Planul de Afaceri – Instrument Util Managementului

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Planul de afaceri – instrument util managementului

Planul de afaceri – concept, conținut

Sistemul de indicatori economico-financiar utilizați în elaborarea planului de afaceri

Rolul informațiilor în fundamentarea deciziilor

Capitolul 2. Analiza pieței produselor din carne

Cererea de carne și produse din carne

Oferta de carne și produse din carne

Prețurile pentru carne și produse din carne

Studiu de piață privind preferințele consumatorilor pentru carne și produse din carne

Premisele și obiectivele cercetării

Metodologia cercetării

Analiza datelor

Concluziile cercetării

Analiza SWOT

Capitolul 3. Implementarea planului de afaceri prin optica de marketing în cazul unei societăți comerciale

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Capitolul 1. Planul de afaceri – instrument util managementului

Planul de afaceri – concept, conținut

Planul de afaceri reprezintă un instrument util managementului ce permite planificarea cât mai corectă a obiectivelor și a strategiilor unei inteprinderi fiind la îndemâna atât a întreprinzătorilor cât și a managerilor care gestionează o afacere, o inteprindere. Este elaborat într-un mod logic, utilizând informații obținute din activitățile anterioare în cazul unei societății deja existente sau informații despre piața în care își va desfășura activitatea noua întreprindere, noua afacere, pentru stabilirea și punerea în practică a obiectivelor într-un anumit timp prestabilit, folosindu-se metodele de calcul și aproximare cât și instrumente de analiză care permit o mai bună structurare și organizare a proiectului pentru explicarea modului de îndeplinire a obiectivelor, garantarea obiectivității analizelor și rezultatelor oferite de acestea, identificarea punctelor slabe.

În lansarea unei noi idei de afaceri, în promovarea unui nou proiect în cadrul unei societăți deja existente sau dezvoltarea uneia vechi este necesar obținerea de capital sub formă de fonduri personale sau de împrumut de la investitori externi. De aceea planul de afaceri este considerat un instrument important redând fezabilitatea afacerii și oferind toate informațiilele cerute de către o instituție bancară, în cazul în care societatea solicită acordarea unui credit. Pentru obținerea acestui credit, planul de afaceri trebuie creat cât mai coerent, corect, clar și care să respecte normele de vigoare. Partenerii sau investitorii externi pot fi financiari, comerciali și industriali. De multe ori partenerii financiari sunt mai stricți în ce privește elaborarea planului de afaceri decât ceilalți parteneri. Aceștia deși participă activ încă de la început la stabilirea strategiilor urmăresc într-un mod distant desfășurarea afacerii. Partenerii comerciali contribuie la răspândirea informațiilor despre noul produs sau despre noua afacere. Atunci când se dorește pătrunderea pe o piață nouă într-un mod cât mai rapid, investiția este destul de mare și presupune stabilirea partenerilor externi cum ar fi angrosiștii, detailiștii, distribuitorii.

Rolurile planului de afaceri sunt: instrument managerial ce oferă imagine de ansamblu asupra activităților desfășurate în cadrul afacerii cu scopul elaborării strategiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilitate; instrument de atragere a investițiilor prin intermediul studiului de fezabilitate.

În cadrul organizării și gestionării afacerii, planul de afaceri are următoarele funcții:

Reprezintă primul pas de plecare în elaborarea deciziilor strategice;

Contribuie la stabilirea unui plan de acțiune în ce privește activitatea societății pe piață, descriind produsele vândute, clienții și potențialii clienți, planul de promovare și concurenții;

Reprezintă un instrument operațional ce contribuie la gestionarea afacerii și asigurarea succesului acesteia.

Este un instrument financiar oferind informații despre modul de finanțare a afacerii;

Reprezintă un punct de referință pentru îndrumarea organizării activitățiilor de modernizare și dezvoltare al afacerii;

Este un instrument economic ce urmărește creșterea profitului.

În elaborarea unui plan de afaceri trebuie să ținem cont de câteva caracteristici precum:

Conciziunea: caracteristica de a fi concis, cu o formulare scurtă, sistematizând informațiile în maxim 30-40 pagini.

Claritatea: utilizarea unui stil de redactare simplu, direct, fără utilizare abuzivă a datelor tehnice și numerice.

Organizarea: impune o serie de reguli de structurare a materialelor, pentru a scoate în evidență cu ușurință punctele cheie ale proiectului.

Prezentarea: planul de afaceri trebuie să aibe o prezentare adecvată, sobră, cu un text clar, numerotat și ușor de citit.

Informațiile care contribuie la elaborarea și proiectarea planului de afaceri pot fi obținute din surse interne și externe. Sursele interne se referă la situația financiară a societății din care se pot extrage date despre cifra de afaceri, venituri, furnizori, clienți, stocuri, disponibilități bănești etc. Documentele care oferă toate informațiile despre situația financiară sunt: bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificării capitalurilor proprii și a fluxurilor de numerar. Sursele externe se referă la publicațiile guvernamentale, datele statistice oferite de institutul național de statistică, legislație sau articole din reviste de domeniu etc. Din care se pot extrage informații despre inflație, rata șomajului, cotații la bursă, rata dobânzii. Alte surse externe pot fi studiile de marketing, studiul resurselor, de amplasament, de mediu etc.

Structura unui plan de afaceri cuprinde: rezumatul sau sinteza afacerii, contextul afacerii, profilul afacerii, planul de management, profilul pieței și concurența, planul de marketing și situația financiară.

Rezumatul sau sinteza afacerii oferă potențialilor parteneri și investitori să cunoască mai ușor detaliile despre planul de afaceri, având acces la informațiile sintetizate ale conținutului. Este foarte important ca acest rezumat să fie scris cât mai clar, coerent și cu atenție deoarece este primul lucru care va fi citit de potențialii investitori și prin intermediul lui vor putea evalua planul de afaceri. Rolul rezumatului este de a capta atenția cititorului astfel încât el să își dorească să citească și restul conținutului ce oferă informații mult mai detaliate decât cele prezentate în rezumat. De regulă este bine ca rezumatul să aibe o pagină, maxim două și să conțină informații despre: descrierea ideii de afaceri și a obiectivelor, descrierea produsului sau produselor, a structurii de producție, analiza concurenților mai precis a punctelor forte și slabe și prezentarea propriului avantaj competitiv, strategia de marketing și descrierea pieței în care își va desfășura activitatea societatea, sursele financiare existente și necesare.

Contextul afacerii oferă informații despre societate, strategia aleasă și obiectivele stabilite, descrierea produselor pentru înteprinderile deja existente, avantajele competitive ale localizării. Descrierea societății include conducerea firmei(responsabilități, pregătire profesională), numărul de salariați și structura acestora pe grupă de vârstă, gen, nivel de pregătire profesională, informații despre furnizori și informații despre tehnologia utilizată în procesul de producție. Un alt element important prezentat în cadrul contextului afacerii este obiectivul principal al societății. Persoana care elaborează un plan de afaceri trebuie să descrie obiectivele și scopul societății pe termen mediu, pe o perioadă de 3-5 ani, dar și pe termen scurt. În stabilirea obiectivelor este bine să ținem cont de caracteristicile SMART ( Specific – Measurable – Achievable – Realistic – Time). „Specific” oferă informații despre caracteristicile specifice ale obiectivelor mai precis, mai precis indică ce anume se dorește să se obțină. „Măsurabil” se referă la caracteristicile cantitative și calitative ale obiectivelor care pot fi măsurate. „Accesibil” specifică modul în care resursele și capitalul disponibil poate asigura realizarea obiectivelor stabilite. „Relevant” este caracteristica care evidențiază impactul obiectivului asupra afacerii. „Încadrat în Timp” se referă la intervalul de timp în care obiectivele trebuie realizate. Dacă este vorba despre o întreprindere deja existentă este important să descriem produsele și serviciile oferite până în prezent, de asemenea și principalii furnizori ce au asigurat necesarul de materii prime și materiale precum și date referitoare la locație și situația economică dacă există.

Profilul afacerii reprezintă secțiunea în care se va descrie produsul/produsele care urmează să fie vândute, incluzând lista materilor prime și materialelor necesare pentru obținerea acestora. Pentru a putea descrie cât mai bine produsul ce urmează să fie lansat/promovat trebuie mai întâi să fie înțelese nevoile consumatorilor cărora li se adresează produsul. Dacă este vorba despre modernizarea unui produs/serviciu deja existent este bine să fie descrise capacitățile de producție, competențele tehnice, performanța vânzărilor din activitățile anterioare. În schimb daca planul de afaceri se referă la un produs/serviciu nou vor fi prezentate avantajele pe care acesta le va aduce în dezvoltarea economică a societății. Orice plan de afaceri trebuie să conțină aspectele importante ale produsului și anume prețul și calitatea care contribuie la poziționarea societății pe piață. Alegerea prețului este foarte important deoarece mulți investitori cer ca în planul de afaceri să fie inclus aprecieri ale prețului produsului în comparație cu prețurile concurenților. Atunci când prețul produsului ce urmează să fie lansat este mai mare decât al celorlalți competitori, trebuie să arătăm ce anume îi va convinge pe clienți și potențiali clienți să achiziționeze produsul nostru ceea ce ne va oferi avantajul competitiv.

