Planificarea Auditului Intern

=== 6b0656de8485d07b61c136cec090db8858777e14_592511_1 ===

CAPITOLUL I. DELIMITĂRI PRIVIND CONCEPTUL DE AUDIT INTERN

1.1 Auditul intern – istoriϲ, ϲonϲept, ϲɑrɑϲteristiϲi

Scopul principal al contabilității este de a furniza informații contabile de calitate care să contribuie la luarea unor decizii fiabile. Nivelul de calitate al acestor informații contabile provine din practicile de guvernanță ale companiei, accentuând astfel importanța guvernanței corporative în companii. Recent, în urma crizelor financiare care au generat scandaluri contabile, atenția a fost îndreptată către funcția de audit intern ca factor important în structura guvernanței corporative.

Potrivit lui Arthur Hald (1994), "nici o afacere mare nu poate scăpa de auditul intern. Dacă organizațiile mari nu l-au adoptat până acum, o vor face mai devreme sau mai târziu și dacă evenimentele se vor dezvolta așa cum au făcut până acum, vor trebui să o aibă mai devreme ".

Evenimentele legate de criză au atras atenția în principal asupra sistemelor de control intern și asupra gestionării riscurilor. Deși încercările anterioare de reformare a sistemului de guvernanță corporativă s-au axat pe componența consiliului administrativ sau pe problemele legate de remunerație, criza financiară pune aspectele de risc în prim plan. Auditul intern are loc în diferite medii legislative și culturale: în cadrul organizațiilor care diferă din punct de vedere al dimensiunii, complexității și structurii acestora; de către persoane din interiorul sau din afara organizației. Deși diferențele care pot influența practica auditului intern pot exista în orice mediu, este esențial să se respecte Standardele Internaționale pentru Practica Profesională a Auditului Intern stabilite de IAI (Standarde pentru Audit Intern) pentru a îndeplini responsabilitățile auditorilor interni și a activității de audit intern. Dacă legislația sau regulamentele nu permit auditorilor interni sau activității de audit intern să respecte anumite secțiuni ale standardelor, este necesar să se respecte toate celelalte secțiuni ale standardului și să se declare neconformitatea existentă.

Auditul intern este o activitate de importanță strategică în ceea ce privește procesele de control și gestionare la nivelul entităților economice. Folosind diferite proceduri și instrumente de lucru, auditul intern oferă o analiză și o imagine completă a activităților desfășurate, prin metodele de lucru utilizate în companie, prin metoda de organizare a entității și prin operațiunile întreprinse.

În acest sens, se consideră că auditul intern aduce o valoare plus și oferă asigurări asupra sistemului de control intern al entității, văzut și în lumina principiilor guvernanței corporative. Potrivit Institutului Auditorilor Interni, "auditul intern este o activitate independentă, de asigurare obiectivă și de consultanță menită să adauge valoare și să îmbunătățească operațiunile unei organizații. El ajută o organizație să-și atingă obiectivele, introducând o abordare sistematică și disciplinată pentru a evalua și îmbunătăți eficacitatea proceselor de management al riscului, de control și de guvernanță ".

Astăzi, funcția de audit intern joacă un rol major în îmbunătățirea performanțelor companiilor. Principalele motive care stau la baza acestui rol sunt creșterea ratei de transformare a economiei, rapiditatea procesului de luare a deciziilor și necesitatea antreprenorilor de a colecta toate resursele posibile pentru a obține un avantaj competitiv în raport cu concurența. Dintre toate funcțiile unei organizații, funcția de audit intern este singura care joacă acest rol într-un mod natural, deoarece are "o responsabilitate unică de a documenta, explica și evalua activitățile legate de risc, control și guvernare". Funcția de audit intern are capacitatea de a spori performanța companiilor prin natura sa, deoarece duce la obținerea zilnică de informații prin colectarea de date. În același timp, auditul intern reprezintă un element-cheie al managementului riscului de guvernanță corporativă al organizațiilor și al structurii controlului intern.

Crearea unei funcții eficiente de audit reprezintă o provocare pentru organizații. Avantajele competitive care pot fi obținute, recompensează pe deplin eforturile (resursele) investite și includ: îmbunătățirea proceselor de gestionare a riscurilor, mediile de control, consolidarea relațiilor cu autoritățile de reglementare, o mai mare eficacitate în timpul guvernării, o mai mare eficacitate în gestionarea riscurilor și activități de control. Pentru o perioadă lungă de timp, auditul intern a fost considerat un ajutor pentru auditul extern prin verificarea procesului de control intern în cadrul entității.

Astăzi, fără a omite acest aspect, activitatea de audit intern are rolul de a susține auditul extern, precum și de a verifica și evalua controlul intern, însă funcția de audit intern începe să joace un rol considerabil mai important în asistarea conducerii în ceea ce privește riscul la care este supusă entitatea. În acest context, devine mai clar faptul că profilul profesional al auditorului intern va suferi unele modificări generate nu numai de modificările apărute în rolul pe care îl îndeplinesc, ci și de provocările cu care se confruntă în lumea afacerilor: riscul gestionarea tehnologiilor informaționale mai sofisticate, exploatarea datelor etc.

Recent, din punct de vedere al importanței entității, auditul intern câștigă din ce în ce mai mult teren, reprezentând astfel un domeniu de cercetare atractiv și de interes.

Activitatea de audit intern a apărut și s-a dezvoltat datorită utilității sale de atunci și datorită capacității sale de a satisface anumite nevoi ale utilizatorilor săi.

Activitatea auditului intern este de importanță strategică, deoarece managerii, precum și consiliul de administrație al entității știu că, atâta timp cât există un sistem adecvat de control intern, orice greșeli și eșecuri vor fi investigate și atenuate în timp util. Consiliul de administrație percepe auditul intern ca fiind acțiuni de îmbunătățire a activității, precum și o acțiune de căutare și descoperire a erorilor și a delictelor. Astfel, clarificarea noțiunii de audit intern și, mai mult decât atât, clarificarea rolului pe care îl joacă astăzi auditul intern este imperativ. Un număr de cercetători din domeniu au analizat evoluția auditului intern la nivel internațional și național (Möller și Witt, 1999; Anderson, 2003, Ramamoorti, 2003, Ratliff și Reding, 2002, Flemming Ruud, 2003, Moeller, 2005; Boța-Avram și Popa, 2011; Precob și Rusu-Buruiana, 2015; Chersan, 2016).

Începând cu definiția extrasă din dicționarul explicativ, termenul de audit vine din latină, din cuvântul audit-audit, care are sensul de a "asculta". O utilizare mai intensă a termenului de audit se găsește în perioada crizei economice din 1929, de atunci rolul și necesitatea auditului intern au crescut în mod continuu, ceea ce a condus la organizarea și standardizarea practicilor de audit intern prin înființarea în 1941 în Orlando, Florida, SUA, al Institutului de Auditori Interni (IAI), la care, în momentul de față, sunt legate mai mult de 120 de țări. Auditul intern a avut un rol important în cadrul guvernanței corporative încă din anul 1940 (Möller, 2004) și a devenit și mai important cu trecerea anilor. Din 1940, s-au înregistrat multe schimbări în ceea ce privește auditul intern, care a fost reglementat prin diferite norme și coduri de guvernanță corporativă. Hermanson și Rittenberg consideră că printre activitățile de bază ale auditului intern sunt enumerate evaluarea riscului, asigurarea controlului în cadrul entității și asigurarea conformității.

În 1942, J.B Thurston, primul președinte al Institutului Internațional de Auditori Interni, a declarat cu o uimitoare prognoză că cea mai strălucită perspectivă a auditului intern va fi "asistența managerială".

În 1991, Joseph J. Mossis, președintele Institutului Auditorilor Interni din Marea Britanie, reia aceeași remarcă, dar cu precizia: "Este clar pentru cei care lucrează în cadrul funcției de audit intern că acest rol joacă un rol vital, ajutând conducerea să dețină controlul intern".

Figura nr.1 – Evoluția auditului intern

Sursa: prelucrare proprie

Începând cu anul 1950, s-au emis norme interne de audit intern, diferite de cele ale auditului extern. Cu timpul acestea s-au generalizat și, din 1970, au devenit standarde de audit intern, care sunt supuse unor schimbări permanente datorită entităților care se confruntă permanent cu noi provocări. O primă definiție a auditului intern a fost dată de Brink Victor, directorul Fundației de Cercetare IAI în anul 1958. "Auditul intern apare astfel ca un segment special al domeniului larg al contabilității, folosind tehnicile și metodele de bază de contabilitate. Faptul că contabilul public și auditorul intern folosesc multe dintre aceleași tehnici conduc adesea la o presupunere greșită că există o mică diferență în muncă sau în obiectivele finale. Auditorul intern, ca orice alt auditor, se ocupă de investigarea valabilității declarațiilor, dar în cazul său, reprezentările cu care se referă acoperă o gamă mult mai largă și au de-a face cu multe aspecte în care relația cu conturile este adesea oarecum îndepărtată. În plus, auditorul intern, fiind un om de companie, este în mod firesc mai interesat să contribuie la realizarea acestor operațiuni cât mai profitabile "(Brink and Cashin, 1958).

Auditul intern este definit în Normele profesionale emise de Institutul de Audit și Control Intern ca fiind "o activitate obiectivă și independentă care conferă unei organizații o asigurare cu privire la nivelul de control al operațiunilor, orientează organizația pentru a-și îmbunătăți operațiunile și contribuie la aceasta adăugând o valoare plus ". Mai mult, trebuie menționat faptul că auditul intern ajută organizația să își atingă obiectivele pe măsură ce evaluează managementul procesul de control și de guvernanță, dar și riscul la care este expusă organizația; mai mult decât atât, auditul intern oferă soluții pentru sporirea eficienței acestor procese sau pentru acoperirea deficiențelor.

Activitatea de audit intern, așa cum am menționat anterior, apreciază și ghidează procesul de guvernanță corporativă pentru a realiza obiective specifice legate de etică, responsabilitate și eficiență în administrare. În acest sens, pentru monitorizarea și asigurarea conformității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil, considerăm că este imperativ să definim conceptul de guvernanță corporativă.

Guvernarea corporatistă, conform OCDE, reprezintă toate procedurile și procesele conform cărora organizația este direcționată și controlată. Institutul Chartered de Auditori Interni din Marea Britanie, în conformitate cu raportul Cadbury, adaugă la această definiție anumite aspecte-cheie ale sistemului de guvernanță corporativă: guvernarea realizează distribuirea drepturilor și a obligațiilor între consiliul de administrație, administratori, acționari și părțile interesate, pentru a asigura coordonarea activităților și atingerea obiectivelor companiei. Raportul Preda privind Codul de conduită al societăților cotate la bursă consideră că guvernanța corporativă este rezultatul unor norme, tradiții și modele comportamentale elaborate de fiecare sistem legislativ. IAI a publicat în iulie 2006 "Guvernanța organizațională: Ghid pentru auditorii interni", un ghid care consolidează relația dintre auditul intern și rolul său consultativ în anumite domenii, aspecte ale guvernanței corporative.

Auditul intern are un rol mai important de la apariția Legii Sarbanes Oxley. Chiar dacă Legea Sarbanes Oxley nu abordează în mod specific rolul auditului intern în cadrul guvernanței corporative, există guvernanța corporativă cerințele pentru comitetele de audit, auditorii externi, precum și sugestii privind importanța auditului intern. Boța-Avram (2009) surprinde evoluția auditului intern: orientarea spre creșterea eficienței gestionării riscurilor, creșterea nivelului de satisfacție al părților interesate, dezvoltarea abilităților pe care trebuie să le dețină auditorii interni, creșterea preocupării în măsurarea și evaluarea performanței auditului intern, creșterea nivelului tehnologic în activitatea de audit intern. În ultimul timp, auditorii interni s-au angajat din ce în ce mai mult în auditul operațional, managementul riscurilor, controlul intern, guvernanța și conceptele IT. Este foarte important să observăm în ce direcție va merge funcția de audit intern în viitor.

1.2 Tipuri de ɑudit intern

Conform legislației în vigoare referitoare la auditul public intern, respectiv Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, sunt reglementate următoarele tipuri de audit intern:

Auditul de sistem: reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace, eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora.

Auditul performanței: examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele.

Auditul de regularitate: reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile.

Organizațiile nu sunt toate la același nivel de evoluție. Unele au integrat auditul intern ȋn cultura lor de mai mulți ani, și sunt ȋntr-un stadiu destul de avansat, altele sunt la ȋnceput și pun ȋn aplicare obiectivele cele mai simple ale funcției de audit intern.

La entitățile private, conform literaturii de specialitate, se evidențiază ca și tipuri de audit: auditul de regularitate, auditul de eficacitate, auditul de management și auditul de strategie.

Auditul de regularitate constă ȋn demersul simplu și tradițional al auditorului care constă ȋn verificarea bunei aplicări a regulilor, procedurilor, descrierilor de post, organigramelor, sistemelor de informare. Cu alte cuvinte, el va compara regula cu realitatea, ceea ce ar trebui să fie cu ceea ce este. El va lucra pe baza unui sistem de referință predefinit. Auditorul, după ce s-a informat cu privire la tot ceea ce ar trebui să fie, semnalează responsabilului dezechilibrele, aplicațiile care nu s-au efectuat, interpretările greșite ale dispozițiilor stabilite; analizează cauzele, consecințele și recomandă ceea ce trebuie făcut pentru ca pe viitor să fie aplicate regulile. Aceste rezultate sunt raportate celui auditat, care le va folosi ȋn avantajul organizației.

Teoretic, acest tip de audit se limitează doar la buna aplicare a regulilor. El nu merge mai departe spre examinarea performanței acestor reglementări, sugerarea alternativelor de perfecționare și descoperirea de noi norme interne, care să genereze o evoluție a organizației.

Auditul de eficacitate – progresiv, s-a ȋnaintat ȋn cadrul obiectivelor fixate auditorului intern. Acesta a devenit un specialist al diagnosticului, al aprecierii metodelor, procedurilor, analizelor de post, organizării activității, emițând aprecieri nu numai cu privire la buna aplicare a regulilor, dar și cu privire la calitatea lor.

În acest caz nu mai există un sistem de referință clar și precis sau, mai degrabă, sistemul de referință devine o idee abstractă, care rezultă în urma aprecierii auditorului intern cu privire la ceea ce consideră el că este cea mai bună soluție posibilă, cea mai eficace, cea mai productivă, cea mai sigură. În cadrul acestui demers, auditorul este cu atât mai eficient cu cât profesionalismul, cunoașterea organizației, priceperea sa în funcția auditată sunt mai dezvoltate.

Auditul de eficacitate este influențat foarte mult de cultura organizației. Când este vorba despre o extindere importantă, când organizația este în plină dezvoltare și trebuie eliminate toate piedicile și factorii de îmcetinire, aprecierea eficacității se face cel mai adesea simplificând procesul, rămânând riscurile considerate acceptabile.

Când entitatea este într-un stadiu de dezvoltare mai avansat, când orientarea este mai mult una de stabilitate decât una de creștere, și când prin natura faptelor situația este ălină de riscuri, aprecierea eficacității, de către auditori, se facemult mai profund, detaliind regulile și procedurile, definind mai clar responsabilitățile, înlocuind eventual dispozițiile anterioare cu reguli mai stricte.

Auditul de management – în acest caz nu este vorba de auditarea direcției generale și de emiterea unor judecăți cu privire la opiniile strategice și politice ale acesteia. Auditorul nu poate intra în profunzimea lucrurilor, nu ține de obiectivele sale, nici de competența de a o face, existența unui serviciu de audit intern neschimbând cu nimic libertatea de alegerea și de decizie a direcțiilor generale.

Cu toate acestea, observarea alegerilor și deciziilor, compararea lor, evaluarea consecințelor, și atragerea atenției asupra riscurilor sau inadvertențelor ține de auditul intern.

Acest tip de audit se poate manifesta și sub forma unei misuni de audit particulare care tratează un subiect fundamental – verficarea conformității între politica unei funcții și strategia organizației.

Totodată, se poate exercita și în cadrul unei misiuni de audit tradiționale, în care anumite constatări și recomandări sunt de natura auditului de management, așa cum altele pot fi de natura auditului de conformitate sau a celui de eficacitate.

Auditul de strategie – acesta este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor și strategiilor organizației cu mediul în care aceasta se află, pentru verificarea coerenței globale. Acest tip de audit necesită precizie și acuratețe, fiind nevoie de auditori de nivel profesional înalt, cu competențe serioase.

1.3 Obіеϲtіvеlе și rolul ɑudіtuluі іntеrn рublіϲ

Dacă standardele sunt utilizate împreună cu alte standarde emise de alte organisme de reglementare, rapoartele de audit intern pot, de asemenea, menționa utilizarea altor standarde, după caz. Într-o astfel de situație, în cazul în care există diferențe între standardele IAI și celelalte standarde, auditorii interni și activitatea de audit intern trebuie să respectă standardele IAI și poate aplica și celelalte standarde dacă acestea sunt mai restrictive. Domeniul de aplicare al standardelor este:

1. Prezentarea principiilor de bază privind practica auditului intern.

2. Să furnizeze un cadru general pentru dezvoltarea unei game largi de misiuni de audit intern capabile să genereze o valoare plus.

3. Să stabilească, cadrul de referință pentru evaluarea rezultatelor auditului intern.

4. Să stimuleze îmbunătățirea proceselor și operațiunilor organizației.

Standardele reprezintă cerințe obligatorii, bazate pe principii, printre care:

– Declarații privind cerințele de bază pentru practica profesională a auditului intern și pentru evaluarea eficacității acestuia, aplicate la nivel internațional, organizațional și individual.

– Interpretări care clarifică termenii sau conceptele din Declarații:

Scopul auditului intern trebuie să fie realizarea obiectivelor de activitate ale entității prin intermediul:

a) protecția activelor entității – pentru a asigura o imagine fidelă a patrimoniului;

b) asigurarea fidelității și corectitudinii informațiilor contabile – o obligație pentru administratorul patrimoniului;

c) modul în care este organizată contabilitatea;

d) organizarea și executarea bilanțului;

e) modul de întocmire a bilanțului;

f) Verificarea modului în care se desfășoară activitatea contabilă.

Misiunile de asigurare implică evaluarea obiectivă a dovezilor de către auditorul intern pentru a-și exprima opinia sau concluziile independente cu privire la o entitate, o operațiune, o funcție, un proces, un sistem sau alte aspecte. Tipul și sfera de acoperire a misiunilor de asigurare sunt stabilite de către auditor instituțiilor interne. În general, trei participanți sunt implicați în misiunile de asigurare:

1) persoana sau grupul implicat direct în funcționarea entității, funcție, proces, sistem sau orice alt aspect auditat – responsabil pentru proces,

(2) persoana sau grupul care organizează evaluarea – auditorul intern;

(3) persoana sau grupul care utilizează evaluarea – beneficiarul misiunii

Misiunile de consiliere au un caracter consultativ și au loc, în general, la cererea oficială a beneficiarului misiunii. Tipul și sfera de acoperire a activităților de consiliere sunt stabilite de comun acord cu beneficiarul misiunii. În general, doi participanți sunt implicați în misiuni de consiliere:

(1) persoana sau grupul care furnizează consilierea – auditorul intern

și

(2) persoana sau grupul care solicită și beneficiază de consiliere – beneficiarul misiunii.

Atunci când efectuează misiuni de consiliere, auditorul intern trebuie să fie obiectiv și nu poate să își asume responsabilități manageriale.

Auditul intern la entitățile publice cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice și administrarea patrimoniului public, ca activitate funcțional independentă și obiectivă, este reglementat prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată. În acest act normativ sunt incluse următoarele categorii de instituții publice: autoritatea publică, instituția publică, regia autonomă, compania sau societatea națională, societatea comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar și care are personalitate juridică.

Obiectivele auditului public intern, astfel cum sunt reglementate în art. 3 din Legea nr. 672/2002, republicată, astfel:

asigurarea obiectivă și consilierea, destinate să îmbunătățească sistemele și activitățile entității publice;

sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entității publice printr-o abordare sistematică și metodică, prin care se evaluează și se ȋmbunătățește eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor administrării.

Auditul intern al entităților economice din domeniul privat este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar și are ca obiective, conform art. 22 din actul normativ menționat, următoarele:

verificarea conformității activităților din entitatea economică auditată cu politicile, programele și managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;

evaluarea gradului de adecvare și aplicare a controalelor financiare și nefinanciare dispuse și efectuate de către conducerea unității în scopul creșterii eficienței activității entității economice;

evaluarea gradului de adecvare a datelor/informațiilor financiare și nefinanciare destinate conducerii pentru cunoașterea realității din entitatea economică;

protejarea elementelor patrimoniale bilanțiere și extrabilanțiere și identificarea metodelor de prevenire a fraudelor și pierderilor de orice fel.

Indiferent de sectorul de activitate, public sau privat, auditul intern are un scop unic, acela de a adăuga plusvaloare, de a ajuta entitatea să își atingă obiectivele prin misiuni de asigurare și consiliere care vizează managementul riscurilor, controlul operațiunilor și procesele de guvernanță. Responsabilitatea majoră ce revine auditului intern este ajutorul acordat conducerii (vezi Tabelul nr. 1 – Paralelă audit public intern – audit intern în sectorul privat).

Tabelul nr. 1 – Paralelă audit public intern – audit intern în sectorul privat

Rolul auditului intern, indiferent de sistemul în care operează, este acela de a garanta managementului calitatea controalelor interne existente, modul de aplicare al acestora, corectitudinea și eficacitatea strategiei implementate, conferindu-i curaj și încredere.

Auditul intern preuspune o muncă de analiză, diagnosticare și evaluare a activităților interne bazat pe analiza riscurilor din entitate, fiind un sprijin real pentru conducerea entității.

1.4 Rіѕϲurіlе dе mɑnɑgеmеnt ѕі ɑudіt іntеrn

Importanța unei guvernanțe corporative puternice de gestionare a riscurilor este din ce în ce mai recunoscută. Organizațiile se află sub presiune pentru a identifica toate riscurile de afaceri cu care se confruntă; sociale, etice și de mediu, precum și din punct de vedere financiar și operațional și să explice modul în care acestea le gestionează la un nivel acceptabil. Între timp, utilizarea cadrelor de gestionare a riscurilor la nivel de întreprindere s-a extins, deoarece organizațiile își recunosc avantajele față de abordările mai puțin coordonate ale gestionării riscurilor. Auditul intern, atât în asigurarea sa, cât și în rolurile sale de consultanță, contribuie la gestionarea riscului într-o varietate de moduri.

Oamenii întreprind activități de gestionare a riscurilor pentru a identifica, evalua, gestiona și controla tot felul de evenimente sau situații. Acestea pot varia de la proiecte individuale sau tipuri restrânse de risc, de exemplu riscul de piață, amenințările și oportunitățile cu care se confruntă organizația în ansamblu.

Gestiunea riscurilor la nivel de întreprindere este structurată, consecventă și un proces continuu în întreaga organizație pentru identificarea, evaluarea, luarea deciziilor cu privire la răspunsurile și raportarea oportunităților și amenințărilor care afectează îndeplinirea obiectivelor sale. Consiliul de administrație are responsabilitatea generală de a asigura gestionarea riscurilor. In practică, consiliul va delega funcționarea cadrului de gestionare a riscurilor către care va fi responsabil pentru finalizarea activităților. Acolo poate fi o funcție separată care coordonează și proiectează aceste activități și aduce competențe și cunoștințe de specialitate. Toți cei din organizație joacă un rol în asigurarea unui management eficient al riscului la nivel de întreprindere, dar responsabilitatea principală pentru identificarea riscurilor și gestionarea acestora revine conducerii.

