Planul de Afaceri al Rotiseriei Marco Poyo

INTRODUCERE

În această lucrare, am încercat să prezint cum se elaborează un plan de afaceri profesionist și să aplic noțiunile teoretice dobândite pe dezvoltarea unui anumite idei de afaceri. Trecerea de la o idee de afaceri la implementarea ei se realizează cu ajutorul unui plan de afaceri. Acesta devine esențial pentru succesul idei de afaceri și pentru evoluția pe termen lung a afacerii dezvoltate. Restaurantele de tip fast-food reprezintă una dintre cele mai interesante industrii contemporane pe plan mondial și în România. Piața fast-food din România, pe care acestea activează este într-o continuă creștere iar acest tip de restaurante asigură alimentația unui segment semnificativ din populația autohtonă. Acest fapt, m-a determinat să aleg această idee de afaceri pentru a o dezvolta. Prin această lucrare am reușit să înțeleg mai bine care este abordarea potrivită pentru penetrarea cu succes a unei afaceri pe piața fast-food in București.

În primul capitol, Planul de afaceri, am prezentat etapele și procesul dezvoltării unui plan de afaceri. Am analizat fiecare secțiune ce ar trebui să se regăsească în orice plan de afaceri profesionist și am prezentat ce ar trebui să conțină acestea.

În al doilea capitol, Planul de afaceri al unui restaurant, am analizat un anumit tip de afacere și modul în care ea se poate transforma într-un plan de afaceri. Am analizat cele mai importante aspecte pe care orice antreprenor sau companie trebuie să le aibă în vedere atunci când își propun să deschidă un restaurant. Am încheiat capitolul cu prezentarea demersurilor necesare pentru deschiderea unui restaurant în România.

În al treilea capitol, studiul de caz Planul de afaceri al rotiseriei Marco Poyo, am prezentat un plan de afaceri concret al unei afaceri concepute de mine care își propune să activeze pe piața fast-food din România. Am urmărit toate etapele teoretice pe care le-am prezentat în primul și în al doilea capitol. Această rotiserie specializată pe produse din pui este o idee originală iar planul ei de afaceri respectă toate elementele dezvoltării unei afaceri în acest domeniu. În Concluzii, am prezentat toate ideile cheie pe care această lucrare le conține și opinia mea personală asupra acestui subiect.

Obiectivul principal al lucrări, este dezvoltarea unui plan de afaceri concret al unui restaurant în domeniul fast-food din România. Obiectivele secundare ale lucrării sunt reprezentate de prezentarea noțiunilor teoretice din literatura de specialitate a planurilor de afaceri și a celor mai importante elemente de care trebuie să țină seama orice antreprenor care își dorește să își deschidă un restaurant.

CAPITOLUL I – PLANUL DE AFACERI

,,Cel care eșuează să planifice, planifică să eșueze’’

Winston Churchill

1.1. Procesul de dezvoltare al planului de afaceri

În general, antreprenori de succes evoluează de la o idee de afaceri într-o afacere profitabilă în maxim 5 ani. Dar sunt puține cazuri în care antreprenorii își finanțează activitățile singuri în acest proces de dezvoltare al afacerii lor. În majoritatea cazurilor ei sunt dependenți de investitori sau de bănci care au puterea financiară necesară dezvoltării afacerilor lor.

Procesul de dezvoltare al unei companii se desfășoară în mai multe etape.

Generarea unei idei de afaceri

Idea de afaceri trebuie să satisfacă o nevoie reală a consumatorilor. Pentru ca o idee de afaceri să se dezvolte într-o afacere profitabilă ea trebuie să treacă prin mai multe procese. Ideea de afaceri trebuie să fie plauzibilă. Putem determina plauzibilitatea unei idei de afaceri prin evaluarea valorii pe care produsul sau serviciul nostru îl generează pentru consumatori, calcularea șanselor de reușită pe segmentul de piață pe care ne dorim să operăm, determinarea nivelul de inovare al afacerii și determinararea nivelului de fezabilitate și profitabilitate pe care îl are ideea noastră de afaceri

Primul pas după ce este stabilită ideea de afaceri ce urmează a se transforma într-un plan de afaceri este să formezi o echipă care dezvolte produsul sau serviciul până când este pregătit să intre pe piață. O metodă bună de a verifica calitatea ideii de afaceri este consultarea cu specialiști din domeniu care sunt capabili să evalueze șansele de reușită ale idei de afaceri și organizarea de sondaje de opinie pentru consumatori specifici cărora le va fi vândut produsul sau serviciul respectiv. Cu cât este mai bine recepționată idea de afaceri, cu atât va fi mai ușor să-i identifici punctele tari și slăbiciunile și să identifici oportunitățile oferite de segmentul de piață respectiv. De asemenea este necesar să verifici originalitatea idei de afaceri pentru a determina dacă nu a fost deja folosită și ai nevoie de un brevet de invenție pentru a o implementa. Un alt punct cheie pe care orice analiză a idei de afaceri îl are este calcularea rentabilități perioadei de timp și a resurselor necesare implementării idei de afaceri.

O idee de afaceri promițătoare are posibilitatea de a genera profituri semnificative și de a satisface consumatori. Afacerea trebuie îndreptată spre un segment de piață care nu este saturat și care poate fi exploatat de produsul sau serviciul pe care dorești să îl oferi.

Protejarea idei de afaceri se face prin brevetarea brand-ului nou creat și a portofoliului de produse pe care acesta îl va oferi. În orice industrie există riscul de furt intelectual și astfel te poți proteja împotriva celor care vor să îți folosească idea ta de afaceri. De asemenea, printr-o implementare rapidă și eficientă a planului de afaceri poți să eviți acest risc. O altă metodă necesară protejării idei de afaceri este reprezentată de semnarea de acorduri de confidențialitate cu avocați sau specialiști cu care te poți consulta atunci când conturezi planul de afaceri sau când începi să îl implementezi.

Întrebări cheie la care o idee de afaceri trebuie să răspundă:

Cine va cumpără produsul sau serviciul oferit?

De ce ar cumpăra consumatorii produsul sau serviciul oferit?

Ce nevoie personală a consumatorilor satisface acest produs sau servici?

Cum o sa fie distribuit produsul sau serviciul consumatorilor?

Este produsul sau serviciul oferit mai bun decât alternativele comparabile oferite de concurență?

Ce avantaje competitive va avea întreprinderea față de concurență?

Cât de profitabil este produsul sau serviciul?

Planul de afaceri

Un plan de afaceri este ghidul afacerii pe care antreprenorul dorește să o deschidă. Un plan de afaceri este ca o hartă care furnizează afacerii strategiile necesare pentru ca ea să devină profitabilă.

Planul de afaceri te ajută să evaluezi riscurile implicate implementării idei de afaceri, să fi pregătit pentru orice eventualitate și să anticipezi o varietate de situații sau scenarii posibile.

În Statele Unite ale Americii, planul de afaceri este folosit preponderent pentru a atrage fonduri de la investitori. În Europa, planul de afaceri a devenit o cerință obligatorie atunci când se încearcă atragerea resurse financiare de la investitori și de la bănci sau atunci când se pun bazele unei colaborări cu parteneri, clienți, furnizori sau distribuitori.

Un plan de afaceri servește ca un punct central în procesul de construire al afacerii. El poate atrage finanțare, poate atrage o echipă de succes sau poate convinge parteneri strategici să se alăture afacerii. Pe parcursul dezvoltării afacerii, planul de afacere devine un plan operațional care va fi actualizat constant. Majoritatea planurilor de afaceri sunt realizate pe 3 ani.

Audiența căruia îi prezinți planul de afaceri poate fi internă reprezentată de oameni din interiorul companiei sau externă reprezentată de investitori, bănci, clienți sau posibili parteneri. Un bun plan de afaceri este bine structurat, simplu, concis și atractiv din punct de vedere vizual. Planul de afaceri trebuie să comunice eficient cu cei care îl citesc sau care aud prezentarea sa, deoarece riscăm ca ideile noastre să nu fie înțelese sau să fie intepretate greșit.

Un plan de afaceri eficient trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Care este situația actuală?

Care este obiectivul propus?

Cum vei atinge acest obiectiv?

Cât de mare este piața pe care îți dorești să intre afacerea și produsul sau serviciul tău?

Cine sunt concurenți importanți de pe această piață?

Cum o să te diferențiezi de concurență?

Care este planul tău de marketing?

Care sunt așteptările financiare pe care speri să le obți de la afacerea ta?

Ce resurse financiare ai nevoie pentru a începe afacerea?

Implementarea planului de afaceri

Această etapă presupune trecerea de la munca conceptuală la munca propriu zisă de implementare a planului de afaceri. După ce antreprenorul a avut rolul de arhitect al idei sale de afacere, acum el devine constructorul acestei afaceri.

1.2 Definiția și importanța planului de afaceri

Din punct de vedere academic, planul de afaceri este un ghid în care este declarată strategia afacerii și care prezintă modul în care va funcționa afacerea. Din punctul de vedere al antreprenorului, un plan de afaceri este un document care pune în aplicare idea de afaceri și care poate atrage finanțare.

Un plan de afaceri dezvoltat servește ca un instrument de comunicare eficient prin care se transmit idei, rezultatele cercetării și un plan propus de acțiune pentru realizarea ideii de afaceri.

Prin planul de afaceri, antreprenori pot dovedi că sunt capabili să conceapă și să implementeze diverse aspecte de management ale idei afacerii. Dacă planul afacerii este conceput și implementat correct atunci acest document devine fundamental pentru evaluarea și managementul operațiuni.