Planul de management reprezintă sectiunea în care este prezentat și descris modul de organizare și de conducere a societății, responsabilitățile fiecărui membru și departament atât cele funcționale cât și cele operaționale, sistemul de producție și activitățile care se desfășoară pentru obținerea produselor finite.

Profilul pieței și concurența este secțiunea care oferă informații cititorului despre piață, clienți, concurenți astfel încât să fie justificată propunerea din cadrul planului de afaceri. Înainte de a lansa un produs sau serviciu este preferabil să se realizeze un studiu de piață ce include o estimare a mărimii pieței, a cotei de piață deținută de societate sau pe care si-o dorește să o dețină. Identificarea segmentelor de piață la care se adresează planul de afaceri este foarte important pentru desfășurarea activității și dezvoltarea economică. Delimitarea segmentului de piață contribuie la crearea principalelor criterii de identificare a viitorilor clienți. Segmentarea reprezintă un proces de grupare al clienților și potențialilor clienți în funcție de anumite categorii de criterii precum: geografice(regiune, urban/rural, densitatea populației, infrastructură, climă), democrafice(vârstă, sex, numărul de membrii în familie etc.), economico-sociale(venit, pregătire profesională, ocupație), comportamentale(fidelitatea, atitudinea față de produs, atitudinea față de preț etc.), psihologice(personalitate, stil de viață, statut social). În ceea ce privește concurenții, planul de afaceri trebuie să includă date despre principalii competitori, locația lor și segmentele de piață cărora li se adresează, tipurile de produse/servicii oferite spre vânzare, calitatea și prețurile lor, avantajele competitive precum reputația, fidelitatea clienților în achizitionarea produselor.

Planul de marketing prezintă aspecte despre strategia de promovare, vânzare și distribuție, stabilirea prețurilor, estimarea vânzărilor si previzionarea cotei de piață pe care o va deține societatea. Acesta contribuie la utilizarea flexibilă a resursale(venit, pregătire profesională, ocupație), comportamentale(fidelitatea, atitudinea față de produs, atitudinea față de preț etc.), psihologice(personalitate, stil de viață, statut social). În ceea ce privește concurenții, planul de afaceri trebuie să includă date despre principalii competitori, locația lor și segmentele de piață cărora li se adresează, tipurile de produse/servicii oferite spre vânzare, calitatea și prețurile lor, avantajele competitive precum reputația, fidelitatea clienților în achizitionarea produselor.

Planul de marketing prezintă aspecte despre strategia de promovare, vânzare și distribuție, stabilirea prețurilor, estimarea vânzărilor si previzionarea cotei de piață pe care o va deține societatea. Acesta contribuie la utilizarea flexibilă a resurselor materiale și financiare, iar pentru elaborarea acestui plan este necesar stabilirea întregului traseu de marketing al societății, prin intermediul strategiei de marketing. Elaborarea unei astfel de strategii reprezintă formularea unei serii de opțiuni, priorități și angajamente în același timp cu stabilirea modalităților de realizare a acestora. Ceea ce înseamnă că este un proces foarte complex având mai multe etape: cercetare, segmentare, obiective, poziționare, mix marketing, implementare și control. Prima etapă a procesului de marketing o reprezintă cercetarea ce va permite la segmentarea pieței și gruparea consumatorilor în funcție de anumite criterii cu scopul de a satisface cât mai bine cerințele și nevoile acestora. Această segmentare va contribui la poziționarea noului produs pe piață și pregătirea strategiilor pentru mixul de marketing, ce constă în decizii despre preț, produs, distribuție și promovare. Ultima etapă o reprezintă controlul rezultatelor și dacă este cazul îmbunătățirea etapelor anterioare a strategiei.

Situația financiară reprezintă ultima parte a planului de afaceri ce oferă informații despre fondurile necesare derulării acestui plan, modul de utilizare a fondurilor într-o perioadă de timp bine definită. Datele financiare pot fi preluate din documente precum contul profit și pierdere, bilanțul pentru ultimele 3 ani, dar și date previzionate din bugetul și cheltuielile, bilanțul, contul de profit și pierdere, cash-flow-ul pe următorii ani.

Sistemul de indicatori economico-financiar utilizați în elaborarea planului de afaceri

Fiecărei componente a planului de afaceri i se asociază o serie de indicatori care oferă toate informațiile cantitative și calitative pentru a convinge cititorii. Pentru contextul afacerii cei mai importanti indicatori sunt cei privind: producția, prețuri; pentru profilul afacerii cei mai utilizati indicatori sunt cei privind structura produselor, producția, rentabilitatea, stocurile, personalul, productivitatea muncii. Profilul afacerii și schimbările anticipate sunt caracterizate de prețuri și de raportul cost/preț/calitate. În cadrul analizei economico-financiare, indicatorii sunt grupați în șapte categorii importante și anume: indicatori de lichiditate (care se referă la capacitatea societății de a face față datoriilor pe termen scurt), indicatori de solvabilitate, indicatori ai echilibrului financiar, indicatori de gestiune, indicatori de rentabilitate, alți indicatori financiari , indicatori de investiție.

Rolul informațiilor în fundamentarea deciziilor

Elaborarea unui plan de afaceri se datorează dorinței de dezvoltare a societății prin lansarea unui nou produs, modernizarea unuia deja existent sau crearea unei noi afaceri, însă pentru conceperea acestui proiect este nevoie de o analiză cât mai amănunțită a mediului intern și extern reprezentând o etapă foarte importantă pentru strângerea informațiilor utilizate în alegerea și aplicarea deciziilor celor mai corecte. Studierea pieței, a concurenței, a tehnologiei, dar și a caracteristicilor sectorului financiar, joacă un rol important în definirea celei mai bune strategii, a evaluării șanselor de câștig și atragerii de noi investitori. Viața unei societăți este identificată prin ciclul repetitiv închis, informație – decizie – acțiune.

Informațiile utilizate pentru analizarea pieței în care societatea își desfășoară activitatea pot fi clasificate în:

informații despre caracteristicile externe ale publicului ce include totalitatea trăsăturilor cumpărătorilor, furnizorilor, distribuitorilor; trăsături și caracteristici precum număr, așezarea geografică, nivelul de venit, nivelul de pregătire profesională, sex etc.

informații despre comportamentul efectiv al publicului ce descrie modul în care se comportă un consumator sau un producător sub influența unor factori ce vor duce la o clasificare a celor mai studiate comportamente cum ar fi comportament de consum și utilizare, comportamentul distribuitorilor, comportamentul concurenților.

informații despre mentalitatea publicului care studiază comportamentul mental mai precis nevoile, așteptările, dorințele, imaginile pe care le au consumatorii despre produse, atitudinile la nivel local, național chiar și global.

Pentru a se asigura că informațiile sunt cât mai corecte, specialiștii din domeniul marketing ajung să utilizeze diferite instrumente și cercetări de marketing. Cercetarea de marketing reprezintă un ansamblu de mijloace și modalități de colectare, analizare, prezentare și stocare a informațiilor ce for fi folosite în cadrul planului de marketing. Aceasta contribuie și la găsirea de noi modalități de lansare și definire a produselor noi sau de redefinire a celor deja existente cu scopul adaptării la cerințele consumatorilor. Domeniile de aplicare a cercetărilor de marketing sunt: analiza pieței, stabilirea ofertei și comercializarea produsului.

Analiza pieței reprezintă unul din principalele domenii de utilizare a cercetărilor de marketing în scopul strângerii informațiilor legate de piață. Nu este de-ajuns doar cunoașterea dimensiunilor actuale ale pieței, ci si evoluției acesteia atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Analizarea cererii și ofertei permite culegerea informațiilor ce descriu anumite elemente precum: tipul de consum, clasificarea consumatorilor, agenții economici care contribuie la satistfacerea cerintelor.

Stabilirea ofertei este un alt domeniu ce permite societății realizarea unui echilibru între cerintele consumatorilor și obiectivele întreprinderii. Cercetarea de marketing are scopul de a sprijini societatea pe tot parcusul procesului de lansare, dezvoltare a produsului, începând cu etapa de concepere până la etapa de comercializare.

Comercializarea produsului reprezintă ansamblul acțiunilor de marketing și lansare a produselor pe piață cu scopul satisfacerii cerințelor aflate pe piață dar și a îndeplinirii obiectivelor societății. Cercetările de marketing sunt folosite chiar și în momentul critic al vieții unui produs și anume în faza de lansare. Utilizarea unor instrumente precum piețele test permit urmărirea comportamentului produsului, într-un spațiu geografic restrâns și cu un număr mic de distribuitori.

În obținerea informațiilor ne putem adrese atât unei surse cât și unor baze de date deja existente, interne dar și externe. Sursele de informare se clasifică în:

Surse interne: se referă la activitatea societății, în perioada anterioară dar și actuală, iar printre aceste elemente amintim: costurile de producție, cheltuielile de promovare, relațiile cu clienții și furnizori etc.

Surse externe: cuprind informațiile obținute în exteriorul societății. Acestea se grupează în: surse primare ce sunt specifice activităților de cercetare și nu pot fi distribuite; surse secundare care sunt deja colectate și pot fi distribuite gratuit celor care sunt interesați.

