul este astăzi, o locație turistică apreciată cu cotația maximă Michelin – trei stele.

Datorită așezării sale geografice, a peisajului natural în care este așezat, Sibiul este astăzi o locație turistică recunoscută, cu resursele necesare pentru a primi în fiecare an tot mai mulți turiști, indiferent de vârstă sau preferințe. Așadar in tabelul nr. 7 am prezentat, in special pentru piața japoneză, cateva dintre cele mai importante obiective turistice din Sibiu, acestea fiind câteva dintre punctele turistice atractive ale țării noastre pentru că aici este concentrată multă istorie.

O bună parte din tradițiile și obiceiurile din bătrâni se mai păstrează și astăzi în localități din județul Sibiu. Așadar, aceste obiceiuri se transformă în adevărate spectacole de muzică, dans, port tradițional, bucătărie locală, îndemânare artistică, creativitate și joc.

Câteva dintre obiceiurile si tradițiile practicate în împrejurul Sibiului sunt prezentate mai jos, pe care cu siguranță vizitaorii japonezi le-ar admira foarte mult, datorită diversificării și frumuseții acestora.

Obiceiurile de iarnă în Mărginimea Sibiului, atât pentru tineri cât și pentru bătrâni, reprezintă tradiție, iar cel mai important moment este întrunirea în ziua a patra de Crăciun, unde cetele de juni de la Săliște, se adună în pași de dans și cântece vesele, îmbrăcați în costume tradiționale. Așadar, timp de 4 săptămâni, cetele de juni vestesc cu bucurie, Nașterea Domnului și trecerea în noul an. Sursă imagine: http://www.sibiu-turism.ro

Fuga Lolelor este un obicei încă din Evul Mediu, care se sărbătoește în ianuarie unde există o legendă și anume: când turcii au asediat cetatea Agnitei, o tânără pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoșător, care făcea zgomote asurzitoare atunci când pocnea, turcii iind alungați în acest mod. Astăzi, obiceiul se desfășoară sub forma unei parade, iar la sfârșit se cântă Imnul Transilvaniei, apoi lolele aleargă pe străzi pentru a alunga spiritele rele cu ajutorul zgomotelor tălăngilor. Sursă imagine: http://www.sibiu-turism.ro

Udatul ionilor se sărbătorește an de an la Tâlmăcel, transmițând astfel veselie și emoție întregului sat. Aceasta sărbătoare marchează încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă, unde feciorii călare, ce poartă steaguri tricolore si poarta numele de “Ion”, sunt udați rând pe rând.

Sursă imagine: http://www.sibiu-turism.ro

Ziua urșilor și burduhoșilor, la Cârța, 8 Ianuarie, este ziua în care tinerii se împart în două cete, în burduhoși și urși, aceștia simbolizând, spiritele rele ce încearcă să țină oamenii departe de spiritele bune întruchipate de urși. În drumul lor, ei îi mâzgălesc pe cei care le ies în cale, iar spre seara aceștia aprind un foc în curtea gazdei cetei unde urșii își ard costumele. Sursă imagine: http://www.sibiu-turism.ro

Sărbătoarea lovirii cocoșului de la Săcădate este considerat un ritual pagân care se desfășoară a doua zi de Paștele catolic, unde tinerii încep o horă în sat, iar pe rând, fiecare fecior ațâță cocoșul cu un par, ca simbol de pedeapsă pentru trădarea comisă cu mulți ani în urmă, când a dat de gol localnicii ascunși în fața năvălitorilor. Apoi cel mai în vârstă fecior doboară cocoșul, moment în care băieții aleargă către salcâm, iar primul ajuns va fi purtat pe sus și recunoscut de catre comunitate drept „primul fecior al satului” până la următoarea sărbătoare. Sursă imagine: http://www.sibiu-turism.ro

În ceea ce privește gastronomia, Sibiul este cunoscut drept patria brânzeturilor și a mezelurilor. Telemeaua de Mărginime, mușchiulețul Cindrel, hencleșul săsesc, pâinea coaptă pe vatră, sau sucul de mere sunt numai câteva produse care reflectă diversitatea culturală a zonei. De asemenea în piețele și târgurile din Sibiu se pot găsi produse tradiționale savuroase, preparate tipic ardelenești precum: Piața Țărănească Transilvania, dar și Piața brânzeturilor din Mărginimea Sibiului care au devenit un brand național găsindu-le pe mesele restaurantelor, în târguri și piețe.

La începutul anului acesta, județul Sibiu a primit titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2019, ceremonie care a avut loc la Atena (Grecia). Președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, s-a arătat încântată de titlul obținut de Sibiu și este foarte încrezătoare în avantajele pe care orașul nostru le va avea, aceasta a declarând faptul că:“Dacă stăm și analizăm la rece, acest titlu poate duce la dezvoltare economică, la dezvoltarea turismului, a unei agriculturi prietenoase cu mediul. Acest proiect poate duce la o mâncare sănătoasă pe mesele noastre. Investind bani putem extinde ceea ce avem și alții au pierdut. Nu în ultimul rând putem face Sibiul și mai cunoscut în lume, iar produsele noastre pot deveni cunoscute în Europa”.

2.2. Structuri de primire de cazare, agreement și alimentație

Colectarea datelor referitoare la unitățile de cazare din județul Sibiu, s-a bazat pe surse secundare mutiple, unde am analizat comparativ mai multe versiuni recente ale listelor structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare publicate de către Ministerul Turismului.

În urma analizei, am observat faptul că stocul de unități de cazare din județul Sibiu, a crescut simțitor în perioada premergătoare a programului “Sibiu – capitală europeană”, situație care s-a reflectat mai puțin în statistică, dar mai fidel prin prisma numărului favorabil de spații de cazare înființate. Mai mult de atât, dacă am compara județele limitrofe aflate în zona de sud a Transilvaniei, județul Sibiu, prezintă al doilea stoc de unități de cazare după județul Brașov.Investițiile în unități nu au încetat nici după anul 2007, unde putem remarca și implicarea unor lanțuri hoteliere internaționale de renume în orașul Sibiu (Golden Tulip, Ramada, Hilton și Continental – atât cu brandul Continental Forum, cât și cu Ibis), pe care cu siguranță turiștii japonezi au mai auzit de ele din diverse surse de informații.

În graficul de mai jos, avem o reprezentare a evoluției capacității de cazare în județul Sibiu, unde putem observa faptul că din anul 2006, numărul total de 4.333 de locuri de cazare, a crescut favorabil până în anul 2010, apoi datele oficiale ne indică o scădere, această situație fiind determinată de rata foarte mică de reînnoire a certificatelor de clasificare (multe structuri de cazare funcționând cu certificat expirat). Apoi observăm din nou o creștere a locurilor de cazare, dar anul 2014 indică o scădere a capacităii totale de cazare cu 7% față de anul 2013, situație justificată de revenirea la procedura de clasificare a ANT.

În anul 2015 infrastructura de cazare număra 11.998 locuri de cazare, iar în 454 unități de primire turistică clasificate, cel mai mare procent al numărului de locuri de cazare fiind ocupat de către hoteluri (28% în anul 2014), apoi urmat de pensiuni (18%), hosteluri, cabane și vile.

Grafic nr. 1 : Evoluția capacității de cazare în județul Sibiu 2006-2015

Sursă: Baza de date cu structurile de cazare clasificate de Autoritatea Națională de Turism

De asemenea trebuie precizat faptul că, unele unități nu sunt incluse în lista Ministerului Turismului, deși prezintă autorizații emise de către acesta, așadar situația generală la nivelul județului Sibiu nu este satisfăcătoare, deoarece peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată conform standardelor, multe unități oferind un grad de confort scăzut (2 flori/stele), urmate de categoria celor cu un grad de confort mediu (3 flori/stele). La nivel de locuri de cazare disponibile, situația se inverseză, unde locurile de cazare cu un grad de confort mediu sunt mai multe decât cele cu un grad de confort scăzut.

În cele două figuri de mai jos, este prezentat fluxul turistic de-a lungul anilor 2013-2015, unde putem observa o creștere de la an la an atât a numărului de sosiri, cât și a înnoptărilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, durata medie de ședere fiind de 1,69 zile.

Așadar, în anul 2015, totalul sosirilor (români si străini) în județul Sibiu au fost de 436.887, lunile iulie, august si septembrie însumând 186.233 din totalul sosirilor, acest număr mare se datorează și faptului că Sibiul, ca destinație turistică, a crescut pe partea de leisure, datorită numeroaselor evenimente care au fost organizate în oraș. Pe de altă parte, Sibiul a atras și foarte multe conferințe, cum sunt cele medicale, ceea ce a dus la o creștere a gradului de ocupare.

Grafic nr.2: Evoluția nr. de sosiri pe luni si ani, în perioada 2013-2015

Sursă: Institutul Național de Statistică

În ceea ce privesc înnoptările atât a românilor cât și a străinilor în anul 2015, în județul Sibiu, totalul acestora a fost de 737.215 din care 309.533 de înnoptări s-au înregistrat în perioada iulie-septembrie. Într-un interviu, managerul hotelului Hilton Sibiu, spunea că anul 2015 a fost cel mai bun an, care l-a încheiat cu un grad de ocupare de 91% în iulie-septembrie: „A fost record în istoria noastră”

Grafic nr.3: Evoluția nr. de sosiri pe luni și ani, în perioada 2013-2015

Sursă: Institutul Național de Statistică

O componentă a oricărei deplasări turistice este relaxarea, aceasta putând să aibă o importanță mai mare sau mai mică pentru diverși turiști. Contactul cu principalele obiective culturale ale zonei, dar și alegerea unor activități de agrement, este o ipostază întâlnită pe scară largă în cazul județului Sibiu. Mai mult, infrastructura turistică s-a dezvoltat în general în linie cu traficul de turiști spre zonele cu atracții, iar diversitatea ofertei de structuri de primire turistică din zonele consacrate a permis inclusiv depășirea nivelului turismului de agrement.