Mulți specialiști consideră că un plan de afaceri este un document formal care conține 5 elemente principale: obiectivele afacerii, motivele care fac ca aceste obiective să fie realizabile, un plan pentru a atinge aceste obiective, informații despre produsul sau serviciul oferit și informații despre organizația și echipa care va implementa aceste obiective. Un plan de afaceri cuprinde aceste elemente și este un proces structurat care testează idea de afaceri și determină dacă idea de afaceri este fezabilă și atractivă din punct de vedere financiar. Planul de afaceri este un ghid care conduce la implementarea eficientă a idei de afacere.

Un plan de afaceri conține un rezumat al circumstanțelor economice spre care se îndreaptă idea de afaceri, obiectivele propuse și resursele necesare atingerii lor. Planul de afaceri forțează antreprenorii să își prezinte ideile într-o succesiune logică și să ia decizii concrete cu privire la implementarea idei de afaceri. El identifică slăbiciunile pe care idea de afaceri le are și promovează formularea unei strategii bine definite de implementarea a acesteia. Planul de afaceri devine un instrument prețios pentru depășirea problemelor care pot surveni în dezvoltarea afacerii și contribuie substanțial la îmbunătățirea nivelului de profitabilitate pe care afacerea îl va avea.

Un bun plan de afaceri transformă o idee de afaceri astfel încât ea devine credibilă și atractivă și poate fi înțeleasă de oricine căruia îi este prezentat planul de afaceri. Când vrem să deschidem o nouă afacere sau vrem să îmbunătățim afacerea pe care o conducem, este important să alcătuim un plan de afaceri. Planul de afaceri este un instrument care ne ajută să decidem dacă să investim bani, resurse și timp pentru a atinge un anumit set de obiective.

Toate planurile de afacere trebuie să furnizeze o evaluare clară și exactă a oportunităților și amenințărilor pe care afacerea le poate întâmpina. Un bun plan de afaceri este direct și obiectiv. El dovedește că idea de afaceri poate funcționa și determină nevoile financiare ale acesteia. Un plan de afaceri cercetează și determină caracteristicile segmentului de piață pe care va opera afacerea sau va fi lansat produsul sau serviciul creat.

Un plan de afaceri este un document strategic care furnizează detali despre modul în care o idee de afaceri va fi comercializată și lansată pe o anumită piață de către o companie nou-formată sau deja existentă. În general planul de afaceri oferă detalii despre:

Descrierea companiei: statutul, obiectivele, managementul, acționarii sau patronii, misiunea oganizațională

Descrierea produsului și a serviciilor oferite

Descrierea pieței și consumatorilor țintă și a concurenței

Descrierea strategiei de marketing și strategiei de vânzăre a produsului.

Descrierea canalului de distribuție a produsului

Decrierea organizației care include angajații, furnizorii, locul de fabricare a produsului, partenerii, etc.

Furnizarea unui plan de afaceri care include predicția profitului și a pierderilor, bilanțului, estimarea fondurilor necesare și surselor de finanțare disponibile

Planurile de afacerile sunt scrise pentru scopuri comunicaționale și de planificare strategică.

Planurile de afaceri destinate mediului intern al ogranizației sunt folosite ca instrumente de sprijin pentru implementarea deciziilor strategice. Ele furnizează membrilor organizației o viziune comună și obiective clare pentru dezvoltările tehnice și comerciale ale companiei. În plus, ele stabilesc ținte financiare și alți indicatori care sunt extrem de folositori pentru procesul de management al performanței din interiorul companiei.

Planurile de afaceri destinate mediului extern al organizației sunt folosite pentru a explica strategia de business pe care o compania o are pentru atrage investitori și parteneri cu scopul de a strânge resurse financiare sau de a colabora cu alte organizații. Un alt scop al acestui tip de plan de afaceri este de a demonstra că antreprenori au planuri precise pentru viitorul organizației care sunt bazate pe informații credibile și realizabile. Planul de afaceri nu este alcătuit numai pentru a descrie afacerea propriu-zisă. El este conceput și pentru a poziționa afacerea corect în mediul economic din care face parte.

Investitori sau băncile care furnizează finanțarea unei afaceri (excepție fac cazurile când întreaga finanțare provine de la antreprenor) încearcă să folosească planul de afaceri pentru a determina:

experiența și competența antreprenorului,

valoarea pe care produsul sau serviciul oferit îl generază consumatorilor,

cât de inovatoare este idea de afaceri și posibilitatea de a o implementa,

situația segmentului de piață pe care va fi lansată afacerea,

capacitatea antreprenorului de a înțelege nevoile consumatorilor,

analiza obiectivă a concurenței,

riscurile și oportunitățile pe care idea de afaceri le prezintă

posibilitatea de a returna împrumuturile contractate sau de a genera profituri pentru investitori.

1.3. Structura unui plan de afaceri

1.3.1. Sumarul executiv

Un sumar executiv din cadrul unui plan de afaceri trebuie să scoată în evidență calitățile idei de afaceri și să o facă interesantă. El trebuie să conțină prezentarea generală ale celor mai importante aspecte ale planului de afaceri. De asemenea, sumarul executiv trebuie să evidențieze produsul sau serviciul oferit, valoarea generată pentru consumatori, piața pe care va fi lansată afacerea, abordarea managerială, nevoile financiare și nivelul de profitabilitate așteptat.

Sumarul executiv este un element independent al planului de afaceri. El trebuie să conțină o descriere clară, obiectivă și concisă a afaceri ce se va dezvolta. El Include informații despre companie, echipa de management, piața țintă, principalele produse și servicii, planul de marketing și nevoile financiare ale afacerii. El reprezintă viziunea personală a antreprenorului pentru afacere și trebuie să convingă cititorul că afacerea are potențialul de a reuși să fie profitabilă.

Deși sumarul executiv este secțiunea care deschide planul de afaceri este recomandat de majoritatea specialiștilor din domeniu ca această să fie ultima parte pe care antreprenorul o concepe înainte de finalizarea planului de afaceri. Această abordare permite realizarea mult mai precisă a sumarului executiv și facilitează evidențierea atuurilor pe care planul de afaceri le are.

Sumarul executiv furnizează o prezentare generală a întregului plan de afaceri. El ar trebui să conțină:

Declarație privind misiunea și viziunea întreprinderii

Data la care afacerea se va deschide

Detalii privind angajații cheie și funcția pe care o vor ocupa

Numărul de angajați

Locația unde se va desfășura afacerea

Descrierea facilităților afacerii

Specificarea produselor sau serviciilor furnizate

Relația bancară pe care o va avea afacerea

Un rezumat al potențialului de creștere al companiei

Un rezumat al planurilor de viitor al echipei de management

Această parte din planul de afaceri trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Care este idea de afaceri prezentată și care este gradul ei de unicitate?

Care sunt consumatori țintă și cum poate ea genera valoare pentru ei?

Ce canale de distribuție vei folosi pentru produsele și serviciile oferite afacerea ta?

Care este estimarea aproximativă a fondurilor necesare pentru implementarea planului de afaceri?

Care sunt așteptările privind veniturile, costurile și profiturile pe care afacerea ta le va genera?

Care sunt obiectivele pe termen lung ale afacerii?

Ce oportunități și riscuri prezintă afacerea?

Cât de acerbă este competiția pe segmentul respectiv de piață?

Ce nevoie de investiții sau împrumuturi are nevoia afacerea pentru a se lansa?

1.3.2. Misiunea, scopul și obiectivele

Trebuie să conțină o scurtă descriere a antreprenorului sau a celor care au creat idea de afaceri. De asemenea trebuie să conțină o scurtă descriere a idei de afaceri și a mecanismului prin care ea va funcționa. Este recomandat să fie specificate și motivele pentru care antreprenorul crede că idea de afaceri va funcționa.

Misiunea definește scopul unei organizații, furnizează orientarea pe termen lung a afacerii și reflectă credințele, valorile și prioritățile antreprenorului.

Scopul definește care sunt pași care trebuie urmați pentru a îndeplini misiunea și identifică obiectivele, el fiind folosit ca un ghid pentru stabilirea lor. Este recomandat ca afacerea să aibă mai multe obiective realiste dar îndrăznețe. Deasemenea, este important să fie specificată durata de timp necesară atingerii obiectivelor.

1.3.3 Analiza pieței

O idee de afaceri se concretizează într-o afacere numai atunci când ea reușește să intre pe piață. Un plan de afaceri este bun atunci când demonstrează că segmentul de piață pe care își dorește să intre nu este saturat, identifică consumatorii țintă și indică în ce măsură se diferențiează produsul sau serviciul de cel al concurenței.

Înțelegerea clienților și a nevoilor lor este elementul principal în dezvoltarea unei afaceri de succes. Însă decizia clienților de a alege produsul sau serviciul oferit de afacerea ta va fi bazată pe valoarea pe care acesta o aduce în plus consumatorilor față de produsele și servicile concurenței. Astfel, înțelegerea pieței și a concurenței este esențială pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.

Pentru ca afacerea să cunoască o dezvoltare rapidă este nevoie ca segmentul de piață pe care este lansată să nu fie saturat și să ofere un potențial de creștere al afacerii. Este important să indicăm care sunt factorii care influențează industria care operează pe segmentul respectiv de piață și cum pot acești factori să afecteze dezvoltarea afacerii.

Segmentul de piață trebuie analizat în funcție de localizarea afacerii, densitatea populației, indicatorii demografici ai consumatorilor (vârstă, sex, venituri, profesie, stilul de viață), comportamentul consumatorilor (frecvența cu care folosesc tipul de produs) și obiceiurile lor de cumpărare.

