Planul Afacerii Infiintarii S.c. Lapiatra S.r.l

Economie

Planul Afacerii Infiintarii S.c. Lapiatra S.r.l

Byadmin ianuarie 1, 2024

PLANUL AFACERII ÎNFIINȚĂRII

S.C. LaPiatra – S.R.L.

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1: Planul Afacerii – Definire, Caracteristici și Tipologie

Definirea Planului Afacerii

Caracteristicile și utilitatea Planului Afacerii

Tipologia Planului Afacerii

CAPITOLUL 2:Elaborarea unui plan al afacerii

2.1 Necesitatea elaborării planului afacerii

2.2 Elementa recomandabil a fi respecate la elaborarea unui plan al afacerii

2.3 Etapele elaborării și conținutul unui plan al afacerii

2.3.1 Alegerea oportunității economice

2.3.2 Etapele elaborării planului afacerii

2.4 Indicatori utilizați în conținutul unui plan al afacerii

2.4.1 Indicatori de volum ai activității economice – financiare

2.4.2 Rate de eficiență

2.4.3 Rate de gestiune financiară

2.4.4 Rate de echilibru financiar

2.4.5 Rate de structură a activului

CAPITOLUL 3: Planul afacerii pentr S.C. LaPiatra – S.R.L

CAPITOLUL 4: Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Oricât de atractive sunt locurile galagioase, se poate remarca un număr tot mai mare de oameni care își doresc, după o zi agitată de muncă, sa-și petreacă timpul rămas liber într-o atmosferă cât mai plăcută, relaxantă și confortabilă. Ceainăria vine în întâmpinarea acestor dorințe, oferind posibilitatea de a-și petrece timpul liber într-un loc al socializării, al povestirilor, al deschiderii sufletului către frumos, al pasiunii pentru ceai.

Fie că este vară, fie iarnă, o ceașcă cu ceai fierbinte sau cu gheață este o tentație la care se rezistă cu greu, făcând din ceainărie o afacere durabilă, care merge în orice sezon din an. Aici, oamenii vin să se relaxeze și să discute, având un ceai alături și bucurându-se de savoarea și aroma lui într-o atmosferă de vis, ambianța fiind susținută de servicii excelente, fonduri muzicale liniștitoare și lumini calde.

Iubitorilor de ceai, dar și potențialilor clienți le va fi oferită o gama largă de ceaiuri de cea mai bună calitate, precum: ceaiuri negre, verzi, albe și de fructe. De asemena, alături de ceai vor putea mânca, la alegere, o prajitură de casă sau turtă dulce, crescând satisfacția clenților.

Lucrarea este structurată în patru capitole.

Primul capitol al lucrării urmărește încadrarea teoretică a planului afacerii, precum: definirea caracteristicile și tipologia acestuia.

Al doilea capitol este dedicat prezentării elaborării unui plan al afacerii, abordând următoarele: necesitatea elaborării planului afacerii, elementele recomandabil a fi respectate la elaborarea acestuia, etapele și conținutul elaborării unui plan al afacerii și indicatorii utilizați în conținutul unui plan al afacerii.

În al treilea capitol am prezentat studiul de caz detaliat al deschiderii afacerii Ceainăriei LaPiatra, iar capitolul patru include concluziile.

Capitolul 1: Planul Afacerii – Definire, Caraceristici și Tipologie

Definirea planului afacerii

În general, planul afacerii se referă la: promovarea unei societăți comerciale sau lansarea unui proiect important în cadrul unei organizații existente.

Planul afacerii reprezintă unul dintre cele mai utilizate instrumente de valorificare a oportunității economice din perioada actuală, oferind o imagine de ansamblu a firmei. Există numeroase abordări teoretice și pragmatice cu privire la planul afacerii, acest concept fiind abordat din mai multe puncte de vedere, care adesea se deosebesc între ele, cele mai des întâlnite fiind definițiile de ordin pragmatic, de pe poziția întreprinzătorului sau a managerului. De exemplu, planul afacerii este definit de unii specialiști ca fiind ,,o reprezentare scrisă, simplă și clară a orientării firmei, a modului cum aceasta iși va realiza obiectivele propuse și cum va arăta în următorii cinci ani, odată ce ținta vizată a fost atinsă “. O altă definire este aceea că planul de afaceri este ,,un document ce demonstrează de o manieră convingătoare că afacerea preconizată poate să vândă suficiente produse și servicii pentru a produce un profit satisfăcător și a o face atractivă potențialilor sprijinitori“. Majoritatea întreprinzătorilor și managerilor au constatat că doar simpla completare a etapelor cerute pentru dezvoltarea unui plan de afaceri îi forțează să introducă gândirea și disciplina logică în activitățile lor de planificare. Conform altei abordări, planul afacerii indică ,,intențiile proprietarilor unei întreprinderi – care se va crea sau existentă – și căile și metodele prin care managerii doresc să la aducă la îndeplinire și calculează rezultatele anticipate pe o perioadă de timp”. Un plan al afacerii bun reprezintă o veritabilă hartă a succesului (însă fără a-l garanta), care indică o cale printr-o piață competitivă plină de schimbări, unele fiind previzibile, altele nu, ajutând la anticiparea riscurilor, monitorizând evoluția întreprinderii astfel încât să nu se abată de le obiectivele stabilite”. Planul afacerii are rolul de a investiga fezabilitatea unei idei, punându-se în lumină prin analize detaliate, dimensiunile complexe ale implementării ei în practică, constituind în sine ,,mărturia tangibilă a unei idei intangibile”.

Există o serie de lucrări care au rolul de a le oferi întreprinzătorilor o perspectivă relevantă asupra aspectelor practice ale afacerilor, planul afacerilor fiind desemnat ,,reprezentarea scrisă a ceea ce întreprinzătorul dorește să realizeze cu afacerea sa, precum și a modului în care intenționează să-și folosească resursele pentru a-și atinge scopurile”.

Eficiența unui plan de afaceri este dovedită cu cât investighează fezabilitatea respectivei afaceri, în cele mai mici detalii, deoarece proiectează obiectivele și metodele întreprinzătorului cu ajutorul cărora acesta le va realiza, și prezintă rezultatele anticipate, pentru o anumită perioadă de timp.

Planul afacerii, tratat prin prisma stiinței managementului, este definit ca fiind o ,,metodă întreprenorial – managerială de proiectare și promovare a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportunități economice, prin care se determină obiectivele de realizat, se dimensionează și structurează principalele resurse și activități necesare, demonstrând că aceasta este profitabilă, că merită să fie sprijinită de potențialii stakeholderi ”. Astfel, putem spune că planul afacerii este mai mult decât un document, reprezentând o metodă cu un conținut, finalitate și efecte precis structurate, ce trebuie să demonstreze profitabilitatea afacerii și dacă se merită ca potențialii stakeholderi să o sprijine. El este un ghid decizional și de acțiune veritabil, în baza căruia sunt proiectate și implementate principalele componente ale mecanismelor manageriale aferente proceselor de valorificare ale oportunităților economice.

Caracteristicile și utilitatea planului afacerii

Redactarea corectă a unui plan al afacerii trebuie să conțină următoarele: o analiză a societății comerciale, a serviciului nou creat sau/și a produsului cât mai detaliată; piața estimată; politicile de marketing urmărite (referitor la promovare, distribuție, preț); metodele de producție utilizate și aspectele financiare aferente viitoarei afaceri (aspecte care includ profitul urmărit, venitul estimat, investițiile necesare și recuperarea acestora etc.).

Cu privire la conceperea și realizarea unui bun plan al afacerii, se urmărește ca acesta să răspundă unor întrebări fundamentale ca, spre exemplu:

,, Pachetul “ ce prezintă noua afacere este complet?

Afacerea propusă va fi atractivă pentru potențialii posesori de capital de risc?

Are afacerea propusă șanse de succes? Care sunt acestea?

Pe termen lung, ce avantaje competitive prezintă afacerea propusă?

Pentru întreprinzător

Pentru investitor/investitori

Pentru salariații societății comerciale

Afacerea nou creată, poate fi realizată în mod eficient?

Produsele și serviciile create prin noua afacere, au asigurată piața de desfacere?

Recuperarea fondurilor financiare investite în noua societate comercială/serviciu/produs, poate fi realizată într-un timp relativ scurt (când, cum și în ce condiții)?

Viitoarea activitate a societății comerciale nou create (sau a celei existente) poate fi condusă eficient?

În continuare, este prezentată sinoptic utilitatea, importanța și avantajele pe care le prezintă planul de afaceri pentru principalele sale categorii de beneficiari și utilizatori:

Tipologia planului afacerii

Activitatea managerială a căpătat valențe noi la toate nivelurile, pe fondul amplificării orientării pe fondul amplificării orientării spre funcționalitate și profitabilitate a agenților economici. Necesitatea ca instrumentarul managerial să fie îmbogățit permanent a avut drept consecință dezvoltarea unei literaturi de specialitate menite să ofere managerilor și speciliștilor în economie modele, instrumente și tehnici moderne ale științei manageriale care, folosite cu discernământ, potrivit cu specificul fiecărui domeniu, să contribuie la modernizarea și sporirea gradului de profitabilitate a acestora.