Așadar, în fiecare an, Sibiul îi surpinde atât pe localnici, cât și pe turiștii din orice colț al lumii, cum ar fi și piața asiatică, cu diverse activități precum: trasee de drumeție în munții Cindrel și Făgăraș, pârtii de schi și snowboard la Păltiniș și Gura Râului, practicarea sporturilor extreme (parapantă, parașutism, motodeltaplan), trasee de Enduro și ATV (cel mai dur concurs de Enduro din lume, RedBull Romaniacs, are loc în fiecare vară la Sibiu).

Mai mult de atât, la Sibiu distracția este „la ea acasă”, deoarece  indiferent de vreme, turiștii japonezi se pot relaxa la bazinele de înot acoperite din județ sau la Ocna Sibiului. De asemenea, iarna, listei activităților, i se adaugă o vizită sau o înnoptare pe cel mai rece pat, la Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac. Tot aici se poate vizita Biserica de gheață. În fiecare an operatorii pregătesc evenimente și concursuri sportive, așadar iubitorii de patinaj au ocazia să cunoască lacul glaciar la peste 2000 m altitudine.

De asemenea, serile în Sibiu sunt relaxante, în care se oferă piese de teatru, spectacole de balet unde sunt prezenți și japonezi, concerte de muzică clasică, dar și filme la cinematograful Arta. Dacă sunt doritori de distracție alături de prieteni, se poate opta pentru terase, cafenele sau cluburi din centrul istoric al Sibiului.

În ceea ce privește structura de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică, în anul 2015 Județul Sibiu deținea 167 structuri de alimentație cu 20.658 de locuri. Cele mai multe restaurante, se găsesc în municipiul Sibiu, unde se găsesc preparate românești (La Dobrun), mediteranean (Del Gusto), italienesc (La turn), săsești (Hermania), medieval (Butoiul de Aur), internațional (Tango), japonez (O-sushi), chinezesc (Yummy Yang), dar și grecesc (Taverna Akropolis), urmat fiind de zona Mărginimii Sibiului, unde se găsesc în special preparate românești.

Așadar observăm faptul că la Sibiu se poate experimenta și gustul autentic al mâncării sănătoase asiatice, în special cel japonez și chinezesc.

Restaurantul Osushi dezvăluie care sunt secretele bucătariei japoneze, unde se servește în special Sushi, aceas ta fiind o mâncare specific japoneză ce este realizată prin combinarea orezului oțetit cu pește sau cu fructe de mare. De asemenea bucătarii japonezi oferă wasabi (hreanul japonez), nori (alge comestibile și gari (legumă marinată).

Sursă imagine: www. osushi.ro

Restaurantul, Yummy Yang are o experiență de 20 de ani în arta bucătăriei chinezești unde mâncarea este gustoasă și sănătoasă, gătită doar în Wok – acesta este un vas chinezesc rotund de metal pentru gătit având avantajul ca mâncarea să fie gătită repede cu puțin ulei, legumele păstându-și prospețimea și vitaminele.

Sursă imagine: www.yummyyang.ro

Situat în centrul României, județul Sibiu, beneficiază de o poziție favorabilă, dispunând de o rețea de drumuri publice destul de bine reprezentată, conferind atât o deschidere internă cât și una internațională. Orașul Sibiu este legat direct la trei dintre ele – E68, E81 și Coridorul IV PaEuropean.

În cadrul Regiunii Centru, județul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce privește lungimea drumurilor publice, aceasta fiind în prezent de 1.638 km din care 279 km drumuri naționale (cu 22 de km mai mult față de anul 2007), 953 km drumuri județene și 406 km drumuri comunale.

De asemenea, rețeaua de infrastructură județeană se află într-o stare relativ bună, dar nici pe departe satisfăcătoare, deoarece este nevoie de investiții masive pentru dezvoltarea, modernizarea și întreținerea sa continuă.

În ultimii ani lungimea căilor ferate atât la nivelul României și al Regiunii Centru, cât și la nivelul județului Sibiu a scăzut, datorită scoaterii din circuit a unor tronsoane.

Deși transportul feroviar, pentru călătorii japonezi, este mai ieftin decât celelalte, viteza scăzută de circulație a trenurilor (din cauza vechimii locomotivelor și a rețelelor) diminuează progresiv transportul feroviar. Așadar, pentru ca acest mod de transport sigur și ieftin să se relanseze, este nevoie de modernizarea locomotivelor și a rețelelor de căi ferate și de dublarea liniilor pentru un transport mai intens.

Un punct forte în transportul la nivelul județului Sibiu, îl ocupă Aeroportul Internațional Sibiu. Acesta este amplasat pe DN1, la o distanță de 6 km de centrul municipiului Sibiu, într-o excelentă poziție geoclimatică și deservește pe o raza de 150 km un număr de 3 milioane de locuitori.

Aeroportul Internațional oferă un nivel de trafic de pasageri și o bază tehnico-materială modernă și performantă, iar in prezent se asigură legături directe interne cu București și externe cu Germania, Austria, Italia, Anglia și Turcia (sezon de vară) existând 6 companii aeriene care operează la momentul actual: Austrian Airlines, Blue Air, Wizz Air, Tarom și Lufthansa. Sursă imagine: www.sibiuairport.ro

2.3 Trasee turistice în județul Sibiu

Județul Sibiu, are mai mult de 500 km de trasee turistice, de la trasee pentru începători, în împrejurimile stațiunii Păltiniș, la trasee de drumeție pentru cei experimentați și dornici să atingă cele mai înalte vârfuri din Carpații României. Câteva dintre trasele turistice cele mai populare ale Sibiului, care pot atrage curiozitatea japonezilor de a le incerca, vor fi prezentate în cele ce urmează, fiecare având peisaje spectaculoase de neuitat:

Traseul Vămile Făgărașilor în Țara Oltului, oferă condiții pentru practicarea unei game diversificate de activități sportive precum pescuit, echitație, drumeție, escaladă și parapantă. Mai mult de atât, din fiecare localitate se desprind trasee turistice marcate spre culmile Făgărașului. Locul de pornire pentru parcurgerea traseului începe din Turnu Roșu, unde se poate vedea rezervația naturală de calcare eocene formate cu milioane de ani în urmă.

Apoi, în Avrig se poate vizita atelierele de țesut și pictură pe sticlă și muzeul etnografic. Însă o destinație ce nu trebuie ratată este Transfăgărășanul unde se află Cascada Bâlea, situată la o altitudine de 1.234 m, având cea mai spectaculoasă cădere de apă din Carpații românești, de aici pornindu-se trasee montane înspre cele mai înalte vârfuri din Carpații României, precumVf. Negoiu – 2.535 m și Vf. Moldoveanu – 2.544 m. Apoi, în Cîrța întâlnim fosta abație cisterciană construită în secolul XIII cu o arhitectură impunătoare, această biserică deservind astăzi comunitatea evanghelică din localitate.

Drumul brânzei în Mărginimea Sibiului, este cu adevărat spectaculos, iar brânzeturile se înscriu în tradiția culinară și culturală a acestei zone, de altfel diversitatea este dată de altitudinea pășunilor și de tehnicile specifice de producție. Păstoritul a rămas o ocupație tradițională, așadar în Mărginimea Sibiului, se continuă tradiția producerii brânzei, a laptelui gros, a brânzei frământate sau a urdei.

Traseul începe din comuna Boița care se distinge prin peisajul încântător ce o înconjoară, aceasta este renumită pentru Monumentele Eroilor Români din Primul Război mondial și din cel de-al Doilea Război Mondial amplasate aici. Apoi urmează orașul Tălmaciu unde remarcăm cetatea care a fost construită în secolul XIV, fiind situată pe un deal care permite o bună vedere asupra defileului Oltului. Mai departe se află Orașul Cisnădie, fiind vegheat de turnul Bisericii fortificate pe care a fost instalat primul paratrăznet din Transilvania (secolul XVIII). În Cisnădioara se poate observa cetatea țărănească din secolul XIII, iar la ieșirea din sat, înspre Valea Argintului, se află „Piatra Broaștei”, monument geologic din perioada cretacicului.

Un loc unde se mai păstrează încă tradițiile românești este Gura Râului unde la ieșirea din sat, înspre barajul de acumulare, se află o pârtie de schi. Un alt sat care merită vizitat este Sibiel, datorită tradiției îndelungate în agroturism, dar și a colecției Muzeului de icoane pe sticlă. În apropiere de Sibiel, se afla un sat pitoresc, ascuns între munți și anume Fântânele și Săliște, care se remarcă prin arhitectură impresionantă. Apoi se mai poate trece prin Poiana Sibiului, sat de oieri, apoi și prin Jina, sat situat la cea mai mare altitudine din Mărginimea Sibiului (900 m).

Drumul sării în Țara Secașelor, are origini în trecutul îndepărtat, atunci când romanii au inclus Ocna Sibiului într-o rețea complexă de exploatare salină. Așadar, pe locul fostelor mine de sare, s-au format lacurile sărate în jurul cărora s-a întemeiat stațiunea balneo-climaterică renumită în prezent „Litoralul Ardealului”.