Această parte a planului de afaceri trebuie să conțină:

Piața țintă – piața țintă reprezintă un segment de piață pe care antreprenorul a identificat-o ca fiind potrivită pentru a-și plasa produsele. Ea este reprezentată de categoria de consumatori pe care afacerea ta dorește să se concentreze. Când îți definești piața țintă este important să o limitezi la o mărime acceptabilă astfel încât să te concentrezi pe o categorie specifică de clienți. De multe ori când o afacerea încearcă prea repede să atragă clienți din mai multe categorii ea reușește să scadă nivelul lor de satisfacție. De asemenea, este important să specificăm caracteristicile pieței principale pe care ne dorim să concentrăm afacerea și tendințele de schimbare care pot influența structura acesteia.

O prezentare generală a pieței – descrierea pieței și specificarea mărimii ei, rata de creștere actuală, tendințele și caracteristicile pe care le posedă și informații despre clienți țintă

Tendința de creștere a pieței – Tendința de creștere a pieței este importantă deoarece ea poate oferi informații utile cu privire la oportunitățile și amenințările ce vor surveni în viitor.

Divizarea consumatorilor – divizarea geografică, divizarea socio-economică, divizarea în funcție de vârstă, venit, ocupație sau educație, divizarea în funcție profilul psihologic

1.3.4 Analiza concurenței

Analizarea concurenței este realizată prin evidențierea atuurilor și slăbiciunilor pe care aceștia le posedă. Indicatorii relevanți în analizarea concurenței sunt: veniturile, volumul vânzărilor, rata de creștere a afaceri, cota de piață, nivelul prețurilor, canalele de distribuție și consumatori țintă cărora li se adresează produsele respective. Este important ca planul de afaceri să conțină o comparație între concurență și afacerea ta pentru a dovedi cât de sustenabilă este ideea de afaceri și care va fi avantajul competitiv pe care ea îl va avea față de competiție.

O analiză amănunțită a concurenței furnizează o valoare adăugată semnificativă oricărui plan de afaceri. Pentru o analiză completă a concurenței nu este suficient să identificăm competitori.

Trebuie să identificăm concurența după produsul sau serviciul similar cu cel al afacerii noastre precum și după segmentul de piață pe care operează.De asemenea, este important să determinăm cât de importantă este intrarea afacerii noastre pe piață pentru ei și să identificăm barierele puse de concurență care ne-ar putea îngreuna intrarea pe piață.

Deoarece oportunitățile obișnuiesc să apară într-un anumit context, o descriere precisă a pieței alese este necesară atunci când alcătuim un plan de afaceri. Dar și explicarea modului în care aceste piețe vor fi abordate comparativ cu concurența este un element central în definirea strategiei de comercializare a produsului sau serviciului oferit.

Într-un bun plan de afaceri concurența este clasificată în funcție de venituri, profit, cotă de piață, activitatea principală, numărul de angajați, calitatea produselor și concluziile personale privind situația companiilor competitoare.

Cele 5 forte ale lui Porter sunt un instrument util atunci când dorim prezentăm cât de atractivă sau profitabilă este o piață sau o industrie prin analizarea forțelor care o influențează.

Figura 1.1. Cele 5 forțe ale lui Porter

Analiza pieței și analiza concurenței trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Cum se dezvoltă industria din care va face parte din afacerea ta?

Care sunt factori care influențează succesul acestei industrii?

Care va fi evoluția pieței pe care va fi lansată afacerea?

Care sunt consumatori țintă cărora li se adresează produsul sau serviciul oferit de afacerea ta?

Care sunt barierele pe care trebuie să le depășești pentru a intra pe această piață?

Cine sunt concurenții și ce strategie de operare au?

Cât de profitabilă este concurența și care sunt strategiile lor de marketing?

Care sunt atuurile și slăbiciunile concurenței?

Cum își distribuie concurența produsele?

Care este avantajul competitiv pe care afacerea ta îl va avea față de concurență?

Cum va afecta concurența lansarea afaceri tale pe piață ?

1.3.5 Produsul sau serviciul

Planul de afaceri este bazat pe un produs sau un serviciu inovator și pe beneficiile pe care acesta le va aduce consumatorilor. Este important să fie indicat cât de diferit este acesta față de celălalte produse sau servicii de pe segmentul respectiv de piață.

Valoarea generată pentru consumatori trebuie să fie superioară de cea a concurenței. Raportul dintre avantajele și dezavantajele pe care produsul tău le are comparativ cu cel al concurenței trebuie să fie superior pentru ca consumatori să îți aleagă ție produsul.

Această secțiune trebuie să conțină informații despre:

O prezentare detaliată a produselor sau serviciilor oferite

Informații legate de ciclul de viață al produselor

Calitățile produsului – Sunt reprezentate de caracteristiciel prin care produsul este identificat și diferențiat. În general sunt prezentate trăsăturile, formele, culorile, funcțiile și modul de utilizare a produsului.

Beneficiile pentru consumatori – Este reprezentată de valorea generată de produs consumatorilor

Prețul – Prețul este stabilit în funcție de cât e dispusă să plătească piața pentru acest tip de produs și în funcție de cât de bun este el calitativ. Există mai multe strategii de preț:

Strategia clasică de stabilire a prețului – Costul de producție + costul de distribuție + o marjă redusă de profit

O strategie de penetrare – Stabilirea unui preț mic pentru a crește nivelul vânzărilor și a crește cota de piață a companiei. Prețul se poate mări ulterior.

Preț egal cu valoarea percepută de consumator – În general se folosesc sondaje de opinie printre consumatori pentru a identifica care este prețul pe care ei l-ar plăti pentru un astfel de produs

Preț stabilit în funcție de concurență – După analizarea raportului preț/calitate ale produselor concurenței, putem seta prețul produsului nostru în comparație cu cel al concurenței

Alte strategii de preț – includ ridicarea prețului la începutul ciclului de viață al produsul ca apoi să îl coboare treptat, stabilirea aceluiași preț ca al concurentului principal, stabilirea unui preț care răspunde la profilul psihiologic al consumatorilor, etc

Strategii de discount – Sunt utile pentru atragerea clienților și includ oferirea de discount la cumpărare de cantități semificative ale produsului, oferirea de discount în perioade speciale (sărbători, zile naționale, etc) sau oferirea de discount promoțional pentru o perioadă limitată.

Diferențierea produsului – Definește unicitatea produsului în comparație cu produsele concurenței. În general este bine ca această trăsătură unică să răspundă la nevoile nesatisfăcute de piață ale consumatorilor.

Această parte din planul de afaceri trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Cărui tip de consumator îi va fi oferit produsul sau serviciul?

Care sunt nevoile acestui tip de consumatori?

Ce valoarea generează produsul sau serviciul consumatorilor?

Ce este inovativ în produsul tău?

Ce produse asemănătoare există deja pe piață?

Care sunt premisele dezvoltării și producerii acestui produs?

Este nevoie de achiziționarea de licențe sau brevete pentru ca produsul tău să funcționeze?

1.3.6 Planul de marketing și strategia de vânzare a produsului sau serviciului

Un element esențial în dezvoltarea unei afaceri de succes este conceperea unei strategii de marketing și de vânzare a produsului sau serviciului potrivită. Strategia de vânzare este unul dintre cele mai importante secțiuni ale planului de afaceri deoarece scopul principal al planului este de a clarifica, concentra și defini strategia de business aleasă pentru a exploata un anumit tip de produs sau serviciu.

Produsul – Planul de afaceri trebuie să arate care este gradul de potrivire a caracteristicilor produsului cu nevoile și preferințele consumatorilor. De asemenea, el trebuie să arate cum va fi adaptat produsul pentru a întâlni aceste cerințe. Campania de promovare a afacerii și a produsului sau serviciului oferit face parte din strategia de comunicarea a unei întreprinderii. În general aceste campanii de promovare sunt costisitoare și trebuie să fie eficiente pentru a fi rentabile.

Prețul – Rata dintre costurile de producere ale unui produs și prețul său este extrem de importantă pentru echilibrul financiar al afacerii. Însă prețul trebuie să fie adaptat în funcție de valoarea pe care produsul sau serviciului îl generază consumatorilor. Stabilirea prețului este făcută în funcție de strategia de vânzare a produsului sau serviciului. Penetrarea pieței poate fi făcută prin practicarea unui preț mic (pentru a atrage rapid consumatori în detrimentul obținerii de profituri semnificative) sau prin practicarea unui preț mediu sau mare prin care se dorește obținerea de profituri considerabile imediat după lansarea afacerii pe piață.

Canalul de distribuție – Produsul sau serviciul trebuie să ajungă la consumator. Alegerea canalului de distribuție și localizarea sa este foarte importantă. Alegerea canalului de distribuție este influențată de mai mulți factori precum numărul potențial de clienți sau preferințele și comportamentul consumatorilor. PAGINA 34 – Canale de distributie

Promovarea – Potențiali clienți trebuie să afle despre afacerea și produsul tău înainte ca ei să îl cumpere și să îl utilizeze. Acest lucru este realizat prin campanii de publicitate, informarea și convingerea consumatorilor sau nivelul de încredere pe care îl prezintă produsul sau serviciul oferit.

Promovarea poate fi făcută prin publicitate clasică realizată de mass-media (ziare, reviste, radio, televizor, internet etc), marketing direct (mail-uri, pliante, apeluri telefonice, etc), evaluarea produselor tale de către specialiști recunoști din domeniu, târguri, expoziții sau prin oferirea șansei unui număr de posibili consumatori de a beneficia gratuit de produsul sau serviciul oferit.

Planul de marketing se va baza pe analiza următoarelor elemente și relația dintre ele.

