Planul Complex de Prevenire Si Combatere a Poleiului Si Inzapezirii

Introducere

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte principalele aspecte teoretice si practice in legatura cu planul complex de prevenire si combatere a poleiului si inzapezirii prin analiza procesului de lucru al sistemelor de masini angajate in degajare zapezii si indepartarea poleiului pe timpul iernii.

Continutul lucrarii prezinta problematica utilizarii echipamentelor, uneltelor si materialelor adecvate pentru a putea implementa un plan de dezapezire avansat care sa acopere toate aspectele ce tin de evidenta timpului, efortului si costurilor si in acelasi timp sa poate fi adaptat unor conditii de vreme neasteptate . In acest sens, lucrarea este impartita in trei parti principale : analiza activitatilor de dezapezire si combaterea poleiului, studiu de caz privind planul de dezapezire a unei localitati si analiza procesului de lucru al echipamentelor utilizate pentru indepartarea zapezii si pentru raspandirea materialelor chimice si antiderapante.

Prima parte abordeaza studiul documentar privind stadiul de rezolvare a temei pe plan mondial si in tara, prin tratarea aspectelor teoretice privind descrierea proprietatiior fizico-mecanice ale zapezii degajate de pe drumurile publice, a operatiilor specifice dezapezirii si indepartarii poleiului, a factorilor care influenteaza eficienta deszapezirii si modul de aparitie a ghetii si poleiului prin urmarirea organizarii comandamentului de iarna pentru o localitate sau zona de lucru,ceea ce implica, pe de o parte analiza procesului de deszapezire in functie de normativele in vigoare si a formatiilor de utilaje corespunzatoare precum si modul de combatere a lunecusului.

In cea de-a doua parte, respectiv partea practica a lucrarii,se analizeaza organizarea activitatiilor de deszapezire a arterelor de circulatie din municipiul Rm Valcea pentru descrierea planului de desapezire local. Astfel,am calculat lungimea traseelor si suprafata totala de desazpezire,necesarul de utilaje raportat la nivelul de deszapezire al orasului si necesarul de dispunere a dezpozitelor de material antiderapant. Am realizat si un calcul economic si tehnologic privid necesarul de utilaje si material pentru parcare a orasului, analizand raportul cost-profit.

Ultima parte prezinta utilajele caracteristice de iarna,cu accent pe pulverizatoare si masini pentru combaterea poleiului, propunerea de solutii similare si justificarea tehnico-economica a acesteia.Pentru solutia aleasa s-a prezentat analiza procesului de lucru si s-au realizat calculele parametrilor principali de lucru.In final sunt prezentate normele tehnice de exploatare a echipamentelor prezentate, precum si cerintele ergonomice si norme de tehnica securitatii muncii.

Punctul forte al acestei lucrari este constituit de analiza unui caz concret, practic al unui plan de deszapezire in scopul crearii unor conexiuni cu modul de lucru real, cu documentatie specifica si contact cu persoanele care activeaza in acest domeniu.

In concluzie, prin aceasta lucrare am incercat sa subliniez importanta dezvoltarii unui plan de deszapezire durabil prin concentrarea atentiei pe echipamentele specifice de lucru, deoarece asigurarea calitatii procesului analizat se face prin cunoasterea aspectelor tehnice ale sistemelor de masini pentru deszapezire si combatere a poleiului.

1 Studiul documentar

Studiul de rezolvare a temei pe plan mondial si in tara

De mai mult de 100 de ani,conceptia umana s-a dedicate dezvoltarii unor modaliatati din ce in ce mai avansate de a indeparta zapada odata cu sosirea anotimpului rece.Daca in trecut aceasta era privita ca un motiv de bucurie, constituiind un fenomen natural ce apare si este indepartat in functie de conditiile de vreme,acum toate resursele din acest spectru se concentreaza pe implementarea unor solutii din ce in ce mai performante pentru servicii inteligente de indepartare a zapezii.

In timpul iernii datorita temperaturiilor scazute si a ninsorilor, circulatia pe arterele principale, dar mai ales zonele mai putin circulate,sip e pistele aeroporturiilor devine impracticabila ,datorita depunerii zapezii si a formarii poleiului.Astfel este necesara deszapezirea carosabilului si imprastierea materialelor antiderapante.Masurile adoptate variaza in functie de gradul de inzapezire.

Gradul de inzapezire reprezinta etalon sau criteriu pentru aprecierea felului in care se produce inzapezirea. Este influentat de configuratia profilului transversal al drumului, pozitia drumului fata de directia vantului, (viteza), volumul de precipitatii. Exprima, de regula, pericolul de inzapezire prin factorii care il determina, dar si inzapezirea produsa la un anumit moment din timpul iernii . [1]

Zapada se poate depune pe carosabil prin ninsoare linistita sau prin viscolire. La grosimi ale stratului de zapada afunata pana la 10 cm, autovehiculele sunt nevoite sa-si reduca viteza pana la 15 km/h, la grosimi de 10-25 cm se pun lanturi la rotile motoare, iar la stratul de zapada de peste 25 de cm, circulatia, practic se intrerupe. Combaterea inzapezirii datorate viscolului se poate face pe doua cai prin masuri constructive precum inaltarea platformei fata de terenul inconjurator sau adaptarea de taluzuri line in debleu, cunoscut fiind faptul ca sectoarele de drum in rambleu cu inaltmea de 0,5-12 m sunt neinzapezibile, iar debleurile foarte mici sau cele foarte adanci nu se inzapezesc deoarece, depresiunea curentiilor de aer fiind insuficienta, nu se formeaza vartejuri si prin dispositive de protective contra inzapezirilor-crearea de obstacole in calea vantului pentru oprirea zapezii inainte de a ajunge pe platform drumului, [1].

In present, activitatea de deszapezire este executata pe baza contractului de prestari servicii.Activitatea are caracter contemporan, ea fiind prestata numai in cazul de zapada.

Designul de rute pentru controlul zapezii si a ghetii este, probabil cel mai dificil si complex process a tuturor problemelor din sectorul public de rutare. In plus fata de efectele aleatorii si , deobicei inegal distribuite date de un eveniment de inzapezire, serviciile trebuie sa fie furnizate rapid, echitabil si in acelasi timp in intreaga retea. Sarcina este ingreunata de prezenta unor obiective multiple si contradictorii din partea inginerilor de intretinere responsabile pentru acest serviciu. Designul rutelor de deszapezire se adreseaza din perspective obiectivului de optimizare multiplu.

Tendinta in aceasta industrie este ca sistemele de masini pentru desapezire de ultima generatie sa ofere cel mai ridicat de manavrabilitate si performanta in condus. De asemenea, in combinative cu tehnologie inalta de control,acestea trebuie sa poata fi manipulate in cele mai dure medii de functionare,mai ales in spatii inguste.

Siguranta, calitatea si eficienta trebuie sa reprezinte pilonii de baza in constructia acestor sisteme de masini, ceea ce inseamna respectarea standardelor de calitate cele mai inalte.

Pe plan mondial, comparative cu Romania,tehnologia si eficienta utilajelor folosite pentru

si in timpul iernii sa nu apara blocaje care sa afecteze circulatia sau chiar mai mult,care sa obstructureze zone de acces imporante.

Studiul proprietatiilr fizico-mecanice ale zapezii de pe drumurile publice

Descrierea materialului

Zapada (numita si omat sau nea) este o forma solida de precipitatie ,care este nimic altceva ecat apa inghetata ,aflata in stare cristalina constand dintr-o multitudine de fulgi de zapada.

Caderea precipitatiilor sub forma de zapada se numeste ninsoare.Deoarece este compusa din particule mici ,zapada este un material granular.Are o structura deschisa si moale,cu o densitate scazuta.Supusa unei presiuni ,denisitatea zapezii poate creste,asa cum se intampla de exemplu in straturile inferioare ale unei cantiattii mari de zapada,[8].

Stratul de zapada este o parte criosferei, care isi are originiile de la cuvantul greceesc pentru inghet. Zapada este forma de precipitatie sub forma de cristale de gheata.Ea isi are originea in nori cand temperaturile sunt sub punctul de inghet (0 grade Celsius,sau 32 de grade Fahrenheit),atunci cand vaporii de apa din atmosfera se condenseaza direct in gheata,fara a trece prin etapa de lichid.Odata ce un cristal de gheata s-a format ,absoarbe si blocheaza vapori de apa suplimentari din aerul inconjurator,transformandu-se intr-un cristal de zapada,care apoi va cadea pe pamant.

Fig. 1 Zapada

Zapada se formeaza in straturile inalte ale atmosferei.Pentru aceasta trebuiesc indeplinite trei conditii :vaporii de apa, temperature foarte scazuta si particule straine (nisip,praf,cenusa, etc).

Vaporii de apa continuti in aer se condenseaza direct in cristale de gheata in jurul particulelor straine in suspensie.Nakaya a demonstrate ca forma cristalului de zapada depinde de temperatura la care s-a format.Astfel, pana la -4o C cristalul are o forma de farfurie hexagonal. Intre -4o C si -6o C,

apar acele.Coloanele goale se nasc la temperature de pana la -10oC. Formele cele mai spectaculoasea in forma de stelute ,apar la temperaturi scazute de -10o C -16o C. Este vorba de cristale cu 6 varfuri si dendrite. Zapada reflecta pana la 90% dintre razele ultraviolet inapoi in atomosfera. Din acest motiv ,persoanele expuse o perioada indelungata la lumina reflectata de zapada manifesta un discomfort la nivelul ochilor (mancarimi,lacrimare intensa ) denumite oftaleie ( orbirea zapezii. [9].

In trecut ,indepartatrea zapezii nu a reprezentat o mare ingrijorare asa cum se intampla in zilele noastre .De fapt, adesea, era chiar opusul.In zilele cu vehicule trase de cai,pastrarea zapezii pe drumurile neasfaltate in timpul lunilor reci era un focus principal. Zapada nu a fost niciodata o amenintare, ci mai degraba a fost un active la traficul rutier mediu…

O suprafata de zapada bine conservata era adesea asimilata de multi agricultori cu un dar de la zei,avand acum posibilitatea de a transporta incarcaturi grele, cum ar fi lemn si pietre pe sanii,cu mai multa usurinta.Saniile nu au fost elementele de agreement asa cum sunt astazi,ci echipamentul a modernelor camioane de tip pick-up sau vehicule pe patru roti.

Incepand insa in secolul al 19-lea modul de abordare a depunerii de zapada pe drumuri a capatat o forma similara cu ceea pe care o cunoastem astazi, iar diferenta este uluitoare.

Fig. 2 Evolutie sisteme pentru dezapezire

De-a lungul iernii,ninsoriile se acumuleaza pe sol, unele peste altele,constituind mantia de zapada.Mantia este o suprafata de straturi cu caracteristici cristalogragice,de coeziune de densitate si saturatie in apa diferite.Fiecare dintre acestea,indifferent de grosime,va evolua,se va transforma si in topi.Aceste metamorfoze se produc sub efectul factorilor mecanici si termici.

Vantul este cel mai cunoscut factor care influenteaza metamorfoza mecanica.Prin forta sa, vantul transporta cristalele de zapada, care lovindu-se, unele de altele,isi pierd ramurile cele mai fragile.