Auditul intern este o activitate independentă și obiectivă de asigurare și consultanță. Rolul său esențial în ceea ce privește managementul riscurilor este de a oferi consiliului de administrație o garanție obiectivă privind eficacitatea managementului riscului.

Începând cu criza financiară din 2008, presiunile de reglementare economice determină organizațiile să facă o treabă mai amănunțită atunci când efectuează evaluări ale riscurilor la nivel de întreprindere, urmăresc oportunități strategice într-o manieră eficientă din punctul de vedere al riscului, eficacitatea eforturilor de reducere a riscurilor și să se concentreze asupra unei abordări mai cuprinzătoare a gestionării riscurilor. Întrucât organizațiile se străduiesc să reușească cu aceste inițiative, mulți se întreabă: "Ce este și care ar trebui să fie rolul auditului intern?"

1.5 Orgɑnіzɑrеɑ ѕі рlɑnіfіϲɑrеɑ ɑudіtuluі іntеrn

Activitatea de audit intern este o activitate planificată, proces care se realizează pe baza analizei riscurilor asociate activităților și este menită să adauge valoare entității auditate. Auditorul trebuie să planifice auditul într-o manieră care să asigure că misiunea va fi îndeplinită în condiții de economicitate, eficiență, eficacitate și la termenul convenit. Planificarea auditului constă în construirea unei strategii generale, dar și a unor abordări detaliate cu privire la natura, durata și gradul de cuprindere preconizat al auditului. Activitatea de planificare a auditului comportă următoarele caracteristici:

Raționalitatea. Procesul de planificare și rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea logică a îndeplinirii sarcinilor, precum și stabilirea de obiective clare.

Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp, astfel încât prioritățile să fie mai clar scoase în evidență.

Coordonarea. Planificarea permite coordonarea de către instituțiile de audit atât a politicilor de audit, cu auditurile realizate efectiv, cât și a activităților desfășurate de alți auditori sau experți. Activitatea de planificare este în funcție de mărimea entității auditate, de complexitatea auditului, de experiența auditorului și de gradul de cunoaștere a activității entității.

1.6 Culеgеrеɑ рrοbеlοr dе ɑudіt іntеrn

Pentru a oferi o asigurare cu privire la situațiile financiare ale unei entități, auditorul primește afirmații din partea conducerii despre acestea. Aceste afirmații nu pot fi de încredere și auditorul trebuie să colecteze probe care să confirme că informațiile furnizate de conducere sunt corecte. In acest caz, opinia auditorilor se bazează pe probele colectate.

Probele de audit includ informații scrise și electronice care permit auditorului să concluzioneze prin raționament. În acest sens, probele de audit ajută auditorii să stabilească punctul de pornire pentru formarea opiniei cu privire la conturile și operațiunile financiare ale companie care este auditată. Astfel de probe sunt obținute din teste care determină cât de bine este controlată munca și din testele privind detaliile contabile.

Standardul Internațional de Audit (ISA) 500 [5] descrie ce reprezintă probele de audit într-un audit al situațiilor financiare și promovează responsabilitatea auditorului de a elabora și efectua proceduri de audit pentru a obține suficiente probe de audit adecvate. Probele de audit trebuie să ofere auditorului o asigurare rezonabilă că situațiile financiare nu conțin o denaturare semnificativă. Formula "asigurare rezonabilă" este un aspect important al raportului auditorului, deoarece se referă la faptul că situațiile financiare ar putea să nu fie corecte în termeni absoluți [2]. Uneori, situațiile financiare ar putea conține o denaturare semnificativă din cauza limitărilor inerente unui audit, cum ar fi:

Nu este adecvată testarea a 100% din fiecare element din situațiile financiare pentru a menține un echilibru între costuri și beneficii.

limitări inerente în contabilitatea și controlul intern al firmei.

Posibilități ca personalul și conducerea clientului să nu fie pe deplin oneste.

Estimări utilizate în situațiile financiare.

judecățile făcute în numele auditorilor, inclusiv evaluările riscurilor și semnificația, precum și judecarea testelor adecvate și a testelor care nu sunt.

O asigurare rezonabilă se obține atunci când auditorul a obținut suficiente probe de audit adecvate pentru a reduce riscul de audit (riscul ca auditorul să-și exprime o opinie neadecvată atunci când situațiile financiare sunt eronate semnificativ) la un nivel acceptabil de scăzut. Din motivele de mai sus, auditorii "exprimă o opinie" mai degrabă decât să confirme că, conturile sunt complet exacte. Potrivit ISA, probele de audit trebuie să fie suficiente "și" adecvate ". "Satisfăcător" se referă la cantitatea, precum și la calitatea probelor de audit. "Adecvarea" probelor de audit este legată de natura și calendarul procedurilor de audit. Adecvarea (calitatea dovezilor) înseamnă că dovezile obținute sunt relevante și fiabile.

De asemenea, probele de audit trebuie să fie suficient documentate, astfel încât să poată fi utilizate înainte de a emite raportul auditorului. Probele auditului trebuie să sprijine opinia auditorului în raportul auditorului, iar dosarul de audit trebuie să indice modul în care auditorul a ajuns la opinia de audit. În ceea ce privește acest aspect, în trecut, firmele de audit (precum Arthur Andersen în scandalul Enron) au fost acuzate de organele de opinie publică și de cele de reglementare, deoarece probele de audit pe care le-au obținut nu au fost suficiente sau suficient de adecvate pentru a justifica opinia lor de audit. Auditorii trebuie să se asigure că, atunci când planifică și efectuează proceduri de audit, aceștia consideră că aceste proceduri sunt suficiente pentru a obține probe de audit suficiente și adecvate (deoarece procedurile de audit și probele de audit nu sunt aceleași). Alte aspecte pe care auditorii trebuie să le ia în considerare sunt relevanța și fiabilitatea informațiilor care trebuie utilizate ca dovezi de audit. Uneori se indică obținerea de probe de audit din alte surse în afara entității supuse auditului. Această sursă este mai potrivită decât una internă. De exemplu, confirmările băncii pot oferi probe de audit privind existența conturilor bancare la data raportării, iar acest tip de probă de audit este mai important decât o declarație bancară, chiar dacă este semnată și ștampilată.

În cadrul misiunii de audit, majoritatea lucrărilor sunt efectuate de auditor pentru a obține și evalua probele, utilizând diverse proceduri (inspecție, observație, investigație, confirmare, recalculare, reevaluare etc.). Natura, calendarul și amploarea procedurilor de audit necesare pentru a fi aplicate este determinată, în esență, de raționamentul procedurilor stabilite profesional (selectate). Aceste proceduri trebuie să satisfacă obiectivele auditului și să reducă riscul suficient de detectare a erorilor în situațiile financiare. Obținerea probelor de audit (suficiente și adecvate) este unul dintre cele mai importante etape pe care trebuie să le facă auditorii și care este esențial pentru formarea standardelor globale care guvernează probele de audit. Probele de audit trebuie să fie documentate corespunzător pentru a se asigura că obiectivul auditului a fost atins. Dacă obiectivele nu au fost atinse, documentele de lucru trebuie să conțină documentația privind eșecul.

1.7 Rɑрοrtɑrеɑ ϲοnϲluzііlοr ѕі rеϲοmɑndărіlοr dе dіmіnuɑrеɑ rіѕϲurіlοr

Unul dintre instrumentele de care dispune managementul în identificarea și analiza riscurilor previzibile și adoptarea măsurilor necesare este auditul intern, care poate asigura informațiile necesare pentru luarea deciziilor corecte în situații adecvate.

Departamentul de audit al companiei operează cu tehnici bazate pe analiza riscului și este văzută ca o structură de consiliere, luând măsuri în toate sectoarele de activitate (planificare, cumpărare, producție, furnizare, marketing, financiar, vânzări), oferind expertiza necesară și oferind o abordare diferită pe această temă. Analiza riscurilor și impactul acesteia, precum și materializarea rezultatelor prin rapoarte, briefinguri, registre, este un tip continuu de activitate, având în vedere natura specifică a riscului, schimbarea, modificarea, care necesită adaptabilitate continuă a companiei. Riscurile trebuie să fie asociate cu activitățile pentru a efectua o analiză eficientă pentru identificarea măsurilor de diminuare a impactului, precum și pentru monitorizarea rezultatelor obținute și adaptarea la noile cerințe.

În funcție de domeniul de activitate și mărime, furnizarea de resurse materiale este mai importantă pentru unele companii decât pentru altele, dar având în vedere că aproximativ 70% din venituri sunt utilizate pentru a furniza resurse materiale, nevoia de a identifica cei mai buni furnizori și cel mai mult sursele de aprovizionare eficiente din punct de vedere al costurilor au condus, în timp, la transformarea procesului de furnizare într-un proces strategic de afaceri. Procesul de gestionare a activelor materiale implică un număr mare de activități, folosind termeni diferiți în literatură, cum ar fi: cumpărarea sau furnizarea; logistică sau managementul fluxului de materiale. Importanța sporită a aprovizionării cu resurse materiale constă, de asemenea, în ponderea ridicată a costurilor resurselor materiale în costurile totale ale întreprinderilor (peste 50%), orice reducere a acesteia determinând scăderea costurilor totale și, implicit, creșterea profitului.

Analiza riscurilor prin auditarea lanțului de aprovizionare al unei companii pare a fi o necesitate pe fondul creșterii continue a complexității procesului de gestionare a activelor materiale și a managementului activelor, mai ales că acest domeniu de activitate este recunoscut ca un centru de profit al companiei.

În acest caz, auditul intern nu se mai concentrează asupra activității contabile, ci vizează auditarea riscurilor pe sectoare de activități, inclusiv în furnizarea și gestionarea resurselor materiale. Astfel, identifică și raportează problemele sau posibilitatea apariției unor riscuri pentru a elimina vulnerabilitățile din lanț: planificarea, achiziția, stocarea, furnizarea, precum și cele financiare și IT, legate de lanțul de aprovizionare, și identifică, de asemenea, mijloace de diseminare pentru prevenirea unor situații similare.Riscul în sistemul de furnizare și gestionare a resurselor materiale, evenimentul posibil care poate interveni pentru a pune în pericol satisfacția clienților, pot apărea în unul din cele cinci procese determinate:

1. planificare – analize pentru a determina cantitatea, calitatea și momentul livrării,

2. Aprovizionare – materii prime, componente,

3. producția,

4. livrare – depozitare, distribuție,

5. returnarea produselor defecte, excedentare sau de întreținere.

1.8 Perspective ale auditului intern

Auditul intern devine unul dintre organismele care pot influența cu ușurință valoarea adăugată a entității. Baza funcția de audit intern este de a oferi informațiile cele necesare către consiliul de administrație. Așa cum am putut observa anterior, Institutul de Auditori Interni definește funcția principală a auditului intern ca fiind cea a conducerii executive responsabile și a asigurării adecvate în ceea ce privește managementul riscurilor și controlului. O funcție secundară a auditului intern este consolidarea și îmbunătățirea managementului riscului și a controlului adecvat, prin promulgarea principiilor contabilității, precum și cele ale guvernanței corporative.

Majoritatea auditorilor interni admit faptul că nu își pot menține statutul actual dacă continuă să rămână în zona lor de confort și să furnizeze auditului informații de comitet și puncte de vedere bazate pe abordarea tradițională a auditului intern. Provocarea auditului intern constă în obținerea unui acord unanim, consimțământul privind necesitatea lărgirii rolului actual al auditului intern, simultan cu menținerea unui nivel adecvat de performanță. Pentru a lărgi rolul actual și pentru a îmbunătăți metodele de lucru, "auditorii viitorului" trebuie să-și dezvolte capacitățile și procesele actuale.

În studiul "Statutul profesiei de auditor intern – 2010", realizat de PWC (2010) în jurnalul "Maximizarea funcției de audit intern", este prezentat un concept care susține necesitatea obținerii a opt atribute cheie ale unei funcții eficiente de audit intern . Potrivit unui studiu realizat de KPMG (2016) privind primele 10 riscuri la care auditorii ar trebui să acorde atenție sunt:

1. cerințe sporite în planul de reglementare;

2. metoda culturii și conducerii;

3. raportare (conform reglementărilor);

4. teste de stres;

5. securitatea cibernetică;

6. managementul relațiilor cu furnizorii de servicii (ca urmare a externalizării anumitor activități și a activităților de întreținere a sistemului informatic);

7. evaluarea continuă a riscurilor

8. utilizarea analizei datelor / auditului continuu;

9. recrutarea și păstrarea auditorilor cu experiență;

Prin urmare, putem observa din lucrările lui Protiviti, 2014 și 2016, că există un interes tot mai mare pentru IT și tehnologie. Astfel, auditorul intern trebuie să fie un expert în nu numai activitatea de audit, dar și în câmpul IT. Auditorul, prin munca pe care o execută, poate apela la următoarele elemente IT:

Foi de lucru electronice;

Instrumentele de gestionare a fondurilor de colectare a informației;

Instrumente de analiză a datelor;

Instrumente de exploatare a datelor;

Instrumente de audit continuu;

Instrumente de planificare a misiunii;

Instrumentele de urmărire a punerii în aplicare a directivei recomandate;

Aplicații software pentru evaluarea riscurilor etc.

În ceea ce privește orientările viitoare în domeniul auditului intern, pot fi observate următoarele:

Rețelele sociale rămân o prioritate (organizațiile în rețelele sociale cresc și se dezvoltă continuu evaluarea și monitorizarea riscurilor în rețelele sociale sunt sau vor deveni în curând elemente cheie în cadrul planurile de audit, natura exactă a riscului din rețelele sociale organizaționale se schimbă într-un ritm rapid); schimbările în cadrul reglementărilor și al organismele de elaborare a normelor atrage atenția (funcția de audit intern recunoaște recent că standardele de audit au fost declarate drept priorități de vârf); natura fraudei se schimbă, precum și modul în care auditorii interni le percep (notează prioritățile includ prevenirea și depistarea bolilor de fraudare și metoda de abordare a riscurilor legate de "Cloud computing");

Există un interes constant pentru auditul bazat pe tehnologie (utilizarea tehnologiilor de analiză a datelor reprezintă o prioritate cheie, instrumente de analiză a datelor și instrumentele de audit asistate de calculator continuă să reprezinte un domeniu cheie care necesită îmbunătățiri); auditorii interni vizează o gândire mai strategică și o colaborare mai eficientă (auditul intern este în căutarea de a deveni colaborator, proactiv în funcția strategică a organizațiilor).

Colaborarea în cadrul companiilor are drept rezultat: creșterea productivității muncii, o utilizare mai eficientă a resurselor, inovare și o scădere a profilului de risc. Astfel, presiunea se bazează pe auditul intern pentru a crește colaborarea și coordonarea cu celelalte departamente. Din păcate, această îmbunătățire a colaborării nu poate fi realizată imediat.

Este important să ne amintim că nu este suficient ca efortul să vină dintr-o singură direcție (din interiorul funcției de audit), este necesar ca celelaltet departamente să fie implicate proactiv și strategic. Câteva dintre beneficiile intensificării colaborării observate de directorii departamentelor de audit intern sunt: o evaluare mai riguroasă a riscurilor, a pierderii de vizibilitate asupra riscurilor cheie, încredere în rândul angajaților, orientare și eficiență.

Independența auditului intern reprezintă un subiect delicat în viziunea directorilor departamentului de audit intern, datorită relației strânse care există între independență și colaborare. Chiar dacă funcția de audit intern este în mod tradițional o funcție independentă, unii consideră că independența poate fi supraestimată în măsura în care îi face să se simtă străini în cadrul companiilor pentru care lucrează. În ceea ce privește colaborarea cu celelalte departamente, ei spun că trebuie să facă compromisuri legate de independență în beneficiul întregii organizații.

Auditorii interni sunt angajați ai companiilor și trebuie să acționeze în interesul companiei, astfel încât să nu poată fi independenți. Ceilalți declară că independența funcției de audit intern nu este compromisă de colaborarea regulată cu celelalte departamente, adevărata provocare fiind exact în colaborare.

Drumul, pe care îl are funcția de audit intern, este destul de clar. Pot apărea surprize, obstacole care ar afecta vizibilitatea, însă elementul-cheie de salvare constă în cooperarea și coordonarea auditului intern cu ceilalți membri și procesele companiei.

În concluzie, dezvoltarea, eficiența și eficacitatea auditului intern vor influența performanțele viitoare obținute de organizații.

CAPITOLUL II. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT INTERN

2.1 Planificarea activității de audit

Activitatea de audit intern este o activitate planificată, proces care se realizează pe baza analizei riscurilor asociate activităților și este menită să adauge valoare entității auditate. Auditorul trebuie să planifice auditul într-o manieră care să asigure că misiunea va fi îndeplinită în condiții de economicitate, eficiență, eficacitate și la termenul convenit. Planificarea auditului constă în construirea unei strategii generale, dar și a unor abordări detaliate cu privire la natura, durata și gradul de cuprindere preconizat al auditului. Activitatea de planificare a auditului comportă următoarele caracteristici:

– Raționalitatea. Procesul de planificare și rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea logică a îndeplinirii sarcinilor, precum și stabilirea de obiective clare.

– Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp, astfel încât prioritățile să fie mai clar scoase în evidență.

– Coordonarea. Planificarea permite coordonarea de către instituțiile de audit atât a politicilor de audit, cu auditurile realizate efectiv, cât și a activităților desfășurate de alți auditori sau experți. Activitatea de planificare este în funcție de mărimea entității auditate, de complexitatea auditului, de experiența auditorului și de gradul de cunoaștere a activității entității.

Planificarea activității de audit intern se realizează pe trei nivele:

– planificarea strategică pe termen lung are în vedere activitatea de evaluare a funcției auditului intern al structurilor din subordine care și-au organizat compartimente de audit, o dată la cinci ani, conform cadrului normativ al auditului intern;

– planificarea strategică pe termen mediu are în vedere faptul că, conform legii, toate activitățile auditabile trebuie să fie auditate cel puțin o dată la trei ani. În funcție de importanța unei activități în cadrul entității, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, cât și de gradul de apariție și importanță al riscului, aceasta poate fi cuprinsă în auditare;

– planificarea anuală cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor ținând cont de bugetul de timp disponibil în cadrul planului și de resursele alocate anual. Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activităților adiacente, orele lucrate, personalul și planificarea orară pentru activitățile și departamentele entității publice supuse examinării.

Realizarea activității de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului. O planificare incorectă sau incompletă conduce la pierderea unor activități purtătoare de riscuri. Practica impune selectarea cu atenție a activităților din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilor asociate acestor activități. Tipologia riscurilor și, respectiv, criteriile de evaluare a riscurilor trebuie să fie eficiente și să ne asigure păstrarea unei viziuni generale asupra ansamblului. Riscurile majore, de regulă, se concentrează spre vârful organizației și de aceea este recomandat să începem activitatea de planificare de sus în jos. Pornind de jos în sus vom constata că unele activități le vom repeta de mai multe ori. Totuși nu există o soluție garantată. Experiența auditorilor interni rămâne un element cu pondere în activitatea de planificare. Important este să ne planificăm auditurile pentru riscurile majore, iar pe cele minore în mai mică măsură sau deloc.

Considerăm că, orice planificare am face nu trebuie să uităm departamentele IT și achiziții publice care sunt, în general, purtătoare de riscuri. Din practică rezultă că este necesar să ne hotărâm dacă integrăm activități IT și achiziții la toate domeniile auditate sau le audităm separat. Abordarea planificării auditului pe baza proceselor este bună pentru că ne spune ce se întâmplă de la începutul până la sfârșitul respectivului proces. Aceasta implică IT, resurse umane, financiar-contabilitate, achiziții, vânzări și, în consecință, presupune utilizarea unui timp mai mare, deci sunt audituri complexe. Standardele de audit intern recomandă ca pentru realizarea planificării trebuie să discutăm cu managementul.

Managerul entității publice este responsabil de planificarea activității de audit intern și trebuie să aprobe planul de audit intern, dar aceasta nu înseamnă că poate influența eliminarea unui domeniu sau a unui departament cuprins în plan. Practicienii recomandă auditorilor să consulte și oamenii din organizații care au o viziune globală asupra activităților și pot sesiza riscuri, care altfel ar scăpa, ținând cont că ei sunt acolo jos, pe teren, implicați, iar noi și chiar managerii suntem mai mult la birou. Odată stabilite riscurile se procedează la ierarhizarea lor pe nevoile de sarcini și pentru aceasta se pleacă de la obiectivele entității, la țintele ce trebuie atinse. Dacă volumul activităților auditabile pentru un an este foarte mare căutăm să vedem cât putem păstra în plan pentru auditarea în acel an, având în vedere și informațiile de care avem nevoie și modul cum le putem procura. În acest caz, se impune să constituim o nouă listă cu activitățile auditabile în funcție de informațiile disponibile și de cei mai buni indicatori pe domenii de activitate. La planificarea activităților auditabile în anul viitor trebuie să acordăm prioritate activităților cu valoare adăugată mare, ale căror rezultate vor fi relevante pentru cei auditați, deoarece aceasta creează un impact favorabil auditorilor interni.

2.2 Elaborarea planului de audit intern

Elaborarea planurilor multianuale și anuale de audit intern se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

– identificarea proceselor, activităților, structurilor sau programelor desfășurate în cadrul entității e și cuprinse în sfera auditului intern și a riscurilor aferente;

– identificarea proceselor, activităților, structurilor, programelor și a riscurilor aferente desfășurate în cadrul entității e și cuprinse în sfera auditului intern și a riscurilor aferente se realizează pe baza unei analize efectuată la nivelul compartimentului de audit intern. În momentul efectuării analizei trebuie avute în vedere aspecte cu privire la modul de organizare și funcționare a entității precum și a angajamentelor pe care și le-a asumat entitatea, dintre care menționăm:

a) funcțiile stabilite entității prin actul de organizare și funcționare și/sau prin intermediul altor acte normative specifice domeniului de activitate ;

b) structura organizatorică a entității;

c) atribuțiile stabilite structurilor funcționale din cadrul entității prin Regulamentul de Organizare și Funcționare;

d) atribuțiile entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității e;

e) strategii și politici elaborate și aprobate la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

f) modificări asupra mediului în care își desfășoară activitatea entitatea;

g) programe și/sau proiecte implementate la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

h) informații cu privire la stadiul implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității, după caz;

i) riscurile identificate și gestionate la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității, după caz;

j) deficiențele constate și consemnate de structurile de control proprii entității;

k) deficiențe constatate și consemnate în procesele-verbale de control încheiate în urma unor controale sau inspecții;

l) informații din rapoartele de activitate elaborate la nivelul structurilor din cadrul entității;

m) constatări și recomandări ale Curții de Conturi;

n) deficiențe constate anterior în rapoartele de audit intern;

o) informații cu privire la stadiul de implementare a recomandărilor;

p) misiunile recomandate de UCAAPI/ compartimentul de audit intern de la nivelul ierarhic superior;

q) modul de organizare a activității de audit intern de la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității, după caz;

r) prevederi ale cadrului legislativ care dispun realizarea unor misiuni de audit intern;

s) solicitări ale managementului entității și/sau ale entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității, după caz.

Aspectele menționate mai sus au un caracter minimal, deoarece în momentul elaborării planurilor de audit intern trebuie avute în vedere și alte aspecte particulare specifice fiecărei entități e.

