Plante Ornamentale Firma Sc Legumele Eco Srl

Firma S.C. LEGUMELE ECO S.R.L. are ca obiectiv de activitate producția de legume in sistem ecologic, destinate consumului în stare crudă sau preparate ulterior în conserve, pentru persoane fizice sau jurdice din România, produse de calitate superioară, certificate de organele de drept, răspunzând celor mai exigente cerințe ale pieței.

Legumele cultivate sunt:tomate, ardei, dovlecel, castravete, mărar, pătrunjel și fasole urcătoare de solar. Metoda de creștere se bazează pe factorii naturali, astfel este favorizată dezvoltarea și conservarea vitaminelor existente în legumele bio, acestea având beneficii atât din punct de vedere alimentar darși ca remedii naturale pentru diferite boli.

4.2 AMPLASARE

Proiectul se va implementa în regiunea sudică, pe teritoriul județului Ilfov, în comuna [NUME_REDACTAT], satul [NUME_REDACTAT], unde societatea își va deschide punctul de lucru pentru desfășurarea activității, deținând terenul ce face obiectul proiectului.

[NUME_REDACTAT] este situat in partea centrală a [NUME_REDACTAT], in câmpiile Vlăsiei si Ialomița. Este o zonă cu potențial ridicat pentru cultivarea legumelor și aflându-se în vecinătatea [NUME_REDACTAT] posibiltățile de comercializare sunt multiple.

4.3 DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI

Exploatația este compusă din două solarii și un spațiu de sortare și depozitare a legumelor obținute, solariile având dimensiunile de 540 m2, respectiv 230 mp2.

Solariilesunt construcții simple ca execuție, formate dintr-un schelet de susținere fiind acoperite cu folie de polietilenă sau cu sticlă (sere-solar). În general pentru încălzirea solariilor se preferă metoda naturală, dar pot fi încălzite și artificial, prin diferite modalități. Sunt executate din rigle de lemn, arcuri de fier-beton, conducte din țeava neagră sau aluminiu, conducte din polietilenă.

Datorită condițiilor de mediu din țara noastră pe perioada sezonului rece, în decursul lunilor noembrie-mai, nu se pot cultiva legume termofile în aer liber, astfel se folosesc solariile atât pentru producerea răsadurilor cât și pentru plantarea timpurie a culturilor și obținerea recoltei înaintea răsadurilor plantate pe teren decoperit.

Pentru desfășurarea activității din cadrul exploatației am ales folosirea unor solarii acoperite cu folie de polietilenă.Solariile cu pereti laterali in forma de arc de cerc se pretează foarte bine la toate culturile in spații protejate. Acest tip de solar se poate asambla foarte ușor și foarte repede.

Fig.1 [NUME_REDACTAT] (sursa : www.revaho.nl )

Conform imaginii solarul de plastic are parțile laterale curbate, astfel crește suprafața interioară a solarului, la distanța de 0,5 m de marginea solarului înălțimea fiind aproximativ 1,85 m.

Dimensiunea arcelor este de 60 x 1,5 mm, conferindu-i rezistență, distanța între arce este de 2 m si fiecare arc de cerc este alcătuit din 4 segmente.Arcele sunt legate între ele printr-o teavă de coamă cu dimensiunile Ø 32 x 1,5 mm și 2 tuburi longitudinale, cu dimensiunile Ø 32 x 1,5 mm. Aceste contraforțe sunt conectate la arce cu ajutorul unor cleme speciale.În dreptul fiecărui fronton sunt plasate 10 contraforțe diagonale (Ø 32 x 1,5 mm) și 2 contraforțe orizontale (Ø 32 x 1,5 mm).Toate arcele sunt livrate împreună cu un tub de suport al culturii (Ø 32 x 1,5 mm). Tubul de suport este conectat cu arcele prin două tuburi de dimensiuni Ø 32 x 1,5 mm. Ambele arce frontale sunt livrate cu un tub de suport al culturii ranforsat (60 x 1,5 mm).

Acoperirea este asigurată de folie de polietilenă simplă tip ‘Solar EVA’ coextrudată , care conține aditivi anticondens și are efect termic (reflectarea razelor infraroșii). Grosimea foliei este de 180 microni.

Frontoanele tunelului sunt acoperite cu o folie cu un singur strat tip ‘Solar EVA film’, fixată cu cleme de oțel în partea din față a tubului cu dimensiunile de Ø 60 x 1,5 mm. Ușa este glisantă, confecționată din aluminiu, livrată cu role din plastic în partea superioară, care se potrivesc în cate o șină în partea inferioara și cea superioară a fiecărui fronton.

CAPITOLUL V PREZENTAREA PLANULUI MANAGERIAL

5.2 OBIECTIVE URMĂRITE

Principalul obiectiv al proiectului este înființarea unei ferme pentru obtinerea de legume în sistem ecologic, certificate din acest punct de vedere, care sa fie comercializate în stare proaspătă consumatorilor direcți sau unor unități de prelucrare a acestora (restaurant, fabrici de conserve).

În urma implementării acestui proiect se dorește obținerea unor produse de o calitate superioară. Acest lucru poate fi realizat prin folosirea unor utilaje și echipamente performante (de ex sistemul de irigații prin picurare) care să asigure conditiile optime necesare dezvoltării plantelor. Utilajele și echipamentele au un rol important atât în înființarea cât și în întreținerea culturii de legume, acestea contribuind la obținerea unor randamente sporite dar și la oferirea unor condiții de muncă bune pentru angajatii fermei.