Traseul începe din Miercurea Sibiului care se remarcă prin Biserica Evanghelică din secolul XIII, apoi continuându-se prin Apoldu de Sus, cu case vechi săsești și viu colorate. Ultima destinație a acestui traseu se oprește în Ocna Sibiului, aceasta fiind o stațiune balneară unde funcționează două baze de tratament moderne și un complex de lacuri sărate în aer liber, fiind apreciată datorită factorilor terapeutici naturali: lacuri cu ape sărate de mare concentrație și nămol sapropelic.

Drumul naturii pe Valea Hârtibaciuluiui, este recunoscută pentru biodiversitate, meșteșuguri tradiționale, dar și pentru acvila țipătoare mică care se cuibărește în această regiune. Traseul începe din Daia, unde se poate vizita biserica fortificată construită în sec. XIII.. Mai departe se poate vizita satul Bruiu care se remarcă prin ulițele cu gospodării vechi neatinse de timpurile moderne și biserica înconjurată de ziduri de apărare. Ajungând în ultimul punct al treseului, în Chirpăr, se poate vizita biserica fortificată din sec. XV care merită văzută.

Drumul fortificațiilor pe Valea Târnavelor, are un traseu uimitor, care începe din orașul misterelor și anume Mediaș. Dincolo de ziduri, turnuri și bastioane, acesta păstrează legende, povești, simboluri, experiențe deosebite. Apoi în Axente Sever a fost amenajat un muzeu ce dezvăluie povești frumoase legate de viața coloniștilor sași. O locație deosebită este și Valea Viilor, aceasta fiind un sit UNESCO cu case săsești, atât cu porți înalte de lemn, cât și cu numeroase curți pietruite umbrite de viță de vie. Tot un sit Unesco este și Biertan fiind cea mai puternică cetate țărănească din Transilvania ce se remarcă prin casele săsești ce imită stilul arhitectural urban.

Ultima destinație a acestui drum este Bazna, o stațiune balneară renumită pentru sarea de foraj, ape minerale, nămol sapropelic și condiții climatice foarte bune pentru tratarea diferitelor afecțiuni.

2.4. Asociații turistice la nivelul județului Sibiu

Asociația Județeană de Turism Sibiu (AJTS) a luat naștere în anul 2005 ca organizație non-profit, formată din asocierea sectorului public cu cel privat, la inițiativa Consiliului Județean Sibiu, cu scopul de a implementa politica de turism, de a regrupa operatorii turistici ai județului și de a favoriza atât cooperarea, cât și dezvoltarea armonioasă prin promovarea destinației turistice a județului Sibiu. Majoritatea proiectelor asociației au impact județean, acestea fiind: crearea unor centre de informare turistică, dezvoltarea și promovarea de trasee tematice. Una din misiunile propuse de AJT face referire la multitudinea de posibilități de petrecere a timpului liber, în zona Transilvaniei, cu ajutorul materialelor de promovare, a dialogurilor cu mass-media și organizării de evenimente.

Unul din cele mai mari instituții de spectacole din România, fondat în anul 1788 este Teatrul Național “Radu Stanca”, situat în județul Sibiu unde vocația internațională a teatrului nu se materializează numai în turnee, ci și în structuri de spectacole din întreaga lume, unde atât regizorii și artiștii colaboratori au primit nenumărate premii naționale și internaționale. Mai mult de atât, este continuatorul tradiției de aproape cinci secole de teatru atât în Sibiu, cât și în regiune, iar alături de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), a reușit performanța de a obține titlul de Capitală Culturală Europeană pentru Sibiu, în anul 2007, chiar a și creat școala de teatru din cadrul Universității „Lucian Blaga" devenind asltfel una dintre cele mai importante platforme de dialog și creativitate a artiștilor din întreaga lume.

De asemenea, din anul 2007, FITS a colaborat cu programe de voluntariat din țări precum: Bulgaria, Correa de Sud, Iran, Canada, Germania sau Turcia, unde există o platformă care permite diferitelor culturi de pe diverse continente să interacționeze, și să fie cunoscute de public. FITS are un bun parteneriat cu Japonia, iar cu sprjinul EU-Japan Fest Japan Committee, au reușit să influențeze destinul a peste 130 de voluntari japonezi, unde au învățat lucruri despre ei înșiși, unii dintre ei chiar și-au deschis apetitul pentru culturi și civilizații, ori și-au dezvoltat o meserie placută.

De menționat este și faptul că în anul 2012, orașele Takayama și Sibiu au devenit orașe înfrățite. Astfel, în 2015 și 2016, cu ajutorul FITS, TNRS, al Primăriei Sibiu și Takayama, cât și a Ambasadei Române la Tokyo și a Colegiului Național Gheorghe Lazăr Sibiu, 5 voluntari români FITS au devenit voluntari ai Takayama Autumn Festival datorită proiectului STEP (Sibiu – Takayama Exchange Project).

Mai mult de atât guvernul japonez a susținut în anul 2015 ediția FITS cu 2,2 milioane de euro, care a asigurat participarea companiilor de teatru la evenimentul din Sibiu. Motivul pentru care guvernul a susținut financiar festivalul, s-a datorat faptului că prin programul de voluntariat s-au redus ratele de suicid printre tinerii japonezi. În Japonia cea mai importantă problemă este suicidul, un posibil motiv ar fi faptul că atunci când nu mai pot face față datoriilor, asigurările le pot plăti, sau ar mai fi și singurătatea printre rândurile celor tineri.

Așadar, festivalul de la Sibiu a fost considerat un câștig uriaș, unde s-au dezvoltat peste 500 de evenimente împrejurul Japoniei și totodată s-a concluzionat faptul că s-a diminuat suicidul cu 0,7%, pana în momentul de față. De altfel, TNRS a susținut în anul 2015 un amplu turneu în Japonia, organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român unde actorii din Sibiu au jucat pe marile scene ale Japoniei și au primit Premiul Fundației Japonia. Acesta se acordă anual unui număr de maximum 3 personalități sau instituții din întreaga lume, care au contribuit la promovarea relațiilor de prietenie dintre Japonia și alte țări.

De-a lungul anilor și-au făcut apariția diferite spectacole ale teatrelor japoneze, iar în anul 2012 a avut loc și prima mare producție japoneză, ca și teatru contemporan: „O poveste japoneză”, care s-a bucurat de un real succes datorită faptului că actorii noștrii români au dat viață unei povești japoneze în care au îmbinat tradiția cu modernul. Regizorul spectacolului acestuia, spunea faptul că după ce a văzut vreo 25 de spectacole în cadrul FITS, 80% erau foarte bune, pe când spectacolele de la Edinburgh sau Avignon erau în proporție de 15-20%.

În anul acesta, cea mai importantă companie niponă de dans contemporan „Noism”, a prezentat în luna aprilie spectacolul „The Meci Seller`s Tale-Passacaglia”, foarte bine primit de public. De altfel și Teatrul de Balet Sibiu susține anual proiecte, cu participarea mai multor colective artistice de origine română, americană, japoneză și finlandeză. Printre balerinii din stagiunea 2016-2017 își fac apariția 3 fete japoneze si 2 baieți, prezentându-se în turnee din Europa și Japonia.

O altă instituție care a creat relații cu Japonia este și Universitatea „Lucian Blaga”, care a facilitat studenților accesul la schimburile de cunoștințe și oportunitățile de parteneriate. În aprilie al acestui an, a avut loc în Sibiu o conferință în care s-au evidențiat relațiile de colaborare la nivel universitar dintre ULBS și partea japoneză, dar și faptul că FITS este puntea de legătură dintre Japonia și România. Ambasadorul Japoniei, Kisaburo Ishii spunea în interviul acordat de către ULBS faptul că:„Vrem să înțelegem cultura și viața și din alte țări, deoarece tindem să fim cu toții într-o societate internațională. De asemenea, este important să contribuim la dezvoltarea relațiilor dintre Japonia și România, indiferent că este vorba despre cultură, mediul universitar sau cel economic.”

2.5 Analiza circulației turistice în județul Sibiu

În general, putem afirma faptul că atractivitatea turistică atât a sudului Transilvaniei, cât și a județului Sibiu este determinată de bogăția și diversitatea resurselor turistice. Mai mult de atât, județul se află în rândul destinațiilor turistice românești de top care beneficiază de anumite tipuri de turism aflate în tendințele europene precum: cel rural, tradițional, cultural, balnear, de două monumente UNESCO (Biertan și Valea Viilor) și de zone cu o bună notorietate națională.

Cu toate că statisticile oficiale nu pot să contorizeze exact numărul celor care vizitează orașul Sibiu într-un an, dar datele centralizate ale INS indică faptul că în ultimii ani Sibiul continuă să atragă tot mai mulți turiști. Dacă în 2007 au fost înregistrați 186.530 turiști străini, în următorii ani numărul a fost în scădere până în anul 2010, cei mai puțini turiști înregistrați într-un an fiind în 2009, respectiv 135.530, posibil din cauza crizei economice care a afectat și circulația turistică foarte mult. Apoi creșterea a început să se simtă din 2011, când a fost depășită cifra înregistrată în 2007, iar în Sibiu au ajuns 194.757 străini.  Recordul a fost atins în 2014 când în oraș au intrat 258.834 turiști, cu 36.041 mai mulți decât în anul precedent și cu 72.304 mai mulți decât în 2007. De asemenea, și asiaticii sunt interesați de turismul din România, deoarece vin anual în jur de 13.000 de turiști.