Cercetarea de marketing reprezintă un proces destul de complex, fiind alcătuit din mai multe etape: definirea problemei, conceperea proiectului de studiu, culegerea informațiilor, analiza informațiilor obținute, redactarea raportului final al cercetării.

Definirea problemei, prima etapă a cercetării de marketing, constă în identificarea problemei care reprezintă subiectul cercetării, fie că este vorba despre reducerea cotei de piață sau insatisfacerea clienților. Tot în cadrul acestei etape se realizează o anchetă despre factorii și simptomele care au cauzat problema și culegerea de informații care vor contribui la elucidarea situației.

Conceperea proiectului de studiu reprezintă un ghid al procesului de cercetare alcătuit din obiectivele cercetării, stabilirea unui calendar de desfășurare al activității de cercetare.

Culegerea informațiilor utilizează diferite metode de strângere a datelor precum metode de observare, metode de anchetă, dar și diferite tehnici. Finalitatea acestei etape constă în calitatea cercetării, mai precis fiabilitatea rezultatelor obținute care vor fi apreciate de beneficiar.

Analiza informațiilor reprezintă analizarea datelor culese în etapa anterioară utilizând metode statistice, diverse metode de analiză.

Redactarea raportului final este ultima etapa a procesului de cercetare. Documentul obținut conține o prezentare al cercetării, concluziile și o analiză detaliată a rezultatelor.

Capitolul 2. Analiza pieței produselor din carne

Cererea de carne și produse din carne

În ultimii ani cererea de produse agroalimentare a suferit modificări majore datorită unor factori de influență precum nivelul socio-economic al consumatorilor, prețul produselor, concurență etc. Conform datelor statistice despre industria alimentară în perioada 2013 – 2014 realizat de FoodDrink Europe, România ocupa locul 2 în ce privește cererea de produse agroalimentare după Lituania, reprezentând 26-28% din cheltuielile totale ale consumatorilor, în timp ce media UE era de 14,6%.

Cererea de carne și produse din carne include atât disponibilul pentru consumul uman cât și exportul de produse. În perioada 2009-2013 consumul de carne și produse de carne a înregistrat o scădere cu 20,62% în 2013 față de 2009. În același timp exportul de carne și produse din carne a suferit o creștere enormă cu 166,56% în 2013 față de 2009. (Tabel 2.1.1.)

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Cea mai mare scădere a disponibilului pentru consumul uman a fost în 2010, reprezentând o diferență de 11,40% față de 2009. În ce privește anul 2012 și 2013, diminuarea disponibilului a avut o valoare insignifiantă față de 2010, mai precis s-a diminuat cu 1,50%, respectiv cu 2,08%. Conform graficului de mai jos, se observă ca ponderea cea mai mare în cererea de carne și produse din carne, o are disponibilul pentru consum uman. În 2009, consumul uman a înregistrat cea mai mare pondere în cerere, în intervalul 2009-2013, reprezentând 96,48% din total, în timp ce exportul deținea diferența din total de 3,52%. În următorii ani, ponderea exportului a început să crească, înregistrând cea mai mare valoare în 2012, de 11,94%. (Grafic 2.1.1.)

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Un alt indicator important în analizarea cererii o reprezintă consumul mediu lunar de carne pe locuitor, care a scăzut în perioada 2009-2013 cu 14,73%. Totodată a scăzut și consumul de produse din carne, în intervalul 2008-2013, cu 7,20%. Cu toate acestea, ponderea consumului de produse din carne în total consum de carne, a crescut în 2013 față de 2009, având o valoare de 22,74%. (Tabel 2.1.2.) În graficul 2.1.2. se poate observa că cel mai mic consum mediu lunar de produse din carne pe locuitor s-a înregistrat în 2011, înregistrând o valoare de 1,023 kg/locuitor, după care în 2012 și 2013 a avut o ușoară creștere.

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Consumul mediu lunar de produse din carne poate fi analizat și pe categorii sociale, conform tabelului 2.1.3., de unde se poate observa că cel mai mare consum a fost înregistrat de către salariați, urmat de pensionari și lucrători pe cont propriu. O dată cu scăderea disponibilului pentru consum uman, cheltuielile efectuate de consumatori cu produse de carne au scăzut și ele (Grafic 2.1.3.) însă locul deținut de fiecare categorie socială s-a menținut în fiecare an. În perioada 2008-2013, consumul cel mai mic a fost al locuitorilor șomeri și agricultori care de asemenea a scăzut cu 16,28% și respectiv 5,88%. Comparând cele două limite ale intervalului de timp 2008 și 2013, putem constata că în 2008 s-au obținut cele mai mari valori ale consumului pentru toate categoriile sociale. (Anexa 1.)

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

O altă modalitate de a analiza consumul mediu lunar pe locuitor este în funcție de cele patru macroregiuni. Macroregiunea 1 a înregistrat o scădere a consumului în perioada 2008-2013 cu 5,09%, având o valoare în 2013 de 1,155 kg/locuitor. În cazul macroregiunii 2, valorile sunt cele mai mici în comparație cu celelalte regiuni, ajungând în 2013 la un consum de 0,877 kg/locuitor, reprezentând o scădere cu 10,14% față de 2008. În macroregiunea 3 se constată că în 2013 a avut loc cea mai mare scădere a consumului față de anii anterior, consumul fiind cu 12,86% mai mic decât în 2008. Spre deosebire de celelalte macroregiuni, macroregiunea 4 a înregistrat o ușoară creștere cu 0,16% în 2013 față de 2008. (Tabel 2.1.4.)

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Oferta de carne și produse din carne

În ultimii ani oferta a suferit oscilații în ce privește producția utilizabilă de carne, iar pentru a satisface cererea de pe piață și nevoile consumatorilor, diferența a fost completată cu importurile. Analizând datele oferite de Institutul Național de Statistică s-a constatat că în perioada 2009-2013, cererea și oferta au avut același ritm dinamic și anume au scăzut cu aproximativ 85% în 2013 față de 2009. Fiecare componentă a ofertei de carne și produse din carne a avut evoluții distincte în perioada analizată, dar și totodata ponderi diferite în totalul de resurse disponibile.(Grafic 2.2.1.) Producția utilizabilă a avut o scădere cu 9,58% în 2013 față de 2009, deși în intervalul de timp analizat au existat momente când producția a fost mai mare decât în anul anterior, cum ar fi în 2011 când producția a crescut cu 28617 tone față de 2010. Cea de-a doua componentă a ofertei, importul, a înregistrat o scădere cu 71,97% în 2013 față de 2009. Evoluția importurilor este invers proporțional cu evoluția producției utilizabile, în comparație cu anul anterior. De exemplu în 2011 creșterea producției față de 2010 a dus la o scădere a importurilor, în timp ce în 2012 scăderea producției a dus la creșterea celeilalte componente. Ponderea cea mai mare în resurse totale o are producția ce deține un procent cuprins intre 68% și 74%, variind de la an la an.(Tabel 2.2.1.)

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Prețurile pentru carne și produse din carne

Evoluția prețurilor analizată prin intermediul indiciilor armonizați ai prețurilor și indiciilor prețurilor de consum contribuie la calcularea ratei inflației. Primul indicator, mai precis indicele armonizat al prețurilor este folosit de multe ori pentru comparațiile internaționale ale ratei inflației.

În anul 2014, indicii armonizați ai prețurilor au înregistrat o ușoara creștere în fiecare lună, față de perioada anterioară, cu o valoare aproape constantă. Din graficul 2.3.1. se poate observa totuși ca acest indice a scăzut în luna decembrie cu 0,07%. Pentru luna ianuarie 2015 s-a aproximat o creștere a indicelui ajungând la o valoare de 128,40%.

Tabel 2.3.1. Indicii armonizați ai prețurilor pentru carne și produse din carne

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 03.04.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 03.04.2015

Prețurile medii de achiziție a cărnii contribuie la creșterea și scăderea cererii și ofertei. Acest indicator reprezintă valoarea de vânzare direct de la producătorul agricol, la poarta fermei și nu include alte costuri precum cele de transport, stocare, TVA etc. Cunoașterea acestor prețuri influențează decizia procesatorilor, comercianților sau a societăților comerciale agricole. În tabelul 2.3.2. sunt prezentate valorile prețurilor medii de achiziție pe kg-viu pentru carnea de bovine, de porcine, de ovine și de pasăre, pe o perioadă de 6 ani (2008-2013). În cazul cărnii de bovine, prețul de achiziționare a crescut cu 70,45% în 2013 față de 2008. Carnea de porcine a crescut cu 33,04% în 2013 față de 2008. Cea mai mare creștere a înregistrat-o carnea de ovine ajungând la 102,38% în 2013 față de 2008, iar cea mai mică creștere a înregistrat-o carnea de pasăre fiind de 26,68% în 2013 față de 2008. În graficul 2.3.2. putem observa că în 2008 cel mai mare preț l-a avut carnea de porcine iar cel mai mic carnea de pasăre. Începând cu 2009, carnea de ovine a început să înregistreze o creștere a prețurilor de achiziție ajungând în 2013 să aibe cea mai mare valoare. Chiar dacă prețul de achiziție a cărnii de pasăre a crescut, totuși a continuat să rămână pe ultimul loc.