Prin practicarea agriculturii ecologice încercăm în același timp să protejam și mediul inconjurător. În acest scop este interzisă aplicarea îngrăsămintelor și pesticidelor chimice dar și a organismelor modificate genetic. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv SC LEGUMELE ECO SRL ajută la menținerea fertilității soiului și la ținerea sub control a dăunătorilor prin metode naturale,ca de exemplu folosirea unor amestecuri nutritive pentru sol ( mranița, pământul de grădină, pământul de țelină, turba roșie) sau cultivarea mai multor specii de plante în sistem intercalat. Prin cultivarea intercalată a plantelor și prin îmbunătățirea conținutului solului cu ajutorul amestecurilor nutritive este prevenită contaminarea apei și de asemenea minimizarea riscului de eroziune a solului.

Valorificarea potențialului agricol al zonei este un obiectiv important, proiectul fiind în concordanță cu „Studiul privind zonele cu potential agricol din cadrul Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole“. Conform studiului menționat anterior comuna [NUME_REDACTAT] din județul Ilfov are un potential ridicat pentru cultivarea legumelor, obținându-se producții pentru tomatele de vara de 48.000 kg/ha, pentru ardei 30.000 kg/ha, pentru castravete 36.000 kg/ha.

Un obiectiv pe termen lung este dezvoltarea exploatației, activitate care constă în construirea a noi solarii și cultivarea mai multor specii de legume dar și înființarea unei fabrici de obținere a conservelor din legume în sistem ecologic.

5.2 NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA

Proiectul propus de noi vizează o ramură foarte importantă a industriei, și anume industria alimentară și vine în întâmpinarea consumatorilor cu produse ecologice, benefice sănătății acestora.

[NUME_REDACTAT] consumul de alimente bio este sub 1 % acesta începând sa ia amploare treptat. Conform studiilor din domeniu consumul de aditivi alimentari este de 20 de kg/ persoană, o cifră ingrijorătoare comparativ cu procentul foarte mic de alimente sănătoase consumate. Legumele reprezintă principala sursă de vitamine și minerale a organismului care ne ajută în lupta cu diferite afecțiuni, de aceea ele trebuie consumate din surse sigure în cantități cât mai mari.

O dietă echilibrată include cinci porții zilnice de fructe și legume, prin acestea oferind organismului diverși nutrienți precum vitamina C, vitamina E, complexul de vitamine B (acidul folic, riboflavina, niacina, vitamina B6). Beneficiile acestora sunt numeroase, vitamina C este un important antioxidant, mărește rezistența vaselor de sânge, previne apariția anumitor tipuri de cancer prin blocarea formării de nitrosamine, ne ajută în menținerea sănătății și flexibilității articulațiilor deorece ajută organismul să producă mai ușor colagen. Complexul de vitamine B joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare, în combaterea depresiilor, în menținerea tonusului pielii și mușchilor și susțin și măresc rata metabolismului.Consumul alimentelor ce conțin vitamina E ne ajută, prin acțiunea acesteia, la stabilizarea presiunii sanguine dar și în prevenirea îmbătrânirii celulelor.

Nu este recomandat doar consumul de legume, ci consumul de legume sănătoase și o variantă a acestora ar fi legumele ecologice. Comparativ cu legumele obținute în mod conventional, cele ecologice au o concentrație de crom cu 400% mai mare, de calciu cu 70 %, iar de litiu cu 200% mai mult.

Analizând datele prezentate anterior consider că investiția propusă de noi, și anume, înființarea unei ferme legumicole în sistem ecologic, este oportună și necesară, aceasta oferind produse crescute într-un mediu natural care le potențează continutul în nutrienți necesari organismului uman.

5.4 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII ZONEI ȘI MEDIULUI DE AFACERI

5.5 ESTIMAREA PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ NECESARĂ PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

CAPITOLUL VI FLUXUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A PRODUSELOR

6.1. AMESTECURI DE PĂMÂNT UTILIZATE ÎN PRODUCEREA RĂSADURILOR ECOLOGICE

6.1.1.Componentele amestecurilor:

Principalele componente ale amestecurilor nutritive sunt:

Mranița este rezultatul fermentării avansate a gunoiului de grajd din platformele sau din paturile calde de răsadniță. Component principal în amestecurile nutritive pentru aportul de materie organică mineralizabilă, precum și pentru calitățile fizice și hidrice. Are o valoare nutritivă ridicată și un conținut important de microelemente.

Greutatea specifică = 700-800 kg/m3.

Capacitatea medie de reținere a apei = 80 – 90 %.

Capacitate medie de schimb pentru baze = 45-55 mg/ 1.000 g.

Mranița are un pH = 8,0 alcalin.

Pământul de țelină provine din stratul superficial al solului (0-20 cm) din terenuri ocupate cu pășuni naturale sau artificiale, islazuri, pârloage sau alte terenuri virane. Se verifică antecedentele, este obligatoriu să nu se fi administrat sau depozitat îngrășăminte chimice, erbicide sau alte produse chimice (deșeuri etc.). Se recoltează cu cazmaua sau cu un plug fără cormană, se depozitează în platforme, se lopătează de 1-2 ori la interval de 2-3 luni, iar după 5-6 luni se cerne și se depozitează în șoproane. Compoziția chimică este variabilă în funcție de origine. Asigură o bună textură a amestecului.

Pământul de grădină se folosește atunci când nu avem pământ de țelină. Este necesar să provină numai din grădini ecologice. Se recoltează din stratul superficial de sol (0-15 cm) al parcelelor care nu s-au cultivat cu legume solano-fructoase sau vărzoase. Se depozitează în grămezi (platforme), iar după 2-3 luni se cerne și se stochează sub șoproane.

Turba roșie conține multă fibră vegetală nedescompusă. Are în general o reacție acidă (pH = 4,0 – 5,5), aceasta corectându-se în amestec datorită mraniței. În amestecurile ecologice, se utilizează în proporție de maximum 40% (volumetric). Are un conținut scăzut, nesemnificativ de elemente nutritive, însă o mare capacitate de reținere a apei.