În profilarea unei diversități de planuri de afaceri se reflectă marea majoritate a firmelor a specialiștilor în management, a concepțiilor factorilor decizionali implicați. Pentru facilitarea cunoașterii și aplicării elementelor valoroase pe care le conțin este nevoie de sistematizarea lor în mai multe categorii.

Tipologia planurilor de afaceri este prezentată în continuare. Astfel, din puctul de vedere al gradului de detaliere și dimensiune, distingem următoarele tipuri:

Planul afacerii sumar (este o formă prescurtată cuprinsă între 5 și 7 pagini);

Planul afacerii integral (este o formă dezvoltată, completă, de 10-20 de pagini);

Planul afacerii operațional (este o formă detaliată, de peste 20 de pagini).

Un plan al afacerii sumar se potrivește , în general, firmelor care nu au o vechime mare și care se află într-o etapă incipientă de dezvoltare. În această situație, dacă nu sunt operațiuni de mare anvergură, nu este necesar să se insiste asupra istoricului firmei și nici asupra operațiunilor comerciale. De asemenea, pot să existe situații în care forma prescurtată a planului afacerii să fie adecvată pentru firme mari – de exemplu, un plan succint poate fi utilizat de o formă consolidată care dorește să tasteze valabilitatea unui proiect de investiții. Dacă acțiunea se confirmă a fi promițătoare, se optează pentru elaborarea unui plan de afacere mai detaliat.

Un plan al afacerii succint poate să fie potrivit și pentru un întreprinzător sau manager, care în activitatea anterioară a obținut succese deosebite. Astfel, planul afacerii de tip sumar trebuie să conțină informații suficiente, care să convingă potențialele bănci sau potențialii investitori că pot intra în afaceri fără riscuri și cu perspective de reușită într-o operațiune profitabilă.

Planul afacerii integral este un plan mai răspândit, care a devenit tradițional și prezintă mai detaliat operațiunile și proiectele de viitor ale firmei în cauză, cuprins între 10 și 20 de pagini. În condițiile în care necesarul de fonduri pentru care se pledează este mai mare, acest tip de plan devine mai dezirabil. În acest caz, este de așteptat ca finanțatorii sau investitorii să ceara un plan al afacerii mai detaliat, care să conțină o analiză de piață aprofundată, a costurilor de promovare și vânzare, pentru cercetare – dezvoltare, cât și informații de ordin financiar care să susțină propunerile.

În cazul firmelor bine consolidate, planul afacerii poate să reprezinte un ghid important pentru managementul acestora, asigurând înțelegerea direcțiilor de acțiune ale firmei de către toți managerii, precum și rolul lor în atingerea scopurilor propuse. În acest caz, este oportună întocmirea unui plan de afaceri detaliat, operațional, elaborat în peste 20 de pagini. Cu cât planul de afacere are un grad de detaliere mai mare, cu atât este mai sigur că managerii înțeleg rolul lor ți modul în care pot duce la îndeplinire toate acțiunile, peste mai mare, acest tip de plan devine mai dezirabil. În acest caz, este de așteptat ca finanțatorii sau investitorii să ceara un plan al afacerii mai detaliat, care să conțină o analiză de piață aprofundată, a costurilor de promovare și vânzare, pentru cercetare – dezvoltare, cât și informații de ordin financiar care să susțină propunerile.

În cazul firmelor bine consolidate, planul afacerii poate să reprezinte un ghid important pentru managementul acestora, asigurând înțelegerea direcțiilor de acțiune ale firmei de către toți managerii, precum și rolul lor în atingerea scopurilor propuse. În acest caz, este oportună întocmirea unui plan de afaceri detaliat, operațional, elaborat în peste 20 de pagini. Cu cât planul de afacere are un grad de detaliere mai mare, cu atât este mai sigur că managerii înțeleg rolul lor ți modul în care pot duce la îndeplinire toate acțiunile, până la îndeplinirea țelurilor finale.

Planul afacerii are rațiunea de a oferi o imagine generală și suficient de detaliată asupra activității viitoare a întreprinderii, indiferent dacă se redactează într-o formă concisă, sau intr-o formă extinsă (amănunțită).

Din punctul de vedere al scopului pentru care se întocmește, plan afacerii poate fi:

Un instrument managerial folosit pentru analiza, implementarea și supravegherea afacerii;

Un mijloc de comunicare cu mediul economic, având un rol important în atragerea de fonduri pentru finanțare.

Ca instrument managerial, întocmirea planului afacerii poate avea următoarele scopuri:

Stabilirea elementelor majore de natură financiară, economică, de management, de producție, de marketing, prin care se articulează afacerea. Datorită manifestării tendinței de concentrare asupra elementelor de natură financiară, considerându-se că, dupa ce se obțin resursele necesare, celelalte aspecte vor fi puse la punct, se pune în pericol, din păcate, viabilitatea afacerii;

Determinarea profitabilității afacerii, fiind necesară conceperea și realizarea unor analize riguroase și realiste.

Ca mijloc de comunicare cu mediul economic, planul afacerii poate fi întocmit pentru:

Finanțarea afacerii, prin intermediul său dimensionânde-se resursele financiare necesare și, în același timp, aceasta oferă prim elementele pe care le conține, argumentele necesare pentru a convinge furnizorii de fonduri (băncile, fondurile de risc, investitorii particulari de capital, acționarii sau asociații) să se implice în operaționalizarea sa. În acest scop, este necesar ca analizele pe care planul afacerii le prezintă, să ajute firma, situând-o într-o poziție favorabilă în stradania sa de a obține finanțarea, în condițiile în care concurența se intensifică în lupta pentru credite și împrumuturi;

Perfecționarea unor alianțe strategice cu alte firme în vederea obținerii unei performanțe economice superioare, care pot face referire la combinarea activităților de cercetare-dezvoltare, producție, marketing, pe termen lung. Pentru firmele care solicită un astfel de aranjament, este recomandată întocmirea unui astfel de plan de afaceri, din care să rezulte profitabilitatea alianței de ansamblu și pentru fiecare partener;

Consolidarea relațiilor cu clienții și distribuitorii. În general, această situație apare atunci când o firmă mică iși dorește să câștige calitatea de client a unei firme mari, sau să dobândească un angajament din partea unui distribuitor important. Planul afacerii poate fi util pentru demonstrarea potențialului firmei respective și pentru a o face cunoscută partenerului mai puternic, dând deoparte neîncrederea și dubiile;

Facilitarea unei fuziuni, ca mijloc de expansiune pentru respectiva firmă. Astfel, se recomandă ca în acest caz, prin intermediul planului de afaceri să se evidențieze complementaritatea intereselor respectivelor firme;

Atragerea de specialiști și/sau manageri care au o valoare mare, pantru realizarea unei afaceri noi. În acest caz, planul afacerii trebuie să evidențieze viabilitatea și profitabilitatea respectivei afaceri, precum și participarea la împarțirea profitului rezultat a spacialiștilor și managerilor.

Din punctul de vedere al formei, întâlnim:

Planul afacerii aflat sub forma unui document realizat în mod profesionist și care urmează să fie utilizat pentru obținere de finanțări. În acest caz, acest plan trebuie să fie un document simplu, conservator, scris corect și fără greșeli, iar conținutul informațional să fie prezentat sub formă de tabele și grafice;

Planul afacerii aflat sub forma unui manuscris, care servește la documentație pentru obiectivele, scopurile și strategiile firmei. Acest document fiind de uz intern, nu este necesar să aibă o formă grafică deosebită și nici să fie legat, îndosarierea lui fiind suficientă.

Elaborarea planului afacerii se face pentru un public specific, care manifestă un interes în modul in care activitatea unei firme este desfășurată. Deoarece interesele celor implicați diferă, iar rezultatele nu îi pot satisface in mod egal pe toți, se pot distinge mai multe tipuri de planuri de afaceri, în funcție de persoanele direct interesate:

Planul afacerii confidențial, destinat pentru un public restrîns (de exemplu, acționarului majoritar sau conducerii superioare);

Planul afacerii parțial, destinat finanțatorilor sau investitorilor care doresc să cunoască perspectivele afacerii, cu accent pe structura capitalului și pe fluxul de lichidități, fie unor cititori specifici (de exemplu, manageri regionali sau naționali) care doresc informații realiste și detaliate în vederea luării deciziilor;

Planul afacerii fără informații confidențiale, având caracter de informare generală, destinat analiștilor financiari, furnizarilor, cercetătorilor, acționarilor, cliențior etc.