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 03.04.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 03.04.2015

Un alt indicator al prețurilor îl reprezintă indicele prețurilor producției industriale pe total, atât pe piața internă cât și pe piața externă, și măsoară evoluția prețurilor produselor fabricate și livrate de producătorii interni pe o anumită perioadă. În domeniul prelucrării și conservării cărnii, în ianuarie 2014, indicele a fost de 108,71% iar în decembrie 2014 a ajuns la 104,22%. În ianuarie 2015 s-a preconizat că indicele va fi 102,80% fiind mai mic față de anul anterior. În ce privește prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre, în ianuarie 2014 indicele a fost de 118,83% înregistrând o creștere în decembrie 2014 cu 0,42%, pentru ianuarie 2015 valoarea indicelui a fost aproximat la 118,02%. Pentru fabricarea produselor din carne indicele prețurilor producției industriale a înregistrat o valoare în ianuarie 2014 de 129,41% ajungând în decembrie 2014 129,18%, iar în ianuarie 2015 s-a stabilit o valoare de 129,44%.

Indicele prețurilor de consum permite măsurarea evoluției prețurilor mărfurilor cumpărate de populație într-o anumită perioadă. Tabelul 2.3.3. cuprinde valorile indicilor în perioada 2008-2013 pentru carne de bovine, de porcine, de pasăre, conserve din carne, preparate din carne. Se poate observa atât în tabel cât și în graficul 2.3.3. că indicele prețurilor de consum pentru carne a scăzut în 2013 față de 2008, însă față de 2012 a înregistrat o creștere. Cel mai mult a crescut indicele cărnii de pasăre, urmat de incidele prețurilor de consum pentru carnea de bovine si apoi pentru carnea de porcine. Aceste trei categorii de carne depășesc valoarea indicelui prețurilor de consum pentru cantitatea totală de carne.

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 03.04.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 03.04.2015

Studiu de piață privind preferințele consumatorilor pentru carne și produse din carne

Premisele și obiectivele cercetării

În 2013, în urma unor studii de piață s-a constatat că în topul preferințelor românilor legat de produsele din carne, se află mezelurile din carne de porc. De asemenea s-a constatat că majoritatea consumatorilor cumpără în jur de 500 grame de mezeluri de două ori pe săptămână. Deși consumul pentru produse din carne a scăzut în ultimii ani, prețurile mezelurilor au crescut o dată cu creșterea prețurilor materiei prime, ducând și la o creștere a cifrei de afaceri pentru cei mai mari producători de mezeluri, însă nu pentru toți. Pe lângă produsele din carne de porc, s-a mai constatat o ușoară creștere a produselor din carne de curcan. În ce privește tipul de produse din carne, consumatorii au preferat mai mult cele proaspete, dîn care fac parte salamul, parizerul, cârnați, dar și cele crud-uscate. Locurile cele mai frecventate de consumatori pentru achiziționarea produselor din carme au fost supermarket-urile, hipermarket-urile și magazinele alimentare de cartier.

Pentru a verifica dacă preferințele consumatorilor s-au schimbat față de anul anterior, s-a realizat un studiu de cercetare având următoarele obiective:

Identificarea produselor din carne cele mai achiziționate de consumatori;

Identificarea tipului de produse din carne preferat de majoritatea consumatorilor;

Identificarea celor mai căutate mărci de produse din carne;

Stabilirea cantității medii consumate lunar și frecvența de cumpărare a produselor din carne;

Determinarea atributelor produselor din carne care contribuie la luarea decizilor de achiziționare;

Identificarea modalităților prin care li se aduce la cunoștință consumatorilor despre noile produse din carne și ofertele acestora.

Metodologia cercetării

Pentru realizarea cercetării s-a stabilit o serie de etape ce trebuie respectate pentru obținerea informațiilor și datelor necesare analizei noastre. Prima etapă a constat în stabilirea obiectivelor și realizarea chestionarului (Anexa 2) ținând cont de scopul cercetării, oferind la final o imagine în ansamblu al comportamentului consumatorului cu privire la produsele din carne. A doua etapă a constat în culegerea datelor prin distribuirea acestui chestionar diferitelor persoane ce fac parte din populația țintă stabilită. O dată ce datele au fost culese, poate urma cea de-a treia etapă a cercetării ce constă în analizarea informațiilor și interpretarea acestora. Ultima etapă a cercetării este reprezentată de concluziile studiului și compararea acestora cu premisele stabilite la început.

În realizarea acestui studiu de cercetare, s-a ales ca populație țintă, locuitorii din București, neavând o limită de vârstă, venit sau ocupație, singura restricție fiind să fi consumat produse din carne în ultimele 3 luni. Dimensiunea eșantionului a fost de 200 de persoane la care s-a folosit ca metodă de eșantionare, metoda cotelor utilizând repartiția populației pe gen, vârstă, venit, sector și ocupație.

Analiza datelor

Pentru a putea studia populația țintă cât mai adecvat s-au ales câteva criterii de structurare atât a eșantionului cât și a populației. Aceste criterii sunt gen, sector, vârstă, venit și ocupație. Populația totală a Bucureștiului în prezent este de 1870314 locuitori, dintre care 46% sunt bărbați și 54% femei. Eșantionul este format din 200 de persoane care au fost intervievate și al căror răspuns la prima întrebare din chestionar „Ați consumat în ultimele 3 luni produse din carne?” a fost pozitiv. În ce privește criteriul gen, în urma analizelor răspunsurilor de la chestionare s-a constatat că din cei 200 de personae, 40% au fost bărbați și 60% femei.(Tabel 2.4.3.1.)

Sursă: Prelucrare proprie

În cazul criteriului sector aceeași populație de 1870314 este structurată astfel: sector 1 reprezintă 12% din total populație București, sector 2 18%, sector 3 20%, sector 4 15%, sector 5 14% și sector 6 21%. Eșantionul este structurat aproximativ la fel ca populația totală și anume sector 1 15%, sector 2 16%, sector 3 18%, sector 4 11%, sector 5 10%, sector 6 30%. Sectorul 6 deține ponderea cea mai mare în ambele cazuri.(Tabel 2.4.3.2.)

Sursă: Prelucrare proprie

Criteriul vârstă este un alt criteriu demografic de structurare atât a populației cât și al eșantionului, fiind împărțit în 6 categorii: locuitori sub 18 ani cu un procent de 15% în populația țintă și 12% din eșantion, între 18-24 ani 8%, respectiv 12%; între 25-44 ani 36% respectiv 43%, între 45-64% cu un procent de 27%, respectiv 24% și peste 64% cu un procent de 14%, repectiv 9%. Se observă că ponderea cea mai mare în eșantion o au locuitorii cu vârsta cuprinsă între 25-44%. (Tabel 2.4.3.3.)

Sursă: Prelucrare proprie

Structura populației și al eșantionului, după criteriul venit, este împărțit în trei categorii: venit sub 700 lei având un procent de 15,3% din totalul veniturilor populației și respectiv 20% din eșantion; venit între 700-1400 lei cu un procent de 36,5%, respectiv 38% și venit peste 1400 lei cu un procent de 48,2%, respectiv 42%. Din tabelul 2.4.3.4. vom constata că cea mai mare pondere în eșantion o au locuitorii cu un venit peste 1400 lei.

Sursă: Prelucrare proprie

Un ultim criteriu este ocupația sau statutul profesional, locuitorii find grupați în elevi, studenți, angajați, anteprenori, șomeri și pensionari. În tabel 2.4.3.5. observăm că cea mai mare pondere o are categoria angajat cu un procent de 43% din total populația București și 46% din total eșantion. În polul opus, categoria șomer deține cea mai mică pondere și anume 1% din populație București și 2% din dimensiunea eșantionului.

Sursă: Prelucrare proprie

În graficul 2.4.3.1. sunt prezentate preferințele consumatorilor privind produsele din carne ținând cont de criteriile de structurare a populației. În ce privește criteriul gen, 30% din total reprezintă consumatorii care au ales salam, din care 12,5% sunt bărbați și 17,5% femei. Ponderea cea mai mică o deține parizerul, unde doar 9,5% din consumatori au ales acest produs, din care 3,5% sunt bărbați și 6% femei. La criteriul sector, ponderea cea mai mare este deținută de consumatorii care au ales produsul salam reprezentând 32,5% dintre care 6% sunt din sectorul 1, 4.5% din sectorul 2, 5,5% din sectorul 3, 3,5% din sectorul 4, 3% din sectorul 5 si 10% din sectorul 6. Și în această situației, ponderea cea mai mică este deținută de consumatorii care au ales produsul salam, fiind de 12% din total eșantion. Un al treilea criteriu este venitul unde ponderea cea mai mare este deținută de consumatorii care au ales alte produse din carne, având un procent de 43,5%, din care 6% au venit sub 700 lei, 16% au venit între 700 și 1400 lei și 21,5% au venit peste 1400 lei. Cel mai mic procent îl dețin răspunsurile consumatorilor care au ales cârnați, de 7,5%. Cel de-al patrulea criteriu de distribuție al eșantionului este vârsta care descrie comportamentul consumatorilor privind produsele din carne astfel: consumatorii sub 18 ani preferă salam, fiind reprezentat de un procent de 4%, consumatorii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani preferă salam cu un procent de 3,5%, cei cu vârsta între 25-44 și cei peste 45 de ani tot salam au ales. Un ultim criteriu este ocupația unde ponderea cea mai mare este deținută de consumatorii care au răspuns că produsul lor preferat este salamul, cu un procent de 34,5%, după care al doilea loc în topul preferințelor cu un procent de 22% este deținut de altă categorie de produse din carne.