Nisipul este un component inert al amestecurilor, care contribuie la îmbunătățirea permeabilității acestora pentru apă. Cel mai bun este nisipul de râu, cu diametrul de 0,05 – 1,00 mm, bine spălat, lipsit de nămol sau pietriș.

Amestecurile pentru semănat conțin de regulă mai mult nisip, iar cele pentru cuburile nutritive conțin cantități mai mari de turbă, care constituie un liant ce menține cubul, asigurându-i, în același timp, o porozitate bună.

Pentru unele specii, cum ar fi castraveții, ardeiul, vinetele se folosesc amestecuri în care predomină mranița și turba, care asigură un grad de afânare ridicat, favorabil acestor specii.

În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva rețete uzuale pentru amestecurile de pământ destinate semănatului și repicatului la câteva specii legumicole importante.

M – mraniță; Te – pământ de țelină: Tu – turbă; N – nisip

6.1.2.Realizarea amestecurilor:

Amestecarea componentelor se efectuează în perioade mai puțin aglomerate, când regimul de precipitații este mai redus. La apariția vremii închise, cu multe precipitații, amestecul nutritiv se introduce în magazii sau șoproane, unde este ferit de intemperii.

Lucrarea se efectuează pe platforme curate, tasate sau chiar betonate ori asfaltate.

Componentele amestecului se măsoară în volume (găleți, tărgi, roabe) și se așează pe platformă, în mai multe straturi succesive, care formează o grămadă.

Pentru o omogenizare cât mai bună a amestecului, componentele așezate în grămadă se iau cu lopata, de la baza grămezii și se mută pentru realizarea a două grămezi mai mici. Utilizând același mod de lucru, cu lopata, cele două grămezi se adună într-o grămadă unică, amestecată cu grebla în timpul construirii sale.:

Amestecul este bine realizat, dacă la o privire atentă, în masa sa nu se disting componentele rețetei. Pentru o bună omogenizare, componentele amestecului nutritiv nu trebuie să fie nici ude nici prea uscate.

6.1.3.Dezinfecția amestecului:

Dezinfecția este o lucrare obligatorie pentru mraniță, aplicabilă înainte de prepararea amestecului. Pentru a asigura o stare fitosanitară bună, dezinfecția se poate aplica la întreaga cantitate de amestec preparat.

Metoda aplicată de dezinfecția distruge germenii de boli și dăunători și uneori și germinația semințelor de buruieni.Dintre metodele de dezinfecție, cea mai ușoara de aplicat este următoarea:

Dezinfecția prin tratarea cu sulfat de cupru 3% (300 g CuS04 în 10 l apă), care se efectuează prin umectarea amestecului întins într-un strat cu grosimea de 25-30 cm. Amestecul astfel dezinfectat se strânge în grămezi omogenizate, putând fi folosit după 10 zile.

6.1.4.Amestecul în spațiul de producere a răsadurilor:

Introducerea amestecurilor în spațiile de producere a răsadurilor ecologice se face cu câteva zile înainte de semănat sau repicat, pentru ca temperatura sa să ajungă la nivelul celei din răsadniță, solar sau seră.

Stratul de amestec nutritiv pentru semănat are grosimea de 10 – 15 cm dacă se așează pe patul de biocombustibil și de 8 – 10 cm dacă se așează pe solul bine nivelat din seră, pe parapet sau în lădițe.

Pentru semănat rar sau pentru repicat în strat, grosimea stratului de amestec trebuie să fie de 15 – 18 cm.

Pentru repicat în ghivece, amestecul nutritiv se introduce, fără tasare, în ghivecele din pământ ars sau material plastic.

Volumul necesarului de amestec nutritiv se calculează înmulțind suprafața acoperită cu grosimea amestecului, dacă se seamănă des, rar, sau dacă se repică pe strat.

Volumul amestecului nutritiv folosit pentru umplerea ghivecelor se calculează înmulțind numărul de ghivece cu capacitatea unui ghiveci.

Umplerea ghivecelor cu substrat, fără tasarea acestuia, contribuie la reducerea consumului de amestec nutritiv pe firul de răsad.

6.2.PRODUCEREA RĂSADURILOR DE LEGUME ECOLOGICE

Marea majoritate a speciilor legumicole din arealul nostru geografic se cultivă prin răsad. În tehnologia ecologică de obținere a legumelor, cultura prin răsaduri este cu atât mai benefică cu cât prin aceasta se reduce perioada de vegetație a plantelor în câmp, diminuându-se presiunea fitopatogenă și realizând o producție mai timpurie și de calitate superioară.

Se pot cultiva prin răsad:

legumele solano-fructoase – tomate timpurii și de vară, toate speciile de ardei, vinete, păpălăul, pepino;

legumele din grupa verzei – varza timpurie, de vară și de toamnă, varza roșie, conopida de primăvară, vară și toamnă, brocoli, varza de Bruxelles, gulii și gulioare, varza chinezească;

legumele bostănoase – castraveți cornichon și de salată (pentru culturi timpurii în câmp), dovlecel și dovlecel patison (pentru culturi extratimpurii), pepeni galbeni și verzi pentru culturi timpurii și mai sigure, lagenaria, castravetele amar, kiwano;

unele legume și verdețuri – salata de căpățână și marula, cicoarea de frunză;

alte legume – țelina de rădăcină și de pețiol, cardonul, anghinarea, leuștean, revent, specii condimentare și aromatice etc.

