Planul de Ac țiune privind Energia Durabil ă a [608281]

Planul de Ac țiune privind Energia Durabil ă a
municipiului Constan ța

Octombrie 2016

2

Stima ți const ănțeni,

Una dintre cele mai mari provoc ări cu care se confrunt ă UE o reprezint ă dezvoltarea energetic ă durabilă și
adaptarea ora șelor la schimb ările climatice. Aproape trei sferturi dintre europeni tr ăiesc în centre urbane,
consumând cca.70% din energia UE.

Comisarul european pentru combaterea schimb ărilor climatice și pentru energie, Miguel Arias Ca ñete a
declarat la Bruxelles, în februarie 2016 1 că "Acordul de la Paris a transmis un semnal puternic pentru
mediul de afaceri și factorii politici prin care s-a anun țat c ă trecerea la energia curat ă este ireversibil ă, iar
tranziția la nivel mondial din sectorul energetic va neces ita mai multă eficien ță energetic ă și energii
regenerabile. Obiectivul noii strategii UE pentru î nc ălzire și r ăcire este de a combate pierderile de energie.
Este știut faptul c ă pentru fiecare cre ștere de 1% a eficien ței energetice, importurile de gaze scad cu 2,6%,
iar cca.90% din locuin țele noastre sunt ineficiente energetic. Astfel pach etul legislativ din acest an va
sus ține trecerea c ătre surse energetice curate și sustenabile."

Realizarea Planului de Ac țiune pentru Energia Durabil ă – PAED reînnoie ște angajamentul municipiu lui
Constan ța privind dezvoltarea durabil ă urban ă. Astfel, printr-o abordare integrat ă mediu – economic –
social ne dorim s ă atingem urm ătoarele ținte:
/checkbld reducerea emisiilor de CO 2 și utilizarea eficient ă a resurselor primare energetice;
/checkbld construirea unei infrastructuri de afaceri prin dezvoltarea unui „HU B de servicii”, respectiv a unor
noi modele de afaceri și solu ții inovatoare în domenii de interes precum energia, mobilitatea
urban ă și tehnologia informa ției și comunica ții;
/checkbld cre șterea nivelului de trai al cet ățenilor, prin campanii de con știentizare și implicare a acestora și
prin generarea de noi locuri de munc ă.

Obiectivul de reducere cu 20% a emisiilor de CO 2 pân ă în 2020, fa ță de anul de referin ță 2014, se va
realiza pornind de la principalele domenii de inter ven ție: clădiri municipale (înv ăță mânt, s ănătate,
administrativ, social-cultural- sportiv, altele), reziden țiale, ter țiare; iluminat stradal; transport; produc ția locală
de energie; ap ă și canalizare. Astfel PAED reprezint ă primul pas spre punerea în aplicare a unor m ăsuri
care pornesc de la crearea de spa ții verzi suplimentare în ora ș și includ cre șterea performan țelor
energetice ale cl ădirilor, cogenerarea de înalt ă eficien ță și iluminatul public eco- eficient, utilizarea
poten țialului local de surse regenerabil ă de energie și eco-moblitatea urban ă realizată printr-un
management inteligent și securizat al traficului, inclusiv cu implementare a electro-mobilit ății.

Ca primar al tuturor const ănțenilor sper, de asemenea, ca prin acest studiu s ă facem un pas înainte c ătre
asigurarea transparen ței decizionale, s ă încurajăm atât dialogul cât și implicarea cet ățenilor în punerea în
aplicare a acestui Plan de ac țiune. Apartenen ța la Conven ția Primarilor ofer ă totodată oportunități pentru
noi parteneriate și deschiderea c ătre colabor ări europene, și astfel Constan ța va r ămâne pe hart ă alături
de centre urbane precum Hamburg, Rotterdam, Genova, Marsilia, Brest, Istanbul etc.

Am convingerea c ă municipiul Constan ța este preg ătit s ă implementeze acest Plan de A cțiune pentru
Energia Durabil ă fiind deschis la proiecte de mare anvergur ă importante și utile pentru întreaga comunitate
și locuitorii s ăi.

Decebal F ăgădău
Primarul Municipiului Constan ța

3

Cuprins:
1. INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… …………….. 11
1.1. Ținta de reducere a emisiilor de CO 2 pentru municipiul Constan ța ………………………….. 17
2. DATE GENERALE PRIVIND MUNICIPIUL CONSTAN ȚA ……………………………………. 19
2.1. Așezarea geografic ă și relief ………………………………………….. ……………………………………….. 19
2.2. Clim ă și precipita ții ………………………………………….. …………………………………………… …………. 21
2.3. Suprafa ța, vegeta ția și fauna, spa țiile verzi și patrimoniul cultural ……………………………. 23
2.3.1 Suprafa ța ………………………………………….. …………………………………………… ……………….. 23
2.3.2 Vegeta ția ………………………………………….. …………………………………………… ……………….. 23
2.3.3 Fauna ………………………………………….. …………………………………………… …………………….. 23
2.3.4 Spa țiile verzi ………………………………………….. …………………………………………… ………….. 23
2.3.5 Patrimoniul cultural ………………………………………….. …………………………………………… … 25
2.4. Popula ția și structura popula ției ………………………………………….. …………………………………… 25
2.5. Locul și rolul municipiului Constan ța în cadrul jude țului Constan ța ………………………….. 29
2.6. Func țiile urbane ale municipiului Constan ța ………………………………………….. ………………… 31
2.7 Evolu ția teritorială a municipiului Constan ța ………………………………………….. ………………… 35
2.8 Fondul de clădiri ………………………………………….. …………………………………………… …………….. 38
2.8.1. Sector REZIDEN ȚIAL ………………………………………….. …………………………………………. 3 8
2.8.2. Sector INSTITU ȚIONAL ………………………………………….. ……………………………………….. 40
2.8.3. Sector S ĂNĂTATE ………………………………………….. …………………………………………… … 42
2.9 Economia municipiului Constan ța ………………………………………….. ……………………………….. 43
2.10 Infrastructura de TRANSPORT ………………………………………….. ……………………………….. 47
2.10.1. C ăi rutiere ………………………………………….. …………………………………………… ……………… 47
2.10.2 Transport aerian ………………………………………….. …………………………………………… …….. 48
2.10.3 Transport feroviar ………………………………………….. …………………………………………… …… 48
2.10.4 Transport naval ………………………………………….. …………………………………………… ………. 49
2.10.5 Transportul public de c ălători ………………………………………….. ………………………………. 50

4
2.10.5 Transport privat comercial și individual ………………………………………….. ………………… 52
2.11. Infrastructura de alimentare cu ENERGIE ………………………………………….. ………………… 56
2.11.1. Alimentarea cu energie termic ă ………………………………………….. ………………………….. 56
2.11.2 Alimentarea cu energie electric ă ………………………………………….. …………………………. 59
2.12. Infrastructura pentru alimentarea cu GAZE NATURALE ………………………………….. 62
2.13 Infrastructura pentru AP Ă – CANAL ………………………………………….. ……………………………. 62
2.13.1. Alimentarea cu ap ă ………………………………………….. …………………………………………… .. 62
2.13.2. Evacuarea apelor uzate ………………………………………….. ……………………………………… 63
2.14 Managementul DE ȘEURILOR ………………………………………….. …………………………………… 64
2.14.1. Generarea și gestionarea de șeurilor ………………………………………….. …………………… 64
2.14.2. Generarea și gestionarea de șeurilor industriale ………………………………………….. …. 66
2.15. Func țiile municipiului Constan ța în sectorul energetic local …………………………………… 69
3. INVENTARUL DE REFERIN ȚĂ AL EMISIILOR ………………………………. …………………. 71
3.1. Introducere ………………………………………….. …………………………………………… …………………….. 71
3.2. Consumul final de energie ………………………………………….. …………………………………………… 71
3.3. Consumul final de energie electric ă ………………………………………….. …………………………….. 76
3.4. Consumul final de gaze naturale ………………………………………….. …………………………………. 78
3.5. Consumul de combustibil pentru transport ………………………………………….. ………………….. 79
3.6. Emisiile de CO 2 în municipiul Constan ța în anul 2014 ………………………………………….. … 81
4. VIZIUNE ȘI PLAN DE AC ȚIUNE ………………………………………. ……………………………… 83
4.1. Prognoza evolu ției emisiilor de CO 2 în perioada 2015 – 2020 …………………………………. 83
4.1.1. Scenariul în care nu se iau m ăsuri de reducere a emisiilor de CO 2 …………………. 83
4.1.2. Scenariul care ține seama de aplicarea m ăsurilor identificate pentru atingerea
țintei adoptate ………………………………………….. …………………………………………… …………………… 85
4.2. Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă ………………………………………….. ………………….. 87
4.2.1. Clădiri și echipamente/instala ții ………………………………………….. …………………………… 88
4.2.1.1. Clădiri PUBLICE ………………………………………….. …………………………………………… 89
4.2.1.2. Clădiri din sectorul REZIDEN ȚIAL ………………………………………….. ………………… 91
4.2.1.3. Clădiri din sectorul SERVICII ………………………………………….. ………………………… 94

5
4.2.1.4. Echipamente/instala ții pentru ILUMINAT PUBLIC …………………………………….. 96
4.2.2. Transportul rutier ………………………………………….. …………………………………………… ……. 96
4.2.2.1. Parcul AUTO MUNICIPAL/INSTITU ȚIONAL ………………………………………….. … 97
4.2.2.2. Transportul PUBLICÎN COMUN DE C ĂLĂTORI ……………………………………….. 98
4.2.2.3. Transportul PRIVAT ȘI COMERCIAL ………………………………………….. …………. 100
4.2.3. Producerea local ă de energie electric ă ………………………………………….. ……………… 102
4.2.4. Producerea local ă de c ăldur ă ………………………………………….. ……………………………. 102
4.2.5. Alte domenii de interven ție ………………………………………….. ………………………………… 102
4.2.5.1. Echipamente/instala ții pentru sectorul AP Ă-CANAL ………………………………… 102
4.2.5.2. DISTRIBU ȚIE ENERGIE ELECTRIC Ă ………………………………………….. ……….. 103
4.2.5.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI – spa ții verzi ………………………………………… 1 03
4.3. Canale de comunicare ………………………………………….. …………………………………………… …. 103
4.4. Aspecte organizatorice și de management ………………………………………….. ………………… 106
4.5. Buget general estimat ………………………………………….. …………………………………………… ….. 108
5. CONCLUZII și RECOMAND ĂRI ………………………………………… ………………………….. 112
6. BIBLIOGRAFIE ……………………………….. …………………………………………… …………….. 113

ANEXE Pag.
Anexa 1 – PAED Constan ța ………………………………………………………………….3 pag.
Anexa 2 – Recomand ări pentru investi ții la clădirile unit ăților de înv ăță mânt pre-universitar de
stat ………………………………………………………………………….……………………5 pag.
Anexa 3 – Recomand ări pentru investi ții la alte clădiri publice (s ănătate, social- cultural,
administrativ, altele)…………………………………………………………………………. …3 pag.
Anexa 4 – Centralizator investi ții estimate, necesare implement ării PAED………………1 pag.

6
LISTA TABELELOR
Tabelul 1 Echipa de lucru – elaborare PAED …….. …………………………………………… ………………………. 13
Tabelul 2 Structura socio-economic ă a popula ției, în anul 2011 …………………………… ……………………. 29
Tabelul 3 Evolu ția num ărului locuin țelor și a suprafe ței locuibile la nivelul municipiului Constan ța în
perioada 2012 – 2014 ………………………… …………………………………………… ……………………………………. 38
Tabelul 4 Vechimea caselor și apartamentelor apar ținând persoanelor fizice, în anul 2014 ………… … 40
Tabelul 5 Lungimea str ăzilor or ășene ști din municipiul Constanta – km ……………… ………………………. 51
Tabelul 6 Num ărul de autobuze ale SC RATC SA Constan ța și km parcur și ……………………………….. 51
Tabelul 7 Parcul mijloacelor de transport – persoan e fizice …………………………………… …………………… 53
Tabelul 8 Parcul mijloacelor de transport – persoan e juridice …………………………………. ………………….. 53
Tabelul 9 Produc ția RADET de energie termic ă în perioada 2012-2014 (MWh) …………………. ………… 58
Tabelul 10 Evolu ția cantit ăților anuale de energie termic ă cump ărat ă, respectiv vândut ă, consum
tehnologic de energie termic ă ………………………………………….. …………………………………………… ………. 58
Tabelul 11 Evolu ția energiei termice vândute pe tipuri de surse în p erioada 2005 – 2015 ………………. 59
Tabelul 12 Date privind sectorul iluminat public, î n perioada 2012 – 2014 ………………………. ………….. 61
Tabelul 13 Sursele naturale folosite pentru aliment area cu ap ă a municipiului Constan ța ……………… 62
Tabelul 14 Indicatorii de referin ță din domeniul infrastructurii de alimentare și consum de ap ă –
municipiului Constan ța …………………………………………. …………………………………………… …………………. 63
Tabelul 15 Indicatorii de referin ță din domeniul infrastructurii de canalizare – munic ipiului Constan ța 63
Tabelul 16 Evolu ția cantit ăților de de șeuri generate colectate și necolectate la nivelul jude țului
Constan ța …………………………………………. …………………………………………… …………………………………… 64
Tabelul 17 Evolu ția infrastructurii de gestionare a de șeurilor municipale la nivelul jude țului Constan ța
………………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… …… 66
Tabelul 18 Gestionarea de șeurilor industriale în perioada 2010 – 2014 la nive lul jude țului Constan ța
………………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… …… 66
Tabelul 19 Structura consumului final de energie în anul 2014 …………………………………. ……………….. 72
Tabelul 20 Parcursul mediu anual pe categorii de ve hicule (km) ………………………………… ……………… 73
Tabelul 21 Estim ări privind consumul de combustibil pentru transport ul privat/persoane fizice în anul
2014 ………………………………………. …………………………………………… …………………………………………… .. 74
Tabelul 22 Estim ări privind consum de combustibil pentru transportul public și comercial/persoane
juridice în anul 2014 ……………………….. …………………………………………… ………………………………………. 74
Tabelul 23 Estim ări privind consumul de lemne de foc în anul 2014 .. …………………………………………. 7 5
Tabelul 24 Situa ția ajutorului pentru înc ălzire în anul 2014 ………………………….. ……………………………. 75

7
Tabelul 25 Consumul de energie electric ă în anul 2014 ………………………………. ……………………………. 77
Tabelul 26 Consumul de gaze naturale în anul 2014 . …………………………………………… ………………….. 79
Tabelul 27 Structura consumului final de combustibi l pentru transport ………………………….. ……………. 80
Tabelul 28 Consumul de energie electric ă, gaze naturale și carburan ți în anul 2014 …………………….. 81
Tabelul 29 Structura emisiilor de CO 2 pe tipuri de surse în anul 2014 ……………… …………………………. 81
Tabelul 30 Structura emisiilor de CO 2 în func ție de sectorul de activitate în anul 2014 ……… ………….. 82
Tabelul 31 Cre șterea reală a PIB în jude țul Constan ța [%] ……………………………………… ………………… 83
Tabelul 32 Structura consumului final de energie în perioada 2014 – 2020 ……………………….. ………… 84
Tabelul 33 Evolu ția emisiilor de CO 2 în perioada 2014 – 2020 …………………….. …………………………….. 84
Tabelul 34 Structura emisiilor de CO 2 în func ție de sectorul de activitate în anul 2020, f ără
implementarea m ăsurilor de reducere …………………………. …………………………………………… ……………. 85
Tabelul 35 Structura emisiilor de CO 2 în func ție de sectorul de activitate în anul 2020, cu
implementarea m ăsurilor de reducere …………………………. …………………………………………… ……………. 85
Tabelul 36 Buget total estimat ……………….. …………………………………………… ………………………………. 108
Tabelul 37 Surse de finan țare propuse ………………………………… …………………………………………… ….. 109
Tabelul 38 E șalonarea investi țiilor pentru implementarea PAED ………………. ……………………………… 109

8
LISTA FIGURILOR
Figura 1 Dispozi ția nr.1750/27.04.2016 „Comitetul PAED Constan ța” ………………………………………… . 15
Figura 2 Harta municipiul Constan ța …………………………………………. …………………………………………… . 20
Figura 3 Temperatura medie în municipiul Constan ța …………………………………………. ……………………. 22
Figura 4 Arborele Corylus colurna (alunul turcesc) …………………………………………… ……………………… 24
Figura 5 Popula ția dup ă domiciliu, la 1 iulie 2014, pe sexe ………….. …………………………………………… . 26
Figura 6 Evolu ția popula ției în perioada 1966 – 2016 ………………….. …………………………………………… . 27
Figura 7 Num ărul mediu al salaria ților, pe activit ăți ale economiei na ționale din jude țului Constan ța în
2008 și 2014 …………………………………….. …………………………………………… ……………………………………. 28
Figura 8 Constan ța, vederea ora șului de pe mare …………………………….. …………………………………….. 35
Figura 9 Constan ța, vederea din port …………………………. …………………………………………… …………….. 36
Figura 10 Locuin țe existente la sfâr șitul anului 2014 pe forme de proprietate ………. ……………………… 39
Figura 11 Locuin țe terminate în cursul anului 2014 …………….. …………………………………………… ………. 39
Figura 12 Suprafa ța locuibilă utilă pe persoan ă și suprafa ța utilă medie a unei locuin țe ………………… 40
Figura 13 Unit ăți școlare pe niveluri de educa ție ………………………………………… ……………………………. 41
Figura 14 Popula ția școlar ă, pe niveluri de educa ție ………………………………………… ………………………. 41
Figura 15 Num ărul de absolven ți pe niveluri de educa ție ………………………………………… ………………… 42
Figura 16 Num ărul de unit ăți sanitare …………………………………. …………………………………………… …….. 43
Figura 17 Harta traseelor de transport în comun din municipiul Constan ța ………………………………….. 52
Figura 18 Zonele cu parc ări publice …………………………………. …………………………………………… ……….. 54
Figura 19 Schema de închiriere biciclete din Consta n ța …………………………………………. ………………… 56
Figura 20 Structura de șeurilor municipale generate la nivelul jude țului Constan ța ………………………… 65
Figura 21 Principalele activit ății generatoare de de șeuri de produc ție și modul de gestionare al
acestora la nivelul jude țului Constan ța …………………………………………. ………………………………………… 67
Figura 22 Evolu ția cantit ăților de de șeuri incinerate în perioada 2010 ÷ 2014 la nivelul jude țului
Constan ța …………………………………………. …………………………………………… …………………………………… 68
Figura 23 Evolu ția cantit ăților de de șeuri coincinerate în perioada 2010 ÷ 2014 ……… …………………… 68
Figura 24 Ponderea combustibililor pe categorii, în consumul final de energie în anul 2014 ……….. … 72
Figura 25 Eticheta na țională de energie electric ă pentru ENEL TRADE ROMANIA SRL ……………….. 77
Figura 26 Consumul de energie electric ă în anul 2014 ………………………………. …………………………….. 78
Figura 27 Distribu ția emisiei de CO 2 în anul 2014 ………………………………. ……………………………………. 82

9
Figura 28 Grafic comparativ emisii CO 2 (t) 2014-2020 ……………………………… ………………………………. 87
Figura 29 Schema Comitet PAED – Membrii asocia ți …………………………………………. ………………….. 106
Figura 30 Surse de finan țare pentru acoperirea bugetului PAED estimat …… ……………………………… 111

10
ABREVIERI:

ANPM – Agen ția Na țională pentru Protec ția Mediului
ANRE – Autoritatea Na țională de Reglementare în domeniul Energiei
CE – Comisia European ă
CJC – Consiliul Jude țean Constan ța
CoM – Conven ția Primarilor
DRPCIV – S.P.C.R.P.C.I.V – Direc ția regim permise de conducere și înmatriculare a
vehiculelor, Serviciul Public Comunitar Regim Permi se de Conducere și
Înmatriculare a Vehiculelor
ETS – Schema de comercializare a certificatelor de e misii de gaze cu efect
de ser ă
GES – Gaze cu Efect de Ser ă
HCL – Hot ărâre a Consiliului Local
IRE – Inventarul de Referin ță al Emisiilor
JRC – Joint Research Centre / Centrul Comun de Cerce tare al Comisiei
Europene
MDRAP – Ministerul Dezvolt ării Regionale și Administra ției Publice
ME – Ministerul Educa ției Na ționale și Cercet ării Știin țifice
MF – Ministerul Finan țelor Publice
MMAP – Ministerul Mediului, Apelor și P ădurilor
NZEB – Clădiri aproape zero energie / Nearly Zero Energy Buil dings
PAED – Planul de Ac țiune pentru Energia Durabil ă
PMC – Prim ăria municipiului Constan ța
SIPM – Sistemul de iluminat public municipal
SPIT – Serviciul Public de Impozite și Taxe
SRE – Surse Regenerabile de Energie
TIC – Tehnologia Informa ției și Telecomunica ții
UAT – Unitate Administrativ Teritorial ă
UE – Uniunea European ă
VE – Vehicule electrice

11
1. INTRODUCERE

68% din popula ția UE tr ăie ște în zone urbane, procent care este în cre ștere, urmare
a tendin ței de urbanizare continu ă din Europa 1 și din întreaga lume 2. Fenomenul
urbaniz ării a dus la cre șterea consumului de resurse și a nivelului de emisii de gaze
cu efect de ser ă (GES).
Astfel pentru a ob ține o îmbun ătățire semnificativ ă a calit ății vie ții liderii UE s-au
angajat, ca fa ță de un an de referin ță ales (1990), s ă ating ă urm ătoarele ținte:
/checkbld Pe termen scurt (pân ă în 2020): reducerea cu 20% a emisiilor GES, cre șterea
cu 20% a gradului de utilizare a surselor regenerab ile de energie (SRE),
cre șterea cu 20% a eficien ței energetice și 10% din carburan ții pentru
transport s ă provin ă din SRE (bio-combustibil),
/checkbld Pe termen lung (pân ă în 2030): reducerea cu cel pu țin 40% a emisiilor GES,
cre șterea cu cel pu țin 27% a ponderii SRE în consumul energetic total și
cre șterea cu cel pu țin 27% a eficien ței energetice.
Sunt deja binecunoscute documentele europene:
• Foaia de Parcurs pentru o Economie Competitiv ă cu Emisii Reduse de
Carbon în 2050 = Roadmap for moving to a competitive low carbon e conomy in
2050, COM (2011) 112 final
• Foaia de Parcurs pentru o Europ ă cu o Utilizare Sustenabil ă a Resurselor =
Resource Efficient Europe, COM (2011) 571 final
• Cartea alb ă a transportului referitoare la Foaia de Parcurs pentru o Arie
Unic ă de Transport European ă – către un sistem de transport eficient relativ la
resurse și competitiv = White Paper ‘Roadmap to a single Eur opean transport
area — Towards a competitive and resource-efficient transport system’, COM
(2011) 144 final
• Strategia European ă privind Vehiculele Curate și Eficiente Energetic = A
European strategy on clean and energy efficient veh icles’, COM (2010) 186
• Cartea verde referitoare la Stabilirea noului cadru politic pentru schimb ări
climatice si energie pân ă în anul 2030 = Green Paper on "A 2030 framework
for climate and energy policies", COM (2013) 169 fi nal
• Inițiativa european ă Parteneriat Inovativ pentru Ora șe și Comunit ăți
Inteligente = Smart Cities and Communities – European Innovati on
Partnerships (SCC-EIP), COM (2012) 4701 final
De asemenea, în data de 15 iulie 2015, Comisia Euro pean ă a prezentat un set de
propuneri în domeniul energiei Pachetul de var ă al Energiei și Climei, care deschide
calea transform ării sistemului energetic european.

1 Eurostat (2011) Regional yearbook 2011: European ci ties. Urban areas are those of over 10 000 inhabita nts.
2 UN Habitat (2011) State of the World's Cities 2010/ 2011

12
Ca parte a strategiei privind Uniunea Energetic ă, Comisia prin acest Pachet face
propuneri vizând furnizarea de noi beneficii pentru consumatorii de energie, lansarea
unei reorganiz ări a pie ței europene de energie electric ă, actualizarea sistemului de
etichetare referitoare la eficien ța energetic ă și revizuirea schemei UE de
comercializare a certificatelor de emisii.
Pachetul este un pas important spre punerea în apli care a strategiei privind uniunea
energetic ă, cu o politic ă privind schimb ările climatice orientat ă spre viitor, el fiind
lansat ca una dintre priorit ățile politice ale Comisiei Juncker în februarie 2015 .
Propunerile de ast ăzi pun în eviden ță principiul „eficien ța energetic ă înainte de toate”
și plaseaz ă gospod ăriile și consumatorii comerciali în centrul pie ței europene a
energiei.
Contextul european și interna țional a culminat prin Acordul de la Paris 3 adoptat, în
decembrie 2015, de c ătre UNFCCC (Conven ția Cadru a Na țiunilor Unite privind
Schimb ările Climatice) și efectele imediate concretizate prin cele mai rece nte
documente ale CE din iulie 2016 referitoare la:
/checkbld Accelerarea Tranzi ției Europei c ătre o Economie cu Emisii Reduse de
CO 2 = Accelerating Europe's transition to a low-carbon economy, COM(2016)
500 final
/checkbld Strategia European ă pentru Mobilitate cu Emisii Reduse = European
Strategy for Low-Emission Mobility, COM(2016) 501 f inal

România a semnat Acordul de la Paris în aprilie 201 6. Totodat ă România, în calitate
de stat membru al Uniunii Europene, urmeaz ă îndeaproape Programul de Ac țiune
pentru Mediu, intitulat ”O via ță mai bun ă în limitele planetei noastre” propus de
Comisia European ă, având în vedere c ă protejarea și îmbun ătățirea capitalului
natural, încurajarea utiliz ării eficiente a resurselor și accelerarea tranzi ției c ătre o
economie cu emisii reduse de carbon sunt elementele cheie ale acestui program de
ac țiune, care au ca scop și reducerea inciden ței îmboln ăvirilor cauzate de condi țiile
climatice.
Conform Strategiei na ționale a României privind schimb ările climatice și
cre șterea economic ă bazat ă pe emisii reduse de carbon și Planului na țional de
ac țiune 2016-2020 privind schimb ările climatice, reducerea emisiilor GES
reprezint ă o prioritate pentru Guvernul României. Astfel Guve rnul emite HG nr.
578/2015 pentru modificarea și completarea HG nr. 780/2006 – stabilirea schemei de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze c u efect de ser ă, precum și a unor
dispoziții din HG nr. 204/2013, act ce transpune Directiva 2009/20/CE, care
amendeaz ă Directiva 2003/87/CE – numit ă și Directiva ETS, considerat ă
instrumentul cel mai important în atingerea obiecti velor UE de reducere a emisiilor
GES rezultate de la operatorii economici energofagi .

3 Paris Agreement adopted by decision 1/CP.21, at the twenty-first session of the Conference of the Part ies held in Paris, France, in
December 2015 (UN FCCC/CP/2015/L.9/Rev.1)

13
Suplimentar reglementarea emisiilor din toate celel alte surse (non-ETS) se
realizeaz ă prin aplicarea Deciziei 406/2009/CE (Effort Sharin g Decision). Prevederile
Deciziei 406/2009/CE fixeaz ă pentru fiecare Stat Membru limite anuale de emisie ,
care se înscriu pe o traiectorie liniar ă bine definit ă între 2013-2020, limite care
trebuie respectate cu stricte țe în domenii precum transport, construc ții, agricultur ă și
deșeuri. În caz contrar sistemul de reducere reglement at prin Decizia 406/2009/CE
prevede penalit ăți importante pentru Statul membru respectiv cu cons ecin țe
economice, financiare și de imagine importante.

Conven ția Primarilor este o inițiativ ă european ă prin care ora șele și regiunile
semnatare ale conven ției se angajeaz ă în mod voluntar s ă reduc ă emisiile de CO 2
cu cel pu țin 20% fa ță de anul de referin ță ales. Acest angajament formal trebuie s ă
fie atins prin punerea în aplicare a planurilor de ac țiune privind energia durabil ă
(PAED).
PAED va prezenta Inventarul de Referin ță al Emisiilor (IRE) și ac țiunile cheie /
măsurile pe care semnatarul Conven ției – Prim ăria municipiului Constan ța le
planific ă pentru implementare; Planul va con ține o descriere clar ă a acțiunilor
strategice pe care autoritatea local ă inten ționeaz ă s ă le întreprind ă pentru a-și
îndeplini angajamentele asumate pe termen mediu – p ân ă în anul 2020.
Echipa de lucru pentru elaborarea PAED a avut o str uctur ă complex ă și
interdisciplinar ă, din componen ța c ăreia au f ăcut parte urm ătoarele entit ăți ( tabelul 1 ).
Tabelul 1 Echipa de lucru – elaborare PAED
Prim ăria municipiului Constan ța Membrii permanen ți – reprezentan ți ai
compartimentelor specializate pe domenii de interes
precum energie, transport, infrastructur ă, urbanism,
taxe și impozite, comunicare și implementare proiecte,
conform Dispozi ției nr.1750/27.04.2016 privind
„Comitetul PAED Constan ța” ( Figura 1 )
Societ ăți comerciale și alte institu ții
locale/regionale
Membrii asocia ți ai Comitetului PAED Reprezentan ți din cadrul:
/checkbld Regia Autonom ă de Distribu ție Energie Termic ă
Constan ța
/checkbld Institutul Na țional de Statistic ă, Direc ția Jude țean ă
de Statistic ă – Constan ța
/checkbld Consiliul Jude țean Constan ța
/checkbld Agen ția de Protec ție a Mediului Constan ța
/checkbld Serviciul Public Comunitar Regim Permise de
Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Constan ța,
din subordinea Institu ției Prefectului
/checkbld Administra ția Fondului de Mediu
/checkbld ENEL Distribu ție Dobrogea S.A.
/checkbld ENGIE România S.A. – Centrul de Distribu ție și
Furnizare Constan ța

14
/checkbld RAJA S.A. Constan ța (ap ă-canal)
/checkbld Compania Na țională Administra ția Portului Maritim
Constan ța S.A.
Consultant extern ISPE – Institutul de Studii și Proiect ări Energetice S.A.
Manager de proiect: ing. Gloria Popescu
Exper ți și consultan ți de specialitate:
dr. ing. Irina Vod ă
ing. Anca Bardici
ing. Camelia Vasile
ec. Irina Grigorovici
Consiliere CTE:
dr. ing. Anca Popescu
dr. ing. Marian Dobrin

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă a municipiului Constan ța a fost întocmit
conform recomand ărilor ghidului „Cum se elaboreaz ă un Plan de Ac țiune pentru
Energie Durabil ă”, realizat de Comisia European ă (Centrul Comun de Cercetare,
Institutul pentru Energie și Institutul pentru Mediu și Durabilitate) și cu luarea în
considerare a tuturor recomand ărilor CE transmise prin comunic ările și Directivele
amintite.

15

Figura 1 Dispozi ția nr.1750/27.04.2016 „Comitetul PAED Constan ța”
Sursa: Prim ăria Municipiului Constan ța

De asemenea, pentru a facilita continuitatea proces ului de planificare integrat ă,
PAED a fost elaborat în concordan ță cu planurile și strategiile elaborate și în curs de
elaborare pentru municipiul Constan ța, jude țul Constan ța și respectiv documente de
referin ță pentru România, dup ă cum urmeaz ă:
• Inventarul Na țional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser ă 1989 – 2014,
Ministerul Mediului, Apelor și P ădurilor, 2016;
• Prognoza echilibrului energetic, Comisia Na țională de Prognoz ă, 2016;
• Prognoza în profil teritorial – varianta de prim ăvara, Comisia Na țională de
Prognoz ă, 2016;

16
• Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța, perioada 2016-
2021, Consiliul Jude țean Constan ța, 2016;
• Strategia na țională a României privind schimb ările climatice și cre șterea
economic ă bazat ă pe emisii reduse de carbon (CRESC) și Planul na țional de
ac țiune 2016-2020 privind schimb ările climatice, Banca Mondial ă, 2015;
• Programul Opera țional Regional și Programul Opera țional Infrastructur ă Mare
(transport, energie, mediu) 2014 – 2020, Ministerul Fondurilor Europene 2015
• Programe de Cooperare Transfrontalier ă 2014 – 2020; Program de cooperare
transna țională Dun ărea 2014 – 2020 și Programul Opera țional Comun
Bazinul M ării Negre 2014 – 2020, Ministerul Dezvolt ării Regionale și
Administra ției Publice, 2016
• Studiu privind categoriile sociale vulnerabile și comunit ățile marginalizate la
nivelul polului de cre ștere Constan ța, Raport final, 2015;
• Studiu privind profilul economic al Polului de Cre ștere Constan ța, Raport final,
2015;
• Studiu privind eficien ța energetic ă la nivelul Polului de Cre ștere Constan ța,
2015;
• Planul de mobilitate urban ă durabilă, Polul de Cre ștere Constan ța, WSP |
Parsons Brinckerhoff, 2015;
• Studiu privind dezvoltarea turismului și reabilitarea și promovarea
patrimoniului cultural la nivelul Polului de Cre ștere Constan ța, 2015;
• Raport de activitate, Regia Autonom ă de Distribu ție a Energiei Termice
Constan ța, 2015;
• Studiu privind analiza și revizuirea Planului Integrat de Dezvoltare a Polu lui de
Cre ștere Constan ța – partea 1 și 2, 2015;
• Anuarul Statistic al Jude țului Constan ța, Institutul Na țional de Statistic ă,
Direc ția Jude țean ă de Statistic ă Constan ța, 2015;
• PNAEE – Planul na țional de ac țiune în domeniul eficien ței energetice,
Guvernul României, 2014;
• Studiu privind tendin țele de pe pia ța de munc ă în contextul profilului economic
la nivelul polului de cre ștere, 2014;
• Planul de dezvoltare regional ă sud – est 2014-2020, Agen ția pentru
Dezvoltare Regional ă Sud – Est, 2014;
• Studiu privind Dezvoltarea urban ă în Regiunea Sud-Est, situa ția actuală și
oportunit ăți de dezvoltare, 2014;
• Raportul privind starea factorilor de mediu pe anu l 2014, APM Constan ța,
2014;
• Recens ământul popula ției și locuin țelor, Institutul Na țional de Statistic ă, 2011;

17
• Plan Integrat de Dezvoltare pentru zona metropolit an ă Constan ța, Asocia ția
de dezvoltare intercomunitar ă ZMC, 2010;
• Planul local de dezvoltare al Municipiului Constan ța – Agenda Local ă 21,
UNDP și The National Centre for Sustainable Development, 2008.

Dup ă avizarea de c ătre Consiliul Local Constan ța prin HCL, PAED Constan ța va fi
înc ărcat online pe website-ul CoM, prin completarea for mularului-model PAED în
limba englez ă, care va permite prezentarea elementelor cheie ale planului sub form ă
grafic ă.
Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene, r espectiv Centrul Comun de
Cercetare va verifica concordan ța datelor din documentul PAED cu cele din
formularul-model online.
Odat ă avizat și la nivelul CE, pa șii urm ători ai Prim ăriei municipiul Constan ța sunt:
1. Monitorizarea consumurilor energetice pe contur, cu raportare periodic ă c ătre
CoM
2. Elaborarea Planului de Ac țiune privind Clima, respectiv evaluarea
vulnerabilit ăților și a riscurilor legate de schimb ările climatice pe termen lung –
pân ă în 2030, în vederea alinierii la Noul cadru pentru 2030 și integrarea
strategiilor de adaptare al CoM.