Grafic 2.4.3.1. Preferințele consumatorilor cu privire la produsele din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Graficul 2.4.3.2. prezintă rezultatele chestionarelor privind preferințele consumatorilor pentru tipul și marca de produse din carne luând în considerare aceleași criterii de distribuție a eșantionului. Tipul de produse din carne cel mai des cumpărat și preferat de consumatori este reprezentat de produsele proaspete, deținând un procent între 40-45%. Pentru criteriul gen, 39% din consumatori au ales produsele proaspete (15% bărbați și 24% femei), 30,50% produse crud uscate( 13% dintre consumatori sunt bărbați și 17,5% femei), 21% alte specialități și 9,5% produse afumate. Pentru criteriul sector, cel mai mare procentaj este deținut tot de produsele proaspete având un procent de 40%, urmat de produsele crud-uscate cu un procent de 32,5%. Dacă analizăm fiecare sector în parte ținând cont de dimensiunea eșantionului observăm că pentru sectorul 1 procentul cel mai mare este deținut de produsele crud uscate cu 6%, în timp ce produsele proaspete au un procent de 5%. Pentru celelalte sectoare procentul maxim este deținut de produsele din carne: 7,5% pentru sectorul 2, 8% pentru sectorul 3, 4% pentru sectorul 4, 4% pentru sectorul 5 și 11,5 % pentru sectorul 6. Pentru criteriul venit, distribuția pentru tipul de produse este astfel: 45% produse proaspete, 31% produse crud uscate, 13,5% specialități și 12% produse afumate. Pentru criteriul vârstă, procentele sunt repartizate astfel: 40% produse proaspete, 31,5% produse crud-uscate, 15% specialități și 13,5% produse afumate. În grafic putem observa că indiferent de categoria de vârstă, produsele proaspete dețin cele mai mari procente. Pentru categoria ocupație, distribuția este următoarea: 38,5% produse proaspete, 34,5% produse crud-uscate, 14,5% specialități și 12,5% produse afumate. Pentru categoria elevi, studenți, angajați, produsele de carne cele mai alese sunt cele proaspete, în timp ce pentru anteprenori și pensionari, produsele din carne cele mai alese sunt cele crud-uscate.

În topul preferințelor consumatorilor cu privire la marca de produse din carne se află produsele din marca Caroli, pentru criteriul gen procentul este de 20,5%, pentru criteriul sector este de 31%, pentru criteriul venit este 24%, pentru criteriul vârstă este 29,5% și pentru criteriul ocupație este de 30,5% din total eșantion. Cris-Tim ocupă locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor intervievați deținând următoarele procente: 13,5% pentru criteriul gen, 12% în funcție de sector, 21% pentru criteriul venit, 21% pentru criteriul vârstă și 19,5% pentru criteriul ocupație.

Grafic 2.4.3.2. Preferințele consumatorilor cu privire la tipul și marca de produse din carne

Sursă: Prelucrare proprie

În graficul 2.4.3.3. sunt prezentate rezultatele chestionarelor cu privire la cantitatea de produse din carne consumate lunar și locul de achiziționare a acestora. Cantitatea de produse din carne consumată lunar diferă în funcție de criteriile de distribuție a eșantionului. Pentru criteriul gen procentul de distribuție a consumatorilor este astfel: 31% consumă produse din carne între 1 kg și 2 kg, 26,5% consumă sub 0,5kg, 24,5% consumă între 0,5kg și 1 kg, 18% consumă peste 2kg. Aceste procente diferă în funcție de cele două categorii de clasificare ale criteriului gen, masculin și feminin; femeile consumă lunar cel mai mult sub 0,5kg în timp ce bărbații consumă între 1kg și 2 kg. Pentru criteriul sector 34,5% dintre consumatori susțin că lunar consumă între 1kg și 2 kg, 27,5% sub 0,5 kg, 25% între 0,5 kg și 1 kg, iar 13% peste 2 kg. Luând în considerare fiecare sector, în grafic, se constată că ponderea cea mai mare o deține consumul lunar de produse din carne între 1 kg și 2 kg. Pentru criteriul venit, distribuția în procente a consumatorilor este de 34% între 1kg și 2 kg, 28% între 0,5 kg și 1 kg, 26% sub 0,5 kg, 12% peste 2 kg, de asemenea putem observa în grafic că indiferent de categoria de clasificare a consumatorilor după venit (sub 700 lei, între 700-1400 lei, peste 1400 lei) cantitatea de produse de carne consumată lunar este de 1 kg – 2kg. Vârsta este un alt criteriu de distribuție al eșantionului având următoarele rezultate: 35% consumatori au ales cantitatea consumată lunar între 0,5 kg – 1 kg, 32% între 1 kg – 2 kg, 26,5% sub 0,5 kg și 6,5% peste 2 kg. Pe categorii de vârstă răspunsurile sunt puțin mai diferite: consumatorii sub 18 ani și între 18 și 24 ani susțin că lunar au consumat între 1 kg – 2 kg, cei între 25 și 64 ani au consumat între 0,5 kg și 1 kg, iar peste 64 ani au consumat între 1 kg – 2 kg. Pentru criteriul ocupație, distribuția este 34,5% consumă între 1kg – 2 kg, 29,5% între 0,5kg – 1 kg, 25,5% sub 0,5kg și 10,5% peste 2 kg.

Preferințele consumatorilor cu privire la locul de achiziționare a produselor din carne diferă în funcție de criteriile de distribuție, însă în graficul 2.4.3.3. observăm că ponderea cea mai mare este deținută de supermarket: 33% din total eșantion pentru criteriul gen, 40,5% pentru criteriul sector, 35,5% pentru criteriul venit, 42% pentru criteriul vârstă și 34,5% pentru criteriul ocupație. Cel de-al doilea loc de achiziționare produse din carne ales de consumatori este hipermarket-ul deținând următoarele procente: 27% pentru criteriul gen, 29,5% pentru criteriul sector, 28,5% pentru criteriul venit, 26,5% pentru criteriul vârstă și 30% pentru criteriul ocupație. Cele mai mici valori sunt deținute de magazinul alimentar ceea ce înseamnă că majoritatea consumatorilor preferă locurile unde gama de produse este mult mai mare.

Grafic 2.4.3.3. Cantitatea de produse din carne consumată lunar și locul de achiziționare

Sursă: Prelucrare proprie

Frecvența de cumpărare a produselor din carne este de o dată pe săptămână, după cum reiese în graficul de mai jos (Grafic 2.4.3.4.), reprezentând 30% pentru criteriul gen, 38% pentru criteriul sector, 28,5% pentru criteriul venit, 35,5% pentru criteriul vârstă, 35% pentru criteriul ocupație. În ce privește preferințele consumatorilor cu privire la sursele de informare a ofertelor, cele mai alese ca răspuns au fost magazinul cu un procent de peste 40% din totalul dimensiunii eșantionului, urmat de TV și spoturi publicitare.

Grafic 2.4.3.4. Frecvența de cumpărare și sursele de informare despre ofertele de produse din carne

Sursă: Prelucrare proprie

În tabelul 2.4.3.6. sunt prezentate cele mai importante atribute care contribuie la decizia consumatorilor de a achiziționa anumite produse din carne. Pentru fiecare atribut va trebui sa calculăm nota medii pentru a putea ierarhiza aceste caracteristici.

Tabel 2.4.3.6. Gradul de importanță al atributelor

Sursă: Prelucrare proprie

==3,84

==3,74

==3,94

==3,52

==3,14

==3,80

==3,90

În urma calculelor se constată că ordinea de ierarhizare a atributelor este: gust, valabilitate, miros, aspect, culoare, preț și marcă.

Concluziile cercetării

În urma analizelor efectuate s-a constatat că majoritatea consumatorilor preferă salamul de la marca Caroli. De asemenea ei preferă să achiziționeze produse proaspete pe care le cumpără o dată pe săptămână din supermarket sau din hipermarket. Cantitatea consumată lunar este cuprinsă între 1 kg și 2 kg. Cele mai importante atribute care contribuie la decizia consumatorilor de achiziționare sunt gustul, data de valabilitate care oferă consumatorului informații despre cât de proaspăt este produsul, mirosul și ascpectul.

Femeile consumă între 0,5-1 kg preferând produsele proaspete, mai precis salamurile din marca Cris-Tim și Caroli, cumpărând produsele o dată pe săptămână de la supermarket sau hipermarket. Bărbații preferă produsele proaspete de la Caroli cumpărând o dată pe săptămână cantități cuprinse între 0,5-1 kg sau între 1-2 kg din hipermarket și hipermarket. Cei mai mulți din consumatorii intervievați sunt din sectorul 6 care afirmă că preferă produsele proaspete, salamul din marca Caroli cumpărând o dată pe săptămână între 1-2 kg din hipermarket. Cei cu venit sub 700 lei achiziționează produse proaspete marca Caroli din supermarket în cantități între 0,5-1 kg. Consumatorii cu venit peste 1400 lei aleg alte produse proaspete în afara celor menționate în chestionar, din marca Cris-Tim, susținând că ei consumă între 0,5-1 kg și preferă să achiziționeze de la hipermarket. Studenții cu vârstă între 18 și 24 ani preferă salamuri pe care le achiziționează de la supermarket de două ori pe lună în cantități cuprinse între 0,5 kg și 1 kg. Angajații cu vârste între 25-44 ani și venit între 700 și 1400 lei, preferă alte produse proaspete și afumate din marca Caroli și Cristim, consumând între 0,5-1 kg pe care le achiziționează din supermarket.