Tehnica producerii răsadurilor în legumicultura ecologică presupune câteva reguli stricte, de respectarea cărora depinde obținerea unor răsaduri viguroase, care să suporte bine momentul de mare stres al plantării în câmp.

incinta pentru producerea răsadurilor ecologice trebuie să fie bine igienizată și să permită o foarte bună aerisire pe parcursul vegetației răsadurilor;

componentele amestecurilor nutritive (turbă, mraniță, pământ de felină și nisip) să fie pregătite din timp, pentru a se dezinfecta;

în incinta de producere a răsadurilor ecologice se va asigura spațiul necesar reducerii densității răsadurilor (rărirea plantelor), mai ales în ultima perioadă premergătoare plantării. Aceasta permite evitarea fenomenelor de alungire, precum și o mai bună aerisire și stare fito-sanitară a răsadurilor;

trebuie să se asigure un substrat nutritiv capabil să pună la dispoziția plantelor necesarul de elemente de nutriție pentru o creștere și o dezvoltare normală (cel puțin 40% mraniță);

dacă componentele amestecurilor sunt deficitare în fosfor, se va adăuga fosfat natural (materie primă de la fabricile de îngrășăminte cu fosfor) în cantitate de 4-5 kg/m3 amestec.

6.2.1.Semănatul:

Semințele folosite pentru producerea răsadurilor ecologice trebuie să fie autentice, să aibă facultatea germinativă și puritatea fizică ridicate și să fie libere de boli și dăunători.

Nu se pot realiza culturi de tomate timpurii cu soiuri pentru consum de toamnă și nici varză de toamnă folosind soiuri timpurii. Alegerea materialului biologic adecvat este foarte importantă și pentru costul semințelor, care se vând la prețuri mult mai mari în cazul hibrizilor de import decât în cazul materialului biologic autohton.

Deoarece alegerea cu profesionalism a semințelor este o condiție de bază pentru realizarea unor răsaduri și a unor culturi reușite, aceasta se face pe baza unei documentări complete, întreprinsă înainte de achiziționarea acestora. Folosirea unui material săditor neadecvat are drept consecință fie o răsărire necorespunzătoare, fie chiar compromiterea totală a acesteia.

Suprafețele necesare pentru producerea răsadurilor se calculează pornind de la câteva elemente de bază.

la solarii, din suprafața totală acoperită, se scade suprafața potecilor care rămân în interior. Acestea sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor curente de introducere și pregătire a substratului, de semănat, repicat și de îngrijire a răsadurilor.

Pentru semănăturile dese, pe 1 m2 de suprafață amenajată se pot produce 1200-1500 fire de răsad care urmează să fie repicate.

Pentru semănăturile rare, în care răsadurile nu se mai repică, densitatea optimă este de 500-600 fire/1 m2.

Pentru repicat, numărul de răsaduri ecologice care sunt crescute pe 1 m2 depinde de mărimea cubului sau ghiveciului. Astfel, pentru cele cu latura sau diametrul de 5 cm, pe 1 m2 au loc 400 fire, pentru cele de 7 cm doar 200 fire/m2, iar pentru cele de 10 cm, numai 100 fire/m2.

Evident, folosirea unor cuburi sau ghivece de dimensiuni mai mari ridică costul răsadurilor ecologice datorită cheltuielilor mai mari pentru încălzire și datorită consumurilor mai ridicate de amestec nutritiv necesar umplerii ghivecelor sau confecționării cuburilor.

Etichetarea semănăturilor se realizează după încheierea semănatului, indiferent de metodă și anotimp. Pentru aceasta se folosesc etichete din lemn, pe care se scrie cu creionul negru, soiul și data semănatului. În felul acesta avem o evidență clară a locului unde s-au semănat diferite soiuri și putem urmări dacă răsărirea se produce în timp normal.

Date privind producerea răsadurilor ecologice pentru culturile în câmp și solarii

* Se seamănă direct în ghivece de 10 cm diametru, câte 1-2 semințe.

Semănatul pentru producerea răsadurilor ecologice se face în perioade și spații diferite în funcție de momentul când se plantează în câmp, tunele sau solarii, cunoscându-se faptul că pentru fiecare specie legumicolă răsadul trebuie să aibă o anumită vârstă. Vârsta se calculează în zile, din momentul răsăririi semințelor până la plantare.

6.2.2.Îngrijirea răsadurilor ecologice:

Lucrările de îngrijire încep imediat după semănat și durează până la plantarea răsadurilor la locul definitiv (în câmp, solarii, tunele). în tot acest timp se fac lucrări atente care să asigure tinerelor plante condiții bune de temperatură, lumină, apă, aer, hrană. De asemenea, o grijă deosebită se acordă prevenirii și combaterii bolilor și a dăunătorilor, care apar frecvent în spațiile în care se produc răsaduri. Scopul acestor lucrări este de a obține răsaduri ecologice viguroase și sănătoase, care să se obișnuiască cu ușurință la condițiile mai vitrege pe care le vor întâlni după plantare.

Reglarea temperaturii și a luminii se efectuează cu foarte multă atenție pentru obținerea unor răsaduri viguroase, nealungite.

Din momentul răsăririi plantelor, regimul de temperatură se modifică. În general este nevoie de mai puțină căldură decât în timpul încolțirii semințelor. Mai ales în primele zile, tinerele plăntuțe au nevoie de multă lumină, aer și mai puțină căldură și din acest motiv se aerisește mai mult. După 5-6 zile se iau măsuri de creștere treptată a temperaturii, până în preajma plantatului, când temperatura trebuie scăzută din nou.

În cazul încetării fermentației gunoiului, se iau măsuri printre care, cea mai eficace, este introducerea în gunoi, din loc în loc, de pietre încinse sau bulgări de var nestins.

În tabelul de mai jos se arată temperatura care trebuie asigurată pentru cele mai importante specii de legume la care se produce răsad. Din tabel se mai observă că atunci când este lumină mai multă, deci în zilele însorite, temperatura se va menține mai ridicată. În zilele înnorate și mai ales noaptea, temperatura se va scadea, în limitele arătate.