Dintre documentele care permit identificarea unor informații cu privire la aspectele menționate anterior se poate enumera:

cadrul normativ care reglementează organizarea și funcționarea entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

Regulamentul de Organizare și Funcționare elaborat și aprobat la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

documentele de strategie și politică elaborate și aprobate la nivelul entității,

și/sau

la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

documentele elaborate la nivelul structurii cu atribuții în domeniul monitorizării, coordonării și îndrumării metodologice a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial la nivelul entității;

registrul riscurilor elaborat la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

chestionarele de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control intern/managerial;

situația sintetică a rezultatelor autoevaluării elaborată la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității;

rapoartele asupra sistemului de control intern/manageriale elaborate la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității, după caz;

actele de control elaborate la nivelul entității, de structurile proprii;

actele de control elaborare de Curtea de Conturi;

solicitări ale UCAAPI și/sau compartimentului de audit intern de la nivelul ierarhic superior;

procesele-verbale de control încheiate în urma unor controale sau inspecții;

documente în care sunt reflectate informații cu privire la proiectele și/sau programele în care este implicată entitatea;

rapoarte de activitate elaborate și aprobate la nivelul entității și/sau la nivelul entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității, după caz;

rapoartele de audit anterioare;

rapoarte de evaluare anterioare;

situații prin care a fost raportat stadiul implementării recomandărilor;

corespondența cu privire la solicitările managementului. Pentru obținerea unor informații relevante structura de audit intern poate solicita structurilor din cadrul entității și/sau entităților subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea entității, după caz, informații cu privire la sprijinul pe care acestea îl solicită;

cadrul legislativ specific, care impune realizarea unor misiuni de audit intern etc

Informațiile colectate trebuie sintetizate cu ajutorul unor instrumente de lucru

formalizate la nivelul compartimentului de audit intern, care să reflecteâ activitatea desfășurată. Exemplul este prezentat în capitolul II, în cadrul studiului de caz.

În cazul stabilirii criteriilor de analiză a riscurilor, evaluarea acestora depinde de probabilitatea de apariție a riscului și de gravitatea consecințelor evenimentului. Probabilitatea de apariție a riscului variază de la imposibilitate la certitudine. Pentru măsurarea probabilității, în practică se utilizează o scară de valori, care, în funcție de cultura fiecărei entități, poate fi exprimată pe trei nivele, cinci nivele sau mai multe nivele.

Evaluarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariție a riscului și de gravitatea consecințelor evenimentului. Probabilitatea de apariție a riscului variază de la imposibilitate la certitudine. Pentru măsurarea probabilității, în practică se utilizează o scară de valori, care, în funcție de cultura fiecărei entități, poate fi exprimată pe trei nivele, cinci nivele sau mai multe nivele. Prezentul îndrumar exemplifică evaluarea probabilității de apariție a riscurilor prin utilizarea unei scări de valori pe trei nivele astfel:

Gravitatea consecințelor evenimentului (nivelul impactului) reprezintă efectele producerii riscului materializării sale și se poate exprima pe o scară valorică care utilizează trei, cinci sau ai multe nivele. Pentru exemplificarea modalității de evaluarea a impactului riscul, se utilizează o scară valorică pe trei nivele după cum urmează:

CAPITOLUL III. MISIUNEA DE AUDIT INTERN, NOȚIUNI GENERALE

3.1 Conceptul misiunii de audit intern

În literatura de specialitate, misiunea de audit intern a cunoscut mai multe definiții. Astfel, Jaques Renard a definit misiunea de audit drept „acea lucrare temporară cu care auditorul a fost însărcinat să o ducă la îndeplinire prin voința Direcției Generale”

Misiunea de audit intern reprezintă obiectul elementar al planului de audit intern. În fapt, planul de audit intern este constituit din totalitatea misiunilor de audit intern care sunt selectate pentru orizontul de timp avut în vedere, de obicei, un an.

Misiunea de audit intern se referă la organizarea, desfășurarea, finalizarea și valorificarea activității propriu – zise de audit intern, de aceea va cuprinde toate aceste aspecte.

Proiectarea unei misiuni de audit intern va respecta următoarele principii de bază :

principiul sustenabilității;

principiul teritorialității primare;

principiul pistei de audit intern;

principiul remanenței;

principiul transversalității;

principiul orientării spre rezultat.

La organizarea misiunii de audit intern într-o entitate trebuie să se ia în considerare următoarele caracteristici distinctive:

a) universalitatea;

b) independența;

c) periodicitatea.

a) Universalitatea funcției de audit intern se află în domeniul de aplicare, al scopului, al rolului și profesionalismul persoanelor implicate în realizarea acestei funcții. Auditul intern există și funcționează în toate organizațiile, indiferent de domeniul lor de activitate. Auditul intern a fost implementat mai întâi la companii multinaționale, apoi a fost transferat companiilor autohtone, după care a fost asimilat în administrație.

b) Independența auditorului intern constă în faptul că trebuie să aibă libertatea în gândirea fără preconcepții. Auditorul intern nu poate fi un controlor, un manager sau un antreprenor, din cauza întrebării "ce trebuie făcut în procesul de audit?".

c) Frecvența auditurilor interne este determinată de evaluarea riscurilor.

Auditorii interni pot să auditeze o entitate pe o perioadă scurtă de timp, însă pot reveni după un timp, în funcție de riscurile care apar. Putem spune că frecvența constă în frecvența riscului de audit intern.

3.2 Aria de aplicabilitate a misiunii de audit intern

Domeniul de aplicare al unei misiuni de audit variază, în mod semnificativ, în funcție de două elemente: obiectul și funcția acesteia.

În funcție de obiectul misiunii de audit intern, în literatura de specialitate, se face distincția între misiuni specifice și misiuni generale.

O misiune specifică este cea care se ocupă de o anumită problemă, într-un anumit loc (de exemplu misiunea de audit intern privind resursele umane în cadrul Consiliului Județean Alba).

În opoziție cu misiunea specific de audit intern se află misiunea generală de audit intern care nu cunoaște nicio limită geografică.

Din punct de vedere al funcției misiunilor de audit intern, în literatura de specialitate, se menționează misiunile uni-funcționale și misiunile pluri-funcționale.

Misiunea de audit intern uni-funcțională, fie că este specifică sau generală, nu se va ocupa decât de o singură funcție. Din obișnuință, acest termen este rezervat misiunilor generale.

Misiunea de audit intern pluri-funcțională este cea în care auditorul se ocupă de mai multe funcții în cursul aceleiași misiuni (de exemplu auditarea unei filiale, a unei uzine sau auditarea sistemelor informatice ale unui sector).

Referitor la durata misiunii de audit intern, nu există o regulă, totul depinde de subiectul ce trebuie auditat. Astfel, o misiune de audit poate dura între 10 zile sau 10 săptămâni, deși instrumentul de măsură este insuficient, deoarece trebuie luat în calcul numărul de auditori repartizați pentru misiune. În funcție de aceste date ne putem raporta la ore/auditori, zile/auditori sau săptămâni/auditori.

Ca urmare, misiunile lungi sunt cele în care se desfășoară tot procesul metodologic al auditului intern. În cadrul acesteia se utilizează o cantitate și o diversitate importantă de instrumente de audit, se încheie un raport de audit complex, cu numeroase recomandări constructive.

Misiunea lungă este ilustrarea metodologiei de audit aplicată de către echipa de audit intern însărcinată cu misiunea respectivă.

Misiunea scurtă necesită o condensare a acțiunilor pentru a ajunge la rezultat. Spre deosebire de misiunea lungă, aceasta presupune o logistică redusă și un buget slab. În practică, misiunea scurtă uni-funcțională se găsește adesea în cazul misiunilor specifice care au un subiect precis și sunt solicitate de direcția generală în afara planului de audit deoarcece dorește rezolvarea unei probleme urgente și neprevăzute.

Referitor la durata misiunii de audit intern, în literatura de specialitate, s-au facut unele precizări:

o misiune de audit nu este niciodată catalogată dinaintedrept scurtă sau lungă. Bineînțeles, în cadrul planificării acesteia, se va prevedea durata, cerută fiind și de o estimare bugetară. Însă, auditorul, nu opreșet niciodată o misiune de auditneterminată pe motiv că a atins termenul prevăzut și nici nu prelungește o misiune terminată din dorința de a respecta un termen stabilit pentru o dată ulterioară. Se vor adapta planificarea și bugetul pe măsură ce apar realizările, dar numai atingerea obiectivelor condiționează durata reală a misiunii.

metodologia, aplicată în cele mai mici detalii, mai mult sau mai puțin condensată, este mereu respectată în ceea ce privește principiile și mai ales cele trei etape fundamentale ale sale (etapa de pregătire, etapa de realizare și etapa de încheiere).

3.3 Obiectivele misiunii de audit intern

Obiectivele misiunii de audit intern se referă la rezultatul pe care misiunea de audit intern își propune să-l obțină după finalizare. În general, o misiune de audit omogenă are un singur obiectiv dar este posibilă existența mai multor obiective (în cazul unor obiective auditate care au un mare grad de complexitate, de noutate sau de impact) autocorelate structural, cauzal sau funcțional.

Misiunile eterogene de audit au obiective care se află într-o anumită interdependență, cunoscută, sau nu, înainte de desfășurarea misiunii de audit intern.

Obiectivul de audit intern este de regulă, de natură transversală dar, unele cazuri, el poate avea și un caracter longitudinal (diacronic) mai ales în cazurile unor obiecte auditate care au o dinamică accentuată sau se desfășoară, prin natura lor, într-un interval de timp foarte scurt.

Tematica misiunii de audit intern reprezintă o detaliere metodologică a obiectivului misiunii de audit intern. În acest sens, tematica va cuprinde subiecte, obiective intermediare, așa încât auditorul să aibă la dispoziție o „hartă” a etapelor intermediare pe care trebuie să la parcurgă în îndeplinirea misiunii.

Tematica de audit intern va mai cuprinde:

bibliografia de specialitate necesară îndeplinirii misiunii;

lista exhaustivă a actelor normative (de orice grad juridic) în vigoare pe perioada supusă auditării;

sinteza rezultatelor anterioare cu privire la obiectul misiunii de audit intern;

alte informații, documente, rapoarte etc. relevante pentru obiectivul misiunii de audit intern.

Calendarul misiunii de audit intern cuprinde o prezentare a momentelor la care se va realiza fiecare element al tematicii de audit intern, persoana care va realiza elementul de tematică respectiv precum și modalitatea de finalizare a elementului de tematică.

Respectarea calendarului misiunii de audit intern constituie, de asemenea, un element de analiză a eficienței cu care se desfășoară misiunea de audit intern, el putând fi modificat la propunerea motivată a șefului serviciului de audit intern, cu avizul șefului structurii de audit intern.

3.4 Resursele alocate misiunii de audit intern

Resurse interne – se referă la resursele care aparțin structurii de audit intern care realizează misiunea de audit intern. Se specifică următoarele elemente:

resurse umane:

șeful serviciului de audit intern;

auditorii antrenați.

resurse financiare:

necesități de deplasare în teritoriu, cu costurile estimate pentru misiunea de audit intern;

salariile de bază ale auditorilor aferente perioadei programate pentru misiunea de audit intern.

resurse tehnice:

echipamentele care vor fi indisponibilizate prin folosirea lor de către auditori, pe perioada în care se desfășoară misiunea de audit intern;

alte resurse tehnice necesare.

resurse de timp:

se estimează fondul de timp de controlul necesar pentru îndeplinirea misiunii de audit intern.

Resurse externe – se prevăd necesitățile de resurse externe pentru realizarea misiunii de audit în ceea ce privește:

specialiști / experți din afara structurii de audit intern sau din afara aparatului ministrului finanțelor publice care sunt necesari pentru realizarea anumitor activități din cadrul misiunii de audit intern;

resurse tehnice sau financiare, din afara Ministerului Finanțelor Publice, pentru realizarea anumitor tronsoane din pista de audit intern.

Procedurile care vor fi utilizate în realizarea misiunii de audit intern este partea misiunii de audit care sintetizează tehnologiile, metodele, tehnicile și instrumentele care urmează a fi utilizate în realizarea misiunii.

În măsura în care este posibil, este de dorit ca prezentarea procedurilor de audit intern să facă referire și la tronsoanele din pista de audit intern la care se referă o anumită procedură.

În tot această parte a misiunii, se preconizează și formulele de calcul, algoritmi, programele de calculator, care vor fi utilizate în stabilirea rezultatelor cantitative și calitative.

3.5 Etapele misiunii de audit

1. Etapa de pregătire

Etapa de pregătire deschide misiunea de audit intern, necesitând din partea auditorilor o capacitate serioasă de lectură, de atenție și de ucenicie. Dincolo de orice rutină, necesită capacitatea de a învăța și de a înțelege, precum și o bună cunoaștere a organizației, deoarce trebuie să știe unde poate fi găsită informația potrivită și de la cine trebuie cerută.

În cadrul acestei etape, auditorul trebuie să dovedească dacă are calități de sinteză și de imaginație. Această etapă se poate defini ca perioada în timpul căreia se vor efectua toate lucrările pregătitoare înainte de a trece la acțiune.

Ordinul de misiune

Ordinul de misiune formalizează mandatul dat de Direcția Generală Compartimentului de Audit Intern, și răspunde la trei principii generale:

– auditul intern nu poate să se sesizeze el însuși asupra misiunilor sale, auditorul fiind acolo pentru a efectua misiunile care îi sunt încredințate și deci decizia nu îi aparține.

– ordinul de misiune trebuie să fie emis de o autoritate competentă, cel mai adesea fiind vorba despre Direcția Generală sau Comitetul de Audit, dacă există unul.

– ordinul de misiune permite informarea tuturor responsabililor în cauză. Acesta este adresat, în mod evident, auditului intern, dar nu numai acestuia., ci și tuturor celor care vor fi vizați de misiune (auditați), șefi de serviciu și responsabili.

Din cele expuse mai sus, se conturează două funcții esențiale ale ordinului de misiune:

– funcția de mandat;

– funcția de informare.

Pentru ca funcțiile de mai sus să fie îndeplinite, ordinul de misiune trebuie să conțină un anumit număr de mențiuni esențiale. În literatura de specialitate se disting:

mențiuni obligatorii: includ în primul rând desemnarea precisă a mandatului, și a semnăturii aplicate pe acesta. De asemenea, se indică cu precizie numele destinatarilor și, în primul rând, numele mandatarului, adică a responsabilului auditului intern. Elementul esențial al documentului este reprezentat de definirea clară a obiectului misiunii. Totodată acesta cuprinde domeniul de aplicare, modalitățile de intervenție, datele, locurile, mijloacele ce trebuie utilizate

mențiuni facultative.

Ordinul de misiune poate fi general sau special.

Ordinul de misiune general este echivalentul Planului de Audit și care conține tot atâtea puncte câte misiuni sunt de realizat.

Se poate afirma, deci, că fiecare punct al planului de audit repreintă un ordin de misiune, cu o dublă condiție:

planul în cauză să fi fost aprobat și semnat de Direcția Generală sau de Comitetul de Audit.

fiecare dintre secțiunile sale să fi fost difuzată pentru informare și în timp util responsabililor vizați.

Ordinul de misiune specific este utilizat în mod sistematic în cadrul organizațiilor care nu dispun de un Plan de audit aprobat. Acesta este folosit, de asemenea, ocazional, în paralel cu Planul. Adesea, Planurile prevăd timp disponibil pentru auditurile la cerere, pentru misiunile privind problemele urgente, neprevăzute, genrate de situații noi. Pentru fiecare dintre aceste cazuri un ordin de misiune tradițional este emis și difuzat.

În anumite organizații, ordinul de misiune este completat printr-o notă de serviciu internă, numită scrisoare de misiune, în atenția entităților ce vor fi audiate. Această notă este emisă de Direcția Audit Intern și este difuzată în două cazuri:

dacă ordinul de misiune nu a fost adus la cunoștința entităților ce vor fi auditate și trebuie informate. Bineînțeles că o informație difuzată pe acest canal nu are același impact și nci aceeași autoritate ca un document emis de Direcția Generală.

dacă ordinul de misiune este un document scurt și responsabilul Audotului Intern dorește să precizeze mai în detaliu modalitățile avute în vedere privind intervenția, astfel încât entitățile auditate să fie, începând cu acest prim moment, la curent cu derularea misiunii în toate componentele sale logistice. Dar esențialul, elementul inițial al misiunii de audit, rămâne ordinul de misiune.

Intrând în posesia ordinului de misiune, serviciul de Audit Intern va aborda etapa de pregătire propriu-zisă care se împarte în trei timpi, distincți, care trebuie abordați într-o ordine secvențială: etapa de familiarizare, identificarea riscurilor și definirea obiectivelor.

2. Etapa de familiarizare

Etapa de familiarizare constituie, din punct de vedere al duratei, partea cea mai importantă a misiunii. Această etapă este necesară datorită următoarelor:

necesitatea unei viziuni de ansamblu a organizației

identificând riscurile, auditorul își concentrază atenția asupra punctelor esențiale. El evită, astfel, să omită ulterior aspecte fundamentale și nu riscă să se piardă în detalii inutile. Conversațiile pregătitoare sunt foarte utile și îi permit să ia în calcul prioritățile manageriale.

definind obiectivele misiunii, auditorul este în măsură să o organizeze, să o planifice, să îi evalueze mai bine costul și timpul, este o garanție a eficacității.

Durata familiarizării variază în funcție de trei factori și se poate merge de la o simplă actualizare a cunoștințelor de câteva ore sau zile, până la o veritabilă pregătire întinsă pe o perioadă sensibil mai lungă:

primul factor este complexitatea subiectului, care este, în general, în relație directă cu importanța misiunii. Un aduti simplu, scurt, vizând un subiect tradițional, nu presupune un proces de cunoaștere îndelungat și complex. Acest lucru nu se întâmplă cu o misiune care vizează un subiect specific și delicat.

al doilea factor este profilul auditorului în cauză, în funcție de pregătirea sa, experiențele profesionale anterioare, dacă posedă cunoștințe serioase privind subiectul în cauză sau nu îl cunoaște deloc. Când se constituie echipa misiunii, interesul este acela de a se alege auditorii care cunosc mai bine domeniul în care se va desfășura auditul; se câștigă astfel timp și competență, dar nu este întotdeauna posibil și în acest caz trebuie să se compenseze printr-o informare prealabilă mai îndelungată și mai aprofundată.

al treilea factor îl constituie calitatea dosarelor de audit. Acestea reunesc documente de lucru, documente generale, informații adunate cu ocazia auditurilor anterioare. Cunoașterea dosarelor de lucru ale ultimului audit realizat asupra subiectului va ajuta considerabil auditorul în dobândirea de cunoștințe în acest sens, dar trebuie ca dosarele să fie complete, organizate, cu referințe.

Luarea la cunoștință nu trebuie făcută la întâmplare, adunând în dezordine informațiile necesare. Ea trebuie să fie organizată. Auditorul își va planifica luarea la cunoștință având grijă să prevadă mijlocul sau mijloacele cele mai adecvate pentru dobândirea cunoașterii necesare realizăriimisiunii sale (interviuri, documente, seminarii).

Această cunoaștere se rezumă la trei teme esențiale:

– organizare – organizarea unității ce va fi auditată trebuie extinsă în sensul cel mai larg al termenului: organizarea oamenilor, utilitatea organigramei – unul dintre primele documente ce trebuie comunicate – pregătirea oamenilor, repartizarea sarcinilor. În această rubrică pot fi incluse toate elementele în cifre în jurul cărora se organizează unitatea: bugete, rezultate, investiții, efective de salariați.

– obiectivele și mediul în care acestea se înscriu constituie unul dintre aspectele esențiale ce trebuie asimilate de auditor înainte de începutul misiunii sale. A cunoaște bine obiectivele funcției ce trebuie auditată, punctele slabe și cele forte de care trebuie să țină cont responsabilii, va permite auditorului să aibă o viziune de ansamblu asupra unității și asupra problemelor sale. El va detalia această perspectivă pe parcursul auditului.

– trebuie să dețină cunoștințe solide în ceea ce privește tehnicile de lucru utilizate, de la cele mai generale la cele mai specifice, de la tabelul de bord și componentele acestuia utilizate de către responsabil, până la metodele tehnice sau de gestiune care permit unității să funcționeze. Acest ultim aspect este cel mai îndelungat și mai greu de asimilat. Cunoașterea tehnicilor implică cunoașterea controalelor existente, ceea ce va permite dezvoltarea ulterioară a chestionarului de control intern.

Odată dobândite aceste cunoștințe, auditorul dispune deja de informații serioase asupra riscurilor majore, asupra funcționării interfețelor și asupra priorităților managementului. Pentru a ajunge la acest rezultat, auditorul utilizează un anumit număr de mijloace.

Luarea la cunoștină a domeniului sau a activității de auditat nu trebuie să se facă în dezordine, auditorul neputând să-și asume riscul unor omisiuni esențiale. Pentru a-l ajuta în acest demers de luare la cunoștință, acesta va folosi un chestionar și anume chestionarul de luare la cunoștință, recapitulând întrebările importante al căror răspuns trebuie să fie cunoscut dacă se dorește o bună înțelegere a domeniului de auditat. În afară de faptul că permite organizarea reflecțiilor și cercetărilor, acest document este indispensabil:

pentru a defini corect domeniul de aplicare a misiunii sale.

pentru a prevedea în consecință organizării activității și în special pentru a măsura importanța acesteia;

pentru a pregăti elaborarea chestiunilor de Control Intern.

Fiecare auditor își creează chestionarul de luare la cunoștință în funcție de cunoștințele sale, de experiențele sale, de ceea ce știe și de ceea ce are nevoie să învețe. Importanța acestuia poate să varieze, dar indiferent de dimensiuni, chestionarul este indispensabil cunoașterii subiectului de către auditor. Se regăsește astfel, sistematic, în cadrul oricărei misiuni de audit și este adaptat fiecărui auditor.

Un chestionar de luare la cunoștință complet trebuie să cuptindă trei părți , mergând de la general spre particular, chiar dacă generalul nu se cunoaște încă sau nu a fost inventariat:

cunoașterea contextului socio-economic: mărimea activităților sectorului auditat, situația bugetară, situația comercială, efectivele de salariați și mediul de lucru.

cunoașterea contextului organizațional al întreprinderii: organizarea generală și structura, organigramele și relațiile de competență de acțiune, mediul informatic.

cunoașterea funcționării entității auditate: metodele și procedurile, informațiile de reglementare, organizarea specifică a entității, sistemul de informare, problemele anterioare și cele actuale, reformele actuale sau cele prevăzute.

Auditorul completează documentația după ce i s-au comunicat documentele actualizate asupra metodelor și procedurilor de lucru, rapoartele și dările de seamă ale serviciului de auditat, notele referitoare la modificări recente sau care vor urma în ceea ce privește organizarea, responsabilitățile sau metodele de lucru.

În cazul în care este nevoie, auditorii care au nevoie de o aprofundare teoretică, participă la un seminar privind tehnicile folosite în cadrul unității și/sau privind modalitatea de auditare a acestora.

Primul contact și primele interviuri vor avea loc tot în cadrul acestei etape de luare la cunoștință. Reprezintă un mijloc de cunoaștere și un mijloc de a se face cunoscut. Efectuate, în general, de șeful de misiune aceste interviuri sunt delicate deoarece ele condiționează, adesea, succesul misiunii. Spre deosebire de interviurile efectuate ulterior, pe teren, împreună cu executanții, acestea privesc responsabilul sau responsabilii de la cel mai înalt nivel din cadrul activității auditate. În cursul acestor prime întâlniri, care pot fi delicate în cazul în care responsabilii sunt prost informați în ceea ce privește auditul intern, șeful misiunii se documentează asupra preocupărilor și priorităților managementului.

Pe lângă acest tip de interviu, în această etapă pot fi utilizate și alte mijloace:

grilele de analiză a sarcinilor pentru a înțelege mai bine repartizarea activităților între participanții principali;

flow charts, pentru analizarea circuitului documentelor esențiale;

comparații statistice diverse;

examinarea rapoartelor de audit anterioare.

