Planul Calitatii Instrument DE Aplicare In Practica A Planificarii Calitatii Produselor

CUPRINS:

CAPITOLUL 1- CALITATEA

1.1 CONCEPTUL DE CALITATE

1.2 CALITATEA PRODUSELOR

1.3 UTILITATEA PRODUSELOR IN RAPORT CU UTILIZATORUL DIRECT – BENEFICIARII PRODUSELOR

CAPITOLUL 2 – STANDARDUL DE CALITATE

2.1.TERMENUL DE CERTIFICARE

2.2 STANDARDIZAREA . STANDARDELE ISO 9000.

2.3 STANDARDUL ISO 9001- SISTEME DE MANAGEMENT ALE CALITATII

CAPITOLUL 3 –PLANIFICAREA

3.1.PLANIFICAREA CALITATII PRODUSELOR

3.2.PLANUL CALITATII

3.3. PLANURILE STRATEGICE ALE CALITATII

CAPITOLUL 4 –PREZENTAREA SOCIETATII SC AGRO SRL – PRODUCATORUL SI DISTRIBUITORUL PRODUSULUI :”SALAM DE VARA”

4.1 SC AGRO SRL –DATE GENERALE

4.2 POLITICA INTEGRATA AIN DOMENIUL CALITATII SIGURANTEI ALIMENTELOR SI MEDIULUI .

CAPITOLUL 5 -INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE DE FABRICARE A PRODUSULUI “SALAM DE VARA “ PRODUS SC AGRO SRL

5.1 MATERII PRIME UTILIZATE

5.2 MATERII AUXILIARE SI MATERII SECUNDARE UTILIZATE

5.3 RETETA- “SALAM DE VARA” PRODUS SC AGRO SRL

CAPITOLUL 6-PROCEDURI OPERATIONALE

6.1 PROCEDURA OPERATIONALA:CONTROLUL DMM

6.2 PROCEDURA POERATIONALA:VALIDAREA SISTEMULUI HACCP

6.3 PROCEDURA OPERATIONALA:IDENTIFICAREA SI EVALUAREA RISCURILOR

CAPITOLUL 7 –PROCEDURI DE SISTEM

7.1 PROCEDURA DE SISTEM :ACTIUNI PREVENTIVE

7.2 PROCEDURA DE SISTEM : ACTIUNI CORECTIVE

7.3 PROCEDURA DE SISTEM :AUDITURI INTERNE

7.4 PROCEDURA DE SISTEM :CONTROLUL INREGISTRARILOR

7.5 PROCEDURA DE MEDIU: MONITORIZARE SI MASURARE

CAPITOLUL 1 –CALITATE

1.1CONCEPTUL DE CALITATE AL PRODUSELOR

Ideea de asigurare a calitatii a aparut din nevoia clientului de a incerca produse le furnizorului , de a incerca produsele noi ale acestuia astfel incat sa ii satisfaca exigentele.Preocuparea oamenilor cu privire la calitatea produselor in general , este straveche,inceputurile infiriparii in constiinta oamenilor a semnificatiei utilitatii obiectelor folosite ,dateaza din perioada timpurie a epocii primitive.Odata cu aparitia comunitatilor umane si cu diversificarea relatiilor dintre oameni se dezvolta si semnificatiile conceptului de calitate , iar modul de apreciere al acestuia se face in cadrul relatiei :producator – piata de desfacere –utilizator direct.

Cresterea exigentelor clientilor si ale societatii mai ales , internationalizarea pietelor si dezvoltarea tot mai aceentuata a stiintei si tehnicii, au determinat diversificarea si inniorea rapida a ofertei de produse ; ca urmare a introducerii in productie si in consum a unui numar insemnat de produse , producatorii si furnizorii au fost nevoiti sa acorde multa atentie calitatii produselor si serviciilor ; astfel ca se impune realizarea unui studiu stiintiufic si de asemenea luarea unor masuri eficiente de stabilire a unor proprietati esentiale si controlabile, pe baza carora sa se poata compara si selecta cele mai bune produse si servicii.

Cumparatorii sau beneficiarii produselor si serviciilornu sunt interesati numai de calitatea unui produs ci si de calitatea firmei care il produce si de mentinerea nivelului de calitate al produsului ; ei trebuie sa fie convinsi ca acesta corespunde standardului de calitate ; tendinta catre productia care pune calitatea pe primul loc inseamna ca in ziua de astazi cumparatorii mai importanti nu numai ca asteapta un produs de calitate , dar cer in acelasi timp si dovada ca o intreprindere este capabila sa realizeze produse de calitate sau sa furnizeze servicii de calitate .Pentru a fi competitivi pe piata , producatorii si furnizorii au trebuit sa stabileasca sisteme de asigurare a calitatii care sa corespunda cerintelor , cu scopul de a controla si de a monitoriza toate stadiile procesului de productie , trebuind sa procure atat clientilor existenti cat si clientilor potentiali-dovezi ca produsul sau serviciul lor are calitatea ceruta , garantata ; asigurarea acestei dovezi apare in mod normal sub forma unei certificari independente , de catre o terta parte.

1.2 CALITATEA PRODUSELOR

Calitatea reprezinta masura in care caracteristicile unei entitati indeplineste cerinte intrinseci adica pe care le-a primit in cursul procesului de fabricatie , cum ar fi :pretul, termenul de livrare , comercializarea. Cerinte intinseci cu privire la calitate:

– cerinte specificate sau nu dea client , ca gust , aspect commercial ,valoare nutritiva.

-cerinte legale si reglementare esentiale referitoare la protectia vietii , sanatatii consumatorului,mediului

-cerinte determinate de producator.

Sistemul tehnologic isi asuma responsabilitatea pentru satisfacerea cerintelor consumatorilor iar sistemul de management al sigurantei alimentului creste satisfactia clientului , ceea ce include satisfacerea cerintelor.

Fiabilitatea este ca probabilitatea la un moment dat o entitate sa fie conforma cerintelor dar este subunitara .Pentru sistemul alimentar fiabilitatea de ansamblu se calculeaza inmultind fiabilitatile elementelor sale deci cresterea elementelor din system scade fiabilitatea acestora ; in mod logic pentru a creste fiabilitatea trebuie reduse ca numar si complexitate , componentele .

1.3.UTILITATEA PRODUSELOR IN RAPORT CU UTILIZATORUL DIRECT-BENEFICIARII PRODUSELOR

Referitor la conceptual valoare –utilitate , putem spune ca valoarea nu deriva din munca sau costurile necesare obtinerii unui produs ci din utilitatea marfii.Conceptia valoare –utilitate a produselor are la baza realitatea conform careia valoarea unui bun economic depinde de : utilitatea , rariteatea , dezirabilitatea, astfel pentru a avea o valoare ridicata ,acel bun sau produs trebuie sa se gaseasca in cantitati limitate si sa poata satisface nevoile beneficiarului.Trasaturile care definesc teoria valoare –utilitate:

conceptia accentueaza importanta utilitatii , raritatii si dezirabilitatii produselor

teoria subiectiva confera roluri pe masura tuturor factorilor implicati in procesul respectiv

abordarea implica aspecte cu privire la efortul depus in productie dar si cu privire la efectele obtinute

conceptia referitoare la valoare –utilitate permite o arie de dezvoltare propice.

Utilitatea sintetizeaza important ape care o persoana o acorda la un moment dat si in conditii determinate fiecarei unitati dintr-o multime de produse ; utilitatea are o determinare obiectiva pentru ca se bazeaza pe trasaturile reale ale produsuluiconsiderat si din alt punct de vedere –caracterul subiectiv al utilitatii se manifesta prin capacitatea consumatorului final de a aprecia daca acel produs este util sau nu , si cit de mare este satisfactia sau dezamagirea determinate de consumul sau.