Modalitățiile prin care consumatorii pot afla despre noile produse din carne și despre promoțiile produselor deja existente sunt: magazine, spoturi publicitare și tv. Pe lângă acestea, câțiva consumatori mai sunt informați și din panouri sau din recomandările de la alți consumatori.

Analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodă care ne permite să scoatem în evidență atât punctele tari și slabe influențate de factorii interni, cât și oportunități și amenințări influențate de factorii externi. Luând în considerare datele analizate în subcapitolele anterioare putem identifica următoarele:

Capitolul 3. Implementarea planului de afaceri prin optica de marketing în cazul unei societăți comerciale

Rezumat afacerii

Prin acest plan de afaceri se urmărește deschiderea unui magazine specializat de mezeluri în București prin autofinanțare utilizând resursele proprii. Obiectivele acestui plan sunt: creșterea veniturilor, a cifrei de afaceri, a profitului, atragerea unor noi potențiali clienți și obținerea unei cote mai mari de piață.

În prezent societatea Ana & Cornel are peste 100 unități, magazine proprii în est, sud-est și sudul României și peste 3000 clienți. Producția totală anuală este de 20000 tone dintre care peste 18000 tone mezeluri. Deoarece nu există niciun magazin specializat în București s-a decis ca înainte să se realizeze o cercetare prin sondaj pentru a determina preferințele consumatorilor. În urma analizei s-a constat că cererea pentru mezeluri este destul de mare în municipiu în special pentru salam-uri, indiferent de criteriile de distribuție al eșantionului. Pe lângă chestionare s-a mai realizat si o cercetare pentru a stabili locul perfect pentru amplasarea noului magazine ținând cont de mai multe atribute cum ar fi: evoluția demografică, evoluția PIB/locuitor, a salariului mediu net pentru a determina dacă există putere de cumpărare. Principalii competitori pe piață sunt Cris-Tim, Caroli, Matis, Fox care dețin deja o cotă de piață în București.

Investiția totală pentru noul magazin specializat constă în încheierea unui contract de închiriere al unui spațiu comercial în sectorul 3 unde, în urma rezultatelor chestionarului s-a constat că numărul de potențiali consumatori ai mezelurilor Ana & Cornel sunt mai mari, cu o chirie aproximativă de 2800 euro lunar, incluzând și cheltuielile cu utilități. Pe lângă această chirie se adaugă și achiziționarea de vitrine frigorifice verticale și orizontale, case de marcat, cântare etc. Investiția totală înaintea deschiderii oficiale a magazinului este de 81613 lei, la care se va adăuga salariul celor 4 vâzătoare în valoare de 6800 lei pe lună. Marea deschidere a magazinului specializat de mezeluri va fi în luna august 2015 și până la finalul exercițiului se estimează o valoare de 107813, incluzând și valoarea investiției. Veniturile la finalul anului vor fi de aproximativ 140000 dacă luăm în considerare venitul mediu zilnic a unui magazine de 1000 lei/zi. Astfel se va obține un profit brut doar 5 luni de la deschiderea magazinului de 32187 lei ceea ce înseamnă că planul de afaceri are șanse mari de suces.

Contextul afacerii

Societatea „Ana și Cornel” a fost înființată în 1994, având capital propriu privat. De-a lungul timpului societatea a evoluat, crescând capacitatea de producție, care în prezent este de peste 20000 tone anual iar cea efectivă de mezeluri este de peste 18000 tone anual. O dată cu creșterea producției a fost necesar mai multe investiții pentru utilaje, depozite, magazine, pentru a putea respecta standardele cerute de Uniunea Europeană, implementându-se sisteme de management al calității și al siguranței alimentare ținând cont de cerințele standardului ISO 9001/2008, dar și sisteme de management al mediului conform standardului ISO 14001/2005. Sediul socetății este situat în orașul Mizil, pe strada BARIERA AMARU 1 C și include fabrica de mezeluri și un parc auto care asigură distribuția de produse din carne și mezeluri către clienți și magazine proprii.

În prezent societatea deține peste 100 de unități, magazine proprii, răspândite în estul, sud-estul și sudul României, asigurându-se că vor exista întotdeauna mezeluri proaspete și de calitate înaltă pentru a satisfice cerințele consumatorilor. (Tabel 3.1.)

Tabel 3.1. Localizarea magazinelor proprii

Distribuția este reprezentată de un sistem bine organizat care asigură transportul de produse finite către diferite regiuni ale țării precum: Dobrogea, Muntenia, Banat și Oltenia, atât către magazinele proprii, cât și către clienți, având un număr de peste 3000. Lista de produse este foarte diversificată, cumprizând produse proaspete, produse crud uscate, afumate și specialități.

Organizarea societății și a procesului de producție este asigurată de cele 5 departamente care își îndeplinesc atribuțiile cât mai bine cu putință pentru a-și atinge obiectivele stabilite. Obiectivul general este cel de a satisface cerințele consumatorilor și ale clienților, dar totodată ținând cont și de obiectivul economic, cel de a-și maximiza profitul. Aceste departamente sunt: departamentul de producție, departamentul de marketing, departamentul de logistică, departamentul de contabilitate și departamentul tehnic.

În 2010 numărul de angajați a fost de 808, menținându-se același în anul următor, însă în 2012 numărul a scăzut foarte drastic cu 22,89% față de anul 2011 însă această scădere nu a influențat foarte mult cifra de afaceri sau capacitatea de producție. În 2013, se înregistrează o creștere a salariaților cu 5,13%.

Profilul afacerii

Societatea comercială produce și distribuie spre vânzare o gama diversificată de produse, utilizând rețete proprii și materii prime alese cu grijă pentru a oferi o calitate cât mai bună a produselor din carne în scopul satisfacerii cerințelor consumatorului. Produsele sunt grupate în preparate din carne, refrigerate și congelate. Printre preparatele din carne se numeră: salamuri (salam victoria, salam cu piept de pui, salam cu șuncă, salam de vară, salam demisec, salam rustic, salam țărănesc, salam torpedo, salam turist, salam veronez, salam sinaia, salam italian), parizer(parizer de pasăre, parizer de porc, parizer țărănesc, parizer curcan), cremwurști (cremwurști de pasăre, cremwurști de porc, cremwurști de piept de pui), cârnați (cârnați cabanos, cârnați cu șuncă, cârnați de casă, cârnați de grătar, cârnați oltenești, cârnați polonezi, cârnați semiafumați, cârnăciori de bere, cârnați grill, cârnați picanți), specialități (costiță afumată, jambon, kaiser, mușchi file, pastramă de porc, pastramă de pui, slănină de casă, șuncă praga, tobă etc.) Printre produsele refrigerate enumerăm cârnați proaspeți, mici trași, carne tocată, iar la produse congelate avem mici trași.

Producția anuală este de peste 20000 tone, dintre care producția efectivă de mezeluri este de peste 18000 tone. Cantitatea de materii prime a crescut pe an ce trece odată cu creșterea cerințelor din partea clienților. Pentru asigurarea necesarului de materii prime, societatea se aprovizionează 30% din firmele proprii, 20% de pe piața internă și 50% din import. Principalele ingrediente folosite pentru obținerea mezelurilor și cantitățile aproximative pentru 1 tonă produs finit, sunt prezentate în tabelul 3.2. pentru intervalul de timp 2012-2014.

Tabel 3.2. Cantitatea de materie primă utilizată la 1 tonă produs finit

Produsele prezentate mai sus pot fi regăsite în toate magazinele proprii din țară (Tabel 3.1.) dar și în sistemul de distribuție retail. Amplasarea unui magazin specializat este stabilit luând în calcul diferite criterii precum: evoluția economică și demografică a zonei alese, venitul mediu lunar al familiei sau salariul mediu net, dimensiunea medie a familiei, preferințele consumatorilor, prețurile spațiilor comerciale și compararea acestora cu alte zone.

Prin intermediul acestui plan de afaceri se dorește să se deschidă un nou magazin specializat localizat în București, ținând cont de anumite criterii prezentate mai sus pentru a putea determina dacă locația aleasă este potrivită.

Un prim criteriu este evoluția demografică și economică în municipiul București pentru a putea stabili dacă există destui consumatori pe noul segment de piață. În 2014 populația a scăzut față de 2012 cu 1,15% însă spre deosebire de celelalte orașe importante populația este tot mare. PIB-ul pe locuitor a crescut cu 11,13% față de 2012 cu toate că populația totală a scăzut, ceea ce demonstrează că municipiul București are o evoluție economică pozitivă ce poate favoriza succesul acestui plan de afaceri. (Tabel 3.3.)