În această etapă, utilizarea mijloacelor de mai sus nu este realizată în scop de teste ci ca mijloc de dobândire de cunoștințe. Odată dobândite aceste cunoștințe, auditorul va putea să le testeze construind un document indispensabil: planul de abordare. Planul de abordare se va prezenta sub forma unui tabel care va împărți activitatea ce va fi auditată în sarcini elementare. Obiectul misiunii, global și greu de definit, va fi substituit cu o succesiune de sarcini concrete și ușor de observat.

În această etapă, crearea unui plan de abordare va consta în:

– divizarea activității în sarcini sau operațiuni elementare;

– indicarea obiectivului fiecăreia dintre aceste sarcini, la ce servește ea.

Dacă auditorul este capabil să creeze această divizare, înseamnă că a dobândit o bună cunoaștere a subiectului său. În caz contrar, el trebuie să își revadă chestionarul.

3. Identificarea riscurilor

Identificarea riscurilor sau a zonelor de risc este etapa în care este vorba mai degrabă de identificarea locurilor în care riscurile cele mai semnificative s-ar putea produce, decât de analizarea riscurilor propriu-zise

Această etapă de identificare va condiționa urmarea misiunii; ea va permite auditorului să își creeze programul și să îl creeze de o manieră modulată, în funcție nu numai de amenințăro ci și de ceea ce s-a implementat deja, pentru a le face față.

Trebuie considerat că auditorul intern, însărcinat cu o misiune, va lua la cunoștință noțiunea de risc care îl va însoți pe parcursul demersului său.

Printre definițiile date noțiunii de risc, în literatura de specialitate, o menționăm pe aceea conform căreia «Riscul este amenințarea ca un eveniment sau o acțiune să aibă un impact defavorabil asupra capacității organizației de a-și îndeplini cu succes obiectivele. Este un ansamblu de împrejurări care ar putea avea consecințe negative asupra unei entități și ale căror control intern și audit au ca misiune tocmai asigurarea unui bun control asupra acestora pe cât posibil.».

Multitudinea de definiții din literatura de specialitate este datorată faptului că importanța riscului rezultă din alăturarea a doi factori și că aceștia nu sunt întotdeauna înțeleși așa cum trebuie:

– gravitatea pe care o evităm prin dezvoltarea unei politic de protecție;

– probabilitatea pe care o evităm prin dezvoltarea unei politici de prevenire.

Demersul auditului intern este o abordare în funcție de riscuri, deoarece aprecierea efectuată de auditor presupune că acesta și-a îndreptat atenția cu prioritate asupra zonelor celor mai sensibile, și pentru a face acest lucru, le-a identificat.

Pentru a face această identificare, funcția nu pretinde nici dezvoltarea unei științe a riscului, nici punerea la dispoziția auditorilor interni a instrumentelor savante sau complexe de măsurare a impacutului sau a frecvenței.

Pregătirile în domeniul auditului internprezintă tipologii de clasificare a riscurilor, în funcție de natura acestora și a impactului lor. Pentru auditorul intern măsurarea riscului este un instrument de planificare, la două niveluri:

– la nivelul analizei globale în cadrul căreia sunt apreciate riscurile întregii entități. Este vorba de macro-evaluare și va permite realizarea planului de audit, adică definirea frecvenței misiunilor, pe o durată de mai mulți ani, în funcție de importanța riscurilor potențiale ale diferitelor activități.

– la nivelul analitic, în cadrul căruia riscurile sunt apreciate sarcină cu sarcină, pentru activitatea obiectului misiunii de audit

Acest demers trebuie să permită auditorului să-și organizeze misiunea identificând punctele care va trebui să le aprofundeze și pe acelea peste care va putea să treacă repede, chiar să le evite.

Cei trei factori susceptibili să genereze riscuri de orice natură sunt:

– expunerea: riscuri care amenință bunurile: bani, stocuri, imobile. Aceste riscuri sunt multiple: deturnări, incendii, pagube.

– mediul: nu bunul însuși, ci ceea ce este în jurul lui devine factor de risc. Aici se încadrează toate riscurile legate de operațiuni.

– amenințarea: cel mai adesea imprevizibilă, chiar invizibilă. Este cea care impune maximul de imaginație pentru a proteja strategia de protejare. Este cea care riscă să ducă la multiplicarea procedurilor și a procedurilor care vor fi tot atâtea frâne și constrângeri, excesive, în cazul în care nu este detectată măsura exactă a pericolului și a ripostei corespunzătoare. Pericolul este în acest caz frauda, catastrofele naturale, sociale.

Pentru fiecare sarcină și obiectiv care îi sunt atribuite, auditorul intern va evalua riscurile la care acestea se supun.

4. Definirea obiectivelor

Definirea obiectivelor reprezintă un document, contract, încheiat cu entitatea auditată și care va preciza obiectivele și domeniul de acțiune al misiunii de audit. Conținutul este elaborat de Auditul Intern și este adus la cunoștința celeilalte părți și este supus aprobării acesteia cu ocazia întâlnirii de deschidere. În acest moment capătă un caracter contractual.

Entitatea auditată nu trebuie să impună modificări, fiind un contract de aderare. Modificările pot fi solicitate, sugerate și auditul intern poate eventual să accepte aceste solicitări, mai ales dacă argumentele sunt solide.

Caracterul contractula este esențial. El subliniază în ce măsură este indispensabil ca auditorii și entitățile auditate să știe perfectla ce se angajează și deci să poată analiza. Deoarece entitatea auditată nu are autoritatea de a impune modificări, conținutul contractului trebuie să îi fie comentat.

Acest contract va relua în mod evident elementele identificării riscurilor. Plecând de la această analiză, auditul intern va defini și va propune domeniul de aplicare a misiunii sale, pregătindu-se să insiste asupra domeniilor sau subiectelor care au relevat riscuri aparente semnificative.

Obiectivele misiunii sunt definite în trei rubrici, în raportul de orientare:

– obiective generale: securitatea informațiilor, fiabilitatea informațiilor, respectarea regulilor și directivelor, optimizarea resurselor, monitorizarea auditului precedent (ceea ce s-a întâmplat cu recomandările anterioare, cu cele care au fost refuzate sau care nu au fost aplicate în mod corespunzător)

– obiective specifice: acestea precizează în mod concret diferitele dispozitive de control care vor fi testate de către auditori, toate contribuind la realizarea obiectivelor generale și raportându-se la zone de risc identificate anterior.

– domeniu de acțiune: pentru a atinge aceste obiective diferite, auditorii vor pune în raportul de orientare un domeniu de acțiune pentru investigațiile lor, fiind utilizat cu dublu sens: domeniu de acțiune funcțional (ce servicii, ce diviziuni vor fi auditate cu ocazia misiunii) și un domeniu de acțiune geografic (în ce locuri: sucursală, regiune).

5. Etapa de realizare

Etapa de realizare apelează mult mai mult la capacitățile de observație, dialog și comunicare ale auditorului. Prima obligație a acestuia este să se facă acceptat, iar criteriul unei integrări reușite constă în a se face cerut. În acest stadiu, se apelează cel mai mult la capacitățile de analiză și la simțul de deducție al auditorului. Într-adevăr, în acest moment, auditorul va începe să formuleze observațiile și constatările care îi vor permite să elaboreze terapeutica.

În această etapă, auditorul intern va ieși din biroul său pentru activități care îl vor reține timp îndelungat în cadrul unității auditate.

Această etapă cunoaște, la rândul său, mai multe faze.

Reuniunea de deschidere

Această întâlnire nu marchează debutul misiunii, așa cum s-ar putea crede, ci începutul operațiunilor de realizare, și nu poate avea loc atâta timp cât nu există un program de prezentat entității auditate.

Această întâlnire trebuie în mod obligatoriu și simbolic să aibă loc la sediul entității auditate, chiar în locurile în care trebuie să se desfășoare misiunea de audit. Întotdeauna auditorul este cel care va merge la entitatea auditată. Acest aspect are importanța lui simbolică și practică:

– simbolică: pentru ca entitățile auditate să ia bine la cunoștință că de această dată pregătirile au luat sfârșit, și că misiunea a început.

– practică: în această etapă esențială de pornire este important să avem, dacă nu prezenți, măcar la îndemână principalii actori ai operațiunii. Importanța locului întâlnirii, este cu atât mai mare, cu cât aici dispunem de maximul de informații și documente care se pot dovedi necesare sau utile pe parcursul întâlnirii.

Referitor la participanții la această întâlnire menționăm:

– auditorii însărcinați cu misiunea

– entitățile auditate, responsabilii serviciului sau funcției auditate.

Pe parcursul acestei întâlniri trebuie abordate șase probleme, trecute pe ordinea de zi care a fost trimisă participanților, odată cu convocarea și raportul de orientare:

– prezentarea echipei de auditori însărcinați cu auditarea și a funcției. Vor lua cuvântul pe rând auditorii și entitățile auditate. Cunoașterea reciprocă și a atribuțiilor ce revin fiecăruia este indispensabilă în vederea unei bune desfășurări a misiunii.

– prezentarea auditului intern: se impune o prezentare aprofundată a obiectivelor generale ale auditului intern, a căror cunoaștere este obligatorie în vederea realizării unei colaborări perfecte între auditori și entitățile auditate.

– raportul de orientare: examinarea acestuia de care fiecare a luat la cunoștință constituie elementul esențial al ordinii de zi a reuniunii. Durata acesteia depinde în mare măsură de importanța raportului prezentat și dezbătut. Prezentarea se face în funcție de identificarea zonelor de risc realizată pe parcursul etapei de pregătire. Examinarea raportului de orientare le poate determina pe entitățile auditate să solicite anumite completări omise de auditori, fie că analiza prealabilă prezintă lacune, fie că este vorba de sectoare pe care responsabilii sunt interesați să le supună cercetării.

– întâlniri și contacte: reuniunea reprezintă ocazia de a defini cu precizie persoanele cu care auditorii trebuie să se întâlnească, fie pentru a efectua teste asupra muncii lor, fie pentru a le lua interviuri și a aduna informații.

– logistica misiunii: sunt definite aici condițiile materiale ale misiunii de audit (transportul auditorilor la locurile de desfășurare a auditului, birou cu telefon, fax, fotocopiator, permis de liberă trecere pentru a intra în locurile vizitate, reguli de securitate ce trebuie respectate la fața locului).

– prezentarea procedurii de audit: vor fi prezentate eventualitatea reuniunilor intermediare în cursul auditului, informarea sistematică asupra auditului, reuniunie de încheiere, când și cum va fi redactat Raportul de audit, cui va fi distribuit Raportul, procedura stabilită pentru verificarea recomandărilor, existența unui comitet de audit și rolul acestuia.

Programul de audit

Acesta este denumit și Program de verificare sau Planificare de realizare, dar indiferent de denumire, este vorba de documentul intern al serviciului în care se vor stabili sau repartiza sarcinile.

Acest Program de audit este stabilit de echipa însărcinată cu misiunea, cu supervizarea șefului misiunii. Acest document îndeplinește șase obiective și conținutul său este, în principal, tehnic:

– este un document contractual, făcând legătura între echipa de audit și superiorii acesteia. Modificările, rectificările, anulările, adăugirile nu se pot face decât cu acordul superiorilor auditorului. Existența unui contract reprezintă asigurarea că nimeni nu se va expune riscului de a se aventura în afara ariei obiectivelor stabilite.

– este o planificare a muncii – în cadrul acesuti document se distribuie sarcinile între membrii misiunii: auditorilor juniori – sarcinile elementare, auditorilor seniori – analizele mai complexe, unui auditor specializat – cercetarea unui domeniu pe care acesta îl cunoaște bine. În afară de această repartizare a sarcinilor, în funcție de competențe, activitatea este organizată și planificată în timp. Deplasările auditorilor sunt coordonate, datele interviurilor și întâlnirilor sunt planificate și armonizate.

– principiu călăuzitor: face ca auditorul să nu acționeze la întâmplare, căutând piste în mod intuitiv, ci să acționeze în mod logic, urmărind diferitele etape ale programului său.

– punctul de plecare al chestionarului de control intern – este un document care va indica în detaliu ceea ce trebuie făcut pentru cercetarea diferitelor zone de risc identificate în cursul etapei de pregătire.

– monitorizarea activităților – programul permite responsabilului misiunii să urmărească mai bine activitatea auditorilor, să dispună de mijloacele de evaluare a acesteia. Monitorizarea se exercită la dublu nivel:

la nivel global, aceasta permite asigurarea desfășurării normale a operațiunilor în timp și deci anticiparea ritmului de realizare a operațiunilor comparativ cu planificarea inițială;

la nivel individual, permite cunoașterea stadiului în care se află fiecare auditor, în îndeplinirea sarcinilor care i-au fost atribuite și posibilitatea evaluării contribuției individuale a fiecăruia; stabilirea imediată a cauzelor principale ale devansărilor/întârzierilor și eventual remedierea situației.

– documentație – existența unui Program de audit precis pentru fiecare temă sau subiect de audit constituie o documentație deosebit de prețioasă și care servește ca model pentru auditurile ce vor urma.

Conținutul Programului de audit constă în enunțarea detaliată a două elemente esențiale.

Primul element este indicarea activităților preliminare ce trebuie îndeplinite pentru a pune în aplicare tehnicile și instrumentele. De cele mai multe ori, aceste activități preliminare trebuie efectuate de către auditori: inventare, procurarea documentelor, selecții.

Al doilea element este indicarea tehnicii, a instrumentului ce trebuie utilizat. Pentru fiecare sarcină ce trebuie îndeplinită și care mai întâi a fost bine identificată, șeful misiunii și auditorii săiu deci dacă este necesar:

– să se realizeze o diagramă de circulație;

– să se efectueze un sondaj statistic;

– să se urmărească o pistă de audit;

– să se intervieveze personalul operativ;

– să se realizeze o anumită observare în teren.

Chestionarul de control intern

Chestionarul de control intern este un document a cărui elaborare s-a început odată cu divizarea în sarcini elementare., deoarece acesta, ca și tabelul de riscuri, pornește de la această divizare fundamentală.

Vor fi tot atâtea chestionare de control intern câte misiuni de audit sunt de realizat. În cadrul serviciilor de audit cu o anumită vechime, aceste chestionare se găsesc în dosarele pentru misiunile recurente. Trebuie să fie completate și actualizate. Acestea permit auditorului să realizeze asupra fiecăruia dintre punctele supuse aprecierii sale critice o analiză care să fie cât mai completă.

Pentru acest lucru, chestionarul trebuie să fie format din toate întrebările relevante ce trebuie formulate pentru a efectua o analiză completă. Acest formular va reprezenta ghidul auditorului în demerusl său de realizare a acestui program, este un element călăuzitor, de unde și importanța sa ca instrument metodologic.

Demersul auditorului va fi facilitat dacă acesta are grijă să nu omită cinci întrebări fundamentale care reprezintă tot atâția poli de regrupare a problematicii lui și îi oferă garanția că nu a uitat nimic: cine?-întrebări referitoare la personalul operativ care trebuie identificat cu precizie, ce?-despre ce este vorba, care este obiectul operțiunii, unde?-pentru a nu omite identificarea tuturor locurilor în care se desfășoară operațiune, când?-permite regruparea ăntrebărilor referitoare la timp, cum?-întrebări referitoare la descrierea modului de operare.

Menționăm faptul că această listă de întrebări nu este completă, deoarece, de fapt, ea trebuie să fie adaptată în funcție de organizarea entității auditate.

Munca pe teren

Demersul logic al acestei faze poate fi prezentat astfel:

– auditorul realizează o diviziune secvențială sau logică a operațiunilor, etapă prealabilă necesară identificării riscurilor;

– pornind de la identificarea riscurilor, auditorul ăși definește obiectivele și stabilește un program de lucru

– pentru fiecare problemă a Programului de lucru auditorul elaborează un chestionar de control intern;

– pentru fiecare dintre problemele de control, auditorul își pune – dacă este cazul – întrebările cine?, ce?, unde?, când?, cum?.

– trece eventual la o detaliere a chestionarului lui;

– răspunde la întrbări – în special în activitatea de teren – prin efectuarea de teste cu ajutorul instrumentelor aflate la dispoziția sa.

– fiecare disfuncție, anomalie va duce la întocmirea unei FIAP – foaia de identificare și analiză a problemei.

Primul test pe care îl va efectua auditorul este observarea imediată. Observarea fizică necesită anumite calități, iar când este vorba de o observare globală aceasta trebuie făcută cu multă exigență.

Pornind de la identificarea zonelor de risc și a chestionarului de control intern, auditorii vor efectua teste, deoarece este imposibil să se efectueze o analiză completă a tuturor operațiunilor.

Foaia de identificare și analiză a problemei este un document împărțit în cinci părți: problema, constatarea, cauzele, consecințele, recomandările.

Aceasta este completată de auditor de câte ori întâlnește o disfuncție, o eroare, o detrunare, o insuficineță.

La sfîrșitul auditului vom avea mai multe foi FIAP referitoare la toate domeniile exploatate în ordinea cronologică și logică a chestionarului de control intern și având importanță mai mare sau mai mică în funcție de consecințele fenomenului analizat.

Dovada în auditul intern

O constatare poate fi considerată ca dovedită, și deci valabilă, dacă informațiile acumulate prezintă patru caracteristici:

– trebuie să fie necesare, indispensabile, nu poate fi vorba de idei sau concluzii originale și inutile;

– trebuie să fie fiabile, să permită formularea unei concluzii cât mai clare, ținând cont de instrumentele de audit de care dispunem;

– trebuie să fie pertinente, să corespundă cu observațiile și recomandările logice, și să fie conforme cu obiectivele misiunii

– trebuie să fie utile, să permită atingerea unui nivel mai bun de control.

Coerențe și validări

După ce fiecare eroare, disfuncție, risc, insuficiență sau anomalie a fost consemnată într-o foaie FIAP, auditorul se asigură, printr-o muncă de sinteză că observațiile sale sunt coerente. Acceastă muncă se va desfășura pe două planuri:

– coerență orizontală – trebuie studiat dacă riscurile scoase în evidență și care constituie posibile probleme s-au manifestat sau nu în disfuncții și erori, ce reprezintă probleme reale. Constatarea unui risc ce rezultă dintr-un efect sau o insuficiență de control intern trebuie să atragă după sine căutarea posibilei lor proveniențe;

– coerența verticală – auditorul clasifică și compară – în ordine logică – toate constatările rezultate în diferitele etapeale aceluiași ciclu sau proces.

Validările presupun verificarea informației, un interviu printr-un alt interviu sau printr-un alt document sau printr-o observație vizuală. Constatarea prin folosirea unui instrument de audit este verificată printr-un alt instrument de audit.

6. Etapa de încheiere

Etapa de încheiere necesită și ea, mai mult decât orice, o mare capacitate de sinteză și o anumită aptitudine de redactare, chiar dacă dialogul nu lipsește din această ultimă etapă.

De această dată, auditorul își va elabora și își va prezenta produsul după ce a strâns elementele misiunii. Acesta este momentul depozitării și prelucrării informațiilor strânse.

La sfârșitul perioadei de efectuare a auditului intern, echipa de audit intern trebuie să aibă pregătite și să prezinte șefului instituției auditate opiniile, concluziile și recomandările rezultate, cuprinse într-un document scris.

După întocmirea și prezentarea raportului, Departamentul de Audit Intern va monitoriza toate semnalele în legătură cu impactul auditului asupra instituției auditate, sau asupra organizării și conducerii activităților la nivelul instituției și care se înscriu în sfera de competență a auditului intern.

Semnalele recepționate constituie elemente pentru reanalizarea obiectivelor, operațiunilor, activităților sau acțiunilor planului de audit intern, a tehnicilor, procedurilor, metodelor și criteriilor utilizate în abordarea auditului; în funcție de caracterul semnalelor pot fi propuse măsuri corective necesare.

Raportul de audit

Raportul de audit este un act unilateral care exprimă opinia auditorului în baza constatărilor făcute. În ceea ce privește elaborarea acestuia, el va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente :

scopul și obiectivele raportului de audit intern;

structura minimală a raportului de audit intern.

Date de identificare a acțiunii de audit intern:

– baza legală a acțiunii de audit intern;

– ordinul de serviciu;

– echipa de auditare;

– unitatea / structura organizatorică auditată;

– durata acțiunii de auditare;

– perioada auditată.

Modul de desfășurare:

– caracterul acțiunii de audit intern( sondaj/exhaustiv, documentar/ inspecție);

– documente , materiale examinate în cursul acțiunii de audit intern;

– materiale întocmite în cursul acțiunii de audit intern.

Constatări efectuate:

– trebuie să fie prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele la raportul de audit intern;

– trebuie să fie prezentate constatările cu caracter pozitiv distinct de cele cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive pe de o parte, iar de altă parte, al identificării căilor de eliminare a deficiențelor stabilite;

– acele constatări care implică o răspundere juridică de orice fel sunt consemnate în acte constatatoare bilaterale, care sunt anexe la raportul de audit intern; în aceste acte se va face în mod obligatoriu, trimitere la actele normative încălcate și se vor prezenta toate elementele constitutive ale răspunderii juridice, în funcție de natura constatărilor.

Concluziile și recomandările echipei de auditare:

– se elaborează pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat;

– trebuie să fie pertinent și să nu fie disproporționate în raport cu constatările pe care se bazează;

– trebuie să fie de natură să conducă la eliminarea deficienței constatate;

– trebuie să fie fezabile și economice;

– trebuie să aibă un grad de semnificație important în ceea ce privește efectul previzibil asupra activității sistemului auditat;

– trebuie să aibă un caracter de anticipare și, pe această bază, de prevenire a eventualelor disfuncționalități sau tendințe negative la nivelul sistemului auditat;

– trebuie să contribuie la crearea stimulentelor sistemice de dezvoltare a activității și de creștere a performanței de management.

Documentația anexă la raportul de audit intern:

– procesele verbale și notele de constatare bilaterale;

– notele explicative;

– situații, acte, documente și orice alt material probant sau justificativ;

– prezentarea sistematică a concluziilor derivate din acțiunea de audit intern, precum și a recomandărilor ori măsurilor, după caz, care se impun pentru remedierea sau prevenirea deficiențelor constatate.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ LA СОMРANІA ΝAȚІОNALĂ DЕ ТRANЅРОRT AL ΕNЕRGІЕІ ΕLЕCTRІCЕ "ТRAΝSΕLΕСТRІСA" S.A.

Dеnumіrеɑ fіrmеі: Соmрɑnіɑ Νɑțіоnɑlă dе Тrɑnѕроrt ɑl Εnеrgіеі Εlеϲtrіϲе "ТRAΝSΕLΕСТRІСA" S.A.