În funcție de momentul în care este necesar să se întocmească, putem delimita mai multe tipuri de planuri de afaceri:

Planul afacerii realizat la inițierea unei afaceri, cu ajutorul căruia se poate evalua fezabilitatea noii idei de afaceri și planificarea în detalui a acesteia;

Planul afacerii realizat pentru cumpărarea unei întreprinderi existente, cumpărătorii acesteia având interes în cunoașterea perspectivelor de evoluție, pentru a putea evalua cu exactitate gradul de risc la care aceștia se expun prin actul cumpărării;

Planul afacerii întocmit de fiecare dată când este necesar reconsiderarea orientărilor strategice ale activităților întreprinderii, ca urmare a modificarilor condițiilor in care aceasta se desfășoară. Din momentul în care este stabilit, planul afacerii trebuie actualizat periodic, pentru a deține flexibilitatea necesară definirii realiste a politicilor derivate privind dezvoltarea întreprinderii și a strategiei dinamice;

Planul afacerii întocmit într-o firma existentă, la efectuarea unei investiții; analiza fezabilității, rentabilității ei în perspectivă și șansele firmei de a-și recupera împrumutul fără probleme, fiind realizată de furnizorul de fonduri financiare.

Capitolul 2: Elaborarea unui plan al afacerii

2.1 Necesitatea elaborării planului afacerii

Planul afacerii reprezintă o schemă de acțiune construită logic și presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii respective. Pornind de la obiectivele stabilite, planul afacerii cuprinde toate etapele și resursele necesare întreprinzătorului în vederea realizării acestora, într-o perioadă de timp determinată.

Dintre argumentele cele mai importante care justifică necesitatea întocmirii unui plan al afacerii, amintim:

Redactarea planului afacerii permite întreprinzătorului să realizeze o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri și nu să se concentreze numai asupra unor aspecte particulare ale acesteia;

Planul afacerii realizează o evaluare a noii idei de afaceri, după cum poate anticipa șansele de succes ale afacerii în curs, reprezentând, practic, un studiu de fezabilitate;

Planul afacerii este, practic, un eficient instrument de proiectare, realizare, conducere și control ale afacerii;

Planul afacerii este cel care facilitează comunicarea, către mediul ambiant, a noii idei de afaceri;

Planul afacerii furnizează scheme detaliate ale activităților implicate de noua afacere, în vederea obținerii acordului de finanțare a acesteia;

Planul afacerii facilitează menținerea direcțiilor de acțiune inițial stabilite, permițând întreprinzătorului să își concentreze întreaga energie în vederea atingerii scopului și/sau a obiectivelor propuse.

Pentru obținerea de performanță economică de către manageri și întreprinzători este necesară cunoașterea și utilizarea permanent și eficace a planului afacerii. Conceput și redactat într-o manieră clară și concise, planul afacerii îndeplinește următoarele funcții:

Instrument eficient de comunicare, de propunere a unor planuri, de transfer a unor idei, îndeosebi instituțiilor financiare;

Instrument de conducere, reprezentând un cadru de referință în exercitarea funcțiilor manageriale;

Instrument de măsură și control, planul afacerii permițând evaluarea, compararea permanentă a rezultatelor obținute cu obiectivele propuse, și, pe această bază, luarea deciziilor.

Astfel, putem aprecia că necesitatea întocmirii unui plan al afacerii derivă din următoarele:

Planul afacerii oferă o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri, evidențiind modul în care se valorifică , în înalt grad, oportunitățile și punctele tari pe care mediul înconjurător le oferă și permite obținerea de avantaj competitiv, minimizând riscul generat de punctele slabe și amenințările mediului;

Planul afacerii oferă posibilitatea evaluării noilor idei de afaceri sau a sanselor de success ale afacerilor în curs, iar dacă acesta este realizat corect, poate da o imagine clară a fezabilității acestora. Astfel, planul afacerii reprezintă un mijloc de control pentru întreprinzător sau manager cu privire la viabilitatea și profitabilitatea afacerii initiate prin analiza sistematică a unui set cuprinzător de informații structurate riguros, cu ajutorul unor tehnici și metode specific, asigurând, astfel, cunoașterea profundă a tuturor aspectelor implicate de afacere și pregătirea eficace și amănunțită a acesteia;

Planul afacerii nu este un oarecare document, ci instrumentul care înlesnește conducerea afacerii, având în vedere că în el sunt evidențiate nivelurile de performanță ce trebuie atinse în etapele programate, sau evidențierea căilor de acțiune, în cazul în care acestea nu sunt realizate. Planul afacerii este un instrument de previzionare a afacerii, prin care sunt stabilite obiectivele realiste, activitățile necesare pentru realizarea acestora și succesiunea lor, se dimensionează resursele și se stabilesc principalele elemente de natură financiară, de marketing, tehnică, managerială etc. pentru a asigura și îndeplini profitabilitatea afacerii. De asemenea, un plan al afacerii eficace permite identificarea obstacolelor și riscurilor care pot să apară și stabilirea unor strategii pentru surmontarea acestora. În același timp, planul afacerii reprezintă o bază pentru organizarea, coordonarea și controlul proceselor implicate de afacere, fiind necesar ca toate modalitățile de organizare, coordonare și control, cu rol determinant în asigurarea funcționalității organizației să fie organic subordinate îndeplinirii previziunilor cuprinse în planul afacerii. Utilizarea elementelor incorporate în planul afacerii permite operaționalizarea sistemului organizatoric al agentului economic, coordonarea deciziilor și acțiunilor personalului implicat, supravegherea și controlul realizării obiectivelor întreprinderii, precum și adoptarea unor măsuri când realizarea acestora este in pericol;

Planul afacerii permite comunicarea cu eventualii parteneri de afaceri în cazul în care aceștia solicit finanțarea afacerii, oferind argumentele necesare convingerii furnizorilor de fonduri să se implice în operaționalizarea sa. Capacitatea conducerii firmei de a diagnostica situația prezentă, de a stabili obiective realiste și o strategie pentru îndeplinirea lor, precum și atitudinea acesteia față de risc, este apreciată cu ajutorul planului afacerii. În același timp, în planul afacerii se fundamentează nivelul și tipul de finanțare necesare pentru derularea afacerii;

Planul afacerii constituie o importantă modalitate educațională pentru întreprinzători și manageri, ajutându-i la îmbunătățirea experienței și cunoștințelor profesionale, atât pe parcursul elaborării cât și al aplicării acestuia. Elaborarea si utilizarea planului afacerii contribuie la invățarea afacerii, însușirea și utilizarea conceptelor și tehnicilor manageriale, de marketing, financiare etc., precum și la amplificarea capacității de analiză și perfecționare a activităților economice a întreprizătorului și a echipei sale. Deși planul afacerii reprezintă un ajutor în instruirea și practica managerială, deoarece acesta se bazează pe cercetare, analită și prognoză, el contribuie și la formarea spiritului de echipă, cunoașterea conținutului acestuia încurajând și creând sentimantul participării tuturor angajaților la succesul afacerii;

Afacerile conduse pe baza unui plan al afacerii, care să mențină în atenție toate aspectele manageriale au șanse mari de succes.

Deși realizarea unui plan al afacerii necesită timp și bani, rezultatul obținut va fi cel care evidențiază, de regulă, diferența dintre succes și eșec.

2.2 Elemente recomandabil a fi respectate la elaborarea unui plan al afacerii

Pentru ca interesul potențialilor investitori să fie atras, planul afacerii trebuie să se supună unor cerințe de ordin calitativ și cantitativ care să-i asigure întreprinzatorului sau managerului succesul în acțiunea sa. Prezentarea planului afacerii este la fel de importantă ca și elaborarea acestuia. Toată munca depusă pentru elaborarea planului afacerii se poate dovedi a fi inutilă, dacă persoanele cărora li se adresează (investitori, creditori, acționari etc.) nu sunt de acord cu conținutul său. Astfel, este necesară luarea în considerare a următoarelor aspect fundamentale, care se referă la modul de redactare a conținutului planului afacerii și la prezentarea planului afacerii.

Orice întreprinzator apreciază că afacerea pe care dorește să o realizeze este foarte importantă pentru ramura în care firma activează. Punctul de vedere al finanțatorilor (bancheri, investitori, acționari) este ușor diferit, deoarece pentru aceștia un plan al afacerii reprezintă un simplu document, între mau multe documente, pe care ei îl parcurg, îl evaluează și, dacă planul este bun, îl acceptă.

Aferent modului de redactare a conținutului unui plan al afacerii „câștigător”, trebuie luate în considerare următoarele principii, reguli și sugestii recomandabil a fi utilizate:

Dacă planul afacerii este utilizat ca mijloc de atragere a finanțării, se recomandă să nu depășească 20-30 de pagini, impecabil tehnoredactate, în format A4;

Formulările și frazele să fie scurte și să conțină o singură idee, pentru a fi ușor de urmărit; capitolele și paragrafele să fie clare, distincte, grupate pe tematici și bine delimitate spațial;

Evitați prezentarea unor fapte neadevărate și relevați ceea ce gândiți cu adevărat despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri;

Utilizați exprimări variate (în care să apelați frecvent, spre exemplu, la verbe dinamice), adecvate scopului și/sau obiectivelor urmărite;

Evitați atât pleonasmele (cum este, spre exemplu, atât de uzuala, banală și chiar penibila exprimare „planuri de viitor”), cât și greșelile gramaticale;

Pentru prezentarea eficientă a ideilor, folosiți mijloace audiovizuale adecvate.