1.1. Ținta de reducere a emisiilor de CO 2 pentru municipiul Constan ța
Una dintre priorit ățile majore ale politicii în domeniul protec ției mediului o reprezint ă
cre șterea calit ății vie ții și a mediului în comunit ățile umane și reducerea decalajului
existent fa ță de alte State Membre ale UE, cât și între regiunile de dezvoltare.
Aceasta presupune diminuarea riscului la dezastre n aturale și cre șterea gradului de
siguran ță a cet ățenilor, conservarea biodiversit ății și a patrimoniului natural și
promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utiliz ării resurselor,
mai ecologice și mai competitive.
În contextul european și interna țional prezentat în Capitolul Introducere, este
necesar ă corelarea politicii de dezvoltare economic ă cu obiectivul major privind
combaterea schimb ărilor climatice, pentru a sprijini trecerea la o ec onomie cu emisii
sc ăzute de carbon, dar și aplicarea principiilor dezvolt ării durabile în toate politicile
sectoriale.
Comunicarea Comisiei c ătre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul econo mic și
social european și Comitetul regiunilor privind documentul ’’O strat egie a UE pentru
înc ălzire și r ăcire’’, din 16.02.2016 precizeaz ă faptul c ă pentru realizarea obiectivelor
de decarbonizare ale UE, este necesar s ă se realizeze o decarbonizare a cl ădirilor.
Acest lucru presupune renovarea parcului imobiliar existent, alături de intensificarea
eforturilor în materie de eficien ță energetic ă și de energie provenit ă din surse

18
regenerabile, cu sprijinul energiei electrice și al înc ălzirii urbane decarbonizate.
Automatizarea și sistemele de control ale cl ădirilor pot r ăspunde mai bine nevoilor
ocupan ților acestora și pot oferi flexibilitate sistemului de energie ele ctric ă prin
reducerea și reorientarea cererii și prin stocarea termic ă.
Sectorul industrial poate merge în aceea și direc ție, profitând de avantajele
economice ale eficien ței și de noile solu ții tehnice care permit o utilizare sporit ă a
energiilor din surse regenerabile. În acest sector îns ă este de a șteptat s ă existe o
cerere de combustibili fosili pentru procesele la t emperaturi foarte ridicate. La fel ca
infrastructura, procesele industriale vor continua s ă produc ă frig și c ăldur ă reziduale,
din care o mare parte poate fi reutilizat ă în clădirile din apropiere.

Ținta maxim ă de reducere a emisiilor de CO 2 pentru municipiul Constan ța este
de 20% în 2020 fa ță de anul de referin ță . În realizarea PAED s-a considerat ca
an de referin ță anul 2014 , acesta fiind anul de la care autoritatea local ă de ține
informa țiile necesare pentru realizarea Inventarului de Ref erin ță al Emisiilor de CO 2.
Anul de referin ță este anul cu care vor fi comparate reducerile de e misii realizate în
anul 2020.

19
2. DATE GENERALE PRIVIND MUNICIPIUL CONSTAN ȚA

2.1. Așezarea geografic ă și relief
Mărturii documentare incontestabile de natur ă arheologic ă atest ă existen ța – înc ă
din secolul VI î. H. – a ora șului Tomis, pe promontoriul care reprezint ă vatra
Constan ței de ast ăzi.
Tomisul – gazda poetului exilat Publius Ovidius Nas o, a fost întemeiat în cadrul unui
amplu proces de coloniz ări grece ști pe ță rmul Pontului Euxin, c ăpătând atributele
unui ora ș începând din secolul IV î. H. Importan ța Tomisului a crescut considerabil în
vremea împ ăratului Constantin cel Mare – din al c ărui nume deriv ă numele actual al
ora șului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apo i aflat sub st ăpânirea
Imperiului Otoman, ora șul a fost pref ăcut în ruine de nenum ărate ori.
Despre o real ă dezvoltare a sa poate fi vorba numai dup ă victoria României în
Războiul de Independen ță (1878), când provincia a revenit la patria – mam ă. O a
doua etap ă a procesului de evolu ție spectaculoas ă a Constan ței a reprezentat-o
perioada interbelic ă, urm ătorul moment marcant în evolu ția sa constituindu-l
Revolu ția din 1989. Via ța spirituală a ora șului se concretizeaz ă prin activitatea a 5
teatre, 7 muzee, o serie de filiale a unor societ ăți de cercet ări știin țifice, la care se
adaug ă contribu ția important ă pe care o au cotidienele și televiziunile locale.
Municipiul Constan ța este a șezat în jude țul Constan ța în extremitatea de sud-est a
României, la ță rmul M ării Negre, având coordonatele: 44°11`- latitudine n ordic ă,
28°39`- longitudine estic ă ( Figura 2 ). Suprafa ța teritoriului administrativ, care include
ora șul Constan ța, împreun ă cu cartierul Palazu Mare și sta țiunea Mamaia, este de
124,89 km 2.
Sta țiunea Mamaia se situeaz ă la limita de nord a ora șului, plaja întinzându-se pe o
lungime de 6 km orientat ă spre est, ceea ce îi confer ă însorire tot timpul zilei.
Municipiul se învecineaz ă cu ora șele N ăvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea
la sud, ora șul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, ora șul Techirghiol și
comuna Cump ăna la sud-vest și Marea Neagr ă la est. Ora șul Constan ța este
împ ărțit în cartiere: de la cele tradi ționale precum Anadolu (Anadol-Köy în turce ște),
Tăbăcăria, Brot ăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Br ătianu, Centru,
Peninsula sau Viile Noi, s-au ad ăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I,
II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5, Faleza Sud (Poarta 6) și alte nume
poetice, mo șteniri ale "epocii de aur”. Cartierele nu au o auto nomie administrativ ă,
cum este cazul sectoarelor Bucure știului, iar grani țele lor nu sunt exact delimitate, cu
excep ția sta țiunii-cartier bine cunoscut ă de turiști Mamaia, ale c ărei granițe sunt bine
delimitate printr-un portal deasupra șoselei.
Evolu ția îndelungat ă paleogeografic ă și ac țiunea diferen țiat ă a factorilor subterani
modelatori au dus la formarea unor unit ăți de relief caracterizate prin structura de

20
podiș cu altitudine redus ă. În cea mai mare parte a teritoriului predomin ă valorile sub
200 m, diferen țele altitudinale între p ărțile componente fiind reduse.
Ca principale unit ăți naturale se disting:
/checkbld podișul, care cuprinde aproape întreg teritoriul, este c onstituit din calcare
mezozoice a șezate pe marne și calcare ter țiare acoperite cu o manta de loess
(Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin , Negru Vod ă);
/checkbld câmpia, care din punct de vedere geografic, este î nalt ă, u șor v ălurit ă, cu
aspect de poduri pe care se practic ă culturile de câmp, în special cele
cerealiere, se eviden țiaz ă în zon ă centrală.
Portul Maritim Constan ța este principalul port al României la Marea Neagr ă și al IV-
lea ca importan ță în Europa, fiind întins pe o suprafa ță de 3.182 ha (uscat și
acvatoriu). Cota Portului Comercial Constan ța și a Portului de Agrement Tomis este de
+2,50 m altitudine.
Figura 2 Harta municipiul Constan ța
Sursa: http://www.zmc.ro/_harti/constanta.pdf

21
2.2. Clim ă și precipita ții
Clima municipiului Constan ța evolueaz ă pe fondul general al climei temperate
continentale, prezentând anumite particularit ăți legate de pozi ția geografic ă și de
componentele fizico-geografice ale teritoriului. Ex isten ța M ării Negre și, la nivel mai
mic, a Dun ării, cu o permanent ă evaporare a apei, asigur ă umiditatea aerului și
totodat ă provoac ă reglarea înc ălzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori sup erioare mediei pe România
+11,2șC.
Temperatura minim ă înregistrat ă în Constan ța a fost -25°C la data de 10 februarie
1929, iar cea maxim ă +38,5 °C la data de 10 august 1927.
Temperatura medie a lunii ianuarie este cuprins ă între 0°C și -3°C, în timp ce media
lunii iulie este cuprins ă între +20°C și +23°C.
Vânturile sunt determinate de circula ția generală atmosferic ă. Brizele de zi și de
noapte sunt caracteristice întregului jude ț Constan ța.
Regimul climatic se caracterizeaz ă prin veri mai pu țin fierbin ți, datorit ă brizelor
marine și ierni mai blânde, datorit ă ac țiunii moderatoare a M ării Negre.
Temperaturile medii multianuale înregistreaz ă cele mai mari valori din întreaga țar ă,
situându-se la 11,2°C. Media maximelor lunare, cu v alori de peste 30°C sunt atinse
în iulie, august și septembrie, în aceste luni valorile minimelor lun are și anuale
atingând 12 -13°C. Prim ăvara, datorit ă prezen ței m ării, temperaturile sunt mai
coborâte cu 1 – 3°C decât în interiorul Dobrogei, i ar toamna, din acelea și motive,
sunt mai ridicate cu câteva grade.
În figura 3 este prezentat ă evolu ția temperaturii medii anuale (°C) în perioada
1901 – 2014 (valori pentru intervalul 1901-2000 și respectiv anii 2005, 2006, 2007,
2008 și 2014).
Durata de str ălucire a soarelui se ridic ă la o valoare medie multianual ă de 2286,3
ore/an. Energia radiant ă primit ă de la soare sub form ă de radia ție globală anuală,
exprimat ă în valori multianuale, însumeaz ă cca. 4000 calorii/cm 2/an, pe timp cu cer
acoperit reducându-se cu peste ½ din valoarea înreg istrat ă pe cer senin.
Precipita țiile sunt reduse, sub 400 mm/an, municipiul Constan ța aflându-se în arealul
cu probabilitatea cea mai redus ă a precipita țiilor din toat ă Dobrogea.
Evapotranspira ția poten țială este de 697 mm îns ă cea reală atinge numai 370 mm,
excedentul de ap ă fa ță de evapotranspira ția poten țială fiind de 0 mm, deficitul
ajungând la 327 mm. Datorit ă evapora ției ridicate, umezeala aerului este mare,
media multianual ă dep ăș ind 81%.
Num ărul mediu anual de zile cu cantit ăți de precipita ții p ≥0,1 mm este cuprins între
60 și 70.
Num ărul anual de zile cu precipita ții solide este 14,2, iar cu strat de z ăpad ă este
cuprins între 20 și 30 de zile.

22
Nebulozitatea se caracterizeaz ă printr-o evolu ție invers ă a valorilor medii lunare în
compara ție cu temperatura aerului, cele mai mari valori înr egistrându-se în lunile de
iarn ă (6,7 – 7,2), cu maxima în decembrie. Num ărul mediu de zile cu cea ță este de
50 zile/an, num ărul maxim fiind în timpul iernii, cu o medie de 8 z ile/lun ă și cu un
maxim de 16 zile/lun ă, cea ța fiind destul de persistent ă iarna.
Marea Neagr ă exercit ă o influen ță modificatoare asupra umidit ății aerului,
resim țindu-se mai puternic pe primii 15-25 km de la ță rm. Umiditatea relativ ă medie
multianuală este de circa 80%, cu o frecven ță de 130 zile/an și extreme:
/checkbld umidit ăți mari: în lunile decembrie – ianuarie între 87 – 8 9%;
/checkbld umidit ăți mici: în luna iulie – august între 70 – 72%.
În ceea ce prive ște vânturile, în aceast ă zon ă frecven ța medie cea mai ridicat ă se
întâlne ște în cazul vânturilor din Nord (21,5%), urmat ă de cele din Vest (12,7 %) și
Nord – Est (11,7 %). Cea mai sc ăzut ă frecven ță se înregistreaz ă pentru vânturile din
direc ția Sud – Vest (5,9%) și Est (6,1%), urmate de cele din Sud (8,7%), Nord – Vest
(8,8%) și Sud (9,4%). Pe direc țiile vânturilor predominante, din sectorul nordic ( NV,
N, NE) se înregistreaz ă și cele mai mari viteze medii anuale: 7,4 m/s pentru Nord,
6,7 m/s pentru Nord-Est și 4,7 m/s pentru Nord-Vest.
Situat într-o zon ă puternic aerat ă și ventilat ă, municipiul Constan ța nu se confrunt ă
cu probleme majore de poluare a aerului. Emisiile d e poluan ți în aer sunt în general
reduse și provin ca urmare a proceselor tehnologice și industriale, de la
autovehicule, ca efect al arderii combustibililor l ichizi, de la instala țiile individuale de
alimentare cu c ăldur ă și producere de ap ă cald ă etc.

Figura 3 Temperatura medie în municipiul Constan ța
Sursa: Prelucr ări date INS, Site: http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=constanta-
romania&sid=1143

23
2.3. Suprafa ța, vegeta ția și fauna, spa țiile verzi și patrimoniul cultural
2.3.1 Suprafa ța
Teritoriul municipiului Constan ța are o suprafa ță totală de 124,89 km 2 reprezentând
cca. 1,8% din suprafa ța jude țului Constan ța. Suprafa ța intravilan ă a Municipiului
Constan ța a fost în anul 2014 de 59,95 km 2 conform datelor INS.
2.3.2 Vegeta ția
Vegeta ția specific ă supralitoralului din dreptul ora șului Constan ța se caracterizeaz ă
printr-o puternic ă antropizare și ruderalizare. Zona fiind intens influen țat ă de
vecin ătatea marii aglomer ări urbane, în Constan ța nu se mai p ăstreaz ă în
compoziția floristic ă decât pu ține specii arenicole și halofile caracteristice
fitocenozelor ini țiale, cum ar fi: Elymus giganteus, Salsola kali ssp . Ruthenica,
Argusia sibirica, Crambe maritima, Glaucium flavum, Ecballium elaterium, Cakile
maritima, Salicornia europaea, Sueda maritima. Vege ta ția din parcuri și spa ții verzi
se caracterizeaz ă prin uniformitate, speciile fiind cultivate. În ma rea lor majoritate
sunt specii exotice și ornamentale. Speciile arboricole și arbustive mai reprezentative
sunt: castan s ălbatic, plop, mesteac ăn, ar țar, frasin, ulm, sâmbovina, tei, platan,
salcâm alb, salcâm galben, gl ădiță , salcie, s ălcioar ă, o țetar, pin negru, molid, dud,
cătina ro șie, merișor, iedera, vâsc etc.
2.3.3 Fauna
Observa țiile și studiile privind calitatea vie ții s ălbatice din municipiul Constan ța sunt
pu ține și se concentreaz ă în special, asupra speciilor de p ăsări care pot fi studiate,
în zona lacurilor T ăbăcărie și Siutghiol precum și pe fâ șia litorală limitrof ă
Constan ței.
Cele mai întâlnite specii clocitoare pe tot parcurs ul anului, în ora ș, sunt: Larus
argentatus (pesc ăru șul argintiu), Larus ridibundus (pesc ăru șul râz ător), Passer
domesticus (vrabie de cas ă), P. montanus (vrabia de câmp), Pica pica (co țofana),
Streptopelia decaocto (gugu știuc), Corvus monedula (st ăncu ța), C. corone corone
(cioara neagr ă), C. corone cornix (cioara griv ă), C. frugilegus (cioara de
sem ănătur ă), Garrulus glandarius (gai ța), Hirundo rustica (rândunica). Alte specii de
păsări observate în ecosistemele acvatice de pe suprafa ța municipiului Constan ța,
sunt: Podiceps cristatus (corcodelul mare), P.nigri collis (corcodelul cu cap negru),
Cygnus olor (leb ăda de var ă ), Ardea cinerea (stârc cenu șiu), A. purpurea (stârc
ro șu), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), P. pygmaeu s (cormoran mic), Egretta
alb ă (egreta), Oxyura leucocephala (ra ță cu cap alb), etc.
2.3.4 Spa țiile verzi
Suprafa ța spa țiilor verzi administrate de c ătre Serviciul Administrare Spa ții Verzi, din
cadrul Prim ăriei Constan ța este de cca. 430 ha, conform datelor INS, anul 20 14.

24
Suprafa ța spa țiilor verzi amenajate s-a men ținut relativ constant ă în perioada 2012 –
2014 la cca.13 m 2/locuitor.
În prezent, municipiul Constan ța, beneficiaz ă de parcuri și scuaruri, dar total
insuficiente pentru num ărul de locuitori, dac ă raport ăm la media impus ă de UE de 26
mp/locuitor.
Având în vedere degradarea zonelor verzi aferente m unicipiului Constan ța, se
impune atât realizarea unor lucr ări de reabilitare/extindere a parcurilor, scuaruril or și
aliniamentelor, cât și crearea de noi spa ții verzi. Aceste lucr ări au ca scop principal
îmbun ătățirea factorilor de mediu și a calit ății vie ții atât prin cre șterea suprafe țelor
reprezentate de spa țiile verzi din municipiul Constan ța, cât și prin protejarea și
gestionarea durabil ă a acestora.

Conform datelor disponibile pe site-ul Ministerul M ediului, Apelor și P ădurilor,
Agen ția Na țională pentru Protec ția Mediului, în jude țul Constan ța exist ă un num ăr de
38 de arii naturale protejate, cu o suprafa ță totală de 19405,58 ha, ceea ce
reprezint ă 2,77% din suprafa ța jude țului (suprafa ța de referin ță de 707129 ha) și
0,082% din suprafa ța ță rii (suprafa ța de referin ță de 23839200 ha).
Din totalul de 38 de arii naturale protejate, inclu se în Legea 5/2000, pe conturul
analizat se g ăse ște Arborele Corylus colurna (alunul turcesc – Figura 4 ), categoria
ariei protejate fiind Monument al naturii – botanic , în administra ția Prim ăriei
municipiului Constan ța (Adresa: Strada Ion Lahovary, Constan ța).

Figura 4 Arborele Corylus colurna (alunul turcesc)
Sursa: http://www.constanta-turistica.ro/index.php/ro/tema -3-ro/46-alunul-turcesc-ro

25
2.3.5 Patrimoniul cultural
În cadrul municipiului Constan ța sunt identificate 157 monumente istorice înscrise în
Patrimoniul cultural na țional al României, lista fiind actualizat ă periodic de c ătre
Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Na țional din România, ultima versiune
datând din 2015.

2.4. Popula ția și structura popula ției
Potrivit datelor Institutului Na țional de Statistic ă (INS), în intervalul 2002-2011,
popula ția municipiului a avut o dinamic ă negativ ă (de aproape -9%). Conform datelor
Recens ământului popula ției din 2011, municipiul Constan ța avea o popula ție totală
de 283872 de persoane. În 2014, popula ția stabilă a municipiului a înregistrat o
dinamic ă pozitiv ă de peste 4,5% (ajungând la 319678 de locuitori). P e categorii de
vârst ă, în 2013, ponderea popula ției cu vârsta cuprins ă între 19 și 65 de ani era de
68%, iar popula ția de peste 65 de ani reprezenta 15% din totalul po pula ției
municipiului. În intervalul 2004-2013, varia ția ponderii popula ției de pân ă la 19 ani a
fost de -1,6%, iar a celei de peste 65 de ani de 3, 3%. În 2013, în municipiul
Constan ța num ărul n ăscu ților vii s-a cifrat la 3132 de persoane, indicatoru l
înregistrând o diminuare cu 0,7% fa ță de 2006.
Popula ția municipiului Constan ța este format ă majoritar din cet ățeni de na ționalitate
român ă alături de care întâlnim minorit ățile turc ă, t ătar ă, rrom ă, rus ă, maghiar ă,
armean ă, greac ă, german ă, bulgar ă, ucrainean ă, adep ți ai religiilor ortodox ă,
romano-catolic ă, greco-catolic ă, reformat ă, unitarian ă, musulman ă etc.
Dintre toate a șez ările urbane române ști, Constan ța este cel mai vechi ora ș atestat
documentar, prima sa men țiune într-un act oficial datând înc ă din anul 657, înaintea
erei noastre. Pe atunci, în acest spa țiu se forma renumita colonie întemeiat ă de
greci: Tomis. Numele actual a fost c ăpătat în urma cuceririi coloniei de c ătre romani,
aceasta fiind redenumit ă dup ă sora împ ăratului Constantin cel Mare. Ca urmare a
poziției sale geografice favorabile, a șezarea a cunoscut o evolu ție înfloritoare,
remarcându-se perioada de dezvoltare din timpul sec olului al XIII-lea, când comer țul
pe Marea Neagr ă era dominat de negustorii genovezi. De și a avut destul de mult de
suferit de pe urma conducerii otomane, a șezarea și-a rec ăpătat farmecul de
alt ădat ă, rangul de ora ș fiindu-i atribuit dup ă construirea c ăii ferate ce o lega de
Cernavod ă și a portului, în anul 1865. Rolul portului a crescu t semnificativ în timp,
importan ța sa fiind recunoscut ă și ast ăzi, întrucât este cel mai mare port din întregul
bazin al M ării Negre și al patrulea de pe continentul european, aici func ționând și un
șantier naval.
În prezent, ora șul Constan ța, se num ără printre a șez ările române ști în care
standardul de via ță este peste medie, dup ă Bucure ști și Cluj Napoca, având de
asemenea un poten țial turistic remarcabil. Constan ța de ține o plajă proprie: Plaja

26
Constan ța, desf ăș urat ă pe o lungime de 6 km, iar în partea sa nordic ă se g ăse ște
renumita Sta țiune Mamaia, ce se num ără printre cele mai populate de pe litoralul
românesc. Sta țiunea Mamaia, una din cele mai moderne și mai populare sta țiuni din
regiune, care atrage milioane de turi ști anual, este o unitate administrativ ă a
municipiului Constan ța și este situat ă chiar la periferia ora șului.
Potrivit Anuarului Statistic al Jude țului Constan ța, în anul 2014, dintr-un total de
770783 locuitori cu domiciliul în jude țul Constan ța, în municipiul Constan ța au
domiciliul aproximativ 42% dintre ace știa. Popula ția cu domiciliul în municipiul
Constan ța este format ă în propor ție de 53% din persoane de sex feminin și 47% din
persoane de sex masculin ( Figura 5 ).

Figura 5 Popula ția dup ă domiciliu, la 1 iulie 2014, pe sexe
Sursa: Prelucr ări date INS

Evolu ția demografic ă a municipiului Constan ța este prezentat ă în figura 6 . Conform
recens ămintelor, (perioada 1966-2011), popula ția stabilă a evoluat cresc ător pân ă în
anul 1992, apoi urmând un trend descresc ător ajungând în anul 2011 la valoarea de
283872 locuitori. Popula ția dup ă domiciliu este analizat ă în perioada 1992 – 2016.
Dac ă în anul 1992 aceasta avea o valoare de 343983 locu itori, în anul 2016 a ajuns
la doar 317832 locuitori. Procentul de sc ădere a popula ției stabile domiciliate la 1
ianuarie în municipiul Constan ța, în anul 2016 comparativ cu anul 1992 este de
7,6%. Aceast ă valoare este mare comparativ cu valoarea înregistr at ă în aceea și
perioad ă, dar la nivel de țar ă (doar 3,9%).

27

Figura 6 Evolu ția popula ției în perioada 1966 – 2016
Sursa: Prelucr ări date INS

Exist ă o varia ție sezonier ă semnificativ ă a cererii turistice. Este o cerere sc ăzut ă în
lunile de iarn ă, îns ă în lunile de var ă, iulie și august exist ă un aflux mare de turi ști,
atr ăgând în medie aproximativ 300000 de persoane în lun a august.
Num ărul de turiști a fost de 365750 în anul 2004, ajungând la 43949 6 în anul 2014,
înregistrând o cre ștere medie de peste 1,5% pe an.
Municipiul Constan ța are un șomaj foarte redus, for ța de munc ă are un grad ridicat
de calificare. Dependen ța cifrei de afaceri de un singur sector – Sec țiunea G
(Comer ț cu am ănuntul și cu ridicata) este mare îns ă și alte sectoare au importan ță la
nivelul ora șului (Sec țiunea H – Transport și depozitare, Sec țiunea C – Industria
prelucr ătoare etc.). Diversificarea economic ă permite o absorb ție mai bun ă a for ței
de munc ă. Municipiul Constan ța ac ționeaz ă și ca o autentic ă zon ă metropolitan ă
având în jurul s ău municipii (Mangalia) și ora șe cu o economie important ă (Medgidia,
Cernavod ă, N ăvodari).
Densitatea popula ției la nivelul anului 2014 a fost de 2565 locuitori pe km 2, raportat
la suprafa ța totală de 124,89 km 2 al municipiului Constan ța.
La finele anului 2014, la nivelul Polului de Cre ștere Constan ța erau activi 21619
agen ți economici activi. Cei mai mul ți erau înregistra ți în Municipiul Constan ța
(16962).
Companiile din Constan ța contribuie cu pu țin peste 5% la cifra de afaceri medie a
Polului.

28
În municipiul Constan ța, cele mai multe locuri de munc ă salarizate sunt în domeniul
comer țului, dar o serie de alte activit ăți de tip servicii sunt bine reprezentate la nivelul
ora șului (spre exemplu, serviciile administrative și de suport, serviciile hoteliere și de
restaurant etc.). În compara ție cu restul ora șelor din jude ț, Constan ța g ăzduie ște o
component ă important ă de servicii înalt specializate (de exemplu informa ții și
comunica ții, intermedieri financiare), cu consecin țe pozitive atât la nivelul veniturilor
generate cât și al capacit ății de creare de locuri de munc ă în domeniile suport.
Num ărul mediu al salaria ților, pe activit ăți ale economiei na ționale – CAEN Rev.1
pentru jude țul Constan ța este prezentat (anul 2008 comparativ cu anul 2014 ) în
figura 7 .

Figura 7 Num ărul mediu al salaria ților, pe activit ăți ale economiei na ționale din jude țului
Constan ța în 2008 și 2014
Sursa: Prelucr ări date INS

Cele mai mari cote de angajare revin municipiului C onstan ța (41,7%, cu un num ăr
total de salaria ți de 123942).
Din perspectiva categoriei lucr ătorilor pe cont propriu, din datele INS, rezult ă c ă, în
2011, cei mai mul ți proveneau din municipiul Constan ța (60,6%) – 1413.
Din perspectiva șomajului, potrivit datelor comunicate de Agen ția Jude țean ă de
Ocupare a For ței de Munc ă, în intervalul 2010-2015, rata șomajului s-a diminuat, în
medie, cu 2,7%, ajungând în 2015 la 3,4%. În acela și interval, la data de 1 ianuarie,

29
popula ția activ ă civilă a urmat un trend descendent, de la 315900 de perso ane, la
308600 de persoane, în 2015.
Potrivit celor mai recente date ale INS, la data de 31 decembrie 2013, cei mai mul ți
dintre șomerii înregistra ți din localit ățile componente ale Polului de Cre ștere
Constan ța erau din municipiul Constan ța. Cei 3001 șomeri ai municipiului
reprezentau 57% din totalul șomerilor înregistra ți ai Polului.
Nivelul șomajului în Constan ța este influen țat de sezonalitatea activit ăților din zon ă.
Astfel, dac ă în prima parte a anului 2013, rata șomajului a fost de 4,5%, în iunie
șomajul a sc ăzut la 3,11%, iar minimul a fost înregistrat în lun a august, când
indicatorul s-a situat la 3,09%. Dup ă încheierea sezonului estival, din septembrie și
pân ă la 31.12.2013, șomajul a crescut constant ajungând la 3,89%.
În ceea ce prive ște popula ția activ ă, statutul profesional cel mai frecvent în rândul
popula ției ocupate din municipiul Constan ța este cel de salariat, aproape 92% din
totalul popula ției ocupate la nivelul anului 2011. Acest fapt semn aleaz ă o
dependen ță de locuri de munc ă în ora ș fie de investitorii priva ți, fie de institu ții de
stat.
Din total popula ție la nivelul anului 2011 se remarc ă faptul c ă cca 46% este popula ție
activ ă, restul de 54% fiind popula ția inactiv ă ( tabelul 2 ).

Tabelul 2 Structura socio-economic ă a popula ției, în anul 2011
Date demografice Municipiul Constan ța
Total [%]
Popula ția total ă 283872 100
Total popula ție activ ă, din care: 130157 45,85
/checkbld Popula ția ocupat ă 119802 42,20
/checkbld Șomeri 18723 6,60
Total popula ție inactiv ă, din care: 153715 54,15
Sursa: Prelucr ări date INS

2.5. Locul și rolul municipiului Constan ța în cadrul jude țului Constan ța
Municipiul Constan ța, re ședin ța jude țului Constan ța are o suprafa ță ce reprezint ă
circa 1,8% din suprafa ța jude țului și un poten țial demografic important ce reprezint ă
41,5% din popula ția jude țului. În municipiu se concentreaz ă cca. 59% din întreaga
popula ție urban ă a jude țului. Aceast ă concentrare mare este strâns legat ă de faptul
că aici își desf ăș oar ă activitatea un num ăr mare de unit ăți economice în cadrul
zonelor cu func țiuni industriale și comerciale.
Având în vedere num ărul locuitorilor, Constan ța este o localitate urban ă de rang I.
Ora șul Constan ța se află situat la ță rmul M ării Negre, între gurile Dun ării, la nord și
limanul Mangaliei la sud, ocupând o pozi ție centrală în cadrul litoralului maritim
românesc. Cele dou ă mari unit ăți hidrografice, pe de o parte, Marea Neagr ă, iar pe

30
de alt ă parte, sistemul fluviatil continental al Dun ării au favorizat dezvoltarea vie ții
economice și culturale înc ă din cele mai vechi timpuri. Ță rmul, pu țin dantelat în
aceast ă zon ă, golfurile deschise spre nord-est, nu au favorizat în mare m ăsur ă
dezvoltarea porturilor. De aceea în afar ă de Tomis, cantonat la ad ăpostul unei mici
peninsule, nu s-au putut dezvolta aici decât dou ă ora șe cet ăți porturi: Histria și
Callatis (Mangalia).
Constan ța, folosind din plin condi țiile naturale prielnice se dezvolt ă pe un
promontoriu calcaros care înainteaz ă în mare cu circa 1500m. În micul golf format de
aceast ă peninsulă spre sud s-au ad ăpostit și primele ambarca țiuni maritime.
Așezarea ora șului pe locul ce-l ocup ă ast ăzi, a fost legat ă și de rezisten ța terenului,
de abunden ța materialelor de construc ții ce se g ăseau în apropiere, de prezen ța
unor lacuri cu ap ă dulce și a unei pânze cu ap ă freatic ă, la mic ă adâncime.
Ajutat de configura ția terenului, Tomisul prime ște de la început caracterul unui ora ș
cetate, care dup ă construc ția zidurilor de fortifica ție dinspre partea continental ă, se
impune ca una din cele mai puternice cet ăți dobrogene. A șezarea sa la ță rmul M ării
Negre, la încruci șarea unor artere de circula ție a jucat un rol important în dezvoltarea
ora șului. El a devenit punctul de atrac ție al principalelor drumuri comerciale ce legau
porturile mediteraneene cu cele ale Pontului Euxin. Portul Tomis servea și ca punct
de escală pentru cor ăbiile ce legau centrele comerciale Histria, Arganum , Halmyris,
cu porturile dun ărene. La aceste c ăi de comunica ție fluvio-maritime, se pot ad ăuga și
drumurile de leg ătur ă pe uscat, cu îndep ărtatele regiuni euro-asiatice sau cu lumea
mediteranean ă.
Locul ocupat de ora șul Constan ța, cât și zona teritorial ă din apropierea sa a
constituit o vatr ă foarte veche de a șezare omeneasc ă ale c ăror limite au suferit
schimb ări importante de-a lungul timpurilor.
Ca urmare a func ției de baz ă, activitatea portuar ă, ora șul Constan ța s-a format și
dezvoltat în imediata vecin ătate a m ării, în zona peninsular ă, care a reprezentat
nucleul principal al ora șului. Ulterior, la acest nucleu central, s-au ad ăugat noi
cartiere care au l ărgit mult perimetrul ora șului și spre partea sa continental ă.
În perimetrul actual, ora șul cuprinde atât limite naturale bine conturate în partea sa
răsăritean ă, cât și limite conven ționale variabile, în celelalte direc ții. Limita natural ă a
ora șului Constan ța este trasat ă de ță rmul M ării Negre, sta țiunea Mamaia, în nord, și
Cartierul ”Km. 4”, în sud. Spre vest, limita este d at ă de o linie sinuoas ă, care une ște
sta țiunea Mamaia, din dreptul lacului Siutghiol, inclus iv cartierele Anadalchioi și
Coiciu, pân ă la intersectarea c ăii ferate Constan ța-Tulcea și șoseaua na țională
Medgidia-Constan ța. De aici spre sud și sud-vest, limita o formeaz ă complexul
industrial Palas, precum și cartierele ”Viile Noi” și ”Km. 4”.