Figura 1.2 Planul de marketing

Forme de promovare a companiei și a produsului sau serviciului oferit:

Publicitate – orice formă plătită de comunicare cu scopul de a promova produsul

Relații cu publicul – este practica de administra răspândirea informației dintre un individ sau o organizație și publicul general

Promovarea vânzărilor – sunt utilizate în general pentru a crește nivelul vânzărilor într-un timp scurt

Vânzarea în persoană – Activitate realizată față în față cu potențialul client

Promovare directă – prin trimiterea de mail-uri apeluri telefonice pliante etc

Internet – Promovare prin social media, reclame fixe pe pagini web sau optimizarea motoarelor de căutare

Sponsorizare – plătirea unei alte organizații pentru a folosi brand-ul sau logo-ul companiei tale

Canalul de distribuție al produsului reprezintă locul și modul prin care antreprenorul alege să își vândă produsul sau serviciilor indirect la intermediari sau direct la consumatorii finali. Alegerea canalului de distribuție depinde de tipul produsului oferit.

Această parte din planul de afaceri trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Care vor fi prețurile aproximative pentru produsele sau servicile oferite?

Care sunt veniturile și volumul de vânzări așteptat?

Care este canalul de distribuție ales și cum va reuși să ducă produsul sau serviciul oferit consumatorilor țintă?

Care este strategia aleasă de penetrare a pieței?

Cum vei atrage atenția consumatorilor țintă?

Care este campania de promovare aleasă și cât de rentabilă va fi aceasta?

Cum vei dezvolta loialitatea clienților?

1.3.7 Planul organizațional

Este important ca sarcinile și responsabilitățile din cadrul unei organizații să fie clar definite. Planul organizațional ar trebui să conțină:

Prezentarea generală a organizației – În această parte a planului de afaceri este prezentat istoricul și statutul companiei, industria în care operează, obiectivele și strategiile și prin ce diferențează compania de concurență.

Informații despre membrii organizației – O echipă bună de management este caracterizată prin o viziune comună, de calități și abilități complementare și de roluri bine definite. În general, membrii unei echipe bune de management au experiență relevantă în dezvoltarea și implementarea idei de afaceri sau în domeniul în care va opera afacerea. De asemenea, cunoștințele, abilitățile și experiența angajațiilor este importantă în viitorul companiei.

Organigrama – structura organizatorică a membrilor organizației

1.3.8 Planul financiar

Planul financiar este secțiunea din planul de afaceri care determină dacă idea de afaceri este viabilă și este o componentă cheie în determinarea succesului companiei de a atrage fondurile necesare de la investitori sau bănci.

Secțiunea financiară a planului de afacere este orientată spre descrierea situației actuale și a dezvoltării așteptate a afacerii din punct de vedere financiar. Planificarea financiară ne indică cum va fi finanțată afacerea și cât de profitabilă va fi ea. Ea oferă informații asupra nevoilor financiare pe care afacerea le generează

Planificarea costurilor, veniturilor și a cash-flow-ului va determina cantitatea de finanțare necesară. Scopul acestei părți a planului de afacere este de a descrie rata de creștere potențială a afaceri, perioada de timp necesară până la ajungerea pe profit, resursele necesare pentru implementarea planului de afaceri.

În cazul în care dorești să obții finanțare prin planul de afaceri, este important să incluzi în acesta nevoile de finanțare curente, nevoile de finanțare pe termen mediu spre lung (3-5 ani), modul de utilizare a acestor fonduri și ce garanții ești dispus să pui în cazul în care afacerea va întâmpina probleme.

Principalul scop al predicților financiare este:

Stabilirea potențialului de profitabilitate al afacerii

Determinarea nevoi de capital al companiei și felul în care va fi folosit

Demonstrarea faptului că afacerea poate genera venituri pentru a opera opera și pentru a plăti împrumuturi

Un plan financiar ar trebui să conțină o estimare a bilanțului și a cash-flow-ului companiei și modul în care vor fi folosite fondurile companiei

Bilanțul este un document care indică cum va capitaliza afacerea antreprenorul. El cuprinde activele și pasivele necesare pentru operare afacerii. Fondurile companiei pot fi reprezentate de fonduri proprii furnizate de antreprenor sau organizate și fondurile furnizate de către investitori sau bănci.

Tabel 1.1. Cash-flow-ul unui plan de afaceri

1.3.9 Analiza SWOT

Analiza SWOT a companiei

Puncte tari: factori interni ai întreprinderii care sunt folositori pentru realizarea obiectivelor

Puncte slabe: factori interni ai întreprinderii care îngreunează realizarea obiectivelor

Oportunități: factori externi care nu se află în controlul întreprinderii dar care pot ajuta la realizarea obiectivelor

Amenințări: factori externi care nu se află în controlul întreprinderii care pot îngreuna realizarea obiectivelor

Analiza SWOT a produsului – conține punctele tari, slăbiciunile, oportunitățile dezvoltare și amenințările în calea dezvoltării produsului oferit.

1.3.10 Analiza riscului

Analiza riscului ar trebui să conțină riscurile posibile și strategia de contracarare a riscului.

Tabel 1.2. Analiza riscului

CAPITOLUL II – PLANUL DE AFACERI AL UNUI RESTAURANT

Restɑurɑntul este о unitɑte de ɑlimentɑție publiсă fоɑrte răspândită, în сɑre se оferă соnsumɑtоrilоr о gɑmă vɑriɑtă de prepɑrɑte сulinɑre, băuturi ɑlсооliсe și b#%l!^+a?non-alсооliсe. 

Deschiderea unui restaurant sau al unui fast-food poate fi o afacere foarte profitabilă însă există foarte multe bariere cu care antreprenorul se poate confrunta în procesul de dezvoltare al afacerii. Spre deоsebire de ɑlte fоrme de соmerț, ɑlimentɑțiɑ соmerсiɑlizeɑză prоdusele in сɑntități miсi, în stɑre prоɑspătă, prоduse сɑre, de regulă nu se pоt соnservɑ timp îndelungɑt si сɑre se соnsumă сel mɑi freсvent, în spɑțiile de ɑlimentɑție publiсă speсiɑl ɑmenɑјɑte.

Un procentaj mare de restaurante sau fast-food-uri dau faliment în primii 3 ani de operare potrivit unui studiu recent realizat în țările dezvoltate. Unul din motivele principale pentru care dau faliment noile deschise restaurante sau fast-food este lipsa de lichiditate financiară. În majoritatea cazurilor după investiții masive în procesul de deschidere a afacerii (echipamentul necesar, renovarea locației, campania de promovare, etc), antreprenorul ajunge în situația de a rămâne fără suficiente fonduri necesare pentru operarea restaurantului. De aceea este recomandat pentru cei care își propun să își deschidă o astfel de afacere să se gândească la o rezervă financiară care ar acoperi costurile de operare din primul an de existență a noi întreprinderi.

Administrarea unei afaceri în industria serviciilor alimentare este foarte solicitantă. Zilele de lucru pot dura între 10 și 15 ore. Afacerea este specializată pe mai multe domenii iar probleme pot apărea cu ușurință în preparea alimentelor și servirea lor, managementul și marketing-ul produselor alimentare, preparea băuturilor și servirea lor, achiziționarea de alimente în vederea preparării și administrarea personalui.

În funcție de experiența ta, puterea financiară deținută, localizarea afacerii și clienți țintă pe care vrei să îi atragi trebuie să alegi ce tip de restaurant îți dorești să își deschizi. Există multe tipuri de restaurante dar cele mai populare sunt cele tradiționale, cele formale, cele clasice, cele specifice, cele etnice, cafenele, cofetările, fast-food-urile sau berăriile.

Un restaurant bine condus rămâne cu un profit lunar situat între 5 și 8% din veniturile totale lunare. În general, veniturile unui restaurant se duc pe achiziționarea de alimente (30%), angajații (25%), chirie (14%), asigurări (5%), plata împrumuturilor (5%), marketing (3%), întreținere (3%), utilitățile de bază (3%), curățenie și dispunerea gunoiului (4%).

Pentru cele mai multe restaurante locația este vitală pentru succesul lor. Alegerea locației potrivite pentru deschiderea unui restaurant trebuie să fie făcută în funcție de nevoile afacerii, locația clienților țintă și a concurenților, restricții impuse de autoritățile publice, locurile de parcare disponibile, accesul la transport, zgomotul și mediul înconjurător

Majoritatea afacerilor își doresc să atragă câți mai mulți clienți pentru a maximiza profiturile. Majoritatea antreprenorile cred că dacă își măresc capacitate de cazare a clienților atunci vor crește automat și profiturile. Însă numărul de locuri trebuie să depindă exclusiv de spațiul disponibil și stilul, tipul, mărimea și flexibilitatea ale mobilierului. Capacitatea de cazare a clienților poate fi restricționată de mărimea unităților sanitare sau de locurile de parcare disponibile. Este recomand să investighezi ce restricții ale autorităților publice există pentru tipul de restaurant pe care ți l-ai ales.

2.1 Spațiul de operare al restaurantului

Restɑurɑntul сlɑsiс este о unitɑte gɑstrоnоmiсă reprezentɑtivă pentru ɑlimentɑțiɑ publiсă în сɑre соnsumɑtоrilоr li se оferă un sоrtiment bоgɑt și vɑriɑt de prepɑrɑte și băuturi.

Este recomandat ca antreprenorul să apeleze la consultanți și specialiști cu experiență pentru asistență profesională atunci când își propune să proiecteze aspectul și design-ul restaurantului. Cele mai importante considerente pe care aceștia trebuie să le ia în calcul când dezvoltă imaginea exterioară și interioară a restaurantului sunt:

Spații adecvate pentru: mesele și locurile pentru așezare, zonele de servire, zonele dedicate divertismentului, unitățile sanitare, barul, bucătăria, camera personalului, casieria, etc

Bucătăria trebuie să permită preparea eficientă a alimentelor, interacțiunea între angajați, să asigure siguranța angajațiilor, să conțină spații de păstrare pentru alimente, facilități de spălare a vaselor, spațiu pentru obiectele personale ale angajațiilor, să poată fii întreținută și curățată ușor, să înregistreze o temperatură, lumină și ventilație adecvată, etc

Posiblitatea de încălzire și răcire a restaurantului în orice situație

Restaurantul trebuie să fie ușor reperat din stradă astfel se pot folosi diverse moduri de semnalizare a acestuia pentru clienți. De exemplu iluminarea este o metodă folosită des de restaurante pentru a atrage clienți.