CAPITOLUL 2- STANDARDUL DE CALITATE

2.1.TERMENUL DE CERTIFICARE

Certificarea conformitatii reprezinta actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii ca un produs alimentar este in conformitate cu un standard sau cu un alt document nornmativ.

Termenul de certificare cuprinde toate procedurile prin care un organism neutru da o asigurare ca o entitete este conforma cu o norma sau un document tehnic.

Certificarea sistemelor de management al calitatii este obligatorie pentru a exista ;dar aceasta certificare trebuie realizata de catre organisme acreditate , recunoscute.Calitatea alimentului ne se poate separa de siguranta alimentului , in aceasta sfera de cuprindere intra cerintele legale si reglementare , cu scopul de protectie a consumatorului.

2.2 STANDARDIZAREA .STANDARDELE ISO 9000

Standardizarea se bazeaza pe rezultatele sigure obtinute obtinute de tehnica , de stiinta si de experienta.Ea nu stabileste doar bazele pentru pentru prezent ci sip e cele pentru dezvoltarea viitoare si trebuie sa tina pasul cu progresul.

Organizatia Internationala pentru Standardizare (I.S.O.) a reunit specialisti din intreaga lume pentru a elabora o specificatie a sistemului calitatii care ar putea fi aplicata pe plan international.

Standardele I.S.O. 9000 si sistemul de verificare de catre o terta patre au fost concepute pentru a rezolva problema costurilor cumulative mentionate , si pentru a se elimina barierele comerciale aferente.

2.3.STANDARDUL ISO 9001-SISTEME DE MANAGEMENT ALE CALITATII

Acest standard international stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii , atunci cind o firma are nevoie sa demonstreze capabilitatea sa de a furniza consecvent produsele care sa satisfaca cerintele clientului si cerintele reglementarilor aplicabile, si atunci cind aceeasi firma urmareste sa creasca satisfactia clientului prin aplicarea eficace a sistemului , inclusiv a proceselor de imbunatatire continua a sistemului de management si prin asigurarea conformitatii cu cerintele clientului si cu cele ale reglementarilor aplicabile.

SMC –ul este un sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o firma in ceea ce priveste calitatea.In cadrul acestui sistem se stabileste POLITICA DE FIRMA si obiectivele firmei care sufera in permanenta o imbunatatire in concordanta cu cerintele partilor implicate.

Standardul ISO 9001:2000 promoveaza abordarea bazata pe proces.Un process reprezinta o activitate (ex:productie, aprovizionare, livrare, produse) care utilizeaza resurse si permite transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire.

Firma trebuie sa stabileasca , sa documenteze , sa implementeze sis a mentina un sistem de management al calitatii si sa imbunatateasca continuu eficacitatea acestuia , in conformitate cu cerintele acestiu Standard International ISO 9001:2000.

Firma trebuie sa realizeze citeva proceduri , si anume:

-sa identifice procesele necesare sistemului de management al calitatii si aplicarea acestora in intreaga firma

-sa determine succesiunea si interactiunea acestor procese

-sa determine criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat operarea cit si controlul acestor procese sunt eficace

-sa se asigure de disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pentru a sustine operarea si monitorizarea acestor procese

-sa implementeze actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate si imbunatatirea continua a acestor procese

Documentatia SMC include:

-declaratii documentate ale politicii referitoare la calitate si ale obiectivelor calitatii

-un manual al calitatii

-proceduri documentate cerute de acest Standard International

-documente necesare organizatiei pentru a se agigura de eficacitatea planificarii , operarii si controlului proceselor sale

-inregistrari cerute de acest Standard International

Firma trebuie sa determine sis a implementeze modalitati eficace pentru comunicare cu clientul in legatura cu :

-informatiile despre produs

-tratarea cererilor de oferta , a contractelor sau a comenzilor , inclusive amendamentele acestora

-informatiile de la client la produs , incusiv reclamatiile acestuia

In cadrul firmei se vor organiza audituri interne palnificate la anumite intervale de timp pentru a determina daca sistemul functioneaza.In urma auditurilor se vor intocmi rapoarte de audit care reflecta functionalitatea sistemului; in cazul in carese constata deficiente , se vor intocmi fise de neconformitate; se vor stabili astfel , corectii corrective si preventive pentru inlaturarea neconformitatii constatate.

Actiunea corectiva reprezinta o actiune inreprinsa pentru eliminarea CAUZEI unei neconformitati constatate sau a altor situatii nedorite.Corectia reprezinta actiunea intreprinsa pentru eliminarea neconformitatii constatate. Actiunea preventiva este acea actiune intreprinsa pentru eliminarea unei neconformitati inexistente in prezent dar potential , posibile.

Actiunile corrective , corectiile si actiunile preventive se stabilesc de catre persoana auditata si au rolul de a inlatura si preveni aparitia neconformitatilor.

CAPITOLUL 3 –PLANIFICAREA

3.1. Planificarea calitatii produselor

Planificarea putem sa o definim ca fiind procesul de stabilire a unor linii conducatoares a implementeze modalitati eficace pentru comunicare cu clientul in legatura cu :

-informatiile despre produs

-tratarea cererilor de oferta , a contractelor sau a comenzilor , inclusive amendamentele acestora

-informatiile de la client la produs , incusiv reclamatiile acestuia

In cadrul firmei se vor organiza audituri interne palnificate la anumite intervale de timp pentru a determina daca sistemul functioneaza.In urma auditurilor se vor intocmi rapoarte de audit care reflecta functionalitatea sistemului; in cazul in carese constata deficiente , se vor intocmi fise de neconformitate; se vor stabili astfel , corectii corrective si preventive pentru inlaturarea neconformitatii constatate.

Actiunea corectiva reprezinta o actiune inreprinsa pentru eliminarea CAUZEI unei neconformitati constatate sau a altor situatii nedorite.Corectia reprezinta actiunea intreprinsa pentru eliminarea neconformitatii constatate. Actiunea preventiva este acea actiune intreprinsa pentru eliminarea unei neconformitati inexistente in prezent dar potential , posibile.

Actiunile corrective , corectiile si actiunile preventive se stabilesc de catre persoana auditata si au rolul de a inlatura si preveni aparitia neconformitatilor.

CAPITOLUL 3 –PLANIFICAREA

3.1. Planificarea calitatii produselor

Planificarea putem sa o definim ca fiind procesul de stabilire a unor linii conducatoare si cadru pentru intreprindere; acestea sunt exprimate sub forma de obiective ,strategii ,metode ,programe,bugete,proceduri operative.

Planificarea calitatii produselor este activitatea de elaborare a proceselor necesare pentru a satisface cerintele consumatorilor;acest tip de planificare a existat inaintea palnificarii strategice fiind considerata un aspect al planificarii fabricatiei.

Documentele planificarii sunt urmtoarele:

-specificatii tehnice , retete ,fise tehnologice ,procesul tehnologic de realizare a acestuia;

-proceduri ,instructiuni de lucru ,programe,coduri de bune practici referitoare laprocesul tehnologic , pentru a preveni produsul nedorit;

-program HACCP-plan HACCP , table de audit ,diagrame de flux, procese;

-program de imbunatatire a calitatii pentru a furniza incredere ca produsul nu reprezinta riscuri;

-formularele care prin completare vor deveni inregistrari;

Planificarea produselor necesare pentru a indeplini cerintele si dorintele clientilor implica astfel mai multe etape, si anume:

Fixarea obiectivelor de calitate

Identificarea clientilor

Determinarea nevoilor clienrilor

Elaborarea (planificarea ) caracteristicilor produselor care sa corespunda nevoilor

Elaborarea (planificarea) produselor capabile sa produca respectivele caracteristici

Stabilirea metodelor de control a acestui proces si transferarea planurilor rezultate catre executanti

Referitor la satbilirea obiectivelor calitatii trebuie sa se acorde o atentie sporita ierarhiei obiectivelor , si anume a tuturor caracteristicilor tehnico-functionale ale produsului.