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 21.05.2015

Grafic 3.2. Evoluția demografică și economică în București

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 21.05.2015

Un alt criteriu care poate influența decizia pentru locația noului magazin specializat, este salariul mediu net care oferă o imagine a puterii de cumpărare a consumatorilor. În graficul 3.3. putem observa evoluția salariului mediu net în București care înregistrează o creștere în perioada 2012-2014, ajungând să crească cu 11,61% în 2014 față de 2012.

Sursă: Prelucrat după http://www.incont.ro/infografice/evolutia-salariilor-a-pib-ului-si-a-somajului-in-municipiul-bucuresti-pana-in-2017.html , accesat pe 22.05.2015

Printre criteriile care influențează decizia cu privire la amplasamentul magazinului, se numără și numărul mediu de membrii componenți ai unei gospodării. Conform graficului 3.4., numărul mediu descrește în fiecare an, în perioada 2011-2013, scăzând cu 0,7%.

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 22.05.2015

Prețurile spațiilor comerciale diferă în funcție de dimensiunea spațiului, poziția acestuia (cu cât spațiul este localizat mai aproape de centrul localității cu atât prețul este mai mare). Ultimul criteriu ține de preferințele consumatorilor care ne ajută să ne dăm seama de potențialii noștri concurenți dar și despre șansa de a câștiga noul segment de piață.

Analizând fiecare criteriu se ajunge la concluzia ca municipiul București constituie o piață care poate genera venituri și profit pentru societate, existând cerere pentru produsele din carne. Concluzia acestor analize este aceea că locația cea mai bună este cât mai aproape de centru chiar dacă chiria este mai mare față de periferie, însă șansele de promovare sunt mult mai mari putând atrage cât mai mulți consumatori.

Planul de management

Societatea este organizată în 5 departamente: departamentul de producție, departamentul de marketing, departamentul de logistică, departamentul de contabilitate, departamentul tehnic. Fiecare departament are propriile atribuții care contribuie la buna desfășurare a societății, fiind coordonat de către un manager. Pentru departamentul de producție, managerul are ca atribuții: planificarea activității de producție, coordonarea introducerii în producție de noi produse, aprobarea instrucțiunilor tehnologice pentru fiecare etapă a procesului de producție, verificarea și asigurarea calității produselor, asigurarea și aprobarea listelor de materii prime și materiale necesare pentru desfășurarea producției, elaborarea planului de investiții, calcularea indicatorilor de performață precum costurile de fabricație, consumul de energie pentru a descoperi dacă sunt pierderi. Departamentul de marketing are numeroase atribuții precum: cercetarea pieței interne și externe, stabilirea volumului și grupelor de produse ce urmează a fi introduse în procesul de producție ținând cont de cerințele și nevoile consumatorilor, realizarea strategiilor mixului de marketing pentru lansarea pe piață al unui nou produs, monitorizarea modului în care produsele societății asigură nevoile consumatorilor. Departamentul de logistică are ca și atribuții coordonarea activității de depozitare, stocare și aranjare a produselor, managementul stocurilor pentru a asigura la timp necesarul de materii prime pentru departamentul de producție, distribuția produselor finite spre clienți, magazine specializate pe întreaga suprafață a țării, implicarea în stabilirea necesarului de materii prime și materiale. Departamentul de contabilitate are ca atribuții contabilizarea documentelor contabile, înregistrarea în evidența contabilă a documentelor de intrare și de ieșire, înregistrarea cheltuielilor, evidențierea debitorilor, creditorilor, a tuturor veniturilor, întocmirea bilanțului și contului de profit și pierdere și întocmirea soldurilor de disponibilități bănești. Departamentul tehnic are ca principal atribut verificarea și menținerea în situație cât mai bună a utilajelor, mașinilor de distribuție, luarea de măsuri atunci când anumite utilaje nu funcționează corect, întocmirea listei cu utilajele, echipamentele, componentele necesare înzestrării tehnice.

Profilul pieței și concurența

Pentru analizarea pieței s-a realizat o cercetare de piață prin intermediul unui chestionar pentru a stabili care sunt segmentele de consumatori cărora ne vom adresa și care vor asigura succesul planului de afaceri.

Analizând rezultatele chestionarelor s-a constatat că toți consumatorilor intervievați au consumat produse din carne în ultimele 3 luni, preferând cel mai mult salamul. Frecvența de cumpărare a produselor din carne este de o dată pe săptămână din supermarket, din hipermarket sau magazin specializat iar cantitatea consumată lunar este cuprinsă între 1 kg și 2 kg. În cumpărarea produselor consumatorii țin cont în special de gust, data de valabilitate, miros și aspect. Pentru a putea segmenta consumatorii s-au luat în considerare următoarele criterii: gen, vârstă, sector, ocupatie și venit. De asemenea tot prin intermediul chestionarului s-a constat că printre preferințele consumatorilor se află și produsele de la Cris-Tim, Caroli, Fox, Matis care pot fi considerați ca potențiali concurenți pe piața țintă. Pentru a putea observa dacă societatea noastră deține vreun avantaj competitiv, se va analiza concurenții prezentați mai sus.(Tabel 3.4.) Un indicator economic important este cifra de afaceri care conform tabelului a crescut pentru cele 4 societăți în perioada 2013 față de 2011: pentru Caroli, cifra de afaceri a crescut cu 54,66%, pentru Cris-Tim a crescut cu 1,46%, pentru Matis a crescut cu peste 2000 %, iar Fox a crescut cu 37,97%. Profitul net a înregistrat atât pierderi cât și câștig pentru Caroli și Cris-Tim. În 2011, Caroli a avut pierderi de 888427 lei, iar Cris-Tim a avut pierderi de 8682475 lei în 2012. Pentru Matis, profitul a crescut cu 281,95% în 2013 față de 2011, iar pentru Fox profitul a crescut cu 266,33%. Numărul de salariați a crescut cu 41,43% pentru Caroli în 2013 față de 2011, în cazul societății Cris-Tim salariații au scăzut cu 22,20%, pentru Fox a crescut cu 1,64%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate de către societatea Matis ceea ce ne face să credem că au reușit să implementeze o strategie care să permită o dezvoltare economică. În ce privește veniturile totale și cheltuieli totale, se constată că în situația în care s-a înregistrat pierdere, cheltuielile au fost mai mari decât veniturile.

Tabel 3.4. Date economice despre concurență

Sursă: Prelucrare după http://www.mfinante.ro/pjuridice.html?pagina=domenii , accesat pe 23.05.2015

Planul de marketing

Pentru a asigura succesul planului de afaceri trebuie alese cu grijă și modalitățile de promovare a noului magazin specializat. O modalitate ar fi anunțul pe site-ul propriu prin care anunțăm clienții despre deschiderea unui nou magazin specializat, locul și data când se va deschide. Flyerele și pliantele constituie și ele o modalitate de promovare având costuri puțin mai reduse decât promovarea prin intermediul reclamelor TV. Prețul lor poate ajunge la aproximat 300 lei pentru 500 bucăți ce vor urma a fi distribuite în zonele cu trafic intens, în special în apropierea staților de metrou(Unirii, Universitatea, Romană, Obor, Eroilor etc.). Pentru distribuirea lor se vor angaja persoane ce vor fi plătiți în funcție de numărul de pliante ce urmează să le împartă în ziua respective. Pe lângă pliante, pot fi distribuite și reviste de mici dimensiuni ce vor conține informații despre gama de produse și ofertele lor, existând un anunț pe copertă legat de momentul deschiderii noului magazine specializat. Prețul promovării prin reviste de mici dimensiuni cum ar fi de 8+4 pagini, adică 4 file și 2 coperți, cu un tiraj de 500 buc ar valora în jur de 850 lei. Promovarea în reviste și ziare, cum ar fi revistele culinare, poate fi considerată un punct de plecare în promovarea magazinului. Prețul diferă în funcție de numărul de cuvinte, dacă anunțul va conține imagini sau nu, de cât de mare este perioada în care va fi publicat anunțul. O altă modalitate de promovare este realizarea unui banner care să fie amplasat la intrarea în magazin pentru a atrage atenția trecătorilor care reprezintă potențiali consumatori. Prețul unui banner poate fi aproximativ cuprins între 2,5-3 euro/mp iar dacă se dorește și anumite finisaje pentru a-i oferi rezistență în fața vântului, prețul va crește cu aproximativ 1 euro/mp.

Situația financiară

În această parte se va prezenta o analiză economico-financiară a societății și a principalilor indicatori care vor oferi o imagine despre situația financiară.

În tabelul 3.5. sunt prezentate date din bilanț în perioada 2010-2013 putând analiza evoluția acestora. Activele atât cele imobilizate cât și cele circulante au înregistrat scăderi cu 1,92% respective 36,71%. Activele circulante cuprind stocurile (care au scăzut cu 17,15%), creanțe (care au crescut cu 51,26%), casa și conturi (care au scăzut cu 85,46%). Capitalul propriu a înregistrat și el o scădere cu 30,44%, capitalul social menținându-și aceași valoare. Datoriile totale au crescut în intervalul 2010-2013, deși în anul 2013 au avut o valoare mai mică decât anul precedent, însă în comparație cu anul de bază, creșterea a fost cu 21,14%, veniturile în avans în schimb au scăzut cu 23,94%.