Restaurantul trebuie să aibă ieșire de urgență și alte facilități prevăzute de legislație pentru prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securitatea lucrătorilor și a clienților

Folosirea de materiale de construcție (geamuri termopane, izolarea perețiilor, etc) pentru a reduce nivelul zgomotului mai ales în cazul în care restaurantul organizează și evenimente de divertisment.

Fețe de masă, veselă, tacâmuri și sticlărie potrivite pentru conceptul ales al restaurantului și pentru preferințele clienților

Echipament de sunet pentru muzică, etc.

2.2 Personalul restaurantului

Alegerea angajațiilor este critică pentru succesul oricărei afaceri. Acest fapt se aplică mai ales în industria restaurantelor unde orice greșeală a bucătarilor sau a chelnerilor poate fi fatală pentru viitorul afacerii.

Înainte de a angaja personalul este bine ca antreprenorul să fie conștient de costurile pe care aceștia le vor genera. Pe lângă salariu, întreprinderea va trebui să plătească contribuții la stat, echipamentul de lucru, training-ul și alte beneficii sau stimulente (dacă este cazul).

Găsirea și păstrarea angajațiilor profesioniști capabili să lucreze eficient în industria serviciilor alimentare este dificilă. Ultimile studii ale specialiștilor au descoperit că cererea profesională în această industrie depășește oferta de angajați disponibili. Pentru ca afacerea să atragă și să rețină cei mai potriviți angajați este nevoie ca această să furnizeze următoarele

Condiții de lucru bune

Leadership din partea echipei de management sau din partea antreprenorului

Proceduri, reguli și norme clar definite

Program de lucru flexibil

Planificarea exactă a sarcinilor de lucru

Construirea unei echipe

Stimulente și recompense

Renumerare potrivită

Training

Gratuități

Antreprenorul trebuie să ia în calcul factori pozitivi sau negativi care influnțează activitatea angajațiilor. Factori pozitivi sunt reprezentați de acordarea de recompense, concedii, compensații, asigurarea unui mediu de lucru echitabil, sigur și sănătos, etc. Factori negativi sunt reprezentați de oboseala, nefericirea, discriminarea, hărțuire sexuală, agresivitatea și violența altor angajați, etc.

2.3 Produsul sau serviciul

Pregătirea meniului și stabilirea prețurilor potrivite sunt două elemente esențiale pentru succesul restaurantului tău. Există mai multe opțiuni de alcătuire a unui meniu, însă cercetători din domeniu au observat că o varietate mare a felurilor de mâncare contribuie la o satisfacție sporită a clienților în majoritatea cazurilor. Prețurile trebuie formate după consultarea prețurilor pieței dar și în funcție de calitatea și cantitate oferită de produsul restaurantului tău. Prețul alimentelor și al băuturilor este volatil astfel încât este necesar ca administratorul restaurantului să monitorizezi aceste fluctuații pentru a face schimbările necesare în prețurile produselor. De asemenea, la stabilirea prețurilor este important să determini cât sunt dispuși să plătească clienți țintă pentru produsul sau serviciul furnizat și dacă profiturile obținute sunt suficiente pentru operarea restaurantului.

2.4 Programul de funcționare

Programul de funcționare este diferit la fiecare tip de restaurant. În plus, unele restaurante țin deschis și de sărbători sau de zilele naționale libere. De asemenea, unele restaurante au programe de funcționare prelungite sau oferă același tip de mâncare pe tot parcursul zilei. Pentru ca antreprenorul să stabilească corect programul de funcționare al întreprinderii este necesar ca acesta să asigure:

Utilizarea eficientă a resurselor

Disponibilitatea angajațiilor pe tot parcursul programului de funcționare

Satisfacerea nevoilor angajațiilor

Maximizarea potențialului orelor de vârf

Menținerea unui echilibru a orelor de muncă pentru angajații

Furnizarea de stimulente și recompense pentru angajații atunci când lucrează peste program sau atunci când lucrează de sărbători sau zile naționale libere

De asemenea, data și ora la care este deschis restaurantul pentru prima oară este importantă. Se spune că prima impresie este cea mai importantă. Astfel este important ca afacerea să fie deschisă atunci când se așteaptă un flux mare de clienți. Însă, restaurantul trebuie să fie pregătit în totalitate pentru primirea clientelei pentru a nu crea situații jenante care ar putea aduce o reputație proastă acestuia chiar de la începutul activității sale.

2.5 Sistemul contabil

Un sistem contabil eficient este ușor de folosit și de înțeles, precis, consistent și proiectat astfel încât să furnizeze informații utile într-un timp scurt. Cerințele legislative din domeniul fiscal cer ca înregistrările contabile să fie permanente, precise și complete și să fie realizate zilnic pe baza bilanțului de venituri și cheltuieli.

Sistemele contabile eficiente fac diferența între afacerile profitabile și cele care nu reușesc să iasă de pe pierderi. Ele ajută antreprenorul să își managerieze afacerea, să își plătească obligațiile fiscale și să ia decizii de afaceri corecte. De asemenea, sancțiunile pentru depistarea neregulilor fiscale de către agenții publici autorizați sunt usturătoare și trebuie evitate cu orice preț deoarece aceștia pot sista activitatea întreprinderii. Pentru alcătuirea unui sistem contabil eficient este recomandată consultarea cu un specialist.

2.6 Legislația din România privind deschiderea unui restaurant

Cei care își doresc să deschidă un restaurant în România trebuie să ia în calcul următoarele aspecte legale prevăzute în legislația din această țară.

După înființarea organizației cu valoare juridică (persoană fizică autorizată, societate comercială, societate pe acțiuni) care are ca obiectul de activitate alimentație publică, antreprenorul trebuie să obțină autorizații de la următoarele instituții:

Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului – pentru a obține autorizația de mediu după cum prevede:

Ordonanța de urgență 195/2005 asupra protecției mediului

Ordinul 135/2010 care aprobă metodologia pentru aplicarea evaluării impactului proiectelor publice și private asupra mediului

Ordinul 1798/2007 – privind emiterea autorizației de mediu

Autoritatea Națională Sanitar Veterinară – pentru a obține autorizația de mediu după cum prevede:

Ordinul președintelui Autorități Naționale Sanitar Veterinare nr. 93 din 29 Octombrie 2009, care aprobă legislația sanitar veterinară cu privire la procedure de obținere a autorizației destinate celor care produc, păstrează, transportă sau distribuie produse de origine animală

Ordinul președintelui președintelui Autorități Naționale Sanitar Veterinare nr. 10/2008 care aprobă legislația sanitar veterinară cu privire la etichetarea și certificarea produselor de origine animală destinate consumului uman

Ordinul președintelui președintelui Autorități Naționale Sanitar Veterinare nr 210/2006 care aprobă legislația cu privire la comercializarea produselor din carne.

Ministerul Sănătății – pentru a obține autorizațiile privind sănătatea publică după cum urmează:

Ordinul 1030/2009 care se referă la aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, planificare, construiere și operare a obiectivelor care prezintă un risc asupra stării de sănătate a populației

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – pentru a obține permise și aprobării privind siguranța în caz de incendiu. Aceste autorizații sunt documente administrative care certifică îndeplinirea cerințelor obligatorii privind siguranța în caz de incendiu în timpul construcției, instalării și a altor facilități

Ministerul Turismului – pentru a obține certificarea privind clasificarea locației după cum prevede:

Ordinul nr. 105/03.03.2011 privind normele metodologice care clasifică certificatele, licențele și brevetele necesare pentru turism

Ordinul 65/2013 – care aprobă normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistică cu activitatea de cazare și alimentație publică și a licențelor și brevetelor de turism

Autoritatea Naționalăx Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentară – care prevede implementarea sistemului de siguranță alimentară HACCP după cum prevede rezoluția nr. 94 din 11 August 2005 referitor la regulile privind igiena alimentară

Principiile HACCP (HAZARD ANALYSIS AND CRITICAL POINT)

Identificarea riscurilor ce pot fi prevenite, eliminate și reduse la niveluri acceptabile

Identificarea PCC (punctele critice de control)

Stabilirea limitelor critice în PCC pentru prevenirea, eliminarea și reducerea la niveluri acceptabile ale riscurilor identificate

Stabilirea de proceduri pentru verificarea eficenței măsurilor HACCP

Întocmirea de documente și înregistrări pentru demonstrarea aplicării eficiente a măsurilor HCCP

Principiile HCCP sunt cerințe pentru orice organizație din lanțul alimentar iar înainte de a se aplica la acest sistem este recomandat ca organizația să funcționeze conform Principiilor General Codex de Igienă a Alimentului, Codurile Codex de Practică și conform legislației privind siguranța alimentelor

Primărie – Primăria respectivă de care aparține locația restaurantului pentru a obține autorizația de operare

În plus față de aceste autorizații și aprobări este nevoia ca societatea care conduce restaurantul să semneze contracte cu diverse organizații din domeniul sanitar, medical, muzical și combaterii dăunătorilor în funcție de tipul de restaturant pentru a funcționa legal în România.