31
2.6. Func țiile urbane ale municipiului Constan ța
În decursul perioadelor istorice ora șul Constan ța a îndeplinit numeroase func țiuni
urbane și anume cele din domeniul cultural- știin țifice, comerciale, militare, agricole,
industriale, administrativ-politice, turistice etc. Aceste func țiuni s-au realizat în raport
de structura de specializare, de dot ările tehnico – edilitare, de eficien ța utiliz ării
resurselor naturale și umane, de axele de transport și circula ție, de sursele de
energie etc. Concentrarea activit ăților ter țiare (comer ț, turism, înv ăță mânt, cultur ă,
servicii publice etc.), secundare (industrie, const ruc ții) și extensia spa țiului reziden țial
au impulsionat dezvoltarea economic ă a municipiului și a determinat conturarea
zonelor func ționale ale acestuia.
Zonele și subzonele func ționale ale municipiului Constan ța în conformitate cu
reglement ările PUG din 2000 sunt urm ătoarele:
A. ZONE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN
1. ZRC – ZONA CENTRAL Ă ȘI ALTE ZONE CU FUNC ȚIUNI COMPLEXE
1.1. ZRCP – Zona central ă situat ă în interiorul perimetrului de protec ție a valorilor
de patrimoniu (istorice și arhitectural urbanistice)
Zona se compune din urm ătoarele subzone:
ZRCP 1 – Subzona central ă în care se men ține configura ția țesutului urban
tradițional:
ZRCP 1a – Subzona central ă suprapus ă peste nucleul istoric;
ZRCP 2 – Subzona central ă format ă din inser ții de clădiri realizate în ultimele
decenii în interiorul zonei protejate;
ZRCP 3 – Subzona central ă situat ă în interiorul distan ței de protec ție de 100 metri
de la monumente sau ansambluri protejate.
1.2. ZRCA – Zona central ă situat ă în afara perimetrului de protec ție a valorilor de
patrimoniu (istorice, arhitecturale, urbanistice, a mbientale)
Zona se compune din urm ătoarele subzone și unit ăți teritoriale de referin ță :
ZRCA 1 – Subzona central ă con ținând func țiuni publice, cu cl ădiri de în ălțime
medie, pân ă la P+4, alc ătuind fronturi continue sau discontinue.
ZRCA 2 – Subzona central ă cu func țiuni complexe, cu cl ădiri de în ălțime medie și
înalte, cu regim de construire continuu sau discont inuu.
ZRCA 3 – Subzona central ă cu cerin țe speciale de configurare cauzate de rela ția
cu elementul natural
2. ZRCB – ZONE SITUATE ÎN AFARA CARTIERULUI CENTRAL CARE
GRUPEAZ Ă FUNC ȚIUNI COMPLEXE DE IMPORTAN ȚĂ SUPRAMUNICIPAL Ă
ȘI MUNICIPAL Ă
Zona se compune din urm ătoarele subzone de reglementare:

32
ZRCB 1 – Subzone dispersate existente în afara zone lor protejate
ZRCB 2 – Subzone dispersate existente, în zone prot ejate
ZRCB 3 – Poli ter țiari principali
ZRCB 4 – Campus universitar
ZRCB 5 – Centre de conferin țe și manifest ări interna ționale
3. ZRCM – ZONA MIXT Ă CON ȚINÂND INSTITU ȚII, SERVICII ȘI ECHIPAMENTE
PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii manageriale, tehnice,
profesionale, sociale, colective și personale, comer ț, hoteluri, restaurante, loisir) ,
ACTIVIT ĂȚI PRODUCTIVE MICI, NEPOLUANTE ȘI LOCUIN ȚE
Zona se compune din urm ătoarele subzone de reglementare:
ZRCM 1 – Subzona mixt ă cu clădiri având regim de construire mediu și înalt și
regim de construire continuu sau discontinuu
ZRCM 2 – Subzona mixt ă cu regim de în ălțime mic și regim de construire continuu
sau discontinuu
4. ZRCC – ZONA CENTRELOR DE CARTIER CON ȚINÂND ECHIPAMENTE
PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (manageriale, tehnice,
profesionale, sociale, colective și personale, comer ț, restaurante, loisir) ,
ACTIVIT ĂȚI PRODUCTIVE MICI, NEPOLUANTE ȘI LOCUIN ȚE.
Zona se compune din urm ătoarele subzone și unit ăți teritoriale de referin ță :
ZRCC 1 – Subzona centrelor de cartier din interioru l țesutului urban
ZRCC 2 – Subzona centrelor și subcentrelor din extinderile propuse
5. ZRE – ZONA ECHIPAMENTELOR PUBLICE DISPERSATE LA NIVEL DE
CARTIER ȘI COMPLEX REZIDEN ȚIAL.
Zona se compune din urm ătoarele unit ăți de referin ță :
ZRE 1 – Subzona echipamentelor publice dispersate, la nivel de cartier și
complex reziden țial existente
ZRE 2 – Subzona echipamentelor publice la nivel de cartier și complex
reziden țial propuse în zone de extindere sau dezvolt ări noi
ZRE 3 – Subzona echipamentelor publice la nivel de cartier și complex
reziden țial situate în zone protejate
6. ZRF – ZONA ACTIVIT ĂȚILOR LEGATE DE CULTE
7. ZRL – ZONA DE LOCUIT
Zona se compune din urm ătoarele subzone de reglementare:
ZRL 1 – Subzona locuin țelor de tip rural cu anexe gospod ăre ști și gr ădini
cultivate pentru produc ție agricolă;

33
ZRL 1a – Subzona locuin țelor individuale de tip rural cu anexe gospod ăre ști și
gr ădini cultivate pentru produc ție agricolă, cu regim de construire cuplat sau izolat,
având în ălțimea maxim ă P+1
ZRL 1b – Subzona locuin țelor individuale de tip rural cu anexe gospod ăre ști și
gr ădini cultivate pentru produc ție agricolă, cu regim izolat de construire, având
în ălțimea maxim ă P+ mansarda;
ZRL 2 – Subzona locuin țelor individuale P+1, P+2
ZRL 2a – locuin țe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în
afara perimetrelor de protec ție
ZRL 2b – locuin țe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în
interiorul perimetrelor de protec ție
ZRL 2c – locuin țe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în
noile extinderi
ZRL 3 – Subzona locuin țelor individuale și colective mici existente și propuse
ZRL 4 – Subzona locuin țelor colective medii cu P+3 – 4 niveluri, situate î n
ansambluri preponderent reziden țiale
ZRL 5 – Subzona locuin țelor colective înalte, cu P+8 – P+10 niveluri, situ ate în
ansambluri preponderent reziden țiale
8. ZRA – ZONA DE ACTIVIT ĂȚI PRODUCTIVE
Zona se compune din urm ătoarele subzone:
ZRA 1 – Zona de activit ăți agro-industriale
ZRA 2 – Zona activit ăților productive și de servicii
ZRA 2a – Subzona unit ăților predominant industriale
ZRA 2b – Subzona unit ăților industriale și de servicii
ZRA 2c – Subzona activit ăți mixte, produc ție și servicii
ZRA 3 – Zona unit ăților de depozitare
ZRA 4 – Zona unit ăților mici și mijlocii productive și de servicii dispersate
ZRA 5 – Zona portului maritim
ZRA 5a – Subzona de activit ăți cu specific portuar, industrial și de depozitare
ZRA 5b – Subzona portului vechi cuprinzând și activit ăți de interes urban
9. ZRB – ZONA ACTIVIT ĂȚILOR BALNEARE ȘI TURISTICE
Zona se compune din urm ătoarele subzone:
ZRB 1 – Sta țiunea Mamaia – zone cu echipamente predominant turi stice
ZRB 2 – Subzona pentru case de vacan ță , pensiuni
ZRB 3 – Subzona de plaj ă
10. ZRV – ZONA SPA ȚIILOR PLANTATE

34
Zona spa țiilor plantate se compune din urm ătoarele categorii:
ZRV 1 – Spa ții verzi publice cu acces nelimitat
ZRV 1a – Parcuri, gr ădini publice or ășene ști și de cartier, scuaruri și fâ șii plantate
publice
ZRV 1b – Amenaj ări sportive din zonele reziden țiale
ZRV 2 – Spa ții verzi pentru agrement
ZRV 2a – Baze de agrement, parcuri de distrac ții
ZRV 2b – Complexe și baze sportive
ZRV 3 – Spa ții verzi pentru protec ția cursurilor de ap ă și a zonelor umede
ZRV 4 – Culoare de protec ție fa ță de infrastructura tehnic ă
ZRV 5 – Fâ șii plantate de protec ție sanitar ă
11. ZRT – ZONA TRANSPORTURILOR
Zona se compune din urm ătoarele subzone:
ZRT 1 – Subzona transporturilor rutiere
ZRT 1a – Unit ăți de transporturi izolate
ZRT 1b – Unit ăți de transfer
ZRT 2 – Zona transporturilor pe cale ferat ă
12. ZRG – ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă
Zona este alc ătuit ă din urm ătoarele subzone:
ZRG 1 – Subzona construc țiilor și amenajărilor izolate pentru gospod ărie
comunală
ZRG 2 – Subzona cimitirelor
13. ZRS – ZONA CU DESTINA ȚIE SPECIALĂ
Zona este alc ătuit ă din urm ătoarele componente: unit ăți militare ale MAN; unit ăți de
protec ție și ap ărare civilă; unit ăți de paz ă contra incendiilor; alte unit ăți specializate
ale MI.
Func țiunile principale ale zonei sunt: ap ărarea ță rii, ordinea public ă și siguran ța
na țională.
14. ZRR – ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE
Zona con ține construc ții și instala ții aferente echip ării tehnice majore inclusiv sediile
unor regii cu arii de competen ță supramunicipale.

B. ZONE SITUATE ÎN AFARA INTRAVILANULUI EXISTENT
EX – ZONE REZERVATE PENTRU TRASEUL ARTERELOR OCOLIT OARE
PENTRU TRAFICUL DE TRANZIT ȘI AL VIITOAREI AUTOSTR ĂZI
Zona se compune din urm ătoarele subzone:

35
EX 1 – Zone rezervate pentru dezvoltarea de locuin țe, echipamente publice, activit ăți
de produc ție, cercetare;
EX 2 – Culoare rezervate pentru dezvoltarea re țelei rutiere majore și a spa țiilor
plantate de protec ție;
EX 3 – Culoar rezervat pentru amenajarea Centurii V erzi a municipiului.

2.7 Evolu ția teritorial ă a municipiului Constan ța
Cercet ările arheologice și documentele istorice ne arat ă c ă ora șul Constan ța a
ap ărut și s-a dezvoltat în perioada trecerii de la orânduir ea comunei primitive la cea
sclavagist ă. Aglomer ările timpurii de locuin țe din aceast ă zon ă s-au transformat
treptat într-un ora ș propriu-zis, ca rezultat al diviziunii sociale a m uncii, apariției
claselor sociale și a statului, precum și prezen ței propriet ății private asupra
mijloacelor de produc ție.
Ora șul se dezvolt ă în mod deosebit, ca urmare a intensific ării leg ăturilor comerciale
dintre ora șele ță rmului r ăsăritean al M ării Negre și cele ale bazinului mediteranean
(Figura 8 ).
Configura ția reliefului și a ță rmului, precum și func ția comercial ă a ora șului
Constan ța, a permis ca acesta s ă aib ă o evolu ție teritorială axat ă pe dou ă direc ții:
una pe linia urbanistic ă și alta pe linia portuar ă.

Figura 8 Constan ța, vederea ora șului de pe mare
Sursa: http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/DEZVOLT AREA-Orasului-Constanta98.php

Începând din secolul al VI-lea î.e.n. documentele v remii ne vorbesc despre prezen ța
unui ora ș cu numele de Tomis (Constan ța), ca unul din cele mai renumite ora șe
porturi de pe litoralul vestic al M ării Negre. Aceast ă a șezare care la început
reprezenta un punct de acostare pentru cor ăbiile grece ști ce navigau în regiunea
Pontului Euxin, devine mai târziu, ca urmare a inte nsific ării schimburilor, un
important centru comercial ( Figura 9 ).

36

Figura 9 Constan ța, vederea din port
Sursa: http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/DEZVOLT AREA-Orasului-Constanta98.php

Inscrip țiile, mormintele, sarcofagiile, amforele și monedele descoperite, au dus la
concluzia c ă acest ora ș a cunoscut o înflorire economic ă și culturală deosebit ă în
timpul ocupa ției grece ști. În urma dezvolt ării sale comerciale și importan ței
economice pe care o cap ătă în această perioad ă, ora șul se extinde teritorial. Având
în vedere caracterul peninsular al vetrei ora șului, sensul de extindere era unul singur
– spre partea continental ă (adic ă spre vest). Spre nord-est și sud, ora șul era delimitat
de ță rmul m ării, în timp ce spre vest se afl ă zidul de incint ă al cet ății, situat în zona
str ăzilor Traian și Vasile Alecsandri de ast ăzi.
Așezarea inițială cuprins ă între faleza m ării și poarta de intrare a cet ății,
materializat ă prin zidul de incint ă, a reprezentat vatra ora șului de ast ăzi. Numeroase
urme de a șez ări descoperite sub apa m ării vin s ă înt ăreasc ă ideea c ă ora șul se
întindea dincolo de ță rmul actual și c ă în perioadele ce au urmat, apele m ării au
înaintat mult în uscat, împingând dezvoltarea ora șului spre vest.
În privin ța urbanistic ă, documentele cercetate ne dau prea pu ține informa ții asupra
structurii și configura ției ora șului. Totu și, dac ă avem în vedere rezultatele
arheologice, cât și unii termeni de compara ție, se poate spune c ă ora șul a
împrumutat în construc ția sa elementele arhitecturale grece ști.
O nou ă tendin ță de dezvoltare a ora șului în limitele existente are loc datorit ă rela țiilor
comerciale cu navigatorii genovezi care amenajeaz ă aici pentru prima oar ă un mic
bazin portuar folosit de b ărci și ambarca țiuni cu pescajul mic. În secolul al XIX-lea au
loc prefaceri social politice și economice importante. Imperiul Otoman se destram ă,
Principatele Române ob țin libertatea comer țului la Marea Neagr ă și la gurile Dun ării.
Portul Constan ța este chemat s ă joace un rol din ce în ce mai important în exportu l
de m ărfuri, fapt ce impune începerea amenaj ării unui nou port. În acela și timp,
dezvoltarea comer țului interna țional capitalist impunea atât modernizarea c ăilor de
transport și comunica ție, cât și m ărirea hinterlandului portuar.
Paralel se dezvolt ă unele ramuri industriale și comerciale fapt ce duce la extinderea
sa teritorială. Aceast ă extindere s-a realizat prin construirea de noi car tiere, sau prin
completarea unor spa ții libere în lungul principalelor noi cartiere, sau prin

37
completarea unor spa ții libere în lungul principalelor artere de circula ție. Dezvoltarea
economic ă a ora șului a fost înso țit ă de o cre ștere rapid ă a popula ției, care în anul
1930 ajunsese la 59164 locuitori, în compara ție cu 25628 locuitori în anul 1912. În
acest timp apar și unit ăți industriale legate de opera țiile portuare, totodat ă ia fiin ță
industria ambalajelor petroliere. Apari ția unei zone industriale, cre șterea volumului
de m ărfuri manipulate în port, afluxul de bra țe de munc ă, au fost cauze care au dus
la o nou ă dezvoltare a ora șului în suprafa ță .
Lipsa terenurilor de construc ție, îngr ămădirea clădirilor din zona peninsular ă, precum
și existen ța unor terenuri libere în partea de nord a ora șului, au f ăcut ca o bun ă parte
din popula ția nou venit ă s ă se stabileasc ă aici, aceasta și ca urmare a dezvolt ării pe
care a luat-o sta țiunea balneo-climateric ă Mamaia.
Din punct de vedere urbanistic, modul de grupare al clădirilor se realizeaz ă sub
forma a patru inele aproape concentrice, din zona c entrală către periferia ora șului.
Zona central ă formeaz ă ora șul vechi și are o structur ă compact ă, în care clădirile
sunt concentrate. Str ăzile acestei zone se intersecteaz ă în pia ța Ovidiu, încadrat ă de
clădiri vechi și noi, unde sunt instalate institu ții publice, magazine și restaurante.
Zona imediat urm ătoare, sub forma unui arc, înconjoar ă zona central ă, formând
ora șul nou. Configura ția ora șului a creat aici târguri sau mici pie țe de aprovizionare
cu alimente și îmbr ăcăminte (pia ța Grivița, Ahile Mihail, Nicolae Filipescu).
Zona periferic ă, a șezat ă sub form ă de semicerc, are construc ții mai distan țate între
ele și prezint ă o structur ă mai r ăsfirat ă, unde spa țiile verzi sunt mai frecvente. Acest
inel include spre sud, zona industrial ă Palas, care cuprinde cl ădiri spa țioase
destinate magaziilor și depozitelor din fabrici.
Al patrulea inel al ora șului îl constituie zona extravilan ă, cu o structur ă risipit ă, în
cadrul c ăreia construc țiile sunt mai izolate sau formeaz ă grupuri de a șez ări. Este o
zon ă tipic agricol ă, unde se practic ă culturi legumicole, necesare în alimentarea
ora șului.
Pe linia lucr ărilor de modernizare și de rectificare a unor str ăzi, s-a trecut și la
sistematizarea principalelor artere de circula ție, pentru a crea o zon ă urbanistic ă
unitar ă. De-a lungul marilor artere de circula ție care pun în leg ătur ă ora șul cu
celelalte centre, s-au ridicat câteva construc ții moderne, ca de exemplu cele de pe
Bulevardul Republicii și Tomis, care schimb ă radical aspectul urbanistic al ora șului.
Alimentarea cu ap ă constituie o problem ă de mare importan ță în dezvoltarea
ora șului Constan ța. Studiile hidrotehnice am ănun țite au ar ătat c ă în pânzele
sarmatice din apropierea Siutghiolului se afl ă importante rezerve de ap ă cu debit
foarte bogat, de natur ă artezian ă. Pentru asigurarea unor debite capabile s ă acopere
necesarul de ap ă al ora șului, s-a trecut la captarea pânzelor freatice din zona
Caragea-Derment prin pu țuri care ajung la adâncimea de 60-70 de metri. Noil e
izvoare captate în apropiere de Siutghiol au creat posibilitatea construirii la Palas a
unui rezervor de 20000 m³ și unei sta ții de pompare modern ă, prev ăzut ă cu pompe
de mare capacitate, care s ă asigure alimentarea cu ap ă a acestei zone industriale.

38
Schimb ările importante survenite în stilul urbanistic și edilitar, au dus în mare parte la
eliminarea aspectului oriental al ora șului, transformându-l într-unul modern.
Dezvoltarea pe vertical ă a ora șului, care se efectueaz ă în prezent, poate rezolva în
mare m ăsur ă probleme edilitare.

2.8 Fondul de cl ădiri
Situa ția locativ ă actuală din municipiul Constan ța este puternic marcat ă de influen ța
a dou ă mari cicluri de transformare urban ă. Specific perioadei anilor ’50-’80 ai
secolului XX, primul ciclu s-a caracterizat prin ex pansiunea accelerat ă a zonelor de
locuit în intravilan, ca urmare a dezvolt ării economice generale a ora șului, dar a avut
un impact negativ în planul design-ului urban, al h abitatului și al mediului ambiant.
Cel de al doilea ciclu s-a declan șat dup ă anii ’90 ai secolului XX și se caracterizeaz ă
prin proliferarea haotic ă a construc țiilor individuale, în contextul lipsei unei strateg ii
de dezvoltare urban ă și a unui plan integrat de considerare a zonei metro politane.
La recens ământul din 2011 au fost recenzate în total 123093 c lădiri cu destina ția de
locuin ță .

2.8.1. Sector REZIDEN ȚIAL
Situa ția clădirilor din sectorul reziden țial, conform datelor primite de la Prim ăria
municipiului Constan ța este prezentat ă în tabelul 3 .

Tabelul 3 Evolu ția num ărului locuin țelor și a suprafe ței locuibile la nivelul municipiului
Constan ța în perioada 2012 – 2014
Sector cl ădiri Reziden țial Apartamente Case individuale (care pot avea în
componen ță mai multe imobile)
Anii de analiz ă 2012 2013 2014 2012 2013 2014
Num ăr total (nr) 94126 95238 96274 33323 33709 34108
Punere în
func țiune Înainte de 1990
(%) 79,7 78,77 78,01 68,39 67,26 65,22
1990 – 2000 (%) 14,3 14,24 14,03 10,83 10,72 10,58
2001 – 2010 (%) 4,32 4,44 4,49 15,77 15,68 15,54
2011 – 2015 (%) 1,68 2,55 3,47 5,01 6,34 8,66
Material pere ți
exteriori (%) din Z – zid ărie 9,17 8,82 8,59 30,01 29,51 28,28
(%) din B – beton 90,51 90,87 91,11 31,92 33,18 35, 13
(%) din L – lemn 0,32 0,31 0,3 38,07 37,31 36,59
Suprafa ța util ă total ă (m 2) 4924607,3 4984859 5038626,4 3297319,1 3338972,01 33 99731,7
Sursa: Serviciul Public de Impozite și Taxe – Prim ăria municipiului Constan ța

39
În figura 10 se prezint ă situa ția num ărului de locuin țe la sfâr șitul anului 2014 pe
forme de proprietate conform INS. În anul 2014 cca. 97,5% din num ărul total de
locuin țe se afla în proprietate privat ă.

Figura 10 Locuin țe existente la sfâr șitul anului 2014 pe forme de proprietate
Sursa: Prelucr ări date INS

Num ărul de locuin țe terminate în cursul anului 2014 este prezentat în figura 11 .

Figura 11 Locuin țe terminate în cursul anului 2014
Sursa: Prelucr ări date INS

Suprafa ța locuibilă utilă pe persoan ă, cât și suprafa ța utilă medie a unei locuin țe sunt
prezentate în figura 12 .

40

Figura 12 Suprafa ța locuibil ă util ă pe persoan ă și suprafa ța util ă medie a unei locuin țe
Sursa: Prelucr ări date INS

Repartizarea caselor și a apartamentelor pe categorii de vechime aflate î n
proprietatea persoanelor fizice din municipiul Cons tan ța eviden țiaz ă că cca. 75% din
num ărul de locuin țe au fost puse în func țiune înainte de anul 1990 ( tabelul 4 ). Acest
lucru se reg ăse ște în consumurile mari de energie electric ă și termic ă ale acestora,
datorit ă materialelor din care au fost construite, cât și datorit ă inexisten ței izola ției
termice.

Tabelul 4 Vechimea caselor și apartamentelor apar ținând persoanelor fizice, în anul 2014
Anul punerii în func țiune Num ăr %
Înainte de 1990 (%) 97349 74,7
1990 – 2000 (%) 17116 13,1
2001 – 2010 (%) 9623 7,4
2011 – 2015 (%) 6294 4,8
Total 130382 100
Sursa: Prelucr ări date Serviciul SPIT – Prim ăria municipiului Constan ța

2.8.2. Sector INSTITU ȚIONAL
2.8.2.1. EDUCA ȚIE ȘI ÎNV ĂȚĂ MÂNT
Existen ța în Municipiul Constan ța a unor centre universitare constituie un importan t
poten țial zonal. Unit ățile școlare din municipiul Constan ța, pe niveluri de educa ție,
pornind de la date comparative la nivelul anilor 20 12, 2013, 2014 (înv ăță mânt
universitar și preuniversitar), sunt prezentate în figura 13 .

41

Figura 13 Unit ăți școlare pe niveluri de educa ție
Sursa: Prelucr ări date din Studiul privind profilul economic al po lului de cre ștere Constan ța, Camera
de Comer ț, Industrie, Naviga ție și Agricultur ă, Constan ța

Popula ția școlar ă, pe niveluri de educa ție (num ăr persoane) în perioada 2012 – 2014
este prezentat ă în figura 14 .
Se poate observa c ă în aceast ă perioad ă cea mai mare pondere din popula ția
școlar ă se reg ăse ște în înv ăță mântul preuniversitar (peste 50%).

Figura 14 Popula ția școlar ă, pe niveluri de educa ție
Sursa: Prelucr ări date din Studiul privind profilul economic al po lului de cre ștere Constan ța, Camera
de Comer ț, Industrie, Naviga ție și Agricultur ă, Constan ța

42
Num ărul de absolven ți pe niveluri de educa ție în perioada 2012 – 2014 este
prezentat în figura 15 .
Se observ ă c ă cea mai mare pondere în num ărul absolven ților se înregistreaz ă în
înv ăță mântul superior (cca. 42%), urmat de num ărul de absolven ți din licee (cca.
30%).

Figura 15 Num ărul de absolven ți pe niveluri de educa ție
Sursa: Prelucr ări date din Studiul privind profilul economic al po lului de cre ștere Constan ța, Camera
de Comer ț, Industrie, Naviga ție și Agricultur ă, Constan ța

2.8.3. Sector S ĂNĂTATE
Municipiul Constan ța este, în cadrul jude țului și în regiune, un centru medical ce
dispune de un important num ăr de spitale, policlinici, c ămine de b ătrâni, centre de
îngrijire a copiilor si alte institu ții din domeniul s ănătății. Astfel în municipiu exist ă:
• Spitalul Clinic de Boli Infec țioase;
• Spitalul Clinic de Pneumofiziologie;
• Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță Sf. Ap. Andrei;
• Spitalul Clinic C ăi Ferate;
• Spitalul Militar de Urgen ță "Dr. Alexandru Gafencu" ;
• alte spitale și clinici importante de stat sau private.
Num ărul de unit ăți sanitare din municipiul Constan ța pe forme de proprietate în
perioada 2012 – 2014 este prezentat în figura 16 .

43

Figura 16 Num ărul de unit ăți sanitare
Sursa: Prelucr ări date din Studiul privind profilul economic al po lului de cre ștere Constan ța, Camera
de Comer ț, Industrie, Naviga ție și Agricultur ă, Constan ța

2.9 Economia municipiului Constan ța
Economia municipiului Constan ța și a întregii zone metropolitane are un caracter
complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: acti vitatea portuar ă și transportul
maritim, turismul, industria alimentar ă, comer țul, industria construc țiilor de ma șini,
industria chimic ă și petrochimic ă, industria energiei electrice și termice, industria de
prelucrare a lemnului și a producerii hârtiei, industria confec țiilor.
Constan ța este un centru industrial, comercial și turistic de importan ță na țională. Aici
se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei, în cadrul
căruia func ționeaz ă șantierul naval, unul dintre cele mai mari dup ă num ărul vaselor
construite și reparate.
Turismul devine o ramur ă de activitate economic ă important ă. De și Constan ța a fost
deja promovat ă ca fiind o sta țiune balnear ă de c ătre regele Carol I, dezvoltarea
industriei navale a avut drept efect mic șorarea plajelor. Totu și, datorit ă plas ării în
apropierea localit ăților turistice, mul ți oameni descoper ă și viziteaz ă monumentele
din ora ș. De asemenea, Constan ța este un centru al comer țului și educa ției, acestea
fiind de altfel aspecte importante ale economiei lo cale.

44
Exist ă mai multe moduri de a structura sectoarele economi ei, ca parte a structurilor
sociale ale unei societ ăți, dar cea mai cunoscut ă este ’’ipoteza sectorului trei’’, care
structureaz ă activitatea economic ă major ă în sectorul primar, secundar și ter țiar.
Economiile moderne se caracterizeaz ă prin permanenta schimbare a raportului
dintre cele trei sectoare ale economiei na ționale, schimb ări constând, în principal, în
cre șterea rolului și ponderii ter țiarului. Datorit ă dinamicii și diversific ării activit ăților
economice și a mobilit ății structurilor sociale, în ultima perioada se vorb e ște tot mai
mult de completarea acestor structuri cu sectorul e conomic cuaternar. Ținând cont
de aceste aspecte, delimitarea principalelor sectoa re economice pe care le vom lua
în discu ție în analiza diagnostic a Polului de Cre ștere Constan ța, se prezint ă astfel:
Sectorul economic primar include ob ținerea și rafinarea materiilor prime cum ar fi
lemn, o țel și c ărbune. Lucr ătorii din acest sector sunt furnizori de bu șteni, siderurgie
și mineri. Acest sector cuprinde agricultur ă, pescuitul, silvicultura, industria extractiv ă
etc.
Sectorul economic secundar se refer ă la procesarea materiilor prime în bunuri
finite. Aici putem vorbi de apari ția și dezvoltarea industriei și în primul rând a celei
prelucr ătoare, dar sectorul mai cuprinde și: construc țiile, producerea și distribuirea
apei, energiei și a gazelor. Se caracterizeaz ă printr-un nivel ridicat al productivit ății,
prin industrializarea agriculturii și prin ponderea sc ăzut ă a popula ției ocupate în
agricultur ă.
Sectorul economic ter țiar se refer ă la serviciile pentru business-uri și consumatori
și exprim ă un anumit nivel de dezvoltare economic ă. În acest sector putem include: –
comer țul en-gros și en-detail (cu ridicata și cu am ănuntul), activitatea turistic ă și
hotelier ă, transport, telecomunica ții, antrepozite, b ănci și asigur ări, afaceri imobiliare,
servicii prestate agen ților economici și popula ției etc.
Sectorul economic cuaternar este format din ceea ce alc ătuiesc intelectualii:
guvern, cercetare, programe culturale, IT, educa ție și biblioteci. O alt ă parte aferent ă
sectorului cuaternar se refer ă la nivele senior management. Tot aici intr ă media,
artele, cultura, înalta educa ție, știin ța și tehnologia, activitatea organelor religioase și
ob ște ști (cult, funda ții, organiza ții neguvernamentale etc.), înv ăță mânt, administra ție
public ă centrală și locală.
O ramur ă economic ă nou ă pentru municipiul Constan ța, dezvoltat ă mai ales în
ultimele decenii, este turismul. Îmbinarea între fa ctorii naturali (calit ăți curative ale
mării și ale lacurilor terapeutice), vestigiile antice și dot ările moderne, fac din coasta
Mării Negre un punct de mare atrac ție pentru turismul românesc sau str ăin.
Activitatea turistic ă de pe litoral ocup ă în acest sens, primul loc în ceea ce prive ște
dinamica și num ărul de turiști, concentrând aproape 45% din capacitatea de caza re
a României.
De și de dat ă mai recent ă și cu un caracter sezonier, adic ă cu un aflux foarte puternic
în perioada de var ă (iunie-septembrie), turismul din zona ță rmului maritim se
dezvolt ă cu o mare rapiditate, favorizând apari ția unor a șez ări urbane cu linie

45
modern ă și cu profil aproape exclusiv turistic, încât pentru ora șul Constan ța turismul
formeaz ă o adev ărat ă ramur ă economic ă.
Importan ța pe care o reprezint ă litoralul M ării Negre din punct de vedere al
turismului, al recre ării și al balneoterapiei este pus ă în eviden ță de varietatea
cadrului natural, de numeroase și însemnate obiective cu caracter cultural-
arheologic, precum și de înaltul grad de dotare și confort care îl confer ă noul sistem
de construc ții din sta țiuni în compara ție cu alte zone turistice din țar ă.
Alături de activitatea extern ă, care se realizeaz ă prin portul Constan ța, ora șul de ține
și o func ție comercială intern ă, care se înscrie cu o pondere însemnat ă în cadrul
func țiilor sale economice.
Schimbul local de produse a ap ărut din primele momente ale existen ței sale a
generat și impulsionat, în mare m ăsur ă, dezvoltarea economic ă a ora șului.
Func ția comercială intern ă a crescut paralel cu dezvoltarea portuar ă și industrială a
ora șului Constan ța. Aceasta a dus la înfiin țarea mai multor pie țe și vaduri comerciale
(Pia ța Griviței, Pia ța Chiliei).
În anii postbelici, comer țul intern a luat o mare dezvoltare, în strâns ă leg ătur ă cu
principalele func ții economice ale ora șului. Func ția și via ța economic ă este asigurat ă
de numeroase magazine grupate în partea central ă a ora șului: strada Ștefan cel
Mare, bulevardul Tomis și bulevardul Republicii. Acest nucleu comercial cup rinde
cele mai de seam ă unit ăți de desfacere cu am ănuntul, inclusiv pia ța de legume și
zarzavat.
Ast ăzi municipiul Constan ța este un centru industrial, comercial și turistic de
importan ță na țională. Concentrarea cifrei de afaceri (cca. 40% din tota l regiunea de
sud-est) în Constan ța arat ă c ă municipiul ac ționeaz ă ca un pol veritabili de atrac ție
pentru activitatea economic ă.
S-au construit numeroase complexe comerciale, care sunt amplasate, în general, pe
locul vechilor vaduri comerciale.
În func ție de modul cum este aprovizionat, de cantitate și calitatea produselor
agricole, de posibilit ățile de transport, de specializare și caracterul agriculturii, s-au
putut delimita mai multe zone de aprovizionare a or a șului Constan ța.
Organizarea teritoriului agricol în zona preor ășeneasc ă este o problem ă de mare
actualitate pentru municipiul Constan ța, întrucât cre șterea considerabil ă a popula ției
stabile și sezoniere, impune un consum mare de produse agric ole.
Din cele relatate, rezult ă c ă dezvoltarea economic ă a municipiului Constan ța a atras
dup ă sine formarea unei zone preor ășene ști care s ă asigure o circula ție bogat ă de
mărfuri agroalimentare, atât pentru pia ța zilnic ă, cât și industria alimentar ă. În aceste
condiții, s-a impus specializarea unor ramuri agricole ca re s ă dea posibilitatea de a
asigura aprovizionarea ora șului cu cantit ățile necesare de produse agroalimentare.
Pentru aceasta, s-au extins culturile de legume, za rzavaturi, pomiviticole și s-a
dezvoltat sectorul zootehnic. Prin folosirea eficie nt ă a terenurilor agricole și prin

46
aplicarea unor m ăsuri agrotehnice judicioase, s-a reu șit ca din zona preor ăș eneasc ă
să se ob țin ă importante cantit ăți agroalimentare care satisfac necesit ățile de
aprovizionare ale unui num ăr dublu sau triplu de popula ție.
Economia jude țului Constan ța este axat ă pe urm ătoarele activit ăți:
• Agricultura – Se practic ă pe o suprafa ță de 565737 ha, pe care se cultiv ă în
special cereale.
În afar ă de cereale, pe terenurile arabile din jude ț se mai cultiv ă viță de vie, legume,
plante tehnice și furajere.
Sectorul zootehnic din agricultur ă se remarc ă prin cre șterea bovinelor, porcinelor,
ovinelor, caprine, p ăsări și într-o oarecare m ăsur ă, albin ărit.
• Industria – Industria jude țului Constan ța se bazeaz ă în general pe activit ăți ce
utilizeaz ă tehnologii moderne. Principalele ramuri industrial e dezvoltate în jude țul
Constan ța sunt:
/checkbld Industria constructoare de ma șini, remarcat ă în jude ț prin construc ții navale.
Cele mai marcante unit ăți de construc ții navale din jude ț sunt șantierele navale din
Constan ța, Mangalia și Midia – Năvodari, care execut ă toat ă gama de lucr ări legate
de navele maritime și fluviale.
/checkbld Industria alimentar ă de ține un loc important în economia jude țului, având
agen ți economici reprezentativi în toate subramurile res pectiv: mor ărit și
panifica ție (SC DOBROGEA SA), vin și b ăuturi alcoolice (SC VIE-VIN
MURFATLAR), lapte și produse lactate, carne și produse din carne (SC
CARMECO SA), ulei comestibil (SC ARGUS SA), conserv e și sucuri naturale
din fructe și legume, semiconserve, conserve carne și pe ște.
/checkbld Industria chimic ă și petrochimic ă asigur ă prelucrarea a peste 4 milioane de
tone de țiței și derivate, pentru ob ținerea de produse petroliere, combustibili
casnici, hidrocarburi aromatice, cocs și sulf din petrol prin SC ROMPETROL
RAFINARE BUCURE ȘTI – Complexul Petromidia Constan ța;
/checkbld Industria materialelor de construc ții asigur ă elementele necesare specifice:
ciment, prefabricate, pl ăci compozite, poliester, adezivi, vopsele prin SC
LAFARGE ROMCIM Medgidia SA, SC CELCO SA, ASTEK;
/checkbld Industria u șoar ă asigur ă produc ția de confec ții de echipament de lucru, de
lenjerie de pat, de tricotaje, saci din iut ă și polipropilen care, în propor ție de
70% este destinat ă exportului în Olanda, Italia, Spania, Fran ța, Belgia, SUA,
Cipru și Marea Britanie;
/checkbld Industria prelucr ătoare a lemnului produce o varietate de modele de m obilă
atât pentru cas ă cât și pentru gr ădini sau birouri. Operatorii principali în
domeniu sunt: FURNIMOB, HOLDING HONDOR STIL, GADD I NVEST
INTERNATIONAL, A&D MULTIMOB și FINEDA;

47
/checkbld Industria energetic ă este reprezentat ă de 2 centrale (Uzina Termoelectric ă
MIDIA S.A. și Electrocentrale Constan ța S.A., cu Centrala Electric ă de
Termoficare Palas și de centrala Nuclearoelectric ă de la Cernavod ă.

2.10 Infrastructura de TRANSPORT
2.10.1. C ăi rutiere
Municipiul Constan ța beneficiaz ă de infrastructur ă rutier ă modern ă atât în interiorul,
cât și în afara ariei municipale. Forma re țelei de drumuri în afara municipiului este de
tip pânz ă de p ăianjen (sau radiar ă), toate drumurile principale din jude ț convergând
către re ședin ță .
Municipiul Constan ța este traversat (de la Nord la Sud și de la Est la Vest) de dou ă
drumuri europene: E60, care leag ă Bucure ști de Constan ța, și E87, care leag ă
Constan ța de Bulgaria prin Vama Veche. De asemenea, municip iul este tranzitat de
urm ătoarele drumuri na ționale: DN2A – B-dul Tomis; DN39; DN3; DN3A-C; DN3C .
Traficul rutier în municipiul Constan ța se desf ăș oară, în general, degajat de și,
conform autorit ăților, în ultima perioad ă au fost semnalate anumite blocaje în trafic,
în special în zona central ă a ora șului și în jurul principalelor zone comerciale.
Principalele probleme apar mai ales în perioada est ivală, atunci când num ărul de
autoturisme care tranziteaz ă municipiul se dubleaz ă. Prin finalizarea în cursul anului
2013 a autostr ăzii Bucure ști – Constan ța, cu ie șire în localitatea Agigea, problema a
fost în mare parte rezolvat ă.
În municipiul Constan ța au fost demarate mai multe proiecte de reabilitar e a
infrastructurii (finan țare prin Programul Opera țional Regional 2007-2013, axa 1.1),
dup ă cum urmeaz ă:
/xrhombus Proiectul Parcare verde – Construirea unei parc ări supraetajate P+3e+T, 265
locuri de parcare, în imediata vecin ătate a Spitalului Clinic Jude țean de
Urgen ță Constan ța, 2011-2012;
/xrhombus Restaurarea și Reamenajarea Promenadei și a spa țiilor verzi din Zona Vraja
Mării – Cazino – Port Tomis prin: repara ții și refacerea zidurilor de sprijin,
parapet metalic, balustrad ă; amenajare alee promenad ă falez ă, paviment;
modernizare aleii pietonale în parc și amenajare spa ții verzi; mobilier urban
(chio șcuri, foișoare, b ănci, fântâni și cișmele, stâlpi de iluminat) – finalizat în
2014;
/xrhombus Reamenajarea integrat ă a zonei pietonale din centrul istoric al municipiu lui
Constan ța prin: Reabilitarea unui num ăr de 21 de str ăzi din zona Peninsular ă
a Municipiului Constan ța; Crearea/reabilitarea sistemului de canalizare
pluvială aferent str ăzilor ce urmeaz ă a fi reabilitate; Mobilarea zonei cu
mobilier urban: stâlpi iluminat, indicatoare rutier e, co șuri de gunoi, scrumiere –
în curs de realizare – finalizat în 2015;

48
/xrhombus Restaurarea și reamenajarea integrat ă a zonei istorice – Pia ța Ovidiu prin
reabilitarea urm ătoarelor obiective: Pia ța Ovidiu; str ăzile: Vasile Canarache,
Marcus Aurelius și Aleea Vasile Canarache; sc ări de acces: din str. Marc
Aureliu c ătre Portul Tomis, din str. Vasile Canarache c ătre str. Termele
Romane; mobilier urban: b ănci, stâlpi de iluminat, co șuri de gunoi, scrumiere;
canalizare pluvial ă; instala ții electrice; spa ții verzi-taluze – finalizat în 2014;
/xrhombus Promenada turistic ă Mamaia prin: Reabilitarea aleii pietonale principa le din
Satul de Vacan ță ; Reabilitarea și reamenajarea pia țetei Perla; Reabilitare și
reamenajare promenada Malibu – Perla – Cazino Mamai a; Reabilitare și
modernizare pia țet ă și promenada Cazino Mamaia; Reabilitarea și
reamenajarea promenadei Cazino Club Castel – pân ă în vecin ătatea hotelului
Vega – finalizat 2015;
/xrhombus Îmbun ătățirea accesului în sta țiunea Mamaia prin construirea a trei pasarele
pietonale peste Bulevardul Mamaia dup ă cum urmeaz ă: Pasarela „Iaht” (zona
Sat Vacanta), Pasarela „N ăvod și Pesc ăru și” (zona Cazino Mamaia),
Pasarela „Val retro” (zona Hotel Rex) – finalizat î n 2014;
/xrhombus Construire parcare multietajat ă P+7E+T în sta țiunea Mamaia, zona Cazino-
Albatros prin Dezvoltarea infrastructurii publice u rbane în vederea
moderniz ării serviciilor publice în general, și a serviciilor turistice în special,
prin construirea unei parc ări multietajate P+7E+T în sta țiunea Mamaia, zona
Cazino-Albatros – finalizat 2016.