Pe alta parte,acest tip de distrugere are loc chiar in cursul nisorii ,cand greutatea straturilor superioare rupe ramurile fragile ale cristalelor din structurile inferioare. Metamorfoza termica se caracterizeaza printr-o temperature de suprafata la baza, precum si prin grosime. Gradientul de temperature este raportul dintre diferenta de temperature si grosimea stratului considerat.

GT= oC /com

TS = temperature la suprafata;

TB = temperature la baza;

g = grosime strat.

Cand acest gradient este mai mic de (< 5 oC/m),cristalele de zapada se rotunjesc ,isi reduc talia si se numesc graunte fine.Rezulta o coeziune prin fractiune sau frecare.In prezenta unui gradient mijlociu ( 5-20 oC/m)se observa un transfer de materie prin sublimare/ congelare pe un ax vertical ,de jos in sus.Aceste graunte se poarta numele de graunte cu fete plane. Atunci cand gradientul este mai mare sus.Aceste cristale poarta numele de graunte cu fete plane. Atunci cand gradientul este mai mare (> 20 oC/m),efectele metamorfozei sunt exact inverse: formeaza unghiuri foarte pronuntate ,iar talia grauntelor ramane neschimbata sau chiar se mareste .Coeziunea este foarte slaba sau inexistenta.Apa care poate fi prezenta in aceste straturi,fie ca provine din ploaie sau topire, are ca effect marirea taliei grauntelor de zapada, pe masura ce se desfasoara ciclurile inghet/dezghet.Astfel se nasc celebrele pahare sau chiciura de profunziume.

Filozoful si matematicianul francez Rane Descartes (1596-1650) a fost primul carea a propus o descriere exacta a morfologiei zapezii , asa cum poate fi observata cu ochiul liber. In scrierile sale ,Descartes descrie formarea de fulgi,coloane cu caciula si fulgi cu 12 laturi.Gratie microscopului, englezul Robert Hooke deseneaza primi fulgi de zapada, in celebra sa carte, Micrographia (1665), punand astfel in evident complexitatea lor.

Dar fara indoiala,pionierul studiului zapezii este fermierul American Wilsow A.Bentley (1865-1931) din Jericho,Vermont. Prima poza a unui fulg de zapasa dateaza din 1885. De-a lungul vietii sale, consecrate fotografiei,Bentley a pozat mai mult de 5000 fulgi,fara a intalni vreodata identic.In 1931,Bentley face publica pasiunea sa pentru fulgii de zapada, gratie cartii “ Snow Crystals”, inbogatita cu peste 2400 de fotografii alb-negru.[9].

Fig.3 Primele pozele ale fulgilor de nea

Odata cu cristalele de zapada se formeaza in atmosfera,ele cresc prin absorbtia picaturilor de apa din jur.Fulgii de pe care ii vedem acumulati pe un teren, zona anume sunt de fapt o acumulare a acestor cristale de gheata,In figura 4 se poate observa o imagine marita de cristale de zapasa ce a fost capturata la o temperature sczuta de un microscop electronic de scanare (SEM).

Pseudoculorile frecvent intalnite in imaginile (SEM) sunt generate pe calculator, si in acest caz se evidentiaza diferentele formatiuni de fulgi.

Fig.4 Magia fulgilor de zapada studiata indeaproape

Desi poate fi cald pentru a ninge,nu poate fi niciodata prea frig pentru aparitia zapezii.

Zapada poate sa apara cjiar si la temperature incredibil de mici,atat in timpul cat exista o sursa de umiditate si un mod da a ridica sau a raci aerul.Este adevarat,insa ,ca ninsorile cele mai abundente apar atunci cand exista aer relative cald, aproape de sol, de obicei -9 grade Celsius sau mai cald,

Deoarece aerul cald poate detine mai mult vapori de apa.

Prognozarea precipitatiilor sub forma de zapada ajuta navetistii si locuitorii din mediul urban sa se pregateasca pentru conditii meteorologice nefavorabile,si ajuta, de asemenea, orasele pentru dezvoltatrea unui plan pentru eforturile de deszapezire.

Tehnicile de prognoza sunt din ce in ce mai bune si continua sa se imbunatateasca. Cu toate acestea,prognoza zapezii ramane o provocare dificila pentru meteorologi. Unul dintre motive este faptul ca pentru multe dintre zapezile mai intense ,cea mai grea zapada cade in benzile surprinzatoare inguste care apar pe o scara mai mica decat reteaua si zonele unde prognoza se poate vedea. De asemenea, diferentele extreme de mici de temperature, care defines linia de granite dintre ploaie si zapada fac diferente mari in previziunile averselor de zapada.

In activitatea de prognoza meteorological, cercetatorii folosesc adesea telemetria pentru zapada sau SNOTEL, instrumente de masurare a cantitatii apei echivalente pe starul de zapada de cazut.Acest gen de cercetare include,de semenea,senzorii meteorologici.

Fig. 5 Snotel. [11]

Ca si caracteristici, zapada are diametrul particulelor cuprins intre 1,8 si 2,1 mm, umiditatea 1l, masa volumica are valori intre 116-210 kg/m3 iar indicele de stabilitate 6.8 – 9.8 mm.

Zapada formata din granule rotunjite are diametrul particulelor intre 0.6 – 2 mm,umiditate 1l, masa volumica cuprinsa intre 340 – 360 kg/m3 si indicele de stabilitate 2.1 – 4.4 . Zapada formata din granule cu fete plane are diametrul intre 1- 2.5 mm, umuditatea l, masa volumica intre 280-290 kg/m3 si indicele de stabilitate cuprins intre 2.1- 4.2.

De exemplu,in Romania datele istorice atata faptul ca zapada s-a instalat mult mai devreme decat in intervalul amintit si a persistat pana in lunile primavaratice, iar la nume a ajuns sa se oberve stratul de zapada chiar si in luna iulie ,asa cum este relevant si in figura 1.

Curatirea zapezii este optiunea de indepartare manuala sau mecanizata a zapezii in scopul readucerii la capacitatea initiala ( proiectata) de transport a suprafetelor de circulatie.

Acest processe refera la: curatat manual zapada si gheata;curatat mecanic zapada cu utilaj cu lama, cu plug tractat; incat si transportat zapada si gheata;imprastiat mecanic materialele antiderapante; imprastiat manual materialele antiderapante;cobaterea poleiului si a ghetii prin stropire cu solutie de clorura de calciu; combaterea poleiului si ghetii prin imprastiere material antiderapant solid, curatatrea gurilor de scurgere.

Organizarea sectoarelor mecanice pentru asigurarea lucrarilor de deszapezire a arterelor de circulatie di asezarile urbane

Pe parcursul sezonului de iarna pentru a mentine o buna desfasurare a modului de circulatie in trafic, este necesara organizarea de catre companiile care se ocupa de salubrizarea zonei respective a unei formatii special pregatite ce are un rol principal de indepartarea zapezii de pe partea carosabila a drumului dar si de pe caile pietonale.

Ministerul transporturilor a constatat ca activitate a de desazapezire este dificitara din cauza lipsei utilajelor de tip greu, in cazul fenomenelor meteo extreme, si a decis initierea unui program de achizitii de autofreze .In urma verificarilor, institutia a constatat deficient privind starea tehnica a utilajelor aflate in proprietatea firmelor de deszapezire, diferente intre cantitatile de material antiderapant ( sare si nisip) aprovizionate, dar si diferente intre numarul utilajelor externe si numarul utilajelor din programul aprobat.

S-a constat, de asemenea, ca intregul program de deszapezire este conceput pentru activitati de intretinere a drumurilor nationale pet imp de iarna, in conditii meteo normale.In cazul femomenelor meteo extreme, activitatea de deszapezire este dificitara din cauza lipsei utilajelor de tip greu (autofreze).

Organizarea comandamentului de iarna.Organizarea comandamentului de iarna pentru o localitate sau zona de lucru

Din componemta Comandamentului Central de Iarna fac parte Comandamentele ale comaniei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, ale CFR SA,ale Autoritatii Navale Romane, ale Autoritatii Aeronautice Ccivile Romane ale Autoritatii rutiere Romane.

Prezentul mormativ reglementeaza modul de prvenire si organizare a interventiilor pentru combaterea poleiului si inzapezirii drumurilor pulice (exclusive starzile si drumurile vecinale), de conducere si coordonare a acestei activitati in vederea asigurarii viabilitatii drumurilor pe timp de iarna.

La straziile aplicarea acestui normative se poate face numai in masura in care el corespunde situatiei concrete privind amplasarea strazilor, organizarea circulatiei rutiere si pietonale in interiorul localitatii si a altor elemente caracteristice ce le agigura conditii asemanatoare unui drum public clasat. Organele administratiei locale vor stabilii prin aimilare cu prezentul normative modul de tratare a acestor problem pentru straziile ce le au in administratie Prevederi generale.

Conducerea si coordonarea activitatii de prevenire si interventie pentru combaterea poleiului si a inzapezirii drumurilor se realizeaza prin comandamente instituite la nivel central si territorial aprobate prin ordine si decizii timp de viscol si ninsoare abundenta sau alte fenomene meteorologice care genereaza blocarea cailor rutiere, se va interzice accesul autovehiculelor spre zonele afectate prin montarea mijloacelor de desemnalizare rutiera,corespunzatoare, in scopul facilitatii interventiei operative cu utilaje specifice.

1.5 Operatii specifice deszapezirii si indepartarii poleiului

Descrierea operatiilor si modul de realizare

Operatiile de deszapezire si combatere a poleiului constau in degajarea drumurilor conform programelor de deszapezire,intocmite de fiecare primarie si comform prognozei meteo.

Procesul de lucru contine: curatatul zapezii si al ghetii prin indepartatea totala, incarcatul in mijlocul de transportul la locul de depozitare.

In cazul imprastierii materialelor antiderapante, procesul de lucru consta in pulverizarea de material care sa nu afecteze starea imbracamintii rutiere. Un alt aspect operational este reprezentat de amplasarea containarelor cu material antiderapant pe caile publice, ce implica procurarea, amplasarea containerelor si asigurarea cu material antiderapant.

Daca imprastierea materialului antiderapant are ca scop combaterea poleiului instalat pe caile publice ,atunci se va actiona respectandu-se traseele in ordinea de prioritate stabilita,cu eventual crestere a vitezei de deplasare la max 30 km/h.

Pentru combaterea poleiului, valorile sunt calculate pentru o singura trecere in ambele sensuri de circulatie. La calculul consumului se iau in considerare urmatoarele consumuri specifice:

-imprastiere mecanica :sare 0.0032 kg/mp Nisip 0.0433 kg/mp

-imprastiere manuala:sare 0.040 kg/mp nisip 0.50 kg/mp [1]

Curatirea zapezii

Activitatea de deszapezire, prevenire si combatere a poleiului consta in curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea si functiune a acestora pet imp de poleis au de inghet (deszapezire),prin executatrea unor lucrarii specifice sezonului de iarna si se desfasoara de regula in perioada 15 noiembrie -15 martie ,si in situatii deosebite, in functie de conditiile meteo reale ,si in afara acestei perioade.

Combaterea poleiului si a ghetii

Poleiul reprezinta un strat subtire de gheata, continuu si neted, care acopera portiuni din suprafata solului, arborii sau obiectele care se afla in aer liber si care este format prin inghetarea apei provenite din ploaie sau din topirea zapezii [4].