Referitor la modul de prezentare a planului afacerii, menționăm că va trebui să facem dovada atât a bunei cunoașteri a regulilor și a principiilor aplicabile unei asemenea conjuncturi, cât și a mobilizării noastre totale (mai ales, psihologică). De asemenea, este necesară respectarea următoarelor elemente ale mecanicii exprimării:

Prezentarea trebuie făcută cu claritate și cu referințe la sursele utilizate, într-o manieră obiectivă;

Abordați mijloace psihice adecvate: volum mediu, debit moderat etc.;

Pentru creearea unei impresii favorabile și credibile, este importantă articularea cuvintelor și precizia gramaticală a exprimărilor apelate;

Fiți simplu și direct;

Încercați să intuiți, cât mai corect, starea de spirit a interlocutorului;

Depășiți, rapid, atât „filtrele” fiziologice (oboseala, inconfortul locului de desfășurare a întrevederii, jena olfactivă, dificultatea de a vedea, de a citi și/sau de a înțelege o imagine), cât și pe cele psihologice (demotivarea și dezinteresul pentru interlocutor, indispoziția, emoția, prejudecățile etc.) printr-o reală și activă colaborare cu interlocutorii;

Cel mai important: întotdeauna, transpuneți-vă în locul interlocutorului!

În cazul în care planul afacerii va fi prezentat oral, trebuie întocmite materiale vizuale illustrative pentru toate elementele esențiale ale planului afacerii, cu rolul de a argumenta convingător răspunsurile la întrebările interlocurorilor privind: judiciozitatea obiectivelor fixate, realismul previziunilor financiare, capacitatea întreprinzătorului de a transpune în fapt prevederile planului afacerii etc..

2.3 Etapele elaborării și conținutul unui plan al afacerii

2.3.1 Alegerea oportunității economice

Pentru orice întreprinzător sau manager, activitatea de planificare are drept punct de pornire o oportunitate economică. Această oportunitate, considerate de întreprinzător ca fiind varianta optima pentru realizarea unei afaceri, trebuie să fie, în prealabil, identificată din mai multe oportunități probabile, existente la un moment dat pe piață. Astfel, activitatea de elaborare a unui plan al afacerii se impune să se încadreze în procesul care are ca scop identificarea și fructificarea oportunității optime.

În vederea alegerii oportunității economice optime, specialiștii în domeniul afacerilor consideră că există mai multe surse care le pot genera, după cum urmează:

Piața bunurilor și a serviciilor, atunci când se manifestă o creștere a cererii pentru anumite categorii de produse și servicii, atât în prezent, cât și în perspectivă;

Piața monetară, dacă se produc pentru întreprinzători schimbări avantajoase în activitatea băncilor, privind condițiile de acordare a creditelor pentru activitatea curentă și pentru investiții;

Piața forței de muncă, prin evoluția salariilor, ofertelor de muncă înalt calificată, relațiilor de muncă etc.;

Piața imobiliară, care influiențează nivelul cheltuielilor cu chiriile și costul realizării infrastructurii, respective al achiziționării și amenajării cladirii și terenurilor;

Activitatea de cercetare științifică și de inovare, care poate furniza tehnologii performante, materii prime și materiale superioare din punct de vedere calitativ, ceea ce îi stimulează pe agenții economici sa-și modernizeze, sau chiar sa isi extindă afacerile;

Sistemul legislative și nivelul fiscalității, care pot contribui la crearea condițiilor pentru inițierea unor afaceri noi;

Sistemul de învățământ, care creează condițiile creșterii nivelului de pregătire, perfecționare și specializare a resurselor de muncă.

Astfel, oportunitatea economică poate fi denumită ca oportunitate pentru investiții, deoarece orice decizie de dezvoltare, modernizare sau de specializare a activității firmelor se transpune în practică printr-un proces investițional.

2.3.2 Etapele elaborării planului afacerii

În elaborarea planului afacerii, este este necesară cunoașterea cât mai multor elemente caracteristice societății comerciale, respectiv, a cât mai multor informații aferente istoricului și misiunii acesteia, strategiei, scopurilor și obiectivelor urmărite, mijloacelor de realizare a acestora etc.

Unele publicații prezintă o structură simplificată a etapelor de elaborare a planului afacerii, după cum urmează:

Culegerea informațiilor;

Analiza și organizarea informațiilor;

Redactarea propriu – zisă a planului afacerii.

În alte publicații, etapele elaborării planului afacerii sunt structurate mai complex, respectiv:

Stabilirea obiectivelor;

Elaborarea structurii planului afacerii;

Reevaluarea structurii planului afacerii;

Redactarea planului afacerii;

Evaluarea finală a planului afacerii;

Actualizarea și reactualizarea planului afacerii.

Abordarea corectă a unui plan al afacerii trebuie să urmărească:

Analiza-diagnostic a situației economico-financiare a societății comerciale;

Identificarea și stabilirea poziției pe care dorește să se situeze societatea comercială în mediul ambiant, respectiv stabilirea misiunii, a obiectivelor urmărite și a avantajului competitiv al produsului/serviciului nou realizat;

Determinarea modalităților concrete de a ajunge în situația dorită, respectiv, stabilirea strategiei cea mai adecvată pentru realizarea obiectivelor.

Specialiștii apreciază că elaborarea unui plan pertinent al afacerii presupune parcurgerea a două etape, astfel:

Etapa I: culegerea datelor și a informațiilor necesare;

Etapa a II-a: sintetizarea acestora.

În cadrul primei etape, trebuie culese date și informații referitoare la:

afacere – determinarea, cu claritate, a ceea ce se dorește a fi realizat;

piață – căror clienți li se adresează viitoarea afacere (nevoile și doleanțele acestora); care vor fi potențialii concurenți; care este cota de piață estimată; ce canale de distribuție vor fi utilizate; etc.;

managementul afacerii – descrierea detaliată a procesului de fabricație (în cazul realizării unui produs nou); cine va conduce și va urmări afacerea (manageri, specialiști, alte persoane din societatea comercială);

fondurile financiare necesare – din punctele de vedere ale provenienței, utilizării și proiecției recuperării acestora.

În cadrul celei de-a doua etape, sistematizarea datelor și a informațiilor culese se va realiza în funcție de scopul și/sau de obiectivele pentru care se întocmește planul afacerii. Spre exemplu, dacă afacerea propusă constă în deschiderea unui mic magazin, planul acesteia va avea o structură mult mai simplă, față de situația în care afacerea va avea, ca finalitate, asamblarea și comercializarea de soluții IT&C pe piața internă și internațională. Dacă planul afacerii se elaborează în vederea obținerii unui împrumut bancar, va fi necesară furnizarea unor informații cât mai complete nu numai despre întreprinzător, ci și despre echipa managerială a viitoarei societăți comerciale.

În cazul în care se solicită prezentarea planului afacerii, trebuie avut în vedere, în special, următoarele elemente:

planul afacerii trebuie să fie cuprinzător, simplu și concis;

planul afacerii trebuie să fie adaptat, strict, necesităților pentru care a fost elaborat;

obiectivele stabilite trebuie să fie clare și convingătoare;

este recomandabilă prezentarea structurată a ideilor, în capitole distincte, care să surprindă aspecte specifice ale afacerii;

nu este suficientă numai cunoașterea completă a unei afaceri; este foarte important și modul în care aceasta este prezentată partenerilor de afaceri, pentru a-i convinge;

secretul reușitei unui plan al afacerii constă în focalizarea eforturilor și atragerea resurselor disponibile (interne și/sau externe) pentru atingerea scopului și/sau a obiectivelor propuse.

Indiferent de forma sau de componentele alese pentru realizarea unui plan al afacerii, cea mai eficientă modalitate de elaborare a acestuia prezintă și oferă răspunsuri și soluții la potențiale întrebări și/sau probleme identificabile în cadrul capitolelor/ subcapitolelor sale. În continuare vom prezenta un exemplu de format – tip al unui plan al afacerii, urmat de detalierea fiecărei componente a acestuia, precum și întrebările și modalitățile de elucidare a aspectelor considerate ca fiind cele mai importante.

