Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor Jude țul OLT [608165]

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

1CONSILIUL JUDEȚ EAN OLT

PLAN JUDE ȚEAN DE GESTIONARE A
DEȘEURILOR – JUDE ȚUL OLT

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

2CUPRINS

1. Introducere

2. Prezentarea Situa ției Existente
2.1. Descrierea general ă a județului Olt
2.2. Date specifice referitoare la generarea și gestionarea de șeurilor

3. Obiective și ținte Jude țene de Gestionare a De șeurilor

4. Prognoza de Generare a De șeurilor Municipale și a Deșeurilor de Ambalaje
4.1. Prognoza privind generar ea deseurilor municipale
4.2. Prognoza privi nd generarea deseurilor biode gradabile municipale
4.3. Prognoza pr ivind generarea de șeurilor de ambalaje
4.4. Cuantificarea țintelor privind de șeurile biodegradabile municipale și deșeurile de
ambalaje

5. Fluxuri Specifice de De șeuri (situa ție existent ă, metode de gestionare):
5.1. Deșeuri periculoase din de șeurile municipale
5.2 Deșeuri din echipamente electrice și electronice (DEEE)
5.3. Vehicule scoase din uz
5.4 . Apa uzat ă și tratarea n ămolului din canalizare
5.5. Deșeuri din construc ții și demolări

6. Evaluarea tehnicilor poten țiale privind gestionarea de șeurilor municipale
nepericuloase

7. Calculul Capacit ăților necesare pentru Gestionarea De șeurilor Municipale
7.1. Proiecte privind gestionarea de șeurilor
7.2. Colectare și transport
7.3. Tratare și valorificare
7.4. Depozitarea de șeurilor

8. Estimarea Costurilor

9. Măsuri de Implementare (Plan de Ac țiune)

10. Plan de Monitorizare

Anexe
ANEXA 1 – Defini ții
ANEXA 2 – Legisla ție
ANEXA 3 – Situa ția organiz ării serviciilor de gestionare a de șeurilor municipale
ANEXA 4 – Preveder i privind închiderea depozitelor de de șeuri din mediul urban
ANEXA 5 – Amplas amente propuse pentru depozitul zonal de de șeuri
AN EXA 6 – Alternative

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

31. INTRODUCERE

Directiva cadru privind de șeurile (Directiva 2006/12/ EC) prevede ca obliga ție pentru statele
membre elaborarea unuia sau mai mu ltor planuri de gestionare a de șeurilor, în concordan ă cu
prevederile directivelor relevante.
Baza legal ă a PJGD – Legea 27/ 2007 privind aprobarea Ordonan ței de urgen ă a
Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea și completarea Ordonan ței de urgen ă a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul de șeurilor(care transpune Directiva cadru a
deșeurilor) prevede obli gativitatea elabor ării planurilor de gestionare a de șeurilorla nivel
național, regional și județean. La Articolul 83 se prevede c ă planurile jude țene de gestionare a
deșeurilor vor fi elaborate de c ătre Consiliul jude țean, în colaborare cu Agen ția județeană
pentru protec ția mediului, sub coordonarea Agenț ei Reginale pentru Protecț ia Mediului.
Planul jude țean de gestionare a de șeurilor(PJGD), trebuie să fie în deplin ă concordan ță cu
principiile și obiectivele:
™ Planului na țional de gestionare a de șeurilor;
™ Conformitate cu Strategia Na țională de Gestiune a Deșeurilor din România.
Planul Jude țean de Gestiune a De șeurilor – judetul Olt se conformeaz ă cu legislaț ia
european ă și româneasc ă de mediu iar obiectivele și țintele propuse sunt cele cuprinse în
Strategia Na țională de Management a De șeurilor. Aceast ă strategie include:
– Managementul de șeurilor este integrat vie ții socio-economice
– Protecția surselor primare : reciclarea și refolosirea este maximizat ă în timp ce producerea de
deșeuri se minimizeaz ă. Se respectă ierarhia managementului de șeurilor (prevenirea,
minimizarea, reutilizarea și reciclarea, recuperarea energetic ă, tratarea și abia în final
eliminarea).
– Protecția mediului : deșeul este tratat și eliminat într-o manier ă solidă într-un mediu adecvat
– Principiul „Poluatorul pl ătește”: generatorul de șeului plătește colectarea și eliminarea
deșeului
– Principiul proximit ății: deșeul este tratat în vecin ătatea sursei conferindu-i-se
managementului de șeurilor un nivel local din punct de vedere economic
– Participarea publicului: consultarea publicului se face odat ă cu întocmirea Planului și se
solicită pentru toate investi țiile majore; pentru aceasta , materiale informative tipă rite sunt
prezentate publicului
– încurajarea intreprinderilor din sectorul privat și
– monitorizarea și raportarea : concordan ța între țintele impuse prin Plan și informaț iile privind
deșeurile sunt m ăsurate în mod regulat și raportate publicului.
™ Planului regional de gestionare a de șeurilorpentru Regiunea 4 aprobat;
™ Legisla ției român ă și european ă.
Planul Jude țean de gestionare a de șeurilor- județ Olt ,a fost întocmit în baza „Metodologiei
pentru elaborarea Planului Județ ean de gestionare a deș eurilor” aprobată prin Ordinul
Ministerului Mediului și Dezvolt ării Durabile nr.951/2007.
Orizontul de timp al PJGD – Anul 2005 este considerat an de referin ță, reprezentând, la
momentul elabor ării PJGD, ultimul an pentru ca re datele referitoare la de șeuri sunt validate de
către EUROSTAT. Orizontul de timp al PRGD este 2008 – 2013.
PJGD va fi revizuit peri odic, avându-se în v edere progresul tehnic și cerințele de protec ție
a mediului, f ără să se depășească însă perioada de 5 ani.
În cazul în care în cadrul proces ului de monitorizare a planului se constat ă o evoluț ie
diferită a indicatorilor utiliza ți în prognoz ă se va realiza revizuirea PJGD.
Impactul asupra comunit ății – Implementarea Planului Jude țean de Gestionare a De șeurilor
va genera schimb ări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deș eurilor. În cele ce

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

4urmează se prezint ă câteva exemple referit oare la impactul implement ării PJGD asupra
comunității.
În ceea ce prive ște deșeurile municipale și asimilabile sunt prezentate urm ătoarele aspecte:
™ închiderea depozitelor neconforme și amenajarea la nivel jude țean a unui depozit conform
cu standardele UE;
™ amenajarea sta țiilor de transfer va contribui la opt imizarea costurilor de transport;
™ extinderea colect ării deșeurilor în zona rural ă va conduce la reabilitarea terenurilor afectate
de depozitarea necontrolat ă a deșeurilor și va ridica standardul serviciilor în zona rural ă;
™ noi reglement ări și cerințe cu privire la colectare, sortare, valorificare și eliminare pentru
diferite categorii de deșeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a de șeurilor în
fiecare gospod ărie în parte, necesitând implicarea popula ției;
™ implicarea activ ă a prestatorilor de servicii va c onduce la ameliorarea standardelor
serviciului de salubrizare prin cre șterea responsabilit ății angaja ților, dar și la echilibrarea
costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute; ™ crearea unei infrastructu ri adecvate unei gestion ări integrate a de șeurilor, va asigura un
nivel corespunz ător de protecț ie a mediului și a sănătății populației.
În ceea ce prive ște pre-colectarea diferen țiată, punctele de colectare și activit ățile de
reciclare a de șeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, vor fi men ționate urm ătoarele
aspecte :
™ sortarea la generator în containere speciale și transport separat pentru hârtie /sticlă
/metale/ plastic/de șeuri de ambalaj va conduce la schi mbarea obiceiurilor de colectare a
deșeurilor în fiecare gospod ărie, aceasta ducând la implicarea popula ției. Acest lucru va
schimba aspectul estetic al localit ăților întrucât containerele respectă un cod al culorilor;
™ se vor folosi containere speciale și pentru colectarea hârtiei /cartonului, a recipien ților din
PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile și sticlei pentru de șeurilor provenite din
comerț, parcuri și instituții publice;
™ centrele pentru sortarea de șeurilor de ambalaje și alte de șeuri reciclabile din deșeurile
municipale creaz ă noi locuri de munc ă și schimb ă destinația unor fluxuri de de șeuri;
™ încurajarea compost ării deșeurilor vegetale în propria gospod ărie în zonele rurale, precum
și în centrele de compostare va conduce la cre șterea cantit ăților de compost folosite în
agricultur ă;
În ceea ce prive ște fluxurile speciale de de șeuri: puncte de colectare, centre de tratare
(tocare, m ărunțire) sau sisteme de preluare de c ătre distribuitori vor fi urm ărite aspectele:
™ deșeurile din construc ții și demol ări (cărămizi, beton, tencuieli, țigle, lemn ș.a.m.d.) vor fi
sortate și prelucrate în vederea valorific ării, rămânând ca frac țiile nevalorificabile s ă fie
eliminate controlat:
o se va înt ări controlul și înăspri din punct de vedere legal autorizarea societ ăților de
construc ții;
o se vor aplica tarife speciale la eliminarea de șeurilor din construcț ii și demol ări;
o populaț ia va trebui s ă fie informat ă și să se conformeze noilor practici, chiar dac ă acestea
vor presupune cheltuieli suplimentare.
™ deșeurile menajere periculoase, de șeurile de echipamente electrice și electronice și
vehicule scoase din uz: – vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând
populaț iei eliminarea acestor tipuri de de șeuri;

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

5- pentru a se putea atinge țintele de recuperare și reciclare agen ții economici vor fi încuraja ți
să investeasc ă în instala ții nepoluante de trat are/reciclare a de șeurilor periculoase, a
materialelor rezultate de la vehiculele scoase di n uz prin dezmembrare sau al celor provenite
de la deșeurile de echipamente electrice și electronice creându-se în acest fel noi locuri de
muncă, noi surse de materii prime secundare;
– se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu
utilizarea sistemului prelu ării acestor de șeuri de c ătre distribuitori la vânzarea unui produs
nou din aceea și categorie.
În ceea ce prive ște informarea/consultarea publicului:
Cetățenii vor fi informa ți asupra practicilor legate de cole ctarea, tratarea sau eliminarea
deșeurilor. Ei vor fi consulta ți înaintea amenaj ării oricărei instala ții de gestionare a de șeurilor,
fiind de a șteptat ca în timp, gradul de implicare și conștientizare s ă crească.
În per ioada imediat urm ătoare este foarte important ă conștientizarea cet ățenilor în ceea ce
privește sistemul de colectare selectiv ă. Pentru aceasta este necesar:
– să se desfășoare campanii sistematice de informare;
– să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantit ățile, investi țiile, costurile de
colectare, tratar e sau depozitare;
– să aibă loc consult ări publice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategic ă de
Mediu, de Evaluare a Impactulu i asupra Mediului ori cele prev ăzute în cadrul emiterii
autorizaț iilor de mediu.
Evaluarea strategică de mediu
™ Planul a fost elaborat în conformitate cu legisla ția privind Evaluarea Strategic ă de Mediu,
respectiv:HG1076/2004–Evaluare impact mediu pentru planuri și programe;
™ Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau
revizuirea planurilor de gestionare a de șeurilor, adoptate la nivel na țional, regional și județean,
aprobată prin Ordinul 1385/ 29.12. 2006 a MMGA.
Scopul și limitele Planului Jude țean de Gestionare a De șeurilor
Planurile de gestionare a de șeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestion ări durabile
a deșeurilor. Principalul lor scop este acela de a st abili cadrul pentru as igurarea unui sistem
durabil de gestionare a de șeurilorla nivel jude țean, care să asigure îndeplinirea obiectivelor și
țintelor.
Planul Jude țean de Gestionare a De șeurilorare ca scop:
– Definirea obiectivelor și țintelor jude țene în conformitate cu obiectivele și țintele
Planului Regional și Național de Gestionare a De șeurilor.
– Abordarea tuturor aspectel or privind gestionarea de șeurilor municipale la nivel
județean.
–

– Să serveasc ă ca bază pentru stabilirea necesarului de investi ții și a politicii în
domeniul gestionă rii deșeurilor, pentru realizarea și susținerea sistemelor de
management integrat al de șeurilor la nivel jude țean.
Să serveasc ă ca bază pentru elaborare proiectelor pentru ob ținerea finan țării.
Nu fac obiectul PJGD, urmatoarele elemente : Studiile de Fezabilitate; Proiectele tehnice,
stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execu ție; Evaluarea Impactului asupra
Mediului; Detaliile procedurilor de operare.

Prevederi legislative privi nd gestionarea deseurilor

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

6Legislatia europeana care include prevederi relevante referitoare la planificarea des eurilor este
reprezentata de: Directiva 2006/12/CE privind deseurile; Directiva 91/689/CEE privind
deseurile periculoase. Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje cu
modificarile si completar ile ulterioare; Directiva 1999/31/CE privind depozitarea de șeurilor.
– legislația cadru privind de șeurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care con ține prevederi pentru
toate tipurile de de șeuri, mai puț in acelea care sunt reglementat e separat prin alte directive și
Directiva privind de șeurile periculoase ( Directiva 91/689/EEC);
– legislația privind fluxuri speciale de de șeuri: reglement ări referitoare la ambalaje și deșeuri de
ambalaje; uleiur i uzate; baterii și acumulatori; PCB-uri și PCT-uri;
– nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; de șeuri de echipamente electr ice si electronice,
deșeuri de dioxid de titan;
– legislația privind opera țiile de tratare a de șeurilor– reglement ări referitoare la incinerarea
deșeurilor municipale și periculoase; eliminarea de șeurilor prin depozitare;
– legislația privind transportul, importul și exportul de șeurilor.
Toate aceste directive au fost transpuse în legisla ția român ă.
Categorii de de șeuri care fac obiectul PJGD
Deșeurile care fac obiectul PJGD sunt deșeurile municipale nepericuloase și periculoase
din deșeurile municipale (de șeurile menajere și asimilabile din comer ț, industrie și instituții), la
care se adaug ă alte câteva fluxuri speciale de de șeuri: de șeurile de ambalaje, de șeurile din
construc ții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor uz ate, vehicule scoase din uz și deșeuri
de echipamente electrice și electronice.
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de de șeuri împreun ă cu codurile conform Listei
europene a de șeurilor și HG nr. 856/2002 privind evidenț a gestiunii de șeurilor și pentru
aprobarea listei cuprinzând de șeurile, inclusiv de șeurile periculoase.
Tip de de șeu Cod (Lista european ă a
deșeurilor; HG nr. 856/2002)
Deșeuri periculoase și nepericuloase municipale (de șeuri menajere și asimilabile
din comer ț, industrie, institu ții) inclusiv frac țiile colectate separat:
fracții colectate separat (cu excep ția 15 01)
deșeuri din gr ădini și parcuri (incluzând de șeuri din cimitire)
alte deșeuri municipale (de șeuri municipale amestecate, de șeuri din pie țe, deșeuri
stradale, de șeuri voluminoase etc.) 20
20 01
20 02
20 03
Deșeuri de ambalaje (inclusiv de șeurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01
Deșeuri din construc ții și demolări 17 01; 17 02; 17 04
Nămoluri de la epurarea apelor uzate or ășenești 19 08 05
Vehicule scoase din uz 16 01
Deșeuri de echipamente electrice și electronice 20 01 21*
20 01 23*
20 01 35*
20 01 36

2. SITUATIA EXISTENTA

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

7
2.1. Descrierea gene rala a judetului Olt

Jude țul Olt face parte din Re giunea Oltenia este situa ță în zona de sud – vest a României.
Este al 24-lea jude ț ca mărime și face parte din categoria jude țelor care se întind în cea mai
mare parte în Câmpia Romana, fiind axat pe cursul inferior al râului Olt, fa ță de care are o
așezare simetrica.
Spre nord, jude țul Olt se învecineaz ă cu județ ele Vâlcea și Argeș, în vest cu judetul Dolj, iar
la est cu judetul Te leorman. La sud, Dun ărea reprezint ă atât limita jude țului , cât și o porțiune
din hotarul cu Bulgaria pe 47 km lungime.
În raport cu liniile ma tematice ale globului, jude țul Olt este str ăbătut în partea vestica de
meridianul de 24 grade longitudine estica, iar in partea sudic ă de paralela de 44 grade
latitudine nordic ă. De la nord la sud, el
se intinde pe o lungime maxim ă de 138
km, iar de la vest la est pe o l ătime de
78 km. Județul Olt se distinge de celelalte
județe ale ță rii nu numai pr in intindere și
simetrie fa ță de albia Oltului, ci si prin
predominarea altitudi nii sub 200 m,
specifica cîmpiilor, prin simplitatea
structurii geologice și zonalitatea
latitudinal ă a conditiilor bioclimatice și
pedologice. Asezările omene ști reflect ă o strins ă
legatură cu relieful și hidrografia, cu
liniile de circula ție, orientate pe dou ă
direcții principale (nord-sud și vest-est),
cele mai vechi fiind liniile din lungul Dunării și Oltului.
Numar de orase : 8
Municipii : Slatina, Caracal.
Orase : Bals, Corabia, Draganesti – Olt, Scornicesti, Piatra Olt, Potcoava. Numar de comune : 104 cu 377 sate.
Numar de gospodarii : 37401
Numar mediu de persoane
/gospodarie : 4

Fig. 2.1.1 – Teritoriul administrativ
al județului Olt

Utilizarea terenului

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

8 Suprafata totala a jude țului este de 5498,28 Km 2

Tabel 2.1.2 – Fondul Func iar dupa modul de folosinta
Km 2%
Suprafata totala,din care 5498,28 100,0 %
Suprafata agricola 4383,83 79,7 %
Paduri si alte terenuri cu vegetatie
forestiera 584,780 10,6 %
Ape si balti 179,69 3,3 %
Alte suprafete 349,98 6,4 %
Suprafata locuita 648,00 –
Sursa DJS OLT

Tabel 2.1.2 – Popula ția județului Olt , 2002-2007

Anii POPULATIA JUDE ȚULUI OLT Locuitori/Km2
Total judet TOTAL
(nr. Persoane) URBAN
(nr. Persoane) RURAL
(nr. Persoane)
2002 494707 193970 300737 90,0
2003 491359 193028 298331 89,4
2004 488176 197286 290890 88,8
2005 483674 196258 287416 88,0
2006 479323 194636 284687 87,2
2007 475702 192862 282840 86,5