Poleiul ca fenomen meteorologic apare in urma scaderii temperaturii sub 0o C si trecerea apei din stare lichida in stare solida.Poleiul are un grad ridicat de perturbare a sigurantei circulatiei si a desfasurarii activitatiilor pietonale.

In functie de suprafata pe care se depune, exista polei depus local-suprafete isolate si general suprafete acoperite in proportie de 90% din suprafata carosabila.

In functie de grosimea stratului poleiul se poate clasifica in :

0 ÷ 5 mm – polei –caracter general;

5mm ÷ 50 mm – gheata – character local general;

50mm ÷ 70mm –gheata character local.

In functie de modul de aparitie exista:

polei din transformare brusca a apei prin scaderea temperaturii sub punctual de congelare;

polei rezultat din topirea zapezii;

polei (gheata) rezultata din revarsarea unor cursuri de apa, defecte de distributie de apa si canal;

polei rezultat in urma depunerilor particulelor de apa provenite din norii de ceata.

Ca fenomen meteorologic foarte daunator sigurantei circulatiei,poleiul apare in general la sfarsitul lunii octombrie si se manifesta pana la sfarsitul lunii martie ( nu este exclusa aparitia si in afara intervalului amintit,dar cu character izolat si de scurta durata)

Se instaleaza de obicei intre orele 2 si 5, ca urmare a scaderii temperaturii si modificarii circulatiei curentilor de aer, fiind mai frecvent in zona cursurilor de apa, a padurilor si parcurilor ,poduri si viaducte si la treceri de nivel cu calea ferata.

Prevenirea instalarii poleiului se face prin urmarire permanenta a temperaturii si urmarirea prognozelor meteo. Combaterea poleiului se face prin imprastierea pe caile publice a materilului antiderapant (70% nisi psi 30 % sare), [1]

Din experienta acumulata de-a lungul timpului ,rezulta ca cea mai mare eficienta metoda de combatere a poleiuluieste atunci cand materialul antiderapant se distribuie intre orele 2 si 5, cu character preventive.Daca din diverse motive s-a instalat poleiul, prioritatea principala de combatere este actionarea pe arterele principale ( trafic greu si DN),traseele mijloacelor de transport in comun, intersectii principale, precum si in zona institutiilor publice (spitale, maternitatii etc.),urmata de traseele cu prioritate.

Foarte importanta este viteza de reactive a operatorului ,deoarece poleiul se instaleaza aproape instantaneu pe suprafate foarte mari.Operatorul trebuie sa intervina in cca. 15 ÷ 30 minute de la apritia primelor semen de formare a poleiului –scaderea temperaturii,cresterea vitezei de deplasare a curentiilor de aer, etc. aparitia ploii, a lapovitei si a ninsorilor slabe in conditii de temperature scazuta [5].

Privind formarea compozitiei de material antiderapant, literature de specialitate precizeaza ca materialul antiderapant trebuie sa aiba urmatoarea compozitie max 30% sare + min 70% nisip.

Inprastierea nisipuluieste operatia care se face cu scopul maririi coeficientului de frecare a autovehiculelor fata de drum, iar imprastierea sari este operatia prin care se disperseaza pe caile publice o anumita cantitate de sare.

Consumul specific de amestec nisip si sare pe 1000 mp este pentru imprastierea manuala de 40 kg sare si 50 kg nisip iar pentru imprastierea mecanica 32 kg sare si 43.3 kg nisip.

Viteza de deplasare a autospecialei de imprastiat material antiderapant este de max 20 km/h ( functie de caracteristicile tehnice ale utilajului). [1]

Strategia de deszapezire si combatere a poleiului

Prevenirea si combaterea lunecusului si a inzapezirii

Activitatea de intretinere a drumurilor in timpul iernii cunoaste moment de mare intensitate generate de necesitatea desfasurarii normale ,in deplina siguranta a curculatiei rutiere si in situatia producerii unor fenomene meteorologice foarte variabile ca intensitate, moment de aparitie si durata.

Inzapezirea drumurilor este produsa ,pe langa manifestarea fenomenelor mentionate de :existent unor situatii locale specifice ,care favorizeaza acumularile de zapada sau dea luarea unor masuri necorespunzatoare pentru deszapezirea si combatere a poleiului, ghetii au zapezii in grosime redusa ;existent vanturilor puternice care bat dintr-o directive sau din directii diferite, favorizand formarea sulurilor de zapada sau in prezenta in zona de obstacolelor neridicate ca urmare a unor constructii.

Ninsoarea linistita conduce la acoperirea platformei drumului cu un strat uniform de zapada , care in cazul unor grosimi ale stratului de zapada de la 15-30 cm poate ingreuna circulatia, sau o poate intrerupe in cazul unor grosimi mai mari.

Viscolele prezinta o amenitare importanta pentru circulatia vehiculelor pe drumuri. Pe sectoarele de drum care au o aparare defectuoasa, se poate forma depuneri de zapada. Asemenea depuneri de zapada sunt periculoase in special pentru sectoarele de drum situate in dubleu.

Inzapezirea drumurilor favorizate de situatii specifice

Inzapezirea platformei drumului se produve pe sectoarele de drum pe care vantul isi micsoreaza viteza,datorita prezentei unor obstacole ( garduri,tufisuri etc. ) formand troiene de zapada in fata si in spatele acestora.

Fig.6 Modul de inzapezirea a platformei drumului [13]

unde : Lam = lungimea acumulariilor de zapada din amonte; Lav= lungimea acumulariilor de zapada din aval; h= inaltimea stratului de zapada; I- faza de dezapezire ; II- faza a doua de deszapezire.

Inzapezirea drumurilor apare de regula pe terenurile libere,netede,unde viteza vantului este uniforma.Cu cat sunt mai mari aceste suprafete, cu atat mai mult creste pericolul de inzapezire.

Drumurile situate in dubleu, orientate transversal pe directive vantului dominant sunt cele mai expuse la inzapezire. Formarea si progresarea unei astfel de inzapezire este aratata in fig. 7.

Fig.7 Inzapezirea drumurilor situate in dubleu [13]

Drumurile de coasta ( profil mixt) pot fi expuse la inzapeziri,in situatia in care vantul poarta zapada transversal pe axa drumului dinspre vale sau dinspre deal fig.8.

Fig. 9 Inzapezirea drumurilor mixte ,[13]

Drumurile situate rambele inalte sunt de aemenea amenintate de pericolul de inzapezirii fig.10

Fig 10 Inzapezirea drumurilor situate pe rambele [13]

In cazul rambelelor foarte inalte, mai mari de 12 m, curentii de aer produsi creeaza un spatiu care favorizeaza depunerile de zapada pe patforma (fig.11).

Sectoarele de drumuri amplasate in curbe sunt mult ai expuse la inzapezirea in comparatie cu cele situate in aliniament. Drumurile situate in deblee in curba se inzapezesc foarte puternic.

Fig. 11 Inzapezirea rambleelor foarte inalte [13].

Unele sectoare de drum din zonele de munte sunt expuse avalanselor de zapada, care se produc din cauza alunecarii masei de zapada de pe versantii neprotejati cu plantatii in conditiile cresterii temperaturii. Acesta este inca un exemplu care intareste efectele negative alea defrisarilor.

Frecventa si gradul de inzapezire al unui drum depinde in mare masura de pozitia acestuia fata de directia vanturilor. Inzapeziriile cele mai frecvente sunt produse in majoritatea cazurilor numai de catre vanturile care bat din anumite directii, sectoarele de drum cele mai expuse inzapezirii fiind cele parpendiculare pe aceste pozitii.

Din cauza unui management deficitar, uneori, inzapezirea drumurilor poate fi provocata de masurile necorespunzatoare in actiune de dezapezire,combatere a poleiului, ghetii sau zapezii.

Intarzierea indepartarii de pe partea carosabila poate favoriza inzapezirea drumurilor prin circulatia autovehiculelor care produc fagase si retin in acestea zapada in timpul viscolului (fig.12).

Fig. 12 Efectele intarzierii dezapezirii, [13].

Asa cum se poate observa,cordoanele de zapada din curatirea zapezii pot favoriza, de asemenea inzapezirea.

Raspandirea materialelor antiderapante in timpul viscolelor,pe sectoarele de drum situate in rambleu expuse la vant, favorizeaza depunerea zapezii pe platform drumului.

Depozitarea materialelor, parcarea utilajelor etc. , in zona drumului dinspre directia dominanta a vantului favorizeaza de asemenea depunerea de pe zi pe platfoma drumului.Depunerile de zapada pe platform drumului pe timp de viscol sunt influentate de tipul profilului transversal si caracteristicile locale astefel: sectoarele de drum situate in paduri nu se inzapezesc, sectoarele de drum in debleu nu se inzapezesc in acele cazuri in care zapada transportata in timpul viscolelor se poate depune in taluzuri; debleele deschise inzapezesc mai lent decat cele in pante abrupte.

In conditii egale, sectoarele de drum cele mai putin inzapezibile sunt acelea la care directia vanturilor domninate coincide cu directia traseului drumului, sau face cu aceasta un unghi de maxim 30oC.[13]

2.2. Dezapezirea drumurilor, tipuri de utilaje folosite, raportate la gradul de inzapezire

In cazul in care zapada depusa pe drum pe un strat uniform sau sub forma de suluri numai poate fi inlatura prin actiuni de patrulare(auto cu lama), iar circulatia autovehiculelor este intrerupta se va intervene cu trei untilaje pentru indepartarea zapezii de pe partea carosabila.Utilajele folosite in aceste cazuri sunt Unimogurile cu lame si plug, buldoexcavatoarele, autofrezele, turbofrezele.Pentru strapungerea sulurilor de zapada, care nu depasesc 0,6 m grosime, pot fi folosite si autovehiculele cu lama, daca distanta dintre suluri este suficienta pentru a permite demarajul.Autofrezele sunt folosite pe drumurile modernizate.

Autoutilajele Unimog lucreaza eficient cu lama la grosimi de zapada de pana la 0,4-0,5 m iar cu plugul de pana la 1 m, in fuctie de caracteristicile si configuratia traseului.Pentru aruncarea zapezii la distante mai mari se folosesc utilaje echipate cu turbofreze.Pe sectoarele cu zapada afanata sub 0,6 m se pot folosi si tractoare rutiere cu lama orientabila insotite de turbofreze.Cand grosimea zapezii este mai mare 1 m autofrezele vor actiona pentru indepartarea acesteia in trepte (fig.13 ).

In cazul indepartarii zapezii din localitati, cosurile de aruncare vor fi inclinate si dotate cu prelugitor, pentru a evita accidentarea pietonilor sau murdarirea si deteriorarea constructilor din vecinatatea drumurilor.

Daca zapada viscolita are densitate mica vor fi folosite in fata autofrezei autobasculante cu lama sau pluguri de zapada.

Autobasculantele cu lama mai mari de 16 m vor lucra prin treceri scurte ( 10-15m), cu diferite inclinari ale lamei in functie de densitatea si rezistenta depunerilor de zapada, deplasand astfel zapada spre utilajele cu rotor sau pe acostamente.Prin indepartarea completa a zapezii de pe platform drumului se va urmarii asigurarea conditiilor pentru curatirea complete a partii carosabile, degajarea acostamentelor si asigurarea conditiilor de scurgere a apelor.