2.10.2 Transport aerian
La 23 de km de municipiul Constan ța se g ăse ște Aeroportul Interna țional Mihail
Kog ălniceanu, în perioada sezonului estival acesta asig urând leg ături aeriene c ătre
toate ora șele importante din Europa. Aeroportul posed ă o pist ă de aterizare și
decolare în lungime de peste 3500 de metri și are o capacitate de operare de 6
avioane pe or ă.

2.10.3 Transport feroviar
Constan ța are leg ături directe pe calea ferat ă cu Bucure ști datorit ă magistralei 800.
CFR c ălători realizeaz ă curse directe și c ătre Ia și, Arad, Craiova, Buz ău și alte
localit ăți din țar ă. Trenurile f ără oprire Constan ța-Bucure ști Nord realizeaz ă o
călătorie în dou ă ore, iar cele cu oprire în Medgidia, Fete ști și Ciulnița în două ore și
20-30 minute. Tot datorit ă magistralei 800, unele curse au atins timpi de 1:5 2h,
mergând cu o vitez ă constant ă de 160 km/h. De asemenea, operatorul privat
Softrans a efectuat curse regulate zilnice în timpu l sezonului estival 2014 pentru
transportul de pasageri între Craiova – Bucure ști – Constan ța și retur.

49
În municipiul Constan ța, transportul feroviar, de marf ă și de c ălători se deruleaz ă, în
principal, pe magistrala Bucure ști – Ciulnița – Fete ști – Constan ța, dar și pe traseul
Fete ști – Constan ța – Tulcea. Prin linia ce str ăbate întreaga țar ă: Constan ța –
Bucure ști – Bra șov – Deva – Arad, municipiul Constan ța are leg ătur ă cu Ungaria,
Austria și Vestul Europei. C ăile ferate din zona de proximitate a municipiului
Constan ța au o lungime de aproximativ 406 km.
Pe rela ția Constan ța – Bucure ști circulă zilnic 11 trenuri, alte 6 leag ă Constan ța de
Tulcea, punctul de începere a Deltei Dun ării, iar 14 trenuri circul ă zilnic spre Sud,
spre Mangalia.
Ora șul este str ăbătut de o re țea complex ă de cale ferat ă, o linie dubl ă în nordul
ora șului spre N ăvodari, rafin ăria Petromidia, portul Midia și cariera de piatr ă
Sitorman, o linie dubl ă electrificat ă spre portul Constan ța Nord, o alt ă linie dublă
electrificat ă spre portul Constan ța Sud și linia simpl ă spre Mangalia și portul
Mangalia. Linia c ătre Mangalia, prin sta țiunile adiacente este simpl ă și nu este
electrificat ă.
În ceea ce prive ște transportul feroviar de marf ă, acesta este foarte bine dezvoltat și
beneficiaz ă de o infrastructur ă modern ă și adaptat ă tuturor categoriilor de servicii
solicitate.
În municipiu exist ă și tunelul feroviar Anghel Saligny, fiind considerat monument
istoric (1896-1900).
În 1860, pe teritoriul jude țului Constan ța a intrat în func țiune linia de cale ferat ă
Constan ța-Cernavod ă (Köstence-Bo ğazköy), fiind prima linie ferat ă din partea
european ă a Imperiului Otoman. Pe aceast ă linie a circulat domnitorul Alexandru
Ioan Cuza în drum spre Constantinopol.

2.10.4 Transport naval
Portul Maritim Constan ța, subordonat Ministerului Transporturilor, este ce l mai
important port la Marea Neagr ă și al patrulea ca m ărime din Europa, are o suprafa ță
totală de 3926 ha, din care 1312 ha – uscat si 2614 ha – ap ă, și este situat pe coasta
vestic ă a M ării Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor și la 85 nM de Cotul Sulina
prin care Dun ărea se vars ă în mare. Situat la întret ăierea rutelor comerciale care
leag ă ță rile dezvoltate ale Europei Occidentale și pie țele în dezvoltare ale Europei
Centrale de furnizorii de materii prime din C.S.I., Asia Central ă și Transcaucaz,
Portul Constan ța ofer ă o serie de avantaje, dintre care cele mai importan te sunt:
/xrhombus port multifunc țional cu facilit ăți moderne si adâncimi ale apei în bazinul portuar
suficiente pentru acostarea navelor cu o capacitate de 220000 tone dwt;
/xrhombus acces direct la Coridorul Pan European VII – Dun ărea, prin Canalul Dun ăre –
Marea Neagr ă, oferind o alternativ ă de transport c ătre Europa Central ă mai
scurt ă și mai ieftin ă decât rutele care folosesc porturile din partea de nord a
Europei;

50
/xrhombus conexiuni bune cu toate modalit ățile de transport: feroviar, rutier, fluvial,
aerian și prin conducte;
/xrhombus noul terminal de containere de pe Molul II S, prin care capacit ățile de operare
a containerelor în Portul Constan ța au crescut considerabil;
/xrhombus terminale Ro-Ro și Ferry Boat potrivite pentru dezvoltarea naviga ției de
cabotaj care deserve ște ță rile riverane M ării Negre si Dun ării;
/xrhombus statutul de "port cu facilit ăți vamale";
/xrhombus management integrat de mediu;
/xrhombus programe planificate de dezvoltare viitoare a port ului.
Cu o lungime total ă a cheiurilor de 29,83 km, Portul Constan ța are 156 de dane, din
care 140 sunt opera ționale și au adâncimi între 7 și 19 m, ceea ce permite accesul
tancurilor și navelor de m ărfuri vrac de 220000 tone dwt. În ceea ce prive ște traficul
fluvial în Portul Constan ța, acesta este de aproximativ 10 milioane tone/an și
reprezint ă 24% din traficul total anual. Zilnic, mai mult de 200 barje se afl ă sub
operare sau sunt acostate în a șteptarea înc ărc ării sau desc ărc ării m ărfii. În viitor
este planificat ă o dezvoltare a sectorului fluvio-maritim, prin mod ernizarea terminalul
de barje, care va stimula traficul fluvial și va acoperi cre șterile de trafic prev ăzute.
Infrastructura portuar ă destinat ă navelor de pasageri și ambarca țiunilor de agrement
este asigurat ă de Portul turistic Tomis. Acesta este situat la 12 00 metri nord de
Portul Constan ța și are o suprafa ță totală de circa 200000 m 2, din care 17000
platform ă betonat ă de-a lungul cheiurilor.
Portul turistic Tomis a fost construit în urm ă cu 40 de ani, fiind conceput, în principal,
pentru agrement nautic și dispune de diguri de protec ție, facilit ăți de acostare,
teritoriu portuar, platforme etc.
Administra ția Porturilor Maritime Constan ța (APMC), autoritatea care de ține în
administrare și Portul turistic Tomis, a demarat un amplu program de modernizare și
reamenajare a acestuia, în valoare de peste 6 milio ane euro. Printre lucr ările care
vor fi realizate în cadrul programului de reabilita re se num ără amenajarea gurii de
acces, pentru limitarea propag ării valurilor, repara ții ale construc țiilor de ad ăpostire
existente, compartimentarea acvatoriului portuar pe ntru delimitarea suprafe țelor de
ap ă, amenajarea platformelor, precum și construc ția unor parc ări auto și a unor
clădiri administrative și comerciale. În urma lucr ărilor de modernizare, capacitatea
portului va fi de aproximativ 325 de ambarca țiuni de diferite m ărimi.

2.10.5 Transportul public de c ălători
În prezent, Regia Autonom ă de Transport în Comun Constan ța (RATC), care este în
subordinea Consiliului Local Constan ța, asigur ă aproximativ 80% din transportul
public din zona Constan ța.
Cu toate acestea, exist ă, de asemenea, operatori de transport priva ți care opereaz ă
un num ăr de servicii cu microbuze de înalt ă frecven ță în ora ș. RATC asigur ă doar

51
transportul de suprafa ță (nu exist ă transport subteran în Constan ța) utilizând
autobuze mari, cu un etaj, cu motorin ă. Atât tramvaiele, cât și troleibuzele au fost
folosite în Constan ța, dar transportul public electric a fost, din p ăcate, abandonat –
întâi tramvaiele, apoi troleibuzele.
În anul 2014, activitatea RATC Constan ța s-a desf ășurat sub semnul caracterului
social al transportului public. Men țion ăm aici c ă num ărul c ălătorilor transporta ți în
anul 2014 a fost de 50913000 persoane, cu o medie d e aproximativ 4242750
persoane transportate lunar, cu 43435 persoane luna r mai mult decât în anul 2013.
Evolu ția lungimii str ăzilor or ăș ene ști din municipiul Constan ța este prezentat ă în
tabelul 5 .

Tabelul 5 Lungimea str ăzilor or ășene ști din municipiul Constanta – km
Anul 2010 2011 2012 2013 2014
Constan ța 477 492 543 562 566
Sursa: INS – Tempo on line

Conform datelor transmise de c ătre Regia Autonom ă de Transport în Comun
Constan ța re țeaua de transport public cuprinde 18 trasee care le ag ă zilnic
principalele zone ale ora șului precum și 4 trasee estivale, care fac leg ătura între
Gar ă și Mamaia, în perioada sezonului turistic. Num ărul de autobuze RATC și km
parcur și în perioada 2012 – 2014 sunt prezentate în tabelul 6 .

Tabelul 6 Num ărul de autobuze ale SC RATC SA Constan ța și km parcur și
Sector TRANSPORT
PUBLIC de
PERSOANE Num ăr de
autobuze Km parcur și
2012 206 10222605
2013 204 9820959
2014 200 9219103
Sursa: Date – RATC SA Constan ța

Regia dispune de o sta ție ITP modern ă, autorizat ă s ă efectueze inspec ții tehnice
pentru toate tipurile de autovehicule.
Harta traseelor pentru transportul în comun de c ălători din municipiul Constan ța este
prezentat ă în figura 17 .

52

Figura 17 Harta traseelor de transport în comun din municipiul Constan ța
Sursa: Planul de mobilitate urban ă durabilă, Polul de cre ștere Constan ța, 2015

2.10.5 Transport privat comercial și individual
În Municipiul Constan ța exist ă persoane fizice și juridice care de țin mijloace de
transport.
În tabelele 7 și 8 se prezint ă situa ția parcului de autovehicule de ținute de aceste
persoane în anul 2014. Din examinarea datelor se co nstat ă c ă num ărul de
autoturisme la 1000 locuitori este de circa 390, fi ind mai mare decât media pe țar ă
(circa 203 automobile/1000 locuitori.)

53
Tabelul 7 Parcul mijloacelor de transport – persoan e fizice
Tip vehicul/tip combustibil Num ăr Procent
94126 100%
1. benzin ă 62176 66,06%
Mopede-motociclete-motociclu-scutere 1544 Autoturisme – automobil mixt 59633 Auto-utilitar ă – vehicul special –
autospecială 997
Autobuze-autocare-microbuze 2 Tractoare 0 2. motorin ă 31868 33,86%
Mopede-motociclete-motociclu-scutere 7 Autoturisme – automobil mixt 29138 Auto-utilitara – vehicul special –
autospecială 2439
Autobuze-autocare-microbuze 59 Tractoare 225 3. autoturisme hibrid 57 0,06%
4. benzin ă+GPL 20 0,02%
Auto-utilitar ă – vehicul special –
autospecială 1
Autoturism 19 5. autoturisme electrice 1 0,00%
6. autoturisme benzin ă+GNC 4 0,00%
Sursa: DRPCIV – S.P.C.R.P.C.I.V Constan ța

Tabelul 8 Parcul mijloacelor de transport – persoan e juridice
Tip vehicul/tip combustibil Num ăr Procent
30963 100,00%
1. benzin ă 11796 38,10%
Mopede-motociclete-motociclu-scutere 378
Autoturisme – automobil mixt 10029
Auto-utilitar ă – vehicul special –
autospecială 1388
Autobuze-autocare-microbuze 1
Tractoare 0
2. motorin ă 19114 61,73%
Mopede-motociclete-motociclu-scutere 1
Autoturisme – automobil mixt 8742
Auto-utilitar ă – vehicul special –
autospecială 8058
Autobuze-autocare-microbuze 978
Tractoare 1335
3. autoturisme hibrid 38 0,12%
4. autoturisme benzin ă+GPL 10 0,03%
5. autoturisme benzin ă+e85 1 0,00%
6. electric 4 0,01%
Autoturisme 1
Autoutilitar ă (autoremorc ă) 3
Sursa: DRPCIV – S.P.C.R.P.C.I.V Constan ța

54
Transportul individual concureaz ă tot mai mult cu transportul public, sporind
aglomer ările în trafic și efectele negative asupra mediului înconjur ător.
Conform datelor primite de la Prim ăria municipiului Constan ța, exist ă doar
aproximativ 13200 locuri de parcare publice în ora ș. Acestea sunt o combina ție de
locuri de parcare stradale paralele cu bordura (462 6), locuri de parcare pe trotuar
pietonal (2011), locuri de parcare jum ătate pe strad ă/jum ătate pe trotuar pietonal
(1431 locuri de parcare) și locuri de parcare lâng ă strad ă (5152). În afar ă de
acestea, exist ă, de asemenea, circa 200 de locuri de parcare ofici ale pentru taxiuri,
cum ar fi cele de lâng ă Parcarea auto multietajat ă a Spitalului (Punct de Control
Mobilitate și Servicii).
Amplasarea facilit ăților existente pentru parcarea public ă din Constan ța este afișat ă
în figura 18 (a și b).

Figura 18 Zonele cu parc ări publice
a) (1 din 2)

55

b) (2 din 2)
Sursa: Planul de mobilitate urban ă durabilă, Polul de cre ștere Constan ța, 2015

În prezent, exist ă dou ă parc ări auto multi-etajate: în Constan ța și înc ă una în
Mamaia. Cea din Mamaia func ționeaz ă în principal ca parcare pentru turi ști, pe viitor
aceasta devenind un nod intermodal de transport, tr aseul autobuzelor plecând din
aceast ă parcare pe faleza sta țiunii Mamaia.
Parcarea multi-etajat ă din Constan ța include circa 275 de spa ții, se află lâng ă
Spitalul jude țean și este în prezent gratuit ă. Exist ă, de asemenea, trei parc ări
subterane în municipiul Constanta, și anume: la City Park Mall pe Strada Soveja, la
Tomis Mall și la Maritimo Shopping Centre.
Parcare gratuit ă pe termen scurt și lung este disponibil ă la Aeroportul Constan ța.
Parcarea VIP este, de asemenea, disponibil ă.
Locuitorii municipiului utilizeaz ă și bicicleta ca mijloc de deplasare în special în
timpul liber. În afar ă de traseul pentru biciclete de-a lungul promenadei din Mamaia,
nu exist ă o alt ă infrastructur ă pentru biciclete finalizat ă în Constan ța.
Cu toate acestea, Constan ța are un sistem de închiriere a bicicletelor, care este
operat de I'velo, o companie cu sediul în Bucure ști. Acest serviciu nu este utilizat în
lunile de iarn ă. Principala sta ție de închiriere a bicicletelor este la Gravity Par k,
Parcul Tăbăcăriei, în apropiere de intersec ția Strada Soveja cu Strada Prim ăverii. De
asemenea, exist ă și alte sta ții de închiriat biciclete lâng ă Prim ărie și pe faleza

56
Mamaia. Pe baza informa țiilor de pe pagina web I'velo, centrul din Constan ța
dispune de 95 de biciclete în acest moment ( figura 19 ).

Figura 19 Schema de închiriere biciclete din Consta n ța

Bicicletele pot fi închiriate gratuit pentru pân ă la dou ă ore de oricine sub vârsta de 16
ani și de pensionari. Tariful de utilizare a bicicletelo r de alte persoane sau pentru
perioade mai lungi de dou ă ore de c ătre studen ți / pensionari este de 4 lei timp de 1
or ă, 15 lei pentru 24 de ore și 30 de lei pentru 48 de ore.
2.11. Infrastructura de alimentare cu ENERGIE

2.11.1. Alimentarea cu energie termic ă
Sistemul de alimentare centralizat ă cu energie termic ă a municipiului Constan ța
(SACET) const ă din:
• Surse de producere a energiei termice:
/checkbld centrala de termoficare (de cogenerare) CET Palas (Electrocentrale
Constan ța), cu func ționare pe gaze naturale și p ăcur ă, cu o putere
electric ă instalat ă de 2×50 MWe și un debit termic sub form ă de ap ă
fierbinte de 605 MWt, din care în cogenerare 140 MW t, de ținut ă de c ătre
societatea Electrocentrale Constan ța S.A. (surs ă EU-ETS), și
/checkbld 42 centrale termice (CT), capacitate termic ă instalat ă de 31 MW, din care
3 CT de zona și 39 CT de bloc (surse non-ETS), care produc energi e
termic ă pe baz ă de gaze naturale, aflate în administrarea R.A.D.E. T.
Constan ța;
• Re țele de transport ap ă fierbinte (agent termic primar) între capacit ățile de
producere și punctele termice sau instala țiile consumatorilor racorda ți direct la
re țeaua de transport, aflate în exploatarea Electrocen trale Constan ța (lungime
totală de cca 136 km conduct ă tur/retur);

57
• 136 puncte termice, cu o capacitate termic ă totală instalat ă de 649 MWt, aflate în
proprietatea Consiliului Local Municipal Constan ța și date în administrarea
R.A.D.E.T. Constan ța;
• Re țele de distribu ție agent termic secundar între punctele/centralele termice și
consumatori care cuprind re țele termice pentru distribu ție agent termic pentru
înc ălzire (tur/retur) și re țele de distribu ție ap ă cald ă de consum (ap ă
cald ă/recirculare) având o lungime total ă de cca 225 km traseu (peste 900 km
conducte).
R.A.D.E.T Constan ța, aflat în subordinea Consiliului Local Constan ța, este
operatorul care are în administrare serviciul publi c de alimentare cu energie termic ă
a municipiului Constan ța. R.A.D.E.T cump ără energia termic ă primar ă sub form ă de
ap ă fierbinte de la Electrocentrale Constan ța S.A., la intrarea în punctele termice,
transform ă energia prin schimb ătoarele de c ăldur ă și o distribuie prin re țeaua
termic ă secundar ă sub form ă de agent termic pentru înc ălzire și ap ă cald ă de
consum.
Principalul obiect de activitate al R.A.D.E.T. Cons tan ța îl reprezint ă producerea,
distribu ția și furnizarea energiei termice în municipiul Constan ța, pe baz ă de licen țe,
conform legii, prin puncte termice, centrale de car tier și centrale de bloc, în
conformitate cu codul CAEN 3530. Complementar, pres teaz ă servicii desf ăș urând și
alte activit ăți pentru sus ținerea obiectului de activitate, în conformitate cu statutul
propriu și cu legisla ția în vigoare (ridicare presiune ap ă rece c ătre consumatorii din
imobile cu regim de în ălțime mai mare de 4 nivele, mentenan ță la instala ții și
echipamente, remediere avarii ap ărute în sistemul de distribu ție, verific ări
metrologice, lucr ări de modernizare și investiții, închirieri de utilaje și mijloace de
transport, etc.).
În anul 2014, popula ția deservit ă de SACET a fost de 218774, gradul de deservire
fiind de 73%, conform datelor ANRSC (Autoritatea Na țională de Reglementare în
domeniul Serviciilor Comunale).
În ceea ce prive ște num ărul de apartamente racordate la SACET, în anul 2014 ,
acesta a fost de 83184, din care 69000 la RADET, fa ță de 86822 în anul 2009.
Num ărul de apartamente deconectate în perioada 2009 – 2 014 a fost de 3638,
gradul de deconectare mediu în aceast ă perioad ă fiind de 4%.
CET Palas (surs ă ETS) a fost dimensionat pentru zona industrial ă, acoperind
totodat ă, împreun ă cu RADET Constan ța (surs ă non-ETS), necesarul de energie
termic ă la nivelul municipiului Constan ța.
În anul 2016 sunt 68870 apartamente și clădiri racordate la RADET. Gradul de
debran șare în Constan ța este de 20,4%.
La Palazu Mare înc ălzirea se realizeaz ă cu sobe și centrale termice proprii,
preponderent pe lemne.

58
Valoarea produc ției de energie termic ă realizat ă în perioada 2012-2014 de sursa
non-ETS RADET este prezentat ă în tabelul 9 .

Tabelul 9 Produc ția RADET de energie termic ă în perioada 2012-2014 (MWh)
Anul Produc ția de energie termic ă
2012 22485
2013 20956
2014 17773

În ultimii ani, RADET Constan ța, beneficiind de subven ții din partea Prim ăriei
municipiului Constan ța, a dezvoltat mai multe programe de modernizare si
eficientizare a activit ății. În acest sens, au fost reabilitate cea mai mare parte a
punctelor termice, a fost realizat ă contorizarea tuturor consumatorilor, prin montarea
de gigacalorimetre la bran șamentele imobilelor, iar serviciile asigurate de RA DET au
fost certificate SR EN ISO 9001/2001 – privind mana gementul integrat al calit ății și
SR EN ISO 14001/1997 – privind îmbun ătățirea permanent ă a performan țelor de
mediu.
Produc ția, distribu ția și furnizarea agentului termic în sistem centralizat în Municipiul
Constan ța au fost realizate în anul 2015 prin 136 puncte te rmice, 3 centrale termice
de cvartal și 39 centrale termice de bloc, toate pe gaze natura le. În perioada 2005-
2015, distribu ția de energie termic ă prin punctele termice racordate la sistemul
centralizat de alimentare cu energie termic ă se prezint ă în tabelul 10 .

Tabelul 10 Evolu ția cantit ăților anuale de energie termic ă cump ărat ă, respectiv vândut ă,
consum tehnologic de energie termic ă
Anul 2005 2007 20 08 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Energie termic ă
cump ărat ă,
intrat ă în PT
[Gcal] 857275 717300 684353 702376 681251 694773 610924 58 7498 558043 524956
Energie termic ă
vândut ă
consumatorilor,
distribuit ă prin
PT [Gcal] 741266 589798 601275 614065 590475 589101 518750 50 2851 445333 441258
Consum
tehnologic în
re țelele termice
secundare de
distribu ție
[Gcal] 116009 127501 83078 88311 90776 105672 92174 84647 112710 83698
Consum
tehnologic în
re țelele termice
secundare de
distribu ție [%] 13,5 17,8 12,1 12,6 13,3 15,2 15,1 14,4 20,2 15,9
Sursa: Raport de activitate, Regia Autonom ă de Distribu ție a Energiei Termice Constan ța, 2015

59
În anul 2015 cantitatea de energie termic ă vândut ă prin punctele termice racordate
la sistemul centralizat reprezint ă 59,5% din cantitatea vândut ă în anul 2005 (a sc ăzut
cu 300008 Gcal; de la 741266 la 441258 Gcal). Dup ă anul 2011, energia termic ă
vândut ă a sc ăzut anual cu cca 11,5%.
Analizând datele prezentate, rezult ă c ă energia termic ă vândut ă în anul 2015 a
sc ăzut fa ță de perioada similar ă din anul anterior cu 4075 Gcal (8,5%), iar consumu l
tehnologic în re țelele secundare de distribu ție procentual a sc ăzut de la 20,2% în
2014 la 15,9% în 2015. Cererea de energie termic ă este într-o sc ădere permanent ă.
Evolu ția energiei termice vândute pe tipuri de surse este prezentat ă în tabelul 11 .

Tabelul 11 Evolu ția energiei termice vândute pe tipuri de surse în p erioada 2005 – 2015
An 2005 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Energie termic ă
distribuită prin
PT racordate la
sistemul
centralizat 741266 589798 601275 614065 590475 589101 518750 50 2851 445333 441258
Energie termic ă
produs ă și
distribuit ă din
CT pe gaz
natural 18886 18022 18878 20761 19843 21711 19225 18170 153 59 15726
Energia termic ă
produs ă și
distribuit ă din
CT pe CLU 0 359 313 368 395 0 0 0 0 0
Total 760152 608179 620466 635194 610713 610812 537 975 521021 460692 456984
Sursa: Raport de activitate, Regia Autonom ă de Distribu ție a Energiei Termice Constan ța,
2015
Cauz ă principală care a condus la sc ăderea energiei termice vândute, afectând
eficien ța sistemului de alimentare centralizat ă o reprezint ă gradul mare de
debran șare/deconectare a consumatorilor, de cca. 21%, astf el încât, consumatorii
răma și fiind pu și în situa ția de a suporta pl ăți suplimentare datorate cre șterii
costurilor de producere și distribu ție în situa ția func țion ării instala țiilor într-un regim
mai pu țin economic, la sarcini reduse fa ță de cele instalate.

2.11.2 Alimentarea cu energie electric ă
În municipiul Constan ța, distribu ția și furnizarea energiei electrice este asigurat ă de
ENEL DISTRIBU ȚIE DOBROGEA S.A..
ENEL Distribu ție Dobrogea este un operator privat și este structurat pe patru zone
de re țea de 110kV: Constan ța, Tulcea, C ălăra și și Slobozia.
Re țelele electrice de distribu ție (RED) asigur ă vehicularea energiei electrice de la
nodurile re țelei electrice de transport (220kV și 400kV) la consumatori. Aceste re țele
sunt realizate la tensiunile 110kV, 20kV și 0,4kV.
Re țeaua Electric ă de Distribu ție – RED ENEL este construit ă conform principiilor de
dimensionare care s ă asigure o func ționare sigur ă și eficient ă astfel:

60
• re țelele de MT sunt realizate constructiv radial, magi stralele de 20kV racordate la
ambele capete în sta ții de 110/20kV func ționeaz ă sec ționat;
• re țelele de JT func ționeaz ă radial;
• re țelele de 110kV func ționeaz ă în general buclat, atunci când în zona respectiv ă
exist ă cel pu țin dou ă sta ții de 400(220)/110kV; în cazul în care în zon ă exist ă o
singur ă sta ție apar ținând re țelei de transport, re țelele de 110kV sunt în general
radiale.
Zona Constan ța are o re țea de 110kV buclat ă între sta țiile Medgidia Sud și
Constan ța Nord. Restul re țelei este, cu mici excep ții, radială.
Interfa ța între re țeaua electric ă de 110kV a ENEL Dobrogea cu re țeaua electric ă de
transport se realizeaz ă prin sta țiile:
• Tulcea 400/110kV 2 ×250MVA
• Constan ța 400/110kV 2 ×250MVA
• Medgidia Sud 400/110kV 2 ×250MVA
• Gura Ialomi ței 400/110kV 2 ×250MVA
• Pelicanu 400/110kV 2 ×250MVA
• Mostiștea 220/110kV 1 ×200MVA
În func ție de tipul consumatorului și puterea solicitat ă alimentarea se face direct la
110kV sau la tensiunea inferioara de 20kV prin sta ții de transformare 110/20kV.
Consumatorii casnici și micii consumatori se alimenteaz ă de la posturi de
transformare de 20/0,4kV prin re țelele electrice de distribu ție de joas ă tensiune
380/220V.
Re țelele electrice de distribu ție au fost concepute în mod diferit în func ție de
consumatorii pe care-i deservesc, existând astfel r e țele urbane, rurale și pentru
alimentarea marilor consumatori.
Re țelele electrice de distribu ție urban ă se caracterizeaz ă prin densit ăți mari de
sarcin ă și configura ții specifice.
Așa cum este normal consumatorii casnici și edilitari din zonele intens construite
sunt alimenta ți prin re țele de medie (20 kV) și joas ă (0,4kV) tensiune subterane și în
zone periferice prin re țele de joas ă tensiune aeriene. Aceste re țele sunt realizate în
scheme buclate atât în medie cât și în joas ă tensiune. Tensiunea de alimentare a
re țelelor de distribu ție urban ă este 110kV, realizându-se leg ături prin sta țiile de
transformare110/20kV.

61
Principalii indicatori pentru municipiul Constan ța în domeniul distribu ției, furniz ării și
consumului de energie electric ă se prezint ă astfel:
/checkbld Lungimea re țelei de distribu ție a energiei electrice 1675 Km
/checkbld Linii de medie tensiune 550 Km
/checkbld Linii de joas ă tensiune 1125 Km
/checkbld Num ăr total de consumatori 131895
/checkbld Consumatori casnici 122317
/checkbld Consumatori industriali 9375
/checkbld Mari consumatori 203
/checkbld Consum total (mediu lunar) 41600 KWh
/checkbld Consumul casnic 15800000 KWh
/checkbld Consumul industrial 26000000 KWh
În perioada 2001 – 2003 sistemul de iluminat public în municipiul Constan ța a fost
reabilitat complet prin intermediul unui program în valoare de 18 milioane euro, ini țiat
de Prim ăria municipiului Constan ța.
În cadrul acestui amplu program de reabilitare și modernizare a iluminatului public
din municipiul Constan ța au fost monta ți circa 2300 stâlpi metalici noi, 507 stâlpi noi
de beton, 4965 stâlpi noi din fibr ă de sticlă si 15000 lămpi de iluminat. De asemenea,
re țeaua existent ă de iluminat public a fost complet reabilitat ă.
În tabelul 12 sunt prezentate date pentru sectorul iluminat publ ic, în perioada 2012 –
2014.
Tabelul 12 Date privind sectorul iluminat public, î n perioada 2012 – 2014
Nr.
crt. SECTOR ILUMINAT
PUBLIC U.M. 2012 2013 2014
1 Nr. stâlpi iluminat
public buc 9966 9966 9966
2 Vechime stâlpi – 2002 2002 2002
3 Tip re țea iluminat
public – LEA și LES LEA și LES LEA și LES
5 Nr. corpuri
iluminat/l ămpi buc 11990 11990 11990
6 Putere corpuri
iluminat:
70W/100W/150W/200W – 7738/2797/2016/1957 7738/2797/2016/1957 7738/2797 /2016/1957
7 Tip l ămpi – Iod/sodiu Iod/sodiu Iod/sodiu
Sursa: Prim ăria municipiului Constan ța

62
2.12. Infrastructura pentru alimentarea cu GAZE NAT URALE
În municipiul Constan ța, alimentarea cu gaze naturale se realizeaz ă de c ătre ENGIE
România, care a preluat activitatea Distrigaz Sud R e țele. Principalii indicatori în
acest domeniu sunt:
/checkbld Lungimea conductelor de distribu ție a gazelor (presiune medie) 15521 km
/checkbld Lungimea conductelor de distribu ție a gazelor (presiune joas ă) 203513 km
/checkbld Num ărul total de consumatori 14826
/checkbld Consumatori casnici 14175
/checkbld Consumatori industriali 651
/checkbld Consumul total (pentru anul 2004) 240207629 Nm 3
/checkbld Consumul casnic 13693152 Nm 3
/checkbld Consumul industrial 226514477 Nm 3
În perspectiva extinderii teritoriale și demografice a ora șului și în contextul constituirii
Zonei Metropolitane Constan ța, gazele naturale vor reprezenta o resurs ă energetic ă
important ă, ieftin ă și accesibilă atât consumatorilor casnici, cât și agen ților
economici. În acest context, ENGIE România S.A. î și propune s ă dezvolte
exponen țial infrastructura de distribu ție și s ă-si diversifice serviciile oferite, în sensul
asigur ării necesarului de consum si ajust ării la cerin țele pie ței.

2.13 Infrastructura pentru AP Ă – CANAL

2.13.1. Alimentarea cu ap ă
În municipiul Constan ța alimentarea cu ap ă se realizeaz ă de c ătre R.A.J.A.
Constan ța, operator privat aflat în rela ție contractual ă cu Asocia ția de Dezvoltare
Intercomunitar ă de ap ă și canalizare "Ap ă-Canal Constan ța".
Sursele naturale folosite pentru alimentarea cu ap ă a municipiului Constan ța sunt
prezentate in tabelul 13 .
Tabelul 13 Sursele naturale folosite pentru aliment area cu ap ă a municipiului Constan ța
Sursa Debit instalat
m3/h Debit exploatat
mii m 3/an 2006
Ci șmea I+II 10132 60375
Caragea 3594 19199
Constan ța Nord 2218 4169
Basarabi I și II 2220 4458
Valu Traian 680 980
Gale șu 16250 19520
Sursa: Planul local de dezvoltare durabil ă al municipiului Constan ța, 2008

63
Indicatorii de referin ță din domeniul aliment ării și consumului de ap ă a municipiului
Constan ța și a infrastructurii aferente sunt prezenta ți în tabelul 14 .

Tabelul 14 Indicatorii de referin ță din domeniul infrastructurii de alimentare și consum de ap ă –
municipiului Constan ța
Nr.
crt. Date privind sectorul ap ă/canal ora ș
Constan ța U.M. 2012 2013 2014
1 Lungime re țea de alimentare cu ap ă
potabilă km 541,81 564,67 575,19
2 Stare tehnic ă a re țelei (reabilitare re țea) % 1,95% 5,50% 0,54%
3 Num ăr abona ți nr. 29.277 29.631 30.150
4 Num ăr bran șamente, din care nr. 31929 32590 33035
– Persoane fizice nr. 25939 26577 26333
– Asocia ții de locatari nr. 2523 2523 2580
– Agen ți economici priva ți nr.
3467 3490 4122 – Institu ții publice nr.
Nr.
crt. Consum ap ă ora ș Constan ța U.M. 2012 2013 2014
1 Consum casnic m3 12810463,3 12474526,5 12562178,7
2 Consum industrial m3 6035708,0 5479993,8 5795115, 0
3 Total m3 18846171,3 17954520,3 18357293,7
Sursa: SC RAJA SA, 2016

2.13.2. Evacuarea apelor uzate
Apa uzat ă ajunge în sta țiile de epurare atât gravita țional cât și cu ajutorul celor 20 de
sta ții de pompare a apelor uzate. Sta țiile de epurare a apelor uzate din municipiul
Constan ța sunt: Sta ția de epurare Constan ța Sud și Sta ția de epurare Constan ța
Nord.
Indicatorii de referin ță din domeniul canaliz ării în municipiului Constan ța și a
infrastructurii aferente sunt prezenta ți în tabelul 15 .