Sursa DJS OLT

Relieful județului Olt este descendent de la nord la sud. Caracteristicile fizice includ dealuri în
centru și nord și câmpii în sud: câmpiile Caracal, Boian și Burnas (parte din Câmpia Dun ării).
În județ predomina Câmpia joasa a Dună rii, care este traversata de Râul Olt. În partea estic ă a
râului se întinde Câmpia Român ă,iar la vest se afla Câmpia Olteniei sau de Vest.
Solul este fertil cu soluri cernoziomice și formeaz ă cea mai importanta regiune agricola din
România.
Dezvoltarea durabil ă include protec ția mediului, iar protecț ia mediului condiț ionează
dezvoltarea durabilă . Cerințele și exigen țele existente la nivelul Uniunii Europene impun o
nouă abordare a problemelor globale de medi u, din punct de vedere al efectelor și presiunii
asupra mediului și a tuturor consecin țelor dezvolt ării socio-economice.
Situată în zona european ă de interferen ță a ecosistemelor complexe carpato-danubian
și danubiano-pontic, România are o zestre natural ă și peisagistic ă de o frumuse țe, varietate și
echilibru de invidiat. Prin resurse naturale se în țelege totalitatea elementelor naturale ale
mediului înconjur ător ce pot fi folosite în activitatea uman ă: resurse neregenerabile – minerale
și combustibili fosili; resurse regenerabile – ap ă, aer, sol, flor ă, faună sălbatică; resurse
permanente – energie solar ă, eoliană, geotermal ă și a valurilor.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

9

Fig. 2.1.2.- Relieful judetului OLT

Apa. Resursele de ap ă .
Caracterul limitat al resurselor de ap ă apare mai pregnant în cazul în care se evalueaz ă
resursele de ap ă ale unei anumite zone, în jude țul Olt ,ca urmare a repartiz ării inegale în
spatiu și în timp a acestor resurse.
Neuniformitatea resurselor de ap ă în timp se manifest ă prin precipita ții care nu sunt
uniform de-a lungul anilor si de-a lungul sezoanelor fiec ărui an, iar fenomenele de înghet si
dezgheț contribuie la varia ția în timp a debitelor izvoarelor , râurilor, nivelurilor lacurilor ș i apelor
subterane.Ca urmare chiar în zone cu resurse de ap ă însemnate ,ca medie multianual ă,
apar, aleator, atât perioade de secet ă, de lipsa de ap ă, cât și perioade de ape mari și de viituri,
care creează riscul efectelor distructive ale inunda țiilor.
Clima este continental temperata, influen țata de curen ți reci de aer nord-estici și de curen ții
vestici usca ți, care reprezint ă cauza iernilor aspre și a verilor foarte uscate. Climatul jude țului
Olt este mai umed în partea de nord și arid în partea de sud. Temperatura medie anuala
variază între 11,2°C în sud și 9,8°C în nord. În sud, la Corabia, pe malul Dun ării, se
înregistreaz ă cea mai mare medie de temperatur a pe timp de vara. Media anuala a
precipitaț iilor este de 500 mm, cu valori mai sc ăzute în sud și mai ridicate în nord. Vânturile bat
predominant de la nord la nord-est și sunt fierbin ți și uscate în timpul verii, în timp ce în
sezonul de iarna sunt reci și aspre.
Regimul climatic general. Prezinta un grad de continenta lism relativ accentuat. Vara, aerul
tropical din Sud Vest conditioneaza o vreme deosebit de calduroasa si secetoasa. Aceste
efecte se diminueaza pana la disparitie pe treptel e de relief subcarpatice mai inalte situate in
sect, de Nord a judetului. In general, amplitudinile termice anotimpuale si anuale sunt mari,
mai ales in sect, de campie.
Temperatura aerului . Parametrii specifici acestui element meteorologic atesta potentialul
termic ridicat de care beneficiaza acest teritori u. Temperatura medie anuala variaza de la

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

10
peste 11,0°C in Sud (Corabia 11,2°C), pina la sub 10,0°C in extremitatea de Nord a judetului.
Temperatura medie a lunii iul. este cuprinsa pe mai mult de jumatate din suprafata judetului
intre 22 si 23,0°C (Striharet—Sla tina 22,1°C, Caracal 22,8°C), cu exceptia marginii de Nord a
regiunii unde valorile sunt cuprinse intre 20 si 21,0°C si extremitatea sudica unde depasesc
23,0°C (Corabia 23,2°C).
Temperaturile minime absolute coboara s ub -30,0°C, indicind prezenta gerurilor
deosebit de aspre. Ca urmare, valorile te mperaturilor extreme abs olute exprima marea
amplitudine a regimului temperat urii aerului (cca. 74,0°C), indici nd continentalismul climatic
caracteristic in special jumatatii de Sud a judetului.
In timpul iernii, temperaturile minime coboar a frecvent sub -20°C, numarul mediu anual
al zilelor de inghet fiind in cadr ul arealului de campie de 95 -100.

Fig.2.1.3 – Temperaturile minime, medii si maxime

Precipitatiile atmosferice. Regimul acestora ilustreaza nuant e climatice de un continentalism
accentuat. Cantitatile medii anuale variaza in jumatatea de Sud a regiunii intr e 500 si 550 mm,
iar pentru cea de Nord intre 600 si 750 mm.
Cea mai mare parte a precipitatiilor atmosf erice se produc sub forma de ploi. In ansamblul
lor, cantitatile de precipitatii din intervalul cald al anului depasesc cu cca. 70 – 200 mm pe cele
inregistrate in perioada rece. In luna iulie precipitat iile atmosferice insumeaza cantitati medii
cuprinse intre 50 si 70 mm, mai ridicate fiind in cadrul zonei subcarpatice, unde cantitatile
ajung la 75- 85 mm.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

11

Fig.2.1.4 – Precipitatii minime, medii si maxime

Vanturile. Indica prin modul lor de manifestare ca pe teritoriul jud. are loc o anumita
interferenta a curentilor de aer di n E si V ale caror efecte sunt in general nefavorabile. Astfel,
Crivatul de la E si Austrul de la V isi di sputa aproape in egala masura acest teritoriu
Frecventele medii anuale ale vant ului au valori de la aprox. 12 ,0% la 18,5%. Vitezele medii
anuale prezinta valori cuprin se intre 2,0 si 5,0 m/s.
Hidrologia teritoriul jude țului Olt este traversat de doua râuri mari: Dun ărea și Oltul. Dun ărea
curge pe teritoriul jude țului pe o distan ța de 47 km. Râul Olt traverseaz ă județul a cărei
denumire o poarta, pe o distan ța de 100 km în direc ția nord-sud. Axul principal hidrografic îl
reprezint ă Râul Olt. Scurgerea medie a râurilor principale în județ ul Olt este de aproximativ
182.910 mil. m3/an.
În județul Olt exist ă câteva lacuri. Majoritatea reprezint ă rezervoare create prin intermediul
digurilor râului Olt. Cele mai mari sunt Lacul Slatina (645 ha), Lacul Stre jesti (2.378 ha), Lacul
Arcesti (1.754 ha), Lacul Ipotesti (1.692 ha), Lacul Frunzaru (1.280 ha) și Lacul Izbiceni (1.905
ha).
Turism
Județul Olt, ofer ă o mare varietate de atracț ii turistice și puncte de interes de la vestigiile
istorice, la cunoa șterea artei populare și practicarea vân ătorii și pescuitului.
Județul Olt este cunoscut pentru vân ătoare, prin p ădurile Re șca, Brebeni, Seca, Teslui
și Pă durea Sarului, care ad ăpostesc un bogat fond cinegetic.
Comuna Oboga este un adev ărat complex de ceramic ă pentru me șterii olari din aceast ă
localitate. Mă nastirea C ălui înalțată de Vlad Banul unde î și află mormintele vestiț ii Frații

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

12Buzești. Situat ă pe DN 64 – 64 Mân ăstrirea Brâncoveni o adev ărată perlă a arhitecturii
românești gazduie ște mormântul lui Radu Popa Șapcă.
În comuna Dobrosloveni din jud.Olt, cu ruinele castrului roman Romula se afl ă Casa
Memorială Iancu Jianu.
La Corabia pot fi vazute ruinele cet ății Sucidava de la Celei și urmele podului construit
de Constantin cel Mare.
Turismul rural în Oltenia este la începutul s ău și numai câteva case și pensiuni s-au
adaptat cerin țelor specifice acestui tip de turism. Oportunit ăți de turism în zon ă sunt:
Bisericile de lemn “ Cuvioasa Para schiva ” situate în satele Momaiu și Tătulești din
comuna T ătulești. Aceste biserici au form ă de corabie și au fost construite în anii 1812 și 1817.
Accesul c ătre acestea se face pr in drumurile comunale.
Biserica fostei mână stiri Seaca – Mu șetești, amplasat ă în afara localit ății Seaca, la
aproximativ 1 km de cel mai apropiat drum comunal.Aceast ă biserică a fost construită între anii
1518 – 1519, în timpul dom nitorului Neagoe Basarab ș i în timpul Revolu ției din timpul lui Tudor
Vladimirescu, l-a folosit ca ascunz ătoare. Accesul la monument se face din DC 50 parcurgând
un drum forestier de 1 km. Biserica din lemn “ Sfin ții Arhangheli ” este amplasat ă în localitatea
Cornățelul, lângã DJ 703C.
“ Vâlceaua lui Pãius ” care este inclus ă în Lista Monumentelor Istorice ca a șezare din
epocă geto-dacic ă, secolul I-II Î. Hr. Aceste ruine sunt amplasate în extravilanul satului
Cornățelul, pe valea Plapcei, la 2 km de sat. Biserica din lemn cu hramul “ Adormi rea Maicii Domnului ” este amplasat ă izolat fa ță de
satul Pă roși – Leleasca, accesul fiind asigurat de un drum pietruit, ce traverseaz ă pârâul
Cungrișoara.
Geologie si hidrogeologie
Județul Olt face parte din seria jude țelor cu altitudine mica și care nu depa șește 450 m,
chiar în punctele cele mai înal te din nordul lui, unde se afl ă curba de 400 m. Analiza curbelor
hipsometrice principale (300 m, 200 m si 100 m) indic ă panta lin ă a reliefului în aceea și
direcție, iar extinderea lor diferit ă în suprafat ă ne arat ă ca cea mai mare parte a jude țului
aparține Câmpiei Române, cu altitudine sub 200m.
Geomorfologic, limita amintit ă este justificat ă de energia reliefului, de l ățimea văilor, de
eroziunea solurilor, ma i accentuate în podi ș decât în câmpie. Singura perturbare în mersul
normal al curbelor hipsometrice amintite o aduce curba de 100 m. Aceasta înainteaza în lungul
văii Oltului pâna în apropiere de Sl atina, conturând forma de culoar longitudinal al câmpiei de
terase, înso țită de lunca larg ă a Oltului. Înaltimi mai mari de 300 m se afla in partea nordic ă, în
jurul localit ăților Leleasca, Sâmbure ști, Vulture ști, Topana și altele.
Sub raport tectonic, jude țul Olt apar ține zonei de vorland, având în partea sudica ca
fundament Platforma Moesica (Prebalcanica), iar la nord de Slatina , zona de contact a
acesteia cu orogenul carpatic, cazuta in trepte. Peste acest fundament eterogen și destul de
complex st ă o cuvertura sedimentar ă cu litologie și grosime variate.
Partea superioar ă a acestei cuverturi, de natur ă molasica, care corespunde neogenului
și cuaternarului, se îngroas ă în zona de contact orogen-platforma și psezint ă o serie de
structuri petrolifere (paralel e cu cutele subcarpatice), cum sunt cele din nordul jude țului
(Ciuresti, Otesti, Potcoava, Ianc u Jianu), situate în depozite neogene.
Un rol deosebit are curba hipsometric ă de 200 m, care marcheaz ă limita geografic ă
între Podi șul Getic si Câmpia Român ă, pe direc ția Balș, Piatra Olt, Slatina, Corbu, aproximativ
pe traseul liniei ferate. De la limita de nord a jude țului până la acest aliniament se intinde zona
de dealuri, reprezentând din punct de vedere geomorfologic un compartiment al Podișului
Getic, cunoscut sub denumirea de Platforma Cotmeana și având ca subdiviziuni dealurile
Balșului la vest și Podișul Spinenilor la est de culoar ul longitudinal al Oltului.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

13 Fragmentarea reliefu lui, mai accentuat ă în partea de nord a jude țului, evidenț iază, ca
formă proeminent ă, Dealul Dobrii – 383 metri altitudi ne situat în apropierea com. Sîmbure ști.
În cadrul celor mai mari unit ăți de relief – Podi șul Getic și Câmpia Român ă – caracteristic
este sistemul de v ăi și interfluvii de diferite ordine, rezultate din ac țiunea rețelei hidrografice
asupra reliefului ini țial, fluvio-lacustru de acumulare piemontan ă și eoliană. Văile principale cu
lunci și terase bine conturate sunt Dun ărea, Oltul, Olte țul și Vedea, catre care se dirijeaza v ăi
secundare mai pu țin evoluate sub raport geomorfologic.
Valea Dun ării, orientat ă de la vest la est, are un evident caracter asimetric, cu versantul
drept al Podișului Prebalcanic înalt si abrupt, care domin ă șesul coborât al Dună rii cu terase
întinse, de pe malul românesc. Albia Dun ării are lațimi ce variaz ă între 1 si 1,5 km și se bifurc ă
în numeroase bra țe care închid ostroave cu dim ensiuni diferite, cum sunt: P ăpădia, Grădiștea,
Dragaveiul, Bă loiu, Calnov ăț, iar lunca atinge o l ățime de 8-9 km, în dreptul localit ății Potelu, și
se îngustează la Corabia, unde este mai extins ă pe malul bulg ăresc.
Valea Oltului reprezint ă o adevarat ă axă orohidrografic ă și economic ă a județului,
caracterizat ă prin asimetrie morfologic ă, cu versantul stâng înalt și abrupt, iar cel drept
prelung, cu terase neinundabile și terenuri bune pentru asez ări omene ști și agricultur ă. Albia
Oltului reprezint ă elementul cel mai dinamic al vaii și în special al luncii caracterizându-se
printr-o meandrare puternic ă și despletire în brate care închid ostroave de dimensiuni variate.
Valea Olte țului, a doua ca m ărime din bazinul hidrografic al Oltului, este mai îngust ă în
zona de deal și se lă rgește în cuprinsul Câmpiei Române, unde prime ște apele pârâului Bîrlui.
Lunca este destul de extins ă, atingând 3-4 km, în care Olte țul meandreaz ă puternic, iar
terasele bine dezvoltate pe partea stinga sunt prielnice asez ărilor omene ști – terasa Leote ști-
Braneț , terasa Tei ș – Bîrza, terasa Pîr școveni, terasa Voineasa – M ărgăritești.
Valea Vedei, de și aparține județului Olt numai pe un sector foarte mic, prezint ă o lunca
destul de larg ă și o albie meandrat ă, intens aluvionat ă, dominat ă de doua terase joase mai
evidente la Potcoava și Sinești.
Valea Tesluiul de Re șca este paralelă cu valea Olte țului și se ramarc ă printr-o albie
minoră meandrat ă și cu terase joase bi ne dezvoltate la Hot ărani. De la aliniamentul Bal ș –
Slatina pân ă la Dunăre se desfa șoară o parte a Câmpiei Române, care pe teritoriul jude țului
Olt se divizeaz ă în câteva zone cu caracteristici specifice și cu o altitudine de 70 – 100 m.
Acestea sunt Câmpia Burnasului, Câmpia Caracalului, Câmpia Boianului.
Câmpia Caracalului, situat ă în dreapta Oltului, se întinde de la limita de vest a jude țului
până la Dunăre și se caracterizeaz ă printr-o fragmentare mai accentuat ă în nord, creat ă de
văile Tesluiului și Oltețului, și prin o serie de v ăi seci și paralele în sud, care imprim ă reliefului
un aspect larg v ălurit în care se întâlnesc frecvent gorgane și mici ochiuri de ap ă ale iazurilor.
Câmpia Boianului este limitat ă la vest de râul Olt, iar la est de Vedea, în sud
învecinându-se cu Câmpia Burnasului, el reprezentând astfel o prelungire spre sud a
platformei Cotmeana. Acest interfluviu se remarc ă prin num ărul mare de crovuri, în care se
formează lacuri, cum sunt: Bujorul, Cerda, S peteaza, Telegari di n apropierea localit ății
Alimănești, precum și numeroase gorgane.
Câmpia Burnasului, de și are o suprafa ță restrâns ă în teritoriul jude țului, la sud de
comuna Radomire ști până la graniț a sud-estic ă a județului, se individualizeaz ă prin înălțime
ceva mai pronunț ată față de zonele înconjur ătoare.
Microrelieful, variat și extins, este format din dune de nisip în zona Obâr șia – Potelu,
crovuri în Câmpul Boianului, grinduri și microdepresiuni în special în lunci, surp ări și alunec ări
de teren, oga șe și bazine de recep ție torenț iale, conuri de dejec ție, iar în sudul jude țului
numeroase forme antropice de tipul gorganelor.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

14

Fig.2.1.5 – Geologia Fig. 2.1.6 – Hidrogeologia

Arii naturale protejate de interes na țional și regional
1. Valea Olte țului;
2. Pădurea Călugărească;
3. Pădurea Topana (cu cei 19 stejar i seculari din Topana);
4. Corabia-Turnu M ăgurele;
5. Coridorul Jiului;
6. Pădurea Sarului;
7. Padurea Branistea Catârilor, 8. Pădurea Seaca Opt ăsani;
9. Pădurea Vlădila;
10. Casa p ădurii din p ădurea Potelu;
11. Rezervaț ia de arborete de gârniță ;
12. Padurea Resca, 13. Iris – Malu Ro șu;
14. Lacul Streje ști;
15. Lacul Izbiceni; 16. Lacul Slatina; 17. Rezervaț ia de bujori a Academiei din Comuna Stoic ănesti