În diferite studii realizate atât de AJT, cât și domnul profesor universitar Ilie Rotariu, împreună cu Greg Richards, privind efectele pe termen lung ale Capitalei Culturale Europene, unde au fost intervievați peste 7200 de turiști de-a lungul a 10 ani, se constată faptul că motivul pentru care se desfășoară călătorii turistice este unul complex, rezultând din combinarea a mai multor surse de atractivitate precum „turism al tradițiilor și cultural-istoric”, „cultură și relaxare”, „business și agrement” și „cunoaștere și învățare”. Așadar, turiștii străini ce vizitează Sibiul, se remarcă în 3 profile tipice: străinii amatori de circuite culturale, sașii plecați din țară și turiștii români amatori de relaxare și evadare din cotidian.

Primul segment îl ocupă străinii amatori de circuite culturale, iar în chestionarul prezentat, cei intervievați s-a precizat și faptul că tipul de vacanță uzual în județul Sibu, din care putem observa în graficul de mai jos, sunt vacanțele culturale, care au crescut cu 10% în 2015 față de anul 2014 unde au fost efectuate peste 1,3 milioane de vizite la muzee, urmate apoi de excursile în oraș, plaja și recreere la munte cu procente cuprinse între 10-20%. În general aceștia sunt reprezentanții segmentului de vârste cuprinse între 45 și 55 de ani (52,4% barbați și 47,6% femei) din țări vest-europene precum Franța, Germania, Austria, Olanda, Italia sau Spania și mai puțini din Anglia, Statele Unite ale Americii sau Asia (Japonia, Thailanda), ce călătoresc fără copii sau nepoți.

Grafic nr. 4: Tipul de vacanță pentru vizitatorii străini 2010-2015

De asemenea, turiștii sosesc cu avionul (la București, Sibiu sau Cluj-Napoca), iar circuitele prin țară se realizează cu autocarul sau microbuzul, durata șederii în județul Sibiu fiind de 1-2 zile. De obicei cazarea se face în hoteluri de 3 sau 4 stele din orașul Sibiu și mai rar în pensiuni mari, de 4 sau 5 flori din mediul rural. Perioada propice turismului cultural pentru aceștia este în mai-iunie sau în septembrie-octombrie, deoarece pentru mulți dintre ei, excursia în România reprezintă o a doua vacanță a anului, principala vacanță având-o în altă țară, în sezon.

Un al doilea segment de turiști este predominat de sașii plecați din țară, tot persoane de vârsta a doua și a treia, dar pot fi și mai tineri. Aceștia vin fie într-un circuit organizat, fie individual (însoțiți de copii sau nepoți) unde preferă sejururi pentru a revedea cât mai mult din zonele natale . De asemenea aceștia vizitează Sibiul și așezămintele săsești, iar în general au venituri medii.

Un ultim segment de turiști îl ocupă turiștii români amatori de relaxare și evadare din cotidian. Aceștia se pot distinge în două subsegmente după vârstă și preocupări: oameni peste 40 de ani interesați de un concediu în natură (agroturism și activ) și tineri de 25-35 de ani. În general petrec cam 2-4 zile în județ, ceilalți stau mai mult, fiind într-un concediu de tip sejur. Aceștia preferă cazări în pensiuni rurale și vizitează principalele atracții din zona unde se cazează. Veniturile acestora sunt în general medii, poate ușor peste medie.

Așadar majoritatea intereselor turiștilor care vin în Sibiu constau în: contactul cu atmosfera tradițională din sate, factorii curativi, turism de sănătate și de înfrumusețare, cunoașterea patrimoniului cultural, dar turiștii vin atât pentru practicarea unui turism activ cât și pentru un turis sportiv.

2.6 Analiza SWOT a destinației turistice pentru piața asiatică

Am efectuat și o analiză S.W.O.T a județului Sibiu prezentă în tabelul nr.8, unde am evidențiat atât punctele țări cât și punctele slabe, de asemenea oportunitățile și amenințările, punan daccentul în primul rând pe accesibilitate, atracții turistice, oferta de servicii oferită, comunicare, dar și pe distribuția produselor.

Capitolul 3 – Plan de marketing al județului Sibiu ca destinație turistică pentru piața din Asia

3.1. Context și Introducere

Inclus recent printre necesitățile de consum ale oamenilor și de asemenea fiind un indicator al calității vieții, turismul își merită pe deplin importanța care i se acordă în zilele noastre. Sunt de părere că de-alungul timpului, economia mondială și progresele tehnico-știițifice, au permis transformarea turismului într-o componentă de sine stătătoare a economiei, unde aceasta este tot mai activă atât în viața economică, cât și în cea socială.

Așsadar, turismul reprezintă astăzi, unul dintre cele mai impresionante fenomene sociale și economice din utimul timp, un domeniu diferit de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări ale lumii. Așadar, în fiecare an, o parte din populația lumii ia parte la activitatea de turism, iar pentru numeroase țări, putem afirma faptul că turismul s-a dezvoltat într-un mod dinamic și rapid dintre toate sectoarele economice existente.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Turismului (OMT), sosirile turistice internaționale, în ultimii 60 de ani, au crescut de la 25 milioane la nivel global în 1950, la 278 milioane în 1980, atingând în 2014 cifra de 1.133 milioane, iar în anul 2015 s-a înregistrat un număr record de 1.184 miliarde de turiști internaționali, în creștere cu 4,4% față de anul precedent. Așadar anul 2015 este al șaselea an consecutiv în care turismul internațional continuă să crească cu mult peste trendul pe termen lung prognozat de UNWTO în perioada 2010-2020 (3,8%).

Însă sosirile turistice internaționale nu se vor opri aici, ci pe termen lung, previziunile prezentate în graficul de mai jos, arată că acestea vor crește la nivel mondial cu 3,3% pe an, între 2010 și 2030, pentru a ajunge la cifra record de 1,8 miliarde la finele perioadei analizate, potrivit OMT. Așadar, printre cele mai căutate destinații, din acest punct de vedere, se numără țările emergente cum ar fi Asia, America Latină, Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa unde, între 2010 și 2030 vor cunoaște creșteri ale cotei de piață a acestor zone, de la 30% în 1980 la 57% până în 2030 pentru țările cu economii în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă echivalentul a peste un miliard de turiști internaționali.

De altfel, cea mai puternică evoluție estimată se va produce în regiunea Asia-Pacific, unde sosirile sunt preconizate să atingă 1,2 miliarde turiști, în creștere cu 331 milioane, sau 4,9% pe an, până în 2030.

Grafic nr. 5: Tendințe actuale și previziuni pentru anii 1950-2030

Sursă: World Tourism Organization

De asemenea, turismul reprezintă, un sector esențial și al economiei europene, care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii Europene privind atât dezvoltarea durabilă, cât și ocuparea forței de muncă. Așadar, nici România nu este lipsită de experiență pe piața internațională, deoarece încă din perioada interbelică a fost o destinație căutată de turiști, iar mai apoi la începutul anilor 1970 țara noastră era deja cunoscută pe piața principalelor țări europene. Apoi a urmat o perioadă de declin, motivul principal fiind lipsa de fonduri pentru investiții, destinate dezvoltării infrastructurilor, însă odată cu aderarea la UE, s-a înregistrat o creștere a volumului de investiții în turismul românesc.

În ultimii ani, România a avut parte de o creștere considerabilă a numărului de turiști din toate colțurile lumii, aproape 2,5 milioane de turiști străini au vizitat țara noastră în anul 2016, cei mai mulți provenind din Europa. Însă nu putem omite faptul că și asiaticii sunt interesați de turismul din România, deoarece vin anual în jur de 13.000 de turiști japonezi. Ministrul delegat pentru Turism și mediul de afaceri, Maria Grapini, a declarat pentru Mediafax că intenționează să atragă în România turiști asiatici, deoarece noi ar trebui să țintim în țările unde economia este solidă, unde oamenii au bani, așadar deschizându-se chiar și birouri de promovare turistică, închise cu câțiva ani în urmă.

Sunt de părere că Sibiul este un principal focus pentru turismul japonez în România, datorită faptului că Japonia este prezentă și în inima celui mai important Festival ale artele spectacolului, al treilea din lume, după cele de la Edinburgh și Avignon: FITS, această experiență fiind una deosebită între cele două culturi atât de diferite, însă cred că dincolo de barierele lingvistice sau de înfățișare, reușim să ne întâlnim cu toții într-un anumit punct. De asemenea tind să cred că acel punct de întâlnire este de fapt curiozitatea, iar cea mai bună cale este prin cultură și dorința de a descoperi sufletul celuilalt.

3.2. Obiectivele planului de marketing

Stabilirea obiectivelor de marketing, dar și estimarea rezultatelor prevăzute reprezintă o etapă esențială pentru calitatea planului de marketing turistic. Așadar este necesară oferirea instrumentelor, unde sectorul de turism va deține avantaje competitive atât prin inovare, cât și prin dezvoltarea unei noi generații de experiențe turistice, care vor atrage vizitatori noi/existenți, în diversitatea culturală locală.

Județul Sibiu a reușit să se remarce până în prezent, ca destinație turistică de top în România și sunt de părere că în continuare turismul din județul nostru se va dezvolta într-o manieră durabilă și va reprezenta un sector economic dinamic, cu protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural, care poate fi facilitată prin implicarea Consiliului Județean și AJT Sibiu. Având acest sprijin, cu siguranță Sibiul va deveni și o destinație turistică sigură și de calitate pentru potențialli turiști, corespunzând standardelor UE care prevăd furnizarea produselor și serviciilor.