Udatul este o altă lucrare care se face în timpul producerii răsadurilor ecologice. Se execută cu multă grijă, altfel răsadurile se îmbolnăvesc cu ușurință

.

La început, când răsadurile sunt mici și timpul friguros, se udă foarte rar. Prin fermentarea gunoiului de grajd din patul cald, rezultă vapori (aburi) care se condensează pe sticlă și mai ales pe polietilenă. În aceste condiții se creează în răsadnițe și solarii foarte multă umezeală care de cele mai multe ori trebuie îndepărtată prin aerisiri.

Primele udări se fac rar și cu apă puțină (2 – 3 l la 1 m2), deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafață. Apa trebuie să fie călduță, altfel plantele suferă. Udatul exagerat (des și cu apă multă) este dăunător, ducând la răcirea patului de gunoi și la îmbolnăvirea plantelor.

În cazul când constatăm că stratul de pământ în care sunt semințele s-a uscat, se va uda cu apă călduță (20-25°C), folosind stropitoare cu sită fină.

În continuare, pe măsură ce timpul se încălzește, udările se fac din ce în ce mai des și cu cantități mai mari de apă. Prin udare se urmărește ca apa să pătrundă și să umezească stratul de pământ pe toată grosimea lui (nu mai mult și nici mai puțin). Așadar cantitățile de apă vor crește permanent, ajungându-se pe timp cald și însorit la 10 – 12 l apă la 1 m2, la o udare. De altfel, niciodată nu trebuia să se ude deopotrivă toate răsadnițele, ci să se controleze și să se ude numai atunci când este necesar, fiecare răsadniță în parte.

Apa se distribuie cu sită fină, urmărind ca partea mai însorită (care se usucă mai repede) să primească mai multă apă. Pe timp călduros udatul se poate face și cu furtunul la care se atașează o sită.

Aerisirea se execută zilnic, atât în răsadniță cât și în solarii și are drept scop principal asigurarea plantelor cu aer proaspăt. Prin aerisire se elimină excesul de gaze și de umiditate și atunci când este cazul se scade și temperatura din interiorul spațiilor, până la nivelul cerut de fiecare specie de legume.

Trebuie făcute aerisiri pentru a îndepărta excesul de umiditate și în special a gazelor care provin din fermentarea gunoiului de grajd. Mai ales la începutul fermentației, din patul de gunoi se degajă cantități mari de amoniac și bioxid de carbon care sunt dăunătoare germenilor (colților) abia apăruți.

Aerisirea se face zilnic, indiferent de temperatura de afară. În perioadele friguroase se procedează la ridicarea și coborârea bruscă a ferestrelor (deodată cu rogojinile unde este cazul), iar când este mai cald, se fac aerisiri de durată mai mare.

În solarii aerisirea se face tot diferențiat în funcție de condițiile meteorologice. Când este frig, aerisirea se face pe la partea de sus a solarului, astfel ca aerul rece care intră, să nu vină direct pe plante. Pe vreme caldă se deschid ușile și se ridică folia de polietilenă de pe laterale.

În general, trebuie reținut faptul că în solariile acoperite cu folie de polietilenă se fac aerisiri mai dese decât în spațiile acoperite cu sticlă. Spre deosebire de sticlă, sub polietilenă se creează condiții de umiditate prea mare (condens puternic), ceea ce favorizează îmbolnăvirea răsadurilor.

Aerisirea se face ziua, în orele mai călduroase. Deoarece prin ridicarea ferestrelor și a polietilenei se asigură și mai multă lumină, in zilele însorite și calde se recomandă descoperirea totală a răsadurilor câteva ore.

Repicatul răsadurilor ecologice este o lucrare obligatorie pentru culturile timpurii și pentru unele culturi de vară (tomate, vinete).

Prin repicat se înțelege transplantarea tinerelor plăntuțe din semănătură deasă, la distanțe mai mari. Răsadurile repicate dispun de condiții mai bune de lumină, hrană, apă, aer. Pe lângă aceste avantaje, la repicat se pot alege plăntuțele cele mai viguroase și sănătoase, cu potențial mare de producție.

Momentul repicatului este atunci când frunzele cotiledonale (primele două frunzulițe apărute) au o poziție orizontală și au apărut și primele două frunze adevărate. Acest lucru se întâmplă după 8-12 zile după răsărire, în funcție de specie.

Repicatul poate fi executat direct în stratul de amestec (în răsadnițe sau în solarii), precum și în diferite ghivece care se pun apoi în aceste spații.

6.2.3.Măsuri curative:

Tratarea răsadurilor ecologice cu produse cuprice și în special zeamă bordeleză în concentrație de 0,2 – 0,3 % sau zeamă bordeleză 0,2 % + sulf muiabil 0,2%. Tratamentele se efectuează preventiv și curativ (dacă este cazul).

Este necesar să se mențină uscată suprafața stratului nutritiv, în vederea evitării apariției bolilor de sol. În cazul apariției acestora, se va presăra în focarele de atac și în jurul plantelor apropiate cenușă proaspătă de lemn.

Înainte de plantare cu 1-2 zile, se aplică un ultim tratament cu zeamă bordeleză 0,5%, care va proteja plantele și în prima perioadă după plantare.

În spațiile pentru producerea răsadurilor, coropișnițele vor fi distruse prin culegere sau cu ajutorul unor capcane de suprafață.

6.2.4.Călirea răsadurilor ecologice:

Fără excepție, cu 7-10 zile înainte de momentul plantării trebuie început procesul de călire a răsadurilor, proces de adaptare gradată a tinerelor plante la condițiile climatice ale mediului exterior.

Procesul este foarte simplu, de reușita realizării acestuia depinzând în mare măsură calitatea de adaptabilitate a tinerelor plante la stresul transplantării.