De asemenea pentru angajații care intră în contact cu alimentele este nevoie ca societatea să organizeze training în domeniul igienei conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1225/2003 care prevede noțiunile fundamentele de igienă și conform ordinului nr. 232/4.034 din 2004 al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației care prevede metodologia completă privind training-ul și certificarea angajațiilor privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă.

CAPITOLUL III – PLANUL DE AFACERI AL ROTISERIEI MARCO POYO (STUDIU DE CAZ)

3.1 Sumar executiv

Marco Poyo este o rotiserie independentă deținută de un singur acționar numit Mircea Stoia care va funcționa pe un segment din piața locală de fast-food din orașul București. Cererea foarte mare de produse de acest tip și oferta săracă de produse din pui a concurenților reprezintă motivația necesară pentru a dezvolta această idee de afaceri. Afacerea își propune să satisfacă nevoile și dorințele consumatorilor de carne de pui și să se diferențieze de concurență prin servicii exemplare și produse de cea mai înaltă calitate. În acest plan de afaceri am identificat consumatorii țintă cărora li se adresează afacerea care își doresc furnizarea rapidă de produse preparate cu ingrediente de calitate la prețuri mici. Compania se bazează pe o strategie de marketing a produselor prin care prețul acestora va fi mai mic decât cel al concurenței. Astfel, profiturile companiei vor fi generate de un flux mare de clienți care vor alege produsele noastre în detrimentul produselor similare ale concurenței.

Printr-o promovare permanentă, o siglă și un slogan atractiv și prin dezvoltarea unei relații de prietenie cu clienții, compania va ajunge rapid în topul preferințelor consumatorilor. Compania se va folosi de oferte speciale și de reduceri de preț pentru a câștiga din cota de piață deținută de concurenți.

Compania va avea o echipă cu o componență simplă care va fi pregătită să satisfacă nevoile clienților. Ea va încerca să profite de orice oportunitate pentru a câștiga clienți noi și va investi constant în îmbunătățirea serviciilor oferite.

Rotiseria Marco Poyo este situată într-o zonă cu o populație densă în care operează multe firme. Aceasta se localizează în proximitatea pieței Floreasca, una dintre cele mai aglomerate zone pe plan local. Din cauza poziționări accesibile, ea fi vizibilă pentru un număr rdicat de persoane și va fi atractivă pentru potențialii clienți. Această rotiserie are ambiții foarte mari și își propune să se dezvolte în perioada următoare pentru a putea să se extindă pe piața locală prin deschiderea de noi restaurante și să furnizeze servicii de catering la firmele care operează în zonă.

Investiția în rotisera Marco Poyo este mică iar împrumutul financiar necesar funcționării va fi folosit pentru cheltuielile de operare ale companiei. Estimarea financiară a rotiseriei Marco Poyo ne arată faptul că veniturile și respectiv profitul vor crește constant de la an la an iar cheltuielile vor stagna la un nivel care va permite capitalizarea companiei. În cazul unor probleme care vor afecta funcționarea optimă a companiei, aceasta a conceput o strategie de ieșire ușoară care va permite închiderea rapidă a rotiseriei.

3.2 Misiunea, scopul și obiectivele

Mircea Stoia este un antreprenor la început de drum fără experiență în domeniul alimentației publice dar care este caracterizat de profesionalism, capacitate ridicată de muncă și integritate. El deține cunoștințe teoretice de management și în domeniul alimentației publice necesare conducerii unei organizații care își propune să satisfacă cererea ridicată de mâncare de tip fast-food. Conceptul rotiseriei Marco Poyo specializată pe produse din pui creat de Mircea Stoia este bazat pe o viziune ambițioasă de a oferi o alternativă mai bună pe piața restaurantelor de tip fast-food din București. Mircea Stoia este încrezător că afacerea va funcționa deoarece puiul este un aliment de bază al consumatorilor de produse de tip fast-food din București iar oferta concurenței nu satisface pe deplin cererea de pe piață din punct de vedere al calității serviciilor furnizate și al specializării în domeniul produselor din pui.

Rotiseria Marco Poyo va furniza produse alimentare cu ingrediente de calitate la prețuri rezonabile. Vom ține cont de bunăstarea și satisfacția clienților și a angajațiilor și vom încerca să creăm o atmosferă prietenoasă la locul de muncă. Vom avea o atitudine de recunoștintă față de clienți, angajați și vânzători deoarece fără contribuția lor, afacerea noastră nu ar funcționa. Vom furniza servicii cu standarde ridicate într-un mediu plăcut și confortabil care va crește nivelul de satisfacție al clienților și îi va convinge să devină fideli produselor noastre. Conceptul rotiseriei Marco Poyo își propune să se dezvolte în toate orașele mari ale țări și să devină o rețea națională de rotiserii. Strategia rotiseriei se axa pe poziționarea în zone aglomerate și pe furnizarea de servicii și produse de calitate care vor atrage clienți și vor stabili Marco Poyo ca un brand recunoscut local pentru practicarea de standarde ridicate în domeniul alimentației publice.

Obiective

Să devenim cel mai popular fast-food din zona în care operăm

Să furnizăm produse preparate din ingrediente de calitate la prețuri rezonabile prin servicii exemplare

Prin etichetarea potrivită, tehinici de rotație a personalului și utilități avansate din punct de vedere tehnologic, rotiseria va asigura că produsele sale vor fi întotdeauna disponibile și vor avea o calitate ridicată constantă

Prin preparea constantă a produselor și organizare riguroasă a muncii depuse de către personal, rotiseria va face față la cererea ridicată a clienților în cursul orelor de vârf.

Să câștigăm o cotă din piața de fast-food din București

Vom crea un meniu unic, inovativ și divers care ne va diferenția de restul concurenței

3.3 Analiza pieței

Restaurantele de tip fast-food furnizează servicii alimentare care oferă alimente preparate și servite într-un timp foarte scurt. Industria restaurantelor fast-food este o afacere foarte prosperă adaptată la cerințele actuale ale societăți în care consumatori preferă servicii alimentare rapide. Ea este în continuă dezvoltare și oferă produse variate. Majoritatea restaurantelor de tip fast-food fac parte din lanțuri de restaurante sau întreprinderi care au cumpărat francize ale acestor lanțuri. Însă există numeroase fast-food-uri independente care operează în general pe plan local. În această lume, în care timpul a devenit o resursă foarte prețuită de clienții restaurantelor, cererea de servicii alimentare rapide a înregistrat o creștere spectaculoasă. Consumatori doresc să cumpere mâncăruri în timp ce sunt angajați în alte activități iar timpul pe care îl alocă alimentației este din ce în ce mai redus. Însă, consumatorii doresc și o calitate sporită a produselor alimentare achiziționate pe lângă această rapiditate a procesului de pregătire și servire de alimente. Rata de deschidere a fast-food-urilor în marile orașe din lume inclusiv din România este impresionantă și este o reflecție a cererii consumatorilor de produse fast-food.

Acest tip de restaurante a devenit din ce în ce mai popular printre consumatori pentru mai multe motive. Companiile furnizează produsele fast-food la prețuri accesibile pentru majoritatea populației, satisfac nevoile consumatorilor care se grăbesc să ajungă în altă parte și fast-food-urile care au cel mai mult succes sunt caracterizate de curățenie, servicii rapide și o atmosferă prietenoasă. Mulți dintre consumatori tineri preferă fast-food-urile deoarece se adaptează la stilurile lor de viață iar produsele fast-food se potrivesc cu gusturile și preferințele lor alimentare.

În ultimii ani, în România și în special în București, restaurantele care au oferit cel mai mare nivel de confort pentru consumatori au fost cele care au avut parte de prosperitate. Acest fapt se datorează creșterii veniturilor, a populației și a programelor de lucru a clasei de mijloc din București. Este puțin probabil ca acest segment din populație să se reîntoarcă la mâncarea gătită permanent acasă indiferent de schimbările ce vor surveni în nivelurile lor de venituri sau în atitudinea lor către mâncarea de tip fast-food. Însă, factorul care va influența cel mai mult evoluția restaurantelor de tip fast-food va fi cererea de produse alimentare de calitate și mai sănătoase.

Produsele fast-food au devenit din ce în ce mai populare și se adresează consumatorilor de toate vârstele. Produsele fast-food care conțin mai puține ingrediente artificiale au început să câștige teren pe acest segment de piață. Este evident că piața fast-food va înregistra o creștere constantă și semnificativă și în următorii ani, însă întreprinderile care vor furniza servicii de o calitate mai ridicată fără să mărească foarte mult prețurile vor avea de câștigat în fața concurențiilor care nu se vor adapta la noile cerințe ale pieței.

Consumatori țintă cărora li se adresează rotiseria Marco Poyo sunt caracterizați de :

Acești consumatori sunt divizați astfel: – copiii de peste 8 ani (15%), bărbați tineri (15-24 de ani – 65%), adulți (15%) și vârstnici (5%)

Consumatori de produse de tip fast-food au venituri mici și medii și sunt activi pe piața muncii

Sunt consumatori preponderent de carne de pui

Vor servicii rapide și preferă să mănânce în oraș

Insistă să cumpere mâncare dintr-un loc curat, prietenos și atractiv

Au în vedere raportul canitate/preț atunci când aleg produsele pe care și le doresc să le achiziționeze

Nu vor să cheltuie mulți bani pe alimentație însă vor calitate pentru produsele pe care le achiziționează

3.4Analiza concurenței

Piața fast-food din România generează peste 500 de miioane de euro în venituri în fiecare an și are o creștere de aproximativ 5% pe an, această evoluție constantă având loc și în timpul crizei economice. Aproximativ 20% din piață este deținută de produsele fast-food precum pizza, shaorma și mâncarea chinezească. Piața e dominată de lanțurile internaționale fast-food iar București este orașul din România în care sunt concentrate cele mai multe restaurante de acest tip. La nivel național se estimează că aproximativ 6% din populația României consumă mâncare de tip fast-food în mod frecvent iar consumul este în creștere după ultimile date statistice din domeniu.