Plecând de la premisa că Sibiul este un nucleu al atracțiilor culturale – beneficiind de notorietatea dobândită după programul „Capitala Culturală Europeană 2007”, alaturi de Luxemburg, dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii județului Sibiu de a obține venituri suplimentare, dar și de a-și îmbunătăți calitatea vieții și pentru acest lucru, cu siguranță se vor implica mai mult social și comunitar – moment cheie în procesul de dezvoltare al turismului.

Un important obiectiv al acestui plan de marketing îl ocupă dezvoltarea și comunicarea unei imagini puternice a brandului Sibiu în România, care va avea un impact mai puternic de atragere a turiștilor asiatici, dar și de a realiza parteneriate durabile cu aceștia. Dacă până în momentul actual Sibiul are un parteneriat solid cu Japonia datorită Festivalului Internațional de Teatru organizat în fiecare an în Sibiu dar și cu Universitatea Lucian Blaga, cu ajutorul schimburilor de experiențe între români și asiatici, sunt de părere că pe termen mediu și lung colaborarea se poate îmbunătăți și va deveni una și mai strânsă între cele două culturi.

De asemenea și creșterea calității experienței turistice în județul Sibiu reprezintă un alt obiectiv al acestui plan care va avea următoarele priorități strategice: realizarea și sprijinirea investițiilor în infrastructura turistică, atragerea și absorbția finanțărilor din partea Japoniei pentru Festivalul de teatru, îmbunătățirea permanentă a calității și a sejurului ales de către turiștii japonezi.

Însă și orientarea către promovarea online, cu ajutorul birourilor turistice plasate în diferite orașe din Japonia, colaborarea cu diverse instituții preocupate de turismul asiatic, organizarea de evenimente cu focus asupra culturii asiatice, dar și încurajarea unei prezențe cât mai mari a unităților de primire turistică cu specific japonez, pot fi un obiective foarte clare care vor susține turismul la nivelul regiunii centru, în special pentru județul Sibiu.

3.3. Analiza pieței țintă (profilul turiștilor japonezi)

Înainte de a vorbi efectiv despre profilul turiștilor japonezi este necesar să cunoaștem câteva informații despre Japonia care ne vor fi de folos în cunoașterea piței țintă și în realizarea planului de acțiuni specifice turiștilor japonezi.

Japonia (cunoscută în românește și sub numele de Țara Soarelui Răsare) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de 4 insule aflate între Marea Japoniei și Oceanul Pacific precum Honshu, Hokkaido, Kyushu și Shikoku toate însumând 377.962 km2, cu 63% mai întinsă ca și suprafață decât România.

Capitala Japoniei este Tokyo, aceasta având cea mai mare suprafață urbană și este una dintre cele mai des populate metropole din lume, având peste 38 milioane de locuitori, de două ori cât populația României.

Sursă imagine: www.harta.infoTurism.ro

Populația Japoniei în anul 2015 era de 127 milioane de locuitori (99% japonezi, iar 1% coreeni, chinezi, filipinezi și brazilieni), ocupând locul 11 mondial în lista țărilor după populație. De asemenea Japonia este locul unde trăiește cea mai în vârstă persoană din lume, longevitatea este deținătoarea recordului mondial, fiind țara cu cea mai mare speranță de viață și anume de 83 de ani.

Forma de guvernământ a Japoniei se bazează pe un sistem parlamentar și reprezentativ al unei monarhii constituționale în care șeful Guvernului este prim-ministrul, iar Împăratul este simbolul unității poporului și simbolul statului care conduce casa imperială a Japoniei. Așadar în momentul de față, Japonia o țară condusă de un împărat care nu are putere reală, iar suveranitatea este pusă în mâinile poporului japonez prin constituție.

Potrivit documentelor japoneze, are o istorie de aproximativ două milenii și jumătate, fiind bogată și interesantă de urmărit cum Japonia s-a ridicat la un asemenea rang de mare putere. Însă trebuie menționat faptul că în cel de-al doilea război mondial a suferit mari pierderi, iar dintre toate țările din lume, aceasta a fost cea mai aproape de anihilare, în momentul de față fiind singura națiune care a suportat vreodată un atac nuclear.

Așadar dezvoltarea economică a Japoniei a reprezentat un aspect al modenizării națiunii care i-a impresionat pe vestici, deoarece această țară se putea lăuda cu o serie de factori cheie ai producției chiar de la începutul perioadei de boom economic, datorită forței de muncă într-un număr considerabil.

Chiar și deficitul de tehnologie a fost repede compensat, însă după multe încercări și eșecuri costisitoare, Japonia a profitat de pe urma proprilor atuuri, unde a și riscat foarte mult, dar a devenit o mare națiune producătoare cu un sector al industriei grele în plin avânt. Așadar, conform statisticilor din anul 2015, Japonia este cea de-a treia mare economie a lumii ca mărime a PIB, 4,12 trilioane $ înregistrat după SUA (17,95 trilioane $) și China (10,87 trilioane $).

Când vorbim despre Japonia, ne gândim la acea țară care ne surprinde la tot pasul, deoarece este o țară a tradiției, a respectului și a artei de a înfrumuseța, este o țară modernă care privește întotdeauna spre viitor fiind cunoscută pentru cultură și moștenirea sa unică, păstrate încă din vremea antică.

Cultura japoneză a evoluat mult în ultimii ani, dacă înainte cultura originală a țării era cea Jomon, acum există una contemporană, hibridă cu influențe din Asia, Europa și America de Nord. De asemenea cultura tradițională japoneză are multe rădăcini în cultura tradițională chineză, însă Japonia și-a dezvoltat o cultură distinctă de unde a absorbit multe idei din alte țări, inclusiv obiceiurile, tehnologia, așadar stilul de viață japonez de astăzi este un amestec bogat de culturi tradiționale, asiatice și occidentale.

Artele tradiționale care încă continuă să prospere în Japonia de astăzi sunt kabuki, noh, kyogen și bunraku. Kabuki este una din cele trei mari stiluri de teatru clasic japonez, fiind o combinație de simboluri pentru cântec, dans și artă. În ceea ce privește teatrul muzical japonez, noh, acesta reflectă un ritual de origine budistă, exprimat prin muzică și dans. Pe de altă parte, Kyogen este un tip de teatru comic clasic care a oferit o influență majoră asupra dezvoltării ulterioare a teatrului kabuki. Ultima artă tradițională care încă se mai păstrează în Japonia este bunraku, acesta fiind cunoscut ca una dintre cele mai rafinate forme ale teatrului de păpuși.

Sursă imagine: https://www.insidejapantours.com/

Însă și azi există și alte arte tradiționale care fac parte din viața de zi cu zi a poporului japonez cum ar fi:

Ceremonia ceaiului este un ritual tradițional influențat din Budismul zen, în care ceaiul verde este preparat într-o manieră ceremonioasă. Așadar, în cultura japoneză, orice formă de artă este considerată ca o “cale” spirituală, iar aceasta este considerată calea spirituală a ceremoniei ceaiului.

Sursă imagine: https://www.insidejapantours.com/

Aranjamentul floral japonez ikebana este o artă străveche, care presupune o selecție a florilor astfel încât să creeze o armonie între flori și mediul înconjurător, de exemplu o plantă înflorită complet semnifică trecutul, una înflorită doar pe jumătate reprezintă prezentul, iar bobocul are legătură cu viitorul.

Sursă imagine: https://www.insidejapantours.com/

Geisha (persoană a artelor), cea mai apreciată femeie din lume, este o damă de companie care în același timp este și o dansatoare care tinde spre perfecțiune, dar și interpretă de artă tradițională japoneză. Aceasta este îmbrăcată în kimonouri, fața este machiată foarte puternic, însă numărul lor începe să scadă, deoarece nu oricine poate deveni gheișă, acestea sunt atent selecționate și crescute în școli speciale.

Sursă imagine: https://www.insidejapantours.com/

Origami, arta veche de peste 1.000 de ani s-a răspândit în interiorul Japoniei, ajungând acum să fascineze o lume întreagă. Aceasta se constituie din arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsuflețite sau forme decorative abstracte, cu alte cuvinte poate fi spus că simbolizează elemente ale frumuseții și perfecțiunii culturii japoneze.

Sursă imagine: https://www.insidejapantours.com/

De altfel, cultura modernă japoneză este reprezentată de muzica clasică, având mulți susținători, unde sunt organizate concerte în toată țara, precum pianiști, violoniști renumiți în întreaga lume. De asemenea, de-alungul timpului și cinematografia japoneză a fost în centrul atenției la nivel mondial unde s-au câștigat numeroase premii, bucurându-se astfel de un real succes.

Japonezii sunt unul dintre grupurile cele mai omogene din lume și deși sunt rasa monogloidă aceștia se deosebesc fizic de chinezi și mongolo, prin asemănarea cu tipul rasial filipinez și malayez, de unde se pare că au venit strămoșii lor.

Încă de mici, copiii japonezi sunt învățați cu disciplina pentru a-i pregăti pentru cariera profesională. Majoritatea dintre ei merg pe premisa că pentru o carieră de succes este nevoie de absolvirea unei universități prestigioase deoarece ierarhia socială este mai strict respectat decât în occident, unde societatea pune presiune foarte mare asupra tinerilor.