1.Fixarea obiectivelor de calitate- se refera la realizarea produselor finite destinate clientilor, aceste obiective sunt de fapt materializarea cerintelor clientilor sub forma caracteristicilor produselor vizate .

2.Identificaerea clientilor- si stabilorea ordinii acestora intr-o ordine a importantei –pentru primii dintre ei planificarea se face individual ,iar pentru cei numerosi dar utili – palnificarea se face pe baza de grup,in conformitate cu procentul pe care fiecare client il detine din vaizarile intreprinderii.

3. Determinarea nevoilor clientilor –se realizeaza in principal fie prin studii elaborate de marketing prin care, se obtin informatii de la clienti cu privire la performantele produselor si impactul acestora asupra clientilor , fie prin teste de calitate comparative ale produselor aflate in competitie, effectuate in laboratoare specializate.

4.Elaborarea (planificarea )caracteristicilor produselor – consta in transpunerea cerintelor clientilor in caracteristici de calitate.Standardul I.S.O.8402 detaliaza palnificarea caracteristicilor , si anume:identificarea ,clasificarea si determinarea importantei lor ,stabilirea conditiilor care le materializeaza ;stabilirea caracteristicilor proiectului ,care sunt critice pentru functionarea produsului in scopul tratarii adecvate a acestora in procesul de productie .

5. Stabilirea caracteristicilor procesului- se refera la planificarea procesului de productie(planificarea tehnologica) si include stabilirea , documentarea mijloacelor de control , a proceselor , a echipamentelor, a resurselor, tehnicilor si instrumentelor de control ; inspectie ; incarcare ; verificarea etapelor in realizarea produsului;criteriile de acceptare pentru toate caracteristicile si conditiile; inregistrarile de calitate necesare pentru realizarea conditiilor specificate.

6.Etapa diagramei-se refera la stabilirea mijloacelor de control al produsului transferat catre departamentul de executie –se bazeaza pe faptul ca oricat de bun ar fi planul ,daca e comunicat defectuos , nu este eficient; aceasta comunicare ,strapungerea interferentelor , este sarcian sistemului de calitate.

Claritatea unui plan va reprezenta astfel fundamental initiativelor de imbunatatire a calitatii produsului.Planificarea calitatii produselor face ca fazele initiale ale planificarii sa duca la cresterea costurilor in fazele respective dar costurile din fazele ulterioare sunt mai reduse deoarece apar mai putine situatii critice .Astfel , in prezent se apreciaza ca aproximativ 70-80%din deficientele privind calitatea produselor comercializate se datoreaza desfasurarii necorespunzatoare a activitatii de planificare si conceptie.

3.2 PLANUL CALITATII

Planul calitatii este un document care precizeaza practicile , resursele si succesiunea activitatilor referitoare la calitate , relevante pentru un anumit produs , proiect sau contract.Planul calitatii in prezent specifica procedurile specifice si resursele associate care trebuiesc aplicate , de cine si cind anume –pentru un anumit produs , proces sau contract.

Planul calitatii pentru un produs sau proces , se stabileste prin intermediul unui proiect , care cuprinde mai multe etape , si anume:

– obiectivele calitatii ce trebuiesc atinse(caracteristici, specificatii,uniformitate, estetica , valabilitate, gust, ..)

-mijloacele materiale si umane

– procedurile si elementele sistemului calitatii ce trebuie puse in aplicare pentru a demonstra calitatea

-o metoda care sa permita determinarea gradului de indeplinire a obiectivelor calitatii.

3.3. PALNURILE STRATEGICE ALE CALITATII

Planurile strategice ale calitatii pot lua diferite forme, in functie de demersul calitatii adoptate de intreprindere. Daca politic ain domeniul calitatii nu are in vedere pregatirea intreprinderii pentru certificarea sistemului calitatii , atunci nu este ceruta nici o forma de plan strategic al calitatii-planificarea avand in vedere numai satisfacerea exigentelor specificate pentru produse , pentru proiecte; dar , se poate elabora un plan de natura startegica pentru a fixa obiectivele de ameliorare a sistemului calitatii.

CAPITOLUL 4- PREZENTAREA FIRMEI SC AGRO SRL- PRODUCATORUL SI DISTRIBUITORUL PRODUSULUI :”SALAM DE VARA”

4.1 SC AGRO SRL-DATE GENERALE

SC AGRO SRL a fost infiintata in anul 1992 in dorinta de a se realiza mezeluri de calitate pentru toti clientii din zona Ardealului.Societatea dispune in prezent de doua fabrici de produse din carne si un abator ;in cadrul societatii lucreaza peste 600 de angajati acoperind un spectru larg de meserii, si anume:macelari, preparatori, maistrii mezelari, agenti comerciali, lucratori comerciali, conducatori auto, electricieni, frigotehnisti, lacatusi .

An de an cifra de afaceri a crescut , iar politica de dezvoltare prin investitii in tehnologii noi si spatii de productie a dat rezultate.Astfel , daca cifra de afaceri in anul 1993 era de 182.900 roni , in anul 1994 a ajuns la cifra de 986.000 roni..

Dorinta de a reusi i-a determinat pe fondatorii societatii sa gindeasca in viitor , la un sistem integrat productie-desfacere; astfel a fost realizat lantul de magazine “AGRO” in judetul Hunedoare si in judetul Bistrita , si de asemenea cele 13 depozite en-gross cu produse din carne.

Anul 2004 s-a incheiat cu rezultate bune care au permis societatii sa se lanseze intr-un program vast de investitii , materializat prin achizitionarea unor utilaje performante la standardul CE,astfel incit sa avem siguranta obtinerii unor produse de cea mai buna calitate si sigure din punct de vedere al igienei alimentare.Toata aceasta activitate , deosebit de complexa este sustinuta de un parc auto cu peste 100 de unitati dotate cu instalatii frigorifice.

Preocuparea celor care conduc aceasta afacere este de a continua modernizarea capacitatilor existente , realizarea unor noi spatii de productie , crearea unor noi locuri de munca pe viitor.

.

4.2. POLITICA INTEGRATA IN DOMENIUL CALITATII , SIGURANTEI ALIMENTELOR SI MEDIULUI

SC AGRO SRL a stabilit un sistem integrat de management al calitatii , mediului si sigurantei alimentului in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2001; SR EN ISO 14001:2005; DS 3027 E:2002 si descris in Manualele Sistemelor de Management.

Prin implementarea sistemelor de management , conducerea de la cel mai inalt nivel se angajeaza pentru :

* satisfacerea cerintelor clientilor si a celorlalte parti interesate ;

* asigurarea infrastructurii si a unui mediu de lucru adecvat pentru desfasurarea corespunzatoare a tuturor proceselor si a resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite;

* conformarea cu legislatia in vigoare si cu reglementarile de mediu , aplicabile activitatilor de productie;

* imbunatatirea continua a performantelor de mediu si a conditiilor de munca;

* prevenirea poluarii ;

* imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii si al mediului;

* obtinerea unui produs sigur din punct de vedere alimentar si in conformitate cu cerintele clientilor;

Obiectivele generale privind calitatea si siguranta alimentelor sint:

1.Cresterea capacitatii de productie la minim 60-70 de tone/ zi;

2.Cresterea competitivitatii produselor prin utilizarea de tehnologii si echipamente performante pentru activitatea de productie;

3.Evaluarea si tinerea sub control a pericolelor aferente sigurantei produsului ;

4.Realizarea de produse noi;

5.Dezvoltarea competentelor profesionale ale angajatilor;

Obiectivele generale de mediu sunt:

1.Evaluarea si tinerea sub control a impactului activitatilor firmei asupra mediului ;

2.Angajamentul conducerii pentru imbunatatire continua , prevenirea poluarii precum si alocarea de resurse specifice in acest scop;

3.Respectarea prevederilor legele si de reglementare aplicabile specifice;

Obiectivele generale stabilite prin prezenta Politica sunt stabilite de catre conducerea SC AGRO SRL si sunt analizate in cadrul analizelor efectuate de management pentru a asigura adecvarea acestora.