Nu există nici un operator de tip fast-food axat numai pe produse din pui făcute la rotisor. Concurentul cu activitatea cea mai similară pe care își propune Marco Poyo să o realizeze, este rețeaua de rotiserii Grill Kaufland care operează în parcările magazinelor Kaufland. Pe lângă produsele din pui rotisat, acest magazin vinde mai multe tipuri de carne preparată. Clientul poate alege să mănânce la fața locului sau poate să ia la pachet produsele achiziționate. În schimb, Carrefour și Mega image, pun la dispoziția consumatorului un model mai facil de achiziționare rapidă a produselor din pui. Segmentul de clienți cărora li se adresează acest tip de produs este reprezentat de consumatori sensibili la preț. Rotiseria 131 nu face parte dintr-o rețea de restaurante de tip fast-food și se axează pe servicii de catering pentru companii având un program non-stop.

Pe această piață, orele de vârf în care se vând și se consumă cele mai multe produse de tip fast food sunt 12:00-14:00 și 18:00-20:00.

Tabel 3.1. Date despre principalii concurenți ai rotiseriei Marco Poyo

Compania noastră nu are puterea financiară și experiența pe care o au concurenții noștri din acest domeniu. Concurenții noștri au furnizori foarte buni de la care cumpăra ingrediente ieftine pentru realizarea produselor lor. Afacerile pe care ei le desfășoară sunt foarte rentabile și din acest motiv, profiturile lor sunt substanțiale. Dar există câteva slăbiciuni pe care aceștia le au pe care compania noasstră le va exploata pentru a câștiga din cota de piață pe care ei o dețin în acest moment. De exemplu, rotiseriile din Mega Image și Carrefour nu au un brand iar nici unul din concurenții analizați nu sunt specializați pe produse de pui. Față de ei, rotiseria Marco Poyo va avea un avantaj competitiv deoarece se va axa exclusiv pe produse din pui (excepție făcând doar cartofii prăjiți și băuturile răcoritoare) și va investi permanent în imaginea companiei și în promovarea brand-ului. Locația noastră va fi mai atractivă decât cea a concurenților deoarece va fi mai spațioasă și mai frumos amenajată. Consumatorii vor prefera să cumpere produsele noastre deoarece ele vor avea o calitatea mai bună datorită ingredientelor folosite. Am ales obținerea unui profit mai mic pentru a crește atractivitatea produselor noastre și pentru a satisface nevoile consumatorilor. Succesul rotiseriei Marco Poyo se bazează pe atragerea de clienți fideli care vor consuma frecvent produsele noastre în detrimentul concurenței. Intrarea pe această piață nu va fi una dificilă deoarece majoritatea concurențiilor operează pe plan local și nu există bariere semnificative în calea deschiderii unei noi afaceri în domeniu. Însă, menținerea unui nivel de profitabilitate va fi cheia dezvoltării unei afaceri sustenabile deoarece atragerea de clienți fideli va fi un proces de durată. Concurenții sunt cunoscuți în domeniul alimentație de tip fast-food și nu vor privi rotiseria Marco Poyo ca o amenințare. Este puțin probabil ca ei să își schimbe strategia afacerii din cauza evoluției rotiseriei noastre.

3.5 Planul de marketing al rotiseriei Marco Poyo

3.5.1 Produsele rotiseriei Marco Poyo

Rotiseria Marco Poyo va avea un rotisor Henry Penny cu o capacitate de 36 de pui care au un timp de rotisare de 3 ore. Rotisorul va avea 3 astfel de cicluri de rotisare pe zi și va produce aproximativ 108 pui pe zi. Rotiseria va oferi un discount de 10% la toate produsele sale în zile naționale libere și în fiecare Sămbătă și Duminică. Produsele Marco Poyo se situează la un preț mai scăzut decât cele ale concurenței iar prin ofertele speciale pe care le punem la dispoziția clienților noștri sperăm să îi convingem că rotiseria noastră este cea mai potrivită pentru gusturile lor.

Tabel 3.2. Produsele rotiseri Marco Poyo și prețurile lor

3.5.2 Strategia de marketing a rotiseriei Marco Poyo

Figura 3.1. Sigla rotiseriei Marco Poyo și sloganul acesteia

Strategia de marketing a rotiseriei Marco Poyo se va baza pe servirea eficientă a clienților. Această rotiserie va testa piața și a putea deveni un model pentru deschiderea mai multor afaceri asemănătoare în perioada următoare în locații diferite. Strategia de marketing se va concentra pe menținerea calității și stabilirea unei identiăți puternice în piața locală. Prin o promovare permanentă care va combina canale de promovare combinate precum mass-media și promovarea fizică prin pliante în întreprinderi sau instituții locale vom atrage consumatori de toate genurile.

Strategia de Marketing va fi organizată pe două planuri. Marketingul în interiorul rostierei va conține broșure cu conceptul și filozofia companiei și afișe care vor transmite mesaje atractive pentru clienți. Marketingul în exteriorul rotiseriei va fi asigurat de pliante și fluturași distribuite direct la potențiali clienți, website-ul companiei, mesaje publicitare prin mass media (ziare, reviste, radio)

Strategia de marketing se axa pe transformarea brand-ului Marco Poyo într-un brand cunoscut în toată comunitatea local și vom încerca să prezentăm consumatorilor țintă care sunt punctele noastre forte (prețurile, calitatea produselor, timpul scurt de servire). De asemenea, am ales o siglă și un slogan care reprezintă atuurile rotiseriei Marco Poyo. Puiul din siglă este prietenos și se potrivește imaginii pe care vrea compania să o afișeze iar sloganul indică rapiditatea cu care ne furnizăm serviciile.

O să ne conformăm cu ultimile tendințe ale pieței și ale concurenților și vom investi în promovarea zilnică a rotiseriei pe rețele de socializare. Vom avea propriul nostru site și vom fi activi pe rețele de socializare Facebook, pe Twitter și pe Instagram. Website-ul rostiseriei Marco Poyo va reprezenta un mijloc de comunicare între clienți și companie. Vom oferi vouchere promoționale și vom afișa toate noutățile legate de produse și de serviciile furnizate de rotiserie. De asemenea, prin intermediul website-ului, clienți vor putea scrie comentarii sau sugestii care vor îmbunătăți activitatea rotiseriei.

3.6 Planul organizațional

3.6.1 Prezentarea generală a organizației

Rotiseria Marco Poyo va fi deținută și operată de un singur proprietar, Mircea Stoia. Deoarece compania are dimenisiuni relativ mici, ea va avea o structură organizatorică simplă. Managerul general sau patronul (Mircea Stoia) va superviza afacerea, angajații și relația lor cu clienți. De asemenea, el va face legătura cu furnizori și se va ocupa de toate aspectele legale pe care le va întâmpina compania. În schimb vom angaja un contabil care va verifica activitatea financiară a firmei și va folosi cele mai cunoscute metode de gestiune financiară pentru a determina randamentul și performanța companiei.

Mircea Stoia va fi responsabil cu menținerea relațiilor cu furnizori și va avea grijă ca rotiseria să aibă întotdeauna ingredintele necesare pentru a face față cererilor clienților. Achiziționarea ingredientelor necesare preparării produselor oferite de Rotiseria Marco Poyo se va realiza de mai multe ori pe săptămână pentru a menține prospețimea și calitatea lor. Fast-food-ul va fi deschis 7 zile pe săptămână. Rotiseria Marco Poyo va avea o organizare destul de simplă, cu un manager general și 3 angajații.

Mircea Stoia va fi manager general iar ceilalți trei angajații vor prepara produsele rotiseriei, vor încasa banii și vor face curat la locul de muncă. Mircea Stoia va selecta personal pe fiecare candidat pentru cele 3 posturi disponibile. Interviul pentru obținerea slujbei va fi proiectat în așa fel încât se vor selecta cei mai calificați oameni pentru fiecare post oferit.

De îndată ce angajații vor lua contact cu clienți, ei îi vor întâmpina cu prietenie și le vor răspunde la toate întrebările pe care aceștia le vor avea. Vom furniza angajațiilor pregătirea necesară pentru a fideliza clienții. Le vom oferi programe de pregătire constant care îi vor ține la curent cu tendințele pieței și regulile de siguranță alimentară. Vom urmări progresul angajațiilor prin reviziuirea permanentă a performanțelor lor și le vom oferi stimulente și recompense pentru a le crește productivitatea. De asemenea, Mircea Stoia va verifica munca fiecărui angajat și dacă standardele operaționale au fost respectate la în timpul și la sfărșitul fiecărei zi de lucru.

Calitatea serviciilor oferite este de o importanță deosebită. Sondajele de opinie din domeniu susțin că 1 din 20 de clienți de restaurante (incluzând fast-food-urile) vor contacta managementul companiei dacă vor întâmpina vreo problemă cu angajații. Unul dintre obiectivele noastre principale va fi să creeăm un mediu prietenos în care angajații va fac tot posibilul pentru a mulțumi clienți. Programele de training pe care o să le furnizăm angajațiilor, îi vor învăța ce atitudini să aibă în relația cu clienți, comportamentul pe care trebuie să îl afișeze pentru a fi percepuți de clienți într-o manieră pozitivă și modul în care vor putea trata cu succes plângerile făcute de clienți. Compania va organiza ședințe frecvente cu personalul pentru a revizui și adapta politica sa, pentru a crește satisfacția clienților și pentru a creea o relație de comunicare sănătoasă în interiorul companiei.