Graficul 3.5. prezintă evoluția numărului de salariați care a scăzut în anul 2013 față de anul de bază 2010 cu 18,93% însă această scădere nu a avut consecințe negative asupra performanței economice a societății, cifra de afaceri crescând în continuare conform contului de profit și pierdere (Tabel 3.6.), precum și productivitatea muncii.(Tabel 3.7.)

Pe lângă informațiile oferite de bilanț sunt importante și elementele cuprinse în contul de profit și pierdere care oferă o imagine despre rezultatele activității economice.(Tabel 3.6.)

În aceeași perioadă de analiză 2010-2013, cifra de afaceri a înregistrat o scădere cu 1,69% în 2013 față de 2010; deși a scăzut în anul 2011, cifra de afaceri a început continuat să crească până în 2013. Veniturile totale au scăzut și ele cu 31,85%, iar cheltuielile totale cu 32,79%. Pentru a putea explica mai bine situația financiară se vor calcula și analiza câțiva indicatori.(Tabel 3.7.)

Rata datoriilor unul dintre indicatorii are valori sub 1 (sub 100%) ceea ce înseamnă că societatea Ana & Cornel are capacitatea de a-și onora obligațiile față de terți, volumul datoriilor fiind mai mic decât cel al activelor totale. Solvabilitatea generală are valori peste minimul de 1 reflectând faptul că societatea poate să își acopere datoriile, să și le finanțeze cu activele totale. Levierul financiar are o valoarea subunitară ceea ce înseamnă că societatea are un grad scăzut de îndatorare, nefiind dependentă de credite bancare cu toate că levierul a înregistrat creșteri față de 2010, s-a menținut sub valoarea 1. Viteza de rotației a stocurilor ne arată de câte ori a fost rulat stocurile într-o perioadă a exercițiului economic, având valori mici ceea ce înseamnă că societatea are un management financiar foarte bun care permite vânzarea stocurilor și încasarea banilor fără nicio problemă. Durata medie a stocurilor arată timpul de stocare a produselor finite până vor fi vândute, iar rezultatul are valori mici sub 20 de zile. În 2013 durata medie de rotație a stocurilor a fost de 12-13 zile ceea ce dovedește o bună organizare a logisticii. În ce privește rotația activelor imobilizate, aceasta scade în perioada 2011 și 2012 față de 2010, în următorul an, indicatorul crește dovedind o eficiență a utilizării activelor fixe iar investițiile în utilaje, mașini, fabrici etc sunt recuperate. Marja brută netă este un indicator de profitabilitate arătând stabilitatea firmei. Valoarea acestui indicator este cuprinsă între 1%-15% în fiecare an, ceea ce înseamnă că societatea este stabilă și nu înregistrează pierderi. Rata rentabilității financiare arată cât de atractive sunt acțiuni societății pe piață, având valori mai mari decât rata medie a dobânzilor pe piață, iar cursul lor crește la bursă. Rata rentabilității economice a activelor totale arată câți lei aduce un leu investit în active scopul fiind obținerea de profit. Acest indicator a înregistrat o creștere începând cu anul 2011, ceea ce înseamnă că societatea a utilizat eficient activele pentru obținerea profitului net. Productivitatea muncii un alt indicator important în elaborarea planului de afaceri, care a crescut deși numărul de salariați a scăzut în 2012 față de 2011.

În tabelul 3.8. sunt prezentate cheltuielile pentru deschiderea unui magazin specializat de mezeluri în București. Prețurile sunt estimate și sunt comparate cu cele din alte zone. Investiția totală ar ajunge la aproximativ 81613, înainte de deschiderea oficială a magazinului lei ce va fi asigurată prin autofinanțare. În următoarele luni cheltuielile lunare vor fi cu: salariile, chiria.

Ținând cont de datele din bilanț se observă că în 2013, societatea are capacitate de autofinanțare.

CAF = Venit în avans – Cheltuieli în avans = 4023783 – 202496 = 3821287 lei

Fără deschiderea acestui magazin specializat se va face o previzionare a veniturilor, cheltuielilor și profitului pe perioada 2014-2017.

Sursă: Prelucrare proprie

Se va alege metoda de ajustare pentru trend liniar ( y=a+b*x) care are următorul sistem de ecuații:

n*a+b*=

a*+b*=

În urma calculelor se obține a=192283668,6 și b=-23659618. Se notează 2014 cu x=3, 2015 cu x=4, 2016 cu x=5 și 2017 cu x=6.

2014: y=192283668,6-3*23659618121304815 lei

2015: y=192283668,6-4*2365961897645197 lei

2016: y=192283668,6-5*2365961873985579 lei

2017: y=192283668,6-6*2365961850325961 lei

Sursă: Prelucrare proprie

Folosind aceeași metodă și notații, se obțin următoarele rezultate a=175802428 și b=-21536484,2.

2014: y=175802428-3*21536484,2111192975 lei

2015: y=175802428-4*21536484,289656491 lei

2016: y=175802428-5*21536484,268120006 lei

2017: y=175802428-6*21536484,246583523 lei

Sursă: Prelucrare proprie

În urma calculelor se obțin următoarele rezultate: a=14082403,4 și b=-1827371,7.

2014: y=14082403,4-3*1827371,78240288 lei

2015: y=14082403,4-4*1827371,76772917 lei

2016: y=14082403,4-5*1827371,74945545 lei

2017: y=14082403,4-6*1827371,73118173 lei

În urma previzionărilor se constată că veniturile, cheltuielile și profitul net va înregistra scăderi. Ipotetic, dacă noul magazin se va deschide la începutul lunii august 2015, cheltuielile estimate ale noului magazin până la finalul exercițiului vor fi în total de 107813 lei. Dacă vom considera un nivel minim de venit al magazinului de 1000 lei/zi, veniturile totale până la finalul exercițiului vor fi de 140000 lei. Asta înseamnă că se va obține un profit brut de 32187 lei. Pentru 2016, cheltuielile pot fi estimate la 232800 lei, iar veniturile la același nivel minim zilnic vor fi de 336000 lei, de unde se va obține un profit brut de 103200 lei.

Anexa 1

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Anexa 3 Tabel 1. Preferințele consumatorilor cu privire la produsele din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 2. Cantitatea de produse din carne consumată lunar

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 3. Preferințele consumatorilor cu privire la marca de produse din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 4. Preferințele consumatorilor cu privire la locul de achiziționare produse din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 5. Frecvența de cumpărare a produselor din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 6. Preferințele consumatorilor cu privire la sursele de informare a ofertelor de produse din carne

Sursă: Prelucrare propriu

Bibliografie

Joel Bessis, „Planul de afaceri – Cum să concepi și să redactezi un plan de afaceri”, Ed. Societatea Știință și Tehnică, București 1997

Rozi Liliana Berevoianu, Iuliana Dobre, „Ghid practic pentru elaborarea studiului de fezabilitate a planului de afaceri și a programului de producție în exploatațiile agricole”, Ed. Ars Academica, București 2010

Rozi Liliana Berevoianu, „Planul de afaceri – ghid practic de planificare a afacerilor în sectorul agricol”, Ed Terra Nostra, Iași 2011

Victor Manole, Mirela Stoian, Raluca Ion, „Agromarketing – ediția a II-a”, Ed. ASE, București 2003

Victor Manole, Mirela Stoian, „Marketing”, Ed. Ase, București 2001

http://www.plandeafacere.ro/

http://www.incont.ro/infografice/evolutia-salariilor-a-pib-ului-si-a-somajului-in-municipiul-bucuresti-pana-in-2017.html

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

http://www.risco.ro/

http://www.date-financiare.ro/

http://statistici.insse.ro/shop/

Bibliografie

Joel Bessis, „Planul de afaceri – Cum să concepi și să redactezi un plan de afaceri”, Ed. Societatea Știință și Tehnică, București 1997

Rozi Liliana Berevoianu, Iuliana Dobre, „Ghid practic pentru elaborarea studiului de fezabilitate a planului de afaceri și a programului de producție în exploatațiile agricole”, Ed. Ars Academica, București 2010

Rozi Liliana Berevoianu, „Planul de afaceri – ghid practic de planificare a afacerilor în sectorul agricol”, Ed Terra Nostra, Iași 2011

Victor Manole, Mirela Stoian, Raluca Ion, „Agromarketing – ediția a II-a”, Ed. ASE, București 2003

Victor Manole, Mirela Stoian, „Marketing”, Ed. Ase, București 2001

http://www.plandeafacere.ro/

http://www.incont.ro/infografice/evolutia-salariilor-a-pib-ului-si-a-somajului-in-municipiul-bucuresti-pana-in-2017.html

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

http://www.risco.ro/

http://www.date-financiare.ro/

http://statistici.insse.ro/shop/

Anexa 1

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Sursă: Prelucrare după http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat pe 13.03.2015

Anexa 3 Tabel 1. Preferințele consumatorilor cu privire la produsele din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 2. Cantitatea de produse din carne consumată lunar

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 3. Preferințele consumatorilor cu privire la marca de produse din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 4. Preferințele consumatorilor cu privire la locul de achiziționare produse din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 5. Frecvența de cumpărare a produselor din carne

Sursă: Prelucrare proprie

Tabel 6. Preferințele consumatorilor cu privire la sursele de informare a ofertelor de produse din carne

Sursă: Prelucrare propriu