Νumărul șі dɑtɑ înrеgіѕtrărіі lɑ Rеgіѕtrul Соmеrțuluі: J40/8060/05.09.2000

Соd fіѕϲɑl / Соd unіϲ dе înrеgіѕtrɑrе: 13328043

Fоrmɑ jurіdіϲă dе ϲоnѕtіtuіrе:

Adrеѕɑ, tеlеfоn, fɑх dе lɑ ѕеdіu șі рunϲtеlе dе luϲru:

Adrеѕɑ: ВUСURΕȘТІ, Str. Оltеnі, nr. 2-4, ѕеϲtоr 3

Теlеfоn: 021-3035611, 021-3035923

Fɑх: 021-3035610, 021-3035880

Тірul ɑϲtіvіtățіі рrіnϲірɑlе ɑϲtuɑlе șі ϲоdul СAΕΝ:

Dоmеnіu dе ɑϲtіvіtɑtе: Тrɑnѕроrtul еnеrgіеі еlеϲtrіϲе

Соd СAΕΝ: 3512

Тірul ɑϲtіvіtățіі nоі (ɑfеrеntе іnvеѕtіțіеі):

Νɑturɑ ϲɑріtɑluluі: mɑjоrіtɑr dе ѕtɑt

Сɑріtɑlul ѕоϲіɑl lɑ dɑtɑ ѕоlіϲіtărіі ϲrеdіtuluі: 733.031.420 RОΝ

3.1 Sϲurt іѕtоrіϲ ɑl ѕоϲіеtățіі

Sіѕtеmul еnеrgеtіϲ rоmânеѕϲ ɑ ϲunоѕϲut dе-ɑ lungul tіmрuluі un ɑmрlu рrоϲеѕ dе rеѕtruϲturɑrе, ѕϲhіmbărі іmроrtɑntе ɑvând lоϲ în ϲееɑ ϲе рrіvеștе mоdul dе оrgɑnіzɑrе. În рrіmă fɑză, în Rоmânіɑ ехіѕtă Sіѕtеmul Εlеϲtrоеnеrgеtіϲ Νɑțіоnɑl, ϲе ɑ luɑt fііnță în ɑnul 1955 în urmɑ іntеrϲоnеϲtărіі ѕubѕіѕtеmеlоr lоϲɑlе rерrеzеntɑtе dе întrерrіndеrіlе rеgіоnɑlе dе еlеϲtrіϲіtɑtе. În ɑnul 1990 RΕΝΕL ɑ рrеluɑt tоɑtе ɑϲtіvіtățіlе lеgɑtе dе рrоduϲеrеɑ, trɑnѕроrtul, furnіzɑrеɑ șі dіѕtrіbuțіɑ dе еnеrgіе еlеϲtrіϲă șі tеrmіϲă. Aϲеѕt рrоϲеѕ dе rеѕtruϲturɑrе ɑ ϲоntіnuɑt рrіn fоrmɑrеɑ, în 1998, ɑ Νuϲlеɑrеlеϲtrіϲɑ șі СОΝΕL. Fіnɑlul рrоϲеѕuluі еѕtе rерrеzеntɑt dе dіvіzɑrеɑ СОΝΕL, în ɑnul 2000, în рɑtru ѕоϲіеtățі ϲоmеrϲіɑlе ре ɑϲțіunі șі ɑnumе: Тrɑnѕеlеϲtrіϲɑ, Теrmоеlеϲtrіϲɑ, Hіdrоеlеϲtrіϲɑ șі Εlеϲtrіϲă.

Тrɑnѕеlеϲtrіϲɑ еѕtе ѕіngurul ореrɑtоr ϲе ɑѕіgură ѕеrvіϲіul dе trɑnѕроrt șі dе ѕіѕtеm ɑl еnеrgіеі еlеϲtrіϲе рrеϲum șі mɑnɑgеmеntul ореrɑțіоnɑl șі tеhnіϲ ɑl SΕΝ (Sіѕtеmul Εlеϲtrоеnеrgеtіϲ Νɑțіоnɑl), ѕеrvіϲіul dе trɑnѕроrt ɑl еnеrgіеі fііnd ϲоnѕіdеrɑt mоnороl nɑturɑl. Aϲtіvіtɑtеɑ еmіtеntuluі еѕtе ѕtrânѕ lеgɑtă dе dеϲіzііlе șі rеglеmеntărіlе AΝRΕ (Autоrіtɑtеɑ Νɑțіоnɑlă dе Rеglеmеntɑrе în dоmеnіul Εnеrgіеі), ɑutоrіtɑtе рublіϲă dе іntеrеѕ nɑțіоnɑl funϲțіоnând în rеgіm dе ɑutоnоmіе, ϲе ѕtɑbіlеștе nоrmеlе ϲɑrе rеglеmеntеɑză ріɑță еnеrgіеі еlеϲtrіϲе dіn Rоmânіɑ. Vеnіturіlе Тrɑnѕеlеϲtrіϲɑ dеріnd în mоd dіrеϲt dе рrеțurіlе ѕtɑbіlіtе dе ɑϲеѕtɑ іnѕtіtuțіе.

În ultіmіі trеі ɑnі, ѕtruϲturɑ реrѕоnɑluluі, dіn рunϲt dе vеdеrе ɑl număruluі mеdіu dе ɑngɑjɑțі, ѕ-ɑ mеnțіnut ϲоnѕtɑntă, ѕufеrіnd dоɑr о ușоɑră ѕϲădеrе dе 0,9%. Pоtrіvіt lіϲеnțеі dе funϲțіоnɑrе, Тrɑnѕеlеϲtrіϲɑ nu utіlіzеɑză, dе rеgulă, ɑngɑjɑțі tеmроrɑr. În рrеzеnt, ехрlоɑtɑrеɑ ѕtɑțііlоr еlеϲtrіϲе dіn RΕТ șі ɑѕіgurɑrеɑ ѕеrvіϲііlоr dе dіѕреϲеrіzɑrе ɑ SΕΝ ѕе rеɑlіzеɑză ϲu реrѕоnɑl ореrɑtіv/ореrɑțіоnɑl оrgɑnіzɑt în рrоgrɑm dе tură реrmɑnеntă.

În рɑrɑlеl, роndеrеɑ ɑngɑjɑțіlоr ϲu ѕtudіі ѕuреrіоɑrе ɑ înrеgіѕtrɑt о ϲrеștеrе dе 2%. Prіn ѕреϲіfіϲul ɑϲtіvіtățіі ѕɑlе, Соmрɑnіɑ dіѕрunе dе fоrțɑ dе munϲă ϲu înɑltă ϲɑlіfіϲɑrе, ɑtât lɑ nіvеl ореrɑtіv/ореrɑțіоnɑl, ϲât șі lɑ nіvеlul ѕtruϲturіі ϲеntrɑlе. Aѕtfеl 57,11 % dіn реrѕоnɑlul Соmрɑnіеі еѕtе ϲu ѕtudіі ѕuреrіоɑrе, іɑr 42,57 % rерrеzіntă реrѕоnɑl ɑvând ϲɑ ѕtudіі: șϲоɑlɑ dе mɑіștrі/lіϲеu/șϲоɑlɑ рrоfеѕіоnɑlă (în gеnеrɑl, ϲu рrоfіl еlеϲtrоеnеrgеtіϲ).

Dіn ɑnɑlіzɑ ѕtruϲturіі ɑngɑjɑțіlоr ре gruре dе vârѕtă ѕе ϲоnѕtɑtă ϲă mеdіɑ dе vârѕtă ɑ ѕɑlɑrіɑțіlоr Соmрɑnіеі în ɑnul 2017 ɑ fоѕt dе 46 ɑnі. Dе ɑѕеmеnеɑ, în ɑϲееɑșі реrіоɑdă, рrоϲеntul ѕɑlɑrіɑțіlоr ϲu vârѕtɑ ϲuрrіnѕă întrе 18 șі 35 dе ɑnі ɑ ϲrеѕϲut dе lɑ 23,25 % lɑ 23,80%, ϲееɑ ϲе rеflеϲtă unul dіn рrіnϲірɑlеlе оbіеϲtіvе ѕtrɑtеgіϲе ɑlе Соmрɑnіеі în dоmеnіul rеѕurѕеlоr umɑnе, rеѕреϲtіv ɑϲеlɑ dе ɑ rеϲrutɑ реrѕоnɑl ϲu рrеϲădеrе dіn rândul tіnеrіlоr ɑbѕоlvеnțі.

Dіn рunϲtul dе vеdеrе ɑl vеϲhіmіі în munϲă, mɑі mult dе 29% dіn реrѕоnɑlul Соmрɑnіеі ɑrе о vеϲhіmе în munϲă dе 21 – 30 ɑnі. Aϲеɑѕtă ѕtɑrе dе fɑрt dеmоnѕtrеɑză ɑtɑșɑmеntul ѕɑlɑrіɑțіlоr fɑță dе ѕоϲіеtɑtеɑ іnfluеnțɑt, într-un ɑnumіt grɑd, șі dе nіvеlul dе ѕɑtіѕfɑϲțіе ɑl ɑϲеѕtоrɑ.

Pоndеrеɑ în ϲɑtеgоrііlе dе реrѕоnɑl о оϲuрă ɑngɑjɑțіі dіn dоmеnіul ореrɑțіоnɑl, ϲu ϲеɑ mɑі mɑrе ϲоnϲеntrɑrе în zоnɑ dе оrgɑnіzɑrе, mоnіtоrіzɑrе șі ехрlоɑtɑrе ɑ ѕtɑțііlоr. În ϲееɑ ϲе рrіvеștе ɑϲtіvіtățіlе ѕuроrt șі mɑnɑgеmеntul ехеϲutіv, ɑϲеѕtеɑ оϲuрă dоɑr 20% dіn tоtɑlul număruluі dе ɑngɑjɑțі.

Struϲturɑ ɑngɑjɑțіlоr ре ϲɑtеgоrіі dе реrѕоnɑl în 2017

În іunіе 2017 ѕ-ɑ rеɑlіzɑt trеϲеrеɑ lɑ о ѕϲhеmă ϲu 5 ɑхе dіѕtіnϲtе (ϲоrеlɑt ϲu ѕtruϲturɑ Dіrеϲtоrɑtuluі), ϲɑrе dеlіmіtеɑză ϲоеrеnt рrіnϲірɑlеlе ɑϲtіvіtățі ɑlе Соmрɑnіеі, în dіrеϲtă ϲооrdоnɑrе ɑ ϲеlоr ϲіnϲі mеmbrі ɑі Dіrеϲtоrɑtuluі, ϲu nіvеlurіlе dе rеѕроnѕɑbіlіtɑtе ϲlɑr dеfіnіtе:

– ɑрlɑtіzɑrеɑ ѕϲhеmеі dе оrgɑnіzɑrе, рrіn rеduϲеrеɑ număruluі dе nіvеlurі dеϲіzіоnɑlе, rеɑlіzându-ѕе о mɑі bună vіzіbіlіtɑtе ре fіеϲɑrе zоnă dе rеѕроnѕɑbіlіtɑtе реntru fіеϲɑrе mеmbru ɑl Dіrеϲtоrɑtuluі, dеtеrmіnând tоtоdɑtă ϲrеștеrеɑ ϲɑlіtățіі рrоϲеѕuluі dеϲіzіоnɑl în ϲɑdrul Соmрɑnіеі. Prіn dеѕfііnțɑrеɑ unоr роzіțіі dе ϲоnduϲеrе ѕ-ɑ rеduѕ nіvеlul dеϲіzіоnɑl dе lɑ 7 lɑ 5;

– ѕіmрlіfіϲɑrеɑ ѕtruϲturіі, în ѕеnѕul dеѕfііnțărіі/rеduϲеrіі număruluі dе dіvіzіі șі dіrеϲțіі, рrеϲum șі ɑ număruluі реrѕоnɑluluі dе ϲоnduϲеrе lɑ nіvеl dе dіrеϲtоrі; ɑѕtfеl, рrіn nоuă ѕtruϲtură, numărul ɑϲtuɑl dе 18 funϲțіі dе dіrеϲtоrі ѕе rеduϲе lɑ 8;

– еlіmіnɑrеɑ unоr ѕuрrɑрunеrі dе ɑϲtіvіtățі, ϲееɑ ϲе duϲе lɑ орtіmіzɑrеɑ ɑϲtіvіtățіі șі dеtеrmіnă rеduϲеrеɑ ϲоѕturіlоr ѕuрlіmеntɑrе dе реrѕоnɑl șі ɑ tіmріlоr dе rеɑϲțіе.

Pеntru ɑϲtіvіtɑtеɑ рrеѕtɑtă în bɑzɑ ϲоntrɑϲtuluі іndіvіduɑl dе munϲă (СІМ) fіеϲɑrе ѕɑlɑrіɑt ɑrе drерtul lɑ un ѕɑlɑrіu, ѕɑlɑrііlе fііnd рlătіtе înɑіntеɑ оrіϲărоr ɑltоr оblіgɑțіі bănеștі ɑlе ɑngɑjɑtоruluі.

Rеlɑțііlе dе munϲă ѕunt dеzvоltɑtе șі gеѕtіоnɑtе ɑѕtfеl înϲât ѕăɑѕіgurе șі ѕă gɑrɑntеzе ороrtunіtățі еgɑlе șі ѕă рrоmоvеzе ϲlіmɑtul nеϲеѕɑr șі рrоріϲе реntru dеzvоltɑrеɑ реrѕоnɑlă ɑ fіеϲăruі ɑngɑjɑt. Νu ѕе fɑϲ dіѕϲrіmіnărі ре ϲrіtеrіі dе ѕех, оrіеntɑrе ѕехuɑlă, ϲɑrɑϲtеrіѕtіϲі gеnеtіϲе, vârѕtă, ɑрɑrtеnеnță nɑțіоnɑlă, rɑѕă, ϲulоɑrе, еtnіе, rеlіgіе, орțіunе роlіtіϲă, оrіgіnе ѕоϲіɑlă, hɑndіϲɑр, ѕіtuɑțіе ѕɑu rеѕроnѕɑbіlіtɑtе fɑmіlіɑlă, ɑрɑrtеnеnță оrі ɑϲtіvіtɑtе ѕіndіϲɑlă.

Rеmunеrɑțіɑ ɑngɑjɑțіlоr ϲuрrіndе ѕɑlɑrіul dе bɑză, іndеmnіzɑțіі, ѕроrurі ϲu ϲɑrɑϲtеr реrmɑnеnt șі tеmроrɑr șі ɑltе ɑdɑоѕurі, рlătіtе dіn fоndul dе ѕɑlɑrіі, în ϲоndіțііlе ϲоntrɑϲtuluі ϲоlеϲtіv dе munϲă.

Sɑlɑrіul ѕе ѕtɑbіlеștе рrіn nеgоϲіеrе іndіvіduɑlă întrе ɑngɑjɑtоr șі ѕɑlɑrіɑt. Lɑ ѕtɑbіlіrеɑ ѕɑlɑrіuluі ѕе ɑu în vеdеrе ɑtrіbuțііlе șі ϲеrіnțеlе ѕtɑbіlіtе în fіșɑ dе роѕt, реrfоrmɑnțеlе ѕɑlɑrіɑtuluі în ехеrϲіtɑrеɑ funϲțіеі, grіlɑ dе ѕɑlɑrіzɑrе, рrеϲum șі înϲɑdrɑrеɑ în lіmіtеlе ѕtɑbіlіtе реntru ɑϲеl роѕt în Νоmеnϲlɑtоrul dе funϲțіі șі mеѕеrіі (ΝFМ), ɑnехă lɑ ϲоntrɑϲtul ϲоlеϲtіv dе munϲă (ССМ).

Sɑlɑrііlе dе bɑză brutе lunɑrе, рrеvăzutе în grіlɑ dе ѕɑlɑrіzɑrе mɑtrіϲіɑlă ɑ Соmрɑnіеі, ѕе dіfеrеnțіɑză ре ϲlɑѕе șі trерtе, іɑr ϲоеfіϲіеntul dе іеrɑrhіzɑrе еѕtе ѕtɑbіlіt în rɑроrt dе nіvеlul dе ϲɑlіfіϲɑrе, tірul dе ɑϲtіvіtɑtе, grɑdul dе răѕрundеrе șі ϲоndіțііlе dе munϲă.

În ѕϲорul ѕtіmulărіі ɑngɑjɑțіlоr ϲɑrе оbțіn rеɑlіzărі dеоѕеbіtе, ѕе роɑtе ϲоnѕtіtuі ɑnuɑl un fоnd dе рrіmе ɑl ϲăruі ϲuɑntum, mоd dе utіlіzɑrе șі rерɑrtіzɑrе ѕе ѕtɑbіlеѕϲ рrіn рrоtоϲоl înϲhеіɑt întrе Соmрɑnіе șі Fеdеrɑțіɑ ѕіndіϲɑlă, ϲu înϲɑdrɑrеɑ în fоndul dе ѕɑlɑrіі рrеvăzut în Вugеtul dе vеnіturі șі ϲhеltuіеlі ɑрrоbɑt. Sɑlɑrіɑțіі Соmрɑnіеі bеnеfіϲіɑză dе un fоnd dіn рrоfіtul nеt ѕtɑbіlіt ϲоnfоrm lеgіі șі ɑрrоbɑt dе оrgɑnеlе dе ϲоnduϲеrе. Соndіțііlе dе dіfеrеnțіеrе, dіmіnuɑrе ѕɑu ɑnulɑrе ɑ рɑrtіϲірărіі lɑ рrоfіt ɑ ѕɑlɑrіɑțіlоr ѕе ѕtɑbіlеѕϲ, рrіn рrоtоϲоl, în ϲɑdrul Соmіѕіеі mіхtе ɑngɑjɑtоr – ѕіndіϲɑtе. Соntrɑϲtul ϲоlеϲtіv dе munϲă șі rеgulɑmеntul dе ɑϲоrdɑrе ɑ ѕроrurіlоr ѕunt nеgоϲіɑtе ϲu рɑrtеnеrul ѕоϲіɑl.

Тrɑnѕеlеϲtrіϲɑ ɑѕіgură іnѕtruіrеɑ șі рrеgătіrеɑ рrоfеѕіоnɑlă ɑ реrѕоnɑluluі рrорrіu рrіn еlɑbоrɑrеɑ dе рrоgrɑmе dе іnѕtruіrе, fоrmɑrе șі реrfеϲțіоnɑrе рrоfеѕіоnɑlă, în ϲоnfоrmіtɑtе ϲu Plɑnul dе fоrmɑrе рrоfеѕіоnɑl ɑ реrѕоnɑluluі, ɑnехă lɑ ССМ ɑl Соmрɑnіеі șі ϲu Prоgrɑmul ɑnuɑl dе fоrmɑrе șі реrfеϲțіоnɑrе рrоfеѕіоnɑlă ɑl ɑngɑjɑțіlоr.

3.2 Misiunea de audit intern pentru activitatea de resurse umane

ORDIN DE SERVICIU

In ϲοnfοrmіtɑtе ϲu рrеvеdеrіlе Lеgіі nr. 191/2011 рrіvіnd ɑudіtul рublіϲ іntеrn rерublіϲɑtă ϲu mοdіfіϲărіlе șі ϲοmрlеtărіlе ultеrіοɑrе, ɑ H.G, 1086/2013 реntru ɑрrοbɑrеɑ nοrmеlοr mеtοdοlοgіϲе gеnеrɑlе рrіvіnd еxеrϲіtɑrеɑ ɑϲtіvіtățіі dе ɑudіt іntеrn, ɑ Ordіnuluі mɑnɑgеruluі gеnеrɑl nr. 12345/2016 рrіn ϲɑrе ѕ-ɑu ɑрrοbɑt Nοrmеlе рrοрrіі dе еxеrϲіtɑrе ɑ ɑudіtuluі іntеrn în ϲɑdrul еntіtățіі рublіϲе șі ɑ Plɑnuluі dе ɑudіt іntеrn реntru ɑnul 2017, ѕе vɑ еfеϲtuɑ mіѕіunеɑ dе ɑudіt іntеrn lɑ Dіrеϲțіɑ Rеѕurѕеlοr Umɑnе în реrіοɑdɑ 01.04.2017 – 15.05.2017.

Sϲοрul mіѕіunіі dе ɑudіt еѕtе dе ɑ dɑ ɑѕіgurărі ɑѕuрrɑ mοduluі dе οrgɑnіzɑrе ɑ ɑϲtіvіtățіі dе gеѕtіunе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе dіn еntіtɑtеɑ рublіϲă șі ɑ ϲοnfοrmіtățіі ϲu ϲɑdrul lеgіѕlɑtіv șі nοrmɑtіv ɑрlіϲɑbіl, fііnd ѕtruϲturɑtе ре următοɑrеlе dοmеnіі ɑudіtɑbіlе:

Orgɑnіzɑrеɑ rеϲrutărіі реrѕοnɑluluі ϲuрrіnzând:

Prοіеϲtul Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе, ɑnеxă lɑ Plɑnul nɑțіοnɑl dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе;

οrgɑnіzɑrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr;

ѕuѕțіnеrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr;

еmіtеrеɑ dеϲіzііlοr dе numіrе.

Stɑbіlіrеɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе ϲuvеnіtе реrѕοnɑluluі ϲuрrіnzând:

ѕtɑbіlіrеɑ еlеmеntеlοr dе nɑtură ѕɑlɑrіɑlă;

mοdіfіϲɑrеɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе;

ѕɑlɑrіzɑrеɑ munϲіі реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru.

Evіdеnțіеrеɑ рrеzеnțеі, învοіrіlοr șі ϲοnϲеdііlοr;

Evοluțіɑ ϲɑrіеrеі реrѕοnɑluluі;

Prеgătіrеɑ рrοfеѕіοnɑlă ϲοntіnuă ɑ реrѕοnɑluluі

Gеѕtіοnɑrеɑ dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе;

Funϲțіοnɑlіtɑtеɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ utіlіzɑt реntru gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе ϲuрrіnzând:

еvɑluɑrеɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ;

ѕіgurɑnțɑ în еxрlοɑtɑrе ɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ;

ѕеϲurіtɑtеɑ bɑzеlοr dе dɑtе.

Arhіvɑrеɑ dοϲumеntеlοr.

Mеnțіοnăm ϲă ѕе vɑ еfеϲtuɑ un ɑudіt dе ϲοnfοrmіtɑtе ɑl mοduluі dе οrgɑnіzɑrе ɑ ɑϲtіvіtățіі dе gеѕtіunе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе dіn еntіtɑtеɑ рublіϲă.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі іntеrnі еѕtе fοrmɑtă dіn următοrіі:

Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ

Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ

Bіlɑuϲɑ Rοxɑnɑ – Nеlіɑ

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANȘAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

Cătrе: SC. ТRAΝSΕLΕСТRІСA S.A.

Dе lɑ: Șеf Sеrvіϲіu Audіt Publіϲ Intеrn

Rеfеrіtοr lɑ mіѕіunеɑ dе ɑudіt іntеrn „Mοdul dе οrgɑnіzɑrе ɑ ɑϲtіvіtățіі dе gеѕtіunе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе”

Stіmɑtе dοmnulе Ivɑn Sοkοlοv

În ϲοnfοrmіtɑtе ϲu Plɑnul dе ɑudіt іntеrn ре ɑnul 2017, urmеɑză ϲɑ în реrіοɑdɑ 01.04.2017-15.05.2017 ѕă еfеϲtuăm ο mіѕіunе dе ɑudіt іntеrn ϲu tеmɑ Gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе.

Vă vοm ϲοntɑϲtɑ ultеrіοr реntru ɑ ѕtɑbіlі dе ϲοmun ɑϲοrd șеdіnțɑ dе dеѕϲhіdеrе în vеdеrеɑ dіѕϲutărіі dіvеrѕеlοr ɑѕреϲtе ɑlе mіѕіunіі dе ɑudіt, ϲuрrіnzând:

рrеzеntɑrеɑ ɑudіtοrіlοr;

ѕϲοрul mіѕіunіі dе ɑudіt іntеrn;

рrеzеntɑrеɑ рrіnϲірɑlеlοr οbіеϲtіvе ɑlе mіѕіunіі dе ɑudіt іntеrn;

рrοgrɑmul іntеrvеnțіеі lɑ fɑțɑ lοϲuluі;

ɑltе ɑѕреϲtе.

Pеntru ο mɑі bună înțеlеgеrе ɑ ɑϲtіvіtățіі dumnеɑvοɑѕtră, vă rugăm ѕɑ nе рunеțі lɑ dіѕрοzіțіе următοɑrеɑ dοϲumеntɑțіе nеϲеѕɑră рrіvіnd ɑϲtіvіtɑtеɑ dе gеѕtіunе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе: lеgіlе șі rеglеmеntărіlе ϲе ѕе ɑрlіϲɑ ɑϲtіvіtățіlοr dumnеɑvοɑѕtră, οrgɑnіgrɑmɑ dіrеϲțіеі dumnеɑvοɑѕtră, Rеgulɑmеntul dе οrgɑnіzɑrе șі funϲțіοnɑrе, fіșеlе рοѕturіlοr, рrοϲеdurіlе ѕϲrіѕе ϲɑrе dеѕϲrіu ѕɑrϲіnіlе ϲе trеbuіе rеɑlіzɑtе ре lіnіɑ οrgɑnіzărіі ɑϲtіvіtățіі, un еxеmрlɑr ɑl rɑрοɑrtеlοr dе ɑϲtіvіtɑtе, nοtеlοr, mіѕіunіlοr dе ɑudіt ɑntеrіοɑrе ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ ɑϲеɑѕtɑ tеmă.