Expunerea treptată și eșalonată progresiv la condițiile exterioare, prin aerisiri prelungite până la scoaterea în exterior a răsadurilor cu 1-2 zile înainte de momentul plantării, are menirea de a matura țesuturile vegetale tinere, de a echilibra procesele de evaporare și transpirație, astfel încât șocul transplantării să găsească plantele cât mai bine adaptate condițiilor exterioare ale momentului.

Fortificarea răsadurilor ecologice în vederea plantării se mai poate realiza și prin udări sau pulverizări cu extract apos de urzică și de coada calului, precum și prin tratamente cu nutrienți naturali de tipul [NUME_REDACTAT], Probalance sau ALGIFOL.

Înaintea plantării, cu 5-6 zile, se face obligatoriu un tratament cu zeamă bordeleză 0,2%-3% care protejează plantele după plantare și opresc fenomenele de alungire care sunt, de cele mai multe ori, păgubitoare.

6.3.LUCRĂRILE SOLULUI EXECUTATE ÎNAINTE DE PLANTARE

mobilizarea solului (aratul) 25 – 30 cm adâncime

mărunțirea solului (frezatul)

dezinfectarea solului și a scheletului solarului cu substanță de sulfat de cupru (CuSO4) în concentrație de 10%

aplicare de gunoi de grajd de cal sau vacă (mai vechi de 1 an), 600kg kg/solar mic și 1000 kg în solarul mare apoi urmează încorporarea și frezarea solului la 15 – 17 cm pentru omogenizarea uniformă a îngrășămintelor.

6.4.TEHNOLOGIA DE CULTURA

6.4.1.[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:esculentum

Soiul:Buzau 1600

[NUME_REDACTAT] vor folosi hibrizi, cu creștere nederminata , vigurosi cu fructul ferm ,care nu crapă, toleranti față de atacul principalilor agenți patogeni. Potențialul de producție de 60-80 t/ ha.Cu tehnologie optimizată poate crește până la 150t/ha.

Tehnologie de cultură.

La vârstă de 45 de zile , când plantele au atins în medie o înălțime de 20 cm și prezintă 6-8 frunze plantele vor fi plantate în solar , necesarul plantelor a fost calculat după o normă de 55000 /ha . Cu o zi înainte de plantare răsadurile vor fi udate bine , s-au plantat în brazde ude la 10-15 cm adâncime. După 3 săptămâni solul se va afâna între rânduri , mușuroind plantele.

În timpul perioadei de vegetație pentru sporirea culturii se vor aplicat lucrările specifice culturii de tomate în verde respectiv copilitul și eliminarea lăstarilor păstrând 3-4 ramificații iar la începutul perioadei de fructificație se va aplica carnitul . Combaterea buruienilor se realizează prin prașile manuale repetate.

6.4.2.[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:annuum

Soiul:[NUME_REDACTAT]

Se vor folosi hibrizi timpurii iar ca și port plantă compactă . Durata de timp de la răsărire la maturitate este de aproximativ 94 -110 zile. Fructul are formă tronconică în secțiune longitudinală și circulară în secțiune transversală.

Culoarea este galbenă la maturitatea de consum până la roșu strălucitor la cea fiziologică. Prezintă 3-4 lobi. Lungimea fructului este de 11 cm, iar diametrul de 6-8 cm. Greutatea medie a fructului este de 70-100g

Tehnologie de cultură folosită

Plantarea în solar se realizează de 45 de zile a răsadului , calculând după o normă stabilită de aproximativ 60.000 plante / ha . Plantarea se realizează la 10-15 cm adâncime , cu o distanță de 40/70 cm între rânduri și 30 – 35 între plante pe rând iar plantele vor fi udate înainte și după plantare. Întreținerea solului se realizează prin prașile manuale repetate.

6.4.3.[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:sativus

Soiul:Cornibac F1

[NUME_REDACTAT] vor folosi hibrizi semitimpurii care formează un număr mare de flori femele (este ginoic). Fructele au o lungime de 6-12 cm și un diametru de 3-4cm au greutatea de 80-100 g; potențialul de producție este de 15-20 t/ha.

Tehnologia de cultură

Cultura se înființează prin semănat , semănatul efectuându-se manual în cuiburi la o distanță de 40cm repartizandu-se 2-3 semințe/cuib , la o adâncime de 4 cm , normă de semănat calculându-se după un necesar stabilit de 6kg/ha.

După înființare cuiburilor cultură se va iriga cu o normă de 250m³ apă/ha pentru asigurarea răsăririi. După răsărire au fost eliminate plantele mai puțin viguroase lăsându-se 1-2 plante pe cuib

La 30-35 de zile de la semănare când au apărut 4-5 frunze adevărate răsadurile au fost plantate. Pe măsură ce plantele cresc vor fi palisate iar lăstarii vor fi ciupitidupă 2 frunze.

Combaterea buruienilor se realizează prașile manuale repetate.

Recoltarea

S-a efectuat manual de 3-4 ori pe săptămâna începând din iunie până la sfârșitul lui iulie.

6.4.4.[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:pepo

Convar:giromontia

[NUME_REDACTAT] va folosi un soi semitimpuriu ,lungimea tulpinii este de 0,7-1,0 m. fructul de dimensiune medie, uniform, de formă cilindric alungit , cu o coajă fină , lucioasă punctată cu pete mici albicioase. Pulpă este de culoare alb verzuie .

Este un soi productiv , formându-se la fiecare ramificație un număr de 4-5 fructe în lungime de 15-18 cm.

Tehnologia de cultură

Cultura se înființează prin semănat , semănatul efectuându-se manual în cuiburi la o distanță de 40cm repartizandu-se 2-3 semințe/cuib , la o adâncime de 4 cm , normă de semănat calculându-se după un necesar stabilit de 6kg/ha.