In alcatuirea formatiunilor de utilaje, respectandu-se ordinea echipamentelor folosite in actiune, se folosesc cu cea mai mare eficienta Unimogurile si buldoexcavatoarele.

Fig. 2.13. Indepartarea zapezii in trepte cu autofreze [13]

In cazuri exceptionale, folosirea utilajelor cu senile, pentru curatirea zapezii de pe sectoarele de drum cu imbracaminti modern se va face lasand un strat de zapada suficient de 10-15 cm pentru protejarea partii carosabile, care se va inlatura apoi cu autovechile cu lama.

Pentru indepartarea zapezii de pe acostamente se va actiona astfel:

Zapada existenta pe acostamente va fi scoasa pe partea carosabila in fata autofrezei sau turbofrezei;

Se va actiona asupra cordonului astfel format cu autofreza sau turbofreza;

Se va actiona continutul asupra cordonului de zapada rezultat;

Dupa indepartarea zapezii de pe platforma se va continua curatirea partii carosabile actionandu-se cu raspanditoarele de material antiderapant tratate cu antiaglomerant (daca sunt conditii de formare a poleiului) si utilaje cu lama si perii mecanice.

Actiunea de indepartare a zapezii cu ajutorul utilajelor incepe de la axa drumului spre margini, utilajele asezandu-se in plan cu un decalaj intre 30-60 m.In cazul drumurilor cu mai multe benzi de circulatie, pentru a evita trasbordarea se va lucra conform schemei din figura 2.14.In acest caz, o parte din utilaje deplaseaza zapada in directia axei drumului, iar cealalalta parte (care merg pe margine) in directia rigolelor.

Lucrand dupa o asemenea schema este necesar sa se indeparteze imediat cu ajutorul utilajelor cu rotor valul de zapada care se formeaza pe axa drumului.

Fig. 2.14. Dezapezire pe mai multe benzi de circulatie [13]

In cazul cand drumul este supus actiunii unui vant lateral puternic, zapada nu va fi indepartata in sens contrar vantului.In acest caz, indepartarea zapezii se va face conform figurii 2.15.

Fig 2.15. Indepartarea zapezii pe viscol [13]

In desfasurarea actiunii de deszapezire pe sectoarele cu zapada continua, in grosime de peste circulatie se va deschide la inceput pe un sigur fir, creandu-se spatii de depasire la distante de 200-300 m.

In acest timp, la capetele sectoarelor inzapezite se vor instala indicatoare cu semnificatia circulatia interzisa pe ambele sensuri insotite de panouri cu inscriptia drum inzapezit.In momentul deschiderii circulatiei pe un fir, semnalizarea va fi adaptata noii situatii, folosindu-se indicatoare “drum ingustat”, iar dupa asigurarea conditiilor de circulatie normala in ambele sensuri aceste indicatoare pot fi ridicate de pe drum.

In zonele cu viscol repetate vor trebuii concentrate mijloace de deszapezire, conform niveluilui de interventie al sectorului de drum respective, astfel incat trecerea de la circulatia la cea normal in ambele sensuri, sa se faca intr-un timp cat mai scurt.Actiunea de deszapezire se va desfasuri pe reteaua rutiera, tinand seama de incadrarea drumurilor publice pe niveluri de interventie pe timpul iernii.

Pentru a realize obiectul principal al actiunii pe drumurile incadrate in nivelul de interventie I, se va actiona dupa ordinea de urgenta stabilita in scopul deszapezirii in cel mai scurt timp a legaturilor functionale cu capital, pe drumurile de interes national si cu resedintele de judet, pe drumurile de interes local, asigurand astfel desfasurarea transporturilor rutiere pe intreg teritoriul tarii.

Dupa restabilirea circulatie, sectiunea de deszapezire va fi continuata prin indepartarea zapeziilor pe platform drumului si curatirea completa a imbracamintii rutiere.In actiunea de curatire completa a zapezii de pe partea carosabila se vor folosii (in masura in care zapada nu este compacta) gredere semipurtate si perii mecanice prin treceri succesive alternate cu raspandiri de materiale chimice in dozaje corespunzatoare.

In cazul in care pe partea carosabila sa format gheata, se va actiona cu autobasculante, cu lama si raspanditoare cu materiale chimice si antiderapante, repetand actiunea pana la completa topire a ghetii si indepartarea acesteia de pe partea carosabila.

Daca prin procedeul de mai sus nu se obtine rezultatul scontat, se va trece la scarificarea stratului de gheata cu autogrederul si raspandirea de material chimice, lucrandu-se pe sectoare scurete si folosind la nevoie buldorezere pe pneuri.Curatirea cu lama se efectueaza dupa inceperea procesului de topire a ghetii.Aceasta operatie nu da rezultate daca temperature este mai scazuta decat temperature de actiune a materialului chimic utilizat.

Pe drumurile cu 4 benzi de circulatie cu sau fara zona mediana figura 2.16. , utilajele prevazute cu lama vor merge fiecare pe cate o banda de circulatie distantate la 30-60 m intre ele, si vor indeparta zapada dinspre mijloc spre marginea din dreapta sensului de mers.

Fig. 2.16. Formatie deszapezire pe drumurile cu 4 benzi [13]

Formatia de deszapezire trebuie sa fie alcatuita din trei utilaje cu lama, care vor lucre numai pe 2 benzi de circulatie, in timp ce al 4-lea utilaj cu lama va executa curatirea benzii stationare.

In acele formatii in care utilajele au puteri diferite, utilajul cu puterea cea mai mare va fi amplasat in spatele formatiei, iar cel cu puterea mai mica in fata.

Aceasta nu se recomanda in cazul unor straturi de zapada cu grosime mare, deoarece vehiculele ramana blocate pe sectorul inca necuratat al drumului.

Sectoarele de drum fara iesire, benzile de stationare si locurile de parcare se vor curata numai dupa deszapezirea benzilor centrate de circulatie.Pentru aceste lucrari se pot folosii pluguri sau lame usoare.

Pentru curatirea straturilor de zapada foarte groase si a cordoanelor de pe marginea drumului, se vor folosi utilaje de mare putere si randament (buldozere pe pneuri, autocuratoare de zapada etc.).Aruncarea zapezii in aceste situatii se va face pe directia vantului, iar pe drumurile in panta in sensul pantei.

Pe drumurile modernizate, pe care sau executat in anul respective tratamente bituminoase, precum si la deszapezirea caii pe poduri si pasaje denivelate ce au montate rosturi de dilatatie, se vor utiliza lame cu cutite din cauciuc.Lucrarile de deszapezire a sectoarelor de drumuri in cursuri de reabilitare sau modernizare se vor executa in conformitate cu protocoalele incheiate intre administratorul drumului si constructor.Plata acestor lucrari se va face in conformitate cu aceleasi protocoale.

Pe sectoarele de drum in zona centrelor industrial sau dens populate cu 2 benzi de circulatie, actiunea de indepartare a zapezii trebuie inceputa din momentul formarii unui strat de zapada uniform, cu ajutorul utilajelor prevazute cu lama sau cu perie, care vor deplasa zapada in sensul de mers, spre marginea carosabilului.

In scopul obtinerii unei eficiente maxime in actiunea de deszapezire a sectoarelor de drum in jurul centrelor industriale sau dens populate se vor lua urmatoarele masuri:

Activitatea bazelor de deszapezire va fi permanenta pe timpul iernii inclusiv informarea asupra starii drumului;

Se va stabili ordinea de urgent in functie de nivelul interventilor pe timpul iernii, pentru arterele de pentrare in orase, avand prioritate cele care asigura transporturile de alimente , materii prime etc.;

Se vor stabilii modul de deszapezire a rampelor de acces si a pasajelor denivelate;

Factorii care influenteaza eficienta deszapezirii

In general, pentru a completa pasul primar al procesului de indepartare a zapezii este nevoie de un interval de timp intre 4-8 ore.Exista numerosi factori care afecteaza modul de desfasurare a procesului de deszapezire insa vom aminti 5 dintre care au un impact hotarator.

Cantitatea de zapada este unul din factori, deoarece dureaza mai mult indepartarea unui volum ridicat de zapada.Se poate trece mai usor peste un strat de 10 cm comparative cu un strat de aproximativ 30-50 cm, moment in utilajele for functiona la parametrii corespunzatori.

In timpul unei furtuni mai mari, aprox. 25% din timp este folosit pentru curatarea bermelor.Timpul total necesar pentru curatirea unei rute intregi este afecat de impactul dramatic pe care il au depozitele de pe gurile de acces.Majoritatea zapezii de pe drumurile publice este aruncata de pluguri in afara strazilor, ajungand adesea in zona de acces a localnicilor, respectiv a proprietarilor de locuinte din zona, creand asa numitele berme.In plus fata de procesul obisnuit de indepartare a zapezii vom avea, asadar si timpul petrecut pentru indepartarea zapezii sub forma bermelor.Se fac cercetarii pentru a gasii echipamentele capabile sa faca fata acestor problem prin reducerea marii bermelor in mod eficient.

Durata si frecventa furtunilor de zapada sunt factori extreme de imprevizibili si pot aparea in orice moment al zilei.Exceptand putine situatii, operatiile de deszapezire incep adesea cand stratul de zapada atinge circa 7-10 cm.Pe cat de des posibil, se incearca sa se lucreze de la ore cat mai matinale pentru a reduce contractul cu celalalte vechicule din trafic si implicit se asigura un mod de lucru mai rapid cu putine obstructii.Dar sunt moment in care nu se poate incepe procesul de deszapezire decat dictat de vreme.

Defectiunile echipamentelor au un rol decisive in acest proces.Echipamentele pentru indepartarea sapezii lucreaza in mod intensiv in sezon.De aceea, multe companii de salubrizare se confrunta cu diferite disfunctionalitati cum ar fi probleme la sistemul hydraulic, pneuri, suduri.Pentru a preintampina aceste situatii, se mentin echpamente de rezerva.Totusi, acest gen de problem vor aparea intotdeauna iar singura masura potrivita este de a fi mereu pregatit pentru a minimiza efectul unui deficit de utilaje.

Deseurile lasate pe drumurile de acces reprezinta atat un factor de incetinire a procesului de deszapezire, dar si un factor de mediu.Echipamentele de deszapezire ingereaza adesea anumite deseuri aruncate de localnici sau trecatori.Adesea sa intampla sa fie sustrase anvelope uzate, sanii, ziare, lese de animale etc.Multe dintre aceste aparitii neplacute sunt rapid remediate, insa exista moment in care echipamentul devine nefunctional pe o perioada mai lunga de timp sau chiar cand repararea devine imposibila.In aces sens, se apeleaza la un civism al populatiei, respectiv la o constientizare a efectelor provocate de deseurile aruncate sau chiar uitate in zonele de acces.

2.3. Formarea ghetii si poleiului, combaterea acestora si materialele utilizate.

Daca ninsorile duc la inzapeziri ce pot ingreuna sau oprii circulatia rutiera,fara insa a fi prea periculoase,suprafata lunecoasa a partii carosabile este deosebit de periculoasa favorizand producerea derapajului care poate conduce la accidente extrem de grave.