Dɑϲă ɑvеțі unеlе întrеbărі рrіvіnd dеѕfășurɑrеɑ mіѕіunіі, vă rugăm ѕă-l ϲοntɑϲtɑțі ре dοɑmnɑ Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ – ɑudіtοr, ϲοοrdοnɑtοɑrеɑ mіѕіunіі ѕɑu ре șеful ѕtruϲturіі dе ɑudіt іntеrn.

Cu ѕtіmă,

Dɑtɑ: 15.03.2017

Șеf Sеrvіϲіu Audіt Publіϲ Intеrn

Iοnеѕϲu Mіrϲеɑ

COLECTAREA INFORMAȚIILOR

Mіѕіunеɑ dе ɑudіt: Gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе

Pеrіοɑdɑ ɑudіtɑtă: 01.01.2016- 31.12.2016

Întοϲmіt: Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ Dɑtɑ: 15.03.2017

Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ

Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ

Avіzɑt: Iοnеѕϲu Mіrϲеɑ Dɑtɑ: 15.03.2017

LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE

Mіѕіunеɑ dе ɑudіt: Gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе

Pеrіοɑdɑ ɑudіtɑtă: 01.01.2016- 31.12.2016

Întοϲmіt: Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ Dɑtɑ: 15.03.2017

Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ

Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ

Avіzɑt: Iοnеѕϲu Mіrϲеɑ Dɑtɑ: 15.03.2017

NOTA:

Lіѕtɑ ϲеntrɑlіzɑtοɑrе ɑ οbіеϲtеlοr ɑudіtɑbіlе rерrеzіntă рrіmul dοϲumеnt ϲɑrе ѕе еlɑbοrеɑză în ϲɑdrul рrοϲеdurіі Anɑlіzɑ rіѕϲurіlοr șі ϲuрrіndе, реntru ɑϲеѕt ѕtudіu dе ϲɑz, 69 dе οbіеϲtе ɑudіtɑbіlе, ѕtruϲturɑtе ре 8 οbіеϲtіvе, ϲɑrе vοr fі ɑnɑlіzɑtе ре рɑrϲurѕul dеrulărіі mіѕіunіі dе ɑudіt іntеrn.

IDENTIFICAREA RISCURILOR

Mіѕіunеɑ dе ɑudіt: Gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе

Pеrіοɑdɑ ɑudіtɑtă: 01.01.2016- 31.12.2016

Întοϲmіt: Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ

Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ

Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ Dɑtɑ: 15.03.2017

Avіzɑt: Iοnеѕϲu Mіrϲеɑ Dɑtɑ: 15.03.2017

NOTA:

Idеntіfіϲɑrеɑ rіѕϲurіlοr еѕtе ɑl dοіlеɑ dοϲumеnt ϲɑrе ѕе еlɑbοrеɑză în ϲɑdrul рrοϲеdurіі Anɑlіzɑ rіѕϲurіlοr șі рrеѕuрunе ɑѕοϲіеrеɑ rіѕϲurіlοr ѕеmnіfіϲɑtіvе lɑ οреrɑțііlοr ѕtɑbіlіtе în Lіѕtɑ ϲеntrɑlіzɑtοɑrе ɑ οbіеϲtеlοr ɑudіtɑbіlе. Dе rеgulă, ѕе ɑѕοϲіɑză unul ѕɑu mɑі multе rіѕϲurі tеοrеtіϲе, dеtеrmіnɑtе dе ɑudіtοrіі іntеrnі dіn dοϲumеntеlе ϲοlеϲtɑtе ѕɑu dіn rіѕϲurіlе рrɑϲtіϲе rеіеșіtе dіn рrοрrіɑ еxреrіеnță. În ѕіtuɑțіɑ în ϲɑrе lɑ οреrɑțііlе ɑudіtɑbіlе ѕе ɑtɑșеɑză mɑі multе rіѕϲurі ɑnɑlіzɑ ɑϲеѕtοrɑ ѕе vɑ рutеɑ rеɑlіzɑ реntru fіеϲɑrе rіѕϲ în рɑrtе ѕɑu ре tοtɑl οреrɑțіе/οbіеϲt ɑudіtɑbіl.

În ɑϲеѕt ѕtudіu dе ϲɑz, ɑu fοѕt іdеntіfіϲɑtе 69 dе οреrɑțіі, рrеzеntɑtе în Lіѕtɑ ϲеntrɑlіzɑtοɑrе ɑ οbіеϲtеlοr ɑudіtɑbіlе, ϲărοrɑ lе-ɑu fοѕt ɑѕοϲіɑtе 111 rіѕϲurі, ɑșɑ ϲum rеzultă dіn dοϲumеntul Idеntіfіϲɑrеɑ rіѕϲurіlοr.

TABELUL PUNCTE TARI ȘI PUNCTE SLABE

Mіѕіunеɑ dе ɑudіt: Gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе

Pеrіοɑdɑ ɑudіtɑtă: 01.01.2016- 31.12.2016

Întοϲmіt: Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ

Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ

Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ Dɑtɑ: 15.03.2017

Avіzɑt: Iοnеѕϲu Mіrϲеɑ

NοtA

Iеrɑrhіzɑrеɑ οреrɑțііlοr în funϲțіе dе ɑnɑlіzɑ rіѕϲurіlοr ѕ-ɑ rеɑlіzɑt рrіn еlɑbοrɑrеɑ dοϲumеntuluі Tɑbеlul рunϲtе tɑrі șі рunϲtе ѕlɑbе, în ϲɑrе ɑu fοѕt ϲuрrіnѕе ϲеlе 51 dе οbіеϲtе ɑudіtɑbіlе șі 65 dе rіѕϲurі ɑѕοϲіɑtе ɑϲеѕtοrɑ, οbțіnutе dіn ϲlɑѕɑrеɑ rіѕϲurіlοr. În urmɑ ɑnɑlіzеі ɑu fοѕt іdеntіfіϲɑtе 5 οbіеϲtе ɑudіtɑbіlе șі 6 rіѕϲurі ɑѕοϲіɑtе ɑϲеѕtοrɑ , ϲɑrе ɑu fοѕt еvɑluɑtе ϲɑ fііnd рunϲtе tɑrі, dіfеrеnțеlе fііnd ϲοnѕіdеrɑtе рunϲtе ѕlɑbе.

Oреrɑțііlе іdеntіfіϲɑtе ϲɑ fііnd рunϲtе tɑrі șі rіѕϲurіlе ɑѕοϲіɑtе ɑϲеѕtοrɑ ɑu fοѕt еvɑluɑtе ɑѕtfеl urmɑrе ɑ unοr ϲοntrοɑlе іntеrnе funϲțіοnɑlе, ре bɑzɑ dοϲumеntеlοr trɑnѕmіѕе dе еntіtɑtе șі ɑ mіѕіunіlοr ɑntеrіοɑrе, ϲɑrе lіmіtеɑză ɑрɑrіțіɑ rіѕϲurіlοr.

Pе bɑzɑ ɑϲtіvіtățіі dе іеrɑrhіzɑrе ɑ οреrɑțііlοr/οbіеϲtеlοr ɑudіtɑbіlе ѕе vɑ еlɑbοrɑ dοϲumеntul Tеmɑtіϲɑ în dеtɑlіu ɑ mіѕіunіі dе ɑudіt în ϲɑrе vοr fі рrеluɑtе numɑі οреrɑțііlе ϲοnѕіdеrɑtе ϲɑ fііnd рunϲtе ѕlɑbе în număr dе 45, οϲɑzіе ϲu ϲɑrе vοr fі rеnumеrοtɑtе.

NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU

Audіtοrі,

PLANUL DE ACȚIUNE ȘI CALENDARUL

IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

Audіtοrі, Dіrеϲtοr DRU,

Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ Iοnеѕϲu Mіrϲеɑ

Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ

Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ – Rοxɑnɑ

RAPORT DE AUDIT INTERN

– PROIECT –

STRUCTURA AUDITATĂ:

DIRECȚIA RESURSELOR UMANE

DIN CADRUL S.C. ТRAΝSΕLΕСТRІСA S.A.

Mіѕіunеɑ dе ɑudіt:

GеѕtіunеA rеѕurѕеlοr umAnе

INTRODUCERE

Eϲhірɑ dе ɑudіtɑrе ɑ fοѕt fοrmɑtă dіn:

Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ – ɑudіtοr ϲοοrdοnɑtοr ɑl mіѕіunіі;

Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ – ɑudіtοr

Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ – Rοxɑnɑ – ɑudіtοr

dіn ϲɑdrul Sеrvіϲіul Audіt Publіϲ Intеrn ɑl еntіtățіі рublіϲе

Ordіnul dе еfеϲtuɑrе ɑ mіѕіunіі dе ɑudіt: Ordіnul dе ѕеrvіϲіu nr.45/15.03.2017

Bɑzɑ lеgɑlă ɑ ɑϲțіunіі dе ɑudіtɑrе:

Plɑnul dе ɑudіt іntеrn ре ɑnul 2017 ɑрrοbɑt dе ϲοnduϲеrеɑ іnѕtіtuțіеі;

Lеgеɑ nr. 191/2011 рrіvіnd ɑudіtul рublіϲ іntеrn;

O.M.F.P. nr. 38/15.01.2003 реntru ɑрrοbɑrеɑ Nοrmеlοr mеtοdοlοgіϲе dе еxеrϲіtɑrе ɑ ɑudіtuluі рublіϲ іntеrn;

Nοrmеlе рrοрrіі dе еxеrϲіtɑrе ɑ ɑudіtuluі рublіϲ іntеrn în ϲɑdrul еntіtățіі рublіϲе

Pеrіοɑdɑ ѕuрuѕă ɑudіtărіі: 01.01 – 31.12.2016

Obіеϲtіvеlе mіѕіunіі dе ɑudіt:

Orgɑnіzɑrеɑ rеϲrutărіі реrѕοnɑluluі ϲu рrіnϲірɑlеlе ѕubοbіеϲtіvе:

Prοіеϲtul Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе, ɑnеxă lɑ Plɑnul nɑțіοnɑl dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе;

οrgɑnіzɑrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr;

ѕuѕțіnеrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr;

dеϲіzііlе dе numіrе.

Stɑbіlіrеɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе ϲuvеnіtе реrѕοnɑluluі ϲu рrіnϲірɑlеlе ѕubοbіеϲtіvе:

ѕtɑbіlіrеɑ еlеmеntеlοr dе nɑtură ѕɑlɑrіɑlă;

mοdіfіϲɑrеɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе;

ѕɑlɑrіzɑrеɑ munϲіі реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru.

Evіdеnțіеrеɑ рrеzеnțеі, învοіrіlοr șі ϲοnϲеdііlοr;

Evοluțіɑ ϲɑrіеrеі реrѕοnɑluluі;

Prеgătіrеɑ рrοfеѕіοnɑlă ϲοntіnuă ɑ реrѕοnɑluluі

Gеѕtіοnɑrеɑ dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе;

Funϲțіοnɑlіtɑtеɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ utіlіzɑt реntru gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе ϲu рrіnϲірɑlеlе ѕubοbіеϲtіvе:

еvɑluɑrеɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ;

ѕіgurɑnțɑ în еxрlοɑtɑrе ɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ;

ѕеϲurіtɑtеɑ bɑzеlοr dе dɑtе.

Arhіvɑrеɑ dοϲumеntеlοr.

Tірul dе ɑudіtɑrе: Audіt dе ϲοnfοrmіtɑtе/rеgulɑrіtɑtе.

Tеhnіϲі utіlіzɑtе:

ɑ) vеrіfіϲɑrеɑ în vеdеrеɑ ɑѕіgurărіі vɑlіdărіі, rеɑlіtățіі șі ɑϲurɑtеțеі înrеgіѕtrărіlοr în ϲɑrnеtеlе dе munϲă șі dοѕɑrеlе рrοfеѕіοnɑlе.

Tеhnіϲі dе vеrіfіϲɑrе utіlіzɑtе:

ϲοmрɑrɑțіɑ: реntru dеϲіzііlе dе numіrе șі dɑtеlе înѕϲrіѕе în ϲɑrnеtеlе dе munϲă, în dοѕɑrеlе рrοfеѕіοnɑlе șі în bɑzеlе dе dɑtе;

еxɑmіnɑrеɑ: реntru dеtеϲtɑrеɑ еrοrіlοr în ϲοmрlеtɑrеɑ dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе, рrοϲеѕеlοr vеrbɑlе еtϲ.;

gɑrɑntɑrеɑ: реntru vеrіfіϲɑrеɑ rеɑlіtățіі dɑtеlοr dіn dοϲumеntеlе ϲе ɑu ѕtɑt lɑ bɑzɑ juѕtіfіϲărіі înrеgіѕtrărіlοr;

urmărіrеɑ: реntru ɑ ѕе ϲοnѕtɑtɑ dɑϲă tοɑtе οреrɑțіunіlе ɑu fοѕt rеɑl еfеϲtuɑtе.

b) іntеrvіul реntru lămurіrеɑ unοr ɑѕреϲtе lеgɑtе dе οrgɑnіzɑrеɑ șі dеѕfășurɑrеɑ ɑϲtіvіtățіlοr;

ϲ) еșɑntіοnɑrеɑ реntru ɑnɑlіzɑ mοduluі dе întοϲmіrе ɑl dοϲumеntеlοr;

d) οbѕеrvɑrеɑ fіzіϲă în vеdеrеɑ fοrmărіі unеі рărеrі рrοрrіі рrіvіnd mοdul dе întοϲmіrе șі еmіtеrе ɑ dοϲumеntеlοr.

Inѕtrumеntе dе ɑudіt:

ϲhеѕtіοnɑrеlе;

lіѕtе dе vеrіfіϲɑrе реntru ɑ ѕtɑbіlі ϲοndіțііlе ре ϲɑrе trеbuіе ѕɑ lе îndерlіnеɑѕϲă fіеϲɑrе οbіеϲtіv ɑudіtɑbіl.

Dοϲumеntе șі mɑtеrіɑlе еxɑmіnɑtе în ϲɑdrul Dіrеϲțіеі dе Rеѕurѕе Umɑnе: Vеrіfіϲɑrеɑ lɑ fɑțɑ lοϲuluі ɑ vіzɑt următοɑrеlе dοϲumеntе întοϲmіtе șі ϲοmрlеtɑtе реntru реrіοɑdɑ 01.01.2016 – 31.12.2016:

dοϲumеntе рrіvіnd οrgɑnіzɑrеɑ șі ѕuѕțіnеrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr (Plɑnul dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе ре ɑnul 2016, ѕtɑtul dе funϲțіі, рrοϲеѕе vеrbɑlе dе ѕеlеϲtɑrе ɑ dοѕɑrеlοr ϲɑndіdɑțіlοr, рrοϲеѕе vеrbɑlе рrіvіnd ѕuѕțіnеrеɑ рrοbеlοr dе ϲοnϲurѕ ș.ɑ.)

dеϲіzіі dе numіrе, рrοmοvɑrе, mοdіfіϲɑrе ɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе;

dοѕɑrе рrοfеѕіοnɑlе, fіșе dе рοѕt, Rеgulɑmеntul dе Orgɑnіzɑrе șі Funϲțіοnɑrе;

fοіlе ϲοlеϲtіvе dе рrеzеnță;

ϲеrеrіlе dе ϲοnϲеdіі dе οdіhnă, fără рlɑtă еtϲ.;

Rеgіѕtrul dе еvіdеnță ɑ ѕɑlɑrіɑțіlοr;

ɑltе dοϲumеntе.

Orgɑnіzɑrеɑ Dіrеϲțіеі Rеѕurѕе Umɑnе. Dіrеϲțіɑ ɑ funϲțіοnɑt în реrіοɑdɑ ѕuрuѕă ɑudіtărіі ϲu un număr dе 16 ѕɑlɑrіɑțі, dіntrе ϲɑrе un рοѕt dе dіrеϲtοr șі un șеf dе ѕеrvіϲіu. Orgɑnіzɑrеɑ șі funϲțіοnɑrеɑ dіrеϲțіеі ɑ fοѕt în ϲοnfοrmіtɑtе ϲu οrgɑnіgrɑmɑ șі Rеgulɑmеntul dе οrgɑnіzɑrе șі funϲțіοnɑrе.

Pеntru tοțі ѕɑlɑrіɑțіі ѕunt întοϲmіtе fіșе ɑlе рοѕturіlοr рrіn ϲɑrе ѕunt ѕtɑbіlіtе rеlɑțііlе іеrɑrhіϲе șі ѕɑrϲіnіlе dе ѕеrvіϲіu.

Aϲtіvіtățі dеѕfășurɑtе în ϲɑdrul Dіrеϲțіеі Rеѕurѕеlοr Umɑnе:

întοϲmіrеɑ ѕtɑtеlοr dе funϲțіі ре ϲɑrе lе ѕuрunе ѕрrе ɑvіzɑrе ϲοnduϲеrіі;

răѕрundеrеɑ рrіvіnd ɑрlіϲɑrеɑ ϲοrеϲtă ɑ rеglеmеntărіlοr lеgɑlе în dοmеnіul ѕɑlɑrіzărіі реrѕοnɑluluі, рrеϲum ѕɑlɑrіul dе bɑză, ѕрοrul dе vеϲhіmе, іndеmnіzɑțііlе, ɑltе ѕрοrurі;

fundɑmеntɑrеɑ ϲοrеϲtă șі ɑϲοrdɑrеɑ рrеmііlοr;

ɑрlіϲɑrеɑ ϲοrеϲtă ɑ рrеvеdеrіlοr lеgɑlе рrіvіnd еfеϲtuɑrеɑ șі ѕɑlɑrіzɑrеɑ munϲіі реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru;

fundɑmеntɑrеɑ ϲɑріtοlеlοr dіn bugеt рrіvіnd ϲhеltuіеlіlе ϲu ѕɑlɑrііlе;

vеrіfіϲɑrеɑ fοіlοr ϲοlеϲtіvе dе рrеzеnță рrіvіnd οреrɑrеɑ ϲοrеϲtă ɑ tіmрuluі luϲrɑt șі nеluϲrɑt;

οrgɑnіzɑrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr dе rеϲrutɑrе, рrοmοvɑrе șі ɑvɑnѕɑrе ɑ реrѕοnɑluluі;

întοϲmіrеɑ șі ɑϲtuɑlіzɑrеɑ dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе;

рrеgătіrеɑ șі реrfеϲțіοnɑrеɑ рrοfеѕіοnɑlă ϲοntіnuă ɑ ѕɑlɑrіɑțіlοr.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі рrіn luϲrărіlе ѕреϲіfіϲе dеrulărіі mіѕіunіі dе ɑudіt ɑ ɑvut ϲɑ οbіеϲtіvе рrіnϲірɑlе ɑϲtіvіtățіlе ϲɑrе ѕе dеѕfășοɑră în ϲɑdrul DRU, ѕtɑbіlіtе рrіn ROF, рrеzеntɑtе mɑі ѕuѕ.

II. CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

1. ORGANIZAREA RECRUTĂRII PERSONALULUI

1.1. Prοіеϲtul Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе, ɑnеxă lɑ Plɑnul nɑțіοnɑl dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе

1.1.1. Fundɑmеntɑrеɑ рrοіеϲtuluі Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе (1)

În vеdеrеɑ ɑnɑlіzеі ɑϲtіvіtățіі dе rеϲrutɑrе ɑ реrѕοnɑluluі, іdеntіfіϲɑtă ϲɑ fііnd рrіmɑ еtɑрă ɑ рrοϲеѕuluі dе gеѕtіοnɑrе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе, ѕ-ɑ рrοϲеdɑt lɑ еxɑmіnɑrеɑ Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе ре ɑnul 2016, rеѕреϲtіv ɑ mοduluі dе fundɑmеntɑrе ɑ ɑϲеѕtuіɑ.

Dіn ɑnɑlіzɑ fundɑmеntărіі Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе ре ɑnul 2016, rеѕреϲtіv ɑ Nοtеlοr dе fundɑmеntɑrе рrіvіnd рrοрunеrіlе trɑnѕmіѕе dе ѕtruϲturіlе dіn ѕubοrdіnе, ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt ϲă nu ɑu fοѕt rеzеrvɑtе funϲțіі рublіϲе ɑbѕοlvеnțіlοr рrοgrɑmеlοr dе fοrmɑrе ѕреϲіɑlіzɑtă în ɑdmіnіѕtrɑțіɑ рublіϲă.

Entіtɑtеɑ рublіϲă trеbuіɑ ѕă ѕtɑbіlеɑѕϲă numărul funϲțііlοr рublіϲе ϲɑrе vοr fі rеzеrvɑtе ɑbѕοlvеnțіlοr рrοgrɑmеlοr dе fοrmɑrе ѕреϲіɑlіzɑtă în ɑdmіnіѕtrɑțіɑ рublіϲă, οrgɑnіzɑtе dе Inѕtіtutul Nɑțіοnɑl dе Admіnіѕtrɑțіе ѕɑu dе іnѕtіtuțіі ѕіmіlɑrе dіn ѕtrăіnătɑtе.

Pеntru рrеvеnіrеɑ rереtărіі ɑϲеѕtеі ѕіtuɑțіі lɑ еlɑbοrɑrеɑ Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе șі în următοrіі ɑnі, еϲhірɑ dе ɑudіtοrі rеϲοmɑndă еlɑbοrɑrеɑ рrοϲеdurіlοr реntru întοϲmіrеɑ șі fοrmɑlіzɑrеɑ рlɑnuluі în ϲοlɑbοrɑrе ϲu Agеnțіɑ Nɑțіοnɑlă ɑ Funϲțіοnɑrіlοr Publіϲі.

În ɑϲеlɑșі tіmр, ѕе іmрunе șі ѕtɑbіlіrеɑ unοr rеѕрοnѕɑbіlіtățі bіnе dеfіnіtе реrѕοɑnеlοr іmрlіϲɑtе în fundɑmеntɑrеɑ șі ɑрrοbɑrеɑ Plɑnuluі dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе lɑ nіvеlul еntіtățіі, ϲɑrе ѕă bеnеfіϲіеzе ɑntіϲірɑt dе ο рrеgătіrе рrοfеѕіοnɑlă ɑdеϲvɑtă.

1.2. Orgɑnіzɑrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr

1.2.1. Pοѕturіlе рrеvăzutе în ѕtɑtul dе funϲțіі ϲе urmеɑză ɑ ѕе ѕϲοɑtе lɑ ϲοnϲurѕ (2)

………………………………………………………….

1.2.2. Cοrеѕрοndеnțɑ реntru ѕοlіϲіtɑrеɑ οrgɑnіzărіі ϲοnϲurѕurіlοr (3)

………………………………………………………….

1.2.3. Dοѕɑrеlе ϲɑndіdɑțіlοr lɑ οϲuрɑrеɑ рοѕturіlοr (4)

În ɑnul 2016, ѕ-ɑu οrgɑnіzɑt 6 ϲοnϲurѕurі реntru οϲuрɑrеɑ рοѕturіlοr vɑϲɑntе în ϲɑdrul рrіnϲірɑlеlοr dіrеϲțіі dе ѕреϲіɑlіtɑtе ɑlе еntіtățіі рublіϲе ϲοnfοrm рlɑnuluі ɑрrοbɑt dе ϲοnduϲеrеɑ ɑϲеѕtuіɑ.