Sursa imagine: www.insidejapantours.com/japanese-culture/people

De asemenea pentru japonezi, familia este baza societății, iar pentru ei foarte important este respectul față de bătrâni, și față de religie. Cele două mari religii practicate, Budismul (religie de origine indiană) și Șintoismul (relgia autohtona nipona), sunt rareori discutate în viața cotidiană, aceasta tine de intimitatea omului, și chiar dacă lumea este într-o continuă schimbare, în general tradițiile sunt respectate cu stictete de către popor.

Un alt aspect general despre japonezi îl reprezintă și sentimentele trăite de aceștia, care un sunt deseori exprimate în public, așadar circa un milion de tineri se izolează luni de zile, sau chiar ani, în casă, refuză orice contact social și suferă ca aparte a unui cerc vicios.

De asemenea muzica tradițională și poezia redau singurătatea, iar în istoria țării au existat perioade lungi de izolare față de lume. Cazurile analizate de-a lungul timpul au arătat că sunt tot mai multe cauze ale acestui comportament ce țin de notele proaste de la școală, de presiunea pusă de părinți pentru că aceștia își doresc că statutul copiiilor lor să fie unul deosebit, de reputație, de modul în care sunt priviți, intervenind aici frica și izolarea.

Acest fenomen, numit Hikikomori, adică retragerea socială acută, apare în familiile din clasa de mijloc, foarte rar în cele sărace și a fost foarte atent studiat de către specialiști, în care s-au căutat cele mai eficace metode de vindecare cu medicamente și lungi ședințe de terapie, din care unii și-au revenit, iar alții un au reușit să iasă din depresie.

De-a lungul timpului, țările asiatice au început să se preocupe de crearea unei imagini, a unui brand de țară deoarece își doresc să aibă o reputație cât mai bună la nivel mondial, cu scopul de a aduce un plus de valoare economiei naționale prin atragerea turiștilor, investițiilor străine dar și facilitării exporturilor.

În ceea ce privește turismul în Japonia, Ambasada României în Japonia, afirmă faptul că numărul ce au vizitat Japonia a sporit de la 10,4 milioane în 2012 la aproape 20 de milioane în 2015 și 24 de milioane în anul 2016.

Fără îndoială, un yen slab a sporit atractivitatea serviciilor turistice pe care le oferă japonezii, aceastea ieftinandu-se proporțional cu devalorizarea în raport cu valutele țărilor de unde provin turiștii.

Despre obiceiurile de călătorie ale japonezilor, putem spune că aceștia au concedii relativ scurte, de obicei se iau în același timp cu ceilalți angajați ai firmei, marea majoritate călătorind în cele 3 perioade ale anului și anume:

Sursă imagine: https://www.insidejapantours.com

Săptămâna de aur (de la sfârșitul lunii aprilie până la începutul lunii mai),

săptămâna O-Bon (de la mijlocul lui iulie/august și sfârșitul anului/începutul anului nou).

Așadar, călătoriile mai lungi de o săptămână sunt rare pentru cei care lucrează (mulți dintre ei lucrează și până la 10 ore pe zi), călătoriile cu întoarcerea în aceeași zi sau ziua următoare fiind cel mai des întâlnite, însă pentru studenți, pensionari sau casnice își iau mai multe zile să plece din Japonia în țările preferate.

Organizația Națională de Turism din Japonia a realizat un grafic, prezentat mai jos, al vizitelor japoneze în străinătate din anul 1964 până în 2016.

Grafic nr.6: Vizitele japonezilor în străinătate 1964-2016

Observăm din grafic că numărul vizitelor pe o perioadă de 50 de ani a crescut considerabil de la an la an. Anul 2012 se pare că au avut loc cele mai multe plecări din Japonia, cu un număr de 18.500.000 de vizite, în 2016, având loc o mică scădere, cu aproximativ 1.400.000 de turiști. Pentru anul 2017 se preconizează o creștere a numărului de vizitatori care pleacă din Japonia în străinătate, a fi mai mare decât în anii precedenți, însă acest lucru va rămâne sub observație.

În general, cei mai mulți turiștii japonezi pleacă în străinătate în perioadele februarie, martie, iulie și august, iar regiunile cele mai vizitate de către japonezi ar fi Asia (Korea, China, Taiwan) având și cele mai multe vizite din toate regiunile prezentate, însă această regiune asiatică însumând aproximativ 50-60% a vizitelor făcute de japonezi în ultimii ani, apoi Nordul Americii (Canada, Hawaii) și Europa (Franța, Germania și Spania), aici menționez faptul că Franța este cea mai vizitată țară a lumii, unde anual vin peste 700.000 de vizitatori japonezi.

Japonezii călătoresc în regiunile din apropiere sau de pe ocean, cu scopul de a cunoaște și alte culturi, de a evada din mediul urban poluat și de a ieși puțin din ritmul activităților cotidiene din ce în ce mai intense, de a se identifica cu alte popoare, de integrare într-un grup sau de a arăta și altor culturi moderne, ceea ce încă ei păstrează și anume, arta tradițională străveche păstrată cu sfiintenie, dar și de a face afaceri cu alte state, vizita unor prieteni sau familii apropiate.

Cu siguranță sursa de informare a turiștilor japonezi pentru călătoriile în țările preferate rămâne portalurile online de turism ce furnizează atât destinații, agenții de turism, cazări, dar și sejururi cu oferte foarte bune. Aceștia obișnuiesc să facă rezervări online și mai puțin să sune în agenții. Totodată, o altă sursă de informare sunt prietenii, apropiații care deja au călătorit sau au auzit lucruri care le-au stârnit curiozitatea de a vizita, dar și diferite reviste de turism oferă destul de multe informații care să îi ajute să ia deciziile cele mai bune de călătorie.

În ceea ce privește transportul, japonezii în țara lor merg foarte mult pe jos sau folosesc mijloacele de transport în comun, însă rar folosesc mașina personală pentru că este foarte costisitoare. Când călătoresc, aceștia utilizează mult transportul aerian pentru distanțe lungi, dar și cu trenurile de mare viteză, autobuze și metrouri.

Mai mult de atât, dacă ar fi să existe 3 termeni care să definească sistemul de transport japonez, acestea ar fi: servicii prompte, punctualitate și aglomerație, așadar, tind să cred că aceștia se așteaptă ca primii doi termeni să fie respectați și în țările unde ei călătoresc, în special în Sibiu, deoarece au o infrastructură foarte bună în care se investește mult.

Un alt aspect foarte important de detaliat ar fi relația pe care Japonia și România o au. Aceasta este una de prietenie tradițională, acest lucru datorându-se faptului că cele 2 țări sunt la o mare distanță una de alta, aproximativ 8.835 km cu avionul (durata zbor 11 ore la o viteză medie de 800km/h), din punct de vedere geografic, astfel încât nu au fost confruntate cu acele probleme care apar de obicei între două țări vecine.

De asemenea, Japonia este percepută în țara noastră ca fiind unul dintre principalii parteneri economici asiatici, deoarece aceasta a sprijinit foarte mult cu asistență financiară reabilitarea unor porțiuni de drumuri naționale și căi ferate, modernizarea unei centrale termoelectrice, dar au investit și în industria auto 9componente și piese de schimb), în produse electronice și aparate de fotografiat.

Numai în anul 2015 totalul exporturilor României către Japonia au fost de 234 milioane $, iar importurile de 325 milioane $, ceea ce înseamnă că există o dinamică destul de puternică a schimburilor comerciale dintre cele două țări.

Mai mult, după ce România a aderat la NATO și UE, Japonia și România început să aibă o coloaborare mai strânsă în probleme regionale și globale, astfel că au devenit parteneri importanți care împărtășesc aceleași valori fundamentale precum: democrație sau drepturile omului.

De-alungul timpului, Guvernul japonez a acordat donații considerabile unor instituții sportive, culturale și de învățământ din România precum: Teatrul Național din București, Biblioteca centrală Universitară, Comitetul olimpic Roman, Teatrul “Radu Stanca” din Sibiu, laureat, de altfel, al premiului fundației Japonia din anul 2015, pentru contribuții la promovarea culturii japoneze.

Mai mult de atât, Japonia a trimis și voluntari prin cadrul unui program, în care aceștia au predat limbă japoneză în unități de învățământ preuniversitar din România, ba chiar au susținut cursuri și i-au învățat pe copii, cultura japoneză în cluburi special amenajate.

De astfel au fost stabilite și relații de înfrățire cu orașele Musashino – Brașov, Kawasaki – Breaza, Yokohama – Constanța și cu Sibiu și Takayama.

Această ultimă relație cu Sibiul a avut loc în anul 2012, unde primarul interimar al Sibiului declara faptul că:

“Chiar dacă orașul Takayama este mai îndepărtat geografic decât celelalte orașe partenere ale Sibiului, relația dintre cele două comunități a fost și continuă să fie foarte activă. Pe lângă voluntarii sosiți din Japonia în fiecare an pentru a contribui în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, am avut și bucuria de a vedea în cadrul aceluiași festival piese de teatru organizate de artiști japonezi. Teatrul de Balet Sibiu a numărat în componența sa balerini din Japonia, organizând în Takayama și alte orașe din statul nipon spectacole foarte apreciate. Relația cu Takayama este una vie, care evoluează continuu și de aceea vizita vechilor noștri prieteni a fost una foarte plăcută”.