Obiectivele generale fundamenteaza obiectivele specifice proceselor , care se analizeaza in conformitate cu Programul de imbunatatire a sistemului de management al calitatii / Programul de management de mediu .Pentru realizarea obiectivelor specifice sunt alocate resurse materiale ,financiare si umane.

Conducerea SC AGRO SRL urmareste si raspunde de indeplinirea politicii privind calitatea , mediul si siguranta alimentelor.

Autoritatea si responsabilitatea pentru stabilirea , implementarea si mentinerea sistemelor de management sunt delegate reprezentantului conducerii cu SIM .Conducerea SC AGRO SRL se asigura prin intermediul reprezentantului conducerii cu SIM ca prevederile Manualelor Sistemelor de Management cit si a celorlalte documente ale sistemelor de management sunt cunoscute , insusite si aplicate de intreg personalul SC AGRO SRL.

Managementul la cel mai inalt nivel se asigura ca Politica privind calitatea , mediul si siguranta alimentelor este disponibila penrtu toti angajatii societatii dar si pentru clientii . De asemenea se vor respecta normele privitoare la manipularea si operarea cu dispozitivele frigorifice conform prescriptiilor tehnice si normativelor in vigoare , se vor respecta normele sanitar veterinare si tehnologice de pastrare a produselor , fiind direct raspunzatori de deteriorarile de orice fel datorate proastei utilizari sau utilizari in afara prescriptiilor tehnice.

Se vor respecta normele PSI , protectia muncii si IP-medurile ;seful de depozit va instrui lunar personalul din subordine despre modul de manipulare si operare , ordinea operatiunilor , normele PSI , protectia muncii.

LIVRARE

Mijloacele necesare livrarii produselor sunt realizate astfel incat sa nu fie deteriorate ambalajele sau sa fie contaminate produsele.Dupa caz , acestea permit separarea diferitelor produse pe parcursul transportului si asigurarea conditiilor necesare (temperatura , umiditate, ..) pentru protejarea produselorompotriva deteriorarilor sau contaminarii.;in acelasi timp , aceste mijloace sunt curatate si dezinfectate.Se vor verifica in permanenta vechimea stocurilor si se vor vinde in ordinea vechimii, intrarii acestora in depozit.

INREGISTRARI

In cazul in care nu exista contract cu firme specializate , igienizarea se realizeaza de catre angajati , in conformitate cu programul de igienizare , si se vor mentine inregistrari in F -04-01 REGISTRUL DE IGIENIZARE.

Spatiile de depozitare inchiriate sunt prevazute cu aggregate frigorifice care apartin firmei care a inchiriat spatiul ;in cazul in care spatiul si agregatele apartin firmei AGRO , atunci se vor mentine inregistrari in fise de utilaj F-04-04 FISA DE REVIZII/REPARATII UTILAJ , in care vor fi trecute toate reparatiile si reviziile tehnice ale acestora .Totodata se vor mentine inregistrari si in F-04-02 PLANUL ANUAL DE REVIZII TEHNICE , in care vor fi trecute toate reviziile programate pentru utilajul respectiv.

Depozitele care isi fac verificarile metodologice vor mentine inregistrari in formularele aferente procedurii operationale PO 06 CONTROL DMM. Se vor inregistra verificarile metrologice efectuate in F 06-02 INREGISTRAREA VERIFICARII METROLOGICE si se va intocmi lista dispozitivelor de masurare , monitorizare in F 06-01 LISTA DMM. In spatiile de depozitare se va monitoriza temperatura, inregistrindu-se valoarea acesteia in F-04-06 FISA DE MONITORIZAREA TEMPERATURII.

In cazul in care se vor primi reclamatii de la clienti acestea vor fi inregistrate in F-S5-01 REGISTRUL DE RECLAMATII , dupa care acestea se vor comunica Directorului commercial sau Sefului de productie in vederea solutionarii acesteia.

CAPITOLUL 5 -INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE DE FABRICARE A PRODUSULUI :”SALAM DE VARA / AGRO”

5.1 MATERIILE PRIME UTILIZATE

Materiile prime utilizate la fabricarea preparatelor din carne sunt:carnea de bovine, carnea de porcine , carnea de ovine si caprine, carnea de vinat, slanina, organelle si subprodusele comestibile de abator.

Materiile prime folosite la fabricarea preparatelor din carne trebuie sa corespunda documentelor tehnice normative de produs in vigoare , precum si normele sanitare si sanitar-veterinare.

Receptia cantitativa a materiilor prime se face conform instructiunilor in vigoare .Receptia calitativa a materiilor se face de catre comisia de receptie ,potrivit standardelor tehnice ,fiselor tehnice ,sau altor acte normative de calitate in vigoare.

La receptia calitativa a materiilor prime trebuie sa se verifice conditiile tehnice de calitate ,starea termica ,modul de prelucrare in functie de calitate, starea termica ,modul de prelucrare in functie de particularitatile fiecarui sortiment , certificatele insotitoare eliberate de de furnizor si de catre serviciul sanitar-veterinar.

CARNEA DE PORCINE

Carnea de porcine utilizata la industrializarea sub forma de preparate , este carnea provenita de la porcinele peste 90 kg in viu, din taieri normale , aprobate de serviciul sanitar-veterinar.Carnea poate fi livrata si pe calitati sau in piese anatomice,in stare termica refrigerata sau congelata.Carnea de porcine se prelucreaza pentru obtinerea tuturor calitatilor de carne care intra in retetele preparatelor de carne.

SLANINA

Slanina reprezinta tesutul gras subcutanat de la porcine.Slanina gusa se recolteaza separat (cu sorici sau fara sorici);slanina recoltata de pe aceste regiuni anatomice constituie “slanina tare”.

La fabricarea salamurilor , se foloseste slanina moale – rezultata din zona burtii si din fasonarea pieselor anatomice , a carcaselor de porc –prezentata in bucati mici fara sorici.

ORGANE COMESTIBILE

Organele comestibile utilizate la fabricarea preparatelor din carne sunt:limba, inima , ficatul, palaminii, ugerul, splina.Modul de prelucrare , starea termica , calitatile organoleptice , fizico-chimice, si bacteriologice trebuie sa corespunda satndardelor in vigoare.

5.2 . MATERII AUXILIARE SI MATERII SECUNDARE UTILIZATE

Substante pentru conservare si gust:

SAREA COMESTIBILA . –are un rol conservant si ameliorant de gust; conform standardelor la preparatele din carne , sarea este admisa in produsele din carne in proportie de maximum 3%.

ZAHARUL- contribuie la atenuarea gustului de sarat , la formarea culorii, fiind oxido-reducator la fragezirea carnii;la fabricarea salamului de vara se foloseste in proportie de aproximativ 0.3%

POLIFOSFAT DE SODIU-se utilizeaza la amestecul in diferite proportii de tripolifosfat, hexametafosfat, si pirofosfat de sodium;are un rol important in favorizarea absorbtiei apei si retinerii sucului cellular si al apei, emulsionarea grasimilor si stabilizarea emulsiilor de carne si chelatizarea metalelor din carne ,in solutie impiedicindu-le sa devina catalizatori in oxidarea grasimilor.