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

15Arii de protec ție avifaunistic ă
1. Confluen ța Olt-Dună re
2. Confluen ța Jiu-Dun ăre
3. Valea Oltului inferior.
Situri Natura 2000 în jude țul Olt
Următoarele situri Natura 2000 au fost identificate în jude țul Olt:
– Seaca Optasani ,
– Lacul Strejesti ,
– Resca – Padurea Hotarani ,
– Padurea Topana ,
– Lacul Arcesti ,
– Lacul Ipotesti ,
– Lacul Frunzaru ,
– Lacul Izbiceni ,
În part ea de nord vest a jude țului Olt exista o mic ă Arie de protecț ie Special ă (APS) pentru
ocrotirea pas ărilor, denumita Malu Ro șu în Comuna M ăruntei.
Răspunzând cerin țelor strategiei europene de protejare a biodiversit ății care prevede
conservarea naturii și gestionarea ei în pe rspective unei dezvolt ări durabile, au fost luate în
evidență și alte zone de interes pentru biodiversitatea jude țului (în afara celor 12 situri protejate de
interes na țional)
Habitatele naturale
Teritoriul jude țului Olt se caracterizează prin prezen ța habitatelor antropice, împ ădurite,
deschise, acvatice și neafectate antropic.
Habitatele antropice sunt în cea mai mare m ăsura formate din habit atele agricole care
sunt cele mai larg r ăspândite pe teritoriul jude țului. Pe hotarele dintre parcele se observa
apariția vegetaț ie și faunei specifice silvostepei. În zone în care în urm ă cu circa 15 ani se
practica agricultura intensiv ă se observ ă o ameliorare a num ărului de specii care s-au instalat
în aceste habitate.
Habitatele împ ădurite la nivelul jude țului Olt sunt sub optim datorit ă defrișării terenurilor ce
au fost redate agriculturii. Datorit ă scăderii suprafe ței ocupate de p ăduri în zona de sud a
județului Olt în ultimi 10 ani a fost observat fenomenul de aridizare.
Habitatele deschise sunt reprezentate de paji ști și pășuni, care în cele mai multe cazuri sunt
ocupate de vegeta ția specific ă zonei de silvostep ă. Aducând argumente istorice, pedologice,
climatice și de florã și faunã, s-a demonstrat c ă în județ nu existã stepã. În jude țul Olt se poate
vorbi de stepã numai pe o por țiune redusã din partea de sud-es t a comunei Radomiresti.
Habitatele acvatice reprezentate de lacuri, râuri, b ălți, mlaștini, sunt reprezentate de cele
două bazine hidrografice, Dun ărea și Oltul. Oltul în urma amenaj ării pentru produc ția de
energie electric ă a atras un num ăr mare de specii ale faunei României, întâlnite în perioada de
iarna și de pasaj, unele devenind locuitori permanen ți ai acestor habitate.
Habitatele neafectate antropic sunt în mic ă măsură reprezentate la nivelul jude țului și sunt
reprezentate de ostroavele dun ărene în formare, în care în prezent nu se poate intra datorit ă
inundării, în cea mai mare parte a anului.
Pe teritoriul jude țului Olt au fost identificate 5 specii de plante, arbori seculari și 4 specii de
animale care sunt consi derate monumente ale naturii și corespund categoriei III IUCN.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

16 Pe raza jude țului Olt sunt inventariate și declarate ca monumente ale naturii specii de
plante cum sunt: bujorul românesc, laleaua pestri țã, brându șa galbenã, stânj enelul de stepã,
stejarul brumãriu, etc.
Specii de animale monumente al e naturii întalnite pe teritoriul jude țului Olt: pelicanul
comun, egreta mare, egreta micã, corbul, etc.
Situri de importanta comunitara și de protec ție speciala avifaunistic ă se găsesc la distante
relativ mari fa ță de investi țiile propuse și sunt protejate de relieful din zon ă.

Fig.2.1.7 – Distribu ția ariilor protejate în jude țul Olt

Infrastructura

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

17
Reteaua de drumuri
Judetul Olt dispune de o retea bi ne reprezentata de drumuri publice . Principalele axe de
circulatie sunt: drumul european E 70, ce strabate judetul de la N-E la S-V si o axa importanta
amplasata de-a lungul raului Olt.

Transportul public
Principalul mijloc de transport il reprezinta autobuzul. S-a dezvoltat foarte mult serviciul de
taximetrie. Lungimea c ăilor de comunica ții : 2043 km ș osele și 7537 km c ăi ferate.

Fig. 2.1.8 – Lungimea drumurilor publ ice din judetul Olt pe categorii.

Tabel nr. 2.1.8 – Lungimea drumurilor din judetul Olt
ANUL 2006
Lungimea drumurilor publice – total judet KM 2058
Lungimea drumurilor judetene si comunale KM 1757
Lungimea drumurilor nationale KM 301
Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.9 – Lungimea cailo r ferate din judetul Olt.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

18ANUL 2006
Lungimea cailor ferate – total KM 237
Linie normala KM 237
Din linie normala: cu o cale KM 179
Din total cai ferate: electrificate KM 61
Sursa DJS OLT
Tabel nr. 2.1.10 – Reteaua de distribut ie a apei potabile in judetul Olt
ANUL 2006
Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila Nr. 48
Urban Nr. 8
Rural Nr. 40
Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile Km 873
Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.11- Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Olt
ANUL 2006
Apa potabila distribuita – total mii m3 13428
Din care pentru uz casnic mii m3 10985
Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.12 – Canalizare publica in judetul Olt.
ANUL 2006
Localitati cu instalatii de canalizare publica numar 10
din care municipii si orase numar 8
Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare
publica Km 258

Tabel nr. 2.1.13 – Reteaua si volumul gazelo r distribuite in judetul Olt in anul 2006
ANUL 2006
Localitati in care se distribuie gaze naturale – la sfarsitul
anului numar 10
Din care: municipii si orase numar 8
Lungimea totala simpla a conductelor de distributie a gazelor
naturale Km 292
Volumul gazulor naturale distribuite- total mii m3 1119
0
Din care: pentru uz casnic mii m3 2797
5
Sursa DJS OLT
Tabel nr. 2.1.14- Localitati in care se distri buia energie termica in judetul Olt în 2006
ANUL 2006
Localitati in care se distribuie energie termica numar 4
Sursa DJS OLT

Sistemul de înc ălzire al gospod ăriilor

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

19Datorită climatului cele mai multe locuin țe sunt înc ălzite. Lemnul este cel mai des utilizat în
mediul rural unde se întâlne ște o creș tere a gazului natural (uneori prin centrale electrice care
furnizeaza incalzire urbana)

Tabel 2.1.15 : Combustibil de înc ălzire în Regiunea 4 si in Judetul Olt

Total
gospodării
încălzite Cărbune Lemn și deșeuri
provenite din
lemn Gaz
natural(înc ălzire
urbană prin
centrale
termoelectrice CLU
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Regiunea 4 696314 88756 12,7 463369 66,5 274187 39,4 1649 0,2
Olt 185385 26695 14,4 110860 59,8 47459 25,6 371 0.2
Sursa: Date terito riale statistice

SITUATIA SOCIO-ECONOMICA

Profilul socio-economic al judetului Olt

Structura administrativa

In 2005 judetul avea doua municipii (Slatina si Caracal), 6 orase (Bals, Corabia, Draganesti
Olt, Piatra Olt, Potcoava si Scornicesti) si 104 comune cu 377 sate.

Tabel nr. 2.1.16 – St ructura administrativ ă și densitatea popula ției, 2005

Județ/
Regiune Oraș e și
municipii Municipii Comune Sate Densitate
populație
(num ăr) (loc/km2)
Olt 8 2 104 377 88,0
Reg.4 40 11 408 2066 79,0
Romania 319 103 2851 12946 90,7
Sursa DJS OLT

Populatia
Conform INS in anul 2006 judetul Olt avea o populatie de 482.000 locuit ori (reprezentand 21%
din populatia Regiunii de Sud- Vest) mai scazuta cu 3586 persoane sau 0,74% fata de anul
2005.

Tabel nr. 2.1.17 – Evolu ția popula ției în perioada 2001-2005
Populatia stabila la 1 iulie

Județ Anul
2001 2002 2003 2004 2005

OLT Total din care: 506297 494707 491359 488176 483674
În mediul urban 202328 193970 193028 197286 196258
În mediul rural 303969 300737 298331 290890 287416
Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.18 – Popula ția stabilă pe localit ăți urbane

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

20
2001 2002 2003 2004 2005
Total jude ț 506297 494707 491359 488176 483674
din care urban: 202328 193970 193028 197286 196258
Slatina municipiu 86184 81674 81342 80613 80282
Caracal municipiu 38612 36753 36573 36263 36225
Corabia ora ș 21628 21344 21086 20793 20559
Balș ora ș 22476 22444 22393 22192 22066
Scornice ști ora ș 13654 12829 12795 12724 12634
Drăgănești Olt oraș 13081 12652 12648 12542 12500
Piatra Olt oraș 6693 6274 6191 6116 5992
Potcoava oraș 6304 6082 6040 6043 6000
Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.19 – Sporul natural

2001 2002 2003 2004 2005
Sporul natural -1960 -3085 -2590 -2380 -2821
rata la 1000 locuitori -3,8 0,9 -5,2 -4,9 -5,7
• Nascu ți vii 4644 4209 4328 4127 4113
• Decese 6604 7294 6918 6507 6934
Sursa: INS

Activitatea Economica
Tabelul nr. 2.1.20 – Evolutia PIB (2001—2005) in judetul Olt
2001 2002 2003 2004 2005
Sud – Vest Oltenia 10485,1 13000,1 17931,4 22003,2 24126,3
Olt 1915,5 2045,6 2820,9 3771,8 4010,1
Sursa: INS
Economia locala in judetul Olt este dominata de agricultura, principala ocupatie in judet.
In judet agricultura este practicata la sca ra mare sau mica pentru producerea de legume,
cereale si fructe. In sectorul indu strial, subsectoarele predominante sunt:
• Metalurgia, in special industria de producere si prelucrare a aluminiului
• Echipament de transport
• Industria alimentara
• Industria textila
• Industria componentelor mecanice
Dintre toate subsectoarel e industriale reprezentate in judetul Olt, industr ia metalurgica si in
particular productia si prelucrarea aluminiului, are o important a aparte. Industria metalurgica
contribuie cu 90% la produsele livrate la export. In industria metalurgica cele mai importante
companii sunt: S.C.ARLO S.A. Slatina, unicul producator de aluminiu din Romania,
prelucreaza aluminiul in t able, laminate, profile, benz i, folii, aliaje, etc.
Forta de munca si venituri
Olt prezinta o distributie a angajatilor oficiali tipi ca pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-
Vest, unde agricultura este pe primul loc (cu 50% in judetul Olt si 42% in regiune) iar industria

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

21se situeaza pe locul trei (cu 25% in judetul Olt si 27% in regiune) asa cum se poate vedea in
tabelul urmator.

Tabel nr. 2.1.21 – Indicatorii fortei de munca in judetul Olt , mediile nationale si
regionale

Indicatori Judetul Olt Regiunea SV Romania
Angajati oficial
– in % din totalul populatiei 35 37 38
– in sectoarele economice
Agricultura (%) 50 42 32
Industrie (%) 25 27 30
Servicii (%) 26 31 38
Rata somajului (%) 7,7 7,5 6,3
Someri care nu beneficiaza de
indemnizatii (%) 64,3 61,4 58,0
Sursa: INS Tabel nr.2.1.22 – Evolu ția ratei șomajului

Județ Olt Rata șomajului (%) – Num ăr șomeri
2001 2002 2003 2004 2005
Rata șomajului % 7.4 9.9 10.6 7.7 7.1
Din care:
– Femei 5.8 7.8 8.0 5.8 5.5
– Bărbați 8.8 11.7 12.9 9.4 8.6
Nr. șomeri 15344 19326 20677 14102 13292
Din care:
– Femei 5754 7101 7350 4988 4843
– Bărbați 9590 12225 13327 9114 8449
Sursa: INS

Graficul nr.2.1.1- Ev olutia ratei somajului in judetu l Olt, Ianuarie 2005 – Ianuarie 2006

Sursa : INS

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

22Tabel nr.2.1.23 – C ăștigul salarial nominal , mediu net lunar și numărul de salaria ți, pe
actitvitățile din județ se prezint ă astfel:

AN 2005
lei/salariat 2005
Număr mediu de
salariați
Total economie 707 68620
Agricultură , vanatoare si silvicultura
495
3040
Pescuit si piscicultura 342 1
Industrie
Din care
756
28540
Industrie extractiva 1355 1835
Industrie prelucratoare 693 24728
Energie electica si termica, gaze si
apa
979
1977
Constructii 599 5301
Comert 407 6399
Hoteluri si restaurante 393 672
Transport, depozitare si comunicatii 783 3406
Intermedieri financiare 1655 774
Tranzactii imobiliare si alte servicii 579 1882
Administratie publica si aparare 888 3923
Invatamant 889 7386
Sanatate si asistenta sociala 629 6113
Celelalte activitati ale economiei
nationale 381 1183
Sursa DJS Olt
Inca de la inceputul anului 2005, salariile nete in judet ul Olt au crescut simtitor, aceasta
crestere a salariilor a continuat la fel in 2006, salariile ajungand la 877 RON/luna in mai 2006
(aproximativ 247 Euro), reprez entand o crestere cu 11,3% comparativ cu aceeasi perioada a
anului precedent. Salariul brut lunar mediu in mai 2006 era de 1168 RON/luna (aproximativ
329 Euro).

Tabel nr.2.1.24 – Num ărul de unit ăți active , numă rul mediu de angaja ți, An 2005

Activitati Total
2004 Total
2005 Cifra de
afaceri
(milioane
lei (Ron )
preturi
curente
2004 Cifra de
afaceri
(milioane lei
(Ron ) preturi
curente 2005 Personal
(numar
persoane)
ANUL
2004 Personal
(numar
persoane
ANUL 2005
Total 4884 5126 4778 5329 50471 50465
Industrie extractiva 11 10 4 5 64 57
Industrie
prelucratoare
660
675
2798
3307
28310
28530
Construc ții 236 269 309 325 5175 4999
Energie electrica si

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

23termica, gaze si apa
14
12
296
175
1838
1758
Transporturi
depozitare si
comunicatii

198
229
190
163
3152
2568
Tranzacții
Imobiliare, inchirieri
si activitati de servicii
prestatein principal
intreprinderilor

285

322

45

61

1728

1689
Comerț cu ridicata si
amanuntul,
repararea si
intretinerea
autovehiculelor si
motocicletelor si a
bunurilor personale
si casnice

3065

3138

1089

1233

8723

9300
Invatamant * 12 15 1 1 47 59
Sanatate si asistenta
sociala*
140
158
5
7
279
320
Alte activitati de
servicii collective,
sociale si personale

75

89

18

24

497

536
Hoteluri si
restaurante
188
209
23
28
658
649
Sursa DJS Olt

Tabel nr.2.1.25 – Turismul in judetul Olt 2000-2006
TURISM UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
unitati de cazare turistica
existente– total nr 11 10 10 11 11 10 8
din care:
-hoteluri nr 7 7 7 8 7 6 5
-hanuri si moteluri nr – – – – – – –
-campinguri nr – – – – – – –
-tabere de elevi si presco lari nr 3 2 2 2 2 2 2
– pensiuni turistice urbane nr – – 1 1 2 2 1
sosiri ale turistilor in unitatile de
cazare turistica mii 17,3 13,1 13,9 15,8 18,6 19,8 19,9
innoptari ale turistilor in unitatile de cazare turistica mii 31,8 33,4 32,6 35,9 39,7 44,4 52,1
2.2. Date specifice referitoare la generarea și gestionarea de șeurilor

Acest capitol privind, situa ția actuală în generarea și gestionarea de șeurilor municipale
în județul Olt, este considerată ca punct de referin ță și identific ă necesitățile de dezvoltare
ulterioare în cadrul sistemului de gestionare de șeuri.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

24Scopul descrierii situa ției existente ( an referin ță 2005), este de a identifica starea prezent ă ,
tipuri și cantități de deșeuri și punctele slabe în cadrul sistemului, privind :

™ Organizarea sistemului de gestionare a de șeurilor;
™ Generarea de șeurilor;
™ Colectarea și transportul de șeurilor;
™ Tratarea și valorificarea de șeurilor;
™ Eliminarea de șeurilor.

Autoritățile pentru protec ția mediului din România colecteaz ă date privind gestionarea
deșeurilor înc ă din anul 1991, primul se t de date complet la nivel naț ional datând din anul
1995. Pân ă în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea de șeurilor s-a realizat de c ătre
agențiile jude țene de protec ția mediului pe baz ă de chestionare statistice, datele fiind
prelucrate de c ătre
Institutul Na țional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protec ția Mediului – ICIM Bucure ști în
colaborare cu Institutul Naț ional de Statistic ă (INS).
În anul 2004, în cadrul proiectului de asisten ță tehnică PHARE RO 0107.04.03, a fost
realizată ancheta statistic ă pilot pentru de șeuri, în cadrul că reia fiind îmbun ătățită și
metodologia și chestionarele de anchet ă.
Începând cu anul 2005 Agen ția Națională pentru Protec ția Mediului împreun ă cu Institutul
Național de Statistic ă realizeaz ă cercetare statistic ă anuală.
Conform men țiunilor din publica ția statistic ă privind de șeurile, calitatea datelor privind
gestionarea de șeurilor este influen țată în mare masura de o serie de conditii existente la
nivelul unit ăților raportoare, și anume:
™ disponibilitatea condi țiilor tehnice pentru înregistrarea deșeurilor (în principal lipsa
cântarelor la depozitele de de șeuri);
™ organizarea managementului de șeurilor;
™ înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici;
™ competenț a și angajamentul responsabilit ăților pentru completarea chestionarelor
statistice.
In analiza datelor exist ente , disponibile, trebuie s ă facm men țiunea că datele au fost
estimate și nu măsurate, în principal lipsa cântarelor la depozitele de de șeuri;

2.2.1. Generarea și Gestionarea de șeurilor municipale

Prezentarea surselor de generare a de șeurilor, cantit ăți, compozi ție, generate și
colectate la nivelul județ ului Olt
Acest capitol este considerat ca punct de referinta si identifica necesitati pentru
dezvoltari ulterioare in cadrul si stemului de gestionare a deseurilor.
Scopul descrierii situatiei actuale este de a i dentifica starea prezenta (tipuri si cantitati
de deseuri) si punctele slabe in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.
Datele disponibile in acest capitol au fost estimate.
Generarea deseurilor
In acest capitol se gasesc informatii referitoare la :
– Cantitati de deseuri municipale generate;
– Indicatori de generare a deseurilor municipale;
– Compozitia deseurilor menajere;
– Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale.
Organizarea colect ării și transportul de șeurilor la nivel de jude ț.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

25 În mediul urban, activit ățile de colectare și transport a de șeurilor menajere sunt
organizate diferit, în funcț ie de mărimea localit ății, nr. popula ției deservite, dotarea, forma de
proprietate. Astfel:
– Slatina – SC Salubris SA Slatina.
– Balș – SC Salubris SA Slatina
– Caracal – SC IGO SA Caracal.
– Scornicești–Serviciu de salubrit are în cadrul prim ăriei
– Drăgănești Olt – Direc ția de salubritate din cadrul Prim ăriei Drăgănești Olt
– Corabia – Direc ția de salubritate din cadrul Prim ăriei Corabia
– Piatra Olt – Direc ția din cadrul Primă riei Piatra Olt
– Potcoava nu exist ă organizat ă activitatea de colectare și transport a de șeurilor de la
populaț ie.
Principalele surse de generare a de șeurilor: deseuri municipale si asimilabile din comert,
industrie, institutii publice, deseuri din constructii si demolari, deseu ri din piete, gradini, parcuri,
stradale, deseuri de ambalaje, namoluri de la statiile de epurare.