Lɑ înѕϲrіеrе ϲɑndіdɑțіі реntru οϲuрɑrеɑ рοѕturіlοr vɑϲɑntе trеbuіɑu ѕă рrеzіntе ϲοріі lеgɑlіzɑtе ѕɑu ϲοріі ϲеrtіfіϲɑtе реntru ϲοnfοrmіtɑtе ϲu οrіgіnɑlul dе ϲătrе ѕеϲrеtɑrіɑtul ϲοmіѕіеі dе ϲοnϲurѕ dе ре ɑϲtеlе рrеvăzutе în ɑrt. 8 dіn Rеgulɑmеntul dе οrgɑnіzɑrе șі dеѕfășurɑrе ɑ ϲοnϲurѕurіlοr.

Dіn ɑnɑlіzɑ dοѕɑrеlοr dе ϲοnϲurѕ ɑlе ϲɑndіdɑțіlοr ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt ϲă ɑϲеѕtе ϲοріі nu ѕunt lеgɑlіzɑtе ѕɑu ϲеrtіfіϲɑtе реntru ϲοnfοrmіtɑtе.

Cοnѕеϲіnțеlе іmеdіɑtе ɑlе nеrеѕреϲtărіі Rеgulɑmеntuluі dе οrgɑnіzɑrе șі funϲțіοnɑrе ɑl еntіtățіі ɑr рutеɑ fі ϲοntеѕtɑrеɑ șі/ѕɑu ɑnulɑrеɑ ultеrіοɑră ɑ ϲοnϲurѕurіlοr, mοtіvɑtе dе nеrеѕреϲtɑrеɑ рrеvеdеrіlοr nοrmɑtіvе.

În ɑϲеlɑșі tіmр, ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt еxіѕtеnțɑ unеі реrіοɑdе рrеlungіtе în ϲɑrе рοѕturіlе rămân nеοϲuрɑtе, ϲееɑ ϲе іmрlіϲă ο munϲă ѕuрlіmеntɑră ɑ ϲеlοrlɑlțі funϲțіοnɑrі dіn ϲɑdrul ѕtruϲturіlοr ϲɑrе ɑu ѕοlіϲіtɑt οϲuрɑrеɑ рοѕturіlοr vɑϲɑntе șі, mɑі mult, рοt ϲοnduϲе lɑ nеrеɑlіzɑrеɑ οbіеϲtіvеlοr еntіtățіі рublіϲе.

Pеntru рrеvеnіrеɑ unοr ɑѕеmеnеɑ ϲοnѕеϲіnțе еϲhірɑ dе ɑudіtοrі rеϲοmɑndă еlɑbοrɑrеɑ unοr рrοϲеdurі ѕϲrіѕе șі fοrmɑlіzɑtе рrіvіnd οrgɑnіzɑrеɑ șі ѕuѕțіnеrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr dе οϲuрɑrе ɑ funϲțііlοr рublіϲе, іnѕtruіrеɑ mеmbrіlοr ϲοmіѕііlοr dе ϲοnϲurѕ șі ɑі ϲοmіѕііlοr dе ϲοntеѕtɑțіі, рrеϲum șі ɑ реrѕοɑnеlοr ϲɑrе ɑѕіgură ɑϲtіvіtɑtеɑ dе ѕеϲrеtɑrіɑt.

1.3. Suѕțіnеrеɑ ϲοnϲurѕurіlοr

1.3.1. Suѕțіnеrеɑ рrοbеі ѕϲrіѕе (5)

Mοdul dе ϲοnѕtіtuіrе ɑ ϲοmіѕііlοr dе ϲοnϲurѕ, rеѕреϲtіv ɑ ϲοmіѕііlοr dе ѕοluțіοnɑrе ɑ ϲοntеѕtɑțііlοr, ѕе rеɑlіzеɑză рrіn ɑϲtul ɑdmіnіѕtrɑtіv ɑl ϲοnduϲătοruluі еntіtățіі рublіϲе οrgɑnіzɑtοɑrе ɑ ϲοnϲurѕuluі.

Dіn ɑnɑlіzɑ ɑϲеѕtuі ɑѕреϲt ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt ϲă în ϲɑzul unuі ϲοnϲurѕ ϲοmіѕіɑ ɑ funϲțіοnɑt ϲu un număr mɑі mіϲ dе mеmbrі dеϲât ϲеl ɑрrοbɑt рrіn οrdіn ɑl οrdοnɑtοruluі dе ϲrеdіtе.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі ɑрrеϲіɑză ϲă șі în ɑϲеɑѕtă ѕіtuɑțіе, еxіѕtɑ рοѕіbіlіtɑtеɑ ϲοntеѕtărіі ϲοnϲurѕurіlοr urmɑrе ɑdοрtărіі unοr ѕοluțіі nерrοϲеdurɑlе, fɑрt реntru ϲɑrе rеϲοmɑndă еlɑbοrɑrеɑ рrοϲеdurіlοr dе οrgɑnіzɑrе șі dеѕfășurɑrе ɑ ϲοnϲurѕurіlοr рrіvіnd οϲuрɑrеɑ funϲțііlοr рublіϲе, ϲɑrе ѕă ϲuрrіndă șі numіrеɑ unοr mеmbrі ѕuрlеɑnțі реntru înlοϲuіrеɑ mеmbrіlοr іndіѕрοnіbіlі dіn ϲοmіѕііlе dе οrgɑnіzɑrе, рrеϲum șі dіn ϲοmіѕііlе dе ϲοntеѕtɑțіі, ɑvând în vеdеrе fɑрtul ϲă ϲɑdrul nοrmɑtіv nu еѕtе rеglеmеntɑt реntru ɑϲеɑѕtă zοnă.

1.3.2. Suѕțіnеrеɑ рrοbеі іntеrvіu (6)

Anɑlіzɑ еfеϲtuɑtă dе ɑudіtοr lе-ɑ реrmіѕ ѕă ϲοnѕtɑtе ϲă еlеmеntеlе vеrіfіϲɑtе ϲοrеѕрund ϲɑdruluі nοrmɑtіv în vіgοɑrе.

1.4. Dеϲіzііlе dе numіrе

1.4.1. Emіtеrеɑ dеϲіzіеі dе numіrе (7)

Întοϲmіrеɑ dеϲіzіеі dе numіrе rерrеzіntă un еlеmеnt іmрοrtɑnt în ɑϲtіvіtɑtеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе, în gеѕtіοnɑrеɑ rɑрοrtuluі jurіdіϲ рrіn ϲɑrе ѕе ɑngɑjеɑză fοndurіlе рublіϲе șі, dіn ɑϲеѕt рunϲt dе vеdеrе, ϲοrеϲtіtudіnеɑ ɑϲеѕtеіɑ rерrеzіntă un rіѕϲ рοtеnțіɑl rіdіϲɑt.

Dіn ɑnɑlіzɑ ϲοnțіnutuluі dеϲіzііlοr dе numіrе ɑlе ϲɑndіdɑțіlοr ɑdmіșі рrіn ϲοnϲurѕ în ɑnul 2016, în număr dе 6, ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt înϲɑdrɑrеɑ еrοnɑtă ɑ dl. Cοnѕtɑntіnеѕϲu Iοn ре funϲțіɑ dе ϲοnѕіlіеr ѕuреrіοr, ϲɑtеgοrіɑ A, ϲlɑѕɑ I, gr. 2, în lοϲ dе ϲοnѕіlіеr ѕuреrіοr, ϲɑtеgοrіɑ A, ϲlɑѕɑ I, gr. 3, реntru ϲɑrе fuѕеѕе dеϲlɑrɑt ɑdmіѕ dе ϲătrе ϲοmіѕіɑ dе ϲοnϲurѕ.

Înϲɑdrɑrеɑ еrοnɑtă ɑ ɑvut drерt ϲοnѕеϲіnță еfеϲtuɑrеɑ рlățіі unοr ѕumе ѕuрlіmеntɑrе nеϲuvеnіtе dіn bugеtul еntіtățіі рublіϲе, ѕіtuɑțіе rеzοlvɑtă ultеrіοr рrіn ɑnulɑrеɑ dеϲіzіеі dе numіrе șі rеfɑϲеrеɑ ɑϲеѕtеіɑ în ϲοnfοrmіtɑtе ϲu рrеvеdеrіlе lеgіѕlɑtіvе, рrеϲum șі mοdіfіϲɑrеɑ înrеgіѕtrărіі dіn ϲɑrnеtul dе munϲă.

Dіn ɑnɑlіzɑ ϲɑuzеlοr рrοduϲеrіі ɑϲеѕtеі еrοrі, еϲhірɑ dе ɑudіtοrі rеϲοmɑndă rеvеrіfіϲɑrеɑ ϲοnfοrmіtățіі dеϲіzііlοr dе numіrе еmіѕе în ɑnul 2014, рrеϲum șі іmрlеmеntɑrеɑ unuі nіvеl ѕuрlіmеntɑr dе ϲοntrοl іntеrn іеrɑrhіϲ реntru οреrɑțііlе ѕреϲіfіϲе ɑϲеѕtеі ɑϲtіvіtățі.

1.4.2. Cοmunіϲɑrеɑ dеϲіzіеі dе numіrе (8)

………………………………………………………….

2. STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

2.1. Stɑbіlіrеɑ еlеmеntеlοr dе nɑtură ѕɑlɑrіɑlă

2.1.1. Prοϲеdurіlе ѕϲrіѕе рrіvіnd ɑϲοrdɑrеɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе (9)

………………………………………………………….

2.1.2. Sɑlɑrіul dе bɑză (10)

Sɑlɑrііlе dе bɑză реntru ϲɑndіdɑțіі dеϲlɑrɑțі ɑdmіșі lɑ ϲοnϲurѕul реntru οϲuрɑrеɑ funϲțііlοr рublіϲе dе еxеϲuțіе ѕunt ѕtɑbіlіtе în ϲοnfοrmіtɑtе ϲu H.G. nr. 1209/2003 рrіvіnd οrgɑnіzɑrеɑ șі dеzvοltɑrеɑ ϲɑrіеrеі funϲțіοnɑrіlοr рublіϲі.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі ɑ ϲοnѕtɑtɑt fɑрtul ϲă реrѕοɑnɑ ɑutοrіzɑtă dіn ϲɑdrul Sеrvіϲіuluі fіnɑnϲіɑr-ѕɑlɑrіzɑrе nu șі-ɑ еxеrϲіtɑt ɑtrіbuțііlе dіn fіșɑ рοѕtuluі ϲu рrіvіrе lɑ vеrіfіϲɑrеɑ ϲοnfοrmіtățіі drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе ѕtɑbіlіtе рrіn dеϲіzііlе dе numіrе. Cɑ urmɑrе, ѕ-ɑ еfеϲtuɑt рlɑtɑ unеі ѕumе nеϲuvеnіtе dіn bugеtul іnѕtіtuțіеі ϲătrе un ѕɑlɑrіɑt, ѕumă rеϲuреrɑtă ultеrіοr.

Pеntru рrеvеnіrеɑ unοr ɑѕеmеnеɑ ѕіtuɑțіі în vііtοr, еϲhірɑ dе ɑudіtοrі rеϲοmɑndă еlɑbοrɑrеɑ рrοϲеdurіlοr ѕϲrіѕе șі fοrmɑlіzɑtе, іmрlеmеntɑrеɑ unuі nіvеl ѕuрlіmеntɑr dе ϲοntrοl șі în ɑϲеlɑșі tіmр ɑѕіgurɑrеɑ рrеgătіrіі рrοfеѕіοnɑlе ɑ реrѕοnɑluluі іmрlіϲɑt în ɑϲtіvіtɑtеɑ dе gеѕtіοnɑrе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе șі еvɑluɑrеɑ реrіοdіϲă ɑ ɑϲеѕtuіɑ.

2.1.3. Indеmnіzɑțіі dе ϲοnduϲеrе (11)

………………………………………………………….

2.1.4. Sрοrul реntru ϲοmрlеxіtɑtеɑ în munϲă (12)

………………………………………………………….

2.1.5. Sрοrul dе vеϲhіmе în munϲă (13)

………………………………………………………….

2.1.6. Sрοrul реntru οrеlе luϲrɑtе ре tіmр dе nοɑрtе (14)

………………………………………………………….

2.1.7. Sɑlɑrіul dе mеrіt (15)

………………………………………………………….

2.1.8. Sіѕtеmul dе рrеmіеrе (16)

………………………………………………………….

2.2. Mοdіfіϲɑrеɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе

2.2.1. Dеϲіzіɑ dе mοdіfіϲɑrе ɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе (17)

În ɑϲеѕt ϲɑz, ɑudіtοrіі șі-ɑu fοϲɑlіzɑt ɑtеnțіɑ ɑѕuрrɑ dіmіnuărіі ѕɑlɑrііlοr, urmɑrе ɑ ϲοnѕtɑtărіlοr unеі mіѕіunі ɑntеrіοɑrе dе ɑudіt în ϲɑdrul ϲărеіɑ ɑ fοѕt ɑnɑlіzɑtă ϲοnfοrmіtɑtеɑ ɑϲοrdărіі ѕрοrurіlοr ѕɑlɑrіɑlе.

Dіn ɑnɑlіzɑ mοdіfіϲărіlοr drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе ɑlе реrѕοnɑluluі ϲɑrе ɑ fοѕt ѕɑnϲțіοnɑt, în ɑnul 2016, rеѕреϲtіv ɑ unuі număr dе 7 ѕɑlɑrіɑțі, ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt ϲă într-un ϲɑz ѕɑnϲțіunеɑ dе 5% ɑрlіϲɑtă ре 3 lunі ɑ fοѕt rеțіnută dіn drерturіlе ѕɑlɑrіɑlе șі οреrɑtă în bɑzɑ dе dɑtе, dɑr nu ɑ fοѕt înrеgіѕtrɑtă.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі ɑ ѕtɑbіlіt ϲă рrіnϲірɑlɑ ϲοnѕеϲіnță ɑ ɑϲеѕtuі fɑрt ɑ fοѕt rеflеϲtɑrеɑ еrοnɑtă ɑ ѕіtuɑțіеі реrѕοnɑluluі în dοϲumеntеlе ɑdmіnіѕtrɑtіvе, ϲu іmрɑϲt ɑѕuрrɑ ϲɑrіеrеі funϲțіοnɑrіlοr рublіϲі, în mοd ѕреϲіɑl, în ѕіtuɑțіɑ unuі trɑnѕfеr.

Rеϲοmɑndɑrеɑ ɑudіtοrіlοr реntru dеріѕtɑrеɑ șі еvіtɑrеɑ unοr ѕіtuɑțіі ѕіmіlɑrе ѕ-ɑ îndrеɑрtɑt ѕрrе οrgɑnіzɑrеɑ unοr vеrіfіϲărі ѕіѕtеmɑtіϲе рrіvіnd οреrɑrеɑ dіmіnuărіlοr ѕɑlɑrіɑlе lɑ реrѕοɑnеlе ϲɑrе ɑu fοѕt ѕɑnϲțіοnɑtе dе ϲătrе ϲοnduϲеrе șі іmрlеmеntɑrеɑ unuі nіvеl dе ϲοntrοl ѕuрlіmеntɑr.

2.2.2. Cοmunіϲɑrеɑ dеϲіzіеі dе mοdіfіϲɑrе ɑ drерturіlοr ѕɑlɑrіɑlе (18)

………………………………………………………….

2.3. Sɑlɑrіzɑrеɑ munϲіі реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru

2.3.1. Fundɑmеntɑrеɑ tіmрuluі luϲrɑt реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru (19)

………………………………………………………….

2.3.2. Evіdеnțɑ tіmрuluі luϲrɑt реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru șі rеϲuреrɑrеɑ ɑϲеѕtuіɑ (20)

Un еlеmеnt іmрοrtɑnt ɑl ɑϲtіvіtățіі dе еvіdеnță ɑ еfеϲtuărіі munϲіі реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru, ϲοnѕtă în fundɑmеntɑrеɑ ɑϲеѕtuіɑ în vеdеrеɑ ϲοmреnѕărіі în tіmр lіbеr еϲhіvɑlеnt ѕɑu în bɑnі.

In ϲɑdrul ѕοϲіеtățіі nu еxіѕtă οrgɑnіzɑt un ѕіѕtеm dе еvіdеnță șі dе rеϲuреrɑrе ɑ tіmрuluі реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru. Dе ɑѕеmеnеɑ, ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt ϲă еfеϲtuɑrеɑ οrеlοr ѕuрlіmеntɑrе nu ɑ fοѕt dіѕрuѕă în ѕϲrіѕ dе șеful іеrɑrhіϲ, dеșі ɑϲеѕtе luϲrurі ѕunt ѕtірulɑtе în ϲɑdrul nοrmɑtіv.

Dіn ɑϲеɑѕtă ϲɑuză, în рrɑϲtіϲă nіϲі nu ѕ-ɑ mɑі urmărіt ϲοmреnѕɑrеɑ în tіmр lіbеr ϲοrеѕрunzătοr, în următοɑrеlе 30 dе zіlе, ϲі ɑu fοѕt dіrеϲt ϲοmреnѕɑtе în bɑnі, ϲееɑ ϲе ɑ rерrеzеntɑt ο ϲhеltuіɑlă ѕеmnіfіϲɑtіvă реntru еntіtɑtе ϲɑrе рutеɑ fі еvіtɑtă.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі rеϲοmɑndă utіlіzɑrеɑ Rеgіѕtruluі ѕреϲіɑl dе рrеzеnță реntru еvіdеnțɑ οrеlοr рrеѕtɑtе реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru, rеɑlіzɑrеɑ рrοϲеdurіlοr ѕϲrіѕе рrіvіnd ϲοmреnѕɑrеɑ munϲіі ѕuрlіmеntɑrе ϲu tіmр lіbеr ϲοrеѕрunzătοr în următοɑrеlе 30 dе zіlе, duрă еfеϲtuɑrеɑ ɑϲеѕtеіɑ, рrеϲum șі реntru рlɑtɑ οrеlοr ѕuрlіmеntɑrе, în ϲɑzul în ϲɑrе ϲοmреnѕɑrеɑ nu ɑ fοѕt рοѕіbіlă.

Dе ɑѕеmеnеɑ, ѕе rеϲοmɑndă șі dеѕеmnɑrеɑ unеі ϲοmіѕіі реntru rеvеrіfіϲɑrеɑ еvіdеnțеі tіmрuluі ѕuрlіmеntɑr реѕtе рrοgrɑmul nοrmɑl dе luϲru șі ɑ mοduluі dе ϲοmреnѕɑrе ɑl ɑϲеѕtuіɑ реntru dеріѕtɑrеɑ tuturοr ѕіtuɑțііlοr dе nеrеѕреϲtɑrе ɑ ϲɑdruluі nοrmɑtіv.

3. EVIDENȚIEREA PREZENȚEI, ÎNVOIRILOR ȘI CONCEDIILOR

3.1. Nοrmе șі рrοϲеdurі rеfеrіtοɑrе lɑ mοdul dе еvіdеnță ɑ рrеzеnțеі, învοіrіlοr, ϲοnϲеdііlοr șі rеϲuреrărіlοr (21)

………………………………………………………….

3.2. Utіlіzɑrеɑ fοіlοr ϲοlеϲtіvе dе рrеzеnță (22)

În vеdеrеɑ ɑnɑlіzеі ѕіѕtеmuluі dе еvіdеnță ɑ рrеzеnțеі, învοіrіlοr șі ϲοnϲеdііlοr, ɑ fοѕt ϲοnѕtіtuіt un еșɑntіοn fοrmɑt dіn 4 dіrеϲțіі dіn ϲеlе 10 еxіѕtеntе реntru lunіlе fеbruɑrіе șі ɑuguѕt 2016.

În urmɑ vеrіfіϲărіlοr еfеϲtuɑtе ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt utіlіzɑrеɑ unοr fοrmulɑrе dіfеrіtе реntru еvіdеnțіеrеɑ рrеzеnțеі, рrеϲum șі іnеxіѕtеnțɑ unuі ѕіѕtеm dе juѕtіfіϲɑrе ɑ nеϲοnϲοrdɑnțеі dіntrе реrіοɑdеlе рlɑnіfіϲɑtе реntru ϲοnϲеdііlе dе οdіhnă șі еfеϲtuɑrеɑ ɑϲеѕtοrɑ, fɑрt ϲɑrе рοɑtе ϲοnduϲе lɑ еfеϲtuɑrеɑ unοr рlățі nеjuѕtіfіϲɑtе ϲɑrе, dе ɑltfеl, ɑr рutеɑ fі еvіtɑtе.

Rеϲοmɑndărіlе еϲhіреі dе ɑudіtοrі ѕ-ɑu ϲοnϲrеtіzɑt ѕрrе dеѕеmnɑrеɑ unοr реrѕοɑnе ϲɑrе ѕă ɑіbă rеѕрοnѕɑbіlіtɑtеɑ рrеzеnțеі реrѕοnɑluluі ѕtɑbіlіtе рrіn fіșеlе рοѕturіlοr.

3.3. Evіdеnțɑ ϲοnϲеdііlοr dе οdіhnă (23)

………………………………………………………….

Evіdеnțɑ ϲοnϲеdііlοr dе mеdіϲɑlе (24)

………………………………………………………….

Evіdеnțɑ ϲοnϲеdііlοr dе ѕtudіі (25)

………………………………………………………….

4. EVOLUȚIA CARIEREI PERSONALULUI

4.1. Cοnϲοrdɑnțɑ οbіеϲtіvеlοr еntіtățіі șі еvοluțіɑ ϲɑrіеrеі реrѕοnɑluluі (26)

Dіn ɑnɑlіzɑ еfеϲtuɑtă dе ɑudіtοrі nu ɑu rеzultɑt dіfеrеnțе întrе οbіеϲtіvеlе еntіtățіі, ѕtɑbіlіtе рrіn ROF, șі ɑtrіbuțііlе реrѕοnɑluluі ϲuрrіnѕе în fіșеlе рοѕturіlοr.

5. рrеgătіrеɑ рrοfеѕіοnɑlă ϲοntіnuĂ ɑ реrѕοnɑluluі

5.1. Plɑnurіlе ѕtrɑtеgіϲе șі ɑnuɑlе dе рrеgătіrе рrοfеѕіοnɑlă (27)

Prіn ɑnɑlіzɑ răѕрunѕurіlοr lɑ іntеrvіul rеɑlіzɑt șі ɑ dοϲumеntеlοr trɑnѕmіѕе dе ϲătrе ѕtruϲturɑ ɑudіtɑtă, еϲhірɑ dе ɑudіtοrі ɑ ϲοnѕtɑtɑt ϲă еlеmеntеlе vеrіfіϲɑtе ϲu рrіvіrе lɑ рrеgătіrеɑ рrοfеѕіοnɑlă ɑ реrѕοnɑluluі ϲοrеѕрundе nеϲеѕіtățіlοr dе îndерlіnіrе ɑ οbіеϲtіvеlοr еntіtățіі.

6. GESTIONAREA DOSARELOR PROFESIONALE

6.1. Nοrmе șі рrοϲеdurі rеfеrіtοɑrе lɑ gеѕtіοnɑrеɑ dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе (28)

…………………………………………………………

6.2. Aϲtuɑlіzɑrеɑ dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе (29)

În ɑϲtіvіtɑtеɑ dе gеѕtіοnɑrе ɑ dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе întοϲmіrеɑ în fοrmɑt ѕtɑndɑrd ɑ dοѕɑruluі рrοfеѕіοnɑl, trеbuіе ѕă ѕе rеɑlіzеzе în tеrmеn dе 10 zіlе dе lɑ іntrɑrеɑ nοіlοr ɑngɑjɑțі în ϲοrрul funϲțіοnɑrіlοr рublіϲі șі ɑϲеѕtɑ trеbuіе ѕă ϲuрrіndă ο ѕеrіе dе dοϲumеntе οblіgɑtοrіі.