Așadar, eu sunt de părere că de ce Sibiul nu ar fi “conectat” la capătul lumii, pe când japonezii, sunt un popor cu o cultură foarte interesantă, de asemenea și ei respectă tradiția și istoria ca și noi, asltfel încât o astfel de conexiune un poate fi decât benefică, atât pentru români cât și pentru japonezi.

3.4. Arii geografice și atracții turistice: oportunități și provocări

Județul Sibiu beneficiază de o poziție în centrul țării (inima Transilvaniei), unde două treimi din teritoriul județului Sibiu îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Olt, care traversează județul pe 56 de km de la est spre sud, de asemenea se bucură și de avantajul vecinătății a cinci județe precum Alba, Argeș, Brașov, Mureș și Vâlcea, fiind privilegiată și de munții (Păltiniș și Bâlea Lac) și în apropierea unor importante zone etno-folclorice precum Mărginimea Sibiului, Țara Oltului și Valea Hârtibaciului.

Sursă imagine: Raport de activitate 2015 al AJT Sibiu

Așadar, putem afirma că datorită acestei oportunități orașul nostru este categoric un punct de atracție și un potențial furnizor de fluxuri de turiști, atât național cât și internațional.

De asemenea istoria bogată a orașului a stat la baza creării unui patrimoniu cultural și arhitectural, iar de-alungul timpului a devenit motorul pentru dezvoltarea turismului în Sibiu. Așadar patrimoniul cultural este pus în valoare prin Orașul Vechi (centrul istoric), cu câteva puncte de atracție majore și anume: Turnul Sfatului, Biserica Evanghelică, Palatul Brukenthal, Casa Artelor, Primăria, Biserica Catolică, Catedrala Ortodoxă, dar și prin Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra.

Sunt de părere că, turismul cultural reprezintă principalul brand al fostei Capitale Culturale Europene, iar astăzi orașul este singurul din România cu o agendă culturală cofinanțat de la bugetul local, care aduce pe toată perioada anului diverse evenimente incluse precum: Festivalul Internațional de Teatru, Sibiu Jazz Festival, Artmania sau Astra Film Fest, atrăgând constant un număr din ce în ce mai mare de turiști.

De fapt, Sibiul se diferențiază prin turismul cultural, este destinația culturală numărul 1 în România, unicul oraș care și-a definit 4 strategii clare și anume:

“Asumarea poziției de lider în zona de sud a Transilvaniei;

Identitatea Sibiului să fie asociată cu cultura;

Atragerea unui număr tot mai mare de investitori străini și ca fiecare cetățean să aibă dreptul să se implice în viața orașului;

Asigurarea unui echilibru între interesele socio economice și impactul acestora cu mediului.”

Probabil ne întrebăm ce anume atrage an de an Sibiul, turiști din toate colțurile lumii, care de cele mai multe ori, revin aici din motivul că îl găsesc că fiind un oraș divers și interesant, cu multe atracții turistice dar și activități.

Răspunsurile le vom găsi mai jos, deoarece orice turist japonez care dorește să viziteze Sibiul trebuie să cunoască câteva lucruri despre acesta, așadar le voi prezenta succint în cele ce urmează:

Mai mult de atât, Sibiul este un oraș multicultural unde români, germani, evrei și unguri conviețuiesc împreună de mult timp, într-un oraș care a reușit să se transforme într-un brand. De asemenea, piața țintă, japonezii, se pot bucura cu 100 de evenimente anuale pe care Sibiul le oferă ca un mijloc plăcut de petrecere a timpului liber, cu evenimente variate, pentru toate vârstele și toate gusturile.

Marea majoritate a acestor evenimente sunt incluse în agenda culturală a orașului, pe care administrația locală o cofinanțează, iar altele fiind chiar produsul instituțiilor culturale din subordinea administrației locale – Teatrul Național Radu Stanca, Teatrul pentru Copii și Tineret Gong, Teatrul de Balet Sibiu, unde japonezii pot participa în cadrul acestora alături de colegii lor deja înscriși.

Manifestările culturale acoperă o vastă arie: de la expoziții de artă la spectacole de teatru nipone, de la concerte de muzică clasică, populară sau rock până la evenimente care prezintă gastronomia sau olăritul specifice zone din Ardeal și nu numai. Încă din luna aprilie până la sfârșitul anului, spațiile publice și sălile de spectacol sunt în permanență animate de cele mai diverse evenimente.

Desigur, piața țintă analizată are de unde alege cum anume să își petreacă timpul în Sibiu, pot mânca la un restaurant e cu specific romanesc său japonez, pot face cumpărături din cele două magazinele de suveniruri de pe Nicolae Bălcescu sau din mall-ul localizat la ieșirea din Sibiu, de asemenea au ocazia de a face o plimbare în Parcul Sub Arini sau Pădurea Dumbrava, ori pot participa la diverse evenimente organizate sau viziona un film la Cinematograful Arta.

Sursă imagini: https://www.google.ro/imghp?hl=ro

Așadar datorită acestor imagini prezentate, Sibiul este astăzi inclus în oferta turistică a multor agenții turistice și atrage anual un număr tot mai mare de turiști care înnoptează în oraș. De asemenea, datorită acestei vizibilități și dezvoltării orașului, Sibiul este în continuare o locație atrăgătoare pentru investitorii români și străini.

Enumerând toate atracțiile geografice și turistice pe care Sibiul le oferă, dar și oportunitățile foarte bine definite, putem spune că una din marile provocări importante pe care Sibiul le va avea de realizat va fi să participe mai intens la târguri și expoziții de turism, pentru a se face cunoscută mult mai bine de către piața asiatică.

3.5. Strategii de marketing  și plan de acțiuni

Atunci când vorbim de concentrarea asupra creșterii economice înseamnă că marketingul are ca scop creșterea gradului de acceptare a ofertei vis-a-vis din cadrul județului Sibiu. În timp ce se dorește o creștere a numărului de vizitatori, o importanță deosebită o ocupă este extinderea timpului (și a fondurilor) petrecut de vizitatori, adăugând o valoare economică într-un mod mai durabil. Așadar, strategia este condusă de consumatori, subliniind atractivitatea Sibiului ca destinație capabilă să răspundă nevoilor diferite ale indivizilor japonezi și ale diferitelor grupuri.

În anul 2012, Consiliul Județean Sibiu a realizat strategia de dezvoltare al județului nostru pentru perioada 2012-2020 care trasează orientările generale ale dezvoltării viitoare a județului din punct de vedere economic, social, cultural, al învățământului, al turismului, al dezvoltării rurale, însă mă voi opri la orientarea spre turism specifică profilului turiștilor japonezi.

Principalele categorii de vizitatori japonezi pot fi rezumate astfel:

Călători independenți;

Vizitatori ai prietenilor și familiei;

Călătorii în grup;

Vzitatori cu scop de a dezvolta afaceri, parteneriate cu specialiști din Sibiu;

Angajați temporari ai FITS;

Studenți – schimb de experiență cu ajutorul programului Erasmus.

În cele ce urmează voi prezenta câteva dintre ele mai importante strategii de marketing care vor trebui urmărite și mai apoi realizate cu scopul atragerii tuturor categoriilor de vizitatori japonezi:

Prin urmare, cu ajutorul unei promovări eficiente ale Sibiului către piața japoneză, cu a unei colaborări strânse intre instituțiile celor două națiuni, cu o dezvoltare a infrastructurii care să permită turiștilor japonezi să călătorească mai ușor, rapid și în siguranță, dar și cu surse de finanțare considerabile, consider că dacă ar fi respectate și îndeplinite, pe termen mediu și lung vom observa și rezultate favorabile pentru Sibiu.

Așadar, ansamblul propunerilor de acțiuni enumerate mai sus se pot înscrie în procesul de implementare pentru perioada 2017-2027 care vizează dezvoltarea turistică competitivă, echilibrată și responsabilă a destinației turistice Sibiu.

În primul rând este nevoie de întărirea legăturilor cu instituțiile celor două națiuni care vor aduce numai beneficii pentru ambele părți.

De-alungul timpului Festivalul Internațional de Teatrul a adus în fiecare an, un număr tot mai mare de asiatici, ceea ce reprezintă o sursă principală ce furnizează turiști japonezi în orașul nostru, iar acest lucru nu trebuie neglijat, ci dimpotrivă, trebuie frutificată colaborarea și finanțată și în continuare de un număr tot mai mare de instituții și companii atât din România cât și din Japonia.

O acțiune benefică aici ar fi și planificarea unor întâlniri periodice ale membrilor instituțiilor de învățământ (Universitatea Was eda din Todyo și ULBS) din fiecare țară, care vor discuta planurile de acțiuni propuse spre rezolvare.

Un al doilea argument care trebuie luat în calcul în planul de acțiuni ar fi colaborarea Aeroportului Sibiu cu diverse companii aeriene (de ex: Lufthansa) care au ruta Tokyo – țări din UE, deoarece în momentul de față nu avem acest prilej și este foarte greu de a-l convinge pe turist că va trebui să aterizeze mai întâi în Cluj-Napoca sau în București după ce a avut un zbor de 11 ore, apoi să vină alte 3-4 ore cu autobuzul, unde infrastructura rutieră nu este una tocmai plăcută, în comparație cu drumurile publice din Japonia.