După înființare cuiburilor cultură se vairiga cu o normă de 250m³ apă/ha pentru asigurarea răsăririi. După răsărire au fost eliminate plantele mai puțin viguroase lăsându-se 1-2 plante pe cuib. Combaterea buruienilor s-a făcut prin prașile manuale repetate.

[NUME_REDACTAT] efectuează manual , eșalonat pe măsură ce fructele au ajuns la maturitate.

6.4.5.Fasole urcatoare de solar

6.4.6.[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:[NUME_REDACTAT]:crispum

Soiul:[NUME_REDACTAT]

Plantă bienală , formează o rozeteta bogată de frunze dezvoltată că habitus de 45-50 cm lungime. Formează o rădăcină fuziformă , tuberizata , specifică.. Are operioadă de vegetație de 145-150 zile iar potențialul de producție este de 25-30t/ha.

Tehnologia de cultură

Semănatul se efectuează aproape în orice perioada a anului necesarul de semințe calculându-se după o normă stabilită de 6kg/ha pentru a obține o densitate de 100plante/m². Irigarea se efectuează respectând o normă de 300-350m³/ha , combaterea buruienilor prin prașile manuale repetate.

6.4.7.[NUME_REDACTAT] de cultură

Semănatul se efectuează aproape în orice perioada a anului necesarul de semințe calculându-se după o normă stabilită de 6kg/ha pentru a obține o densitate de 100plante/m². Irigarea se efectuează respectând o normă de 300-350m³/ha , combaterea buruienilor prin prașile manuale repetate.

6.5.SISTEMUL DE IRIGAȚII ȘI NORMA DE UDARE

6.5.1.Importanța apei în viața plantelor

Apa joacă un rol foarte important în viața legumelor. Apa este un factor esențial de creștere și dezvoltare. Legumele au un conținut de apă mai ridicat față de alte culturi( până la 96% în cazul castraveților). În cazul multor culturi, un conținut ridicat de apă asigură o calitate superioară a produsului finit (conopidă, salată, spanac). Pentru majoritatea legumelor, conținutul ridicat de apă asigură suculența, prospețimea și frăgezimea produsului.

Consumul de apă al plantelor legumicole variază în funcție de faza de vegetație, fiind în creștere de la faza de germinare până la faza de recoltare.

Sursa principală de aprovizionare cu apă a plantelor legumicole este umiditatea solului.  Cerințele față de umiditatea solului se schimbă în funcție de faza de dezvoltare, fiind mai ridicate la încolțirea semințelor, la formarea rodului.Cerințele mai scăzute sunt după răsărire, după prinderea răsadului, la înflorire, la maturizarea rodului.

Foarte importantă în cultura de legume este și umiditatea aerului, față de care de asemenea plantele reacționează diferit ( 85% la castraveți; 60% la ceapă, etc).

Umiditatea atmosferică excesivă, în prezența temperaturilor ridicate  produce dereglări ale sistemului funcțional, producând o supraîncălzire a frunzelor (fenomen frecvent în sere). Hidratarea în exces afectează grăunciorii de polen, determinând polenizarea insuficientă a florilor.

Umiditatea prea scăzută a aerului provoacă ofilirea, în principal a plantelor tinere, întârzie germinarea grăunciorilor de polen și favorizează apariția bolilor și dăunătorilor. Seceta solului și seceta atmosferică micșorează producția și depreciază calitatea produselor legumicole. De asemenea, seceta determină pierderea viabilității polenului(ardei, vinete) și favorizează atacul de afide, acarieni și făinarea.

6.5.2. Aprovizionarea cu apă a culturilor de legume din spațiile protejate

Culturile din solarii au nevoie de cantități însemnate de apă , mai ales că în spațiile acoperite plantele nu au acces la apa din precipitații. Asigurarea cu apă trebuie să fie permanentă și să prezinte o calitate corespunzătoare din punct de vedere al sărurilor, dar și a temperaturii.  Se va acorda o atenție deosebită aerisirii serelor și solariilor în perioada verii.

Irigarea în spațiile protejate reprezintă principala măsură de îmbunătățire a regimului de apă din sol și are ca efect cresterea producției, dar și asigurarea unei calități superioare a acesteia. Luând în considerare scopul irigării și perioada în care aceasta se aplică, deosebim următoarele tipuri de irigare:

 irigarea de start: se aplică înainte de efectuarea culturilor, cu scopul refacerii rezervei de apă a solului, dar și a ușura efectuarea lucrărilor;

 irigarea pentru asigurarea prinderii răsadurilor: se face după înființarea culturilor, cu norme mici de apă, folosind microaspersoarele.

 irigarea în timpul vegetației: pentru a asigura nivelul optim de apă din sol.

Regimul de irigare se exprimă prin norma de irigare, norma de udare și frecvența udărilor. Norma de irigare reprezintă cantitatea totală de apă ce se administrează pe durata perioadei de vegetație și este specifică pe fiecare cultură în parte.

Norma de udare reprezintă cantitatea de apă ce se dă la o udare. Și deasemenea este specifică fiecărei culturi în parte. Numărul de udări depinde de locul unde se face cultura (sere, solarii), de specie, perioada când se execută cultura.

Momentul aplicării udărilor se stabilește cu ajutorul higrometrelor. De recomandat este ca în perioadele foarte călduroase, irigarea să se facă de 2 ori/zi( dimineața și seara, evitând astfel perioadele cu temperaturi foarte ridicate, când plantele pot suferi șocuri termice). Frecvența udărilor depinde de consumul de apă și de speciea cultivată.

6.5.3. Metodele de irigare în solarii

În spațiile protejate, irigarea se realizează prin 2 metode: 1. irigarea prin picurare si 2. irigarea prin microaspersie

Irigarea prin picurare este un sistem de irigare avantajos și obligatoriu în spațiile protejate. Acest sistem este cu atât mai avantajos cu cât udând la rădăcină, se diminuează foarte mult riscul de apariție al buruienilor, reducând considerabil volumul de muncă.