Lunecusul de drum poate aparea in urmatoarele situatii: suprafata carosabiluli unda si inhget; bruma groasa sau strat subtire de zapada,semitopita si inghetata; slefuirea suprafetelor de zapada prin alternanta temperaturilor si sub trafic;ploaie pe suprafata caii reci ;ploaie de cristale gheata; furtunade zapada; ceata si temperature scazute; chiciura.

De accea, activitatea pentru prevenirea, combaterea si eliminarea ghetii si poleiului de pe drumuri este mult mai critica si trecuie executata la timp ; preventive si cu deosebita atentie, care necesita un system de informare, de pregatir, dotare si actionare foarte bine pus la punct in cadrul programelor de initiere a drumurilo pet imp de iarna.

Temperatura suprafetei drumurilor descreste mult mai repede decat temperatura atmosferica,

Deci suprafata caii devine mai rece decat a aerului, iar daca este uda, calea se va ingheta chiar daca temperature aerului nu a ajuns la 0 o C ( fenomenul de extraradiatie)

Temperatura asa numita de noua este temperature la care umiditatea din atmosfera incepe sa se condenseze pe suprafeta mai reci, asa cum este suprafata caii. Gheata care se formeaza ca urmare a scaderii brumei groase, a unui strat de zapada usor topita si este un rezulatat al extraradiatiei.Gheata se formeaza sip e drumurile pe care a cazut bruma, dar in special si mult mai usor pe placile plajelor sip e poduri, deoarece acestea au capacitate termica mult mai redusa decat complexul rutier.

Cand temperature caii coboara sub temperature de roua incepe condensul pe suprafata caii si cu cat aceasta diferenta de temperatura si durata acestei situatii sunt mai mari, cu atat mai mult umidiatea va condensa acest tip de gheata se topeste partial sub trafic, formand zloata, in amestecul de gheata cu apa, apoi seara si noaptea numai gheata,care face un strat foarte lunecos.

Ceata este periculoasa nu numai prin lipsa de vizibilitate pe care o cauzeaza, dar si datorita fapului ca daca temperature este sub 0oC si poate condensa pe suprafata caii.Stropii de ceata fiind foarte fini, stratul de gheata ramane foarte subtire si greu de combatut.

Modalitatea de producer a ghetii in straturi subtiri,aratate mai sus, face ca gheata sa ia culoarea neagra a asfaltului,purtand numele de Black Ice ( Snow).

Materiale pentru prevenirea si combaterea poleiului, a statului de zapada sau gheata ,

conditiile tehnice ce trebuie sa le ideplineasca, mod de aplicare

Pentru prevenirea si combaterea poleiului,stratului de gheata sau zapezii, formate pe partea carosabila, se folosesc materiale antiderapante, chimice sau amestec al acestora in diferite proportii.Amestestecurile trebuie sa fie cat mai omogene iar raspandirea lor cat mai uniforma pentru a nu produce denivelarile, gropi sau fagase, prin topirea neuniforma a straturilor de gheata sau zapada.

Sarea ( NaCl) este folosita pentru a preveni formarea ghetii, pentru a inmuia gheata pentru a o indeparta cat si pentru a preveni transformarea zapezii in gheata la temperatura 0o C…2o C.

Sarea este eficienta numai pentru temperature la suprafata caii mai mari de -7o C, pentru temperature mai scazute folosirea ei fiind chiar periculoasa si nu se va mai folosi. Daca la raspandirea sarii nu se formeaza zloata, atunci trebuie incetata utilizarea ei. Sarea trebuie sa indeplneasca conditiile granulometrice fig 2.11, impuritatiile sa nu depaseasca 4%, umiditatea la depozitare de 1%, si sa continuam agent chimic care sa impiedice formarea de bulgari.Pentru scopuri preventive nu se recomanda folosirea sari granulate uscate, decat in timpul ninsorilor normale, cu viteza vehiculelor de imprastiat de 20-30 km/h.

Preumezirea se face inainte de dispozitivul de raspandire , cand printr-un furtun de apa adusa dintr-un rezervor in depozitul de sare ale vehiculului de adauga 10-30% apa cantitati de sare ce se raspandeste revenind 80-100 l apa/m3 sare.

Conditiile de aplicarea a sarii preumezite sunt prezentate in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 Conditiile de aplicare a sarii preumezite [13].

Solutia de NaCl poate fi luata atat din izvoare naturale, sau poate fi pregatita la unitati de drumuri in vase special protejate contra coroziunii, prevazute cu malaxoare si pompe, atat pentru evitatrea segregarii, cat si pentru incarcare.

Utilizarea solutiei de NaCl prezinta mai multe avantaje:

-se raspandeste in cantitati mici si ramane 100% active pe drum;

– viteza de deplasare a vehiculului de raspandire este mult mai mare, ea variind in functie de dispozitivul de raspandire intre 40 si 70 km /h

Acolo unde este economic, se paote utilize saramura de clorura de calciu, a carei concentratie este de 30-32 %.

In tabelul 2.2 se prezinta recomandarile pentru utilizarea de NaCl cu concentratie de 25% pe drumurile cu calea de 7 m latime.

Tabelul 2.2 Utilizarea solutiei de NaCl, [13]

Stabilirea necesarului fortei de munca si a lungimii si suprafetei arterelor care trebuie deszapezite si de pe care trebuie indepartat poleiul

Pentru asigurarea circulatiei rutiere si pietonale in conditii de siguranta in timpul iernii,autorul serviciului de salubrizare va intocmi annual un Program de actiune care va fi inaintat Consiliului Local, pana la 15 octombrie, pentru actiuniile necesare privind inzapezirea, prevenirea si combaterea poleiului, care va cuprinde masuri;pregatitoare, de prevenire deszapezirii si masuri de deszapezire necesare, pe trasee in vederea incadrarii in timpii de actionare.

Planul operativ de actiune in timpul iernii va cuprinde cel putin centralizatorul materialelor chimice si antiderapante , al carburantilor si lubrefiantiilor, centralizatorul utilajelor si mijloacelor de transport si deszapezire necesare, lista strazilor si a tronsoanelorde strazi pe care se va actiona,lista strazilo si a tronsoanelor de strazi de pe care se va actiona cu prioritate lista mijloacelor de comunicare.

Cantitatea de zapada ce trebuie indepartata la o interventie se calculeaza in functie de suprafata totala de deszapezire, volumul de zapada si de densitatea zapezii.

Suprafata total ace trebuie deszapezita este egala cu suma suprafetelor traseelor incluse in planul de deszapezire.

Astfel: Stot = St1 + St2 + St3

Stot = suprafata total ace trebuie dezapezita [m3];

St1 = suprafata traseului 1;

St2 = suprafata traseului 2;

St3 = suprafata traseului 3;

Volumul de zapada cazut se calculeaza cu urmatoarea formula;

Vzapada = Stot . Hz [m3];

Unde Hz reprezinta inaltimea starului de zapada [m];

Masa de zapada care trebuie indepartata la o interventie se calculeaza astfel:

Mzapada = Vzapada . zapada [m]

Unde:

Mzapada = masa de zapada distribuita pe suprafata in [kg];

zapada = densitatea zapezii [kg/ m3 ].

Necesrul de forta de munca characteristic perioadei de iarna

Se va determina in functie de suprafata de deszapezire, numarul de utilaje de capaciate de lucru a acestora, numarul de interventii si timpul de desfasurare a drumurilor. Acestea din urma se vor roti din 12 in 12 ore, pentru a acoperii in intregime intervalul in care pot aparea diverse blocaje datorita schimbarii bruste a conditiilor de vreme.

Munca necesara in cazul deszapezirii este caracterizata de personalul care va ocupa in mod direct de deszapezire,dar si de personalul auxiliar, care va executa deszapezirea manuala.

Studiu de caz: Organizarea activitatiilor de dezapezire a arterelor de circulatie din municipiul Rm Valcea

Descrierea planului de deszapezire a municipiului Rm Valcea

In orasul Rm Valcea s-au aprovizionat pentru inceput, respectiv pana in luna noiembrie,

Urmatoarele cantitati de materiale antiderapante: 2500 m3 de nisip, 1500 kg de saresi 20000 kg clorura de calciu. Aceste cantitati vor fi multiplicate in functie de necesitati si estimarile meteorologice.

Cantitatea aprovizionata de sare pentru zonele unde se actioneaza cu amestec de material antiderapant si sare va fi direct proportionala cu cantitatea de nisip antiderapant, de regula 15-30% din greutatea acestuia.

Combaterea lunecusului

Combaterea lunecusului se face utilizand materiale antiderapante ( zgura, nisip) cat si substante chimice ( sare clorura de calciu, saramura de sare) sau amestec de pana la 1:1 ( sau chiar mai buni pentru imbracaminti cu etanseitate buna) sare si nisip.

Aestecurile trebuie sa fie omogene, iar raspandirea lor cat mai uniforma pe suprafata partiile in dozaje cuprinse intre 100-300 gr/ metru patrat ( cantitatile mai mari pe zone critice cum ar fi).

Utilizarea sarii este eficienta pentru temperaturi la suprafata carosabilului mai mari de 0 grade pentru temperaturi mai scazute fiind periculoasa si nu se va mai folosi. Cantitatea de sare raspandita este intre 10-60 gr/metru patrat. Pe drumurile cu circulatie intensa sau in timpul cand vantul sufla este eficient sa se utilizeze sarea pneumezita in cantitate de 5-30 gr/ metru patrat, dar numai pana la temperatura -7 grade. Sarea pura se va utiliza numai pe imbracaminti bine etansizate cu aprobarea beneficiarului.

Pentru temperaturi mai scazute ( pana la -30 grade) se paote utiliza clorura de calciu sau numai material antiderapant. Materialele folosite la combaterea lunecusului trebuie sa indeplineasca o serie de conditii dupa cum urmeaza:

Sarea nu trebuie sa contina impuritatii mai mult de 4% umiditate la depozitare sa fie maxim,1% granulometric ea trebuie sa se incadreze in limitele de 0-4 mm, avand minimum 50% dimensiunea sub 3 mm.

Nisipul trebuie sa fie curat fara argile, aspru, cu dimensiunea in limita de 0-4 mm in care ponderea fractiunii de peste 1 mm sa reprezinte 85%.

Depozitarea materialelor chimice si antiderapante, incarcarea acestora,amplasarea zapeziilor, modul de utilizare si raspandire a acestora, utilajele si echipamentele de raspandire a lor,freza de lucru a acestora,semnalizarea vehiculelor care fac aceste operatiuni, organizarea actiunii de raspandire se va afce in conformitate cu prevederile. Instructiei si indrumatorului privind prevenirea si combaterea lunecusului si inzapezirii drumurilor publice indicativ AND nr. 525.

Elemente de calcul tehnologic pentru activitatile de deszapezire in zona propusa

Stabilirea cantitatii de zapada ce trebuie indepartata la o interventie

Pentru a elimina cat mai mult factorul de risc, calculele se vor face cel mai defavorabil in care zapada atinge o valoare de aproximativ 0.4 m.

Stot= St1+ St2+St3

ρzapada= 400-500[ ]

z= 0.3 m

Volumul de zapada cazut se calculeaza cu urmatoarea formula:

Vzapada= Stot . Hz

Masa de zapada care trebuie indepartata la o interventie se calculeaza astfel:

Mzapada= Vzapada .ρzapada [kg]

Traseele de deszapezire sunt urmatoarele:

Tabelul 3.1 Traseul I de deszapezire

Lungimea totala a traseului I este de 25 km ( 12636 x 2 = 25272 m ).