CONDIMENTELE-sunt folosite in prepararea salamului de vara – pentru a conferi produsului un gust si un miros palcut.Condimentele contin o serie de principii active (uleiuri eterice , aldehide, catone, rasini, ) care definesc caracteristica fiecarui produs.

-piperul negru- este fructul intreg ,neajuns la maturitate, al plantei tropicale “piper nigrum”.piperina este principalul activ care il imprima gustul arzator , iute.Piperul fiind utilizat la preparate macinat , sub forma de pulbere pentru a degaja cu usurinta substantele active.

-usturoiul-este bulbul plantei “allium sativum”, principalul active al acestuia fiind uleiul eteric cu cele doua componente:disulfura de propel si alil , si disulfura de dialil.In productie se foloseste tocat , sau depusa pe suport solid.Aroma de usturoi depusa pe suport solid se obtine din aroma de usturoi si faina din seminte de macese, si este utilizata ca aromatizant pentru salamurile de vara.

MEMBRANE ARTIFICIALE-utilizate pentru salamurile de vara, trebuie sa aiba o durata medie a inmuirii membranelor proteice de 10-30 minute.Temperatura maxima de afumare si fierbere a produselor umplute in membranele proteice este de 75 grade Celsius.

5.3 . RETETA – “ SALAM DE VARA “ –PRODUS SC AGRO SRL

“” SALAM DE VARA””

RETETA pentru 100 kg materii prime este urmatoarea:

-Carne porc lucru -17 kg

-Carne vita -50 kg

-slanina-33 kg

Condimente utilizate:

-Condiment universal – 0.250 kg

-Usturoi sau aroma de usturoi pe suport- 0.100 kg

Materii auxiliare utilizate:

-Polifosfat de sodiu -0.33. kg

-Sfoara –

-Invelis : matecusute, rotocoale de vita, membrane artificiale cu diametrul de 40…70 mm.

PROCESUL TEHNOLOGIC cuprinde mai multe etape , si cuprinde :

Pregatirea semifabricatelor:

Slanina se sareaza in proportie de 2…2.4 kg sare la 100 kg de slanina.Se depoziteaza in camere frigorifice la temperatura de +2…+5 grade Celsius, conform instructiunilor de pregatire a semifabricatelor.Conservarea carnii de vita si a carnii de porc se poate realiza prin doua variante, si anume:

VARIANTA 1:-prin sarare uscata

Carnea de vita taiata in bucati de aproximativ 300 grame se sareaza cu amestec de sarare in proportie de 2.4..2.6% si se depoziteaza la temperatura de +2…+5 grade Celsius, minim 24 de ore pentru matutrare si conservare.

Carnea de porc lucru , aleasa se grasimea moale , tendoane si tesutul conjunctiv mare , se sareaza cu amestec de sarare in proportie de 2.4…2.6% si se depoziteaza la temperatura se +2..+5grade Celsius minim 24 de ore pentru maturare si conservare (conform instructiunilor de pregatire a semifabricatelor).

VARIANTA 2 :-prin sarare umeda

Carnea de vita tocata la wolf, prin sita cu ochiuri de 3 mm, se malaxeaza cu saramura “B”in cantitate de 15 kg saramura de 100 kg carne .

Carnea de porc lucru , aleasa ca mai sus si tocata la wolf la sita cu ochiuri de 5-15 mm se malaxeaza cu saramura “B” in cantitate de 15 kg saramura la 100 kg carne.

Carnurile se depoziteaza pentru maturare conform instructiunilor de pregatire a semifabricatelor.

2.Pregatirea compozitiei

In functie de modul de sarare si de utilajele folosite , pregatirea compozitiei se face astfel:

VARIANTA 1:-din carne sarata uscat

Carnea de vita conservata prin sarare uscata, se toaca la wolf prin sita cu ochiuri de 3mm , apoi se prelucreaza la cutter cu apa racita cu gheata (cca. 17 kg apa la 100 kg carne) si polofosfat de sodiu obtinindu-se un bradt tare.

Bradtul se prelucreaza in continuare la cutter impreuna cu slanina , carnea de porc si condimentele, pina se obtine o compozitie cu slanina uniform maruntita la 3…6 mm.

VARIANTA 2:-din carne sarata umed

A.Carnea de vita malaxata cu saramura , se prelucreaza la cutter pina se obtine un bradt tare.Bradtul se prelucreaza in continuare la cutter impreuna cu slanina , carnea de porc (malaxata cu saramura) si condimentele , pina se obtine o compozitie cu slanina uniform maruntita la 3…6 mm.

B.Carnea de vita si carnea de porc malaxate cu saramura , slanina sarata si condimentele se introduce in instalatia KS-FD9(montata cu sita de 10 si 17 mm) si se prelucreaza pina la obtinerea unei paste cu slanina uniform maruntita la dimensiunea de 3…6mm.

La prepararea compozitiei din carne sarata umed , se mai pot utiliza 1-2 apa racita sau gheata.

3.Umplerea membranelor

Compozitia obtinuta se introduce cu spritul cu vacumul reglat pentru salam de vara , in membranele indicate in reteta formindu-se batoane de 40…60 cm lungime.

Dupa umplere , batoanele se leaga strins la capete cu sfoara si se stufuiesc pentru eliminarea aerului din interiorul produsului sau de sub membrane.

Tratamentul termic.

4.Afumarea calda

Batoanele de salam agatate pe bete se aseaza pa rame si se introduc in camera de afumat.

In afumatorie se face mai intai o uscare a membranelor la temperatura de 45…75 grade Celsius , timp de 25…35 minute , dupa care se executa afumarea calda la 75 …95 grade Celsius, timp de 35…45 minute pina cind membranele capata o culoare caramizie –roscata.

5.Tratamentul termic in apa sau in abur

Dupa afumarea calda, batoanele de salam se introsuc in cazane cu apa sau in celule de fierbere –afumare .Tratementul termic se face la temperatura de 72…75 grade Celsius , timp de 1…1.5 ore pina cind in centrul geometric al produsului atinge temperatura de 68-69 grade Celsius.

6.Afumarea rece

Dupa tratamentul termic in apa sau in abur , batoanele se afuma la rece, la temperatura de 15…40 grade Celsius , timp de 4….8 ore.

7.Depozitarea

Batoanele de salam se depoziteaza pe bete asezate pe rastele , in camere frigorifice uscate si bine ventilate , la temperatura de +10…+12 grade Celsius pina la realizarea umiditatii stabilite conform standardului.

La aranjarea pe bete , se lasa o distanta de 5…7 cm intre batoane , pentru a permite circulatia aerului si uscarea cit mai uniforma.

Fiecare baton se marcheaza ulterior prin etichetare.

CAPITOLUL 6 –PROCEDURI OPERATIONALE

6.1 PROCEDURA OPERATIONALA:CONTROLUL DMM

Procedura are ca scop stabilirea de metode prin care echipamentele de inspectie , masura si incercari utilizate de sc Agro srl sunt urmarite daca , corespund scopului si ofera date complete si exacte.