Pentru elaborarea conținutului oricărui plan al afacerii este necesară redactarea unor documente, în capitolele (secțiunile) distincte aferente acestuia:

Sinteza planului afacerii. Acest document reprezintă un element „vital” al planului afacerii și include, în esență, declararea scopului pentru care a fost întocmit. Valoarea planului afacerii va fi apreciată, în primul rând, în funcție de sinteza prezentată. Astfel, dacă aceasta suscită interes, vom putea înainta, spre analiză, și celelalte documente factorilor decizionali aferenți. De aceea, este recomandabil ca întocmirea sintezei planului afacerii să fie realizată numai după elaborarea întregului plan, deși ea constituie prima componentă a acestuia. Sinteza planului afacerii nu trebuie să depășească 3-5 pagini și maximum 5 minute ca timp de prezentare;

Prezentarea societății comerciale. Acest document inclus în planul afacerii are o importanță deosebită, mai ales în situațiile în care este utilizat pentru contactarea unor noi potențiali parteneri de afaceri, respectiv a: instituțiilor de creditare (pentru acordarea de împrumuturi); investitorilor (în vederea, spre exemplu, a dezvoltării și/sau retehnologizării societății comerciale); viitorilor clienți (pentru realizarea unor contracte pe termene medii și/sau lungi); etc. Apare, deci, firesc ca, înainte de a decide asupra colaborării cu societatea comercială, potențialii parteneri de afaceri să cunoască persoanele care le solicită ajutorul și, de asemenea, să se convingă de faptul că acestea prezintă o înaltă garanție a realizării profitului. Iată de ce, în cadrul acestui capitol, trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări:

când a fost înființată societatea comercială și de către cine?

care este forma juridică de constituire?

unde se află sediul și/sau filialele societății comerciale?

datele de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului Român (ONRC) și la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP);

care este natura capitalului societății (particular, de stat, străin, mixt)?

dacă viitoarea afacere este o societate comercială pe acțiuni: care este numărul acționarilor? cine sunt aceștia? cum sunt împărțite acțiunile? cum sunt reprezentați acționarii în Consiliul de Administrație?

există contracte de colaborare sau societăți mixte cu parteneri străini?

care este tipul activității desfășurate, conform datelor de înregistrare la ONRC? (producție, servicii, comerț, construcții, agricultură);

Descrierea afacerii. În acest al treilea document trebuie precizat, cât mai sugestiv, ce doleanțe ale potențialilor clienți dorește societatea comercială să satisfacă. Iată de ce este necesară identificarea unor relații logice între modalitățile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei și cele în care cred viitorii potențiali clienți că ar trebui să acționeze respectiva societate comercială pentru a fi capabilă să le satisfacă doleanțele. În acest context, iată câteva dintre principalele întrebări la care trebuie formulate cele mai adecvate răspunsuri:

– din perspectiva proprietarului:

Ce produse/servicii apreciați că veți putea vinde?

Ce produse/servicii credeți că vă vor aduce cel mai mare profit?

– din perspectiva clienților:

Ce produse/servicii doresc să cumpere aceștia?

Care este produsul/serviciul cel mai dorit?

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se poate considera că afacerea propusă are șanse mari de reușită.

De asemenea, menționăm faptul că descrierea afacerii poate fi abordată și din perspectiva misiunii societății comerciale și a obiectivelor strategice ale acesteia.

Astfel, misiunea societății comerciale este o proiecție a ceea ce își propune aceasta să devină, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung. Declararea misiunii oferă salariaților, clienților și acționarilor societății comerciale atât o identitate distinctă, cât și o mai corectă și completă înțelegere a direcțiilor sale de evoluție deoarece pune, față în față, două aspecte fundamentale, și anume: ce este, în prezent, societatea comercială și ce ar trebui ea să devină. Formularea misiunii societății comerciale implică luarea în considerare a trei elemente foarte importante: mediul ambiant, resursele interne disponibile și potențialii client.

Obiectivele strategice ale societății comerciale sunt totalitatea rezultatelor pe care aceasta dorește să le obțină prin realizarea misiunilor asumate. Din această perspectivă, ele se constituie în puncte de referință pentru urmărirea evoluției activității societății comerciale;

Viitoarea echipă managerială și resursele umane ale societății comerciale. Toate informațiile referitoare atât la viitoarea echipă managerială, cât și, în general, la resursele umane sunt de o maximă importanță nu numai pentru viitorii parteneri de afaceri, ci și pentru managerul societății comerciale. În primul caz, instituțiile de creditare, investitorii etc. examinează, cu maximă atenție, calitățile și experiența celor care conduc afacerea. În acest context, o afacere „slabă”, dar condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură și, deci, preferabilă uneia promițătoare, dar condusă de o echipă de manageri de „mâna a doua”. În cel de-al doilea caz, planul afacerii se va putea constitui într-un veritabil și util ghid al acțiunilor întreprinzătorului.

Informațiile necesare completării acestui capitol al planului afacerii provin din răspunsurile la următoarele întrebări:

Care este structura organizatorică a societății comerciale?

Cine va conduce afacerea?

Câți angajați are societatea comercială?

Care este politica societății comerciale în domeniul resurselor umane?

Sunt prevăzute noi concedieri/angajări?

Sunt necesare specializări ale resurselor umane existente? Dacă nu, sunt prevăzute angajări de persoane specializate în acest domeniu? Care sunt sursele de recrutare vizate?

Care va fi programul de lucru al angajaților?

Ce metode de motivare a angajaților vor fi utilizate?

Este necesară apelarea la consultanți externi? Dacă da, la care?

În vederea completării informațiilor necesare elaborării acestui capitol al planului afacerii, este necesară parcurgerea următoarelor faze:

întocmirea unei liste nominale cu membrii echipei manageriale;

prezentarea, pentru fiecare membru al echipei manageriale, a unui CV;

prezentarea structurii resurselor umane ale societății comerciale, inclusiv a colaboratorilor.

Definirea stării de spirit marketing. Pentru orice plan al afacerii, definirea pieței reprezintă componenta cea mai importantă și, totodată, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente: piața/ piețele-țintă; concurenții actuali și/sau cei potențiali; strategia de marketing propusă; principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse.

Piețele-țintă ale unei societăți comerciale sunt reprezentate de potențialii clienți ai acesteia. Pentru a putea identifica o piață-țintă este necesară realizarea unei „segmentări” a pieței. În acest context, identificarea varietății de segmente din care este alcătuită piața, ne oferă „cheia” înțelegerii modului în care societatea comercială își va adapta, cât mai dinamic, propria-i activitate la cerințele pieței. Pătrunderea pe aceste piețe presupune găsirea combinației optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing: produsul/serviciul, prețul, distribuția și promovarea acestuia;

Concurenții actuali și cei potențiali. Pentru a putea avea o imagine cât mai exactă a situației tuturor concurenților cu care se va confrunta pe piață societatea comercială, este necesară identificarea precisă a acestora. În general, o societate comercială se poate afla în următoarele situații concurențiale: concurență frontală directă (atunci când și alte societăți au aceeași „percepție”, atât asupra unei nevoi a clientelei, cât și asupra concepției produsului, a poziției pe care acesta urmează să o ocupe pe piață, a promovării lui etc.); concurență frontală prin variante (caz în care, deși percepția asupra nevoilor clienților este identică, diferă, chiar foarte mult concepția, poziționarea și promovarea produsului); concurență de substituție închisă (cererea este instabilă, clienții având posibilitatea să își schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii). Cele mai uzuale întrebări care pot apărea în cadrul acestui capitol pot fi:

Care sunt principalii dumneavoastră concurenți?

Ce calitate au produsele/serviciile lor?

Ce reputație au concurenții?

Care sunt clienții acestora? Sunt fideli?

Care este rețeaua de distribuție utilizată?

Cât de mare este segmentul de piață deținut de aceștia?

Identificarea concurenților actuali și a celor potențiali este urmată de o analiză a acestora, respectiv, de:

stabilirea elementelor capabile să genereze și/sau să amplifice succesul societății comerciale pe piață, respectiv: mijloace de producție noi și/ sau modernizate; metode de muncă avansate; resurse umane adânc specializate; apartenența la un grup industrial/comercial dezvoltat; etc.;

determinarea principalelor restricții impuse concurenților (un singur client; un singur furnizor; o anumită reglementare; localizarea societății comerciale în raport cu piața; o rețea de distribuție deficitar condusă; etc.;

analiza rezultatelor obținute de concurenți: cifra de afaceri pe produs și/sau gamă de produse; volumul vânzărilor și influența sa asupra nivelului prețurilor de vânzare; situația resurselor umane disponibile; investițiile făcute și influența acestora asupra volumului producției și a costurilor de producție; etc.;

prefigurarea viitorului societăților comerciale concurente, realizabilă cu ajutorul cataloagelor și/sau al documentațiilor de specialitate, spoturilor publicitare ale produselor și/sau ale societății comerciale, articolelor apărute în presă, reportajelor de televiziune privind întreprinderea etc.

Strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii de marketing cât mai eficiente este necesară luarea în considerare două elemente, respectiv a poziției societății comerciale în mediul concurențial existent și a perspectivelor domeniului său de activitate.

Principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru clienții cărora li se adresează, comparativ cu cele ale societăților comerciale concurente (preț scăzut, calitate superioară, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.).

Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor și/ sau ale serviciilor propuse, fapt care presupune identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:

Care este produsul/serviciul propus?

Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitală, modă etc.)?

Care sunt principalii furnizori ai societății comerciale și în ce proporții asigură ei materiile prime necesare acesteia? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime și materiale?

Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenției anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea acestora, fuzionarea cu alte societăți comerciale, schimbarea domeniului de activitate etc.)?

Există și alte surse disponibile de furnizare a materiilor prime?

Care este modalitatea de plată apelată de furnizori?

La ce prețuri va fi vândut produsul/serviciul propus?

Care este profitul previzionat pentru produsul/serviciul respectiv?