Prezintă totodată și avantajul că odată cu apa de irigat se pot aplica și îngrășămintele. Irigarea prin picurare se poate automatiza, stabilindu-se durata de picurare în funcție de debitul la picurător, de substratul de cultură(cultură în sol, hidroponică sau pe diverse substraturi), dar nu în ultimul rând de perioada în care se efectuează cultura. Această instalație este folosită și pentru fertirigare cu soluții nutritive. Rețetele pentru soluția nutritivă folosită sunt stabilite în funcție de tipul culturii, pe baza analizei chimice a apei  folosite la irigat. Necesarul de soluție nutritivă este asigurat automat în funcție de factorii climatici și fazele de creștere și dezvoltare ale plantelor .

Un sistem de irigații prin picurare este compus din:

1. SURSA DE APĂ– care poate fi din rețeaua stradală, sursă locală (puț sau fântână) sau din bazine de stocare; datorită consumului mare de apă din sere și solarii, se va avea în vedere o sursă de apă cât mai ieftină;

2. SISTEMUL DE FILTRARE– obligatoriu, și este dimensionat în funcție de calitatea apei și de suprafața irigată;

3. CONDUCTA DISTRIBUITOARE – reprezentată de țeava de polietilenă, dimensionată în funcție de necesarul de apă consumat și tipul sursei de apă (țeavă PE 25 mm sau PE 40 mm);

4. LINIILE DE PICURARE– care pot fi tip bandă sau tub. Liniile de picurare se amplasează la o distanță de 50-60 cm una de alta. Vă recomandăm banda de picurare cu un diametru de 16 mm, o grosime a peretelui de 2,5 mm, cu picurătorii amplasați din 20 în 20 cm și un debit pe picurător de 1l/oră/picurător. Picurătorii sunt de tip „[NUME_REDACTAT]’’, care asigură o durabilitate mare, o înaltă precizie și rezistență la înfundare. Se recomandă filtrarea de 130 microni. Aceasta este o bandă de cea mai bună calitate, cu o durată de exploatare de minim 5 sezoane.

Banda de irigare se montează la suprafața solului, cu dungile colorate  orientate în sus. Sistemul de irigații funcționează la presiuni între 0,5 și 2 bari, în funcție de grosimea peretelui.

Tubul de irigații are un diametru de 16 mm, o grosime a peretelui de 2,5 mm și are picurătorii amplasați din 30 în 30 cm, cu un debit pe picurător de maxim 2l/oră/picurător. Sistemul de irigații prin picurare asigură eficiență maximă din următoarele considerente:

– Ÿcantități precise de apă la rădăcină;

– economie de apă și energie;

– reducerea lucrărilor pentru combaterea buruienilor;

-Ÿ accesul mai bun între rândurile de plante.

Irigarea prin microaspersie este o variantă a irigării prin aspersiune, care se caracterizează prin realizarea unei dispersii fine a apei (asemănătoare unei ploi fine sau chiar tip ceață). Se utilizează în sere și solarii, pentru sporirea umidității solului și a celei atmosferice, sau numai în scopul creșterii umidității atmosferice în perioadele călduroase. Permit totodată și aplicarea de tratamente fitosanitare și îngrășăminte foliare.

[NUME_REDACTAT] Spin reprezintă soluția ideală pentru irigarea foliară în sere și solarii. Se recomandă o presiune de lucru de 2-3 bari. Înălțimea de montare față de plante este de 1,2-1,8 metri:

[NUME_REDACTAT] Spin cu duza maro, care la o presiune de lucru de 2 bari asigură un debit pe aspersor de 43 litri și un diametru de udare de 6,5 metri (în cazul în care este montat la 1,8 metri deasupra plantelor).

[NUME_REDACTAT] Spin cu duza verde, care la o presiune de lucru de 2 bari asigură un debit pe aspersor de 105 litri și un diametru de udare de 7,5 metri (în cazul în care este montat la 1,8 metri deasupra plantelor).

[NUME_REDACTAT] Fogger reprezintă soluția optimă pentru asigurarea umidității prin intermediul unei ceți foarte fine, dar în același timp reprezintă și o soluție pentru aplicarea într-un mod uniform a substanțelor fitosanitare. Presiunea de lucru recomandată este de 4 bari, asigurând un debit de 13l/oră/aspersor. Se recomandă filtrarea de 130 microni. Distanțele între aspersoare sunt de 1,5 metri, iar între rânduri 2-3 metri.

Sistemele de irigații se pot automatiza complet, oferind astfel posibilitatea programării lucrărilor de udat și fertilizat.Un astfel de sistem vine echipat cu Cap control cu injector Ventouri, fiind un sistem practic și economic de injectare a substanțelor nutritive în apa de irigat. Avantajele acestui sistem sunt posibilitățile de lucru la presiuni și debite mici, precum și faptul că nu necesită o sursă de energie dedicată.

Fig 3 [NUME_REDACTAT] 50mm cu injector venturi 3/4

Produsul este confecționat din componente din PVC de înaltă presiune fiind o structură integrată care conține atât sistemul de filtrare, cât și sistemul de fertirigare; permite un control total al debitului; poate fi adaptat pentru mai multe tipuri de diametre și debite; racordarea la conducta magistrală se face prin doi adaptori de compresiune; injectorul nu se află la nivelul solului motiv pentru care este diminuat riscul de înfundare al acestuia.

Fig 4 Programator irigații

Programatorul de irigații poate comanda până la 4 zone de udare în 3 programe diferite, mod manual sau automat. (Sistem combinat de irigații(picurare+microaspersie)