Tabelul 15 Indicatorii de referin ță din domeniul infrastructurii de canalizare – munic ipiului
Constan ța
Nr.
crt. Date privind sectorul ap ă/canal ora ș
Constan ța U.M. 2012 2013 2014
1 Lungime re țea de canalizare (ap ă uzat ă) km 613,93 614 636
2 Stare tehnic ă a re țelei (reabilitare re țea) % 0,20% 0,78% 1,14%
3 Num ăr abona ți la re țeaua de canalizare nr. 26422 26759 27379
4 Cantitate generat ă de ap ă uzat ă (total) din
care: m3 20909780,7 17687130,2 17958229,4
– Casnic m3 13749485,4 12329687,5 12160470,0
– Industrial m3 7160295,3 5357442,7 5797759,4

64
5 Specificarea proiectelor de bio-energie
dezvoltate nr. biogaz:
712000 mc biogaz :
778368 mc biogaz :
990805 mc
biogaz produs și utilizat într-o micro-
cogenerare pentru acoperirea
consumurilor proprii de energie termic ă și
electric ă (într-o singur ă sta ție de epurare)
Sursa: SC RAJA SA, 2016

2.14 Managementul DE ȘEURILOR
Solurile din municipiul Constan ța au texturi medii (lutoase sau luto-nisipoase), ce ea
ce confer ă solului o permeabilitate ridicat ă și au însu șiri fizice bune, care s-au
men ținut ca atare de-a lungul anilor. Nivelul de salini zare al solurilor a r ămas relativ
sta ționar.
Pe raza municipiului Constan ța nu exist ă depozite de de șeuri menajere. De șeurile
menajere și cele asimilabile acestora sunt transportate în ve derea depozit ării la
rampa ecologic ă amplasat ă pe raza administrativ ă a ora șului Ovidiu. Depozitarea
de șeurilor inerte se face în incinta Portului Constan ța, în apropierea danei 103, pe
un teren special amenajat.
Activitatea de management a de șeurilor este gestionat ă la nivelul jude țului
Constan ța.

2.14.1. Generarea și gestionarea de șeurilor
DE ȘEURILE MUNICIPALE
De șeurile municipale generate cuprind atât de șeurile generate și colectate (în
amestec sau separat), cât și de șeurile generate și necolectate. Evolu ția cantit ăților
de de șeuri generate în perioada 2010 – 2014, colectate și necolectate la nivelul
jude țului Constan ța este prezentat ă în tabelul 16 .

Tabelul 16 Evolu ția cantit ăților de de șeuri generate colectate și necolectate la nivelul jude țului
Constan ța
De șeuri municipale 2010 2011 2012 2013 2014
De șeuri municipale
colectate [t] 368423,93 352304,60 352082,30 359021,00 364638
De șeuri municipale
necolectate [t] 21720 10193,1 5322 6604 5090
Total de șeuri municipale
generate [t] 390144 362497 357405 365624 369728
Sursa: Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța perioada 2016-2021

65
Cantitatea de de șeuri municipale generat ă, pe întreg jude țul Constan ța, în anul 2014
a crescut cu aproximativ 4103 tone fa ță de cantitatea de de șeuri municipale
generat ă în anul 2013. În ceea ce prive ște structura de șeurilor municipale generate
în jude țul Constan ța, la nivelul anului 2014, aceasta este prezentat ă în figura 20 .

Figura 20 Structura de șeurilor municipale generate la nivelul jude țului Constan ța
Sursa: Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța perioada 2016-2021

DE ȘEURILE BIODEGRADABILE
De șeurile biodegradabile municipale reprezint ă frac ția biodegradabil ă din de șeuri
menajere și asimilabile colectate în amestec precum și fracția biodegradabil ă din
de șeuri municipale colectate separat, inclusiv de șeuri din parcuri și gr ădini, pie țe,
de șeuri stradale. În jude țul Constan ța sunt în func țiune sta țiile de compostare de la
Corbu și cea din cadrul Depozitului ecologic Costine ști, operat ă de SC Iridex Group
Import Export Bucure ști Filiala Costine ști SRL. Cantitatea de compost produs ă în
sta ția din Costine ști, în anul 2014, a fost de 624,45 tone și a fost utilizat ă în cadrul
depozitului.
GESTIONAREA DE ȘEURILOR MUNICIPALE
La acest moment, la nivelul jude țului Constan ța exist ă autorizate și func ționale
urm ătoarele instala ții pentru sortarea, tratarea și eliminarea de șeurilor municipale:
/checkbld sta ția de transfer/sortare de la Cernavod ă în care în anul 2014, au fost
recep ționate 3.796 tone de de șeuri municipale, provenite din ora șul
Cernavod ă și comunele limitrofe Seimeni, Saligny, Rasova, de șeuri ce au
fost eliminate în depozitul de de șeuri din Ovidiu;
/checkbld sta țiile de compostare de la Corbu și cea din cadrul Depozitului ecologic
Costine ști, operat ă de SC Iridex Group Import Export Bucure ști Filiala
Costine ști SRL
/checkbld sta țiile de sortare: în comuna Cump ăna, în comuna Corbu, în municipiul
Constan ța (operat ă de SC MM RECYCLING S.R.L.) și sta ția de sortare

66
amplasat ă în incinta depozitului operat de SC IRIDEX GROUP I MPORT
EXPORT BUCURE ȘTI FILIALA COSTINE ȘTI SRL din Costine ști.
/checkbld depozitele autorizate în operare depozitele din Co stine ști, Ovidiu, Albe ști
și Incinta Port Constan ța.
În tabelul 17 este prezentat ă evolu ția infrastructurii de gestionare a de șeurilor
municipale la nivelul jude țului Constan ța.

Tabelul 17 Evolu ția infrastructurii de gestionare a de șeurilor municipale la nivelul jude țului
Constan ța
Facilit ăți de gestionare a de șeurilor 2010 2011 2012 2013 2014
Num ărul sta țiilor de transfer și/sau
sortare existente 1 sortare 4 sortare
1 transfer 5 sortare
1 transfer 5 sortare
1 transfer 5 sortare
1 transfer
Num ărul depozitelor conforme 4 depozite 4 depozite 4 depozite 4 depozite 4 depoz ite
Sursa: Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța perioada 2016-2021

Depozitarea de șeurilor a continuat s ă reprezinte principala op țiune de eliminare a
de șeurilor municipale. Cantitatea de de șeuri eliminat ă prin depozitare, în anul 2014,
a fost de 364952 tone.

2.14.2. Generarea și gestionarea de șeurilor industriale
Principalele activit ăți generatoare de de șeuri industriale, la nivelul jude țului
Constan ța sunt: construc țiile și repara țiile navale, agricultura, prelucrarea țițeiului,
fabricarea de substan țe și produse chimice, transportul produselor petrolier e,
metalurgia termic ă a metalelor neferoase. Cantit ățile de de șeuri generate din
activit ăți industriale sunt reflectate în tabelul 18 .

Tabelul 18 Gestionarea de șeurilor industriale în perioada 2010 – 2014 la nive lul jude țului
Constan ța
Cantitatea de
de șeuri 2010 2011 2012 2013 2014
Generat ă – t 135459,9 192051,4 214355,2 175261,6 163452,1
Valorificat ă – t 138365,1 133261,0 190820,7 130699,5 120929,6
Eliminat ă – t 23670,05 65221,99 43374 20093,25 40214,54
Sursa: Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța perioada 2016-2021

Principalele activit ăți generatoare de de șeuri industriale și modul de gestionare al
cantit ăților generate în 2014 pe fiecare dintre aceste acti vit ăți sunt prezentate în
figura 21 .

67

Figura 21 Principalele activit ății generatoare de de șeuri de produc ție și modul de gestionare al
acestora la nivelul jude țului Constan ța
Sursa: Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța perioada 2016-2021

ELIMINAREA DE ȘEURILOR INDUSTRIALE
De șeurile de produc ție generate de operatorii economici din jude țul Constan ța au
fost eliminate prin depozitare și/sau prin incinerare. Conform raport ărilor operatorilor
economici în anul 2014, cantit ățile de de șeuri de produc ție eliminate prin depozitare
în depozitele proprii de societ ățile S.C. ARGUS S.A. și RAJA S.A., au fost de
1595,34 tone (depozit de șeuri tehnologice nepericuloase Lumina, S.C. ARGUS S .A.)
și de 19458,71 tone (depozit de de șeuri Luminița, S.C. RAJA S.A.). Pe raza jude țului
Constan ța, în localitatea Lumina, este autorizat din 2009 i ncineratorul de de șeuri
industriale nepericuloase și periculoase, cu o capacitate de 1200 kg/or ă, apar ținând
SC ECO FIRE SISTEMS SRL. Cantitatea de de șeuri incinerat ă, în anul 2014, a fost
de 1755 tone, din care 600 tone de șeuri nepericuloase și 1155 tone de șeuri
periculoase (618,52 tone de șeuri medicale). Procentul de de șeuri periculoase din
total de șeuri incinerate a fost de 64,81%. Evolu ția cantit ăților de de șeuri incinerate în
perioada 2010 ÷ 2014 este redat ă în figura 22 .

68

Figura 22 Evolu ția cantit ăților de de șeuri incinerate în perioada 2010 ÷ 2014 la nivelul jude țului
Constan ța
Sursa: Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța perioada 2016-2021

VALORIFICAREA DE ȘEURILOR INDUSTRIALE
S.C. CRH CIMENT S.A. (ROMÂNIA) Punct de lucru Medgi dia, asigur ă preluarea
pentru valorificarea energetic ă, dar și ca substituen ți de materie prima a numeroase
tipuri de de șeuri. Conform raport ărilor operatorilor economici, cantitatea de de șeuri
coincinerat ă în anul 2014 a fost de 112991,78 tone din care 440 36,56 tone de șeuri
nepericuloase și 68955,22 tone de șeuri periculoase. Evolu ția cantit ății de de șeuri
coincinerat ă în perioada 2010 ÷ 2014 este reflectat ă în figura 23 .

Figura 23 Evolu ția cantit ăților de de șeuri coincinerate în perioada 2010 ÷ 2014
Sursa: Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța perioada 2016-2021
Pe amprenta analizat ă nu exist ă facilit ăți de management integrat, ci doar de
colectare, de șeurile urmând a fi gestionate corespunz ător la nivel de jude ț.

69

2.15. Func țiile municipiului Constan ța în sectorul energetic local

Având în vedere necesitatea utiliz ării eficiente a energiei Prim ăria municipiului
Constan ța ac ționeaz ă în mod direct și indirect pentru realizarea acestui deziderat
ținând seama de urm ătoarele func ții:
/checkbld Produce energie termic ă;
/checkbld Consum ă energie electric ă și termic ă;
/checkbld Inițiaz ă și propune, iar Consiliul Local aprob ă proiectele de hot ărâri conform
atribu țiilor prev ăzute de lege;
/checkbld Motiveaz ă sim țul civic și implicarea cet ățenilor.
Func ția de produc ător de energie se manifest ă prin:
• Un singur sistem centralizat de producere energie termic ă pentru alimentarea
cu înc ălzire și ap ă cald ă de consum;
• Sistemele individuale de înc ălzire și preparare a apei calde de consum în
clădirile publice;
• Instala țiile ce utilizeaz ă energii regenerabile montate în spa ții ale domeniului
public.
Func ția de consumator de energie se manifest ă prin utilizarea energiei în:
• Clădirile publice: cl ădiri administrative, unit ăți de înv ăță mânt, unit ăți sanitare,
muzee, teatre etc.;
• Iluminatul public;
• Transportul public de c ălători;
• Semnaliz ări rutiere.
Ca ini țiator de reglement ări locale se manifest ă prin:
• Regulamente locale care încurajeaz ă implementarea m ăsurilor de eficien ță
energetic ă în clădiri;
• Reglement ări privind evaluarea proiectelor municipale ținând seama de
eficien ța energetic ă și de reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă pentru
achiziții verzi4;
• Planificarea urban ă (plan de mobilitate urban ă durabilă, plan de dezvoltare a
spa țiilor verzi, realizarea pistelor pentru bicicli ști, reglement ări locale în
sprijinul realiz ării construc țiilor durabile);
• Introducerea de zone pietonale, zone cu acces limi tat pentru trafic, zone cu
restric ții de vitez ă, zone cu parc ări cu plat ă etc. și încurajarea folosirii

4 Legea nr. 69/2016 privind achizițiile publice verzi

70
transportului în comun prin îmbun ătățirea serviciilor și tarife rezonabile,
determinând popula ția s ă reduc ă utilizarea autoturismului personal.
Municipalitatea se manifest ă ca factor motivator prin:
• Aplicarea politicilor fiscale pentru încurajarea i nvestițiilor în m ăsuri de eficien ță
energetic ă în condițiile legii (de ex. la reabilitarea termic ă a locuin țelor de
domiciliu);
• Organizarea de campanii de informare pe teme de en ergie și mediu;
• Seminarii, conferin țe pe teme de energie și mediu;
• Promovarea rezultatelor la nivel local, na țional și European.

71
3. INVENTARUL DE REFERIN ȚĂ AL EMISIILOR

3.1. Introducere
Ținta maxim ă de reducere a emisiilor de CO 2 pentru municipiul Constan ța este de
20% în anul 2020 fa ță de anul de referin ță . În realizarea PAED s-a considerat ca an
de referin ță anul 2014, acesta fiind anul pentru care autoritatea local ă de ține
informa țiile necesare pentru realizarea Inventarului de Referin ță al Emisiilor de
CO 2. Anul de referin ță 2014 este anul cu care vor fi comparate reducerile de emisii
realizate în anul 2020.
Inventarul de Referin ță a Emisiilor (IRE) cuantific ă volumul emisiilor de CO 2 datorat
consumului de energie pe teritoriul municipiului Co nstan ța (ora șul Constan ța,
cartierul Palazul Mare și sta țiunea turistic ă Mamaia) din anul 2014 ales ca an de
referin ță . La realizarea inventarului emisiilor de CO 2 s-au identificat sursele
antropogene principale de emisii CO 2, ceea ce a permis ierarhizarea
corespunz ătoare a m ăsurilor de reducere.
Având în vedere c ă Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă urm ăre ște eficien ța
energetic ă în sfera de responsabilitate direct ă a administra ției locale, precum și în
sectoarele care pot fi influen țate prin decizii politice și m ăsuri administrative, IRE se
realizeaz ă pe baza consumului final de energie pe teritoriul municipiului Constan ța.
IRE cuantific ă emisiile directe de CO 2 rezultate în urma arderii combustibililor pe
teritoriul municipiului în cl ădirile municipale, reziden țiale și a celor din sectorul
servicii; în echipamentele/instala țiile de transport și emisiile indirecte de CO 2
rezultate la producerea de energie electric ă și termic ă (instala ții non-ETS) necesar ă
acoperirii consumului de energie electric ă, și a celui pentru înc ălzire/r ăcire.
IRE se bazeaz ă în principal pe datele privind consumul final de e nergie pentru diferi ți
consumatori finali afla ți pe teritoriul municipiului Constan ța.
Nu au fost analizate consumurile energetice din ind ustrie, deoarece acest sector nu
a fost considerat ca o țint ă a ac țiunilor cuprinse în Planul de Ac țiuni pentru Energie
Durabilă (PAED).
La colectarea datelor s-au întâmpinat dificult ăți în domeniul transportului privat și
comercial, la stabilirea tipului și a cantit ăților de combustibili consumate.

3.2. Consumul final de energie
Consumul final de energie în sectoarele avute în ve dere în PAED în anul de referin ță
2014, pe ansamblul conturului analizat (Constan ța, Palazu Mare și Mamaia) a fost
de 1993085 MWh, având structura prezentat ă în tabelul 19 .

72
Tabelul 19 Structura consumului final de energie în anul 2014
Categoria Energie
electric ă Gaze
naturale Motorin ă Benzin ă Lemne de
foc TOTAL
Consumul final de
energie [MWh] 621173 851298 226113 126519 167982 1993085
Sursa: Calcule ISPE

Rezult ă c ă din consumul final de energie, consumul de combust ibili reprezint ă circa
69%, restul de 31% fiind energia electric ă distribuit ă consumatorilor din municipiul
Constan ța. Din total combustibili utiliza ți în Municipiul Constan ța, circa 18% sunt
necesari pentru realizarea mobilit ății pe teritoriul municipiului.
Ponderea combustibililor pe categorii în consumul f inal de energie al municipiului
Constan ța este prezentat în figura 24.

Figura 24 Ponderea combustibililor pe categorii, în consumul final de energie în anul 2014
Sursa: Prelucr ări date
Gazul natural este utilizat pentru înc ălzire, prepararea apei calde de consum și
prepararea hranei. Centralele termice RADET (surse non-ETS) au consumat în anul
2014 circa 25195 MWh gaze naturale, ceea ce reprezi nt ă circa 2,95% din cantitatea
totală de gaz utilizat ă în municipiul Constan ța.

Consumul de motorin ă și benzin ă din transporturi a fost stabilit ținând seama de
datele transmise de c ătre:
– operatorul local de transport urban RATC SA;
– Prim ăria Municipiului pentru parcul auto propriu;
– DRPCIV – SPCRPCIV pentru transportul privat indiv idual și comercial.

73
Datele utilizate în evaluarea consumului de combust ibil pentru transportul privat
individual și comercial s-au bazat pe informa țiile transmise de c ătre DRPCIV –
SPCRPCIV Constan ța referitoare la persoanele juridice și fizice care au în
proprietate vehicule pe raza municipiului Constan ța, pe categorii de vehicule și tipuri
de carburan ți utiliza ți.

Estim ările consumurilor finale de carburan ți au avut la baz ă datele privind parcursul
mediu anual pe tip de vehicul, care reprezint ă o aproximare a num ărului de kilometri
parcur și într-un an calendaristic de o anumit ă categorie de vehicule. Pentru
determinarea parcursului mediu anual pe tip de vehi cul, Registrul Auto Român
elaboreaz ă periodic un „Sondaj privind caracteristicile de mo bilitate ale parcului auto
din România”.
Pentru perioada 2009 – 2015, valorile estimate pent ru autoturisme, autovehicule
ușoare comerciale, autocamioane grele, autobuze și motocicluri sunt prezentate în
tabelul 20.
Tabelul 20 Parcursul mediu anual pe categorii de ve hicule (km)
An 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Parc urs mediu anual – pe categorii (km)
Autoturisme 12456 12594 13406 13063 13238 13336 134 74
Autovehicule u șoare
comerciale (<3,5 tone) 20355 20371 21157 20907 21089 21275 21460
Autocamioane grele (>3,5
tone) 31929 32155 33895 33297 33589 34426 34986
Autobuze 47276 47297 48040 47347 47350 47368 47383
Motocicluri 3304 3102 3012 3112 3125 3140 3156
Sursa: Strategia na țională de siguran ță rutier ă pentru perioada 2016 – 2020, Anexa 1

Estim ările privind consumul mediu de carburant pe tipuri de vehicule au luat în
considerare consumurile medii admise conform ORDIN nr. 14/1982 pentru
aprobarea normativului privind consumul de combusti bil și ulei pentru automobile.
În tabelul 21 și 22 se prezint ă estim ările privind consumul de combustibil la nivelul
anului 2014 pentru transportul public (parcuri auto UAT – PMC, CJC, Administra ție
centrală; RATC – transportul în comun de c ălători), privat (persoane fizice) și
comercial (persoane juridice – operatori de transpo rt în comun de c ălători, persoane
juridice – agen ți comerciali, inclusiv transport de marf ă).

74
Tabelul 21 Estim ări privind consumul de combustibil pentru transport ul privat/persoane fizice
în anul 2014
Tip vehicul Num ăr vehicule pe
tip de combustibil Consum
specific
benzin ă
[l/100km] Consum
specific
motorin ă
[l/100km] Distan ța
parcurs ă
pe zi
[km] Num ăr
zile de
utilizare Consum anual [litri]
Benzin ă Motorin ă Benzin ă Motorin ă
Mopede-motociclete-
motociclu-scutere 1544 7 3,5 3,5 12 150 97272 441
Autoturisme –
automobil mixt 59633 29138 9 11 12 180 11592655 6923189
Auto-utilitar ă – vehicul
special – autospecial ă 997 2439 20 25 12 150 358920 1097550
Autobuze-autocare-
microbuze 2 59 25 25 12 150 900 26550
Tractoare 0 225 0 68 20 200 0 612000
Autoturisme hibrid 57 0 5 0 12 180 6156 0
Autoturisme
Benzin ă+GPL 20 0 6 0 12 180 2592 0
Autoturisme electric 1 0 0 0 12 180 0 0
Autoturisme
benzin ă+GNC 4 0 5 0 12 180 432 0
Total consum 12058927 8659730
Sursa: Prelucr ări date SPCRPCIV Constan ța
Tabelul 22 Estim ări privind consum de combustibil pentru transportul public și
comercial/persoane juridice în anul 2014
Tip vehicul Num ăr vehicule pe
tip de combustibil Consum
specific
benzin ă
[l/100km] Consum
specific
motorin ă
[l/100km] Distan ța
parcurs ă
pe zi
[km] Num ăr
zile de
utilizare Consum anual
[litri]
Benzin ă Motorin ă Benzin ă Motorin ă
Mopede-motociclete-
motociclu-scutere 378 1 3,5 3,5 12 150 23814 63
Autoturisme –
automobil mixt 10030 8742 9 11 12 180 1949832 2077099
Auto-utilitar ă – vehicul
special – autospecial ă 1388 8058 20 25 12 150 499680 3626100
Autobuze-autocare-
microbuze 1 978 25 25 17 150 638 623475
Tractoare 0 1335 0 68 20 200 0 3631200
Autoturisme hibrid 38 0 5 0 12 180 4104 0
Autoturisme
Benzin ă+GPL 10 0 6 0 12 180 1296 0
Autoturisme ele ctric 4 0 0 0 12 180 0 0
Total consum 5 2479364 9957937
Sursa: Prelucr ări date SPCRPCIV Constan ța

Consumul de lemne de foc a fost în anul 2014 de 167 982 MWh (cca. 8%, din total
consum final de energie). Conform datelor INS – Rec ens ământul popula ției și
locuin țelor, din anul 2011, pe conturul analizat exista un num ăr de 6367 locuin țe
neracordate la SACET, dotate cu sobe pentru înc ălzire. Aceste sobe ard combustibil

5 Include consumul transportului public în comun de c ălători și al parcului auto municipal/instituțional

75
solid (lemne de foc). De asemenea, conform acelea și surse, pe conturul analizat mai
exista un num ăr de 2085 locuin țe dotate cu central ă termic ă proprie pe combustibil
solid.
Principalele aspecte avute în vedere la estimarea c onsumului de lemne de foc în
anul 2014 sunt prezentate în tabelul 23 :

Tabelul 23 Estim ări privind consumul de lemne de foc în anul 2014
Indicator Sobe CT
Necesar înc ălzire [ Gcal/an] 7 7
Randament [ %] 25 65
Putere calorific ă lemn [ Gcal/t] 3,4 3,4
Consum lemne [ Gcal /an] 28 11
Consum lemne [ t/an] 8 3
Num ăr locuin țe 6367 2085
Consum lemne de foc [ t] 52434 6604
TOTAL CONSUM LEMNE DE FOC [t] 59038
Sursa: Calcule ISPE

Conform Prim ăriei municipiului Constan ța în anul 2014 au existat categorii sociale
care au beneficiat de ajutor pentru înc ălzire. În tabelul 24 se prezint ă situa ția
centralizat ă a ajutorului pentru înc ălzire din anul 2014.

Tabelul 24 Situa ția ajutorului pentru înc ălzire în anul 2014
Luna Beneficiari – nr Cantitate lemne – Kg Suma – L ei
Ianuarie 2906 2438550 36535
Februarie 3319 2760150 40149
Martie 3453 2863000 41263
Noiembrie 2591 2298720 27353
Decembrie 2998 2653160 31606
Total 15267 13013580 176906
Sursa: Prim ăria municipiului Constan ța

Cantitatea subven ționat ă de lemne de foc reprezint ă circa 22% din totalul estimat de
consum de lemne de foc.
În conformitate cu Inventarul Na țional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser ă transmis
de c ătre România în martie 2016 la UNFCCC, corespunz ător emisiilor din anul 2014,
factorul de emisie de CO 2 rezultat din arderea lemnelor de foc pentru înc ălzirea
locuin țelor a fost de 0,400 t/MWh (111,32 t/TJ).
Din consumul estimat de lemne de foc de 59038 t (ec hivalent a 167982 MWh)
rezult ă cca. 67192,9 t CO 2. Aceast ă cantitate de emisii nu se contabilizeaz ă îns ă la

76
cantitatea final ă de emisii pe conturul analizat datorit ă faptului ca se consider ă c ă
biomasa lemnoas ă absoarbe CO 2 în procesul de fotosintez ă.

3.3. Consumul final de energie electric ă
Consumul de energie electric ă din anul 2014 de 621173 MWh a fost realizat de
urm ătorii consumatori:
• Clădiri, echipamente/instala ții municipale (15701 MWh);
• Clădiri, echipamente/instala ții ter țiare (nemunicipale) (199243 MWh);
• Clădiri reziden țiale (193909 MWh);
• Iluminatul public municipal (13744 MWh);
• Industrie Non ETS (198576 MWh).
În cadrul sectorului servicii sunt cuprinse ca acti vit ăți comer țul, turismul, po șta și
telecomunica țiile, administra ția public ă, înv ăță mântul, s ănătatea, etc. conform
documentului INS ”Balan ța energetic ă și structura utilajului energetic”, anul 2015.

În conformitate cu ordinul ANRE nr. 69/2009 – Regul ament de etichetare a energiei
electrice, energia electric ă furnizat ă de c ătre ENEL TRADE ROMANIA SRL pentru
acoperirea consumului de energie electric ă a Municipiului Constan ța a fost produs ă
din urm ătoarele surse de energie primar ă ( figura 25 ):
/checkbld 21,48% din c ărbune;
/checkbld 14,93% din nuclear;
/checkbld 9,54% din gaze naturale;
/checkbld 0,11 % din p ăcur ă;
/checkbld 52,92% din surse regenerabile din care:
– 25,71%, energie hidroelectric ă;
– 20,16% eolian;
– 0,52% biomasa;
– 6,51% solar;
– 0,03% altele.

77

Figura 25 Eticheta na țional ă de energie electric ă pentru ENEL TRADE ROMANIA SRL
Sursa: https://www.enel.ro/ro/data/pdf/Eticheta_Energetica _ETR_2014.pdf

Consumul de energie electric ă din anul 2014 în cl ădirile municipale a fost de
15701 MWh, reprezentând circa 2,5% din cantitatea t otală de energie electric ă
consumat ă în municipiul Constan ța ( tabelul 25 , figura 26 ).

Tabelul 25 Consumul de energie electric ă în anul 2014
Tip consumator Cantitate
MWh %
Clădiri, echipamente/instala ții municipal și publice, din
care în 15701 2,5
• Sănătate 1932 12,3
• Înv ăță mânt 2019 12,9
• Administrativ 9250 58,9
• Social-cultural 2500 15,9
• Altele 0 0,0
Clădiri, echipamente/instala ții ter țiare (nemunicipale) 199243 32,1
Clădiri reziden țiale 193909 31,2
Iluminat public 13744 2,2
Industrie Non ETS 198576 32,0
Total 621173 100
Sursa: ENEL Distribu ție Dobrogea și Prim ăria municipiul Constan ța

78

Figura 26 Consumul de energie electric ă în anul 2014
Sursa: Prelucr ări date ENEL Dobrogea

Având în vedere structura energiei electrice furniz at ă de c ătre ENEL TRADE
ROMANIA SRL a rezultat emisia specific ă locală6 de CO 2 în valoare de 241,39
gCO 2/kWh (fa ță de 291,82 gCO 2/kWh factorul de emisie na țional în anul 2014).

Rezult ă c ă în anul 2014 consumul de energie electric ă din municipiul Constan ța
a generat 149703 tone de CO 2.

3.4. Consumul final de gaze naturale
Consumul de gaze naturale din anul 2014, f ără luarea în considerare a sursei ETS –
CET Palas, a fost de 851298 MWh din care 496960 MWh (58,4%) pentru
consumatori casnici și 354338 MWh (41,6%) pentru ceilal ți consumatori.
Consumul de gaze naturale din anul 2014 în cl ădirile municipale a fost de
38340 MWh, reprezentând circa 4,5% din cantitatea t otală de gaze naturale
consumat ă în municipiu ( tabelul 26 ).
Consumul de gaze naturale din anul 2014 în cl ădirile din sectorul servicii (f ără
clădirile municipale) a fost de 183392 MWh, reprezentâ nd circa 21,5% din cantitatea
totală de gaz natural consumat ă în municipiu.

6 Factorul local de emisie

79
Tabelul 26 Consumul de gaze naturale în anul 2014 7
Tip consumator Cantitate
[MWh] %
Clădiri, echipamente/instala ții municipal și publice (inclusiv
RADET/2014), din care în 38340 4,5
• Sănătate 8946 23,3
• Înv ăță mânt 16114 42,1
• Administrativ 9288 24,2
• Social-cultural 2336 6,1
• Altele 1656 4,3
Clădiri, echipamente/instala ții ter țiare (nemunicipale) 183392 21,5
Clădiri reziden țiale 496960 58,4
Industrie Non ETS 132606 15,6
Total 851298 100
Sursa: ENGIE România

În conformitate cu Inventarul Na țional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser ă transmis
de c ătre România în martie 2016 la UNFCCC, factorul de e misie de CO 2 rezultat din
arderea gazului natural pentru producerea energiei termice a fost de 0,200 t/MWh.

În anul 2014 ca urmare a utiliz ării gazului natural în procese de ardere emisiile
de CO 2 rezultate au fost de 170260 tone.

3.5. Consumul de combustibil pentru transport
În anul 2014 pe conturul analizat s-au utilizat pen tru transport combustibili totalizând
352632 MWh conform structurii din tabelul 27 .
Categoriile analizate au fost urm ătoarele:
• Parcul auto municipal/institu țional (include parcurile auto aflate în
proprietatea/închiriate de c ătre UAT – PMC, CJC și reprezentan ții
administra ției centrale afla ți în conturul analizat);
• Transportul public în comun de c ălători (include parcul auto destinat
transportului de c ălători al RATC – Regia Autonom ă de Transport în Comun
Constan ța și transportul privat de c ălători, de exemplu: taxi-uri, microbuze);
• Transportul privat și comercial (include parcurile auto aflate în propr ietatea
persoanelor fizice și a persoanelor juridice/agen ți comerciali de pe raza
municipiului Constan ța), inclusiv cel de marf ă.

7 Fără luarea în calcul a consumului de gaze naturale a sursei ETS – CET Palas

80
Tabelul 27 Structura consumului final de combustibi l pentru transport
Categoria Motorin ă
[MWh] Benzin ă
[MWh] Total
[MWh] %
Parcul
municipal/institu țional 5340 1909 7249 2,0
Transport public în comun
de c ălători 41563 15132 56695 16,1
Transport privat și
comercial 179210 109478 288688 81,9
TOTAL 226113 126519 352632 100
Sursa: Prelucr ări date SPCRPCIV Constan ța

Se poate observa c ă ponderea cea mai mare a consumului final de combus tibili se
înregistreaz ă în categoria transport privat și comercial (81,9%), urmat de categoria
transport public cu 16,1% și de transportul municipal cu 2,0%.
În categoria transport comercial s-a luat în analiz ă și cantitatea de carburant folosit la
manevre nod feroviar CFR Marf ă (Zona industrial ă Palas), cât și cel consumat
pentru manevre de remorcare, pilotaj maritim – fluv ial în rada Portului Maritim
Constan ța.
În conformitate cu anexele CRF la Inventarul Na țional al Emisiilor de Gaze cu Efect
de Ser ă transmis de România în martie 2016 la UNFCCC, fact orii de emisie utiliza ți
în sectorul transport rutier sunt:
• 0,257 t/MWh pentru benzin ă;
• 0,278 t/MWh pentru motorin ă.
Pentru transportul feroviar și maritim factorul de emisie pentru motorin ă este de
0,265 t/MWh.
Pentru calculul emisiei de CO 2 rezultat ă din transportul privat și comercial s-a
calculat un factor de emisie ponderat (transport ru tier, manevre fluvial-maritim și
feroviar) pentru motorin ă (cca. 0,275 t/MWh).

Având în vedere consumul de carburan ți din anul 2014 rezult ă c ă emisiile de
CO 2 datorate sectorului de transport în municipiul Con stan ța au fost de 94696
tone CO 2.

Conform documentului „Studiu privind Dezvoltarea ur ban ă în Regiunea Sud-Est
situa ția actuală și oportunit ăți de dezvoltare” – MDRAP, se estimeaz ă c ă în perioada
estivală num ărul de autoturisme care tranziteaz ă municipiul Constan ța se dubleaz ă.
Din aceste considerente apreciem ca valoarea emisii lor de CO 2 din transportul
privat, în decursul anului poate fi cu 25% mai mare . Acest lucru îns ă nu a fost luat în
considerare în cadrul IRE datorit ă faptului c ă municipalitatea nu va putea aplica
măsuri pentru reducerea emisiilor corespunz ătoare acestei categorii.

81
3.6. Emisiile de CO 2 în municipiul Constan ța în anul 2014
La stabilirea structurii emisiilor pe domenii de in terven ție, s-a avut în vedere
consumul final de energie structurat astfel:
/checkbld consumurile de energie electric ă în clădiri, iluminat public și industrie non-ETS
/checkbld consumurile de gaze naturale în cl ădiri și industrie non-ETS
/checkbld consumul de carburan ți în transporturi
din anul 2014 conform datelor prezentate în tabelul 28 .

Tabelul 28 Consumul de energie electric ă, gaze naturale și carburan ți în anul 2014
Sectorul Consumul final de energie
TOTAL
[MWh] % Energie
electric ă
[MWh] % Gaze
naturale
[MWh] % Carburan ți
[MWh] %
Clădiri,
echipamente/instala ții
municipale 54041 3,0 15701 3,7 38340 4,5 – –
Clădiri echipamente/instala ții
ale sectorului servicii 382635 21,0 199243 47,1 183392 21,5 – –
Clădiri,echipamente/instala ții
reziden țiale 8 690869 37,9 193909 45,9 496960 58,4 – –
Iluminatul public municipal 13744 0,8 13744 3,3 0 0 – –
Industrie Non-ETS 331182 18,1 198576 132606 15,6 – –
Parc auto
municipal/institu țional 7249 0,4 – – – 7249 2,1
Transport public în comun
de c ălători 56695 3,1 – – – 56695 16,1
Transport privat și comercial 288688 15,8 – – – 288688 81,9
TOTAL 1825103 100 621173 100 851298 100 352632 100
Sursa: Calcule ISPE

Emisiile de CO 2 în municipiul Constan ța în anul 2014 au rezultat de 414659
tone , structura pe tipuri de surse fiind prezentat ă în tabelul 29.

Tabelul 29 Structura emisiilor de CO 2 pe tipuri de surse în anul 2014
Sursa de emisii Cantitatea [tone] %
Consumul de energie electric ă 149703 36
Utilizarea gazelor naturale 170260 41
Utilizarea carburan ților 94696 23
TOTAL 414659 100
Sursa: Calcule ISPE

Structura emisiilor de CO 2 în anul 2014 pe domeniile de interven ție în care se
ac ționeaz ă pentru reducerea acestor emisii este prezentat ă în tabelul 30 .

8 Calcule efectuate fără luarea în considerare a cons umului de lemne de foc (consultați Cap.32 – Consumu l final de energie)

82
Tabelul 30 Structura emisiilor de CO 2 în func ție de sectorul de activitate în anul 2014
Sectorul Valoarea emisiei de CO 2,
tone %
Clădiri, echipamente/instala ții municipale 11452 2,8
Clădiri echipamente/instala ții ale sectorului servicii 84696 20,4
Clădiri reziden țiale 146124 35,2
Iluminat public municipal 3312 0,8
Industrie Non-ETS 74378 17,9
Parc auto municipal/institu țional 1959 0,5
Transport public în comun de c ălători 15592 3,8
Transport privat și comercial 77146 18,6
TOTAL fără Industrie Non-ETS, f ără consum carburan ți
manevre feroviare – maritime – fluviale 327635 –
TOTAL 414659 100
Sursa: Calcule ISPE

Din cantitatea total ă de emisii de CO 2 de 414659 tone estimate pentru Municipiul
Constan ța pentru anul 2014 au fost eliminate emisiile dator ate sectoarelor:
• industrie și construc ții (74378 tone CO 2),
• transport privat și comercial – manevre feroviare, remorcare și pilotaj maritim
și naval (12646 tone CO 2),
care nu sunt avute în vedere în planul de ac țiune privind dezvoltarea durabil ă.