Tabelul 3.2 Traseul II de deszapezire

Fig.3.1 Traseul II de deszapezire

Lungimea aproximativa a traseului II de deszapezapezire : 13km.(6280 x 2 = 12560 m = 15.56 km.

Tabelul 4.3 Utilaje disponibile pentru deszapezire

Necesarul de utilaje implica doua ATB avand formula rotilor minim 6×4 si sarcina utila minim 5.500 kg echipate cu lama. Lama L min 2,8 m H= cu ridicatura minim 1,065m; doua buldoexcavatoare cu tractiune integrala dotata cu cupa de cap= min 1,2 m3 ; doua incarcatoare frontale pe pneuri avand tractiune de min 2,5 m3 ;un atoturism 4×4; o autoutilitara cu platforma si sarcina utila min 1000 kg, 2 scarite pentru combaterea poleiului.

Imprastierea sarii este opreatia prin care se disperseaza pe caile publice o anumita cantitate de sare.Scopul efectuarii acestei operatii este formarea unei solutii de apa- sare cu punct de congelare sub 0 grade (in functie de concentratie ) ceea ce are ca efecte trecerea apei din stare solida in stare lichida si scurgerea la canalul colector precum si micsorarea pericolului de derapare.

Consumul specific de amestec de nisip si sare pe 1000 mp este:

imprastierea manuala 75 kg sare si 200 kg nisip;

imprastierea mecanica 90 kg sare si 250 kg nisip;

Freza de deplasare a autospecialei de imprastiat material antiderapant este de maxim 200 km /h ( funtie de caracteristicile tehnice ale utilajului ).

Daca imprastierea materialului antiderapant are scop preventiv, traseul de urmat este cel pe care operatorul il considera optim din punct de vedere al timpului si spatiului de parcurs.Daca imprastierea materialului antiderapant are ca scop combaterea poleiului instalat pe caile publice atunci se va actiona respectandu-se treseele in ordinea de prioritate stabilita cu eventuala cunoastere a frezei de deplasare la max 30 km/h.

4 Solutii similare de utilaje caracteristice sezonului de iarna, clasificare, descriere, cerinte particularitati caracteristice si functionale

4.1 Solutii similare a utilajelor pet imp de iarna

Masinile de imprastiat si administrat solutii antiderapante solide sunt utilizate pentru imprastierea pe suprafata solului. In constructia masinilor de imprastiat materiale se folosesc diferite tipuri de aparate de distributie pneumatica si aparatele de distributie centrifuge ambele efectueaza imprastierea materialului antderapant.

Dupa modul de administrare a materialului antiderapant, masinile de administrat se pot grupa in mai multe subgrupe:

masini de imprastiat materiale antiderapante ;

echipamente de incorporate material.

In present pe plan mondial in constructia msinilor de imprastiat material solide sunt conturate in trei tendinte bazate pe principii de functionare diferite.

-masini de imprastiat materiale antiderapante cu dozare si distributie dispuse pe toata lungimea de lucru;

-masini de imprastiat cu distributie pneumatica ( dozare mecanica, transport si imprastiere mecanica.

Masinile de imprastiat prin centrifugare

Aceste masini sunt formate in general dintr-un buncar sau o bena, aparat de dozare si aparat de imprastiere a materialului centrifugal.

Aparatele de imprastiat pot fi sub forma de discuri cu paleta care se rotesc 400-700 rot/min sau sub forma de tuburi tronconice ce primesc miscarea oscilatori cu frecventa de 9- 12 Hz. Prin centrifugare asigura latimi de lucru mari (6-8 m) si respectiv si capacitate de lucru mare. Ca urmare perfectionarilor aduse aparatelor de distributie, conform cerintelor, in conditiile respectarii a distantei intre doua treceri alaturate.

Latimea de lucru la aceste masini este influentata de starea de granulatie a materialului antiderapant,ceea ce constiuie unul din dezavantajele acestei masini.

Fig. 4.1.Schema masinii cu aparat de distributie

1-dozator; 2- tub oscilant; 3- agitator

Masini de imprastiat prin distributie pneumatica

La aceste masini dozarea se face cu ajutorul unor aparate de dozare, transportul si imprastierea se face pneumatic.O masina de acest tip este formata dintr-un buncar sau o bena, un system de dozare, un ventilator la care dbitul de aer este de 2000-5000 m3/h. Masinile de imprastiat cu distributie pneumatica functioneaza corespunzator, realizand latimi de lucru constant si uniformitate mare de lucru.Aceste masini se construiesc cu latimi de lucru de 8-14 m, fiind prevazute cu 8-20 capete de imprastiere.

In constructia masinilor de imprastiat material antiderapant se folosesc diferite tipuri de aparate de distributie, unele efectuand atat dozare cat si distributia.

Din primul grup fac parte aparatele cu talere cu cilindri cu pinteni cu cilindri cu caneluri cu dicuri cu alveoli.Unele din aceste aparate sunt folosite la masinariile de imprastiat cu distributie pneumatica.

In al doilea rand fac parte aparatele de distributie centriguge cele care efectueaza imprastierea pe cale pneumatica.

Deblocarea drumurilor de acces acoperite cu zapada constituie o problema importanta,atat, pentru economie cat si pentru siguranta circulatiei.Inlaturarea zapezii de pe carosabil se face cu echipamente de diverse tipuri de la plugurile cele mai simple, care depun zapada in extremitatea carosabilului pana la masinile cele mai complexe, de tipul frezelor si turbofrezelor de mare capacitate,capabile sa arunce zapada preluata la distente foarte mici. Echipamentele tehnologice pentru curatirea si inlaturarea zapezii fac parte din grupa masinilor pentru intretinerea drumurilor pet imp de iarna.

Echipamentele tehnologice pentru curatarea si inlaturarea zapezii pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii [17].

Dupa constructia standard a organului activ:

Echipamente cu organ active tip lama;

Echipamente cu organe active tip lama si freza;

Echipamente cu organe active tip lama si rotor;

Echipamente cu organe active tip lama, freza si rotor.

Dupa tipul masinii de baza in care se gaseste inglobat sau atasat echipamentul de lucru:

Cu masina de baza standard : autogredere, buldozere, tractoare;

Cu echipament atasat tip freza;

Autocamioane cu echipament atasat tip lama;

Automobile cu echipament atasat tip lama;

Incarcatoare cu echipament atasat tip lama impingatoare;

Incarcatoare multifunctionale, pe roti cu pneuri, cu echipament atasat tip freza;

Incarcatoare compacte, pe senile cu echimapent atasat tip freza;

Cu masina de baza specializata : minifreze, conduce freze normale, autopropulsate

Dupa tipul sursei de energie utilizate:

Cu sursa de energie tip motor cu ardere interna;

Independent de sursa de energie a masini pe baza purtatoare;

Cu sursa de energie unica de tip motor cu ardere interna;

Echipament interschimbabil si partial a celor specializate;

Cu sursa de energie electrica(sursa electrica);

Dupa tipul transmisiei:

Cu transmisii mecanice;

Cu transmisii combinate (mecanice cu hidrostatice);

Cu transmisii hidrostatice

Echipamentele tehnologice cu organ activ tip lama dreapta se folosesc, de regula, in conditii usoare, la inlaturarea zapezii proaspat cazute, cand grosimea stratului depus nu depaseste 1 m.Lama orientabila poate fi rotita dreapta/stanga, in plan orizontal, astfel incat, in timpul deplasarii masinii de baza, sa execute simultan curatarea stratului de zapada si deplasarea laterala a acestuia.Pentru realizarea dezapezirii in conditii mai grele de lucru, cand grosimea stratului de zapada nu depaseste 40 de cm, se folosesc lame de tip greu, cu o anumita configuratie.[17]

Frezele sunt folosite la indepartarea zapezii cu straturi mai groase de 40 cm si a celei adunate la marginea carosabilului sau pe trotuar (atunci cand au fost folosite anterior echipamente) si aruncarea (imprasitierea) la o anumita distant de zonele circulate.

Se realizeaza in diverse variante constructive, in functie de masina de baza pe care se aseaza, principiul de functionare fiind aproximativ acelasi: preluarea zapezii, datorita deplasarii de pe o oarecare latime de drum, si transportarea acesteia, cu ajutorul unor rotoare cu spire si benzi elicoidale ( dispuse frontal) in zona de trecere intr-un ventilator-aruncator care o evacueaza lateral, la distant prestabilita.

Echipamentele tehnologice pentru curatarea si indepartarea zapezii, prevazute cu freze sunt prevazute, de la capacitatii si latimi de lucru foarte mici pana la capacitatii foarte mari si latimi de lucru cu banda de circulatie (cazul masinilor specializate).Astfel frezele cu producer manuala, care se produc si se comercializeaza, au puteri cuprinse intre 1,3-8,4 kW si debit maxim de aruncare de 150kg/min (14-69 t/h), pentru latimi de lucru de 51-84 cm.[17]

Turbofrezele pot fi prevazute cu unul, doua sau trei burghie de preluare si afanare a zapezii, in functie de capacitatea de lucru.Constructiv , burghiele pot fi sub forma unor benzi prevazute cu cutite dispuse elicoidal.Cutitele pot avea tais drept sau zimtat, pentru taierea si spargerea blocurilor de gheaza sau a zapezii inghetate.[17]

Indifferent de masina de baza la care este atasata structura standard a echipamentului de curatare si inlaturare a zapezii are in alcatuire urmatoarele subansambluri:

1 – burghiu ; 2 – motor rotativ hidraulic; 3 – ventilator; 4 – jgheab; 5 – deflector; 6 – cutitul lamei;

Fig 4.2. Subansambluri freza de zapada [17]

Firma Stiga Inc S.U.A. produce si comercializeaza in Romania freza de zapada cu conducere manuala (tip motocultor) cu puteri cuprinse intre 3-10, 5 CP si capacitate de aruncare de 300-1100 kg/min (1000-2700 m2/h), pentru latimi de lucru de 51-76 cm.De asemenea , firmele MTD si ISEKY realizeaza freze cu latimi mici de lucru (53-66 cm), utilizand motoare in 2 si 4 timpti cu putere de 3-9CP, evacuarea materialului facandu-se sub un unghi de 90 grade.

Rotoarele de colectare a zapezii sunt realizate sub forma de benzi elicoidale din cauciuc sau otel, cu cutite cu tais drept sau zimtat. [18]

La noi in tara, INMA Bucuresti a conceput si realizat un motocultor COMBITRAC cu puterea motorului FR 12 CP, ce poate fi echipat cu lama sau freza de zapada cu latimea de lucru de 62 cm, avand un rotor de adunat zapada cu benzi elicoidale zimtate.

In agregat cu combitracul, freza de zapada are rolul de a executa lucrari de degajare a cailor de acces a altor suprafete in gospodarii, inteprinderi etc. in urma acumularii de zapada.

Capacitatea de lucru atinge 1600 m2/h pentru un strat de zapada de aproximativ 50 cm, ceea ce prezinta o capacitate de lucru de cca. 15 ori mai ridicata comparative cu munca omului. [2]

4.2. Analiza organelor de lucru ale utilajelor de degajare a zapezii si a procesului de lucru al utilajului propus

Pulverizatoarele de zapada au ca parti principale mari o sursa de energie si de propulsive, care poate fi de tip motocultor pentru utilaje de capacitate mica sau de tip sasiu autopropulsant pentru utilaje de capacitate medie si mare la care se ataseaza echipamentul propriu zis de lucru.