Informații financiare. Unul dintre cele mai importante scopuri ale planului afacerii este acela de a prezenta rezultatele financiare aferente activității ce se va desfășura. Planul afacerii trebuie să arate viitorilor investitori sau creditori de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. În general, informațiile financiare sunt grupate în următoarele subcapitole:

7.1 Informații financiare privind activitatea trecută a societății comerciale. În acest subcapitol trebuie oferite date și informații care să facă posibilă o diagnosticare financiară generală a situației societății comerciale, respectiv:

bilanțurile contabile ale precedenților trei ani;

situația veniturilor și a cheltuielilor din precedenții trei ani;

contul de profit/pierderi aferent precedenților trei ani;

situația creditelor existente (dacă este cazul);

calculul indicatorilor de bonitate

7.2 Planul de finanțare a afacerii și previziunile financiare ale perioadei de rambursare a creditului. Sursele de finanțare a afacerii se asigură fie din capital propriu (caz în care este necesară prezentarea calculului amortismentelor), fie din credite bancare (situație în care se va prezenta graficul de eșalonare a rambursării creditelor). În vederea întocmirii planului de finanțare a afacerii sunt necesare unele date, ca:

estimarea contului de profit și pierdere pentru anul în curs și pentru următorii trei ani;

fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare (trei ani) și situația veniturilor și a cheltuielilor atât pentru afacerea propusă, cât și pentru întreaga activitate a societății comerciale. Fluxul de numerar va oferi o imagine de ansamblu asupra disponibilităților bănești la începutul perioadei de referință, inclusiv a veniturilor și a cheltuielilor previzionate. Menționăm faptul că, pentru primul an de activitate a societății, fluxul de numerar va fi prezentat aferent fiecărei luni calendaristice;

bilanțul previzionat pentru următorii trei ani.

7.3 Informații privind activitatea viitoare a societății comerciale. Acestea sunt strict necesare pentru aprecierea viabilității financiare a afacerii/ investiției preconizate. Iată câteva dintre informațiile prezentate:

determinarea ratei interne de rentabilitate financiară a investiției, aferentă ratei de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. Afacerea va fi viabilă financiar doar în situația în care valoarea ratei interne de rentabilitate financiară este egală cu sau mai mică decât valoarea rentabilității marginale a capitalului (costul de substituție a capitalului);

calculul ratei curente a lichidității;

calculul serviciului previzionat al datoriei;

analiza pragului de rentabilitate (acel nivel al activității de la care societatea comercială începe să obțină profit). Calculul acestui indicator impune determinarea nivelului minim al producției pentru care sunt acoperite costurile și pentru care profitul este zero. Menționăm faptul că nivelului valoric al volumului producției astfel determinat i se poate aplica un „test de sensibilitate”, în funcție de diferitele prețuri/tarife ale produsului/serviciului propus.

2.4 Indicatori utilizați în conținutul unui plan al afacerii

2.4.1 Indicatori de volum ai activității economico-financiare:

1. Volumul valoric al producției = Producția exercițiului (Qe), respectiv:

unde:

∑ qp = suma cantităților tuturor produselor/serviciilor executate/prestateîn perioada exercitiului, ponderate cu prețurile unitare ale acestora

2. Cifra de afaceri (CA) = total încasări pentru produse și/sau servicii vândute

3. Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve ) + venituri financiare (Vf ), unde:

Ve = rezultate din activitatea propriu-zisă;

Vf = rezultate din activități financiare (participații și alte imobilizări

financiare, inclusiv creanțe; provizioane; titluri de plasament;

diferențe de curs valutar; dobânzi; alte venituri financiare)

4. Cheltuieli totale (CT) = chelt. de exploatare (Ce ) + chelt. financiare (Cf ), unde:

Ce = cheltuieli cu desfășurarea activității propriu-zise;

Cf = cheltuieli financiare (pierderi generate de participații, plata unor

dobânzi, titluri de plasament, diferențe de curs valutar etc.)

5. Cheltuieli totale la 1000 lei producție (C 1000 ), respectiv:

6. Profitul (p), respectiv:

7. Productivitatea medie anuală (Wa), respectiv:

8. Numărul mediu scriptic de personal (Np), respectiv:

Np = numãrul mediu scriptic de personal

unde:

Nm = numărul mediu scriptic de muncitori;

Nc = numărul mediu scriptic al persoanelor cu funcții de conducere

9. Fondul mediu scriptic anual de salarii (Fs)

unde:

Sap = salariul mediu scriptic anual al unui angajat

N.B.: Atenție la respectarea corelațiilor fundamentale!…

unde:

Iw = indicele de creștere a productivității medii anuale;

Is = indicele de creștere a salariului mediu scriptic anual;

Ica = indicele de creștere a cifrei medii anuale de afaceri;

Ifs = indicele de creștere a fondului mediu scriptic anual de salarii;

2.4.2 Rate de eficiență

10. Rata profitului (rp), respectiv:

N.B.: Aceste trei relații de calcul sunt întâlnite și sub denumirile:

rp1 – rata rentabilității costurilor

rp2 – rata rentabilității comerciale (a cifrei de afaceri)

rp3 – rata rentabilității veniturilor

11. Rata rentabilității financiare (Rf), respectiv:

unde:

pn = profitul net;

Cp = capitalul propriu = capital social + fonduri proprii (fonduri de

rezervă + fonduri de investiții + profit nevărsat și neprelevat)

12. Rata rentabilității economice (Re), respectiv:

unde:

pb = profitul brut (rezultatul exercițiului financiar);

Cperm. = capitalul permanent = Cp + împrumuturi pe termene mediu și lung +

+ provizioane pentru riscuri și cheltuieli )

13. Rata rentabilității activelor (Ra), respectiv:

unde:

At = active totale = Af + Ac + Cr + Pro ,

în care:

Af = active fixe (imobilizate);

Ac = active circulante (stocuri, creanțe, disponibilități și plasamente);

Cr = conturi de regularizare;

Pro = prime pentru rambursarea obligațiilor

N.B.: Referitor la rentabilitatea activelor, se mai pot calcula și:

ra = rotația activelor:

mp = marja de profit:

14. Rata dividendelor (Rd), respectiv:

2.4.3 Rate de gestiune financiară

15. Perioada de încasare a creanțelor(Rîc)

unde:

Creanțe = drepturi bănești ale firmei, realizabile în/la termene diferite

16. Perioada de plată a obligațiilor (Po), respectiv:

unde:

Obligații = datoriile firmei către terți, respectiv datoriile formate în relațiile acesteia cu furnizorii, cu proprii salariați, cu acționarii și cu bugetul statului).

Obligațiile pot fi:

Os = obligații pe termen scurt;

Otml = obligații pe termene mediu și/sau lung

17. Viteza de rotație a stocurilor(Vrs), respectiv:

18. Viteza de rotație a stocurilor materiale (Vrsm), respectiv:

2.4.4 Rate de echilibru financiar

19. Rata de finanțare a activelor circulante (Rac), respectiv:

unde:

FR = fondul de rulment = (Cperm. – Af)

20. Rata de finanțare a stocurilor (Rfs), respectiv:

21. Rata lichidității curente (Rlc) sau a fondului de rulment (RFR), respectiv:

22. Rata lichidității rapide (Rlr), respectiv:

23. Rata lichidității imediate (Rli), respectiv:

2.4.5 Rate de structură a activului

24. Rata imobilizărilor (Ri), respectiv:

25. Rata imobilizărilor corporale (terenuri + mijl. fixe) = (Ric), respectiv:

26. Rata imobilizărilor financiare (titluri imobiliare) = (Rif ), respectiv:

27. Rata activelor circulante (Rac), respectiv:

28. Rata stocurilor (Rs), respectiv:

29. Rata materiilor prime (Rmp), respectiv:

30. Rata creanțelor comerciale (Rcc)

31. Rata disponibilităților (Rdisp), respectiv:

2.4.6 Rate de structură a pasivului

32. Rata stabilității financiare (Rsf), respectiv:

unde:

Pt = pasive totale = împrumuturi + datorii asimilate + furnizori +

+ creditori + alte datorii

33. Rata autonomiei financiare globale (Rafg), respectiv:

34. Rata autonomiei financiare la termen (Raft), respectiv:

35. Rata globală de îndatorare (Rgî), respectiv:

unde:

Dt = datorii totale ale firmei

36. Rata de îndatorare la termen (Rît), respectiv:

37. Fluxul de numerar (FN) = cash-flow = totalul intrărilor și al ieșirilor de numerar în decursul unei perioade de timp determinate, de regulă, un an.

Capitolul 3: Planul Afacerii pentru S.C. LaPiatra S.R.L.

3.1 SINTEZA PLANULUI DE AFACERE

– Reprezintă un element esențial al acestuia și se referă la declararea scopului pentru care respectivul plan a fost întocmit.