Evoluția cantităț ii de deșeuri generate:

Tabel nr.2.2.1 -Date privind cantitatile de deseuri municipale generate in perioada 2001-
2005

Nr.
Crt Tipuri principale de
deseuri Cod
deseu Anul
2001
-tone- Anul
2002
-tone- Anul
2003
-tone- Anul
2004
-tone- Anul
2005
-tone-
1. Deseuri municipale si
asimilabile din comert,
industrie, institutii,din
care : 201501 233214 241511

135519 196142 200145
1.1
. Deseuri menajere colectate
in amestec de la populatie 200301 121053 122148 57000 68624 69260
1.2
. Deseuri asimilabile
colectate in amestec din
comert industrie,institutii 200301 27008 35663 18928 21326 21497
1.3
. Deseuri municipale si
asimilabile colectate
separat , din care: 2001
1501- – 2229 23990 25389
-hirtie si carton 200101
150101 42 63576593
-sticla 200102
150107 – 47985178
-plastic 200139
150102 22 71977217
-metale 200140
150104 2165 28193101
– lemn 200138
150103 28193101
-biodegradabile 200108
-altele 200115

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

261.4
. Deseuri voluminoase 207 60 6970
1.5
. Deseuri din gradini si
parcuri 2002 905 1155 2517 25372557
1.6
. Deseuri din piete 200302 1227 1031 1576 15891601
1.7
. Deseuri stradale 200303 5631 7631 6179 62286278
1.8
. Deseuri generate si
necolectate 2001
150177390 73883 47030 4778948303
2. Namoluri de la statiide
epurare orasenesti, din
care: 190805 1874 236 4757 1864 1542
2.1
. Cantitate valorificata(s.u) 190805 – –
2.2
. Cantitate depozitata(s.u) 190805 1874 236 4757 1864 1542
3. Deseuri din constructii si
demolari din care: 17 480 1743 3150 3200 3320
3.1
. Deseuri inerte – –
3.2
. Deseuri in amestec – –
235568 243490 143426 201206 205007
Sursa : APM Olt, operatori de salubritate, sta ții de epurare
Cantitati de deseuri municipale generate

Deseurile municipale generate cuprind atat deseurile generat e si colectate (in amestec
sau selectiv) , cat si deseurile generate si necolectate.
Deseurile generate si necolectate sunt reprezentate in cea mai mare parte de deseurile
menajere din zonele in care populatia nu este deservita de servicii de salubrizare.
Indicatorii de generare deseuri menajere in mediul urban si rural utilizati sunt specifici
judetului si sunt obtinuti din estimari. Intrucat la nivelul judetul ui Olt nu s-au facut masuratori s-
au luat in considerare urmatorii indicatori de generare :
– 0,4 kg/loc/zi in mediul rural ;
– In mediul urban aproximarea s-a facut in functie de capacitatea mijloacelor de
transport utilizate de operat orii de salubritate.
Lista actualelor depozite menajere
1. Depozitul menajer Slatina 2. Depozitul menajer Caracal 3. Depozitul menajer Bal ș
4. Depozitul menajer Corabia
5. Depozitul menajer Scornice ști
6. Depozitul menajer Dr ăgănești Olt
În mediul rural nu exist ă depozite menajere organizate. D epozitarea se face în general
în anumite locuri stabilite prin Hot ărâre de Consiliu Local, suprafaț a ocupat ă de deșeuri la nivel
rural fiind de aproximativ 58 ha.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

272.2.2. Indicatori de genera re a deseurilor municipale
Intrucat datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de certitudine foarte
scazut, indicatorii de generare prezinta, de as emenea, un grad de increde foarte scazut. In
figurile de mai jos se prezinta indicatorii de generare a deseurilor municipale si indicatorii de
colectare a deseurilor menajere, calculati pe baz a datelor furnizate de catre APM. Indicatorul
de generare a deseurilor municipale a fost calculat pe baza estimarilor realizate in cadrul
grupului de lucru.
Deșeuri colectate ș i necolectate
În zonele rurale ale jude țului nu exista o acoperire 100 % a populat iei cu servicii de salubritate.

Tab. 2.2.2. Deseuri me najere colectate 2003-2006 și indici de generare a de șeurilor
2003 2004 2005 2006
tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc
27728 0,55 25512 0,50 41489 0,81 40830 0,79

Indicele de generare a de șeurilor este ascendent și este de 63%.
Rata medie de generare a de șeurilor variază substan țial de la un ora ș la altul.
Fără statistici raportabile, rata de gener are pentru aceste zone se bazeaz ă pe doi indici
utilizaț i frecvent. Ace știa sunt:
– 0,9 kg/locuitor/zi în zonele urbane ; – 0,4kg/locuitor/zi în zonele rurale
Tab. 2.2.3. De șeuri menajere colectate din comer ț, industrie și instituții, cantit ăți și indici
privind generare a de șeurilor
2003 2004 2005 2006
tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc
12871 66,29 11643 60,25 19090 97,00 18813 95,93
Tab. 2.2.4. Deseuri din parcuri și gră dini , cantit ăți și indici privind generare a de șeurilor

2003 2004 2005 2006
tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc
943 4,86 705 3,65 231 1,17 206 1,05
Tab. 2.2.5. Deseuri de pia ță, cantități și indici privind generare a de șeurilor
2003 2004 2005 2006
tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc
874 4,50 1080 5,59 1380 7,01 1512 7,71
Tab. 2.2.6. Deseuri stradale, cantităț i și indici privind generare a de șeurilor
2003 2004 2005 2006
tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc
3339 17,20 2970 15,37 3855 19,59 5121 26,11

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

28Tab. 2.2.7 – Rata de generare a de șeurilor și previziuni
Rate de generare a deș eurilor casnice (kg/loc/zi)
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
urban 0,90 0,91 0,91 0,92 0,93 0,94 0,94 0,95 0,96 0,97 0,97
rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43 0,43 0,43
2.2.3. Compozitia deseurilor menajere
Compozitia deseurilor prezin ta o importanta deosebita , def inind potentialul pentru
valorificarea deseurilor si ajuta la stabilirea sistemelor de colectare.
Compozi ția deșeurilor pentru de șeurile menajere colect ate a fost raportat ă de către
operatorii de salubritate.
Nu s-au facut determinari la nivel rural si urban pentru compozitia deseurilor prin
masuratori in anul 2007 desi era imperios necesara.
Compozi ția deșeurilor in aceste conditii a fost es timata la nivel j udetean pentru anul
2005 din experienta si date la nivelul altor judete.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Vest Oltenia prezinta o
compozitie medie a deseurilor menajere raportate de deseurile de ambalaje la nivel regiunii
atat pentru mediul urban, cat si pentru mediul rural.

Tabel nr.2.26 – Compozi ția estimat ă a deșeurilor menajere

Urban Rural Media
% % %
Deșeuri provenite de la
hartie și carton 12.49 7.91 10.83
Deșeuri din sticl ă 4.61 3.54 4.22
Deșeuri din metal 5.51 2 4.24
Deșeuri din plastic 7.83 8.46 8.06
Deșeuri din lemn 2.77 4 3.22
Deșeuri biodegradabile 57.86 65.63 60.67
Deșeuri reciclabile și
altele 8.93 8.5 8.76
Total 100 100 100.00
Sursa: PRGD

2.2.4 . Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Conform Rapor tului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor
biodegradabile municipale”, 2002, fractia biodegradabila din de seurile municipale este
reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn,
precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate.
Cunoasterea ponderii deseurilor biodegradabile in deseur ile municipale este foarte
importanta in etapa de planific are deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a
deseurilor biodegradabile in vede rea reducerii cant itatii depozitate.
Datele eviden țiază o pondere mai mare a de șeuri biodegradabile în de șeurile menajere
din mediul rural fa ță de mediul urban. În acela și timp materialele reciclabile (hârtie și carton,

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

29sticlă, plastic și metale) au o pondere mai mare în de șeurile menajere di n mediul urban față de
mediul rural.

Tabel nr.2.27 – Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Tipuri de deseuri Ponderea
deseurilor
biodegradabile
(%)
1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din
comert, industrie, institutii, din care:
1.1 Deseuri menajere
Urban 72
deseuri alimentare si de gradina 58
hartie+carton, lemn, textile 14
Rural 78
deseuri alimentare si de gradina 66
hartie+carton, lemn, textile 12
1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii
45
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 95
1.6 Deseuri din piete 80
1.7 Deseuri stradale 20

Legislatie DEEE
Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE la legisla ția națională . Aceasta arat ă după cum
urmează:
Legislatia UE și româneasc ă cu privire la DEEE
La nivelul orasel or cu mai mult de 20000 locuitori s-au in fiintat puncte de colectare a DEEE
de la populatie. Colectarea DEEE din aceste puncte se face de catre operatorii de salubritate. Legislația UE Legislația româneasc ă
Directiva nr.
2002/96/EC privind
deșeurile din echipamente
electrice și electronice
(DEEE) HG nr. 448/2005 privind de șeurile din echipamente electrice și
electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005).
Ordinal 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a
producatorilor ,modul de evidenta si raportare a datelor privind
echipamentele electrice si electronice;
Ordinul 1225/2005 privind aprobarea procedurii si criteriilor de
evaluare si autorizare a organizatiilo r colective in vederea preluarii
responsabilitatii priv ind realizarea obie ctivelor anuale de
colectare,reutiliz are,reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente
electrice si electronice
Informatiile privind punctele de colectare-in tabelul atasat.

Tabel nr.2.28 – Puncte de colectare DEEE

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

30Amplasament
punct de
colectare Punct Jude țean/
oraș peste
100.000 de
locuitori/ora ș
peste 20.000 de
locuitori Nr. Deciziei
Consiliului
Județean/Primarie
i prin care a fost
stabilita loca ția Societatea care
administreaz ă punctul de
colectare stabilit, nr.
contractului/ protocolului
încheiat între Prim ărie și
societatea care
administreaz ă punctul de
colectare, persoana de
contact (nume, prenume,
tel., fax., e-mal Autoriza ția
pentru
colectare
DEEE
(nr./data) Amenajare
punct de
colectare
conform
448/2005
(DA/NU)
Slatina
str.Cazarmii
nr.42 Punct colectare
oras cu peste
20 000 locuitori adresa
19633/28.09.2007 SC SALUBRIS SA SLATINA autorizatia
de mediu
nr.193/20.07
.2007 Da
Caracal
str.Infratirii
nr.1A oras cu peste
20.000 locuitori adresa
nr.5674/03/08/2006IGO Caracal _ Platforme
betonate
,imprejmuite cu
plasa de
sarma,pe stilpi
de teava
Corabia
Corabia,
str.C.A.Rosetti
nr.42; oras cu peste
20.000 locuitori HCL 31/24/05/2006SC Termocor Corabia,
str.C.A.Rosetti nr.42 – Platforme
betonate
,imprejmuite cu
plasa de
sarma,pe stilpi
de teava
Corabia
str.Cezar Boliac
nr.32 oras cu peste
20.000 locuitori HCL 31/24/05/2006DGCDPP, str.Cezar Boliac
nr.31 – Platforme
betonate
,imprejmuite cu
plasa de
sarma,pe stilpi
de teava
Bals
str.Ciresului
nr.59 oras cu peste
20.000 locuitori adresa
nr.4719/27/06/2006SC SALUBRIS SA SLATINA – Platforme
betonate
,imprejmuite cu
plasa de
sarma,pe stilpi
de teava
Sursa APM Olt

Prevenirea generarii deseurilor
“Prevenirea generarii deseur ilor” presupune actiuni si ți n t e c a r e u r m ăresc reducerea
generării la sursa. Initiativele privind prevenirea generarii deseurilor se adreseaza atat
sectorului industrial, prin promovarea tehnologiilor curate si a re ciclarii interne, ca t si in scoli si
gospodarii private in cadrul ca mpaniilor de constientizare.
Unul din principiile ca re stau la baza activit ăților de gestionare a de șeurilor este principiul
prevenirii care stabilește ierarhizarea activit ăților de gestionare a de șeurilor, în ordinea
descresc ătoare a importan ței
™ evitarea apariț iei – prin aplicarea „tehnolog iilor curate” în activit ățile care genereaz ă
deșeuri

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

31™ minimizarea cantit ăților – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de
activitate generator de de șeuri
™ tratarea în scopul recuper ării – prin refolosire, reciclare material ă și recuperarea
energiei
™ tratarea și eliminarea în condiț ii de siguran ță pentru mediu – prin incinerare și
depozitare.
Autoritățile administar ției publice centrale și locale prev ăd în bugetele propr ii fonduri pentru
îndeplinirea obliga țiilor rezultate din implementarea legisla ției comunitare din domeniul
mediului și pentru programe de protec ție a mediului.
Prevenirea gener ării deșeurilor și a efectelor nocive ale acestora se realizeaz ă prin:
™ dezvoltarea de tehnologii curate și economice în utilizarea resurselor naturale
™ dezvoltarea tehnologiei în vederea ob ținerii de produse astfel pr oiectate încât prin
caracteristicile lor de fabrica ție, prin comercializarea acestora pentru utilizare și prin
eliminarea lor după utuilizare s ă nu contribui sau s ă contribuie în m ăsură cât mai mic ă
la creșterea riscului de poluare și a gradului de nocivitate a de șeurilor
™ dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neut ralizatrea substan țelor
periculoase con ținute în de șeurile destinate valorifică rii
™ valorificarea de șeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizeaz ă
obținerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de de șeuri ca surs ă
de energie.
Prevenirea gener ării de de șeuri sau minimizarea trebuie discutat ă sau planificat ă în strâns ă
corelare cu gospod ărirea resurselor și produselor.
Prevenirea de șeurilor, ca și generarea de șeurilor, depinde de factori ca:
™ activitățile economice;
™ modelul de produc ție și consum;
™ modific ările demografice;
™ inovațiile tehnologice.
Primul pas spre o strategie global ă în ceea ce prive ște prevenirea gener ării deșeurilor îl
reprezint ă corelarea tuturor instrumentelor disponibile.
Domeniul- țintă pentru prevenirea apari ției deșeurilor este industria . Toate ramurile
industriale trebuie informate și sprijinite pentru a minimiza generarea de de șeuri prin
modificarea tehnicilor de produc ție și prin reutilizarea și reciclarea intern ă a “produselor”
nedorite, în special respectarea cerin țelor directivei privind Prevenirea ș i Controlul Integrat al
Poluarii (IPPC).
Pe de alt ă parte sunt necesare campanii de informare a agen ților economici și a
consumatorilor priva ți privind prevenirea generar ării deșeurilor. Campaniile de informare
publică vor conține informa ții specifice și motiva ții pentru diferi ții factori implica ți.
Prevenirea reprezint ă principalul pas într-un sist em integrat de gestionare a de șeurilor, pe
termen lung. De aceea trebuie introdus ă în viitoarele planur i de dezvoltare economic ă.
În al doilea rând prevenirea reprezint ă principala obliga ție/responsabilitate a tuturor
consumatorilor de bunuri. Colectarea și transportul de șeurilor
Activitatea de salubrizare
La nivelul judetului Olt sunt 7 agenti de salubrizare. Activitatile de colectare si transport
a deseurilor municipale din judet sunt organizate diferit, in functie de marimea localitatii,
numarul populatiei deservite, dot are, forma de proprietate.
Redam mai jos numarul agentilor de salubr izare din judet dupa natura proprietatii
deservite.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

32Principalele informatii referitoare la colect area si transportul deseurilor municipale sunt:
– date privind agentii de salubrizare
– gradul de acoperire cu servicii de salubrizare – doatarea agentilor de salubrizare

Tabel 2.29 – Date privind operatorii de Salubrizare la nivelul anului 2006

Judet Numar agenti de salubrizare
Integral
de stat Majoritar de
stat Majoritar
privat Autohton integral
privat Integral privat
cu capital mixt Publica de
interes local Total
Olt 1 – 1 – – 5 7
Sursa : Oper atori de Salubritate, autorităț i locale

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Cele mai multe dintre centre le urbane ale regi unii beneficiaz ă de servicii de colectare în timp
ce multe dintre cele din regiunea rural ă nu beneficiaz ă încă de asemenea servicii. Procentul
de popula ție care este deservit în mod regulat de servicii de colectare a de șeurilor este
planificat s ă crească până la 84% din totalul cantit ății de deșeuri generate în 2013.