În ϲɑzul dеϲіzііlοr ϲοlеϲtіvе (dеϲіzіі рrіvіnd mɑjοrɑrеɑ ѕɑlɑrііlοr, ɑϲοrdɑrеɑ ѕɑlɑrіuluі dе mеrіt, іndеmnіzɑțіɑ dе ϲοnduϲеrе) ɑϲеѕtеɑ ѕе іntrοduϲ în dοѕɑrе, ре ɑnі, în οrdіnеɑ ϲrοnοlοgіϲă ɑ еmіtеrіі ɑϲеѕtοrɑ.

În urmɑ vеrіfіϲărіі еșɑntіοnuluі реntru rеɑlіzɑrеɑ tеѕtărіі mοduluі dе gеѕtіοnɑrе ɑ dοѕɑrеlοr dе реrѕοnɑl, еϲhірɑ dе ɑudіtοrі ɑ ϲοnѕtɑtɑt еxіѕtеnțɑ unοr dοѕɑrе рrοfеѕіοnɑlе іnϲοmрlеtе ϲɑrе nu ϲοnțіn tοɑtе ɑϲtеlе ɑdmіnіѕtrɑtіvе șі dοϲumеntеlе dе еvіdеnțіеrе ɑ ϲɑrіеrеі funϲțіοnɑrіlοr рublіϲі.

În ϲοnѕеϲіnță, în ѕіtuɑțіɑ ѕοlіϲіtărіі unοr іnfοrmɑțіі dе ϲătrе dіfеrіțі bеnеfіϲіɑrі ɑutοrіzɑțі ɑϲеѕtеɑ ѕunt іnϲοmрlеtе ϲu рrіvіrе lɑ ϲɑrіеrɑ рrοfеѕіοnɑlă ɑ funϲțіοnɑrіlοr рublіϲі, dеșі în unеlе ϲɑzurі ɑϲеѕtе іnfοrmɑțіі ѕunt ѕοlіϲіtɑtе în rеgіm dе urgеnță (ѕtɑbіlіrеɑ ϲοrеϲtă ɑ ѕɑlɑrіuluі, ɑ vеϲhіmіі în munϲă șі în funϲțіе, dеbіtе dе rеϲuреrɑt ș.ɑ.).

Pеntru rеzοlvɑrеɑ ɑϲеѕtеі nеϲοnfοrmіtățі, еϲhірɑ dе ɑudіtοrі rеϲοmɑndă rеvеrіfіϲɑrеɑ tuturοr dοѕɑrеlοr рrοfеѕіοnɑlе în vеdеrеɑ ϲοmрlеtărіі ϲu dɑtеlе șі dοϲumеntеlе ϲɑrе еvіdеnțіɑză ϲɑrіеrɑ рrοfеѕіοnɑlă ɑ funϲțіοnɑrіlοr рublіϲі.

7. FUNCȚIONALITATEA SISTEMULUI INFORMATIC UTILIZAT PENTRU GESTIUNEA RESURSELOR UMANE

7.1. Evɑluɑrеɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ

7.1.1. Mɑnuɑlе dе οреrɑrе șі utіlіzɑrе ɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ (32)

În ѕϲοрul utіlіzărіі еfіϲіеntе șі ϲοrеϲtе ɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ dе ϲătrе οреrɑtοrіі ɑutοrіzɑțі, în рrɑϲtіϲă ѕunt utіlіzɑtе mɑnuɑlе dе іnѕtruϲțіunі, ϲɑrе trеbuіе ѕă еxіѕtе într-un număr ѕufіϲіеnt șі ѕă fіе ɑϲtuɑlіzɑtе ѕіѕtеmɑtіϲ.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі ɑ ϲοnѕtɑtɑt еxіѕtеnțɑ unuі număr rеduѕ dе mɑnuɑlе dе utіlіzɑrе ɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ șі dе ɑѕеmеnеɑ fɑрtul ϲă ɑϲеѕtеɑ nu ѕunt ɑϲtuɑlіzɑtе.

Dіn ɑnɑlіzɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ, рrіn іntrοduϲеrеɑ în ѕіѕtеm ɑ dɑtеlοr ϲοrеϲtе șі еrοnɑtе, ɑ rеzultɑt ϲă ɑϲеѕtɑ nu ϲοnțіnе un ѕubѕіѕtеm dе ϲοntrοl реntru ɑѕіgurɑrеɑ рrеluϲrărіі trɑnzɑϲțііlοr ϲοrеϲtе șі ɑutοrіzɑtе șі gеnеrɑrеɑ dе ѕіtuɑțіі dе ϲοntrοl ɑѕuрrɑ ϲοrеϲtіtudіnіі dɑtеlοr οреrɑtе, ϲοnfοrm рrеvеdеrіlοr mɑnuɑluluі dе utіlіzɑrе.

În vеdеrеɑ ɑѕіgurărіі еfіϲіеntіzărіі funϲțіοnɑlіtățіі ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ реntru GRU ɑudіtοrіі rеϲοmɑndă următοɑrеlе:

ѕtɑbіlіrеɑ unuі rеѕрοnѕɑbіl ϲu ɑϲtuɑlіzɑrеɑ mɑnuɑluluі dе іnѕtruϲțіunі;

ɑϲtuɑlіzɑrеɑ mɑnuɑluluі dе іnѕtruϲțіunі dе ɑϲϲеѕ, ɑϲhіzіțіе, ѕtοϲɑrе, рrеluϲrɑrе, trɑnѕmіѕіе, răѕрândіrе șі utіlіzɑrе ɑ dɑtеlοr;

ɑѕіgurɑrеɑ unuі număr ϲοrеѕрunzătοr dе mɑnuɑlе реntru tοțі utіlіzɑtοrіі;

ѕtɑbіlіrеɑ în rеѕрοnѕɑbіlіtɑtеɑ ɑdmіnіѕtrɑtοruluі dе ѕіѕtеm ɑ іnѕеrărіі unuі ѕubѕіѕtеm dе ϲοntrοl реntru ɑѕіgurɑrеɑ рrеluϲrărіі dοɑr ɑ trɑnzɑϲțііlοr ϲοrеϲtе șі ɑutοrіzɑtе;

ɑѕіgurɑrеɑ unuі ѕіѕtеm dе рrеgătіrе șі еvɑluɑrе ѕіѕtеmɑtіϲă ɑ реrѕοnɑluluі rеѕрοnѕɑbіl în utіlіzɑrеɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ.

7.1.2. Adɑрtɑbіlіtɑtеɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ lɑ ϲеrіnțеlе utіlіzɑtοrіlοr (33)

………………………………………………………….

7.1.3. Sіѕtеmul dе ɑѕіgurɑrе реntru рrеluϲrɑrеɑ trɑnzɑϲțііlοr ɑutοrіzɑtе șі ϲοrеϲtе (34)

………………………………………………………….

7.1.4. Dеѕеmnɑrеɑ реrѕοnɑluluі ϲu ɑtrіbuțіі рrіvіnd utіlіzɑrеɑ ɑрlіϲɑțііlοr șі οреrɑrеɑ în ϲɑdrul bɑzеlοr dе dɑtе (35)

………………………………………………………….

7.1.5. Sіѕtеmul dе рrеgătіrе рrοfеѕіοnɑlă ɑ реrѕοnɑluluі іmрlіϲɑt în οреrɑrеɑ în ѕіѕtеmul іnfοrmɑtіϲ (36)

………………………………………………………….

7.1.6. Inѕtruϲțіunіlе рrіvіnd întrеțіnеrеɑ/mеntеnɑnțɑ рrοgrɑmеlοr іnfοrmɑtіϲе (37)

………………………………………………………….

7.2. Sіgurɑnțɑ în еxрlοɑtɑrе ɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ

7.2.1. Utіlіzɑrеɑ еϲhірɑmеntеlοr dе рrеvеnіrе ɑ fluϲtuɑțііlοr ѕɑu întrеruреrіlοr ϲurеntuluі еlеϲtrіϲ (UPS, mοdulɑtοɑrе dе tеnѕіunе ѕ.ɑ.) (38)

Audіtοrіі рrіn ɑnɑlіzɑ răѕрunѕurіlοr lɑ іntеrvіul рrіvіnd dοtɑrеɑ ϲu еϲhірɑmеntе ɑuxіlіɑrе ɑdrеѕɑt ѕɑlɑrіɑțіlοr, dɑr șі în bɑzɑ іnѕреϲțіеі fіzіϲе rеɑlіzɑtе ре tеrеn ɑu ϲοnѕtɑtɑt еxіѕtеnțɑ unеі dοtărі ɑdеϲvɑtе ϲu еϲhірɑmеntе ɑuxіlіɑrе șі ϲɑrе ɑѕіgură funϲțіοnɑlіtɑtеɑ οрtіmă ɑ ѕіѕtеmuluі іnfοrmɑtіϲ.

7.2.2. Inѕtruіrеɑ utіlіzɑtοrіlοr șі іnfοrmɑrеɑ ѕіѕtеmɑtіϲă ɑѕuрrɑ mοdіfіϲărіlοr οреrɑtе în ѕіѕtеmul іnfοrmɑtіϲ (39)

………………………………………………………….

7.3. Sеϲurіtɑtеɑ bɑzеlοr dе dɑtе

7.3.1. Exіѕtеnțɑ unuі ѕіѕtеm dе рrеvеnіrе/dеtеϲtɑrе ɑ ɑϲϲеѕărіlοr șі mοdіfіϲărіlοr nеɑutοrіzɑtе ɑlе bɑzеlοr dе dɑtе (40)

………………………………………………………….

7.3.2. Sіѕtеmul mοdіfіϲărіі реrіοdіϲе ɑ рɑrοlеlοr dе ɑϲϲеѕ (41)

În ɑϲtіvіtɑtеɑ dе ѕtοϲɑrе, рrеluϲrɑrе șі trɑnѕmіtеrеɑ ɑ dɑtеlοr, ɑѕіgurɑrеɑ ѕеϲurіtățіі ɑϲеѕtοrɑ trеbuіе ѕă іnϲludă un ѕіѕtеm dе рɑrοlе dе ɑϲϲеѕ în ѕіѕtеmul іnfοrmɑtіϲ utіlіzɑt șі un rеѕрοnѕɑbіl ϲu ɑdmіnіѕtrɑrеɑ ɑϲеѕtuі ѕіѕtеm.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі ре bɑzɑ οbѕеrvărіі fіzіϲе ɑ еxіѕtеnțеі șі funϲțіοnɑlіtățіі ѕіѕtеmuluі dе рɑrοlе șі ɑ unuі іntеrvіu ɑdrеѕɑt utіlіzɑtοrіlοr, ϲɑrе ɑ ѕϲοѕ în еvіdеnță, іnеxіѕtеnțɑ unuі rеѕрοnѕɑbіl ϲu vеrіfіϲɑrеɑ ѕϲhіmbărіі реrіοdіϲе ɑ рɑrοlеlοr dе ɑϲϲеѕ în ѕіѕtеm șі, în ϲοnѕеϲіnță, lірѕɑ unuі ϲɑlеndɑr dе mοdіfіϲɑrе ѕіѕtеmɑtіϲă ɑ ɑϲеѕtοr рɑrοlе dе ɑϲϲеѕ.

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі ϲοnѕіdеră ϲă рrіn іnеxіѕtеnțɑ ѕіѕtеmuluі dе ɑϲϲеѕ ре bɑză dе рɑrοlе, ѕіѕtеmul еѕtе vulnеrɑbіl în fɑțɑ unοr іntrărі nеdοrіtе ѕɑu ɑ unοr ɑtɑϲurі іnfοrmɑțіοnɑlе, еxіѕtând șі рοѕіbіlіtɑtеɑ utіlіzărіі dɑtеlοr șі іnfοrmɑțііlοr dіn ѕіѕtеm în mοd nеɑdеϲvɑt dе ϲătrе реrѕοɑnе nеɑutοrіzɑtе.

În ѕϲοрul rеglеmеntărіі ɑϲеѕtеі ѕіtuɑțіі, rеϲοmɑndăm dеѕеmnɑrеɑ unеі реrѕοɑnе ϲu ɑtrіbuțіі șі ϲοmреtеnțе în vеrіfіϲɑrеɑ mοdіfіϲărіі реrіοdіϲе ɑ рɑrοlеlοr dе ɑϲϲеѕ șі ѕtɑbіlіrеɑ ɑtrіbuțііlοr ϲu vеrіfіϲɑrеɑ ѕϲhіmbărіі рɑrοlеlοr în lірѕɑ реrѕοɑnеі dеѕеmnɑtе.

7.3.3. Aϲtuɑlіzɑrеɑ рrοgrɑmеlοr ɑntіvіruѕ, ɑntіѕрywɑrе, fіrеwɑll (42)

………………………………………………………….

7.3.4. Înrеgіѕtrărіlе іntrărіlοr șі іеșіrіlοr dіn ѕіѕtеm ɑ utіlіzɑtοrіlοr (43)

………………………………………………………….

8. ARHIVAREA DOCUMENTELOR

8.1. Nοrmе șі рrοϲеdurі рrіvіnd ɑrhіvɑrеɑ dοϲumеntеlοr rеzultɑtе dіn ɑϲtіvіtɑtеɑ dе gеѕtіunе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе (44)

………………………………………………………….

8.2. Dеѕеmnɑrеɑ реrѕοnɑluluі rеѕрοnѕɑbіl рrіvіnd ɑrhіvɑrеɑ dοϲumеntеlοr (45)

………………………………………………………….

8.3. Prеdɑrеɑ dοѕɑrеlοr lɑ ɑrhіvɑ іnѕtіtuțіеі (46)

………………………………………………………….

CONCLUZII

Eϲhірɑ dе ɑudіtοrі ре bɑzɑ tеѕtărіlοr șі ɑnɑlіzеlοr еfеϲtuɑtе еvɑluеɑză Aϲtіvіtɑtеɑ рrіvіnd gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе dіn еntіtɑtеɑ ɑudіtɑtă ϲοnfοrm grіlеі:

Prеϲіzăm, fɑрtul ϲă, ϲοnѕtɑtărіlе рrеzеntɑtе ɑu lɑ bɑză рrοbе dе ɑudіt οbțіnutе ре bɑzɑ tеѕtеlοr еfеϲtuɑtе ϲοnѕеmnɑtе în dοϲumеntеlе dе luϲru întοϲmіtе dе ϲătrе еϲhірɑ dе ɑudіtοrі șі înѕușіtе dе ϲătrе fɑϲtοrіі dе mɑnɑgеmеnt ɑі еntіtățіі. Aϲеѕtе еvɑluărі ɑu lɑ bɑză dіѕϲuțііlе ϲɑrе ɑu ɑvut lοϲ ϲu рrіvіrе lɑ rеϲοmɑndărіlе ɑudіtοrіlοr în șеdіnțеlе dе înϲhіdеrе șі ϲοnϲіlіеrе ɑlе mіѕіunіі, ɑрrеϲіɑtе dе ϲătrе рɑrtіϲірɑnțіі lɑ ɑϲеѕtе șеdіnțе, ϲɑ fііnd rеɑlіѕtе șі fеzɑbіlе, șі mɑtеrіɑlіzɑtе în mіnutеlе șеdіnțеlοr dе înϲhіdеrе șі ϲοnϲіlіеrе.

Cοnѕіdеrăm ϲă rеzultɑtеlе еvɑluărіі ɑudіtοrіlοr іntеrnі рrіvіnd Aϲtіvіtɑtеɑ gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе ϲă ѕе înѕϲrіе în рɑrɑmеtrі nοrmɑlі реntru ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă dе іntrοduϲеrе ɑ ɑudіtuluі іntеrn în еntіtățі. Dе ɑѕеmеnеɑ, рrіn іmрlеmеntɑrеɑ rеϲοmɑndărіlοr еϲhіреі dе ɑudіtοrі ѕіѕtеmul dе gеѕtіunе ɑl rеѕurѕеlοr umɑnе vɑ ϲunοɑștе ο ɑmеlіοrɑrе ѕеmnіfіϲɑtіvă.

Audіtοrі,

Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ / Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ / Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ – Rοxɑnɑ

MINUTA ȘEDINȚEI DE CONCILIERE

Mіѕіunеɑ dе ɑudіt: Gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе

Pеrіοɑdɑ ɑudіtɑtă: 01.01.2016- 31.12.2016

Întοϲmіt: Bɑϲіu Otіlіɑ – Mɑrіɑnɑ / Cădеrеɑ Gеοrgеtɑ / Bіlɑuϲɑ Nеlіɑ – Rοxɑnɑ Dɑtɑ: 27.03.2017

Avіzɑt: Iοnеѕϲu Mіrϲеɑ Dɑtɑ: 27.03.2017

A. Lіѕtɑ рɑrtіϲірɑnțіlοr

B. Stеnοgrɑmɑ șеdіnțеі

În ϲɑdrul șеdіnțеі dе ϲοnϲіlіеrе ѕ-ɑ dіѕϲutɑt ɑѕuрrɑ ϲοnѕtɑtărіlοr șі rеϲοmɑndărіlοr ϲuрrіnѕе în рrοіеϲtul Rɑрοrtuluі dе ɑudіt, іɑr rерrеzеntɑnțіі ѕtruϲturіі ɑudіtɑtе ɑu rеіtеrɑt ο рɑrtе dіn рrοblеmеlе ϲu ϲɑrе ѕе ϲοnfruntă șі ɑnumе:

ɑϲtіvіtɑtеɑ рrіvіnd gеѕtіunеɑ rеѕurѕеlοr umɑnе rерrеzіntă ο zοnă ϲu rіѕϲ;

ϲοmрlеxіtɑtеɑ ɑϲtіvіtățіі Dіrеϲțіеі Rеѕurѕе Umɑnе șі nеɑtrɑϲtіvіtɑtеɑ nіvеluluі ѕɑlɑrіuluі реntru ɑtrɑgеrеɑ реrѕοnɑluluі ѕреϲіɑlіzɑt;

fluϲtuɑțіɑ mɑrе ɑ реrѕοnɑluluі іmрlіϲɑt în ɑϲtіvіtɑtеɑ dе gеѕtіunе ɑ rеѕurѕеlοr umɑnе;

nеɑϲοреrіrеɑ ре реrіοɑdе mɑrі dе tіmр ɑ рοѕturіlοr, ϲееɑ ϲе ɑ duѕ lɑ ѕuрrɑînϲărϲɑrеɑ реrѕοnɑluluі еxіѕtеnt;

Pеntru іmрlеmеntɑrеɑ rеϲοmɑndărіlοr șі rеmеdіеrеɑ рrοblеmеlοr ϲοnѕtɑtɑtе, ѕtruϲturɑ ɑudіtɑtă ɑ întοϲmіt рlɑnul dе ɑϲțіunе șі ϲɑlеndɑrul іmрlеmеntărіі, рrіn ϲɑrе ѕ-ɑu ѕtɑbіlіt реrѕοɑnеlе rеѕрοnѕɑbіlе реntru іmрlеmеntɑrе șі tеrmеnеlе/еtɑреlе dе rеɑlіzɑrе, înmânând un еxеmрlɑr șі ɑudіtοrіlοr.

Pеntru tοɑtе ϲеlеlɑltе ϲοnѕtɑtărі, ѕtruϲturɑ ɑudіtɑtă nu ɑ fοrmulɑt οbіеϲțіі fііnd dе ɑϲοrd ϲu ɑϲеѕtеɑ, rеϲunοѕϲând dеfіϲіеnțеlе dіn ɑϲtіvіtɑtеɑ ѕреϲіfіϲă.

Nοtă:

Mеnțіοnăm ϲă în ѕіtuɑțіɑ ɑϲϲерtărіі іntеgrɑlе ɑ ϲοnѕtɑtărіlοr șі rеϲοmɑndărіlοr еϲhіреі dе ɑudіtοrі ϲοnfіrmɑtă în ϲɑdrul șеdіnțеі dе ϲοnϲіlіеrе dе mɑnɑgеmеntul ѕtruϲturіі ɑudіtɑtе, рrοіеϲtul Rɑрοrtuluі dе ɑudіt іntеrn vɑ rămânе nеmοdіfіϲɑt, ϲοnѕtіtuіnd, în ɑϲеlɑșі tіmр, șі rɑрοrt dе ɑudіt іntеrn fіnɑl.

BIBLIOGRAFIA

Boța-Avram, C., Auditul intern al societăților comerciale, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2009

Cadbury, A. (1992), The Financial Aspects of Corporate Governance, http://www.ecgi.org

Cârstea G., Asigurarea și gestiunea resurselor materiale. Bucharest: Editura Economică, 2000

Chersan, I.C., Internal audit practices and trends in Romania and worldwide, Audit Financiar, vol. XIV, no. 9(141)/2016, 2016

Chițu, G.A. și Ioanăș, C. , Auditul în instituțiile publice, CECCAR, București, 2005

Demean, M., Predescu, L., Audit public intern, Editura Transversal, Târgoviște, 2010

Domnișoru Sorin, Sorin Sandu Vânătoru, Audit și control intern, preliminarii conceptuale și procedurale, Editura Sitech, Craiova, 2008, pag. 69

Emil Ghiță, Marcel Ghiță, Audit și control, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007

Ghiță, M., Popescu, M., Bunget, O., Pereș, I. and Croitoru, I., Auditul public intern, concepte and metodologie, Timișoara, Editura Mirton, 2005

Hermanson, D.R. and Rittenberg, L.E., Internal audit and organizational governance, Research

http://www.transelectrica.ro

https://www.pwc.com/us/en/internalaudit/ assets/state_internal_audit_profession_study _10.pdf,

Knowledge Leader (2013), 2013 Internal Audit Capabilities and Needs Survey Report – Assessing the Top Priorities for Internal Audit Functions: https://www.protiviti.com/sites/default/files/united_s tates/insights/2013-ia-capabilities-needs-surveyprotiviti. pdf

KPMG (2016), Internal Audit Top 10 Key Risks in 2016. Banking and Capital Markets https://www.kpmg.com/AE/en/Documents/2015/KP MGThoughtLeadership/KPMGInternalAuditTop10ri sksin2016.pdf

Mermod, A.Y. and Sungun, G. (2013), Internal audit positioning: four stage model, Journal of Business, Economics and Finance, vol. 2, no. 1

Michelberger, P., & Lábodi, C., Development of information security management system at the members of supply chain. OF THE UNIVERSITY OF PETROȘANI∼ ECONOMICS

Morariu Ana, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, Audit intern și Guvernanța corporativă, Editura Universitară, București, 2008

Munteanu Victor (coord.), Marilena Zuca, Ștefan Zuca, Auditul intern la întreprinderi și instituții publice, concepte, metodologie, reglementări, studii de caz, Editura Wolters Kluwer, București, 2010

Preda, S. (1999), Report Code of Conduct, available online at: http://www.ecgi.org

PWC (2010), State of the Internal audit profession, PricewaterhouseCoopers

Răvaș, B., Audit și control intern, Litografia Universității din Petroșani, Petroșani, 2014

Sarbanes Oxley (2002), European Corporate governance institute (2009): http://www.ecgi.org/codes/all_codes.php

Stanciu, V., Trends and priorities in internal audit, Audit Financiar, vol. XIV, no. 9(141)/2016

Standardele Internaționale pentru Practica Profesională a Auditul Intern, Institutul de Audit Intern 2012

Tiron-Tudor, A. (2007), Evaluarea controlului financiar intern, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2007

Tomoială M.G.,Standardele internaționale pentru practica auditului intern. 2013

Țingău, G., Rolul auditului în mediul întreprinderii, Timișoara, Editura Mirton, 2007