Astfel, rezult ă valoarea de referin ță a emisiilor de CO 2 în anul 2014 de
327635 tone, distribuit ă conform figurii 27:

Figura 27 Distribu ția emisiei de CO 2 în anul 2014
Sursa: Prelucr ări ISPE

83
4. VIZIUNE ȘI PLAN DE AC ȚIUNE

4.1. Prognoza evolu ției emisiilor de CO 2 în perioada 2015 – 2020

4.1.1. Scenariul în care nu se iau m ăsuri de reducere a emisiilor de CO 2
În capitolul 3 s-a prezentat consumul final de energie de 1993085 MWh a
municipiului Constan ța în anul de referin ță 2014 ceea ce reprezint ă circa 0,79%
din consumul final total al României .
Ca urmare a utiliz ării acestei cantit ăți de energie final ă a rezultat c ă emisia de CO 2 a
municipiului a fost de 414659 tone ceea ce reprezin t ă circa 0,57% din emisiile
totale de CO 2 ale României indicate în Inventarul Na țional de Emisii de Gaze cu
Efect de Ser ă transmis c ătre UNFCCC în martie 2016 .
În perioada 2014 – 2020 ca urmare a ie șirii din criz ă se prognozeaz ă o dezvoltare
economico – social ă ascendent ă a României, dezvoltare care se preconizeaz ă și la
nivelul municipiului Constan ța.
Corespunz ător datelor prezentate de Comisia Na țională de Prognoz ă (CNP), în
documentul ’’Prognoza echilibrului energetic’’, în iunie 2016, s-a prognozat evolu ția
consumului final de energie din România în perioada 2014 – 2020 de la 21,736
milioane tep la 24,345 milioane tep, în absen ța unor programe de eficien ță
energetic ă ceea ce înseamn ă un ritm mediu anual de cre ștere de circa 1,9%.
Conform documentului ’’Prognoza în profil teritoria l – varianta de prim ăvar ă 2016’’ al
CNP, cre șterea reală a PIB în jude țul Constan ța este prezentat ă în tabelul 31 .

Tabelul 31 Cre șterea real ă a PIB în jude țul Constan ța [%]
Jude țul Constan ța 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Medie 2014 – 2019
Cre șterea reală a PIB 5,0 1,1 4,5 4,6 4,9 5 4,18
Sursa: Comisia Na țională de Prognoz ă

Pentru determinarea evolu ției consumului final de energie al Municipiului Con stan ța
în perioada 2014 – 2020 s-a considerat ca ipotez ă de calcul un ritm mediu anual de
cre ștere de 1% pentru scenariul în care nu sunt luate î n considerare m ăsurile de
cre ștere a eficien ței energetice.
În aceast ă ipotez ă rezult ă evolu ția consumului de energie final ă în perioada
2015 – 2020 prezentat ă în tabelul 32 . Ținând seama de structura consumului final
de energie din anul 2014 rezult ă evolu ția structurii pe categoriile energie electric ă,
combustibili, carburan ți.

84
Tabelul 32 Structura consumului final de energie în perioada 2014 – 2020
Categoria Energie
electric ă Gaze
naturale Motorin ă Benzin ă Lemne de
foc TOTAL
Consum
[MWh] 2014 621173 851298 226113 126519 167982 1993085
2015 627385 859811 228374 127784 169662 2013016
2016 633659 868409 230658 129062 171358 2033146
2017 639995 877093 232964 130353 173072 2053477
2018 646395 885864 235294 131656 174803 2074012
2019 652859 894723 237647 132973 176551 2094752
2020 659388 903670 240024 134302 178316 2115700
Sursa: Calcule ISPE

Conform acestei structuri a consumului final de ene rgie rezult ă evolu ția emisiilor de
CO 2 din tabelul 33, ceea ce arat ă c ă valoarea emisiilor de CO 2 în 2020 este de
440169 tone fiind cu 6,15% mai mare fa ță de cea din anul 2014 în condi țiile în care
nu se iau m ăsuri de reducere a acestora.

Tabelul 33 Evolu ția emisiilor de CO 2 în perioada 2014 – 2020
Sursa de
emisii Cantitatea, în tone în anul
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Consumul de
energie
electric ă 149703 151200 152712 154239 155781 157339 158912
Utilizarea
gazelor
naturale 170260 171962 173682 175419 177173 178945 180734
Utilizarea
carburan ților 94696 95643 96600 97566 98542 99527 100522
TOTAL 414659 418805 422994 427223 431496 435811 440168
Sursa: Calcule ISPE

Din valoarea total ă a emisiilor de CO 2 din anul 2020 se elimin ă:
• emisiile datorate sectoarelor industrie și construc ții,
• emisiile rezultate din categoria manevre feroviare și remorcare – pilotaj
maritim și naval,
care nu sunt avute în vedere în cadrul PAED (cca. 2 0,99%) rezultând, pentru anul
2020, valoarea de 347791 tone de CO 2 emise pe care trebuie s ă o reducem prin
măsurile adoptate.

Practic la nivelul anului 2020, în urma adopt ării m ăsurilor și implement ării
PAED, Municipiul Constan ța va emite doar 262108 tone de CO 2, ceea ce
reprezint ă reducerea cu 20% a valorii de referin ță de 327635 tone emisii de CO 2
din anul 2014.

85
Tabelul 34 Structura emisiilor de CO 2 în func ție de sectorul de activitate în anul 2020, f ără
implementarea m ăsurilor de reducere
Sectorul Valoare emisii de CO 2, în
tone %
Clădiri, echipamente/instala ții municipale 12156 3,5
Clădiri echipamente/instala ții ale sectorului servicii 89906 25,8
Clădiri reziden țiale 155114 44,6
Iluminat public municipal 3516 1,0
Parc auto municipal/institu țional 2080 0,6
Transport public în comun de c ălători 16550 4,8
Transport privat și comercial 68469 19,7
TOTAL GENERAL 347791 100
Sursa: Calcule ISPE

4.1.2. Scenariul care ține seama de aplicarea m ăsurilor identificate pentru atingerea
țintei adoptate
Având în vedere valoarea prognozat ă a emisiilor de CO 2 pentru anul 2020 de
347791 tone ( tabelul 34 ), pentru atingerea țintei de reducere de 20% (262108 tone
CO 2) ar fi necesar adoptarea unor m ăsuri care s ă reduc ă valoarea emisiilor cu
circa 85683 tone CO 2 = 347791 tone CO 2 – 262108 tone CO 2.În tabelul 35 este
prezentată structura emisiilor de CO 2 în func ție de sectorul de activitate în anul 2020,
cu implementarea m ăsurilor de reducere.

Tabelul 35 Structura emisiilor de CO 2 în func ție de sectorul de activitate în anul 2020, cu
implementarea m ăsurilor de reducere
Sectorul Valoare emisii de CO 2, în
tone %
Clădiri, echipamente/instala ții municipale 8985 3,4
Clădiri echipamente/instala ții ale sectorului servicii 66931 25,1
Clădiri reziden țiale 117719 44,2
Iluminat public municipal 2571 1,0
Parc auto municipal/institu țional 1734 0,7
Transport public în comun de c ălători 13837 5,1
Transport privat și comercial 54700 20,5
TOTAL emisii, cu m ăsuri pe sectoarele principale 266477 100
REDUCERI prin m ăsuri suplimentare în domeniile
produc ție locală de energie electric ă și termic ă, ap ă-canal
și re țele de distribu ție 4369 –
TOTAL GENERAL 262108 –
Sursa: Calcule ISPE

Rezult ă c ă trebuie acordat ă o aten ție deosebit ă promov ării investițiilor noi pentru
utilizarea eficient ă a resurselor energetice și a tehnologiilor cu emisii reduse de CO 2.
Ținând seama de contribu ția sectoarelor de activitate asupra cantit ății de emisii de
CO 2 din municipiul Constan ța, reducerea acestei cantit ăți se va asigura prin

86
utilizarea eficient ă a resurselor energetice primare (combustibili) și a energiei
electrice.
Astfel se impune în primul rând implementarea unor m ăsuri de cre ștere a
performan țelor energetice la consumatorul final – în cl ădiri, finalizarea proiectului de
modernizare și eficientizare a iluminatului public și ac țiuni imediate în domeniul
mobilit ății urbane – prin fluidizarea traficului, optimizare a – modernizarea
transportului public și încurajarea înnoirii parcului auto institu țional, privat și
comercial.
Va fi luat ă în considerare și reducerea necesarului de combustibil pentru înc ălzire și
preparare de ap ă cald ă de consum, prin reducerea consumurilor proprii teh nologice
și a pierderilor pe re țeaua secundar ă aflat ă în gestiunea RADET Constan ța (surs ă
non-ETS).
De asemenea se fac urm ătoarele recomand ări c ătre ENEL Distribu ție Dobrogea,
respectiv de reducere a consumului de energie elect ric ă prin reducerea pierderilor în
re țelele de distribu ție, utilizarea echipamentelor și instala țiilor cu consum redus de
energie electric ă și implementarea contoriz ării inteligente la consumatorii finali.
Totodat ă este deosebit de important ă promovarea surselor de energie regenerabil ă
cu emisii zero de CO 2 pentru satisfacerea necesit ăților de energie electric ă a
diferiților consumatori.
În concluzie pentru reducerea cu 20% a emisiilor de CO 2 se vor adopta urm ătoarele
măsuri:
• Cre șterea eficien ței energetice în sectorul cl ădiri ;
• Modernizarea și optimizarea transportul ui public și transformarea acestuia
într-un mijloc rapid și confortabil de c ălătorie, cu încurajarea introducerii
vehiculelor electrice, cât și dezvoltarea infrastructurii de piste pentru bicic liști;
ac țiuni sus ținute de o infrastructur ă reabilitat ă și un management performant
al traficului;
• Utilizarea surse lor regenerabile de energie (ex. energie solar ă electric ă
și/sau termic ă; bio-combustibili; pompe de c ăldur ă etc.).
• Promovarea sistem ului de înc ălzire centralizat ă (RADET Constan ța – sursa
non-ETS) optimizat și modernizat, în vederea recâ știg ării consumatorilor
pierdu ți în ultimii ani; reluarea dialogului și cu sursa ETS (CET Palas) pentru
implementarea unui sistem de cogenerare de înalt ă eficien ță în folosul
const ănțenilor;

87

Figura 28 Grafic comparativ emisii CO 2 (t) 2014-2020
Sursa: Calcule ISPE

4.2. Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă
Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă urm ăre ște utilizarea eficient ă a energiei în
sectoarele în care, Prim ăria municipiului Constan ța, în colaborare cu Consiliul Local
și cu Consiliul Jude țean Constan ța, poate influen ța prin decizii, m ăsuri
administrative, prin parteneriate cu celelalte inst itu ții publice sau parteneriate publice
private și prin campanii de educare – con știentizare a cet ățenilor.
Planul de Ac țiune se refer ă la urm ătoarele sectoare/domenii de ac țiune/interven ție:
/checkbld Clădiri și echipamente/instala ții aferente (cl ădiri municipale, reziden țiale și
ter țiare – servicii), iluminat public;
/checkbld Transport (parc auto municipal/institu țional, transport public de c ălători,
transport privat și comercial);
/checkbld Produc ția de energie local ă de energie electric ă și termic ă (din surse
conven ționale sau regenerabile);
/checkbld Planificarea urban ă (planificarea urban ă strategic ă, planificarea urban ă de
mobilitate durabil ă, dezvoltarea de reglement ări locale pentru sprijinirea
construc țiilor durabile);
/checkbld Achiziții (reglement ări locale privind eficien ța energetic ă, privind utilizarea
surselor de energie regenerabile, privind respectar ea principiilor cuprinse în
Legea nr. 69/2016 privind achizi țiile publice verzi – furnizarea de produse,

88
prestarea de servicii sau execu ția de lucr ări pentru care au fost elaborate
criterii ecologice);
/checkbld Comunicare (servicii de asisten ță tehnic ă și financiar ă, campanii de informare
și con știentizare)
Centralizarea m ăsurilor/ac țiunilor propuse, a impactului acestora asupra econo miei
de resurse energetice și a emisiilor de CO 2 sunt prezentate în Anexa 1 – PAED
Constan ța.

4.2.1. Clădiri și echipamente/instala ții

Măsurile de eficien ță energetic ă și de reducere a amprentei de carbon în cl ădiri, ce
urmeaz ă a fi propuse vor fi în conformitate cu recomand ările Ghidului PAED al CoM,
cu domeniile de interes ale Prim ăriei municipiului Constan ța, Consiliului Local și
Consiliului Jude țean și totodat ă în folosul cet ățenilor.
Pentru reducerea emisiilor de CO 2 se impun adoptarea unor m ăsuri de reducere atât
a energiei electrice cât și a energiei termice prin: înlocuirea becurilor cla sice cu cele
economice sau cu tehnologie LED; înlocuirea aparatu rii electrice, electronice și
electrocasnice clasice cu cele performante AAA; pro movarea rebran șă rii la SACET;
modernizarea sau înlocuirea sistemelor de înc ălzire și preparare ap ă cald ă de
consum; utilizarea contoriz ării inteligente a consumurilor de energie termic ă și
electric ă; implementarea SRE și nu în ultimul rând organizarea de campanii de
educare-informare-con știentizare pentru schimbarea mentalit ății consumatorului
final.
În acest sens recomand ările noastre vizeaz ă cca.30% din totalul cl ădirilor, cu
prioritate la interven ții fiind cele care îndeplinesc criteriile:
/checkbld Anul d ării în folosin ță (1950 – 1990)
/checkbld Racordate la SACET (în principal consumatorii raco rda ți la re țeaua de
distribu ție agent termic a RADET – sursa Non-ETS și apoi cei racorda ți la
re țeaua de furnizare agent termic de la CET Palas – su rsa ETS)
/checkbld Neracordate la SACET, dar cu instala ții termice (CT) învechite
/checkbld Incluse în sectorul reziden țial, în special condominiile
/checkbld Reprezint ă unit ăți de înv ăță mânt, în special cele pre-universitare cu
cămine/internate
/checkbld Incluse în sectorul servicii
/checkbld Incluse în sectoarele s ănătate, cultur ă, sport
/checkbld Reprezint ă sediile administra ției publice locale și regionale

89
4.2.1.1. Clădiri PUBLICE
În categoria cl ădirilor publice sunt incluse cl ădirile apar ținând UAT-PMC, CJC și
administra ției publice centrale.
În domeniul cl ădirilor publice pentru anul 2020, se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie cu 12696 MWh fa ță de cel din anul 2014;
• Producerea de energie a 2241 MWh din SRE;
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 3171 tone fa ță de emisiile din 2014.
Costul estimat pentru implementarea m ăsurilor este de 30000000 Euro în perioada
2016 – 2020.
Surse de finan țare:
/checkbld Fonduri atrase (Fondurile Structurale și de Investiții Europene/POR; Programe
europene de Cooperare Teritorial ă / Programul Transna țional al Dun ării /
INTERREG V / URBACT III / ESPON / Programul CBC – B lack Sea;
Programe de cercetare europene / H2020, ERA.NET-SCC ; Innovative actions
in sustainable urban development ; Programe de fina n țare bilaterale / USTDA,
Elve ția)
/checkbld Asisten ță tehnic ă și credite comerciale (ex. ESCO; EIB – Elena; Jessic a; The
European Energy Efficiency Fund (EEEF); UE/BERD)
/checkbld Buget local, Buget de stat (cotele de cofinan țare, Programe MDRAP,
Administra ția Fondului pentru Mediu (Programul Casa Verde Clas ic și Casa
Verde Plus)
/checkbld Investiții private
Responsabilitatea implement ării se află în sfera de competen ță legală de ac țiune a
Prim ăriei municipiului Constan ța, împreun ă cu Consiliul Local și Consiliul Jude țean,
și administra ția centrală, corespunz ător clădirilor subordonate.
Măsurile și ac țiunile propuse, pentru cca.28% din totalul cl ădirilor publice din
municipiu, sunt detaliate mai jos, recomand ările pentru investi ții prioritare la cl ădirile
publice fiind prezentate în Anexa 2 – Recomand ări pentru investi ții la clădirile
unit ăților de înv ăță mânt pre-universitar de stat și Anexa 3 – Recomand ări pentru
investiții la alte clădiri publice (s ănătate, social- cultural, administrativ, altele).

Măsura A11 – Reabilitarea termic ă a cl ădirilor
Măsura se refer ă la interven ții asupra anvelopei cl ădirilor nerenovate, care nu sunt
clădiri de patrimoniu, cu indice de consum energetic m are, cu izolare pere ți exteriori
– înlocuire tâmpl ărie –reabilitare/izolare acoperi ș – subsol vechi, ce favorizeaz ă
pierderi energetice.
Pentru clădirile de patrimoniu acolo unde interven ția permite se va face izolarea
pere ților pe interior, reabilitarea/izolarea subsolului și înlocuirea tâmpl ăriei.

90
Consumul de gaze naturale în cl ădirile municipale este de 38340 MWh conform
datelor din tabelul 30. Prin implementarea e șalonat ă a m ăsurii, în perioada 2016 –
2020 în func ție de planul de investi ții aprobat anual, se realizeaz ă o reducere a
consumului de energie de 5378 MWh și a emisiilor de CO 2 de 1103 tone.
Costul total al implement ării m ăsurii este estimat la 15000000 Euro.

Măsura A12 – Utilizarea energiilor regenerabile pentr u prepararea apei calde și
energiei electrice la cl ădiri publice
Măsura se refer ă la instalarea, acolo unde terasa cl ădirii este orizontal ă și structura
de rezisten ță permite, de panouri solare, fotovoltaice pentru ac operirea par țială a
consumului intern de energie electric ă și colectoare solare pentru prepararea apei
calde consum.
Economia de energie din surse conven ționale, rezultat ă din produc ția de energie din
surse regenerabile, va fi de 358 MWh la energie ele ctric ă și 1883 MWh la gaze
naturale. Deci, reducerea de emisii de CO 2 va fi de 463 tone.
Costul estimativ al implement ării m ăsurii este de circa 1050000 Euro în perioada
2016 – 2020.

Măsura A13 – Modernizarea instala țiilor de înc ălzire și preparare ap ă cald ă
utilizând echipamente eficiente energetic
Măsura are ca scop interven ții asupra instala țiilor pentru înc ălzire și preparare ap ă
cald ă prin implementarea de echipamente eficiente energe tic.
Prin realizarea e șalonat ă a m ăsurii în perioada 2016 – 2020 în func ție de planul de
investiții aprobat anual se realizeaz ă o reducere a consumului de gaze naturale pân ă
în anul 2020 de cca. 2615 MWh și o reducere a emisiilor de CO 2 de 523 tone.
Costul total al implement ării m ăsurii este estimat la 7500000 Euro.

Măsura A14 – Modernizarea instala țiilor de iluminat interior utilizând
echipamente eficiente energetic
Măsura are ca scop interven ții asupra instala țiilor electrice pentru implementarea de
sisteme de contorizare inteligente, înlocuirea ilum inatului incandescent cu l ămpi cu
eficien ță energetic ă ridicat ă, cu posibilit ăți de reglaj func ție de programul de lucru.
Consumul de energie electric ă în clădirile municipale a fost de 15701 MWh în anul
2014 conform datelor din tabelul 28. Prin realizare a e șalonat ă a m ăsurii în perioada
2016 – 2020 în func ție de planul de investi ții aprobat anual se realizeaz ă o reducere
a consumului de energie electric ă pân ă în anul 2020 de cca. 2015 MWh și o
reducere a emisiilor de CO 2 de 486 tone.
Costul total al implement ării m ăsurii este estimat la 3105000 Euro.

91
Măsura A15 – Modernizarea aparaturi electrice/electro nice utilizând unele
eficiente energetic
Măsura are ca scop înlocuirea aparaturii electrice/el ectronice ineficiente energetic cu
unele noi eficiente. Prin realizarea e șalonat ă a m ăsurii în perioada 2016 – 2020 în
func ție de planul de investi ții aprobat anual se realizeaz ă o reducere a consumului
de energie de cca. 2389 MWh și o reducere a emisiilor de CO 2 de 533 tone.
Costul estimat pentru realizarea m ăsurii este de 3300000 Euro.

Măsura A18 – Cre șterea eficien ței energetice prin schimbarea de
comportament a consumatorului final
Măsura se impune pentru schimbarea comportamentului c onsumatorului de energie
prin con știentizarea efectelor pozitive ale economiei de ene rgie, atât pentru
comunitate cât și pentru mediu.
Prin realizarea m ăsurii în perioada 2016 – 2020 se estimeaz ă realizarea unei
reduceri a consumului de energie pân ă în anul 2020 de cca. 299 MWh și o reducere
a emisiilor de CO 2 de 63 tone.
Costul estimat pentru realizarea m ăsurii este de 45000 Euro.

4.2.1.2. Clădiri din sectorul REZIDEN ȚIAL
În categoria cl ădirilor reziden țiale sunt incluse cl ădirile apar ținând persoanelor fizice
(de tipul case individuale și condominii/apartamente în blocuri de locuin țe).
În domeniul cl ădirilor din sectorul Reziden țial (blocuri de locuin țe/condominii și case
individuale) se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie cu 158170 MWh fa ță de cel din anul 2014
• Producerea a 17915 MWh din SRE
• Reducerea emisiei de CO 2 cu 37395 tone
Costul estimat pentru implementarea m ăsurilor, pe perioada 2018-2020, este de
45000000 Euro.
Surse de finan țare:
/checkbld Fonduri atrase (Fondurile Structurale și de Investiții Europene/POR; Programe
de cercetare europene / H2020)
/checkbld Asisten ță tehnic ă și credite comerciale (ex. ESCO; EIB – Elena; Jessic a; The
European Energy Efficiency Fund (EEEF); UE/BERD)
/checkbld Buget local, Buget de stat (cotele de cofinan țare, Administra ția Fondului
pentru Mediu (Programul Casa Verde și Casa Verde Plus)
/checkbld Investiții private
Responsabilitatea implement ării m ăsurilor cade în sarcina: Prim ăriei municipiului
Constan ța, împreun ă cu Asocia țiile de Proprietari, Proprietarii individuali.

92
Prim ăria municipiului Constan ța promoveaz ă și recomand ă solu țiile de utilizare
eficient ă a resurselor energetice, în acest sens preg ătind un regulament urbanistic
local. Se vor avea în vedere m ăsuri și facilit ăți fiscale pentru cei care implementeaz ă
proiecte de cre ștere a performan țelor energetice în cl ădiri.Având în vedere c ă în
cadrul PAED sunt analizate numai sursele Non-ETS de energie electric ă și/sau
termic ă, apartamentele racordate la SACET cu furnizare de agent termic de la CET
Palas nu vor fi luate în considerare pentru setul d e m ăsuri.
Dar acest aspect nu împiedic ă autoritatea public ă locală s ă ia m ăsuri suplimentare și
pentru aceste condominii, racordate la CET Palas (s urs ă ETS), consumurile
acestora fiind ulterior monitorizate prin PIEE (Pro gramul de Îmbun ătățire a Eficien ței
Energetice) și nu prin PAED.
Măsurile și ac țiunile propuse, pentru cca.26% din totalul cl ădirilor reziden țiale din
municipiu, sunt detaliate mai jos, recomand ările pentru investi ții prioritare fiind
focalizate pe construc țiile date în folosin ță înainte de 1990:
/checkbld Reabilitarea termic ă a cca.21 mii de apartamente, din care 3500 racorda te la
RADET/SACET și a cel pu țin 25% din casele individuale
/checkbld Implementarea SRE la cel pu țin 15% din totalul caselor individuale
neracordate la RADET/SACET
/checkbld Promovare, încurajare racordate la SACET, respecti v RADET
/checkbld Achiziționarea materialelor de construc ții, a echipamentelor și instala țiilor cu
luarea în considerare a prevederilor Legii nr. 69/2 016 privind achizi țiile publice
verzi.

Măsura A11 – Reabilitarea termic ă a cl ădirilor
Măsura se refer ă la interven ții (anvelop ări) la blocurile de locuit/condominii realizate
dup ă proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990 cu resp ectarea prevederilor Legii
nr.159/2013 9 pentru reducerea consumurilor energetice la consum atorii finali și
ameliorarea aspectului urbanistic al municipiului.
Conform datelor SPIT în anul 2014 existau pe contur ul analizat un num ăr de 96274
apartamente și 34108 case individuale, din care construite înain te de anul 1990 sunt
cca. 78% din totalul apartamentelor și 65% din totalul caselor individuale.
Reabilitarea blocurilor se va face în perioada 2018 – 2020, ceea ce va determina o
reducere a consumului de energie de cca. 67175 MWh, ceea ce conduce la
reducerea emisiilor de CO 2 cu 13775 tone.
Costurile totale estimate pentru realizarea m ăsurii în perioada 2018 – 2020 se ridic ă
la valoarea de 22500000 Euro.

9 Legea nr. 159/2013 pentru modificarea și completare a Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor

93
Măsura A12 – Utilizarea energiilor regenerabile
Măsura se refer ă la instalarea de panouri solare (fotovoltaice și termice) pentru
reducerea consumului de gaze naturale și energie electric ă.
Conform AFM au fost alocate deja fondurile pentru 1 25 de contracte pentru
persoane fizice pe Programul Casa Verde 2012-2013, SRE urmând a fi puse în
func țiune cel târziu anul viitor 2017.
În perioada 2018-2020 m ăsura se va aplica în continuare pentru cca.15% din total
case individuale, realizându-se o economie de energ ie din surse conven ționale,
rezultat ă din produc ția de energie din surse regenerabile, de cca. 17915 MWh și
reducerea emisiilor de CO 2 cu 3675 tone.
Costul estimativ al aplic ării m ăsurii este de 6975000 Euro în perioada 2018 – 2020.

Măsura A13 – Modernizarea instala țiilor de înc ălzire și preparare ap ă cald ă
Măsura are ca scop interven ții asupra instala țiilor interioare pentru înc ălzire și
preparare ap ă cald ă prin implementarea de echipamente eficiente energe tic.
Prin realizarea e șalonat ă a m ăsurii în perioada 2018 – 2020 în func ție de planul de
investiții aprobat anual se realizeaz ă o reducere a consumului de gaze naturale pân ă
în anul 2020 de cca. 32711 MWh și o reducere de 6542 tone a emisiilor de CO 2.
Costul total al implement ării m ăsurii este estimat la 7762500 Euro.

Măsura A14 – Modernizarea instala țiilor de iluminat interior
Măsura are ca scop interven ții asupra instala țiilor electrice pentru implementarea de
sisteme de contorizare inteligente, înlocuirea ilum inatului incandescent cu l ămpi cu
eficien ță energetic ă ridicat ă, cu posibilit ăți de reglaj func ție de dorin ța utilizatorului.
Modernizarea instala țiilor de iluminat interior utilizând echipamente ef iciente
energetic va determina o reducere a consumului de e nergie electric ă de cca. 24886
MWh și a emisiilor de CO 2 de circa 5998 tone pân ă în anul 2020.
Costurile totale pentru aplicarea m ăsurii în perioada 2018 – 2020 sunt de circa
3397500 Euro.

Măsura A15 – Modernizarea aparaturii electrice/electr onice și electrocasnice
Măsura are ca scop înlocuirea aparaturii ineficiente energetic cu unele noi
performante. Prin realizarea e șalonat ă a m ăsurii în perioada 2018 – 2020 se
realizeaz ă o reducere a consumului de energie în anul 2020 de cca. 29675 MWh și o
reducere a emisiilor de CO 2 cu 6615 tone.
Costul estimat pentru realizarea m ăsurii este de 4297500 Euro.

94
Măsura A18 – Cre șterea eficien ței energetice prin schimbarea
comportamentului consumatorilor
Măsura se impune pentru schimbarea comportamentului c onsumatorului de energie
prin campanii de con știentizare a efectelor pozitive ale economiei de en ergie, atât
pentru comunitate cât și pentru mediu.
Prin realizarea m ăsurii în perioada 2018 – 2020 se estimeaz ă realizarea unei
reduceri a consumului de energie pân ă în anul 2020 de cca. 3723 MWh și o
reducere a emisiilor de CO 2 cu 790 tone.
Costul estimat pentru realizarea m ăsurii este 67500 Euro.

4.2.1.3. Clădiri din sectorul SERVICII
În categoria cl ădirilor din sectorul servicii sunt incluse cl ădirile apar ținând
persoanelor juridice/agen ți comerciali.
În domeniul cl ădirilor din sectorul ter țiar se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie cu 90574 MWh
• Producerea a 13394 MWh din SRE
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 22975 tone
Costul estimat pentru implementarea m ăsurilor este de 27500000 Euro.
Surse de finan țare:
/checkbld Fonduri atrase (Programe de cercetare europene / H 2020)
/checkbld Mecanisme financiare (ex. ESCO)
/checkbld Buget local (instrumente fiscale), Buget de stat ( Administra ția Fondului pentru
Mediu – Programul Casa Verde Clasic și Casa Verde Plus; Programe de
cercetare na ționale)
/checkbld Investiții private
Responsabilitatea implement ării m ăsurilor cade în sarcina –persoanelor juridice
interesate.
Prim ăria municipiului Constan ța promoveaz ă și recomand ă solu țiile de utilizare
eficient ă a resurselor energetice, în acest sens preg ătind un regulament urbanistic
local. Se vor avea în vedere m ăsuri și facilit ăți fiscale pentru cei care implementeaz ă
proiecte de cre ștere a performan țelor energetice în cl ădiri.
Măsurile și ac țiunile propuse, pentru cca.27% din totalul cl ădirilor ter țiare/servicii din
municipiu, sunt detaliate mai jos, recomand ările pentru investi ții prioritare fiind
focalizate pe construc țiile date în folosin ță înainte de 1990, pe capacit ățile de cazare
din sta țiunea Mamaia, marile mall-uri și hypermarket-uri, cu accent pe
implementarea de SRE pe terase/acoperi ș.

95
Măsura A11 – Reabilitarea termic ă a cl ădirilor
Aplicarea m ăsurii determin ă o reducere a consumului de energie de cca. 30824
MWh și o reducere a emisiilor de CO 2 la nivelul anului 2020 de 6492 tone.
Costul estimat al aplic ării acestei m ăsuri în perioada 2016 – 2020 este de circa
10312500 Euro.

Măsura A12 – Utilizarea energiilor regenerabile
Aceast ă m ăsur ă asigur ă producerea de energie electric ă și ap ă cald ă menajer ă
evitându-se folosirea combustibililor fosili. Reduc erea emisiilor de CO 2 în acest caz
la nivelul anului 2020 este de 2853 tone.
Costul estimativ al aplic ării m ăsurii este de 6462500 Euro pe perioada 2017 – 2020.

Măsura A13 – Modernizarea instala țiilor de înc ălzire și preparare ap ă cald ă
Măsura are ca scop interven ții asupra instala țiilor pentru înc ălzire și preparare ap ă
cald ă menajer ă prin implementarea de echipamente eficiente energe tic.
Prin realizarea e șalonat ă a m ăsurii în perioada 2017 – 2020 în func ție de planul de
investiții aprobat anual se realizeaz ă o reducere a consumului de gaze naturale în
anul 2020 de 12691 MWh și o reducere a emisiilor de CO 2 de 2538 tone.
Costul total al implement ării m ăsurii este estimat la 3176250 Euro.

Măsura A14 – Modernizarea instala țiilor de iluminat interior
Aplicarea m ăsurii determin ă o reducere a consumului de energie electric ă la nivelul
anului 2020 de 23942 MWh și o reducere a emisiilor de CO 2 de 5770 tone.
Costul estimativ al aplic ării m ăsurii este de 3712500 Euro pe perioada 2017 – 2020.

Măsura A15 – Modernizarea instala țiilor electrice
Măsura are ca scop înlocuirea instala țiilor electrice ineficiente energetic (aer
condiționat, instala ții de frig, aparatur ă electric ă-electronic ă, instala ții specifice
industriei hoteliere, etc.) cu unele noi performant e. Prin realizarea e șalonat ă a
măsurii în perioada 2017 – 2020 se realizeaz ă o reducere a consumului de energie
pân ă în anul 2020 de cca. 21038 MWh și o reducere a emisiilor de CO 2 de 4862
tone.
Costul estimat pentru realizarea m ăsurii este de 3781250 Euro.

Măsura A18 – Cre șterea eficien ței energetice prin schimbarea
comportamentului consumatorilor
Măsura se impune pentru schimbarea comportamentului c onsumatorului de energie
prin campanii de con știentizare a efectelor pozitive ale economiei de en ergie, atât

96
pentru societatea comercial ă (reducerea facturilor la utilit ăți) și comunitate cât și
pentru mediu.
Prin realizarea m ăsurii în perioada 2017 – 2020 se estimeaz ă realizarea unei
reduceri a consumului de energie pân ă în anul 2020 de cca. 2079 MWh și o
reducere a emisiilor de CO 2 cu 459 tone.
Costul estimat pentru realizarea m ăsurii este 55000 Euro.

4.2.1.4. Echipamente/instala ții pentru ILUMINAT PUBLIC
În sectorul iluminat public se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie cu 3920 MWh
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 945 tone
Se estimeaz ă c ă obiectivele de reduceri prognozate vor fi atinse a tât prin contractul
de reabilitare a sistemului de iluminat public muni cipal (SIPM) cu termen final
sfâr șitul anului 2016 (cca. 15% grad de acoperire SIPM), aflat sub coordonarea
Prim ăriei municipiului Constan ța, cât și printr-un nou contract pentru un grad de
acoperire a SIPM de cca. 40%, la care se adaug ă activitatea de mentenan ță
curent ă, bugetul total estimat fiind de 12650000 Euro.
Lucr ările propuse a fi prev ăzute în noul contract acoper ă urm ătoarele categorii de
măsuri conform ghidului PAED:

Măsura A21 – Modernizarea și eficientizarea iluminatului public existent
Aplicarea m ăsurii determin ă o reducere a consumului de energie electric ă de circa
cca. 3332 MWh pân ă în anul 2020, ceea ce conduce la reducerea emisiil or de CO 2
cu circa 803 tone.

Măsura A24 – Tehnologii de informare și comunica ții
Dezvoltarea unui dispecer pentru telemanagement det ermin ă o reducere a
consumului de energie electric ă de circa 588 MWh pân ă în anul 2020, și o reducere
a emisiilor de CO 2 cu circa142 tone.

4.2.2. Transportul rutier
Pentru reducerea emisiilor de CO 2 datorate sectorului transport s-ar impune
încurajarea transportului în comun eficient, a tran sportului nemotorizat, conducerea
economic ă a vehiculelor, managementul inteligent al traficul ui etc. Se impune de
asemenea asigurarea spa țiilor de parcare, îmbun ătățirea infrastructurii de transport a
municipiului pentru a se evita blocajele în circula ție și pentru a reduce consumul de
carburan ți la nivelul parcului auto existent: peste 300 de v ehicule în parcul
institu țional (UAT-PMC, CJC și celelalte institu ții ale administra ției centrale); 200 de

97
autobuze ale parcului RATC; cca. 90 mii vehicule în proprietatea persoanelor fizice
și 29500 vehicule în parcul comercial al persoanelor juridice.
Setul de m ăsuri și ac țiuni propuse în continuare țin cont de recomand ările f ăcute la
nivelul Polului de cre ștere Constan ța în Planul de mobilitate urban ă durabilă, cu
abord ări specifice având în vedere scopul principal de re ducere a emisiilor de CO 2.