Tabel 2.30 – Populație cu colectare regulat ă de deș euri (2005)

Regiune/
Județ Populație Populație
deservit ă Populație
nedeservit ă Suprafata
acoperita
Total Urbană Rurală UrbanăRuralăUrbană Rurală UrbanăRurală
Olt 485936 196812 289124 140080 0 56732 289124 70,1% 0,0%
Sursa : Operatori de Salubritate, autorit ăți locale

Sisteme de colectare selectiva a deseurilor
Un sistem de colectare selectiva a fost im plementat doar in Muni cipiul Slatina prin
proiectul PHARE 2001. Colectar ea deseurilor municipale trebuie facuta pe doua categorii :
– de tip organic (biodegradabil) in containere de culoare verde ;
– de tip inert in containere de culoare gri ;
Deseurile reciclabile :
– de tip hartie se colecteaza in containere de culoare albastra ;
– de tip plastic (PET) se colecteaza in containere de culoare galben ;
– de tip sticla se colecteaza in containere . La nivelul municipiului Slatina exista am enajate 72 puncte de co lectare selectiva a
deseurilor provenite de la populatie.
Dotarea agentilor de salubrizare

Dotarea agentior de salubrizare se refera at at la colectare, cat si la transport.
In acest subcapitol sunt prez entate date privind tipul de recipienti pentru colectare in
amestec si colectare selectiva, precum si volumul acestora.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

33Tabel nr. 2.31 – Containere de colectare disponibile la ope ratorii de salubritate pentru
deșeuri menajere mixte la nivelul anului 2006

Județ
Tipul containerului

Containere
resturi
(0.1-0.2 m3)
plastic; metal Containere

(4- 5 m3) Euro containere
(1.1-1.2 m3) Altele
Olt
822 350 243 180
Sursa: Operatori de salubritate

Tabel nr. 2.32 Vehicule de transport pentru de șeurile menajere la nivelul anului 2006
Tipul vehiculelor num ăr

Județul
Olt Camion
compactor Autotransp.
containere Tractoare Camioane
basculante Altele Vehicul Capacitatea
medie total ă
mc

10 8 20
6
4 43
300
Sursa: Operatori de Salubritate
Deseurile colectate de catre oper atorii de salubritate sunt trans portate direct la depozitele
menajere de pe raza fiec ărei localitati deservite.

Tabel nr. 2.33 – Agenti economici implicati in actiunea de reciclare
Denumire
agent
economic Adresa Localizare Tip echipament Autorizatie
de mediu Capacit
proiectata
to/an Tip deseu
SC REMAT
SA OLT Str.Depozitelor nr.13 Slatina, Bals,Corabia Iancu –Jianu,
Caracal, Izbiceni,
Piatra-Olt -cantare -taiere, aparate de sudura, rese
de balotat fier si
hirtie DA 5000 Metale
feroase si neferoase
Hartie
Mase plastice
SC
SALUBRIS
SA Slatina Str.Ionascu nr.9 Slatina Presa de balotat DA 300 Hartie
Mase plastice
SC MIRANIC PROD
Slatina Str.Constructorul
ui nr.3 Slatina Cantare DA 200 Hartie
SC Metarovi
SRL Slatina Str. Constructorului
nr.5 Slatina Cintar
Containere DA 500 Ambalaje
PET; DEEE;metal;hartie
SC IETA SRL
Slatina Str. Constructorului Slatina Baraca DA 300 Ambalaje
PET
SC SIMCOR
EXIM SRL Scornicesti Str. Principala Scornicesti DA 2000 Metale;
ambalaje PET;sticla;
hartie
Sursa : APM Olt – Agentii din tabelul de mai sus efectueaza doar colectarea deseurilor.
Ulterior le baloteaza si le trimit la reciclatori.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

34Situatia namolurilor.
Namolurile de la statiile de epurare din judet nu sunt tratate. Dupa uscare,acestea sunt
evacuate la depozitele menajere. Nu se face ana liza namolurilor in l aboratoarele statiilor de
epurare. Compozitia namolurilor
– pH 8,9
– umiditate 15,6%
– cenusa 84,4%
-subst. organica 10,4%
– subst. anorganica 89,6%
– azot total 27500 mg/kg
– fosfor total 456 mg/kg
– calciu 43 mg/kg
– fier total 161350 mg/kg
– mangan 7815 mg/kg
– magneziu 31 mg/kg
– cadmiu 67,5 mg/kg
– cupru 3300 mg/kg
– nichel 445,5 mg/kg
– zinc 17650 mg/kg
– crom total 318,5 mg/kg
Sursa: APM Olt

Minimizarea si recuperarea deseurilor
Locația/tipul Anul 2004
tone Anul 2005
tone Anul 2006
tone
Statia de epurare Slatina – mecano-
biologica 884 612 700
Statia de epurare Caracal – mecano-
biologica 650 560 480
Statia de epurare Bals – mecano-biologica 180 220 260
Statia de epurare Corabia – mecanica 150 150 160
Cantități nămoluri 1864 1542 1600
Sortare
La nivelul jude țului Olt nu exist ă instalații de sortare.
Compost ș i reciclabile
In judet nu exista statii de compost.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

35Prelucrare in vederea reciclarii
In judet se face:
ƒ Prelucrare in vederea reciclarii des eurilor de hartie prin unitati tip REMAT
ƒ Prelucrare in vederea reciclarii des eurilor de metal prin unitati tip REMAT
ƒ Prelucrare in vederea reciclarii deseurilor tip PET
Tabel nr. 2.35 – Agenti economici reciclatori si dotarea acestora cu echipamente
Denumire
agent
economic Adresa Localizare Tip
echipament Autorizatie
de mediu Capacite
proiectat
a to/an Tip deseu
SC REMAT SA
OLT Str.Depozitelor nr.13 Slatina Bals
Corabia
Iancu -Jianu
Caracal
Izbiceni
Piatra-Olt -cantare
-taiere
-aparate de
sudura
-prese de balotat
fier si hirtie DA 5000 Metale feroase
Si neferoase
Hartie
Mase plastice
SC SALUBRIS SA Slatina Str.Ionascu nr.9 Slatina Presa de balotat DA 300 Hartie
Mase plastice
SC MIRANIC PROD
Slatina Str.Constructoru
lui nr.3 Slatina Cantare DA 200 Hartie
SC ANAPET SRL Caracal Str. Vornicu Ureche nr.2 Caracal Cantar
Masina maruntit DA 182 Mase plastice
Sursa : APM Olt

Tratarea deseurilor

Tratare mecano-biologica
La nivelul jude țului Olt nu exist ă tratare mecano – biologic ă.

Tratare termica
În județ nu există tratare termic ă
Agentii economici tip REMAT realizeaza colect area deseurilor si o prelucrare mecanica
primara a acestora in vederea reciclarii . Prel ucrarea deseurilor colectate consta in sortarea
manuala, pe grupe de materiale, dezmembrarea ,fa sonarea, presarea, balotarea si transportul
la agentii economici specializati in reciclarea acestora.

Tabel nr. 2.36 – Cantitatile de deseuri valorificabile prelucrate in anul 2003
Statie prelucrare Tip deseu valorificat de la populatie
Hartie si carton – tone – Mase plastice – tone- Metale- tone-
SC REMAT Olt 346 – 11734
Sc Salubris SA Slatina 42 16.59 –
SC Anapet SA Caracal – 30 –
Sc Miranic prod SRL Slatina 128.74
Sursa : APM Olt

Valorificarea deseurilor reciclabile de la popula tie s-a facut prin uni tati tip REMAT .

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

36Eliminarea deseurilor

Capitolul privind eliminarea des eurilor cuprinde date despre:
™ depozite
™ amplasamente existente
™ evolutia cantitatilor depozitate
™ capacitati disponibile
™ standarde privind depozitarea
™ echipamente.
În acest subcapitol se prezint ă modul de eliminare a de șeurilor, furnizându-se date privind
depozitele existente precum și date referitoare la cantit ățile depozitate în anul 2003.

Tabel nr. 2.37- Depozite – date generale și cantități de deșeuri depozitate
Nr.
crt Denumire depozit
/localitate Tip An deschidere
/an inchidere Suprafata
proiectata
(ha) Capacitate
proiectata
(mc)
1. Depozit municipal
Slatina b 1990/2007 4 1020000
2. Depozit orasenesc
Caracal b 1999/2017 6 120000
3. Depozit orasenesc
Corabia b 1998/2017 2.3 81500
4. Depozit orasenesc
Bals b 1969/2017 3.2 85000
5. Depozit orasenesc
Draganesti Olt b 1975/2009 2 200000
6. Depozit orasenesc
Scornicesti b 1999/2009 2 45000
Sursa : APM Olt
Depozitele existente in judetul Olt sunt neamenajate. Nici unul din aceste depozite nu are
autorizatie de mediu. Fiecare oras din judet are depozit menaj er propriu administrat de
operatori de salubritate.
În Slatina a început în anul 1995 construc ția unui depozit muni cipal cu o suprafa ță de 10,5
ha și o capacitate de 123.000 mc care nu a fost finalizat.
Propunerile pentru anii de in chidere a depozitelor sunt pr evazute in tabelul anterior.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

373. OBIECTIVE ȘI ȚINTE JUDE ȚENE DE GESTIONARE A DE ȘEURILOR

Formularea obiectivelor și țintelor judetene implic ă definirea necesit ății de acțiune în
gestionarea de șeurilor, ținând cont de aspectele locale.
Formularea obiectivelor și scopurilor locale implic ă mult mai mult decât o simpl ă
transpunere a politicii europene intr-o politic ă regional ă.
Pentru ob ținerea unor rezultate conc ludente, este crucial ă aplicarea în aceast ă etapă a
datelor referitoare la specificul local. Din aceast ă cauză, țintele locale constau în:
Ținte care deriv ă doar din politica na țională / ținte naționale;
Ținte specifice care descriu cerin țe suplimentare specifice judetului determinate
de posibilit ățile și cerințele teritoriale;
Formularea obiectivelor și țintelor locale ar trebui s ă aibă în vedere (printre altele):
™ aspectul care trebuie abordat (ob ținerea compostului din de șeuri biodegradabile,
turismul, zonele izolate)
™ intenț ia referitoare la acest aspect ( implementarea colect ării selective pentru de șeurile
menajere)
™ dimensiunile proiectate (capacitatea)
™ regiunile și sub-regiunile implicate
™ durata de timp avuta în vedere
La nivel de teritoriu trebuie îndeplinite cel pu țin obiectivele și țintele na ționale. În cazul în
care exist ă un poten țial local de dep ășire a țintelor na ționale, teritoriul î și poate stabili propriile
ținte. Referitoar la țintele din tabelul de mai jos men ționăm că ele sunt cele na ționale întrucât
teritoriul nu dispune de poten țial care să permită depășirea țintelor na ționale.
Privind ținte de recuperare a de șeurilor de ambalaje, facem men țiunea că acestea au fost
preluate din HG 621/2005 privin d gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje care
transpune Directiva 94/62/CE .
Țintele în ceea ce prive ște reducerea cantit ății de deșeuri biodegradabile depozitate sunt
stabilite conform Hot ărârii 349/2005 privind depozitarea de șeurilor, care transpune Directiva
nr. 1999/31/EC . De asemena, închiderea și remedierea depozitelor existente de de șeuri se va face în
conformitate cu angajamentele asumate prin negocierea Capi tolului 22 Mediu.
Obiectivul general al Planului Jude țean de Gestionare a Deseurilor îl reprezintă
dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a de șeurilor eficient din punct de vedere
economic și care să asigure protec ția sănătății popula ției și a mediului.
Obiectivele gestion ării deșeurilor au la baz ă ordinea priorit ăților stabilite la nivel
european și anume:
™ Prevenirea/Minimizarea gener ării deșeurilor
™ Reutilizare/Reciclare
™ Valorificare energetic ă
™ Tratare/Depozitare
z Adaptarea capacitatii de colectar e la numarul de locuitori si la cantitatea de deseuri
generate
z extinderea ariei de acoperire a sistemului de colectare a des eurilor municipale in zona
urbana la 100% pana in 2013
z extinderea ariei de acoperire a sistemului de colectare a des eurilor municipale in zonele
rurale , rata de acoperire 90% pana in 2009
z Alegerea celor mai bune optiuni de colectare si transport, corelate cu reciclarea si
depozitarea finala a deseurilor

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

38z implementarea sistemului de colectare se lectiva pentru materialele recuperabile,
cu respectarea legislatiei privind deseur ile biodegradabile si cele din ambalaje.
Cuprinsul obiectivelor și țintelor propuse
Țintele opera ționale sunt indicatorii folosiț i pentru atingerea obiectivelor propuse și
monitorizarea progresului. Cele mai importante zone sunt:
– ținte pentru m ărirea colect ării deșeurilor din zonele rurale nearondate unor servicii de
salubritate,
– închiderea vechilor depozite neconforme și reabilitarea ecologic ă,
– construirea și operarea unor depozite noi conforme,
– reducerea cantit ății de deșeuri biodegradabile aj unse la depozite,
– ținte de reciclare pentru de șeurile de ambalaje, ec hipamente electrice și electronice,
vehicule scoase din uz.

Tabel nr. 3.1 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului Olt

Nr.
crt Obiectiv Obiective subsidiare / tinte Termen
1. Politica si cadrul legislativ privind gestionarea deseurilor
1. 1.1. Dezvoltarea politicii la nivel
judetean si local in vederea
implementarii unui sistem integrat de management al
deseurilor 1.1.1 Elaborarea de acte normative specifice la nivel judetean si local în
concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala, pentru a implementa un sistem integrat de management, eficient din punct de vedere economic si ecologic Permanent revizuiri periodice
1.1.2 Încurajarea autoritatilor locale si a celor judetene de a elabora împreuna cu sectorul privat o strategie comuna în vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pâna la eliminarea finala.
1.1.3 Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management adecvat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei
1.2. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in
domeniul gestionarii deseurilor 1.2.1 Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlul
acesteia permanent
1.2.2. Întarirea cooperarii între inst itutii în vederea aplicarii legislatiei
1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel judetean si local, definirea clara a responsabilitatilor
1.2.4. Informarea tuturor factorilor interesati /implicate referitor la
legislatia de protectie a mediului în general si cea de gestionare a
deseurilor în particular
1.2.5. Cresterea importantei activita tilor de monitorizare si control
efectuate de autoritatile competente ca ARPM Craiova, APM Olt, Garda
de Mediu, în concordanta cu responsabilitatile acestora
2. Aspecte institutionale si organizatorice
2. 2.1 Adaptarea si dezvoltarea
cadrului institutional si organizatoric ptr. îndeplinirea
cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene 2.1.1 Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor Permanent
2.1.2. Întarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la nivelul institutiilor judetene si locale cu competente si responsabilitati în aplicarea legislatiei
3. 3.1. Asigurarea resurselor
umane ca numar si pregatire profesionala 3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si de
dotari corespunzatoare la nivel judetean si local Începând din 2008
4. 4.1. Crearea si utilizarea de
sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor în 4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deseurilor care sa
cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare,
tratare si eliminare finala Permanent

4.1.2. Optimizarea utilizarii fondurilor nationale si internationale Permanent

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

39conditiile respectarii
principiilor generale, cu
precadere a principiului “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii disponibile ptr. cheltuieli de capital în domeniul gestionarii deseurilor
(Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale, fonduri de
coeziune, institutii bancare etc)
4.1.3. Îmbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor prin elaborarea
unor mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe covenabile pentru cetateni, care de
asemenea, sa acopere costurile de cole ctare, tratare si depozitare
controlata Incepand din 2008 cu

4.1.4. Încurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico -financiare în vederea promovarii colectarii selectiv e a bateriilor si acumulatorilor, a
deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz 2008 si o atentie
permanent
a
4.1.5.Stimularea crearii si dezvoltar ii unei piete viabile pentru deseurile
reciclabile Permanent
5. 5.1. Promovarea unui sistem de
informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate 5.1.1. Intensificarea comunicarii între toti factorii implicati Permanent
5.1.2. Organizarea si superviza rea programelor de educatie si
constientizare Permanent
5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (massmedia, web site-
uri, seminarii, evenimente) pentru informarea autoritatilor administratiei
publice locale si a publicului si pentru constientizarea grupurilor tinta (autoritati si cetateni) cu privire la masurile de implementare a PJGD Olt. Permanent
5.2 Campanii publice
referitoare la gestionarea
deseurilor 5.2.1 Elaborarea de materiale informative si realizarea de campanii de
constientizare a populatiei privind gestionarea deseurilor Permanent
5.2.2 Informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de
gestionarea necorespunzatoare a deseurilor prin depozitarea necontrolata a acestora Permanent
6. Date si informatii privind gestionarea deseurilor
6. 6.1. Obtinerea de date si
informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de
raportare la nivel national si
european 6.1.1. Îmbunatatirea sistemului judetean de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind generarea si gestionarea deseurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deseuri) Permanent
6.1.2. Îmbunatatirea raportarii directe, prin mijloace IT, a datelor colectate
la nivel judetean si transmiterea acestora la nivel local (APM Olt), regional (ARPM Craiova) si national (ANPM) Permanent
6.1.3. Îmbunatatirea sistemului de va lidare a datelor primite, cresterea
responsabilizarii întregului personal impl icat în colectarea, procesarea si
validarea datelor Permanent
7. Prevenirea generarii deseurilor
7. 7.1. Maximizarea principiului
prevenirii deseurilor la producatori prevenirii generarii deseurilor 7.1.1. Promovarea, încurajarea si implementarea principiului prevenirii
deseurilor la producatori Permanent
7.1.2. Promovarea, încurajarea si implementarea principiului prevenirii
deseurilor la consumator Permanent
8. 8.1. Exploatarea tuturor
posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor 8.1.1. Dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile prime secundare si
sustinerea promovarii util izarii produselor obtinute din materiale reciclate Permanent
8.2. Dezvoltarea activitatilor de
valorificare materiala si
energetica 8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare) si reciclarea
deseurilor menajere altele decât cele de ambalaje, în masura posibilitatilor tehnice si economice Permanent
8.2.2 Promovarea valorificarii energetic e prin coincinerare si incinerare în
cazul în care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere
tehnicoeconomic Permanent
9.Colectarea si transportul deseurilor
9. 9.1. Asigurarea de capacitati de
colectare si de sisteme de
transport adaptate numarului 9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale în
mediul urban – aria de acoperire 100% 2013
9.1.2 Extinderea sistemului de colectare a deseurilor municipale în mediul 2009

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

40de locuitori si cantitatilor de
deseuri generate.