S.C. LaPiatra S.R.L. dorește să ofere o atmosferă placută și plină de rafinament atât pietrenilor, cât și turiștilor care iși doresc să se relaxeze și să socializeze având un ceai alături – o băutură apreciată pentru savoarea deosebită. În ceainăria LaPiatra clienții se pot bucura de aromele ceaiurilor dar și a cafelei, atât în interiorul elegant decorat, fie cu fotolii și canapele în jurul meselor rotunde de lemn sau pe terasa special amenajată cu bancuțe si scaune din fier, un loc ideal în care să dispară zgomotul și agitația din timpul zilei.

Pentru îndeplinirea acestei misiuni, ne – am propus să atingem o serie de obiective:

fidelizarea clienților, atingând un număr de cel puțin de 200 de clienți stabili, care să viziteze ceainăria de cel puțin două ori pe lună;

satisfacerea dorințelor clenților prin serviciile oferite;

creșterea profitabilității firmei;

creșterea oportunităților de angajare pentru tineri;

creșterea nivelului de informare și educare ale oamenilor asupra consumului de ceai;

atingerea unei cifre de afaceri de 500.000 lei în primul an de funcționare.

Având în vedere că piața românească, implicit în Piatra Neamț, are potential de creștere pe acest segment, putem face planuri de dezvoltare. Pentru a ne diferenția de concurență, clienții vor putea comanda prajituri de casă sau turtă dulce. Datorită faptului că susținem cultura, arta, relaxarea și meditația, vom crea o bibliotecă, clienții având posibilitatea de a–și alege o carte pe care să o rasfoiască. În zilele de miercuri și sambătă seara vom organiza concerte de pian, aducându–le clienților un plus de relaxare, iar în toate celelalte zile vom găzdui diferite expoziții: de pictură, fotografie, etc., încurajând tinerele talente din cadrul Liceului de Artă ,,Victor Brauner” Piatra Neamț.

S.C. LaPiatra S.R.L. a fost creată și se adresează tuturor persoanelor care își doresc să fie ei înșiși și vor să își petreacă timpul liber într-un mediu liniștit. Meniul existent va oferi o varietate de sortimente de ceai, prajituri și alte băuturi.

PREZENTAREA GENERALĂ A NOII SOCIETĂȚI COMERCIALE

Denumirea noii societăți comerciale: S.C. LaPiatra S.R.L.

Forma juridică de constituire: S.R.L.

Sediul central: Piatra Neamț, Jud. Neamț, Str. Mihai Eminescu Nr.13.

Tipul obiectului de activitate (cod CAEN):

Secțiunea I – Hoteluri și restaurante

Diviziunea 56 – Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

Grupa 563 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor

Capital social: 300 lei

Natura capitalului social: Privat

Date referitoare la principalii acționari:

Fiind o societate cu răspundere limitată – S.R.L., proprietarul firmei este și managerul ei, Pîrlea Deborah, deținând 100% din acțiunile firmei.

DESCRIEREA PIEȚELOR ȚINTĂ

Ceainăria este amplasată într-o zonă centrală, populată, ideal pentru ca aceasta să fie ușor observabilă. Se adresează, în principal, unei piețe țintă reprezentată de majoritatea categoriilor de vârstă, potențialii clienți fiind considerați toate persoanele, localnici și turiști, cu vârsta cuprinsă între 20-65 ani care au un venit mediu. Atât pentru locanici, cât și pentru turiști, ceainăria va fi un loc de socializare și destindere, răsfățându-se cu ceaiuri alese, băuturi răcoroase și prajituri proaspete și delicioase.

DATE ȘI INFORMAȚII DESPRE CONCURENȚĂ

S.C. LaPiatra S.R.L. și- a identificat ca principali concurenți următoarele societăți:

1. Ceinăria Șpavi Blues Caffe – are o vechime pe piață de 6 ani;

2. Ceinăria Teaz – are o vechime pe piață de 3 ani.

Niciuna dintre aceste societăți nu oferă pachetul de servicii pe care societatea nostră îl va oferi, asigurându-ne succesul pe piață. În același timp, ceinăria este singura pe o rază de 30 de kilometri, neexistând o competitive direct, cum ar fi cazul într-un astfel de domeniu.

STRATEGIA DE MARKETING

Piața ceaiului în Piatra Neamț este relativ nouă, succesul afacerii fiind asigurat localizarea societății în mediul concurențial, perspectivele domeniului de activitate și avantajele competitive.

Competiția în acest domeniu este dată de calitatea ceaiului, de cunoștințele chelnerilor în arta de a servi ceaiul și de educarea și fidelizarea clienților. Consumatorii ceaiurilor la plic rămân uimiți de larga varietate de arome și de gusturi adevărate de ceai de calitate, despre proprietățile lor curative sau despre modul în care ceaiul este cultivat. Băutorii de ceai vor alege întotdeauna calitatea în detrimentul comodității si prețului, aceștia căutând să-și manifeste dragostea pentru ceai în locuri liniștite și plăcute .

Datorită faptului că vânzările depend de calitatea produselor și serviciilor oferite, se vor face traininguri cu angajatii ceainăriei, pentru a-i învăța modul de stocare, preparare și servire a ceaiurilor. Avantajul competitiv este dat de punctele forte pe care ceainăria le deține. Astfel, din punct de vedere al competiției avem următoarele puncte forte:

Produse și servicii de calitate;

Singura ceainărie aflată pe o rază de 30 de kilometric;

Deținem contrecte de distribuție competitive cu mari producători de ceai;

Concurență scăzută datorită numărului mic de ceainării pe piață;

Singura ceainărie de pe piața din Piatra Neamț care va avea o bibliotecă, expoziții de pictură , de fotografie și concerte de pian de două ori pe saptămână.

Strategia de marketing trebuie să îndeplinească următoarele:

Informarea potențialilor clienți despre deschiderea ceainăriei;

Educarea potențialilor clienți, determinâdu-i să afle cât de minunată este experiența de a bea ceai într-un astfel de mediu.

PREZENTAREA PRODUSELOR ȘI/SAU SERVICIILOR

Iubitorilor de ceai, dar și potențialilor clienți le va fi oferită o gama largă de ceaiuri de cea mai bună calitate, precum: ceaiuri negre, verzi, albe și de fructe. De asemena, alături de ceai vor putea mânca, la alegere, o prajitură de casă sau turtă dulce, crescând satisfacția clenților.

Meniul cuprinde următoarele tipuri de ceai, cafea și prăjituri:

1.Ceai verde (renumit datorită proprietăților sale benefice, fiind folosit împotriva îmbătrânirii, în diete, împotriva colesterolului, ajută la circulația sângelui și la digestie, combate obezitatea).

– Sencha Fukujyu – ceai japonez, cules toamna din regiunea Shizoka;

– Cherry Marzipan – ceai verde cu cireșe și migdale prăjite;

– Coconut Mango Colada – ceai verde cu mango și nucă de cocos;

– Cucumber Mint – ceai verde cu castravete, mentă proaspătă și afine;

– Green Mango Peach – ceai verde cu nectar de mango și piersici dulci;

– Honey Yuzu – ceai verde cu fruct de yuzu îndulcit cu polen;

– Jasmine Green – ceai verde cu flori de iasomie parfumate și prețioase;

– Lemon Sorbetti – ceai verde cu aroma de citrice proaspăt culese;

– Maroccan Mint – ceai verde rulat cu mâna și mentă răcoritoare din Maroc.

2. Ceai Negru (este cel mai procesat tip de ceai, frunzele fiind lăsate să se oxideze integral, înnegrindu-se înainte de uscare. Conține o cantitate foarte mare de teină ceea ce îi conferă statutul de bun înlocuitor al cafelei. Aroma puternică pe care o are, lasă senzația de ,,gură uscată”, senzație bine cunoscută băutorilor de cabaret sauvignon. Are și efecte benefice asupra organismului: combate stresul, ajută la menținerea unei danturi sănătoase, întărește sistemul imunitar).

– Irish Morning – ceai negru aromat cu rom;

– Earl Grey Excelsior – clasicul ceai negru englezesc, aromat, servit cu lapte;

– Black Cherry – ceai negru cu vanilie parfumată, lemn dulce și cireșe irezistibile;

– Black Currant – ceai negru luxuriant, fructat cu note florale dulci și calmante;

– Blood Orage – ceai negru îmbogățit cu aroma portocalelor Moro;

– Caramel Nougat – ceai negru cu savoare de caramel și alune de pădure;

– Chocolate Rose – Amestec pentru placer maxima de ceai negru, păstăi de cacao și petale de trandafir;

– Coconut Chai Latte – scorțiăoară înmiresmată și cuișoare, completate de aroma de nucă de cocos;

– Coconut Chocolate Truffle – ceai negru cu ciocolată seducătoare și nucă de cocos;

– Ice Tea de Rodie și Mure – ceai negru îmbogățit cu rodie și mure. Special pentru ceai cu gheață.

3. Ceai alb (ajută la combaterea oboselii și la creșterea resurselor de energie, a capacității de concentrare și de memorare).

– Ice Tea cu Levănțică și Roiniță – ceai alb cu levănțică aromată și roiniță;

– Ice Tea cu Pere și Ghimbir – ceai alb cu pere suculente și ghimbir răcoritor;

– White Ambrosia – ceai alb cu note dulci de vanilie și cocos;

– White Cinnamon Sage – ceai alb cu savoarea scorțișoarei și o notă de salvie;

– Wild Apple Ginger – ceai alb cu ghimbir iute și gust dulce de măr.