Procedura se aplica tuturor DMM utilizate in cadrul societatii

Caracteristicile acestei proceduri:

-toate DMM sunt verificate periodic din punct de vedere metrologic fata de un etalon official

-dispozitivele de inspectie , masurare si incercare utilizate sunt inregistrate in Lista DMM ,care identifica totodata si data la care a fost efectuata verificarea metrologica si termenul de de valabilitate al acesteia

-verificarea metrologica se executa de catre societati specializate conformitate cu normele specifice;acestea stabilesc metoda de verificare metrologica , frecventa verificarilor, tolerantele admise, precizia ceruta , conditii de mediu necesare pentru efectuarea verificarilor ;rezultatele fiind inregistrate ulterior in buletine de verificari , emise de institutii abilitate

-daca rezultatele verificarilor sunt necorespunzatoare , si in afara tolerantelor admise, echipamentul este imediat retras din uz, si tratat in conformitate cu procedura CONTROLUL NECONFORMITATILOR

-fiecare DMM are o identificare unica reprezentat de un cod marcat pe echipament; DMM si codurile aferente sunt inregistrate in LISTA DMM, unde sunt mentiomnate si data ultimei verificari si data la care este planificata urmatoarea verificare

-clientii sau alte institutii interesate au posibiliatea , conferita de prevederile contractuale sau legale , de a verifica daca DMM utilizat este adecvat din punct de vedere functional scopului sau.

INREGISTRARI:

F-06-01-Lista DMM

F-06-02-Inregistrarea verificarii metrologice.

PROCEDURA OPERATIONALA :VALIDAREA SISTEMULUI HACCP

SISTEM DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI ALIMENTULUI- o abordare sistematica si profesionala :

1.Identificaraea contaminatilor potentiali (“pericole potentiale”)

2.Evaluarea semnificatiei pericolelor (“analiza”)

3.Determinarea Punctelor Critice se Control(CCP)

4.Detreminarea masurilor adecvate de control

5.Stabilirea standardelor si a limitelor critice pentru fiecare CCP

6.Monitorizarea procesului de productie

7.Determinarea actiunilor corective adecvate

8.Stabilirea documentelor si inregistrarilor adecvate

9.Stabilirea procedurilor de verivicare a eficacitatii sistemului HACCP

DEFINITIE HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) = UN SISTEM DE ADMINIDSTRARE A SIGURANTEI ALIMENTULUI BAZAT PE PRINCIPIILE ANALIZEI PERICOLELOR SI A PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL

Acest sistem HACCP presupune deci:

-identificarea pe traseul alimentului a pericolelr care pot afecta produsul

-prevenirea acestor pericole prin control in puncte critice

Caracteristici ale acestei proceduri:

-frecventa validarilor sistemului HACCP este lunara; ea se efectueaza pe baza informatiilor rezultate in urma comunicarilor lunare cu echipa HACCP si inregistrate in Fisa de evaluare HACCP

-validarea sistemului HACCP se efectueaza ori de cite ori apar modificari in sistemul de siguranta al produsului alimentar fata de conditiile initiale

-validarea descrierii produsului cuprinde verificarea descrierii materiilor prime cu caracteristici chimice, biologice , fizice, metode de livrare, origine , conditii de ambalare si depozitare , si pregatirea inainte de utilizare , precum si descrierile pentru fiecare prosus sau categorie de produse , cu materiile prime utilizate , caracteristici chimice , biologice si fizice , si conditii de depozitare si distributie , verificarea identificarii utilizarii intentionate a produsului

-validarea diagramei de flux pentru toate categoriile de produse cuprinse in sistemul HACCP, care cuprinde verificarea succesiunii etapelor , etapele in care au loc intrarile de materii prime in flux, reprelucrarea si reciclarea , indepartarile de produse intermediare si reziduri.

-activitatea de validare care presupune obtinerea de dovezi in sprijinul concluziei ca sistemul HACCP este corespunzator si adecvat prin analiza eficacitatii procesului de productie , prin analiza inregistrarilor mentinute , analiza eficacitatii masurilor de Bune Practici de Fabricatie, analiza de de esantioane din produsele finale penrtu a confirma incadrearea in parametrii de siguranta

-la intervale periodice regulate sunt efectuate verificari, teste , analize , fizico-chimice si microbiologice cu mijloace proprii sau de catre laboratoare autorizate care sa demonstreze capabilitatea sistemului de a tine sub control riscurile aferente sigurantei produsului alimentar; aceste determinari se realizeaza in conformitate cu Planul Calitatii

-activitatea de validare implica participarea intregii echipe HACCP desemnate , si dupa caz a unor experti sau firme specializate

-rezultatele validarilor si a masurilor necesare , sunt inregistrate in Rapoarte de Validare HACCP.

INREGISTRARI:

FH 05 Fisa de evaluare HACCP

FH 06 Raport de validare HACCP

PROCEDURA OPERATIONALA:IDENTIFICAREA SI EVALUAREA RISCURILOR

Aceasta procedura are ca scop stabilirea unei metode de identificare si evaluare a riscurilor fizice , chimice si microbiologice aferente sigurantei produsului alimentar in vederea stabilirii peicolelor relevante ce urmeaza a fi tinute sub control prin puncte critice de control; procedura se refera la toate riscurile fizice , chimice si microbiologice aferente sigurantei produsului .

Echipa HACCP (a sistemului care identifica , evalueaza si controleaza riscurile semnificative prntru siguranta produselor alimentare) –este stabilita pentru identificarea si evaluarea pericolelor aferentesigurantei produsului alimentar prin decizia Directorului General; liderul echipei HACCP este Responsabilul de Calitate; echipa este instruita cu privire l a :

-modul de identificare si evaluare a pericolelor

-modul de colectare si analizare a informatiilor referitoare la caracteristicile fizice, chimice si microbiologice, organizarea activitatii de control , reclamatii referitoare la siguranta produsului , incidente produse in trecut

-prevederile legale si de reglementare aplicabile

Echipa HACCP identifica toate pericolele fizice , chimice si microbiologice aferente fiecarei etape a procesului tehnologic si le inregistreaza in Fisa de analiza a riscurilor.

Identificarea are la baza politica de siguranta alimentara a firmei , cerintele clientilor , descrierea materiilor prime si a produselor , identificarea utilizarii produselor , diagarme flux si schite de amplasament.

Din punct de vedere al pericolelor potentiale se are in vedere :

-probabilitatea de aparitie

-risc de contaminare incrucisata

-contaminare initiala

-supravietuire si / sau reproducere

Referitor la evaluarea pericolelor fiecare pericol afferent sigurantei produsului alimentar este evaluat in functie de garavitatea pericolului , respective impactul asupra sanatatii omului si probabilitatea aparitiei pericolului in etapa respective de productie.In functie de aceste elemente este determinata relevanta pericolului , respective daca aceasta este semnificativa , avind in vrdere urmatoarea grila:

PROBABILITATEA DE APARITIE

Rezultatele evaluarii sunt inregistrate in FISA DE ANALIZA A RISCURILOR.

Pentru riscurile identificate ca fiind nesemnificative vor fi stabilite masuri preventive prin care se vor tine sub control pericolele respective; aceste masuri sunt inregistrate in Fisa de Analiza a Riscurilor.

Riscurile identificate ca fiind semnificative sunt supuse unei evaluari cu ajutorul arborelui de decizie anexat pentru a fi determinate acele riscuri ce urmeaza a fi tinute sub control prin puncte critice de control.

INREGISTRARI:

F-H2-Fisa de analiza a riscurilor

F-H3 Fisa arbore decisional

F-H4 Planul HACCP

CAPITOLUL 7.-PROCEDURI DE SISTEM

7.1 PROCEDURA DE SISTEM: ACTIUNI PREVENTIVE

Aceasta procedura descrie modul in care in cadrul SC AGRO SRL sunt stabilite si implementate actiunile preventive privind neconformitatile potentiale.Procedura se aplica in toate situatiile cind sunt depistate neconformitati potentiale la produse , procese , sistemul de management al calitatii , pentru a preveni producerea acestora.