Nu în ultimul rând, este necesară o atenție deosebită, ca după ce s-a reușit promovarea Sibiului, aducerea japonezilor în oraș, să se adopte câteva reguli principale în menținerea acestora cât mai mult aici, acestea fiind:

colaborarea cu unitățile de cazare unde pot primi și grupuri mai mari de 10-20 de persoane;

angajarea unui ghid turistic care îi va însoți pe vizitatori pe tot parcursul șederii în Sibiu sau în împrejurimi care le va arăta locurile care merită să fie văzute în scurta lor vizita în Sibiu;

implicarea acestora în diferite activități tradiționale românești.

Ce ar fi foarte important de realizat ar fi broșurile cu evenimente viitoare care vor fi prezente în Sibiu, scopul fiind acela de a le stârni curiozitatea să mai viziteze orașul nostru și în continuare sau măcar de le povesti și familiilor, prietenilor că Sibiul chiar merită vizitat, cel puțin o dată și dacă sunt mulțumiți, sunt așteptați să mai vină.

3.6. Buget

Planul de măsuri prezentate mai sus cuprinde o serie de acțiuni și programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza comparației cu situații similare, în baza discuțiilor cu specialiștii Asociatiei Județene de Turism din Sibiu), dar și al timpului necesar de implementare.

Acțiunile vor fi prezentate în cele ce urmează în funcție de prioritate, pe un orizont de programare pe 3 ani (2017-2020).

În urma acestor sume acordate aproximativ, rezultă faptul că pentru elaborarea și punerea în practică a acestui plan de marketing al udețului Sibiu pentru piața japoneza, este nevoie de alocarea un buget estimativ de 150.000€ pentru durata celor 3 ani de cercetare a pieței țintă.

Menționez faptul că aceste costuri sunt orientative, iar unele sume pot fi și atrase din fondul unor parteneri precum Consiliul Județean Sibiu, ULBS, Ministerul Culturii și Identității Naționale, precum și de la diverse companii naționale și internaționale.

Concluzii

La finele acestui plan de marketing al județului Sibiu pentru piața din Japonia, putem concluziona faptul că Sibiul se remarcă prin îmbinarea atracțiilor culturale cu peisajul montan și cu atmosfera tradițională din sate și reprezintă un spațiu de concentrare a intereselor diverse ale unui spectru larg de turiști. Așadar județul Sibiu este un reper în peisajul turistic românesc, obiectivele turistice ale acestuia, încadrându-se între cele mai atractive locuri din țară pentru publicul străin, și o destinație obligatorie pentru cunoașterea specificului.

Faptul că Sibiul are statutul de capitală culturală europeană încă 2007, sunt de părere că turismul în județul Sibiu s-a dezvoltat și cu siguranță se dezvolta într-o manieră durabilă, atât prin protejarea, cât și prin punerea în valoare a patrimoniului natural, asadar va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii județului de a obține venituri suplimentare.

Dintr-o simplă analiză putem scoate la iveală faptul că sosirile străinilor cresc pe fondul unei expuneri tot mai mari cu ajutorul media, site-urilor de turism și, implicit, prin ofertele agențiilor. Putem afirma faptul că poveștile și imaginile din Sibiu au atras atenția turiștilor străini și de asemenea publicitatea directă și indirectă, articolele din presa străină și din cea autohtonă, dar și evenimentele culturale, au adus în oraș un număr bun de străini.

De asemenea tind să cred că Sibiul va reuși să se promoveze pe piețe mai puțin abordate până acum, cum ar fi cea asiatică, deoarece colaborarea dintre TNRS și japonezi a fost una de succes încă din anul 2007 și sunt de parere ca pe această parte Sibiul poate atrage și mai mulți turiști japonezi, cu ajutorul diferitelor spectacole unde aceștia sunt implicați. Un alt punct forte în dezvoltarea colaborării Sibiu-Japonia, este și faptul că există în oraș și un restaurant care dezvăluie care sunt secretele bucătariei japoneze, astfel aducandu-i pe turisti, mai aproape de „casa lor”, de tradiția pe care aceștia o respectă foarte mult.

Mai mult de atât, în urma analizării unor diverse surse, am observat faptul că infrastructura este slab dezvoltată, deoarece nu există o rută aeriană Sibiu-Japonia, ceea ce ar schimba puțin situația, deoarece turiștii japonezi ar fi nevoiti să piardă destul de mult timp venind spre Sibiu, așadar colaborarea Aeroportului Sibiu cu anumite companii aeriene care să creeze ruta Sibiu-Japonia, ar fi de mare ajutor.

Doresc să imi exprim satisfacția pe care am avut-o în momentul în care am reușit sa pun cap la cap informațiile din numeroase site-uri, despre cultura unică și modul de viață al japonezilor, a fost o adevărată plăcere să învăț lucruri atât de deosebite despre aceștia, lucruri de care până acum nu am aflat. De asemenea mi-aș dori foarte mult să întâlnesc din ce în ce tot mai mulți japonezi în orașul nostru cultural cu o bogată istorie, dar și cu peisaje impresionante, pentru ca avem cu siguranță ce învăța unii de la alții, dar și de a ne sprijini reciproc.

Bibliografie

Aurelian Bondrea, Introducere in marketing, Ed, Fundația România de mâine, 2011

Gummerson. E, Relationship Marketing, Stockholm Unioversity, 1994

Luigi Dumitrescu, Curs – Managementul marketingului, 2013

Philip Kotler, Marketing 3.0, Ed. Publica, 2010

Ph. Kotler, Marketing Management, 14th Edition, Ed. Pearson, 2012

Christopher. M, Relationship Marketing, Oxford, 1991

Ilie Rotariu, Greg Richards, Long term effects of the European Capital of Culture, Ed. Atlas, 2016

Virgil Balaure, Marketing, Ed. Uranus, Ediția aII-a revăzută și adăugată, 2003

Destination Marketing Plan 2015 for Guildford – In the Heart of Surrey

http://atout-france.fr/notre-reseau/japon

70 de japonezi se SINUCID in fiecare zi. Vezi care sunt cauzele

http://www.brukenthalmuseum.ro/europeana/index.html

Gabriela Ţigu / România şi turismul internaţional: probleme multe şi simple – cauze simple şi multe

http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2015/10/Strategia-de-dezvoltare-a-judetului-Sibiu-pentru-perioada-2012-2020_finala.pdf

https://www.dcnews.ro/top-economii-mondiale-sua-lider-romania-pozi-ie-coda-a_539037.html

http://www.dce.gov.ro/materiale%20site/indrumar_afaceri/indrumar_afaceri_germania.pdf

https://www.dcnews.ro/top-economii-mondiale-sua-lider-romania-pozi-ie-coda-a_539037.html

http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/ministrul-turismului-vrea-sa-aduca-turisti-japonezi-in-romania-85263/

https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-sibiu-unul-dintre-cele-mai-reprezentative-orase-ale-culturii-romanesti

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/japonia-un-miracol-de-la-nimic-la-o-putere-internationala

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/japonia-un-miracol-de-la-nimic-la-o-putere-internationala

https://www.insidejapantours.com/japanese-culture/

http://incomemagazine.ro/articles/un-clip-publicitar-minimum-3-000-euro

www.japan.com

http://www.muzeulastra.ro/

http://www.marketingexperiential.ro/

http://www.magazinulprogresiv.ro/articles/scandia-crede-dezvoltarea-producatorilor-romani-prin-exporturi

https://www.mae.ro/bilateral-relations/2047

www. osushi.ro

https://www.ropedia.ro/judetul/Sibiu/

Hikikomori – generatia pierduta a Japoniei

http://www.ro.emb-japan.go.jp/relatii_istorie.htm

http://stirileprotv.ro/stiri/international/foto-clipa-in-care-80-000-de-oameni-si-au-pierdut-viata-poza-descoperita-dupa-67-de-ani.html

http://www.sibiu.ro/index.php/sibiu/prezentare

ACASĂ

http://www.sibfest.ro/voluntar/program-voluntariat-despre-noi.html

Studenții sibieni, atrași de Japonia. Cum a reușit ambasadorul nipon să-i convingă pe tineri că merită să viziteze Țara Soarelui Răsare

http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/Docs/Alte-foto-Docs/2010-Strategia-CJS-2010_2020.pdf

http://www.sibfest.ro/stiri/programul-de-voluntariat-japonia-implineste-10-ani-cu-sprijinul-eu-japan-fest-japan-committee

http://www.sibiu360.ro/despre-sibiu/prezentare-generala/sibiul-pe-scurt

Home

http://sibiu100.ro/administratie/97185-strategia-de-dezvoltare-sibiului-proiecte-valoare-de-peste-964-milioane-euro/

http://www.sibiunews.net/articole/23-administratie-locala/9810-sibiul-conectat-cu-japonia.html

http://www.turism.sibiu.ro/

Emotional Marketing

http://www.turnulsfatului.ro/2016/09/29/sibiul-va-fi-regiune-gastronomica-europeana-2019-aproape-noua-milioane-de-euro-bugetul-estimat/

http://www.turnulsfatului.ro/2015/01/18/crestere-masiva-a-numarului-de-turisti-in-sibiu-anul-2015-a-inceput-promitator/

https://www.tourism.jp/en/tourism-database/stats/outbound/#region-courtry

https://www.tourism.jp/en/tourism-database/stats/outbound/#annual

2015 – An record pentru turismul mondial

2015 – An record pentru turismul mondial

http://www.turnulsfatului.ro/2015/07/05/turisti-in-sibiu-statisticile-oficiale-vorbesc-de-cresteri/

http://www.tnrs.ro/

https://tokyo.mae.ro/

www.yummyyang.ro

Index tabele

Tabel nr. 7: Obiective turistice în Județul Sibiu