4.2.2.1. Parcul AUTO MUNICIPAL/INSTITU ȚIONAL
În categoria parc auto municipal (institu țional) sunt incluse parcurile auto aflate în
proprietatea/închiriate de c ătre UAT – PMC, CJC și reprezentan ții administra ției
centrale afla ți în conturul analizat.
Pentru parcul auto municipal se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie cu 1282 MWh
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 346 tone.
Costul estimat pentru perioada 2016 – 2020 este de 12250000 Euro.
Sursa de finan țare:
/checkbld Fonduri atrase (Fondurile Structurale și de Investiții Europene/POR; Programe
europene de Cooperare Teritorial ă / Programul Transna țional al Dun ării /
INTERREG V / ESPON / Programul CBC – Black Sea; Pro grame de cercetare
europene / H2020; Innovative actions in sustainable urban development;
Programe de finan țare bilaterale / Elve ția)
/checkbld Asisten ță tehnic ă și credite comerciale (ex. UE/BERD)
/checkbld Buget local, Buget de stat (cotele de cofinan țare, Administra ția Fondului
pentru Mediu (Programul Rabla Clasic și Rabla Plus; Programul Infrastructur ă
de alimentare verde)
/checkbld Investiții private
Responsabilitatea implement ării m ăsurii: Prim ăria municipiului Constan ța (pentru
ac țiunile care se afl ă în sfera sa de competen ță legală), împreun ă cu Consiliul Local
și Consiliul Jude țean, ENEL Distribu ție Dobrogea și administra ția centrală (pentru
parcurile auto aferente).
Setul de m ăsuri/ac țiuni este detaliat mai jos, fiind focalizat pe mode rnizarea a
cca.20% din vehiculele apar ținând parcului auto institu țional (EURO 2 – 6); ini țierea
unei colabor ări UAT-PMC-CJC-Operatorul re țelei de distribu ție a energiei electrice
(PPP) pentru dezvoltarea infrastructurii pentru veh icule electrice (VE); achizi ționarea
de vehicule ecologice – electrice / hibrid / bio-ca rburan ți și reabilitarea infrastructurii
de str ăzi.

98
Măsura A41 – Achizi ționarea de vehicule ecologice eficiente cu consumur i
reduse
Măsura are în vedere înnoirea parcului auto în perioa da 2016 – 2020 în func ție de
necesit ățile institu țiilor publice locale, regionale și centrale, prin achizi ționarea de
vehicule ecologice (trecerea de la EURO 2 la EURO 5 sau 6; tehnologia hibrid, bio-
carburan ți, gaz comprimat).
Costul estimativ pentru perioada 2016 – 2020 este d e 980000 Euro.

Măsura A42 – Achizi ționarea de vehicule electrice (inclusiv infrastruct ura de
înc ărcare aferent ă)
Măsura are în vedere înnoirea parcului auto în perioa da 2016 – 2020 în func ție de
necesit ățile Prim ăriei prin dezvoltarea infrastructurii de înc ărcare și achiziționarea de
vehicule electrice.
Costul estimativ pentru perioada 2016 – 2020 este d e 1355000 Euro.

Măsura A44 – Trecerea la mersul pe jos și cu bicicleta
Măsura are în vedere promovarea și încurajarea utiliz ării bicicletelor atât în
deplasarea în timpul s ăpt ămânii la programul de lucru cât și în zilele nelucr ătoare.
Costul estimativ pentru perioada 2016 – 2020 este d e 980000 Euro.

Măsura A47 – Reabilitarea infrastructurii de str ăzi și drumuri urbane
Măsura are în vedere inclusiv asigurarea unui num ăr corespunz ător de parc ări la
nivelul municipiului, vizând în special aglomerarea din sezonul estival din sta țiunea
Mamaia și centrul ora șului Constan ța.
Costul estimativ pentru perioada 2016 – 2020 este d e 8935000 Euro.

4.2.2.2. Transportul PUBLIC ÎN COMUN DE C ĂLĂTORI
În categoria transportul public în comun de c ălători este inclus parcul auto destinat
transportului de c ălători al RATC (Regia Autonom ă de Transport în Comun
Constan ța) și transportul privat de c ălători10 (exemplu: taxi-uri, microbuze).
În sectorul transport publicîn comun de c ălători se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie cu 9854 MWh
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 2713 tone.
Costul estimativ pentru perioada 2017 – 2020 este d e 51437000 Euro.
Sursa de finan țare:

10 Agenții comerciali operatori de mijloace de transpo rt în comun de călători, în baza unei licențe regle mentate de către UAT – PMC în
privința traseului, a tipurilor de autovehicule uti lizate și sistemului de tarifare.

99
/checkbld Fonduri atrase (Fondurile Structurale și de Investiții Europene/POR; Programe
europene de Cooperare Teritorial ă / Programul Transna țional al Dun ării /
INTERREG V / ESPON / Programul CBC – Black Sea; Pro grame de cercetare
europene / H2020; Innovative actions in sustainable urban development;
Programe de finan țare bilaterale / Elve ția)
/checkbld Asisten ță tehnic ă și credite comerciale (ex. UE/BERD)
/checkbld Buget local, Buget de stat (cotele de cofinan țare, Administra ția Fondului
pentru Mediu (Programul Infrastructur ă de alimentare verde)
Responsabilitatea implement ării: RATC SA, Prim ăria Municipiului Constan ța
(pentru ac țiunile care se afl ă în sfera sa de competen ță legală),– Consiliul Jude țean,
operatorii priva ți de mijloace de transport de persoane.
Setul de m ăsuri/ac țiuni pentru parcul auto RATC este detaliat mai jos, fiind focalizat
pe modernizarea (EURO 6) a cca. 25% din cele 106 au tobuze EURO 2 și a cca.
25% din parcul auto al operatorilor priva ți de mijloace de transport de
persoane;achizi ționarea de autobuze și microbuze ecologice pân ă în 2020 (cu
dublarea efortului pân ă în 2030).

Măsura A41 – Achizi ționarea de vehicule ecologice eficiente cu consumur i
reduse
Măsura se realizeaz ă pentru reducerea consumului de energie, cre șterea num ărului
de c ălători și cre șterea satisfac ției c ălătorilor privind condi țiile asigurate, ceea ce
determin ă o reducere a emisiilor de CO 2 cu circa 815 tone.
În condițiile acces ării unor fonduri europene destinate transportului u rban sustenabil,
se propune achizi ționarea de autobuze/microbuze/taxi-uri EURO 5-6.
Costul estimativ al aplic ării m ăsurii este de 15130250 Euro pe perioada 2017 –
2020.

Măsura A42 – Achizi ționarea de vehicule electrice (inclusiv infrastruct ura de
înc ărcare aferent ă)
Măsura are în vedere înnoirea parcului auto al RATC și al operatorilor priva ți de
mijloace de transport persoane în perioada 2017 – 2 020 în func ție de necesit ăți.
Achiziționarea de autobuze/microbuze, taxi-uri ecologice – electrice / hibrid / bio-
carburan ți sau gaz comprimat, determin ă o reducere a emisiilor de CO 2 cu circa
1356 tone.
Costul estimativ pentru perioada 2016 – 2020 este d e 25075000 Euro.

Măsura A47 – Reabilitarea infrastructurii de str ăzi și drumuri urbane
Măsura are în vedere inclusiv asigurarea unui num ăr corespunz ător de sta ții,
echipate adecvat.

100
Costul estimativ pentru perioada 2016 – 2020 este d e 11231750 Euro.

4.2.2.3. Transportul PRIVAT ȘI COMERCIAL
În categoria transportul privat și comercial sunt incluse parcurile auto aflate în
proprietatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice / agen ți comerciali de pe
raza municipiului Constan ța (inclusiv transportul de marf ă).
În domeniul transportului privat și comercial se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie cu 51572 MWh
• Reducerea cu 13769 tone a emisiilor de CO 2.
Costul estimat pentru realizarea acestor m ăsuri este de 36943000 Euro.
Sursa de finan țare:
/checkbld Fonduri atrase (Fondurile Structurale și de Investiții Europene/POR; Programe
europene de Cooperare Teritorial ă / Programul Transna țional al Dun ării /
INTERREG V / ESPON / Programul CBC – Black Sea; Pro grame de cercetare
europene / H2020)
/checkbld Asisten ță tehnic ă și credite comerciale (ex. UE/BERD)
/checkbld Parteneriate Public-Privat.
/checkbld Buget local, Buget de stat (cotele de cofinan țare, Administra ția Fondului
pentru Mediu (Programul Rabla Clasic și Rabla Plus; Programul Infrastructur ă
de alimentare verde)
/checkbld Investiții private
Responsabilitatea implement ării m ăsurii: Societ ățile Comerciale/persoanele juridice,
Persoanele fizice / cet ățeni și UAT-PMC (pentru m ăsurile A47 și A49).
Prim ăria municipiului Constan ța promoveaz ă și recomand ă solu țiile de utilizare
eficient ă a resurselor energetice în domeniul transportului privat și comercial, în
acest sens propunând un set de instrumente fiscale locale, în colaborare cu
autorit ățile din domeniu – RAR și DRPCIV – S.P.C.R.P.C.I.V., inclusiv asigurarea
unor spa ții de parcare dedicate, în zona sta țiilor de înc ărcare, celor care au
achiziționat vehicule electrice/hibride.

Măsura A41 – Achizi ționarea de vehicule ecologice eficiente cu consumur i
reduse
Măsura este propus ă pentru trecerea de la EURO 2 la EURO 5-6 (sau cu
func ționare pe bio-carburan ți) a cel pu țin 1% din parcul privat și comercial și va duce
la reducerea consumului de energie cu 10314 MWh, ce ea ce determin ă o reducere a
emisiilor de CO 2 cu circa 2754 tone.
Costul estimativ al aplic ării m ăsurii este de 5541450 Euro pe perioada 2017 – 2020.

101
Măsura A42 – Achizi ționarea de vehicule electrice (inclusiv infrastruct ura de
înc ărcare aferent ă)
Măsura este propus ă pentru achizi ționarea, în perioada 2017 – 2020, de vehicule
electrice / hibride reprezentând cel pu țin 0,5% din parcul privat și comercial și
determin ă o reducere a emisiilor de CO 2 cu circa 826 tone.
Costul estimativ pentru perioada 2017 – 2020 este d e 1662430 Euro.

Măsura A43 – Trecerea la transportul public
Măsura are în vedere promovarea și încurajarea utiliz ării transportului public de
călători. Costul estimativ pentru perioada 2017 – 2020 este de 2955440 Euro.

Măsura A44 – Trecerea la mersul pe jos și cu bicicleta
Măsura are în vedere promovarea și încurajarea utiliz ării bicicletelor atât în
deplasarea în timpul s ăpt ămânii la programul de lucru cât și în zilele nelucr ătoare, și
a mersului pe jos pe distan țe scurte, inclusiv cu asigurarea infrastructurii ne cesare.
Costul estimativ pentru perioada 2017 – 2020 este d e 1847150 Euro.

Măsura A46 – Îmbun ătățirea logisticii din transportul urban de marf ă
Costul estimat pentru realizarea acestei m ăsuri este de 554150 Euro.

Măsura A47 – Reabilitarea infrastructurii de str ăzi și drumuri urbane
Măsura are în vedere fluidizarea traficului cu efecte pozitive asupra consumurilor de
carburan ți. M ăsura are în vedere inclusiv asigurarea unui num ăr corespunz ător de
parc ări, pe perioad ă determinat ă de timp, la nivelul municipiului, vizând în specia l
aglomerarea de la orele de aprovizionare.
Costul estimat pentru realizarea acestei m ăsuri este de 23089370 Euro.

Măsura A49 – Management inteligent al traficului prin utilizarea tehnologiei
informa ției și a comunica țiilor
Măsura presupune realizarea unui sistem integrat (dis pecer) care s ă permit ă
monitorizarea și controlul centralizat al traficului din municipiu l Constan ța. Sunt avute
în vedere urm ătoarele aspecte: semnalizarea intersec țiilor, sistem de supraveghere
video, gestiunea transportului public de c ălători, sistem de semnalizare și informare
dinamic ă, sistem gestiune parcaje, sistem de înregistrare a dep ăș irii vitezei locale,
controlul adaptiv al traficului în marile intersec ții etc.
Costul estimat pentru realizarea acestei m ăsuri este de 1293010 Euro.

102
4.2.3. Producerea local ă de energie electric ă
În domeniul producerii locale de energie electric ă se estimeaz ă urm ătoarele:
• Punerea în func țiune a unei centrale fotovoltaice cu o capacitate i nstalat ă de
cca. 1MW, ceea ce va duce la reducerea consumului d e energie, din surse
conven ționale/combustibili fosili, cu cca. 6088 MWh și la
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 1467 tone
Costul estimativ de implementare, alocat pentru anu l 2017, este de 800000 Euro.

4.2.4. Producerea local ă de c ăldur ă
În sectorul producere local ă de c ăldur ă, prin aplicarea m ăsurilor;
/checkbld A62 – Centrale termice
/checkbld A63 – Re țele de termoficare (noi, extinderi, reabilit ări)
incluse în programul de reabilitare și modernizare a RADET privind re țeaua
secundar ă de distribu ție, centralele de cvartal și de bloc, inclusiv cu sistemele
inteligente de contorizare se estimeaz ă o reducere a pierderilor de agent termic și o
eficientizare a serviciilor, cu urm ătoarele efecte:
• Reducerea consumului de gaze naturale cu 6978 MWh
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 1396 tone.
Costul estimat pentru realizarea acestor reduceri e ste de 9800000 Euro pentru
perioada 2016-2020.

4.2.5. Alte domenii de interven ție
4.2.5.1. Echipamente/instala ții pentru sectorul AP Ă-CANAL
În sectorul ap ă – canal se estimeaz ă urm ătoarele:
• Reducerea consumului de energie electric ă pentru pompaj cu 2538 MWh
• Producerea de energie din surse regenerabile de 23 22 MWh (micro-
cogenerare cu biogaz rezultat din n ămolul de la sta țiile de epurare)
• Reducerea emisiilor de CO 2 cu 1124 tone.
Sursa de finan țare: Fonduri atrase, fonduri proprii RAJA SA, buget de stat și local.
Responsabilitatea implement ării m ăsurii: RAJA SA, Consiliul Jude țean Constan ța,
Prim ăria municipiului Constan ța (pentru ac țiunile care se afl ă în sfera sa de
competen ță legală).

Măsura A72 – Reabilitarea Sistemului de alimentare cu ap ă a municipiului
Constan ța (captare, aduc țiune, distribu ție, contorizare ap ă)
Măsura are în vedere și reducerea pierderilor de ap ă și a consumurilor energetice.

103
Ca urmare a realiz ării m ăsurii se economise ște pân ă în anul 2020, 2538 MWh
energie electric ă și se reduc emisiile de CO 2 cu circa 1124 tone.
Costul estimativ pe perioada 2016 – 2020 este de 73 00000 Euro, buget alocat deja
de c ătre RAJA SA prin programele de reabilitare, moderni zare și proiectele
europene în curs.

4.2.5.2. DISTRIBU ȚIE ENERGIE ELECTRIC Ă
În domeniul distribu ției de energie electric ă ENEL Distribu ție Dobrogea are în vedere
reducerea pierderilor de energie electric ă, implementarea contoriz ării inteligente și
modernizarea echipamentelor proprii (M ăsurile A56 și A57).
Aplicarea acestor m ăsuri aduce o economie de energie electric ă de 1589 MWh,
ceea ce reprezint ă o reducere a emisiilor de CO 2 de 383 t.
Costul estimativ de implementare a m ăsurilor pe perioada 2016 – 2019 este de
5210000 Euro, buget alocat deja de c ătre ENEL distribu ție Dobrogea prin
programele de reabilitare – modernizare în curs.
Responsabilitatea implement ării m ăsurii: ENEL Distribu ție Dobrogea

4.2.5.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI – spa ții verzi
Măsura A73 – Realizarea unui raport optim între supra fe țele construite și
zonele verzi
Aceast ă m ăsura urm ăre ște cre șterea suprafe ței spa țiului verde de la cca. 13
mp/locuitor (conform datelor INS) estima ți în anul 2014 la 26 mp/locuitor conform
prevederilor Ordonan ței de Urgen ță nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea
Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ția mediului / Art. II.
Costul estimat este de 8750000 Euro pentru perioada 2016-2020 și include și
sistemul de iriga ții aferent între ținerii materialului verde ce urmeaz ă a fi plantat la
nivelul municipiului Constan ța.

4.3. Canale de comunicare
Prim ăria municipiului Constan ța, în colaborare cu societatea civil ă – ONG locale, va
dezvolta și implementa o campanie de informare-educare și con știentizare a
cet ățenilor care va fi structurat ă pe mai multe programe focalizate pe un anumit tip
de public țint ă, având drept scop informarea publicului vizat înc ă de la primele etape
ale PAED.
Ac țiunile de comunicare dezvoltate prin activit ățile de educare, transfer de cuno știn țe
și informare vor fi structurate atât pe componenta i ntern ă (în interiorul Comitetului
PAED și al membrilor asocia ți) cât și cea extern ă (rela ționarea Comitetului PAED cu

104
publicul vizat), astfel încât s ă fie atinse obiectivele specifice ale PAED și s ă se ob țin ă
rezultatele a șteptate.
La nivel extern instrumentele de comunicare de tipu l conferin țelor, atelierelor de
lucru, evenimentelor destinate reprezentan ților massmedia (conferin țe de pres ă,
comunicate și articole de pres ă) și canalele de comunicare (verbal și non-verbal,
scris pe suport hârtie sau on-line, audio-video) ca re vor fi utilizate,vor contribui la
ob ținerea unei reac ții pozitive din partea factorilor cheie implica ți și a publicului larg,
asupra c ăruia implementarea PAED va avea impact.

În acest moment Prim ăria municipiului Constan ța utilizeaz ă urm ătoarele canale
pentru comunicarea extern ă:
/square4 Pagina web proprie a institu ției, recent actualizat ă
/square4 Conferin țe de pres ă, adresate sta țiilor locale de televiziune, operatorilor
portalurilor de știri, presa local ă
/square4 Comunicate de pres ă
/square4 Afișe/bro șuri
/square4 Scrisoarea anual ă a Primarului c ătre cet ățeni.
Pentru comunicarea intern ă se vor utiliza adresele de e-mail ale angaja ților sau
notele interne scrise.
La nivelul cet ățenilor – beneficiarii direc ți ai implement ării PAED, nivelul de
cunoa ștere și în țelegere trebuie îmbun ătățit, iar gradul de con știentizare și implicare
crescut.
Sub coordonarea Comitetului PAED se va dezvolta un proces de comunicare
eficient, corect și constant, planul de comunicare fiind permanent mo nitorizat și
ajustat, dac ă va fi cazul, pe parcursul derul ării.
Informa țiile, volumul acestora, vocabularul utilizat, gradu l de detaliere și transparen ța
vor fi alese func ție de audien ța c ăreia se adreseaz ă, nivelul de cunoa ștere,
preg ătirea profesional ă și nivelul de implicare. Mesajele vor fi clare, echi librate –
prezentând beneficiile asociate PAED, personalizate pe grupul țint ă c ăruia se
adreseaz ă.

Luând în considerare cele de mai sus planul media v a include urm ătoarele activit ăți:
/square4 1 x comunicat în presa local ă la aprobarea prin HCL și depunerea PAED spre
avizare de c ătre Conven ția Primarilor
/square4 1 x conferin ță de pres ă la lansarea primului proiect de implementare m ăsuri
prev ăzute în PAED
/square4 1 x machet ă publicitar ă publicat ă într-un cotidian de circula ție na țională la
lansarea primului proiect de implementare m ăsuri prev ăzute în PAED

105
/square4 1 x rubric ă pe website-ul Prim ăriei unde s ă fie publicate comunicatele și
informa țiile cu referire la PAED (ex. avizare prin HCL; dep unere la CE – Joint
Research Centre spre aprobare; lansarea primului pr oiect de implementare
măsuri PAED etc.)
/square4 1 x comunicat în presa local ă în fazele determinante ale diverselor proiecte de
implementare m ăsuri PAED
/square4 1 x conferin ță de pres ă la aprobarea de c ătre CE – JRC a PAED Constan ța
/square4 1 x machet ă publicitar ă publicat ă într-un cotidian de circula ție na țională la
finalul fiec ărui proiect de implementare m ăsuri prev ăzute în PAED
/square4 Campanii de informare, con știentizare și educare pe teme de utilizare
eficient ă a resurselor energetice, de încurajare a utiliz ării mijloacelor de
transport publice de c ălători și a bicicletelor, de protec ție a mediului
înconjur ător – evenimente (ateliere de lucru, întâlniri info rmale, mese rotunde
etc) organizate în parteneriat cu ONG locale în uni t ățile de înv ăță mânt, în
hypermarket-uri și mall-uri, în zonele pietonale din centrul istoric al ora șului și
din sta țiunea turistic ă Mamaia
Realizarea de bro șuri informative și ghiduri de bune parctici pentru cet ățeni cu
referire la Conven ția Primarilor, PAED, diferitele proiecte destinate implement ării
măsurilor PAED și promovarea campaniilor de informare-educare.Campa nia de
informare-educare a publicului larg, activit ățile de transfer de cuno știn țe la nivelul
factorilor interesa ți, sesiunile de instruire a reprezentan ților Comitetului PAED se
recomand ă a fi demarate înc ă de la primele etape ale implement ării PAED.

Publicul vizat va fi structurat în 2 mari categorii :
1. INTERN – Comitetul PAED reprezentat de Coordonator; Direc torul de proiect;
Grupele de lucru și membrii permanen ți
2. EXTERN
/square4 Părți interesate
– Autorit ăți la nivel local și na țional
– Administra ția public ă jude țean ă = membrii asocia ți ai Comitetului PAED
– Mediul de afaceri și mediul diplomatic
– Mediul academic, înv ăță mânt și de CDI = membrii asocia ți ai
Comitetului PAED
– Asocia țiile profesionale, camere de comer ț, ADR (Agen ții de dezvoltare
regională), ADI (Asocia ția de dezvoltare intercomunitar ă), AOER
(Asocia ția ora șelor energie din România), Federa ția municipiilor și
federa țiile patronale, Conven ția Primarilor, Consiliul Municipalit ăților și
al Regiunilor Europene (Council of European Municip alities and
Regions – CEMR)

106
/square4 Publicul larg – beneficiari direc ți ai rezultatelor PAED
– Comunitatea local ă – cet ățenii, lideri locali informali / lideri de opinie,
grupuri ale minorit ăților etnice și religioase, turi ști
– Societatea civil ă – reprezentan ți ai organiza țiilor neguvernamentale
active in domeniul energiei și al protec ție mediului
– Mass-media – presa scris ă, radio și TV

4.4. Aspecte organizatorice și de management
Elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea implement ării PAED presupune
colaborarea și implicarea mai multor entit ăți, atât publice cât și private.

Pentru implementarea m ăsurilor din PAED, monitorizarea și evaluarea constant ă se
recomand ă colaborarea, la nivelul Prim ăriei municipiului Constan ța, a Comitetului
PAED Constan ța (figura 1) cu to ți membrii asocia ți prezenta ți în tabelul 1 și alți
factori interesa ți, cum ar fi poten țialii investitori, mediul diplomatic, reprezentan ții
societ ății civile, liderii informali de la nivelul cet ățenilor etc.

Figura 29 Schema Comitet PAED – Membrii asocia ți

COORDONATOR

MEMBRII ASOCIAȚI
Autorități, Operatori conform tabel 1
DIRECTOR DE
PROIECT MEMBRII
PERMANENȚI
Componența Comitetului PAED
conform figura 1

107
Principalele func ții pe care le va îndeplini acest Comitet PAED sunt de:
• Management
• Monitorizare
• Raportare
Astfel, sub îndrumarea Coordonatorului acest Comite t va avea urm ătoarele
responsabilit ăți:
• gestionarea comunic ării interne la nivelul membrilor s ăi și a membrilor
asocia ți;
• coordonarea procesului de comunicare extern ă, inclusiv informarea și
publicitatea, la nivelul tuturor categoriilor de pu blic vizat, beneficiari direc ți sau
nu ai rezultatelor PAED;
• monitorizarea progresului implement ării PAED prin colectarea datelor,
prelucrarea și interpretarea rezultatelor și elaborarea rapoartelor tehnice și
financiare, o dat ă la doi ani de la depunerea Planului de ac țiune în cadrul
Conven ției Primarilor; culegerea și evaluarea datelor relevante în vederea
realiz ării inventarului de emisii de CO 2 (odat ă la patru ani);
• controlul și ajustarea, dac ă este necesar, a PAED în vederea atingerii
obiectivelor pân ă în 2020.
Sub-activit ăți propuse a fi incluse în responsabilitatea Comitet ului PAED:
Coordonarea și implementarea proiectului:
• Crearea echipei de management și a celei de implementare
• Achiziții publice; management financiar; managementul risc ului și al resurselor
umane
Monitorizarea proiectului și raportarea:
• Nominalizarea responsabilului cu monitorizarea din cadrul echipei de proiect
și definirea procedurii de monitorizare (ex. culeger ea informa țiilor, prelucrarea
acestora, întocmirea de rapoarte ale activit ății de monitorizare și în caz de
nevoie derularea de ac țiuni corective)
• Se va prezenta un raport de implementare conform specifica țiilor din Ghidul
PAED, pentru evaluare, monitorizare și verificare; Inventarul de monitorizare
al emisiilor (IME) constituie o parte recomandat ă a unui astfel de raport de
implementare.
Auditul proiectului:
• Desf ăș urarea procedurilor de achizi ție a prestatorului de servicii de audit
• Desf ăș urarea propriu-zis ă a activit ății de auditare.

Comunicarea, colaborarea și sincronizarea membrilor Comitetului PAED cu membr ii
asocia ți, în mod special a Coordonatorului cu compartiment ele implicate din cadrul

108
diferitelor Direc ții din Prim ăria municipiului Constan ța devin esen țiale pentru
succesul implement ării planului de m ăsuri și ac țiuni din cadrul PAED.
Deosebit de importante sunt sus ținerea atât din partea politicului cât și din partea
actorilor principali implica ți (membrii asocia ți) și asigurarea Coordonatorului cu
resursele umane și financiare necesare.

4.5. Buget general estimat
Bugetul general estimat 11 , necesar implement ării PAED Constan ța, e șalonat pe o
perioad ă de 5 ani (2016-2020) este de 247640000 Euro (tabelul 35 ):

Tabelul 36 Buget total estimat
Categorii domenii de interven ție Buget [Euro]
CL ĂDIRI / ECHIPAMENTE / INSTALA ȚII 102500000
Clădiri publice 30000000
Clădiri din sectorul reziden țial 45000000
Clădiri din sectorul servicii 27500000
Iluminat Public 12650000
TRANSPORT RUTIER 100630000
Parc auto municipal/institu țional 12250000
Transport public în comun de c ălători 51437000
Transport privat și comercial 36943000
PRODUCEREA LOCAL Ă DE ENERGIE 10600000
Producerea local ă de energie electric ă 800000
Producerea local ă de c ăldur ă 9800000
ALTE DOMENII 21260000
Ap ă – Canal 7300000
Distribu ție energie electrica 5210000
Spa ții verzi 8750000
TOTAL 247640000

Capacitatea de a asigura implementarea m ăsurilor propuse prin PAED, aprobate de
către Consiliului Local, se va realiza printr-o activ itate agresiv ă de atragere a
fondurilor din diverse surse financiare și prin diverse mecanisme/instrumente
financiare ( tabelul 36 ).

11 Bugetele au fost estimate pe baza: HG nr. 363 din 14 aprilie 2010 privind aprobarea standardelor de cost p entru obiective de investiții finanțate din fonduri publice,
actualizată cu modificările și completările ulterioa re aduse de: – HG nr. 717 din 14 iulie 2010; – HG nr . 250 din 17 martie 2011; – HG nr. 1.061 din 30 oct ombrie 2012;
Programul Operațional Regional 2014-2020 – Document cadru de implementare a dezvoltării urbane durabil e – Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urba ne durabile;
HCL nr.294/2016 privind aprobarea Pre-Acordului de Finanțare dintre municipiul Constanța și Banca Europe ană pentru Reconstrucție și Dezvoltare; experiența ac umulată
de către consultant în lucrări similare elaborate

109
Tabelul 37 Surse de finan țare propuse
Surse – instrumente /
Domenii de interven ție CL ĂDIRI /
ECHIPAMENTE /
INSTALA ȚII
ILUMINAT PUBLIC TRANSPORT
RUTIER PRODUCEREA
LOCAL Ă DE
ENERGIE ALTE DOMENII
Fondurile Structurale și
de Investiții Europene POR, POCA POR, POCA POIM POIM
Programe europene de
Cooperare Teritorial ă Programul Transna țional al Dun ării / INTERREG V / URBACT III / ESPON /
Programul CBC – Black Sea / Innovative actions in s ustainable urban
development
Programe de cercetare
europene H2020, LIFE
Programe Bilaterale USTDA / Elve ția –
Asisten ță tehnic ă și
credite comerciale ESCO; EIB – Elena; Jessica; The European Energy Eff iciency Fund (EEEF);
UE/BERD
Instrumente fiscale
locale Bonusuri / Penalit ăți cu referire la:
– taxele locale (impozit pe cl ădiri
sau pe mijloacele de transport);
– emisiile de CO 2 la utilizarea
instala țiilor termice pe combustibili
fosili – Impuneri prin
regulamentul
local de urbanism
(ex. construc ție
nou ă vs. spa țiu
verde echivalent)
Buget local Contribu ții posibile pentru oricare din domenii, func ție de planificarea bugetului
Buget de stat AFM
Programul Casa Verde Clasic și
Casa Verde Plus
Programul Rabla Clasic și Rabla
Plus; Programul Infrastructur ă de
alimentare verde Institu țiile centrale
implicate
(MDRAP, ME
etc.) AFM
Programul
Infrastructur ă de
alimentare verde,
etc.
Surse private Contribu ții bine venite pentru oricare din domeniile de inte rven ție

Eșalonarea investi țiilor pentru implementarea PAED pe perioada 2016-20 20 este
prezentat ă în tabelul 37 .
Tabelul 38 E șalonarea investi țiilor pentru implementarea PAED
Categorii de
măsuri Valoarea investi ției în Euro în anul
TOTAL
2016-2020 2016 2017 2018 2019 2020
Clădiri publice 30000000 2480000 6000000 6900000 7200000 7420000
Clădiri din sectorul
reziden țial 45000000 0 0 13500000 14400000 17100000
Clădiri din sectorul
servicii 27500000 0 4950000 6330000 7700000 8520000
Iluminat Public 12650000 800000 500000 2470000 4440000 4440000
Ap ă – Canal 7300000 1450000 1450000 1460000 1460000 1480000
Parc auto
municipal/institu țion 12250000 3287000 750000 1953000 2970000 3290000

110
Categorii de
măsuri Valoarea investi ției în Euro în anul
TOTAL
2016-2020 2016 2017 2018 2019 2020
al
Transport public în
comun de c ălători 51437000 0 5937000 12500000 14500000 18500000
Transport privat și
comercial 36943000 0 3443000 8500000 10500000 14500000
Producerea local ă
de energie electric ă 800000 0 800000 0 0 0
Producerea local ă
de c ăldur ă 9800000 182000 1764000 2352000 2646000 2856000
Distribu ție energie
electrica 5210000 878000 980000 1918000 1434000 0
Spa ții verzi 8750000 250000 7000000 500000 500000 500000
TOTAL 247640000 9327000 33574000 58383000 67750000 78606000

Aceast ă e șalonare se bazeaz ă pe prezentarea detaliat ă a m ăsurilor ce urmeaz ă a
se implementa, indicate în Anexa 4 .

Procedura de achizi ții publice și aprovizionare va respecta principiile achizi țiilor
publice “verzi”, cu amprent ă redus ă de carbon, în conformitate cu Legea nr. 69/2016
privind achizi țiile publice verzi. Astfel printr-un management cor espunz ător acest
proces va fi un exemplu de contribu ție la efortul general de reducere a emisiilor de
CO 2.
Pe tot lan țul de achiziții și aprovizionare vor fi men ționate și respectate m ăsuri de
reducere a amprentei de carbon și de cre ștere a eficien ței energetice, respectiv la
produse, materiale, lucr ări și servicii – reguli ce vor fi comunicate și impuse
societ ăților comerciale partenere care vor fi desemnate pri n procedura prev ăzut ă de
lege.

Viitoarea perioad ă de programare (2014) 2016-2020 (2023) va fi caract erizat ă de o
dezvoltare și sus ținere intens ă a activit ăților de investi ții, atât prin fonduri structurale
și de investiții cât și prin alte programe europene de finan țare.
Nu vor fi neglijate nici fondurile proprii sau even tualele sponsoriz ări atât la nivelul
membrilor asocia ți cât și al partenerilor și factorilor interesa ți de domeniul dezvolt ării
energetice sustenabile a municipiului Constan ța.
Astfel se estimeaz ă o acoperire a efortului investi țional din diverse surse de finan țare
dup ă cum este prezentat în figura 28 , intrând în responsabilitatea gestion ării de
către UAT-PMC un buget local estimat la cca. 50 mil.E UR pentru perioada
2016-2020.

111

Figura 30 Surse de finan țare pentru acoperirea bugetului PAED estimat

112
5. CONCLUZII și RECOMAND ĂRI

Punerea în aplicare a Planului de Ac țiune privind Energia Durabil ă impune
cooperarea între administra ția public ă locală, cea regional ă, institu țiile
descentralizate, agen ții economici, organiza țiile non-profit și societatea civil ă în
ansamblu.

Municipiul Constan ța, utilizând eficient resursele energetice și cele umane, va deveni
un ora ș ce asigur ă locuitorilor s ăi un mediu sigur, curat și atractiv atât pentru
investitori cât și pentru turiști..

Decizia autorit ăților de a-și îndeplinii angajamentul asumat ofer ă o garan ție pentru
dezvoltarea durabil ă a municipiului atât pentru genera țiile prezente cât și pentru cele
viitoare. Astfel, municipiul Constan ța particip ă activ la realizarea obliga țiilor României
în conformitate cu cerin țele 20/20/20 din Pachetul legislativ ,,Energie – Sc himb ări
climatice’’.

Prin aplicarea m ăsurilor prev ăzute în PAED se reduce consumul final de
energie al municipiului Constan ța din anul 2014 cu circa 20%, rezultând astfel
o reducere a emisiilor de CO 2 cu circa 85683 tone, atingându-se astfel ținta
angajat ă pentru anul 2020.