Pentru prevenirea procedurii unor neconformitati posibile , a unor defectiuni sau a altor situatii nedorite cu impact asupra calitatii , sunt stabilite si aplicate actiuni preventive, ele se refera la produse dar si la proceduri , procese si la sistemul de management al calitatii.

Principalele neconformitati care pot sa apara si pentru care sunt stabilite masuri reventive , si anume:

neconformitati depistate la inspectiile la primire

neconformitati depistate pe parcursul fabricatiei

neconformitati depistate la inspectiile finale

neconformitat depistate pe parcursul monitorizarii punctelor critice de control

neconformitati reclamate de client sau orice alte parti interesate

neconformitati datorate nerespectarii cerintelor legale si de reglementare

neconformitati datorate implementarii si aplicarii necorespunzatoare a prevederilor documentelor sistemului de management , depistate pe durata auditurilor interne si externe

neconformitati identificate asupra proceselor

Toate informatiile despre actiunile aplicate precum si despre eficacitatea acestora , sunt supuse analizelor efectuate periodic , de catre conducerea societatii.

INREGISTRARI:

F-S4-01-Raport de neconformitate

F-S3-04-Fisa de neconformitate

7.2 PROCEDURA DE SISTEM:ACTIUNI CORECTIVE

Procedura descrie modul in care in cadrul SC AGRO SRL sunt stabilite si implementate actiunile corective privind neconformitatile depistate.

La stabilirea actiunilor corective privind neconformitatile depistate , SC AGRO SRL tine seama de importanta problemelor si de riscul / impactul pe care acestea il implica asupra calitatii.

Actiunile corective precum si persoanele responsabile cu aplicarea lor sunt specificate in formularul F-S4-01 Raport neconformitate pentru produsele si procesele neconforme sau F-S3-04 Fisa de neconformitate pentru neconformitatile in urma auditurilor interne.

Toate actiunile corective stabilite sunt documentate , implementate , monitorizate si sunt analizate periodic de echipa manageriala a societatii.Modul in care sunt investigate si tratate neconformitatile depistate in cadrul activitatilor de inspectii , precum si modul in care sunt stabilite si aplicate masurile corective este specificat in procedura Controlul neconformitatilor.

Neconformitatile depistate asupra sistemului de management in urma auditurilor interne efectuate sunt tratate conform procedurii Audituri interne.

In ceea ce priveste tratarea reclamatiilor primate de la clienti sau orice alte parti interesate, Directorul general primeste reclamatiile de la client si apoi le inregistreaza in F-S5-01 Registrul reclamatiilor , stabilind persoana responsabila si un termen pentru solutionarea reclamatiei; exista de asemenea registre de reclamatii la filiale.

Persoana responsabila analizeaza reclamatia , iar daca aceasta nu este justificata , acest lucru este specificat in F-S5-01 Registrul reclamatii si este format clienrul sau partile interesate.Daca reclamatia este justificata , responsabilul intocmeste F-S4-01 Raport de neconformitate , identifica cauzele neconformitatii , stabileste actiunile corective necesare si data finalizarii , persoana responsabila cu implementarea lor.

Dupa finalizarea actiunilor corective , Directorul general informeaza clientul sau partile interesate despre modul in care au fost solutionate reclamatiile.Modul de implementare a actiunilor corective este consemnat in F-S4-01 Raport de neconformitate sau F-S3-04 Fisa de neconformitate.

Toate informatiile despre actiunile corective aplicate precum si despre eficacitatea acestora sunt supuse analizelor efectuate periodic de catre conducerea societatii.

INREGISTRARI:

F-S5-01-Registru reclamatii

F-S4-01-Raport de neconformitate

F-S3-04-Fisa de neconformitate

7.3 PROCEDURA DE SISTEM:AUDITURI INTERNE

Aceasta procedura de sistem stabileste modul de palnificare si desfasurare a auditurilor interne ale calitatii, sigurantei alimentelor si mediului , prin care se verifica conformitatea sistemului de management implementat de SC AGRO SRL , fata de cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2001 , DS 3027 E:2002 SI SR EN 14001:2005 , Codex Alimentarius si documentatia de sistem elabotara.

Procedura se aplica tuturor functiilor si compartimentelor din SC AGRO SRL. Persoanele auditate stabilesc in cazul in care exista neconformitati , actiuni corective si preventive , iar RC verifica modul implementarii actiunilor.Daca rezultatul este favorabil semneaza si dateaza fisa de neconformitate , actiuni corective si preventive.

Auditurile interne se desfasoara periodic , in toate compartimentele , de personal special instruit , desemnat de conducerea societatii.

In cadrul auditurilor interne sunt obtinute dovezi , si evaluate cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite cerintele standardului de referinta , cerintele organizationale specificate si prevederi legale sau reglementari.

Auditorii comunica auditorului sef cele constatate in urma efectuarii auditului , iar acesta intocmeste raportul de audit ; rezultatele auditului sint raportate conducerii de catre auditotul sef in vederea analizarii lor.

Auditurile interne se desfasoara in firma SC AGRO SRL pe baza Planului anual al auditurilor interne , F-S3-01.Planul auditurilor interne cuprinde:

-numarul auditului

-compartimentele si functiile din SC AGRO SRL care urmeaza sa fie audiate

-elementele sistemului de management audiate

-documentele de referinta

-auditorii

-perioadele de desfasurare ale auditurilor

In rubrica documente de referinta sunt specificate , duap caz, documentele utilizate pe timpul auditului si , anume:

-Sa nu se lase influentei de nici o opinie secundara

-Sa analizeze sistemul de management prin observare si interogare

-Sa adune dovezi obiective

-Sa depisteze neconformitatile si sa le inregistreze in fisele de neconformitati

-Sa intocmeasca raportul de audit.

Auditurile interne executate se desfasoara in compartimentele din cadrul SC AGRO SRL prin vizita la fata locului.Obiectul principal al echipei de audit este sa verifice daca:

sistemul de management satisface cerintele societatii

procedurile si instructiunile sistemului de management sunt intelese si respectate

sistemul de management este eficient in atingerea obiectivelor societatii

In cadrul pregatirii auditului , echipa de audit colecteaza si studiaza documentele de referinta folosite pe timpul auditului si intocmeste chestionarul de audit F-S3-02.Auditul intern se desfasoare pe baza F-S3-02 Chestionarul de audit si a documentelor de referinta.

Echipa de audit evalueaza activitatile referitoare la calitate si rezultatele lor pentru a stabili urmatoarele:

daca sunt corespunzatoare pentru a atinge obiectivele de calitate descries

daca sunt conforme cu dispozitiile prestabilite

daca sunt executate eficient

Auditul se desfasoara pe baza de interviuri , examinari de documente si observarea activitatilor in urma carora sunt colectate dovezi obiective de catre auditori. Dupa finalizarea auditului, auditorii intocmesc F-S3-03 Raportul de audit

Daca pe timpul desfasurarii auditului , auditorii descopera neconformitati , acestea sunt inregistrate in F-S3-04 Fisa de neconformitate si acestea sunt prezentate conducerii.

ACTIUNICORECTIVE SI PREVENTIVE:

F-S3-04 Fisele de neconformiate sunt inmanate sefului compartimentului auditat pentru completare si semnare.

Semnarea formularului F-S3-04 Fisa de neconformitate de catre audit , indica faptul ca acesta recunoaste naconformitatile constatate.

In cazulin care actiunile corective si/sau preventive ce se impun a fi luate depasesc competenta sefului compartimentului auditat, F-S3-04 Fisa de neconformitate este prezentata spre analiza Directorului general.

Rapoartele de audit , Fisele de neconformitate sunt analizate periodic in cadrul analizelor efectuate de management.