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si
depozitare finala (sistem
integrat de colectare si transport al deseurilor) rural – arie de acoperire minim 90%
9.1.3 Licentierea agentilor de salubrizare din judet 2009
9.1.4 Asigurarea infrastructurii necesare si modernizarea sistemelor de colectare si transport Permanent
9.2.1 Implementarea sistemelor de co lectare selectiva a materialelor
valorificabile astfel încât sa se as igure atingerea obiectivelor legislative
referitoare la deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile Permanent
9.2.2 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente în deseurile
municipale Permanent
9.2.3 Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectarii
selective Permanent
9.2.4 Construirea de statii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate si în
corelatie cu anii de închidere a depozitelor existente, în cadrul carora sa se realizeze si operatii de sortare a deseurilor 2008-2013
10. Tratarea deseurilor
10. 10.1. Promovarea tratarii
deseurilor în vederea asigurarii
unui management ecologic
rational 10.1.1. Încurajarea tratarii deseurilor în vederea: valorificarii (materiale si energetice), diminuarii caracterului per iculos si diminuarii cantitatii de
deseuri eliminate final Permanent
11. Deseuri biodegradabile
11. 11.1. Reducerea cantitatii de
deseuri municipale biodegradabile depozitate 11.1.1. Separarea deseurilor biodegradabile din deseurile municipale colectate. Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitate produsa in 1995 în judet 2010
11.1.2. Realizarea statiilor de compost in vederea valorificarii deseurilor
biodegradabile. Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate
produsa in 1995 2013
11.1.3. Construirea unor statii de tratare bio-mecanica, incinerare și
ompostare avansat ă.Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate
produsa in 1995 2016
12. Deseuri de ambalaje
12. 12.1. Prevenirea
producerii deseurilor de ambalaje 12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de
ambalaje raportate la
cantitatile de ambalaje introduse pe piata 12.1.1 Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat Permanent
12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reciclarea deseurilor de ambalaje, în sensul unei bune organizari a colectarii selective Permanent
– Reciclare ș i recuperare de șeurilor de ambalaje cu costuri mici.
– Reciclarea a 60% din masa deseurilor din hartie/carton
– Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal 2008
– Recuperare 50% din masa deseurilor de ambalaje 2011
– Recuperare 60% din masa deseurilor de ambalaje 2013
– Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic
– Reciclarea a 15 % din masa deseurilor din lemn 2010
– Reciclarea a 55% , recuperare 60%din masa totala a deseurilor de ambalaje,
din care: 60% din masa deseurilor din sticla; 22.5 % din masa deseurilor plastic 2013
13. Deseuri din constructii si demolari
13. 13.1. Gestionarea
corespunzatoare a
deseurilor din constructii si demolari, cu respectarea principiilor
strategice si a minimizarii
impactului asupra mediului si sanatatii umane 13.1.1 Colectarea separata a deseurilor din constructii si demolari, pe categorii
(deseuri periculoase si deseuri nepericuloase) Începând
cu 2008
13.1.2. Tratarea deseurilor periculoase di n constructii si demolari în vederea
scaderii potentialului periculos si eliminarii în conditii de siguranta Permanent
13.1.3. Crearea de capacitati de tratare si valorificare Permanent
13.1.4. Eliminarea corespunzatoare a deseurilor care nu pot fi valorificate Permanent
14. Deseuri voluminoase

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

4114. 14.1. Gestionarea
corespunzatoare cu
respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra
mediului si sanatatii
umane 14.1.1. Înfiintarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase
de la populatie Începând cu 2008
14.1.2. Valorificarea potentialului util din material si valorificarea energetica a
deseurilor voluminoase Începând cu 2008
15. Namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate oraseneti
15. 15.1. Gestionarea
corespunzatoare a namolului provenit de la statiile de epurare, cu respectarea principiilor
strategice si a minimizarii
impactului asupra mediului si sanatatii umane 15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului în apele de
suprafata Permanent
15.1.2. Promovarea prioritara a valorificar ii în agricultura în conditiile respectarii
prevederilor legislative Permanent
15.1.3. Promovarea tratarii pr in presare/deshidratare în vederea co-incinerarii Permanent
16. Vehicule scoase din uz (VSU)
16. 16.1. Crearea si
dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare,
reciclare a vehiculelor scoase din uz 16.1.1. Asigurarea functionarii punctelo r de colectare VSU si trimiterea la
tratare a tuturor VSU colectate Permanent
16.1.2. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz si valorificarea energetica a acelor materiale ce nu pot fi reciclate Permanent
16.1.3. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din greutatea vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980 Începând 01.01.2007
16.1.4. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 01.01.1980 Începând 01.01.2007
17. Deseuri de echipamente electrice si electronice
17. 17.1. Colectare separata,
reutilizare, reciclare si
valorificare 17.1.1. Stabilirea punctelor de colectar e selectiva în vederea colectarii DEEE
provenite de la gospodariile particulare, dupa cum urmeaza:
™ 1 punct de colectare în judet;
™ 1 punct de colectare în fiecare oras cu >100000 locuitori;
™ 1 punct de colectare în fiecare oras cu > 20.000 locuitori.

31.12.2005
31.12.2005 31.12.2006
17.1.2. Asigurarea functionarii punctelor de co lectare DEEE conform legislatiei Permanent
17.1.3. Organizarea colectarii selective a deseurilor din echipamente electrice si electronice si a componentelor acesto ra, cu o tinta (rata medie anuala) de cel
putin: 2 kg/locuitor si an (obiectiv intermediar) 3 kg/ locuitor si an (obiectiv intermediar) 4 kg/ locuitor si an 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
17.1.3. Îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare si reciclare a deseurilor din echipamente electrice si electronice colectate selectiv conform prevederilor HG nr. 448/2005 Permanent
17.1.4. Încurajarea si facilitarea reutiliz arii, a dezmembrarii, reciclarii deseurilor
din echipamente electrice si electronice si a componentelor si materialelor
din care sunt realizate Permanent
18. Deseuri periculoase din deseuri municipale
18. 18.1.Implementarea
serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase 18.1.1. Informarea si încurajarea cetatenilor în vederea colectarii separate a
componentelor periculoase din deseurile menajere Începând cu 2008
18.1.2. Instalarea unor de puncte de colectare a deseurilor periculose din
deseurile menajere Începând cu 2008
18.2. Eliminarea
deseurilor periculoase în
mod ecologic rational 18.2.1. Tratarea deseurilor periculoase în vederea reciclarii Permanent
18.2.2 Asigurarea de capacitati si instal atii în conformitate cu standardele
europene Permanent
19. Eliminarea deseurilor
19. 19.1. Eliminarea
deseurilor în 19.1.1 Încetarea activitatii sau conformarea celor 6 depozite neconforme clasa
“b” din zona urbana a judetului Olt Etapizat pâna în

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

42conformitate cu cerintele
legislatiei în domeniul
gestiunii deseurilor în scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului 2017
19.1.2 Închiderea si monitorizarea post închidere a depozitelor neconforme Corelat cu
calendarul de încetare a activitatii
19.1.3 Închiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare din zona rurala Pâna la 16
iulie 2009
19.1.4 Asigurarea capacitatilor necesar e pentru eliminarea deseurilor prin
promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal Permanent

4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEȘ EURILOR MUNICIPALE ȘI
ASIMILABILE ȘI A DEȘEURILOR DE AMBALAJE
4.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale
Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca
s-a generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori:
¾ Evoluția popula ției
¾ Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
¾ Evoluția anuală a indicatorului de generare a de șeurilor municipale
Evoluția popula ției
Datele privind evolu ția popula ției se ob țin din studiile pe medii (urban și rural) elaborate de
către Institutului Na țional de Statistic ă. La calculul prognozei de generare a de șeurilor
municipale se recomandă să se ia în considerare varianta medie , ca și scenariu de prognoz ă
a popula ției. În plan se va prezenta evoluț ia popula ției (din mediul urban, rural și total) pentru
întreg orizontul de timp al planului.
Conform Metodologiei pentru el aborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, pentru calculul prognoze i de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei
pentru perioada de planificare in va rianta medie. Datele privind pr oiectia populatiei in varianta
medie au fost furnizate de catre Oficiul de Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului
National de Statistica.
Tabel 4.1.1: Estimarea popula ției din jud.Olt (Mii)
Sursă:DJS Olt 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total Populatie 478250 475290 472330 469370 466622 463662
Urbană 208383 208690 208953 209260 209567 209830
– deservit ă 183377 187821 196416 200890 205376 209830
– nedeservit ă 25006 20869 12537 8370 4191 0
Rurală 269866 266601 263378 260111 257055 253832
– deservit ă 202401 239941 237040 234100 231349 228449
– nedeservit ă 67467 26660 26338 26011 25705 25383
Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale
Conform prevederilor Planului National de Gest ionare a Deseurilor, a Planului Regional de
Gestionare a Deseurilor Regiun ea 4, precum si a Metodologi ei de elaborare a planurilor
regionale si judetene de ges tionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

43deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de
deseuri municipale.
Tabel nr.4.1.2- Regiunea 4, Estimarea Gener ării de De șeuri Solide Municipale ( tone/ an)
Indice de
creștere anual 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
0.80% indice Urban 0.9 0.91 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97
0.80% indice Rural 0.4 0.40 0.41 0.41 0.41 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43
Sursă:INS
Tabel nr. 4.1.3- Estimarea gener ării de De șeuri Solide Municipale (tone/ an)
Crt.
No. Flux deșeuri Indice de
creștere
anual 2003 2006 2008 2010 2011 2013
1 Deșeuri
menajere
mixte urban
0.80%
63410 64932 65971 67027 67563 68644
rural 0.80%
43556 44601 45315 46040 46409 47152
2 Deșeuri similare din
comerș, industrie și
instituții* 0.80% 21157 21665 22012 22364 22543 22904
4 Deșeuri verzi din
parcuri și grădini 0.80% 2517 2577 2618 2660 2681 2724
5 Deșeuri din pie țe 0.80% 1576 1614 1640 1666 1679 1706
6 Deșeuri din str ăzi 0.80% 6179 6327 6428 6531 6583 6688
T O T A L 138395 141716 143984 146281 147458 149818
4.2. Prognoza privind generarea d eseurilor biodegradabile municipale
Țintele prev ăzute în Directiva 1999/31/EC și HG 349/2005 se refer ă la deșeuri
biodegradabile municipale. Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor definesc:
• deșeurile municipale ca „de șeuri menajere și alte de șeuri, care, prin natura sau compozi ție,
sunt similare cu de șeurile menajere”;
• deșeurile biodegradabile ca „de șeuri care sufer ă descompuneri anaer obe sau aerobe, cum
ar fi deșeurile alimentare ori de gr ădină, hârtia și cartonul”.
Legisla ția european ă și națională nu define ște deșeurile biodegradabile municipale. Totu și,
combinând cele dou ă definiții rezultă următoarea defini ție: deșeuri biodegradabile municipale
înseamn ă deșeuri biodegradabile din gospod ării, precum și alte de șeuri biodegradabile, care,
prin natur ă sau compozi ție, sunt similare cu de șeurile biodegradabile din gospod ării.
Astfel, de șeurile biodegradabile m unicipale reprezint ă fracția biodegradabil ă din deșeurile
menajere și asimilabile colectate în amestec, precum și fracția biodegradabil ă din deș eurile
municipale colectate separat, inclusiv de șeuri din parcuri și grădini, piețe, deșeuri stradale și
deșeuri voluminoase.
Conform Raportului Agen ției Europene de M ediu „Managementul de șeurilor biodegradabile
municipale”, 2002, frac ția biodegradabil ă din deșeurile municipale este reprezentat ă de:
deșeuri alimentare și de grădina, de șeuri de hârtie ș i carton, textile, lemn, precum și alte
deșeuri biodegradabile con ținute în de șeurile colectate.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

44 Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile
municipale trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biode gradabile in fiecare tip de deseuri
municipale. Intrucat pana in prezent la nivelu l judetului nu au fost efectuate masuratori,
ponderea deseurilor biodegradabil e in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile
privind compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri m unicipale este preluata din
PJGD Regiunea 4 si Metodol ogia de elaborare a pl anurilor regionale si judetene de gestionare
a deseurilor.

Tabel nr. 4.2.1 : Ponderea deseurilor biod egradabile in deseurile municipale (%)
1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din
comert, industrie, institutii, din care:
1.1 Deseuri menajere
Urban 69
deseuri alimentare si de gradina 54
hartie+carton, lemn, textile 15
Rural 78
deseuri alimentare si de gradina 66
hartie+carton, lemn, textile 12
1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii 60
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90
1.6 Deseuri din piete 80
1.7 Deseuri stradale 44
1.8 Deseuri generate si necolectate
Urban 69
deseuri alimentare si de gradina 54
hartie+carton, lemn, textile 15
Rural 78
deseuri alimentare si de gradina 66
hartie+carton, lemn, textile 12
4.2.1 – Estimarea gener ării de deș euri municipale biodegradabile
Deșeurile Biodegradabile Municipale din De șeurile Solide Municipale provin din mai multe
surse. Aceste sunt: de șeuri biodegradabi le menajere și deșeuri similare, fracț iunile colectate
separat de hârtie și carton, lemn, textile, și din alte surse de de șeuri: piese municipale,
curățenia străzilor și altele generate din parcuri publice și grădini.
Tabelul 4.2.1. – Prognoza gener ării deșeurilor, [t]
Olt 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Deșeuri
generate în
zona urbana 80.612 80.957 81.368 81.785 82.145 82.506 82.878 82.873 82.886
Deșeuri
generate în
zona rurala 64.045 64.365 64.779 65.202 65.582 65.964 66.362 68.363 70.440
Total De șeuri
generate 144.657 145.322 146.147 146.987 147.728 148.470 149.240 151.236 153.326
Deșeuri de
depozitat 58.893 78.277 100.213 110.620 107.881 105.116 102.021 107.467 108.416

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

45Deșeuri
reciclabile – 1.751 3.749 5.419 7.205 9.024 11.202 11.352 11.509
Compostate
individual – – – 5.640 11.311 17.012 22.744 23.430 24.142
Depozitate
necontrolat 85.765 65.294 42.185 25.308 21.331 17.318 13.272 8.987 9.260

Tabel nr.4.2.2. Con ținutul de de șeuri biodegradabile în fluxurile de șeurilor municipale
2003 2006 2008 2010 2011 2013
1.1 Deșeuri menajere
Urban 72 72 72 72 72 72
Deșeuri biodegradabile 58 58 58 58 58 58
Hârtie+carton+lemn 14 14 14 14 14 14
Rural 78 78 78 78 78 78
Deșeuri biodegradabile 66 66 66 66 66 66
Hârtie+carton+lemn 12 12 12 12 12 12
1.2 +
1.3 Deșeu similar (colectare selectiv ă sau
mixtă ) 45 45 45 45 45 45
1.5 Deșeuri din gr ădini și parcuri 95 95 95 95 95 95
1.6 Deșeuri din pie țe 90 90 90 90 90 90
1.7 Deșeuri stardale 20 20 20 20 20 20

În acest Plan, nu sunt incluse de șeurile Biodegradabile prezente în n ămolul rezultat de la
instalaț iile de tratare a apei uzate, și deșeurile provenite din construc ții și demolări.
Tabel nr. 4.2.3. De șeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generare (t/a)
Crt
No. Flux de deș euri Conținut de
deșeuri
biodegradabile 2006 2010 2013
1 Deșeu
menajer
mixt urban urban 58% 37661 38876 39814
14% 9091 9384 9611
rural rural 66% 29437 30387 31121
12% 5352 5525 5659
2 Deșeu similar provenit din
industrie, comer ț, instituții 45% 9750 10064 10307
4 De șeuri din gr ădini și parcuri 95% 2448 2527 2588
5 De șeuri din pie țe 90% 1453 1500 1536
6 De șeuri stardale 20% 1266 1307 1338
T O T A L 96458 99570 101974

Tabel 4.2.4. Obiectivel e Cantitative ale Colect ării Deșeurilor Casnice Amestecate, Rurale
și Urbane
Ponderea deș eurilor menajere mixte, t/an
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Urban 64429 64944 65464 65988 66516 67048 67584 68125 68670
Rural 44256 44610 44967 45327 45689 46055 46429 46795 47169

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

46Deșeuri
generate 108685 109554 110431 111315 112205 113103 114013 114920 115839

% popula ția conectat ă la serviciile de salubritate
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Colectare în
mediul Urban % 85 86 87 88 90 94 96 98 100
Colectare în
mediul Rural % 3 5 15 75 90 90 90 90 90
% Colectare pe
judet 44% 45.5% 51% 91% 90% 92% 93% 94% 95%

% tone colectate
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Colectare
Urbană 54765 55852 56954 58069 59865 63025 64881 66762 68670
Colectare Rural ă 1327.7 2230.5 6745 33995 41120 41449.5 41786.1 42116 42452
Colectare pe
judet 56092.7 58082.5 63699 92064 100985 104474.5 106667.1 108878 111122
% tone
colectate 55% 57% 61% 84% 90% 93% 94% 95% 97%

4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza de generare a deseurilor de ambalaj e se bazeaza, ca si prognoza de generare a
deseurilor municipale, pe cantit atea de deseuri de ambalaje generat a in judet in anul 2005 si
tinand seama de urmatorii indicatori:
• cresterea anuala a cant itatii de deseuri generate;
• structura deseurilor de ambalaje.
Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 – Intrucat in prezent nu exista
date relevante privind ambalajel e si deseurile de ambalaje decat la nivel national, estimarea
cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor date. Conform MMDD/ANPM in Romani a in anul 2005 au fost in troduse pe piata o cantitate de
1.140.844 tone ambalaje. T eoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in tr-un an este
egala cu cantitatea de ambalaje in trodusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de
ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de
deseuri de ambalaje generat a fiind mai mare. Astfel, cant itatea de deseuri de ambalaje
impurificate generata in a nul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de
impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD).
Determinarea cantit ății de deșeuri de ambalaje generate la nive l de regiuni se realizeaza pe
baza urm ătorilor factori: popula ția fiecărei regiuni în anul 2005 si cheltuielile bă nești ale
populaț iei pentru achizi ția mă rfurilor alimentare, a m ărfurilor nealimentare și a serviciilor.
S-a considerat c ă deșeurile de ambalaje gener ate sunt direct propor ționale cu m ărfurile și
serviciile achizi ționate de c ătre popula ție. Conform Metodologiei de elaborare a planurilor
regionale si judetene de gestionar e a deseurilor, impartirea pe ju dete a cantitatii de deseuri de
ambalaje estimate ca se genereaza se realizeaz a in functie de veniturile salariale totale.
Cresterea anuala a c antitatii de deseuri de ambalaje generate –
Conform datelor
MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitat ea de deseuri de ambalaje generat e a crescut cu 13 % fata

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

47de cantitatea de deseuri de ambal aje generata in anul 2005. Pentru perioada 2007-2015 se
considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume:
• pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %;
• pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %;
• pentru perioada 2014 – 2015 o crestere anuala de 4 %.