113
6. BIBLIOGRAFIE

• Inventarul Na țional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser ă 1989 – 2014,
Ministerul Mediului, Apelor și P ădurilor, 2016;
• Prognoza echilibrului energetic, Comisia Na țională de Prognoz ă, 2016;
• Prognoza în profil teritorial – varianta de prim ăvar ă, Comisia Na țională de
Prognoz ă, 2016;
• Planul de men ținere a calit ății aerului în jude țul Constan ța, perioada 2016-
2021, 2016;
• HCL nr.294/2016 privind aprobarea Pre-Acordului de Finan țare dintre
municipiul Constan ța și Banca European ă pentru Reconstruc ție și Dezvoltare;
experien ța acumulat ă de c ătre consultant în lucr ări similare elaborate;
• Studiu privind categoriile sociale vulnerabile și comunit ățile marginalizate la
nivelul polului de cre ștere Constan ța, Raport final, Cult Market Research SRL,
2015;
• Studiu privind profilul economic al Polului de Cre ștere Constan ța, Raport final,
Camera de Comer ț, Industrie, Naviga ție și Agricultur ă Constan ța, 2015;
• Studiu privind eficien ța energetic ă la nivelul Polului de Cre ștere Constan ța,
Macondo Consulting SRL, 2015;
• Planul de mobilitate urban ă durabilă, Polul de Cre ștere Constanta, 2015;
• Studiu privind dezvoltarea turismului si reabilita rea si promovarea
patrimoniului cultural la nivelul Polului de Cre ștere Constan ța, Hohmann
Consulting Group SRL, 2015;
• Raport de activitate, Regia Autonom ă de Distribu ție a Energiei Termice
Constan ța, 2015;
• Studiu privind analiza și revizuirea Planului Integrat de Dezvoltare a Polu lui de
Cre ștere Constan ța – partea 1 și 2, 2015;
• Strategia na țională a României privind schimb ările climatice și cre șterea
economic ă bazat ă pe emisii reduse de carbon (CRESC) și Planul na țional de
ac țiune 2016-2020 privind schimb ările climatice, Banca Mondial ă, 2015;
• Programul Opera țional Regional și Programul Opera țional Infrastructur ă Mare
2014-2020, MFE, 2015; POR 2014-2020 – Document cadr u de implementare
a dezvolt ării urbane durabile – Axa prioritar ă 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane
durabile;
• Programe de Cooperare Transfrontalier ă 2014 – 2020; Program de cooperare
transna țională Dun ărea 2014 – 2020 și Programul Opera țional Comun
Bazinul M ării Negre 2014 – 2020, Ministerul Dezvolt ării Regionale și
Administra ției Publice, 2016

114
• Strategia de dezvoltare teritorial ă a României 2035, Guvernul României,
2014;
• PNAEE – Planul na țional de ac țiune în domeniul eficien ței energetice,
Guvernul României, 2014;
• Anuarul Statistic al Jude țului Constan ța, Institutul Na țional de Statistic ă,
Direc ția Jude țean ă de Statistic ă Constan ța, 2015;
• Studiu privind tendin țele de pe pia ța de munc ă în contextul profilului economic
la nivelul polului de cre ștere, Camera de Comer ț, Industrie, Naviga ție și
Agricultur ă Constan ța, în parteneriat cu firma Groove Hour SRL, 2014;
• Planul de dezvoltare regional ă sud – est 2014 – 2020, Agen ția pentru
Dezvoltare Regional ă Sud – Est, 2014;
• Studiu privind Dezvoltarea urban ă în Regiunea Sud-Est, situa ția actuală și
oportunit ăți de dezvoltare, Agora Est Consulting SRL, 2014;
• Recens ământul popula ției și locuin țelor, Institutul Na țional de Statistic ă, 2011;
• Raportul privind starea factorilor de mediu pe anu l 2011, APM Constan ța,
2011;
• Plan Integrat de Dezvoltare pentru zona metropolit an ă Constan ța, Asocia ția
de dezvoltare intercomunitar ă ZMC, 2010;
• Planul Local de Dezvoltare Durabil ă a Municipiului Constan ța – Agenda
Locală 21, UNDP și The National Centre for Sustainable Development, 2008

Legisla ție:
• Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului d e la Kyoto la Conven ția-
cadru a Na țiunilor Unite asupra schimb ărilor climatice, adoptat la 11
decembrie 1997;
• HG nr. 1069/2007 – Strategia Energetic ă a României 2007 – 2020, actualizat ă
pentru perioada 2011- 2020;
• HG nr. 219/2007 privind promovarea cogener ării bazat ă pe cererea de
energie termic ă;
• HG nr. 1460/2008 – Strategia na țională pentru dezvoltare durabil ă a României
– Orizonturi 2013-2020-2030;
• HG nr. 363 din 14 aprilie 2010 privind aprobarea s tandardelor de cost pentru
obiective de investi ții finan țate din fonduri publice, actualizat ă cu modific ările
și complet ările ulterioare aduse de: – HG nr. 717 din 14 iulie 2010; – HG nr.
250 din 17 martie 2011; – HG nr. 1.061 din 30 octom brie 2012;
• Legea nr. 159/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005
privind performan ța energetic ă a clădirilor;

115
• HG nr. 122/2015 pentru aprobarea Planului na țional de ac țiune în domeniul
eficien ței energetice III, 2014;
• Legea nr.121/2014 privind eficien ța energetic ă;
• Seria de acte (Ordine) ale MDRAP pentru aplicarea unitar ă a prevederilor
Legii nr.121/2014;
• Legea nr. 98/2016 privind achizi țiile publice.

Link-uri:
• http://www.inginerie-electrica.ro/acqu/2011/S1_2_Sp atiile_verzi.pdf
• http://apmct.anpm.ro/-/arii-naturale-protejate-de-i nteres-national
• http://www.zmc.ro/municipiul-constanta/
• http://www.constanta-turistica.ro/index.php/ro/
• http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/m onografie-constanta-96571.html
• http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/DEZVOLT AREA-Orasului-Constanta98.php
• http://www.ragclpascani.ro/documente/raportul%20adm inistratorilor/Situatia%20localitatil
or%20cu%20E.T.%20sistem%20centralizat.pdf

1

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
ANEXA 1 – PAED Constan ța

Sectoare și domenii de acțiune Acțiuni/măsuri-cheie Instrumente de politici Originea inițierii
acestei măsuri/acțiuni Entitatea responsabilă Calendarul implementării Valori estimate pentru 2020
Start Final Economia de
energie pt.
fiecare
măsură și
sector
[MWh] Producția
locală din SRE
pt. fiecare
măsură și
sector
[MWh] Reducerea
emisiilor de
CO2
pt. fiecare
măsură și
sector
[t]
CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALA ȚII 2016 2020 261440 33550 63541
Clădiri PUBLICE (PMC, CJC, administrația centrală)
A11 – Anveloparea clădirilor A12 – Surse regenerabile de energie A13 – Eficiență energetică instalații interioare
încălzire și a.c.c. A14 – Sisteme de iluminat interior eficiente A15 – Aparatură electrică/electrocasnică/electronică eficientă
A18 – Schimbarea comportamentului B11 –- Conștientizare
B12 – Management energetic
B24 – Achiziții publice PMC, CJC, MDRAP, ANRE, MMAP, MF PMC, CJC, administrația centrală
2016 2020 12696 2241 3171
Clădiri din sectorul SERVICII (nemunicipale)
A11 – Anveloparea clădirilor A12 – Surse regenerabile de energie A13 – Eficiență energetică instalații interioare
încălzire și a.c.c. A14 – Sisteme de iluminat interior eficiente A15 – Aparatură electrică/electrocasnică/electronică eficientă
A18 – Schimbarea comportamentului B11 – Conștientizare
B12 – Management energetic
B26 – Altele (politica locală de taxe) PMC, ANRE, MMAP, MF
Operatorii economici 2017 2020 90574 13394 22975
Clădiri din sectorul REZIDENȚIAL
A11 – Anveloparea clădirilor A12 – Surse regenerabile de energie A13 – Eficiență energetică instalații interioare
încălzire și a.c.c. A14 – Sisteme de iluminat interior eficiente A15 – Aparatură electrică/electrocasnică/electronică eficientă
A18 – Schimbarea comportamentului B11 – Conștientizare
B12 – Management energetic
B26 – Altele (politica locală de taxe) PMC, ANRE, MMAP, MF
Asociațiile de proprietari, PMC 2018 2020 158170 17915 37395
CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/INSTALA ȚII 2016 2020 3920 0 945
Iluminatul PUBLIC
A21 – Eficiență energetică
A24 – Tehnologia informației și comunicații B12 – Management energetic
B24 – Achiziții publice PMC PMC 2016 2020 3920 0 945

1

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
ANEXA 2 – Recomand ări pentru investi ții la cl ădirile unit ăților de înv ățământ pre-
universitar de stat gestionate de UAT – PMC
Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020
COLEGII
1. COLEGIUL NA ȚIONAL
PEDAGOGIC 'CONSTANTIN
BR ĂTESCU' STR.R ĂSCOALEI DIN
1907 NR.42 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
• Alte m ăsuri legate de cre șterea eficien ței
energetice în cl ădiri sunt:
– Integrarea de Panouri fotovoltaice pe
acoperiș pentru producerea energiei
electrice;
– Integrarea de Panouri solare termice pentru
producerea energiei termice.
2. COLEGIUL TEHNIC DE
MARIN Ă 'ALEXANDRU IOAN
CUZA' BD.1 MAI NR.101 Idem pozi ția 1 Colegii.
3. COLEGIUL TEHNIC
'PONTICA' BD.I.C.BR ĂTIANU
NR.248 Idem poziția 1 Colegii.
4. COLEGIUL TEHNIC 'TOMIS' BD.TOMIS NR.153 Idem po ziția 1 Colegii.
5. COLEGIUL COMERCIAL
'CAROL I' STR.DECEBAL NR.15 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
6. COLEGIUL NA ȚIONAL DE
ARTE 'REGINA MARIA' BD.L ĂPU ȘNEANU
NR.11 Idem poziția 5 Colegii.
7. COLEGIUL NA ȚIONAL 'MIHAI
EMINESCU' STR.TRAIAN NR.19 Idem pozi ția 5 Colegii.
8. COLEGIUL NA ȚIONAL
'MIRCEA CEL B ĂTRÂN' STR. ȘTEFAN CEL
MARE NR.6 Idem poziția 5 Colegii.
9. COLEGIUL TEHNIC
ENERGETIC BD.MAMAIA NR.284 Idem pozi ția 5 Colegii.
10. COLEGIUL TEHNIC 'VASILE
PÂRVAN' STR.INDUSTRIAL Ă NR.7 Idem pozi ția 5 Colegii.
LICEE
1. LICEUL TEHNOLOGIC
'DIMITRIE LEONIDA' STR.ALEEA
PELICANULUI NR.8 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
• Alte m ăsuri legate de cre șterea eficien ței
energetice în cl ădiri sunt:
– Integrarea de Panouri fotovoltaice pe
acoperiș pentru producerea energiei
electrice;
– Integrarea de Panouri solare termice pentru
producerea energiei termice.
2. LICEUL CU PROGRAM
SPORTIV 'NICOLAE
ROTARU' STR.ION CORVIN NR.2 Idem pozi ția 1 Licee.
3. LICEUL TEHNOLOGIC DE
ELECTROTEHNIC Ă ȘI BD.AL.L ĂPU ȘNEANU
NR.15 Idem poziția 1 Licee.

2

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020
TELECOMUNICA ȚII
4. LICEUL TEHNOLOGIC
'C.A.ROSETTI' BD.1 MAI NR.44 Idem pozi ția 1 Licee.
5. LICEUL TEHNOLOGIC
'GHEORGHE MIRON
COSTIN' BD.AUREL VLAICU
NR.86 Idem poziția 1 Licee.
6. LICEUL TEORETIC 'GEORGE
EMIL PALADE' STR.NICOLAE IORGA
NR.87 Idem poziția 1 Licee.
7. LICEUL TEHNOLOGIC
'VIRGIL MADGEARU' AL.MELODIEI NR.3 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
8. LICEUL TEHNOLOGIC
'GHEORGHE DUCA' STR.VIFOR HAIDUCU
NR.34 Idem poziția 7 Licee.
9. LICEUL TEHNOLOGIC 'IOAN
N.ROMAN' STR.CUZA VOD Ă NR.80 Idem pozi ția 7 Licee.
10. LICEUL TEORETIC
'DECEBAL' STR.GR ĂDINI ȚEI NR.4 Idem pozi ția 7 Licee.
11. LICEUL TEORETIC 'GEORGE
CĂLINESCU' STR.CPT.D.EUGENIU
NR.6 Idem poziția 7 Licee.
12. LICEUL TEORETIC 'LUCIAN
BLAGA' AL.M ĂRȚIȘORULUI
NR.3 Idem poziția 7 Licee.
13. LICEUL TEORETIC 'OVIDIUS' STR.BASARABI NR.2 Idem pozi ția 7 Licee.
14. LICEUL TEORETIC 'TRAIAN' STR.TRAIAN NR.55 Idem poziția 7 Licee.
15. SEMINARUL TEOLOGIC
ORTODOX 'SFÂNTUL
CUVIOS DIONISIE EXIGUUL' BD.TOMIS NR.153 Idem pozi ția 7 Licee.
16. CENTRUL ȘCOLAR PENTRU
EDUCA ȚIE INCLUZIV Ă
'DELFINUL' STR.SEM ĂNĂTORULUI
NR.8 Modernizarea iluminatului interior
17. CENTRUL ȘCOLAR PENTRU
EDUCA ȚIE INCLUZIV Ă
'MARIA MONTESSORI' STR.NICU MANDAI
NR.15 Modernizarea iluminatului interior
18. CENTRUL ȘCOLAR PENTRU
EDUCA ȚIE INCLUZIV Ă
'ALBATROS' STR.B.ST.
DELAVRANCEA NR.55 Modernizarea iluminatului interior
ȘCOLI
1. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
33‚ ANGHEL SALIGNY’) STR.NARCISELOR NR.2 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
2. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
40‚ AUREL VLAICU’ AL.PELICANULUI NR.2A Idem pozi ția 1 Școli.
3. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
12‚ B.P. HA ȘDEU’ STR.B.P.HA ȘDEU NR.98 Idem pozi ția 1 Școli.
4. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR. 6
‚NICOLAE TITULESCU’ STR.CAMELIEI NR.2 Idem pozi ția 1 Școli.
5. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR. 3
‚CIPRIAN PORUMBESCU’ STR.CIPRIAN
PORUMBESCU NR.3A Idem poziția 1 Școli.
6. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
11 ‚DR.CONSTANTIN
ANGELESCU’ STR.C ĂLĂRA ȘI NR.48 Idem pozi ția 1 Școli.
7. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
23 ‚CONSTANTIN
BRÂNCOVEANU’ STR.DEZROBIRII NR.82 Idem pozi ția 1 Școli.

3

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020
8. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
28 ‚DAN BARBILIAN’ STR.DECEBAL NR.15 Idem pozi ția 1 Școli.
9. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
38 ‚DIMITRIE CANTEMIR’ STR.CAP.DOBRIL Ă
EUGENIU NR.12 Idem poziția 1 Școli.
10. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
43 ‚FERDINAND’ STR.UNIRII NR.22 Idem pozi ția 1 Școli.
11. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
30 ‚GHEORGHE ȚIȚEICA’ STR.FL ĂMÂNDA NR.13 Idem pozi ția 1 Școli.
12. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
22 ‚I.C.BR ĂTIANU’ STR.R ĂZVAN VOD Ă
NR.6 Idem poziția 1 Școli.
13. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
24 ‚ION JALEA’ STR.GRIVI ȚEI NR.70 Idem pozi ția 1 Școli.
14. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
17 ‚ION MINULESCU’ STR.ME ȘTERUL
MANOLE NR.18 Idem poziția 1 Școli.
15. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
18 ‚JEAN BART’ STR.ION URSU NR.51A Idem pozi ția 1 Școli.
16. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
29 ‚MIHAI VITEAZUL’ STR.CI ȘMELEI NR.13 Idem pozi ția 1 Școli.
17. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
10 ‚MIHAIL KOICIU’ STR.IZVOR NR.26 Idem pozi ția 1 Școli.
18. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.
39 ‚NICOLAE TONITZA’ STR.SOLIDARIT ĂȚII
NR.8 Idem poziția 1 Școli.
19. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.14 STR.DUMBR ĂVENI NR.2 Idem pozi ția 1 Școli.
20. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.16
MARIAN IONESCU
DOBROGIANU Str. Mangaliei. Nr 103 Idem pozi ția 1 Școli.
21. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.31 ȘOS.I.C.BR ĂTIANU
NR.141 Idem poziția 1 Școli.
22. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.37 STR.ARCULUI NR.8 Idem pozi ția 1 Școli.
23. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.8 STR.I.C.BR ĂTIANU
NR.68 Idem poziția 1 Școli.
24. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR. 5
‚NICOLAE IORGA’ STR.N.IORGA NR.16 Idem pozi ția 1 Școli.
25. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR. 7
‚REMUS OPREANU’ STR.ADAMCLISI NR.4 Idem pozi ția 1 Școli.
26. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.2 STR.TRAIAN NR.19 Idem pozi ția 1 Școli.
27. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă NR.19 STR.MEDEEA NR.25A Idem pozi ția 1 Școli.
28. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă
,MARIN SORESCU’ STR. MIHU COPILU NR.
1, PALAS Idem poziția 1 Școli.
29. ȘCOALA GIMNAZIAL Ă
'DIMITRIE ȘTIUBEI' AL.FRAGILOR NR.1 Idem pozi ția 1 Școli.
GR ĂDINI ȚE
1. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.51 STR.BADEA CÎR ȚAN
NR.8 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
2. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'ZUBEYDE HANIM' STR.DELFINULUI NR.2 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
3. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'ROBO ȚEL' BD.MAMAIA NR.197 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
4. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'TOM DEGE ȚEL' STR.DELFINULUI NR.2 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
5. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'AMICII' STR.CAP.DOBRIL Ă
EUGENIU Idem poziția 1 Gr ădinițe.
6. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'C ĂSU ȚA DE
TURT Ă DULCE' AL.DEALULUI
NR.1 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
7. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'GULLIVER' STR.B.P.HA ȘDEU
NR.98/ Idem poziția 1 Gr ădinițe.
8. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'LUMEA AL.PELICANULUI NR.2 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.

4

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020
COPIILOR'
9. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'LUMEA
POVE ȘTILOR' STR.SOLIDARIT ĂȚII
NR.8 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
10. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'MUGUREL' AL.FRAGILOR NR.7 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
11. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'NOROCEL' STR.IASOMIEI NR.3 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
12. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.26 STR.BANU MIHALCEA
NR.181 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
13. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.10 AL.TOPOLOG NR.6 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
14. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'DUMBRAVA
MINUNAT Ă' STR.PROGRESULUI
NR.7 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
15. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR. 2 STR.ALBA IULIA NR.5 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
16. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.29 STR.ALBA IULIA NR.5 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
17. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.33 STR.PRELUNGIREA
LILIACULUI nr. 12 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
18. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.42 BD.1 MAI NR.48 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
19. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.22 STR. ȘCOLII NR.1 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
20. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.44 STR.LABIRINT NR.52 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
21. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.45 STR.UNIRII NR.68 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
22. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'AZUR' STR.ALUNI Ș NR.2 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
23. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.53 BD.1 MAI NR.101-103 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
24. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.57 SOS.MANGALIEI NR.74 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
25. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.8 AL.L ĂCR ĂMIOARELOR
NR.2 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
26. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR.6 STR.M ĂLINULUI NR.5 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
27. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'PERLU ȚELE
MĂRII' STR.MIHAI VITEAZU
NR.56 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
28. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'STELU ȚELE
MĂRII' STR.CORBULUI NR.3 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
29. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.31 STR.BRADULUI NR.31 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
30. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.40 STR.PROGRESULUI
NR.11 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
31. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'DELFINII JUC ĂUȘI' STR.DEZROBIRII NR.82 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
32. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'C ĂSU ȚA
POVE ȘTILOR' STR.CAMELIEI NR.2 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
33. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.30 STR.UNIRII NR.22 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
34. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'HENSEL ȘI
GRETEL' STR.RADU
CALOMFIRESCU NR.11 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
35. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.24 STR.ANGHEL SALIGNY
NR.2 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
36. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'ABRACADABRA' STR.ME ȘTERUL
MANOLE NR.18 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
37. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.37 ȘOS.DIN VII NR.39 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
38. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.35 STR.IZVOR NR.26 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
39. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.39 STR.DUMBR ĂVENI
NR.2 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
40. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM ȘOS.MANGALIEI NR.89 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.

5

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020
NORMAL 'N ĂSTUREL'
41. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.38 ȘOS.MANGALIEI
NR.128 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
42. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT 'CIP ȘI DALE' STR.N.IORGA NR.16 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
43. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.16 STR.SULMONA NR.19 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
44. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL DE APLICA ȚIE STR.R ĂSCOALEI DIN
1907 NR.42 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
45. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL NR.34 STR.ION IONESCU
BRAD NR.20 Idem poziția 1 Gr ădinițe.
46. GR ĂDINI ȚA "ROSETTI" BD.1 MAI NR.44 Idem pozi ția 1 Gr ădinițe.
47. GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM
NORMAL 'FLIPPER' STR.DOBRIL Ă EUGEN
NR.15 Idem poziția 1 Gr ădinițe.

2

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Sectoare și domenii de acțiune Acțiuni/măsuri-cheie Instrumente de politici Originea inițierii
acestei măsuri/acțiuni Entitatea responsabilă Calendarul implementării Valori estimate pentru 2020
Start Final Economia de
energie pt.
fiecare
măsură și
sector
[MWh] Producția
locală din SRE
pt. fiecare
măsură și
sector
[MWh] Reducerea
emisiilor de
CO2
pt. fiecare
măsură și
sector
[t]
TRANSPORT RUTIER: 2016 2020 62708 0 16828
Parcul AUTO MUNICIPAL/INSTITUȚIONAL

A41 – Vehicule eficiente/ecologice A42 – Vehicule electrice (incl. infrastructura) A44 – Trecerea la mersul pe bicicletă și pe jos A47 – Optimizarea rețelei de drumuri
B41 – Conștientizare/Instruire-educare

B43 – Granturi și subvenții
B47 – Achiziții publice
B46 – Regulamente de planificare pentru tansport / mobilitate
PMC, CJC, MMAP, MF PMC, CJC, administrația centrală 2016 2020 1282 0 346
Transportul PUBLIC ÎN COMUN DE CĂLĂTORI

A41 – Vehicule eficiente/ecologice A42 – Vehicule electrice (incl. infrastructura) A43 – Trecerea la transportul public A47 – Optimizarea rețelei de drumuri
B41 – Conștientizare/Instruire-educare

B42 – Sistem unic de taxare
B43 – Granturi și subvenții
B47 – Achiziții publice PMC, RATC, MMAP, MF PMC, RATC, operatorii privați de transport persoane
2017 2020 9854 0 2713
Transportul PRIVAT ȘI COMERCIAL
A41 – Vehicule eficiente/ecologice A42 – Vehicule electrice (incl. infrastructura) A43 – Trecerea la transportul public A44 – Trecerea la mersul pe bicicletă și pe jos A46 – Îmbunătă
țirea logisticii și a transportului
urban de marfă A47 – Optimizarea rețelei de drumuri A49 – Tehnologia informației și comunicații
B41 – Conștientizare/Instruire-educare

B43 – Granturi și subvenții
B44 – Taxe de drum
B48 – Acorduri voluntare cu factorii implicați
PMC, cetă țenii, MMAP,
MF Cetățenii/persoanele fizice, agenții comerciali/persoanele
juridice, PMC
2017 2020 51572 0 13769
TOTAL PE SECTOARELE PRINCIPALE 328068 33550 81314

PRODUCȚIA LOCALĂ DE ENERGIE
ELECTRICĂ: 2017 2020 0 6088 1467
Parc fotovoltaic A53 – Fotovoltaic B68 – Altele Agent economic Agent economic 2017 2020 6088 1467
PRODUCȚIA LOCALĂ DE
ÎNCĂLZIREA / RĂCIREA: 2016 2020 6978 0 1396

3

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Sectoare și domenii de acțiune Acțiuni/măsuri-cheie Instrumente de politici Originea inițierii
acestei măsuri/acțiuni Entitatea responsabilă Calendarul implementării Valori estimate pentru 2020
Start Final Economia de
energie pt.
fiecare
măsură și
sector
[MWh] Producția
locală din SRE
pt. fiecare
măsură și
sector
[MWh] Reducerea
emisiilor de
CO2
pt. fiecare
măsură și
sector
[t]
Centrale termice A62 – Centrale termice / frig-răcire A63 – Rețele de termoficare / frig-răcire (noi, extinderi, reabilitări) B61 – Conștientizare B62 – Obliga
țiile operatorilor
de servicii B63 – Granturi și subvenții RADET PMC, RADET 2016 2020 6978 1396
ALTE SECTOARE : 2016 2020 4127 2322 1506
Apă – canal A72 – Managementul apelor uzate și deșeurilor B74 – Altele
RAJA CJC, RAJA SA 2016 2020 2538 2322 1123
Distribuție energie electrică A56 – Rețele și monitorizare inteligentă A57 – Altele B52 – Obligațiile operatorilor
B54 – Finanțare terță parte – PPP
ENEL România ENEL România SA, PMC 2016 2019 1589 383
TOTAL GENERAL 339173 41960 85683

1

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
ANEXA 3 – Recomand ări pentru investi ții la alte cl ădiri publice (s ănătate, social-
cultural, administrativ, altele) gestionate de UAT – PMC, CJC și Administra ția Central ă

Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020 Entitate
responsabil ă
SĂNĂTATE
1. SPITALUL CLINIC DE BOLI
INFEC ȚIOASE BD. FERDINAND NR.
100 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
• Alte m ăsuri legate de cre șterea eficien ței
energetice în cl ădiri sunt:
– Integrarea de Panouri fotovoltaice pe
acoperiș pentru producerea energiei
electrice;
– Integrarea de Panouri solare termice pentru
producerea energiei termice. UAT – PMC
2. SPITALUL CLINIC DE
PNEUMOFTIZIOLOGIE STR. SENTINELEI NR.
40, STR. AL.
LĂPU ȘNEANU NR. 167 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior CJC
3. SPITALUL CLINIC
JUDE ȚEAN DE URGEN ȚĂ Sf.
Ap. Andrei (inclusiv Sec ția de
Psihiatrie din Palazu Mare) BD TOMIS, NR 145 Idem pozi ția 1 S ănătate. CJC
SOCIAL – CULTURAL
1. DIREC ȚIA GENERAL Ă DE
ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă ȘI
PROTEC ȚIA COPILULUI,
(CENTRELE DE
PLASAMENT, CENTRELE DE
ZI/NOAPTE, C ĂMINELE DE
BĂTRÂNI) STR. DECEBAL, NR 22. Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
• Alte m ăsuri legate de cre șterea eficien ței
energetice în cl ădiri sunt:
– Integrarea de Panouri fotovoltaice pe
acoperiș pentru producerea energiei
electrice;
– Integrarea de Panouri solare termice pentru
producerea energiei termice. CJC
2. CANTINA DE AJUTOR
SOCIAL PALAZU MARE STR TINERETULUI NR.
23, CONSTANTA Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior UAT – PMC
3. CANTINA DE AJUTOR
SOCIAL CONSTAN ȚA STR PETRE ROMULUS,
NR. 22 Idem poziția 2 Social-Cultural UAT – PMC
4. CĂMINUL PENTRU
PERSOANE VÂRSTNICE ȘI
CENTRUL SOCIAL
CONSTAN ȚA STR. UNIRII, NR. 104 Idem pozi ția 1 Social-Cultural UAT – PMC

2

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020 Entitate
responsabil ă
5. SERVICIUL ADMINISTARE
CRE ȘE (inclusiv Cre șele) STR. ALEEA
MALINULUI, NR. 4 Idem poziția 2 Social-Cultural UAT – PMC
6. CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR
NR. 1 STR. PICTOR NICOLAE
GRIGORESCU, NR. 32 Idem poziția 2 Social-Cultural CJC
7. PALATUL COPIILOR STR. SOVEJA. NR. 17 Idem pozi ția 2 Social-Cultural ME
8. MUZEUL DE ISTORIE
NATIONALA SI
ARHEOLOGIE STR. PIATA OVIDIU, NR.
12 Cre șterea performan țelor energetice prin
lucr ări specifice cl ădirilor de patrimoniu. CJC
9. TEATRUL DE STAT
CONSTANTA BD. FERDINAND, NR. 11 Idem pozi ția 8 Social-Cultural UAT – PMC
10. BIBLIOTECA JUDETEANA ,,I.
N. ROMAN" STR. MIRCEA CEL
BATRAN, NR. 104A Idem poziția 8 Social-Cultural CJC
11. CENTRUL CULTURAL
JUDE ȚEAN C-ȚA T. BURADA STR. I. C. BR ĂTIANU
NR. 68 Idem poziția 8 Social-Cultural CJC
12 CENTRUL CULTURAL
JUDE ȚEAN C-ȚA T. BURADA BD. TOMIS NR. 110 Idem pozi ția 8 Social-Cultural CJC
13. Complex Muzeal Stiintele
Naturii – C. M.S N BD MAMAIA , NR. 255 Idem pozi ția 8 Social-Cultural CJC
14. MUZEUL DE ART Ă
CONSTAN ȚA BD. TOMIS NR. 82-84 Idem pozi ția 8 Social-Cultural CJC
15. TEATRUL PENTRU COPII SI
TINERET CALUTUL DE
MARE STR. ARISTIDE
KARAZALI NR. 16 Idem poziția 8 Social-Cultural CJC
16. MUZEUL DE ART Ă ION
JALEA STRADA
ARHIEPISCOPIEI NR.26 Idem poziția 8 Social-Cultural CJC
17. TEATRUL NA ȚIONAL DE
OPER Ă ȘI BALET OLEG
DANOSKI STR. MIRCEA CEL
BĂTRÂN, NR. 97 Idem poziția 8 Social-Cultural CJC
18. CENTRUL JUDE ȚEAN DE
RESURSE ȘI ASISTEN ȚĂ
EDUCA ȚIONAL Ă BD. MAMAIA, NR. 197 Modernizarea iluminatului inter ior CJC
ADMINISTRATIV
1. PALATUL ADMINISTRATIV BD. TOMIS NR. 51 Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior
• Alte m ăsuri legate de cre șterea eficien ței
energetice în cl ădiri sunt:
– Integrarea de Panouri fotovoltaice pe
acoperiș pentru producerea energiei
electrice;
– Integrarea de Panouri solare termice pentru
producerea energiei termice. CJC
2. Imobile apar ținând Regia
Autonoma -Exploatarea
Domeniului Public si Privat
– Cre șterea performan țelor energetice:
• Reabilitarea termic ă
– Izolarea termic ă a pere ților exteriori
– Izolarea termic ă a acoperișurilor și a
subsolurilor
– Înlocuirea ferestrelor cu tâmpl ărie
performant ă
• Modernizarea instala țiilor interioare de
înc ălzire și ap ă cald ă de consum
• Modernizarea iluminatului interior UAT – PMC
3. REGIA AUTONOMA
JUDETEANA DE DRUMURI
SI PODURI STR. CELULOZEI , NR.
15A Idem poziția 2 Administrativ CJC
4. Inspectoratul de Politie
Judetean B-DUL MAMAIA NR. 104
– 106 Idem poziția 2 Administrativ MAI
5. Inspectoratul Scolar Judetean,
Str. Mihai Eminescu, Nr. 11 STR. MIHAI EMINESCU,
NR. 11 Idem poziția 2 Administrativ MEN
6. ISU Dobrogea Constanta STR. MIRCEA CEL
BĂTRÂN 110 Idem poziția 2 Administrativ MAI

3

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
Nr.crt. Denumire Adresa Măsur ă
2016 – 2020 Entitate
responsabil ă
ALTELE
1. PIE ȚE PUBLICE (Brot ăcei,
Grivița, Caragiale și Tic Tac) – Implementare a de panouri fotovoltaice pe
acoperișurile halelor agroalimentare, pentru
producerea energiei electrice UAT – PMC
2. PARC ĂRI MULTIETAJATE Ora șul Constan ța și
sta țiunea Mamaia Implementare de panouri fotovoltaice pe
terase, pentru producerea energiei electrice,
inclusiv cu infrastructura aferent ă (copertine
metalice) UAT – PMC

1

Planul de Ac țiune pentru Energie Durabil ă al Municipiului
ANEXA 4 – Centralizator investi ții estimate 1, necesare implement ării PAED
Domenii de interven ție / M ăsuri Buget estimat
(Euro)
4.3.1 Cl ădiri și echipamente/instala ții 102500000
4.3.1.1 Cl ădiri Publice 30000000
Măsura A11 – Reabilitarea termic ă a clădirilor 15000000
Măsura A12 – Utilizarea energiilor regenerabile pentr u prepararea apei calde și energiei electrice la cl ădiri publice 1050000
Măsura A13 – Modernizarea instala țiilor de înc ălzire și preparare ap ă cald ă utilizând echipamente eficiente energetic 7500000
Măsura A14 – Modernizarea instala țiilor de iluminat interior utilizând echipamente ef iciente energetic 3105000
Măsura A15 – Modernizarea aparatelor electrice utiliz ând aparate electrice eficiente energetic 3300000
Măsura A18 – Cre șterea eficien ței energetice prin schimbarea de comportament a con sumatorului final 45000
4.3.1.2 Cl ădiri din sectorul Reziden țial 45000000
Măsura A11 – Reabilitarea termic ă a clădirilor 22500000
Măsura A12 – Utilizarea energiilor regenerabile pentr u prepararea apei calde și energiei electrice la cl ădiri publice 6975000
Măsura A13 – Modernizarea instala țiilor de înc ălzire și preparare ap ă cald ă utilizând echipamente eficiente energetic 7762500
Măsura A14 – Modernizarea instala țiilor de iluminat interior utilizând echipamente ef iciente energetic 3397500
Măsura A15 – Modernizarea aparatelor electrice utiliz ând aparate electrice eficiente energetic 4297500
Măsura A18 – Cre șterea eficien ței energetice prin schimbarea de comportament a con sumatorului final 67500
4.3.1.3 Cl ădiri din sectorul Servicii 27500000
Măsura A11 – Reabilitarea termic ă a clădirilor 10312500
Măsura A12 – Utilizarea energiilor regenerabile pentr u prepararea apei calde și energiei electrice la cl ădiri publice 6462500
Măsura A13 – Modernizarea instala țiilor de înc ălzire și preparare ap ă cald ă utilizând echipamente eficiente energetic 3176250
Măsura A14 – Modernizarea instala țiilor de iluminat interior utilizând echipamente ef iciente energetic 3712500
Măsura A15 – Modernizarea aparatelor electrice utiliz ând aparate electrice eficiente energetic 3781250
Măsura A18 – Cre șterea eficien ței energetice prin schimbarea de comportament a con sumatorului final 55000
4.3.1.4 Echipamente/instala ții pentru Iluminat public 12650000
Măsura A21 – Modernizarea și eficientizarea iluminatului public existent 10700000
Măsura A24 – Tehnologii de informare și comunica ții 1950000
4.3.2 Transportul 100630000
4.3.2.1 Parcul Auto Municipal (Institu țional) 12250000
Măsura A41 – Achizi ționarea de vehicule ecologice eficiente cu consumur i reduse 980000
Măsura A42 – Achizi ționarea de vehicule electrice (inclusiv infrastruct ura de înc ărcare aferent ă) 1355000
Măsura A44 – Trecerea la mersul pe jos și cu bicicleta 980000
Măsura A47 – Reabilitarea infrastructurii de str ăzi și drumuri urbane 8935000
4.3.2.2 Transportul Public în comun de c ălători 51437000
Măsura A41 – Achizi ționarea de vehicule ecologice eficiente cu consumur i reduse 15130250
Măsura A42 – Achizi ționarea de vehicule electrice (inclusiv infrastruct ura de înc ărcare aferent ă) 25075000
Măsura A47 – Reabilitarea infrastructurii de str ăzi și drumuri urbane 11231750
4.3.2.3 Transportul Privat și Comercial 36943000
Măsura A41 – Achizi ționarea de vehicule ecologice eficiente cu consumur i reduse 5541450
Măsura A42 – Achizi ționarea de vehicule electrice (inclusiv infrastruct ura de înc ărcare aferent ă) 1662430
Măsura A43 – Trecerea la transportul public 2955440
Măsura A44 – Trecerea la mersul pe jos și cu bicicleta 1847150
Măsura A46 – Îmbun ătățirea logisticii din transportul urban de marf ă 554150
Măsura A47 – Reabilitarea infrastructurii de str ăzi și drumuri urbane 23089370
Măsura A49 – Management inteligent al traficului prin utilizarea tehnologiei informa ției și a comunica țiilor 1293010
4.3.3 Producerea local ă de energie electric ă 800000
Măsura A53 – Energie solar ă (panouri fotovoltaice) 800000
4.3.4 Producerea local ă de c ăldur ă 9800000
Măsura A62 – Centrale termice 1470000
Măsura A63 – Re țele de termoficare/r ăcire (noi, extinderi, reabilit ări) 8330000
4.3.5 Alte domenii de interven ție 21260000
4.3.5.1 Echipamente/instala ții pentru sectorul Ap ă-Canal 7300000
Măsura A72 – Reabilitarea Sistemului de alimentare cu ap ă a municipiului Constan ța (captare, aduc țiune, distribu ție,
contorizare ap ă) 7300000
4.3.5.2 Distribu ție energie electric ă 5210000
Măsura A56 – Re țele inteligente 780000
Măsura A57 – Altele 4430000
4.3.5.3 Planificarea teritoriului 8750000
Măsura A73 – Realizarea unui raport optim între supra fe țele construite și zonele verzi 8750000
Total efort investi țional estimat 247640000

1 Bugetele au fost estimate pe baza: HG nr. 363 din 1 4 aprilie 2010 privind aprobarea standardelor de co st pentru obiective de investiții finanțate din fon duri publice,
actualizată cu modificările și completările ulterio are aduse de: – HG nr. 717 din 14 iulie 2010; – HG nr. 250 din 17 martie 2011; – HG nr. 1.061 din 30 o ctombrie 2012;
Programul Operațional Regional 2014-2020 – Document cadru de implementare a dezvoltării urbane durabil e – Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urba ne
durabile; HCL nr.294/2016 privind aprobarea Pre-Aco rdului de Finanțare dintre municipiul Constanța și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare;
experiența acumulată de către consultant în lucrări similare elaborate; experiența acumulată de către consultant în lucrări similare elaborate