INREGISTRARI:

F-S3-01-Planul annual al auditurilor interne

F-S3-02-Chestionar de audit

F-S3-03-Raport de audit

F-S3-04-Fisa de neconformitate.

7.4 PROCEDURA DE SISTEM: CONTROLUL INREGISTRARILOR

Aceasta procedura are ca scop stabilirea de metode necesare pentru identificarea , colectarea, indexarea, accesul , indosarierea , arhivarea , pastrarea si eliminarea inregistrarilor sistemului de managementul calitatii , sigurantei alimentelor si mediului.

Aspectele tinerii sub control a inregistrarii sunt urmatoarele:

Colectare

Identificare

Indexare(listare)

Arhivare

Pastrare

Acces

Eliminare

Colectarea acestora se efectueaza prin predarea inregistrarilor de catre persoanele care le intocmesc , responsabililor pastrarea acestora.

Formularele pe care se fac inregistrari sunt identificate in mod unic prin codificare si un numar de inregistrare ; dupa caz , este permisa utilizarea de formulare necodificate pentru inregistrari cu regim special , formulare de provenienta externa , inregistrari mentinute in cadrul sistemului informatic sau alte situatii speciale.

In ceea ce priveste indexarea , evidenta centralizata a inregistrarilor aplicabile este necesara pentru buna desfasurare a fiecarui proces si se realizeaza prin completarea fisei F-S2-01 Lista inregistrarilor.

Arhivarea inregistrarilor se efectueaza de catre utilizatori ; formularelr sunt indosariate in registre/ bibliorafturi pe domenii de provenienta si in ordine cronologica in scopul unei inregistrari usoare; acestea sunt depozitate pe rafturi intr-un spatiu amenajat in acest sens pentru a preveni deteriorarea acestora in timp.

Pastrarea inregistrarilor se realizeaza conform duratelor de pastrare stabilite pentru fiecare tip de inregistrare de catre persoanele stabilite; durata de pastrare aferenta fiecarei inregistrari este documentata de Lista inregistrarilor.

Formularele trebuie completate lizibil si mentinute intr-o stare buna.Nerespectarea acestor conditii atrage returnarea catre elaborator pentru refacerea inregistrarii.

Inregistrarile sunt pastrate in bibliorafturi corespunzatoare in locuri bine determinate astfel incat se previne deteriorarea , pierderea sau accesul persoanelor neautorizate la acestea .Inregistrarile mentinute in cadrul sistemului informatic sunt protejate prin limitarea accesului neautorizat prin parolarea computerelor si salvarea lunara a datelor pe suport CD.

F-S2-01 Lista inregistrarilor cuprinde codul formularului , denumirea inregistrarii , persoana care intocmeste , verifica si aproba , locul , responsabilul si durata pastrarii.

INREGISTRARI:

F-S2-01-Lista inregistrarilor

7.5 PROCEDURA DE MEDIU: MONITORIZARE SI MASURARE

Procedura are scopul de a stabili metode de monitorizare si masurare caracteristicilor principale ale operatiilor si activitatilor sale , care pot avea impact semnificativ asupra mediului .

Mediu = mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie , care include aerul , apa, pamintul, resursele naturale , flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea.

Parte interesata= individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii.

Performanta de mediu=rezultatele masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu ,.bazate pe politica , obiectivele generale si obiectivele specifice de mediu ale acestuia.

Responsabilul de mediu (RM) stabileste monitorizarile si masurarile necesare si elaboreaza palnul de monitorizare . Directorul general aproba palnul de monitorizare.

Planul de monitorizare stabileste parametrii relevanti care urmeaza a fi monitorizati .Acesti parametrii pot fi de mediu, de proces/ produs si pot include si elemente de control operational; planul de monitorizare a emisiilor de apa , aer, , sol identifica pentru fiecare parametru , responsabilul cu monitorizarea / masurarea si frecventa sau intervalele periodice la care este efectuata aceasta.

Monitorizarea deseurilor se face in conformitate cu : HG 856/2002 SI ORD 2/118/211-2004

In cazul in care nu exista disponibilitati tehnice pentru acest lucru, se poate apela la societati specializate si incluse in Lista furnizorilor agreati.

Rezultatele monitorizarii / masurarii sunt inregistrate in fise specifice parametrului monitorizat , stabilite in Planul de monitorizare.

Parametrii stabiliti in Planul de monitorizare se complecteaza cu cei din Fisa de descriere a produselor.

Aceste prevederi se completeaza cu cele stabilite in procedura operationala Monitorizare si masurare.

MONITORIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA :

Prin monitorizarea indicatorilor de performanta satbiliti in Programul de Management de Mediu (PMM) este stabilita performanta reala fata de obiectivele si tintele de mediu ale firmei.

Lunar este consemnat satdiul realizarii actiunilor satbilite prin PMM .

La finalizarea termenelor actiunilor stabilite in PMM sunt cuantificati indicatorii de performanta si se stabileste gardul de indeplinire a obiectivelor si tintelor planificate prin PMM.

Rezultatele monitorizarii indicatorilor de performanta sunt inregistrate in PMM

Monitorizarea indicatorilor de performanta se completeaza cu verificarile efectuate asupra proceselor de management si satbilite in DP-01 Descrierea proceselor si inregistrate in Raportul general de analiza elaborat cel putin o dat pe an.

MONITORIZAREA CONFORMITATII CU LEGISLATIA:

Pentru fiecare cerinta aplicabila identificata , Responsabilul de Mediu , evalueaza si stabileste daca firma se incadreaza in cerinta respectiva .In cazul in care nu este indeplinita acea cerinta , acest lucru se considera neconformitate si sunt stabilite actiunile necesare si termenele de conformare la cerinte.

Verificarea conformitatii cu legislatia se realizeaza prin :

-monitorizarea curenta a proceselor pe parcursul controlului optional

-audituri interne planificate

Rezultatele monitorizarii sunt consemnate in Fisa de control operational mentinuta pentru fiecare locatie in patre

Prin audituri interne se verifica conformitatea cu cerintele legale si cele de reglementare in toate compartimentele firmei; acestea se desfasoara in conformitate cu prevederile procedurii Audituri Interne. Constatarile sunt inregistrate in rapoarte de audit.

In cazul in care sunt identificate abateri de la cerintele legele si de reglementare , acestea sunt considerate neconformitati , sunt deschise rapoarte de neconformitate si sunt stabilite si initiate actiunile necesare pentru cadrarea in legislatie si reglementari. Neconformitatile sunt tratate cu respectarea prevederilor din procedura Controlul Necnformitatilor.

Cu privire la verificarea dispozitivelor de masurare si monitorizare, toate echipamentele de masurare si monitorizare utilizate sunt supuse verificarilor si intretinerii periodice in vederea asigurarii validitatii acestora , in conformitate cu prevederile procedurii Controlul DMM. Aceasta include dupa caz:

-identificarea echipamentelor

-urmarirea echipamentului prin inregistrarea verificarilor

-stadiul verificarii echipamentelor

-procedurile pentru situatia neincadrarii in limitele de toleranta admise

-mentinerea inregistrarilor

Rezultatele monitorizarii sunt analizate pentru a determina zonele, procesele, sau produsele care necesita a fi imbunatatite.

In cazul in care sunt identificate neconformitati , acestea sunt tratate respectand prevederile procedurii Controlul neconformitatii prin dechiderea raportului de neconformitate , stabilirea cauzelor, corectiile si actiunile corective si preventive.

INREGISTRARI:

F-M5-01 Plan de monitorizare

F-M5-02-Registrul de evidenta –BULETINE DE ANALIZA

F-M5-03-Inregistrari evidenta deseuri in conformitate cu HG 856/2002/ si ORD2/118/211-2004.