Structura deseurilor de ambalaje
Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de
ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exis ta masuratori nici la nivel
de judet, si nici la nivel de regiune, se utiliz eaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel
national, si anume:

Tabel nr. 4.3.1 – Structura deseurilor de ambalaje
Structura deseurilor de ambalaje (%)
Hartie si carton 26,90
Plastic 33,00
Sticla 17,90
Metale 7,40
Lemn 9,90
Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera – Intrucat deseurile de
ambalaje provin atat de la populati e, cat si din industrie, comert si institutii, este util sa se
cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Ca lculul cantitatilor de
ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de ambalaje.

Tabel nr. 4.3.2 – Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare
Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare
Populatie (%) Industrie, comert, institutii (%)
Hartie si carton 55 45
Plastic 75 25
Sticla 80 20
Metale 75 25
Lemn 0 100

Tabel nr. 4.3.3- Estimarea gener ării de De șeuri provenite din Ambala je, judetul Olt ( t/an)
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Judetul Olt 35150 37611 39493 41467 43541 45718
Hârtie și
carton 8747 9359 9827 10319 10834 11376
Plastic 9905 10599 11128 11686 12270 12885
Sticlă 6600 7061 7414 7786 8175 8585
Metal 3879 4151 4357 4575 4806 5046
Lemn 3879 4151 4357 4575 4806 5046

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

48Obiectivele de șeurilor exprimate în tone
Această secțiune stabile ște scopurile cantitative ale obiectivelor jude țene exprimate mai sus în
procentaje. Un rezumat al ob iectivelor referitoare la De șeurile Solide Municipale, de șeurile de
ambalaje și deșeurile biodegradabile prezen tate în capitolul 3 .
Obiective cantitative sunt urm ătoarele:

Tabel nr. 4.3.4 : Sarcinile Obiective ale De șeurilor Prezente (%)
Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013
% deșeuri colectate de la popula ția urbană 9 0
% deșeuri colectate de la popula ția rurală 1 0 0
Reducerea de șeurilor biologice prin greutate fa ță de
1995 (4ani amâna ți între 2006 ș i 2009) 7 5 5 0
Recuperarea De șeurilor din Ambalaje/Incinerarea cu
Energie recuperat ă 50 60
Reciclarea totala a De șeurilor din Ambalaje dup ă greut. 25 55
Din care sticl ă, hârtie/carton, metal 15
Din care hârtie/carton 60
Din care metal 50
Din care materile plastice 15 22.5
Din care sticl ă 6 0
D i n c a r e l e m n 1 5
Sursă: Planul Na țional al Strategiei De șeurilor din România.

4.4. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje
4.4.1. Cuantificarea tintelor privin d deseurile biodegradabile municipale
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea de șeurilor prevede ca statele membre care în anul
1995 ori un an anterior pentru care exista dat e standardizate EUROSTAT au depozitat mai
mult de 80 % din cantitatea colectat ă de deșeuri municipale pot amâna atingerea țintelor
prevăzute la paragrafele (a), (b) și (c) cu o perioadă care nu trebuie s ă depășească patru ani.
În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea de șeurilor se
menționează că România nu solicit ă perioada de tranzi ție pentru îndeplinirea țintelor de
reducere a de șeurilor biodegradabile m unicipale depozitate. P entru îndeplinirea țintelor
prevăzute la art. 5(2) lit.a și b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2)
privind posibilitatea amân ării realizării țintelor prin acordar ea unor perioade de gra ție de 4 ani,
până la 16 iulie 2010 și respectiv pân ă la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ț inta va fi atins ă la
termenul prevă zut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea de șeurilor cantitatea total ă
de deșeuri biodegradabile municipale generat ă în România în anul 1995 a fost de 4,8 mil.tone.
In tabelul de mai jos se prezint ă cantitățile de de șeuri biodegradabile municipale ce trebuie
reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior.

Tabel nr.4.4.1 – Tinte pentru de șeurile biodegradabile
Anul 2008 2010 2013
T O T A L 544 553 559OBIE
CTIV
ECantitatea maximă de deș euri biodegradabile admis ă pentru depozitare
(mii tone ) 387 258

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

49În procente exceptând cantitatea depus ă în 1995 (4800000 t) 75% 50%
Cantitatea necesar ă care trebuie tratat ă (mii tone) 166 301
4.4.2. Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje
România a ob ținut derogare de la prevederile articolu lui 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE
privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, amendat ă prin Directiva 2004/12/EC. În tabelul
de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea și valorificarea sau incinerare în
instalaț ii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României.
Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie și carton și metale, România nu a cerut
perioada de derogare. Țintele privind de șeurile de ambalaje se raporteaz ă la cantitatea total ă
de deșeuri de ambalaje generate în anul respectiv. Tratatul de Aderare stabile ște ținta
națională pentru perioada 2008- 2013, pentru colectarea/ reciclarea de șeurilor de ambalaje,
conform Directivei 94/62/ EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Tabel nr.4.4.2 : Ținte de reciclare/valorificare privind de șeurile de ambalaje
Ținte de reciclare/valorificare (%)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie ș i carton 60
Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5
Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60
Metale 50
Lemn 4 5 7 9 12 15
Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55
Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60
Sursa: Tratatul de aderare al României

Tabel 4.4. 3 – Țintele de reciclare a de șeurilor, [t]
Sursa: MP
Pe baza cantit ăților de de șeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor
genera se cuantific ă țintele de reciclare și valorificare.

Tabel 4.4.4 – Rezultatele preconizate pentru colectarea de șeurilor din ambalaje, [t]
Zona urban ă 2010 2011 2012 2013
Densitatea sistemului de
colectare la punct fix HÂRTIE/ CARTON (DIN AMBALAJE) 1432 1719 1985 2369Obiective 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Recuperate sau incinerate cu
recuperarea energiei 3822 5867 7281 9605 11732 13615
Total reciclate 2491 4444 6133 7967 9939 12445
Hârtie și carton 2774 2968 3117 3273 3436 3608
Plastic 1745 1760 1624 1470 1297 778
Sticlă 233 676 1157 1529 2099 2723
Metal 840 898 943 990 1040 1092
Lemn 156 251 369 484 435 305

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

50(1 punct colectare/500 de
locuitori) STICLĂ 946 1961 1953 2331
PLASTIC 2392 2871 3316 3958
METAL 484 581 671 801
TOTAL ZONA URBAN Ă 5869 7292 8196 9457
Zona rurală 2010 2011 2012 2013
Compostare individual ă în
gospodării HÂRTIE/ CARTON (DE ȘEURI DIN
AMBALAJE) 163 343 541 757
Sistem la punct fix
(1 punct colectare/500 de
locuitori) STICLĂ 558 989
Total zona rurală 163 343 1099 1746
Sursa: MP – Cap.5

5. Fluxuri Specifice de De șeuri (situaț ie existent ă, metode de gestionare):
5.1. Deșeuri periculoase din de șeurile municipale
Există un num ăr mare de diferite materiale per iculoase utilizate în gospod ării sau în
întreprinderile mici. Foarte toxice, deșeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele
naturale biologice care se produc în depozite, mai tîrziu contamineaz ă solurile și fac ca
tratarea lor s ă fie mai dificil ă, și/sau produc o contam inare semnificativ ă a apelor de suprafa ță.
Toate trebuie sortate cu aten ție și colectate selectiv pentru a fi tratate corespunz ător în viitor.
Acestea necesit ă o colectare special ă, tratare si c ăi de eliminare diferite de cele utilizate în
general pentru de șeurile solide municipale.
5.1.1 Sumar al legisla ției relevante
România a transpus legisla ția prezent ă în Acquis-ul Comunitar în ceea ce prive ște deșeurile
menajere periculoase, în legisla ția națională. Cadrul legal românesc este echivalent cu cel al
UE cu privire la de șeurile menajere periculoase, cores pondenta cu directivele fiind redat ă în
tabelul de mai jos.

Tabel 5.1.1: Legisla ție specific ă
Legea UE Legislația româneasc ă
Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea
uleiurilor uzate, modificat ă prin Directiva
no. 87/101/EEC și Directiva no. 91 /692/EEC HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001), completat ă
și modificat ă de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial
nr. 325 din 16.05. 2002) și HG 235/2007 privind
gestionarea uleiurilor uzate .
Directiva nr. 91/157/EEC
privind bateriile și acumulatorii care con țin
substanțe periculoase și Directiva nr.
93/86/EC privind etichetarea bateriilor HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor și
acumulatorilor care con țin substanț e periculoase
(Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

51Legea UE Legislația româneasc ă
Decizia nr. 2000/532/EC, modificat ă de
Decizia nr. 2001/119 care stabile ște o listă a
deșeurilor*. HG nr. 856/2002 privind p ăstrarea unei eviden țe în
ceea ce prive ște gestionarea de șeurilor și aprobarea
unei liste a de șeurilor, inclusiv cele periculoase
(Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)
Directiva nr. 78/176/EEC 9
privind de șeurile din industria dioxidului de
titan,
Directiva nr. 82/883/EEC** și
Directiva nr. 92/112/CEE*** Ordin Comun al MMGA și al MEC nr. 751/870/2004
privind gestionarea de șeurilor provenite din industria
dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr. 10 din
5.01.2005).
Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea și reducerea poluă rii cu azbest Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eșantioanelor de azbest și metodele de prelevare a
eșantioanelor și de determinare a nivelului de azbest
din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005) .
5.1.2 Tipuri de de șeuri periculoase generate de gospod ării

Catalogul European de De șeuri transpus în legisla ția Româneasc ă este vast. În general
aceste de șeuri sunt toxice pentru mediu și sănătatea uman ă. Acestea includ substan țe sau
amestecuri oxidante, cu un grad mare de in flamabilitate, explozive, corozive, infec țioase,
iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. De șeurile menajere periculoase sunt
compuse din multe substan țe care posed ă aceste propriet ăți. Cele mai comune sunt
chimicalele utilizate în gospod ărie, detergenț i, lichide de cur ățare, medicamente, pesticide,
vopsele, uleiuri și alte lichide. În ceea ce prive ște Catalogul European de De șeuri, o list ă
simplificat ă cuprinzând cele mai des întâlnite de șeuri menajere este dat ă mai jos.
Tabel nr.5.1.2 – Deșeuri municipale periculoase, în conf ormitate cu Catalogul European de
Deșeuri
Referință UE Categorie
20 01 13 Solvenți
20 01 14 Acizi
20 01 15 Alcali
20 01 17 Fotochimice
20 01 19 Pesticide
20 01 21 Tuburi fluorescente ș i alte deșeuri care con țin mercur
20 01 23 Echipamente scoase din func țiune, care con țin clorofluorcarburi
20 01 26 Uleiuri ș i grăsimi, altele decât cele men ționate în 20 01 25
20 01 27 Vopseluri, cerneluri, adezivi, și rășini care con țin substanț e periculoase
20 01 29 Detergen ți care con țin substan țe periculoase
20 01 31 Medicamente citotoxice și citostatice
20 01 33 Baterii și acumulatori inclu și la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35 Echipamente electrice și electronice scoase din func țiune, altele decât cele
menționate la 20 01 21 și 20 01 23 con ținând componente periculoase
20 01 37 Lemn con ținând substan țe periculoase

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

52
5.1.3 Generarea de deș euri menajere periculoase și alte deșeuri similare

Institutul Na țional de Cercetare, Dezvoltare pentru Protec ția Mediului – ICIM, a realizat un
studiu asupra gener ării de deșeuri menajere periculoase în România. În urma acestui studiu s-
a ajuns la concluzia c ă România genereaz ă o medie per capita de 0,5 % din de șeurile
menajere periculoase. Totu și experien ța interna țională arată că în condiț iile în care se ține o
evidență mai riguroas ă a cantit ăților de de șeuri generate, cantitatea de de șeuri periculoase
generate este de 0,5% din totalul deșeurilor menajere.
În momentul de fa ță, deșeurile periculoase din ce le municipale nu sunt colectate separat,
prin urmare nu se cunoa ște exact cantitatea generat ă. Estimarea acesteia se va realiza pe
baza indicatorilor statisti ci de generare din alte țări europene, și anume : 2,5 kg/persoan ă x an
– în mediul urban 1,5 kg/persoan ă x an – în mediul rural.

Tabel nr.5.1.3 : Estimarea gener ării de de șeuri menajere periculoase 2008-2013
Generation ratio / inh. 0,50% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Household MSW Generation, Tonnes Urban 366 367 368 370 371 372 373
Rural 180 180 180 181 181 181 181
Deseuri generate 546 548 549 550 552 553 554
Populatia 2275 2262 2248 2234 2220 2207 2193
Regiunea 4 2732 2738 2745 2751 2758 2764 2771
Olt 490 576 577 579 580 581 583 584
(1) De șeuri proveninte din de șeuri menajere și similar, prognoz ă ICIM
5.1.4 Colectarea actual ă a deșeurilorr menajere periculoase și similare
La ora actual ă, în jude țul Olt nu colecteaz ă separat deșeurile menajere periculoase. Aceste
deșeuri sunt amestecate cu De șeurile Solide Municipale, la care, a șa cum am descris mai sus,
apar probleme semnificat ive la depozitare. În present, doar cantit ăți mici de de șeuri menajere
periculoase sunt colectate. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite la sta țiile service și
acumulatori uza ți provenit ți de la magazine ș i din centrele de reparare a automobilelor.
5.1.5 Schema de colectare pentru de șeuri periculoase
Există mai multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separat ă a deșerilor
menajere periculoase. Cele mai frecvente sunt:
1. colectarea mobil ă cu ajutorul unor ma șini speciale. Acest sistem de colectare se
desfășoră sub controlul unui operator de se rviciu de salubritate. Exist ă două variante de
colectare: prin orare de colect are specifice pentru fiecare zonă în parte sau la cerere
2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau
comunale), și
3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau produc ători, în special pentru
acumulatori uza ți, deșeuri provenite din uleiuri și medicamente. O descriere mai
detaliată este cuprins ă în tabelul urm ător:

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

53

Tabel nr.5.1.5 : Principalele op țiuni de colectare a de șeurilor menajere periculoase
OPȚIUNE COMENTARIU ESTIMARE
1a) Colectare
prin unitățile
mobile Acest sistem este des întâlnit pentru c ă este foarte bine acceptat de
locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru
colectarea de șeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit
sau într-un loc special, unde, aproxim ativ 2 sau 3 ore, va colecta deș eurile
periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.
De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4000 pân ă
la 5000 de persoane. Ma șina de colectare poate deservi pân ă la 700000
de persoane, cu o frecven ță de colectare trimestrial ă. Colectarea
deșeurilor periculoase este gratuită pentru clien ți, dacă întreaga cantitate
predată nu depășește 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt
incluse în taxa pentru colectarea de șeurilor cotidiene.
Sistemul necesit ă un personal foarte bine preg ătit pentru a asigura
colectarea adecvat ă a diferitelor tipuri de de șeuri periculoase.
Se estimeaz ă că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ
35-40% din de șeurile periculoase provenite din gospodă rii. Colectarea
deșeurilor
periculoase
provenite din
gospodării prin
unitațile mobile
1b) Colectare
directă de la
gospodării Deșeurile periculoase sunt colectate de la gospod ării după ce s-a stabilit o
dată prin telefon.

Această opțiune nu
este recomandat ă
datorită costurilor
prea mari.
2a) Punctel de
colectare a
deșeurilor
periculoase Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse și
pentru colectarea de șeurilor periculoase din gospod ării și din sectorul
comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie func ționarea permanent ă.
Comparativ cu cantit ățile mici de de șeuri periculoase din gospod ării, care
de obicei, sunt aduse la aceste punc te de colectare, costurile privind
personalul sunt mari. Îns ă, este nevoie de personal calificat pentru
clasificarea și pre-sortarea de șeurilor periculoase. Din acest motiv,
numărul punctelor de colectare, care sunt preg ătite să primeasc ă deșeuri
periculoase de la gospod ării, ar trebui limitate și poziționate atent, în raport
cu structura a șezărilor. Se recomand ă una
sau două locații în
orașele reședință de
județ în combina ție
cu punctele de
colectare pentru
reciclare și în județe
în cooperare cu
depozitele de
deșeuri.
Pot fi colectate toate
tipurile de de șeuri
periculoase.
2b) Containere
pentru
colectarea pe
categorii a
deșeurilor
periculoase Controlul colect ării deșeurilor periculoase în recipien ți specifici este dificil,
vandalismul și folosirea neadecvat ă fiind impedimentele principale. Deci,
containerele de colectare necesită protecție. Acest lucru se poate realiza
prin amplasarea lor la magazinele care comercializeaz ă aceste produse,
companii specializate (vezi op țiunea 3) sau la punctele de colectare (vezi
opțiunea 2a). Sistemul de
colectare trebuie
controlat și este
viabil când este
combinat cu un
sistem de control de
prevenire a
vandalismului .
3) Colectarea
prin magazine
sau companii
specializate Acest sistem func ționează foarte bine pentru colectarea bateriilor de
mașină folosite ș i a uleiurilor uzate, în colaborare cu unit ățile care
comercializeaz ă aceste produse și care pot fi r ăspunzătoare pentru
colectarea acestor articole dupa utilizarea lor de c ătre clienț i.

Aceasta reprezint ă o
soluție recomandată
pentru colectarea
medicamentelor
expirate, a uleiurilor
uzate, a
acumulatorilor de
mașină și a
bateriilor.