4.Ceai de fructe (este un ceai declarant ca fiind favoritul publicului datorită paletei variate de fructe).

– Sun Fruits – bucăți de mere, flori de hibiscus, boabe de soc pitic, coajă de portocală și cireșe acrișoare;

– Apricot Ammareto – ceai de caise și piersici,cu o notă de migdale;

– Cherrz Cosmo – ceai de cireșe și zmeură cu flori de hibiscus;

– Chamomile Citron – ceai de citrice revigorante cu flori calmante;

– African Solstice – ceai rooibos cu fructe de pădure dulci.

5.Espresso și Cafea (sunt disponibile și decof – gama serviciilor de cafele este restrânsă, cafeaua va fi servită pentru a-i mulțumi pe însoțitorii bautorilor de ceai).

– Espresso – 40 ml

– Espresso Macchiato – 50 ml

– Espresso Double – 80 ml

– Cappucino – 150 ml

– Cappucino Viennese – 150 ml

– Latte Macchiato – 300 ml.

6.Prăjituri (folosirea acestor servicii nu este pentru a crește profitul, ci pentru a crea un serviciu complet, fără să mai investim în patiseri și echipament de bucătărie):

– Prăjitura zilei cu ciocolată;

– Cookies;

– Turtă dulce;

– Brioșe.

FURNIZORII CEAINĂRIEI

Alegerea potențialilor furnizori se face într-un mod riguros, luându-se în considerare abilitățile acestora, pentru a ajuta la crearea unui ambient plăcut și o calitate superioară a produselor și serviciilor.

Aprovizionarea societății este făcută de la următorii furnizori specializați, dar și de la diferite centre comerciale, pentru achiziționarea materiilor prime:

PROMOVAREA CEAINĂRIEI

Modalitățile de promovare a ceainăriei S.C. LaPiatra S.R.L vor fi următoarele:

1.Prin împărțire de flyere, cu ajutorul a doi promoteri, prin centrul orașului, dar și în cutiile poștale.

2. Prin Radio, oferindu-ne avantajul unor cheltuieli reduse.

RESURSELE UMANE ALE SOCIETĂȚII

Firma S.C. LaPiatra S.R.L. dispune de un număr de 5 angajați, împărțiți astfel:

2 ospătari;

1 persoană de serviciu;

1 manager;

1 barman.

Un criteriu important pentru selectarea personalului este reprezentată de aspectul îngrijit, firma nepermițându-și să angajeze oameni care din punct de vedere al aspectului lasă de dorit. Dacă va fi necesar, pe viitor vom mai angaja încă 2 membri, în funcție de creșterea economică.

Organigrama

3.10 DESCRIEREA INVESTIȚIEI PROPUSE

Pentru amenajarea ceainăriei avem în vedere detaliile pe care un astfel de loc le presupune și cunoașterea publicului țintă, căruia i de adresează acest loc, pentru ca acesta să găsescă în ceainărie un loc confortabil și plăcut. Ceainăria (130 mp) cuprinde 13 mese, respectiv 39 de fotolii, birou, bucătărie, bucătărie, grupuri sanitare și vestiare pentru angajați și clienți.

TOTAL INVESTIȚIE: 70275 lei IMPLEMENTAREA PROIECTULUI: 2 luni

3.10 INFORMAȚII FINANCIARE

– Contul de Profit și pierdere-

Fluxul de materii prime

Indicatorii financiari

Valoarea investiției (Vi) – reprezintă valoarea totală a proiectului fără TVA;

Venituri din Exploatare (Ve) – reprezintă veniturile rezultate din activitatea curentă conform obiectului de activitate;

Cheltuieli de exploatare (Ce) – reprezintă cheltuielile rezultate din derularea activității curente și sunt aferente veniturilor din exploatare;

Rezultatul din exploatare (Re) – reprezintă rezultatul din activitatea curentă:Re=Ve-Ce

Profitul net (Pn) – reprezintă rezultatul final al exercițiului anual din care a fost scăzut impozitul pe profit.

Capitolul 4: Concluzii

Prin această lucrare am urmărit elaborarea unui plan al afacerii, atingând următoarele obiective: deschiderea unei ceainării de succes în orașul Piatra Neamț, având ca și țintă persoanele care caută clipe de liniște și momente de relaxare într-un ambient de vis, plăcut și confortabil. Un alt obiectiv al lucrării este reprezentat de adaptatea permanent la mediul de afaceri din Piatra Neamț, prin oferirea de noi produse, servicii și modalități de petrecere a timpului liber. Ne propunem să dezvoltăm o relație de încredere cu clienții,astfel încât promovarea ceainăriei se realizează prin recomandări.

Conform rezultatelor reieșite din studiile realizate, interesul principal este axat pe calitatea produselor și serviciilor, combinate cu o atmosferă plăcută și prețuri accesibile. Produsele vor fi oferite la un preț mediu, nefiind afectată calitatea acestora și modul lor de servire.

Meniul existent conține sortimente variate de ceai, prăjituri și diverse băuturi răcoritoare, de calitate superioară. Pentru a ne difernția de concurență, vom organiza: expoziții de pictură și fotografie, și seri de concerte de pian, încurajând tinerele talente din cadrul Liceului de Artă ,,Victor Brauner” din Piatra Neamț.

Din analiza corelativă a ansamblului informațiilor prezentate, reies următoarele concluzii:

Din punct de vedere comercial (prin existența pieței pe care firma iși poate desfățura activitatea și prin potențialul acesteia de creștere pe acest segment), managerial (dat de competența managerială ) și uman (prin comepetențele personalului și calificarea acestuia), afacerea este fezabilă;

Deoarece firma S.C. LaPiatra S.R.L. înregistrază profit, putem spune că afacerea este profitabilă;

Datorită competenței, determinării și seriozității managerului și a salariaților, și a profitabilității sale, putem afirma că afacerea este credibilă.

Bibliografie

Allaire, Y., Fârșirotu, M., (1998). Management Strategic, București: Editura economică;

Allen, J., (1997). Ghidul întreprinzătorului particular, București: Editura Tehnică, p.27;

Bessis, J., (1997). Planul de afaceri – cum să concepi și să redactezi un plan de afaceri, București: Editura Știință și Tehnică;

Blakwell, E., (1994). How to Build a Business Plan, London: Second Edition, Kogan Page;

Burns, P., Dewhurst, J., (1994). Small Business and Entrepreneurship, Editura Mac Millan;

Carnall Colin, A., (1990). Managing Change in Organisations, U.K.: Editura Prentice Hall International;

Dalotă, M., Donath, L., (1997). Managementul firmei prin planul de afaceri, Timișoara: Editura Sedona;

Ernest & Young (1990). Outline for Business Plan, SUA, Texas.

Floricel, C., Voicu, C., Voicu, V., (2002). Evaluarea și fezabilitatea afacerii. Editura C.N.I. Coresi S.A.;

Gumpert, D., (1990). How to Create a Succesful Business Plan, Boston: Goldish Group;

Halpern, P., Weston, J., Brigham, E., (1999). Finanțe Manageriale, București: Editura Economică;

Lazăr, M., (2002). Economia, eficiența și finanțarea investițiilor, București: Editura Economică;

Lloyd, R. , Muth, H., (1997) . Planul de Afaceri, București: Editura Expert;

Ministerul Agrculturii, Alimentației și Pădurilor. Ghid Iinformativ privind programul SAPARD, AGENȚIA SAPARD;

Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și cooperație. Ghidul tânărului întreprinzător, București;

Muzyka, D., (1992). Business Plan and the Business Plan Course, France: Efer, INSEAD;

Nicolescu, O., (2000). Sisteme, Metode și Tehnici Manageriale ale Organizației, București: Editura Economică;

Nicolescu, O., (2001). Managementul întreprinderilor mici și mijlocii: concepte, metode, aplicații, studii de caz, București: Editura Economică;

Patriche, D., Constantin, A., (1996). Planul de Afaceri, București: Editura Tribuna Economică;

Pârvu, D., (2001). Eficiența investiților, București: Editura Sylvi;

Popescu, D., Chivu, I., (2013 – 2014). Planul de afacere al înființării unei societăți comerciale, București: Academia de Studii Economice;

Popescu, D., (1995). Conducerea Afacerilor, București: Editura Scripta;

Popescu, D., (2014). De la știința influențării, la arta manipulării, București: Editura ASE;

Rusu, C., (1993). Managementul afacerilor mici și mijlocii, Chișinău: Editura Logos;

Rusu, C., (1996). Managementul întreprinderilor mici și mijlocii, București: Editura Expert;

Sargeant, D., (1994). Plan de afaceri – un manual pentru proprietariide afaceri mici, Colecția Informații și schimburi;

Săndulescu, I., (2001). Planul de afaceri. Ghid practice (Modele de referință), București: Editura All Beck, Ediția a II-a.