Pentru a da o definite, pulverizatoarele de zapada reprezinta masini de deszapezire (pentru drumuri de acces sau trotuare), in care o lama sub forma de spirala executa o miscare de rotatie pentru a ridica si propulsa zapada intr-o parte.

Echipamentele de lucru se compun in general dintr-o lama frontal prevazuta in fata cu unul sau doua rotoare cu spire sau benzi elicoidale si la partea din spate cu un ventilator-aruncator de tip centrifugal care preia zapada de la rotoarele din fata printr-o fereastra de dimensiuni corespunzatoare si o arunca la distanta printr-o conducata reglabila in plan orizontal si vertical, care se termina cu o placa deflectuoare de asemenea reglabila.

Pentru pulverizatoarele de capacitate mica sursa de propulsive si energie o reprezinta diverse variante constructive de motoculoare.

Motocultorul INMA-12 fig. 4.2. este un motocultor de 12 CP, care se incadreaza in clasa de motocultoare de putere mare si este destinat ca prin cuplarea cu diverse echipamente specializate sa asigure efectuarea mecanizata a unei multitudini de operatii.

Motocultorul poate fi folosit cu echipamente specializate la executarea unor lucrari agricole pe suprafete relative reduse, la efectuarea de transporturi pe distante scurte, lucrari de intretinere parcuri, livezi, zone foriestiere, precum si alte lucrari in gospodariile taraneste, ocoale silvice sau in cadrul gospodariilor orasanesti sau comunale.

Domeniul de utilizare cuprinde aproape intreaga suprafata a tarii, incepand cu terenuri din zanele de campie si mergand pana in zonele de deal si munte pe terenurile a caror inclinatie nu depaseste 14 grade, atat pe curba de nivel cat si pe linia de cea mai mare panta.

In fucntie de destinatia echipamentului, motocultorul INMA 12 poate lucra atat in regim stationar antrenand utilajul de la prize de putere, cat si in regim de viteza, cu utilaje tractate sau purtate actionate prin una din cele doua prize de putere – una sincrona si una asincrona.

Vitezele teoretice pe care le poate realize motocultorul INMA 12 echipat cu pneuri 6,5 si 16 la o turatie a motorului de 3000rot/min, in situatia de functionare normal, adica cu motorul de fata de directia de inaintare sunt prezentate impreuna cu turatiile rezultate la prizele de putere, in figura 4.3.

Fig. 4.3. Schema constructive a motocultorului INMA 12 [18]

1 – motor; 2 – cutie de viteza; 3 – ambreiaj; 4 – timonerie; 5 – roti; 6 – capotaj; 7 – picior de sprijin; 8 – sistem de reversare; 9 – prize de putere; 10 – frane; 11 – cupla de tractiune.

Ambreiajul folosit, care face legatura intre cutia de viteze si motor este de tip monodisc uscat si este prevazut cu posibilitatea reglarii fortei de apasare a placii de presiune in functie de uzura discului.

Timoneria sustine organele de comanda si conducere ale motocultorului si poate fi reversata cu 180 grade dupa cum motocultorul se deplaseaza cu motorul in fata sau in spate, fata de directia de inaintare si se termina cu un cadru cu doua manere pentru dirijarea motocultorului, cadrul care poate fi reglat in plan vertical in functie de talia celui care conduce motocultorul.

Amplasarea comenzilor in timonerie asigura functionalitatea lor precum si conditii ergonomice de exploatare a motocultorului.

Motorul motocultorului prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Tip : Diesel – 4 timpi;

Simbol : 31D-510LOMBARDI;

Numar cilindri : 1 ;

Cilindree : 510 cmc;

Raciere: cu aer;

Turatie/putere : 300rpm pe 12CP;

Capacitate rezervor : 5,51;

Pornire: manuala, cu snur.

Dimensiunile de gabarit ale acestui motocultor sunt urmatoarele :

Lungime : 2000 mm;

Latime cu crampoane : 990 mm ;

Latime crampoane: 810 mm;

Inaltime maxima :1740 mm:

Table 4.1. Parametri de functionare motocultor [18]

L – treapta lenta; R – treapta rapida; M.A. – mers inapoi.

In tabelul 4.2. se prezinta valorile acelorasi parametrii in situatia in care se inverseaza sensul de deplasare al motocultorului prin reversarea timoneriei cu 180 grade.In aceasta situatie, vitezele de mers inapoi, in treapta a 2-a de mers inainte, din motive de protectia muncii, este anulata de un mechanism incorporate in sitemul de reversare.

Tabelul 4.2. Parametrii motocultorului in cazul inversarii sensului de deplsare [18]

Caracteristicile tehnice ale motocultorului sunt urmatoarele:

Cutie de viteze: mecanica cu actionare manuala;

Numar de trepre: 8+4;

Ambreiaj : monodisc uscat permanent si cuplat;

Timonerie: reversibila 180 grade;

Diferential: blocabil;

Frane : cu banda si actionare individuala;

Numar de prize de putere : 2 (una sincrona , una asincrona);

Grada la sol (pentru pneuri 6,5-16) : 170 mm;

Sistem de rulare : monoax, cu pneuri cu ecaterment reglabil;

Pneuri : 6,5-16;

Elemente de crestere a aderentei : 2 contra greutati (2X45 kg);

Ecaterment : 4 trepte (436, 506, 568, 638 mm);

Pulverizatoare ( turbofreze) pentru indepartarea zapezii

In timpul iernii, din cauza zapezii, a formarii poleiului si a ghetii – consecinta a temperaturilor reduse, traficul pe drumurile publice devine dificil sau impacticabil. Pentru evitarea acestui inconvenient se impune deszapezirea carosabilului dau dispersia unor material specifice prevenirii patinarii vehiculelor.

Designul de rute deszapezire si modalitatea de control este o practica foarte dificila, probabil cel mai dificil si complex de toate problemele de rutare din sectorul public.

In plus fata de efectele aleatorii,serviciul trebuie furnizat rapid,echitabil,si in acelasi timp in intreaga retea. Sarcina este ingrunata de prezenta obiectivelor multiple si contradictorii din partea inginerilor de intretinere responsabili pentru acest. Designul a rutelor de deszapezire de adreseaza din punctual de vedere al optimizarii multiple a obiectivului. [21]

Deblocarea drumurilor de acces acoperite cu zapada constituie o problema importanta, atat pentru economie cat si pentru siguranta circulatiei.Inlaturarea zapezii de pe carosabil se face cu echipamente de diverse tipuri, de la plugurile cele mai simple, care depun zapada in extremitatea carosabilului ( autogrederele, buldozere, autocamioane sau tractoare prevazute cu lama), pana la masinile cele mai complexe, de tipul frezelor si turbofrezelor de mare capacitate,capabile sa arunce zapada preluata la distente foarte mari.

Echipamentele tehnologice pentru curatarea si inlaturarea zapezii fac parte din grupa masinilor pentru intretinerea drumurilor pet imp de iarna. [17]

Fig 4.6 Tractor cu freza de zapada,[22]

Frezele de zapada sunt aplicabile oricarui utilaj dotat cu instalatie hidraulica sau prize PTO,cum ar fi vehicule tip UNIMOG,tractoare, etc. Pot fi folosite pentru deschideri stradale ale pietelor,pasajelor alpine si orice sector cu cantitate considerabile de zapada.

Pot fi asemenea utilizate pentru largiri laterale si pentru incarcarea zapezii in camioane ( fiind dotate in acest caz cu un sistem special de incarcare).Miscarile utilajului ( ridicare, coborare, plutire si rotiere) sunt realizate prin intermediul pistoanelor hidraulice cu dublu efect. Rotatia cosului de lansare se realizeaza prin intermediul motorului hidraulic.

Latimile de lucru sunt cuprinse intre 2.600 si 3.300 mm. [22]

Freza de zapada HS 622

Frezele de zapada care pot fi in prezent gasite pe piata romaneasca sunt masini de prima mana capabile sa indeparteze zapada nu doar de pe alei sau alte cai de acces pentru pietoni, dar in egala masura existand si utilaje performante cu o rata impresionanta de eliminare rapida a zapezii, care pot fi in scurta vreme sa curete si cele mai aglomerate strazi sau autostrazi.

Aceste freze de zapada,destinate utilizatorilor casnici, dar si marilor regii de intretinere a dumurilor publice pot functiona in cele mai vitrege conditii atmosferice folosind drept combustibil benzina,

Motorina sau energia electrica.

Cele mai multe dintre frezele de zapada functioneaza pe principiul frezare-evacuare, dar exista si modele care permit si suflarea directa a zapezii, ajustabile in functie de volumul de zapada depus si randamentul dorit.

La dispozitivele de mai mica putere, semiprofesionale, deplasarea se face de obicei prin patine roti insa in cazul dispozitivelor puternice se utilizeaza obligatoriu senilele, care au o aderenta mult mai buna.

Fig. 4.7. Freza de zapada HS 622 [23]

In comparatie cu eficienta unui plug de zapada, randamentul frezelor profesionale de zapada este mult mai superior, permitand nu doar accesul in locuri unde plugurile abia se pot misca, dar si eliminarea completa si in conditii civilizate a zapezii de pe caile de acces sau de pe spatiul carosabil.

Foarte potrivita pentru suprafetele si aleile mici, Honda HS 622EW se deplaseaza cu ajutorul rotilor si elimina rapid zapada, chiar si in conditii de ger puternic.Beneficiaza de un motor in 4 timpi, model Honda GX 160, racit cu aer si avand o capacitate de 163 cmc.Sistemul de pornire este manual, iar puterea este de 3,6 kW/4.8 CP/ 3600rpm.Simlu de utilizat si prevazuta cu elemente profesioniste de siguranta in exploatare, freza de zapada Honda HS 622 EW este dotata cu transmisie mecanica si 2 viteze inainte + 1 inapoi.Distanta maxima de aruncare a zapezii este de 14 m iar directia / unghiul de aruncare a zapezii reglabila : Stanga/Dreapta 195 grade ; Sus/Jos 70 grade. [23]

Functionare : prin actionarea manetei de ambreiaj a frezei se actioneaza, de asemenea, si maneta de ambreiaj a transmisiei; mecanismul de aruncare a zapezii porneste cu freza de zapada se deplaseaza inainte.Prin eliberarea manetei de ambreiaj a frezei se opreste mecanismul de aruncare a zapezii si deplasarea spre inainte a masinii.

Bratele ghidonului pot fi reglate pe inaltime, prin cele 3 gauri in trei pozitii sus, jos sau mijloc pentru a se potrivii cu inaltimea operatorului.

Pentru a schimba inaltimea ghidonului, se indeparteaza suruburile de reglaj, din partea stanga si din partea dreapta, si se aliniaza gaurile la inaltimea dorita.Se regleaza talpa patinei si raclta pentru a tine cea mai buna pozitie a carcasei frezei fata de sol.

Pentru a prevenii pornirea accidental, se roteste comutatorul rotorului pe pozitia OFF si se deconecteaza fisa bujiei de la aceasta.Se pune freza de zapada pe o suprafata dreapta si se regleaza suruburile de reglaj la inaltimi pe pozitia de mijloc.Se slabesc suruburile si se regleaza inaltimea patinei si screperelui in conformitate cu conditiile de suprafata a drumului.