Rotiseria Marco poyo a stabilit relații cu furnizori calficați care au experiență pe această piață și care furnizează produse de calitate cu prețuri rezonabile fără întârzieri.

Deoarece industria restaurantelor este foarte competitivă, locația în care va fi amplasată rotiseria a fost aleasă în funcție de densitatea populației, veniturile posibililor clienți, concurența, vizibilitatea și accesibilitatea din zonă.

Locația aleasă se situează pe Strada Calea Floreasca în vecinătate cu Piața Floreasca din zona Dorobanți și a fost construită în 2013 și se află la parterul unui imobil. Contractul cu proprietarul se va semna pe 5 ani iar suma de închiriere a fost stabilită la 1000 d Euro pe lună. În contract este stipulată o clauză de prioritate pentru achiziționarea imobilului de către rotiserie stabilită la 120.000 Euro. Locația este caracterizată de următoarele aspecte:

Suprafață totală: 73 m², suprafață utilă: 65 m² înălțime spațiu: 3 m, vitrină 7 m

Parcare disponibilă (3 locuri de parcare în fața imobilului)

Utilități; Apă, canalizare, curent, gaze, căldură și aer condiționat deja instalat.

Alte facilități: 2 grupuri sanitare cu gresie complet utilate, parchet în camera principală

Zonă cu populație numeroasă cu venituri peste medie, multe firme prezente în vecinătatea imobilului. Piața Floreasca poate fi un punct forte în atragerea de clienți.

Tabel 3.3. Orarul Rostiseriei Marco Poyo

3.7 Planul financiar

Mircea Stoia va finanța investițiile necesare deschiderii rotiseriei Marco Poyo și va apela la un împrumut bancar pentru a asigura cheltuieli de funcționare necesare pentru an de existență a companiei. Compania își propune să plătească acest împrumut în 3 ani.

Tabel 3.4. Fondurile necesare funcționării rotiseria Marco Poyo și sursa lor

Tabel 3.5 Investițiile necesare funcționării rotiseriei Marco Poyo

Tabel 3.6. Estimarea cash-flow-ului rotiseriei Marco Poyo

Tabel 3.7. Estimarea bilanțului financiar al rotiseriei Marco Poyo în primii 3 ani de existență

Figură 3.2. Estimarea evoluției rotiseriei Marco Poyo în primii 3 ani de existență din punct de vedere al veniturilor, cheltuielilor și al profitului

3.8 Analiza SWOT

Tabel 3.8. Analiza SWOT a rotiseriei Marco Poyo

3.9 Analiza riscului

Rotiseria va face toate demersurile necesare pentru a împiedica apariția oricăror problem de tip legal sau financiar. Strategia de ieșire în caz de faliment al rotiseriei Marco Poyo este reprezentată de vânzarea tuturor activelor deținute (toate echipamentele și utilitățile rotiseriei inclusiv uniforme și alte textile) prin licitație și pe internet. Riscul ca compania să se confrunte cu o lipsă acută de lichiditate este puțin probabil deoarece compania va apela la un împrumut bancar care va acoperi cheltuieli de operare din primul an de existență.

CONCLUZII

Pentru ca o idee de afaceri să se dezvolte într-o afacere profitabilă ea trebuie să treacă prin mai multe procese. O idee de afaceri promițătoare are posibilitatea de a genera profituri semnificative și de a satisface consumatori. Afacerea trebuie îndreptată spre un segment de piață care nu este saturat și care poate fi exploatat de produsul sau serviciul pe care dorești să îl oferi.

Un plan de afaceri dezvoltat servește ca un instrument de comunicare eficient prin care se transmit idei, rezultatele cercetării și un plan propus de acțiune pentru realizarea ideii de afaceri. Un plan de afaceri servește ca un punct central în procesul de construire al unei afaceri

Un plan de afaceri eficient este structurat astfel: sumar executiv, misiunea, scopul și obiectivele afacerii, analiza pieței, analiza concurenței, detalii despre produsul sau serviciul oferit, planul de marketing și strategia de vânzare a produsului sau serviciului, planul organizațional, planul financiar, analiza swot a afacerii și analiza riscului la care ea este supusă.

Deschiderea unui restaurant sau al unui fast-food poate fi o afacere foarte profitabilă însă există foarte multe bariere cu care antreprenorul se poate confrunta în procesul de dezvoltare al afacerii.

Este recomandat ca antreprenorul să apeleze la consultanți și specialiști cu experiență pentru asistență profesională atunci când își propune să proiecteze aspectul și design-ul restaurantului.

Alegerea angajațiilor este critică pentru succesul oricărei afaceri. Acest fapt se aplică mai ales în industria restaurantelor.

Pregătirea meniului și stabilirea prețurilor potrivite sunt două elemente esențiale pentru succesul restaurantului tău

Sistemele contabile eficiente fac diferența între afacerile profitabile și cele care nu reușesc să iasă de pe pierderi. Ele ajută antreprenorul să își managerieze afacerea, să își plătească obligațiile fiscale și să ia decizii de afaceri corecte

Autorizațiile necesare funcționării unui restaurant în România în deplină legalitate se obțin de la Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ministerul Sănătății, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Turismului și de la primăria din orașul în care va opera restaurantul

Rotiseria Marco Poyo este un restaurant de tip fast-food specializată pe produse din pui care va activa pe piața locală din București și care își propune să se extindă pe plan național

Piața fast-food din București este foarte competitivă dar poate genera profituri considerabile pentru rotiseria Marco Poyo. Consumatori țintă sunt în general, tineri cu venituri mici spre medii din clasa de mijloc.

Deși compania nu are puterea financiară și experiența concurenței aceasta va apela la o serie de tactici care o vor ajuta să câștige din cota de piață a competiției

Prin furnizarea de servicii financiare exemplare și de produse alimentare de calitate la prețuri mici, ea se va diferenția de concurență și va atrage un număr mare de clienți fideli.

Printr-o campanie de promovare intensă compania va construi un brand atractiv pentru consumatorii de mâncăruri de tip fast-food iar planul organizațional al companiei este unul simplu care pune accentul pe angajații și dezvoltarea relațiilor cu clienții

Planul financiar prezintă investițiile necesare funcționării rotiseriei Marco Poya și estimările sale pentru rezultatele financiare pe care o să le întregistreze în primii 3 ani de existență. Finanțarea rotiseriei va proveni din surse proprii și dintr-un împrumut bancar destinat cheltuielilor de operare

Compania a conceput o strategie de ieșire care îi va permite să atenueze șocurile unui posibil faliment

Planul de afaceri stabilește strategia, prioritățile și obiectivele necesare unei idei de afaceri pentru a deveni realitate. Ea trasează obiectivele specifice pe care afacerea le va urmări în dezvoltarea sa. Oricine citește un plan de afaceri bine conceput își face o idee asupra felului în care va funcționa afacerea respectivă. Putem spune că un plan de afaceri este indispensabil dezvoltării unei afaceri de success. Prin el înțelegem mecanismele pieței, comportamentul concurenței, strategiile potrivite de dezvoltare ale produsului și evoluția financiară a companiei. Planul de afaceri demonstrează care sunt atuurile și slăbiciunile pe care idea noastră de afaceri le are și modul în care le putem gestiona în avantajul nostru. Planul de afaceri al rotiseriei Marco Poyo este o simulare a unui plan de afaceri adevărat care poate funcționa pe piața locală a restaurantelor fast-food din București. Prin elaborarea acestui plan de afaceri am reușit să aplic cunoștințele dobândite din domeniu și am reușit să înțeleg cum evoluează o idee de afacere concretă într-un plan de afaceri realist. Această lucrare funcționează ca un ghid pentru dezvoltarea unui plan de afaceri și prezintă caracteristicile pe care trebuie să le aibă un restaurant de tip fast-food pentru a funcționa pe piața locală din România. Dacă eșuezi să planifici o afacere, este greu de crezut că ea avea succes.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

SURSE SCRISE

Lamatic, G. – Dotarea și organizarea activităților unităților de alimentație publică, 2005

Lupu, N. – Gestiune hotelieră și de restaurant, 2003

Mascarenhas, O. – 04 The Business Plan for Executing Innovations: Concepts, Theories, Models and Strategies – ENT 470/570 – 2009 – PRESUMMER – SJ, PhD. – 13 Mai 2009

Porter, M. E. – Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors Hardcover – June 1, 1998

Shelton, H. – The secrets to writting a succesful business plan – Summit Valley Press – Rockville, Maryland 2014

Stavrositu, S. – Managementul calității serviciilor și ospitalitatea în restaurante, gastronomie și hoteluri, 2001

SURSE INTERNET

ideideafaceri.manager.ro/articole/piata-marketing/care-sunt-clientii-tinta-intr-o-afacere-fast-food-13171.html

ocw.mit.edu/courses/health-sciences-and-technology/hst-921-information-technology-in-the-health-care-system-of-the-future-spring-2009/lecture-notes/MITHST_921S09_lec05_bizplan.pdf

www.empleo.gob.es/es/mundo/consejerias/reinoUnido/portalempleo/es/PDF/Autonomo/start-up-quick-guide-restaurant.pdf

www.hrbexpert.ro/juridic/212/265/Siguranta_alimentelor_in_restaurante.html

www.mfinɑnte.rо/infосоdfisсɑl.html

www.romanianlawoffice.com/opening-a-restaurant-in-romania

www.slideshare.net/BySlidebooks/business-plan-template-30520143

ALTE SURSE SCRISE

European Commission – Intelectual property and business plans – Fact Sheet – November 2014

Government of South Australia – A guide to starting a restaurant/cafe/take-away – Department for Manufacturing, Innnovation, Trade, Resources and Energy

McKinsey&company – How to write a buissnes plan