Pentru a obtine cele mai bune rezultate, zapada se curata inainte ca aceasta sa se topeasca, sa reinghete sis a se intareasca.Nu se reduce turatia motorului pe timpul cand acesta arunca zapda.Pentru a evita zapada intarita sau un gros strat de zapada: se curata pe o latime mica, se curata zapada in viteza intai si pe o latime mica de poteca, folosind o parte din mecanismul de aruncare a zapezii, atunci cand zpada este adanca sau intarita. [24].

Tabelul 4.3. Date tehnice freza de zapada HONDA HS 622 K1 EW [24]

Freza de zapada Snow Buster 450

Aceasta freza este ideala si extreme de eficienta pentru dezapezirile de mica anvergura cu zapada de pana la 26 cm.

Dispune de o eficienta de indepartat zapada de peste 300 metrii patrati pe ora (ceva mai mult decat un teren de tenis).

Prezinta o constructive simpla si foarte fiabila, motor puternic de 4CP in 4 timpi cu o pornire usoara.Racordul de evacuare a zapezii este reglabil de o parte si de alta a masinii in pasi intermediary (180o).

Cauciucurile sunt concepute special pentru a oferii o aderenta excelenta.Ghidonul este reglabil.Sistemul de blocare (oprire-decuplare) a frezei se afla la indemana, situate pe ghidon pentru o protective sporita a utilizatorului.Manivela si tija pentru reglarea pozitiei racordului de evacuare a zapezii sunt situate la indemana pe ghidon.Prezinta si o sita pentru protective contra atingerii accidentale a esapamentului.[25]

Fig. 4.8. Freza de zapada Snow Buster 450

Tabel 4.4. Caracteristici tehnice Snow Buster 450 [23]

Freza de zapada Snow Buster 650 E

Este o freza pentru zapada profesionala, cu motor pe benzina in 4 timpi.Cu freza Snow Buster 650 E curatirea zapezii se transforma intr-o joaca pentru copii; curatirea suprafetei mari, fara effort, cu ajutorul unei masini construite special pentru acest scop.Este echipata cu motor puterni, de 6 CP, pe benzina, in 4 timpi cu pornire usoara.Ideala pentru indepartarea zapezii cu inaltimi de pana la 57 cm.Viteza de lucru este foarte buna, gratiei cutiei de viteze cu 6+2 rapoarte de transmisie.[26]

Fig. 4.9. Freza de zapada Snow Buster 650E [26]

Tabel 4.5. Caracteristici tehnice Snow Buster 650 E [26]

Freza de zapada Texas Snow King 7534 WDE

Este echipata cu motor puternic de 9.11 CP.Latimea de lucru a frezei este de 75 cm.Aceasta permite inlaturarea stratului de zapada cu grosime de pana la 50 cm.Freza de zapada Texas Snow King 7534 WDE dispune de 6 trepte de viteza de mers inainte si 2 inapoi. [27]

Fig. 4.10. Freza de zapada Texas Snow King 7534 WDE [27]

Utilaje pentru combaterea poleiului

Masinile de imprastiat material antiderapante sau degivrantepot fi tractate, purtate sau autopropulsate.

Sunt configurate in numeroase variante cu numeroase caracteristici referitoare la : tipuri diferite de alimentare : snec cu spira din otel cu pas variabil, banda de cauciuc cu arbore cu palete pentru spargere si banda cu lant prevazut de asemenea cu arbore cu palete pentru spargere; tipologii de actionare , accesorii disponibile.

In functie de sitemul de alimentare, dimensiunile de transport si lungimile platformelor camioanelor, instalatiile au fost proiectate pentru diverse capacitate de la 4-9 mc si 2200 – 3000 l solutie dar acestea pot varia in functie de cerinte.

Actionarea hidraulica se preteaza la caracteristici minime de 35 l/min si maxime de 80l/min si 180 bar.Sunt caracterizate printr-un sistem de alimentare pe baza de snec si imprastiere cu disc si se aseaza tractoarelor agricole si utilajelor specializate.

Sa acordat o deosebita atentie realizarii buncarului din otel de inalta rezistenta, cu o conformatie menita sa faca incarcarea si descarcarea rapida si eficienta.

Latimea de imprastiere variaza de la 1-7 m cu pas reglabil determinat de valve de flux.Exista posibilitatea unei asimetrii a imprastierii: posibilitatea de reglare a simetriei stanga-dreapta prin discul manual (atunci cand utilajul este oprit). [22]

Sararita cu melc

Sararita este aplicabila pe bena vehiculelor medii si grele, alimentata in functie de versiune, de un motor auxiliar sau direct de la instalatia hidraulica a vehiculului.Este echipata cu un buncar realizat in intregime din inox AISI 304L.Alimentarea speciala cu melc garanteaza maxima precizie de imprastiere si adapteaza perfect utilizarii pentru sare si pentru cliblura.Este usor detasabila, prin utilizarea picioarelor special de demontare, anterioare si posterioare.

Buncarul este realizat in intregime din otel, inox AISI 304L, pentru vehicule medii si grele.Alimentarea se face pe banda si cu disc de imprastiere.Este adaptata fie pentru sare, fie pentru criblura.Prezinta o capacitate mare si centru de greutate mic.

Actionarea hidraulica se face de la instalatia vehicului sau prin intermediul unui motor auxiliar.Tabloul de comanda se afla in cabina si, la trecere, se pot adauga : microprocessor, contral tahimetric sistem de umidificare.

Sistemul de umidificare este compus din rezervoare laterale din polietilena, permite umidificarea sarii cu solutie salina cu distribuire proportionala , controlata de operator de la tabloul de comanda. [28]

Prelata din PVC este simpla sau cu deschidere totala, cu cadru din otel INOX, este usor actionat de la sol si asigura acoperirea perfecta a buncarului.

Scarita pliabila, la cere permite operatorului verificarea partii superioare a buncarului si interiorul acestuia.

La cerere posibila montarea pe bena, pentru a facilita operatiunile de intretinere- o balustrade.Deschiderea este automata si combinata cu deschiderea scaritei.

Grupul de imprastiere este constitui din otel de inalta calitate, este echipat cu un micro intrerupator care asigura blocarea automata a discului in cazul in care grupul insasi este ridicat.Grupul de imprastiere este ridicat si blocat cu ajutorul carligului special.Operatiunea se realizeaza usor, de catre un singur operator.

Conform codului rutier, este atasat si un girofar care mareste siguranta, semnaland celorlate vechicule din trafic, utilajul in lucru.

La cerere, este posibila intreaga cu blitz.Permite operatorului a buncarului si a rezervoarelor, in caz de avarie.

Tamburul petru spargere, pentru otel de inalta calitate, este situat deasupra melcului pentru a inlatura eventualii bulgari de sare si pentru a asigura o imprasiere uniforma.Pe partea superioara a buncarului, exista un grilaj tip sita care opreste trecerea materialului in bucati mari, protejand astfel melcul.

Situat in cabina, tabloul de comanda, digital cu microprocesor sau analogic, permite operatorului reglarea principalelor functii de imprastiere: reglarea cantitatii de sare la iesire si latimea de imprastiere, varierea orientarii de lucru si in cazul echiparii cu sistem de umidificare, reglarea procentajului de solutie salina.[28]

Fig. 4.11. Sararita cu melc TGS07

Sărărița este construită cu pereți dubli din polietilenă Modelul TGS03 unește robustețea unui dispersor acționat de melc cu carcasă în V cu simplitatea și ușurința de instalare a unei sărărițe pentru ușa posterioară. Design-ul cu melc descoperit permite dispersarea unei mari varietăți de materiale, limitată în cazul dispersoarelor cu carcasă în formă de V.

• Capacitate: 2.43 m³, 272.73 Kg.
• Centrifugă de 30.5 cm din polimeri
• Motor electric de 12 V cu arbore cotit dublu (brevet în curs de acordare) 4 CP
• Mecanism de alimentare orizontal cu melc
• Selector de viteză cu întrerupător vibrant
• Suprafață de dispersie cuprinsă între 1 și 9.15 m.
• Construcție din polietilenă/oțel/oțel inoxidabil
• Este necesară utilizarea unui vibrator pentru amestecuri sare/nisip (Vibrator pentru sararita)
• Vehicule compatibile: camioane cu capacitate de încărcare de 0.5 t și 0.75 t

Modelul TGS07 unește robustețea unui dispersor acționat de melc cu carcasă în V cu simplitea și ușurința de instalare a unei sărărițe pentru ușa posterioară.

Un alt tip de utilaj folosit in procesul de deszapezire este plugul de zapada montat pe timpul iernii pe autostropitoarele aflate in dotarea regiilor de salubritate prezentat in figura de mai jos:

Fig. 4.12. Autostropitoare pentru material antiderapante cu lama de deszapezire

Plugul de zapada a fost produs in ideea de a fi montat pe perioada hibernal ape autostropitoarele aflate in dotarea regiilor de salubritate, autospeciale care, in aceasta perioada stationeaza.

Cu ajutorul a 2 cilindri plugul poate fi orientat in plan orizontal pana la un unghi de 30 de grade in ambele sensuri, cu ajutorul unui cilindru se poate ridica pana la aproximativ 200 mm inaltime de la sol.

Actionarea cilindrilor este comandata din cabina cu ajutorul blocului de distribuitoare.Plugul de zapada poate fi adaptat si de la alte tipuri de masini.

Caracteristicile tehnice ale autostropitorilor cu lama frontala sunt:

Latimea utila : 255 cm;

Lungimea totala : 270 cm;

Inaltimea : 85 cm;

Actionarea hidraulica din cabina

Capacitate rezervor ulei : 20l ;

Pompa de tip Meiller : 40l/rot ;

Presiunea de lucru : 50 bar.

Masinile de imprastiat purtate sunt alcatuite dintr-un buncar de material purtat pe un cadru metalic prevazut cu un triunghi de prindere la tractor.

La masina purtata buncarul de material este articulate la cadrul masinii prin articulatii.La partea aterioara a buncarului, sub capac se gaseste o sita care serveste la cernera materialului inainte ca acesta sa fie introdus in buncar.

Dozatorul de material este dispus la partea inferioara a buncarului si este format din 2 discuri cu fante suprapuse, unul fix si unul mobil.Discul mobil poate fi actionat printr-un ax ce trece prin mijlocul buncarului care se termina cu maneta.Sub dozator se gaseste o palnie care are rolul de a dirija materialul spre aparatul de distributie.

Gura de evacuare a palniei de dirijare are forma unei portiuni de coroana circulara si se poate rotii fata de dozator pentru a permite reglarea zonei de imprastiere fata de axa longitudinal a tractorului.Sub palnie este amplasat aparatul de distributie, de tip disc centrifugal , care este actionat in miscare de rotatie de la prize de putere a tractorului printr-o transmisie cardanica si un grup conic.

Aparatul de distributie este prevazut cu palete radiale, la aceasta masina existand 6 grupuri de cate 3 palete (mari, mijlocii, mici), rigidizate la periferie printr-un inel metalic.In partea central a discului este fixat un guler metalic in interiorul caruia cad granulele de material din palnia de dirijare. [29]