Datorită faptului c ă eficiența colectării deșeurilor menajere periculoase este sc ăzută, este
recomandat s ă se organizeze ca mpanii publice de con știentizare a popula ției. Se așteaptă ca

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

54agenții economic și celilal ți generatori persoane juridice s ă plătească pentru transport și
tratare, iar popula ți prin sistemul special de taxare pentru serviciul de salubritate ori prin taxele
locale.
5.1.6 Facilit ăți și metode de tratare
Tratarea de șeurilor menajere periculoase este complex ă, și cere facilit ăți și metode de tratare
specifice. În primul rand, firmele de colectare trebuie:
– să sorteze în mod adecvat de șeurile menajere periculoase pe diferite frac ții;
– să stocheze temporar de șeurile (de obicei pân ă la 30 de zile) în clă diri acoperite și bine
aerisite, cu o podea de beton, cl ădirea având facilit ăți de colectare a apei uzate, și
– să contracteze tratarea fiec ărui flux de de șeuri numai cu firme autorizate
Tratamentul general al de șeurilor menajere periculoase urm ărește dou ă căi
principale: incinerarea termic ă pentru frac ții organice, în conformitate cu Directivele UE
tratare fizico – chimic ă pentru acizi și baze.
În prezent România beneficiaz ă de facilit ăți autorizate pentru tratare a de șeurilor
periculoase – chiar în Craiova exist ă un incinerator pentru de șeuri medicale ș i periculoase
cu o capacitate de 1600 t/an, aflat într- un proces de extindere de pân ă la 6000 t/an.
În mod frecvent, de șeurile menajere periculoase colectate vor trebui s ă fie transportate și
depozitate în conformi tate cu regulile și licențele OECD care sunt func ționale în Bulgaria,
Ungaria, Austria, Germania, Franț a, etc. Datorit ă faptului c ă tratarea și logistica sunt
costisitoare (a șa cum este specificat în Conven ția de la Basel și în transpunerea Directivei
UE cu privire la transpor tul transfrontalier al deș eurilor periculoase), este recomandat ca
România s ă accelereze construirea unor facilităț i specializate necesare folosind
alternative cea mai ieftin ă. Excepț ii ale celor relatate mai sus su nt detaliate în paragrafele
următoare.
Baterii uzate – Componentele principale ale bateriilor sunt alca lii de magneziu și zinc-carbon.
Aceste baterii con țin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic, care duc la costuri
ridicate fiind reciclate în instala țiile de topire a metalelor nefer oase.Din acest motiv, în 1998,
UE a elaborat un ghid, care solicit ă o reducere drastic ă a conț inutului de mercur cu mai mult
de 100 ppm pâna la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Este recomandat ă și puusă în
practică organizarea activit ății de returnare a bateriilor de c ătre sectorul comercial. Bateriile
folosite în gospod ării pot fi returnate că tre firmele specializate de reciclare.
Acumulatori uza ți (Baterii auto) – Reciclarea bateriilor auto este ieftina din punct de vedere
economic, de obicei prin unit ăți specializate manuale s au atutomate. În gener al, bateriile uzate
sunt returnate punctelor de vânzare (la schim b cu baterii noi). Magazinele vând apoi
acumulatorii uza ți unor firme speciali zate de reciclare și colectare. Colectorii neautoriza ți vor
colecta de asemenea, acumulatori uza ți pentru revinderea lor c ătre reciclatori. În orice caz,
reciclarea acumulatorilor uzaț i pe canale neoficiale, ar trebui s ă fie descurajat ă deoarece:.
– poluează mediul înconjură tor
– expune să nătatea și igiena uman ă unor riscuri mari, și
– submineaz ă firmele autorizate de recicl are care au investit în m ăsuri de protec ție a mediului
și sănătății umane
In UE, Germania promoveaz ă în mod frecvent reciclarea acumulatorilor scoși din uz, printr-o
taxă la cump ărare care este mai târziu îndreptat ă către reciclatori. În orice caz, prin cre șterea
semnificativ ă a costului materiilor primet, s-a ajuns la cre șterea atractivit ății economice a
reciclării acumulatorilor.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

55Numărul bateriilor auto scoase din uz poate fi u șor exprimat prin împ ărțirea la 5 a num ărului de
vehicule înregistrate, considerând o medie a vieț ii acumulatorilor de 5 ani. Aceast ă cerință
necesită o colectare anual ă și o capacitate de reciclare estimat ă la 11900 baterii pentru
Județul Olt.
Ulei de motor uzat – Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor și sta țiilor de
benzină. Uleiurile uzate colectate pot fi redistilate pentru reciclare și amestecare în instala ții de
uleiuri lubrifiant e, sau pot fi recuperate pentru ob țienerea de energie, a șa cum este men ționat
în Directiva UE privind incine rarea. Pentru ca sistemul s ă fie complet opera țional, sistemul de
colectare trebuie s ă se extindă la toate sta țiile service și la toate magazinele unde se
comercializeaz ă ulei de motor. Mai mult, consumatorii care î și schimb ă singuri uleiul de motor
trebuie s ă fie instrui ți cu privire la depozitarea corespunz ătoare a uleiului de motor uzat.
Bazându-ne pe num ărul de autovehicule esti mat în judetul Olt și calculând c ă fiecare vehicul
folosește aproximativ 5 litri de ulei pe an, judetul va genera o cantiate de 297t de ulei uzat.
Aproximativ jum ătate din aceast ă cantitate ar putea fi recuperat ă.
Medicamentele expirate – Medicamentele care au dep ășit termenul de garan ție nu sunt mai
periculuase decât cele noi, dar necesit ă o depozitare atent ă deoarece pot afecta s ănătatea
umană dacă sunt folosite (în special de copii). În plus, câteva medicamente sunt d ăunătoare
pentru mediu sau se pot transfo rma în biohazarde. În consecin ță, medicamentele expirate
trebuie s ă fie colectate de c ătre firmele de medicamente sau farmacii și returnate la sursa de
unde provin sau la circuitele specializate de recuperare, care în general incinereaz ă
medicamente expirate, sau, în ca zul în care nu este posibil le d epun în depozite. specializate
Totuși, datorit ă problemelor ap ărute în cazul colect ării neoficiale și al revânz ării acestora,
incinerarea este considerat ă cea mai bună tehnică posibilă (BAT) în UE.
5.1.7 Reducerea cantit ății de substan țe periculoase
România are o legisla ție care promoveaz ă înlocuirea sau reducerea de pe pia ță a substanț elor
periculoase. Exemple pr ivind aceste restric ții sunt:
– reducerea/eliminarea plum bului din combustibil și vopsele, eliminarea plumbului din țevi
– eliminarea benzenului și reducerea cantit ăților de alte substan țe aromatice din vopsele ori
adezivi
– reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline,
– reducerea cadmiului și a altor metale grele din masele plastice
– reducerea solven ților clorina ți
– eliminarea compușilor cu fluor din lichidele de r ăcire,
– reducerea metalelor grele din tonnere-le pentru copiatoare și imprimante,
– interzicerea de a folosi insecticide cu DDT, POP, și altele
– înlocuirea materialelor ce con țin azbest, PCB din transformatoare, etc.
Această acțiune îmbun ătățește protec ția consumatorului, igiena și sănătatea. Se fac eforturi
continue în acest domeniu. Tipurile de de șeuri de echipamente electrice și electronice care fac
obiectul PJGD sunt men ționate în tabelul de mai jos:
Tabel 5.1.7 -Tipurile de de șeuri de echipamente electrice și electronice
Cod deș eu
(conform HG nr.
856/2002) Tip deș eu
20 01 21* tuburi fluorescente și alte deș euri cu con ținut de mercur
20 01 23* echipamente abandonate cu con ținut de CFC (clorofluorcarburi)
20 01 35* echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele
specificate la 20 01 21 ș i 20 01 23 cu conț inut de componen ți

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

56Cod deș eu
(conform HG nr.
856/2002) Tip deș eu
periculoși
20 01 36 echipamente electrice și electronice casate, altele decât cele
specificate la 20 01 21, 20 01 23 și 20 01 35
5.2. Deșeuri din echipamente electrice și electronice (DEEE)
5.2.1 Legislaț ie – Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE în legisla ția național ă. Aceasta
arată după cum urmeaz ă:
Tabel nr.5.2.1: Legislatia UE și româneasc ă cu privire la DEEE
Legislația UE Legislația româneasc ă
Directiva nr.
2002/95/EC privind
deșeurile din
echipamente electrice ș i
electronice (DEEE) HG nr. 448/2005 privind deș eurile din echipamente
electrice și electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din
10.06.2005). Directiva 2002/95/CE, va fi transpus ă în legisla ția
națională înainte de 2006 prin HG. De asemenea,vor fi
transpuse reguli ale Directivei 2002/95/CE cu privire la restricțiile pentru câteva substan țe periculoase utilizate în
echipamentele electrice și electronice.
Directiva DEEE conduce la:
– prevenirea apari ției deșeurilor provenite din ec hipamentele electrice și electronice și
promovarea reutiliz ării reciclă rii și a altor forme de recuperare pentru reducerea marii
majorități a cantității de deșeuri,
– îmbun ătățirea performan țelor de mediu ale operatorilor implica ți în ciclul de via ță al
echipamentului electric și electronic (produc ători, distribuitori și consumatori) și agenți
economicii direct implica ți în tratarea deșeurilor provenite din echipament electric și
electronic.
5.2.2 Obiective DEEE
Generale:
o crearea unui sistem care s ă permită gospodăriilor și distribuitorilor s ă depună DEEE la
punctele de colectare;
o colectarea DEEE în momentul livr ării de noi EEE;
o capacitatea de a colecta cel pu țin 4 kg/loc/an de DEEE pân ă la 31 Dec.2008;
o sisteme de colectare la nivel jude țean în special pentru zonele dens populate;
Tinte pentru recuperare:
− 80% din greutatea medie pe echipament și 75% material recuperat pentru:
ƒ echipament electric menajer de dimensiuni mari
ƒ distributori automa ți
– 75% din greutatea medie pe echipament și 65% material recuperat pentru
ƒ Echipament informatic și de telecomunica ții
ƒ Echipamente de larg consum;
− 70% din greutatea medie pe echipament și 50% material recuperat pentru
ƒ Echipamente menajere de dimensiuni mici.
Perioade de implementare
ƒ Până la 31 Decembrie 2006 cel pu țin 50% din cantit ățile reutilizate/reciclate și
recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/95/CE (2 kg/locuitor și an);

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

57ƒ Până la 31 Decembrie 2007 cel pu țin 75% din cantit ățile reutilizate/reciclate și
recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/95/CE (3 kg/locuitor și an;
5.2.3 Generarea DEEE
Estimă ri privind echipamentul electric și electronic în Regiunea 4
În anul 2005 num ărul de locuitori din regiune era de 2,303,500 sau 10,8% din popula ția
României. Num ărul echipamentelor electrice și electronice este luat din recens ământul statistic
realizat în anul 2005.

Tabel nr.5.2.3 : Estim ări privind echipamentul electric și electronic în R 4
(folosind media României)
Categorie Unități per / 1000
loc Număr total
(1000s)
Radio / casetofoane
Televizoare
Frigidere
Mașini de spălat
Aspiratoare
Fiare de c ălcat
Telefoane mobile381 885
292 678
224 520
158 367
105 244
80 186
205 476
Tabel nr. 5.2.4: Estim ări privind echipamentul electric și electronic în judetul Olt
(folosind media României)
Categorie Unități per / 1000 loc Număr total
(mii bucati)
Radio / casetofoane
Televizoare
Frigidere
Mașini de spălat
Aspiratoare
Fiere de c ălcat
Telefoane mobile381 187
292 143
224 110
158 78
105 52
80 40
205 101
Tabel nr.5.2.5: Rata medie de via ță a EEE
Categorii Medie de
viață , ani Greutate medie
– Kg/unit-
1 Frigidere, l ăzi frigorifice 15 62
2 Ma șini de spălat 10 75
3 Cuptoare electrice 10 50
4 Aspiratoare 8 15
5 Televizoare 6 25
6 Computer, monitor 5 20
Tabel nr.5.2.6: Greutate total ă a echipamentului consumat EE pentru România
Categorii Unități
produse sau
importate Tone Media
Kg/unit
Radio/Casetofoane 879.879 10.559 1,2

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

58Categorii Unități
produse sau
importate Tone Media
Kg/unit
Televizoare 674.982 23.624 35
Frigidere, l ăzi frigorifice 516.516 32.024 62
Mașini de spălat 365.442 18.272 50
Aspiratoare 241.857 2419 10
Fiare de c ălcat 184.107 9205 50
Telefoane mobile 474.012 47 0,1
Mașină de spălat vase 1.365 49 36
Cuptor 32.397 1749 54
Cuptor cu microunde 33.745 455 13,5
Calorifer 283.148 1699 6
Aer condi ționat 47.325 1514 32
Fax 17.257 86 5
Video Camera 42.063 36 0,850
Lampă fluorescentă 2.666.692 182 0,08
Lăzi frigorifice pt magazine 2.201 286 130
SFrigidere mici 1.100 77 70
Boiler 19315 1545 80
Calculator, monitor, 18.996 266 14
Total tone 19699.479
Din cele mai sus men ționate, media curent ă de consum și generare de DEEE a României este
de aproximativ 9 kg/loc/an.
5.2.4 Colectarea DEEE
În anul 2005 Regiunea 4 a stabilit loca țiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE și pentru
distribuirea ulterioar ă către reciclatori și produc ători. Dup ă colectarea lor, DEEE sunt
transferate c ătre operatorii de DEEE sau c ătre produc ătorii indica ți de către MMGA. În
Regiune, sunt în general agen ți economici de tip REMAT care au facilit ăți pentru bunuri albe.
Un sistem de reciclare pent ru bunuri brune este înc ă în studiu la nivel na țional, nefiind înc ă
definit.
5.2.5 Obiective cuantificate
Obiectivele judetene cuantificate pentru colect area DEEE sunt date mai sus. Implementarea
celor mai sus menț ionate cere o capacit ate de dezasamblare pân ă la 1800 t/an pentru DEEE
din județ.. Deși salariul minim pe economie di n România este sub media european ă, prețul de
dezasamblare este mai mare decât valoar ea materialelor recuperate. În consecin ță o
supratax ă pe bunurile EEE este în studiu, tax ă ce va acoperi costurile viitoare de
dezasamblare și reciclare.
Tabel 5.2.7: Obiective cuan tificate ale DEEE, jude țul Olt
Obiective
31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
2 kg/loc./an 3 Kg/loc./an 4 Kg/loc/an
Populație (mii) 488 475 461
Colectare DEEE (t/an) 976 1425 1844

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

595.3 Vehicule scoase din uz
România a transpus Directiva cu privire la vehi culele scoase din uz în legile sale sub HG
2406/2004
Tabel nr.5.3.1: Legislatie
Legea UE Legea Romaneasc ă
Directiva no. 2000/53/CE despre
vehiculele scoase din uz (VSU) HG nr. 2406/2004 privind managementul
vehiculelor scoase din uz. (Monitorul Oficial nr
32din 11.01.2005.) .
Acte normative:
ƒ În ceea ce prive ște deșeuri provenite din vehicule – transpusă în OUG, no. 78/2000
privind regimul de șeurilor aprobat ă și modificat ă prin legea nr. 426/2001 și OUG nr.
61/2006;
ƒ În ceea ce prive ște recuperarea – transpus ă prin OUG, nr. 78/2000 privind sistemul de
deșeuri aprobat și modificat prin legea nr. 426/2001 și OUG nr. 61/2006;;
ƒ În ceea ce prive ște Materialele – transpus ă prin OUG, nr. 78/2000 privind sistemul de
deșeuri aprobat și modificat prin legea nr. 426/2001 modificat ă și completat ă cu OUG
61/2006;
ƒ În ceea ce prive ște substan țele periculoase – transpusă prin OUG, nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea și împachetarea substan țelor periculoase și produselor chimice
aprobate prin legea nr. 451/2001.
-Radierea și certificatul de distrugere:
În concordan ță cu Art.47 litera d) din HG 85/2003 priv ind aprobarea regulamentelor de aplicare
a OUG nr. 195/2002 privind circula ția pe drumurile public e, a fost stabilit ă necesitatea
prezentării unei dovezi c ă aceste vehicule au fost dezmembrate de c ătre un agent economic
autorizat și, acolo unde este necesar, au fost radiat e deoarece acest lucru era cel mai indicat
din punct de vedere tehnic.
Acesta este în concordanță în mare parte cu articolul 5 aliniatul 3 al Directivei privind
eliberarea certificatelor. Legea nr. 421/2002 privind vehicule le abandonate sau cele f ără
proprietar permite autorit ăților publice s ă identifice, s ă ridice și s ă recupereze deș eurile
provenite de la vehicule
5.3.1 Directiva privind vehiculele scoase din uz:
Directiva stabile ște:
• Măsurile referitoare la prevenirea de șeurilor provenite de la vehicule la fel ca și reutilizarea,
reciclarea precum și alte forme de de șeuri provenite de la vehicule și componente ale
acestora, pentru a reduce cantit ățile de de șeuri eliminate ca de altfel și îmbun ătățirea
performan țelor de mediu ale operatorilor economici care sunt implicaț i în ciclul de vie ță al
acestor vehicule.
• Directiva se refer ă la vehicule și deșeuri provenite de la acestea, inclusiv componentele și
materialele lor
• Impune reutilizarea, reciclarea și recuperarea energetic ă a acestor deșeuri provenite din
vehicule.
Principalele cerin țe ale Directivei
1. Colectarea liber ă a deșeurilor provenite din vehicule de la fostul proprietar
2. Certificat de distrugere a vehiculelor scoase din uz 3. Limitarea folosirii substan țelor periculoase pentru construc ția vehiculelor și sc ăderea
numărului celor care folosesc acest concept.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

604. Integrarea unei cantit ăți ridicate de materiale reci clate care provin din de șeurile vehiculelor
scoase din uz, în noile vehicule și alte produse, pentru dezvoltarea pie țelor de materiale
provenite din deșeuri.
5. Dezvoltarea de sist eme de colectare de c ătre operatorii economici de reciclare a de șeurilor
provenite de la vehicule, componentele fiind necesare repar ării altor vehicule în cazul în care
aceasta este tehnic fezabil ă.
5.3.2 Generarea vehiculelor scoase din uz
În anul 2005 Regiunea 4 genera aproximativ 30,000 vehicule scoase din uz. Acest lucru
presupune c ă media de via ță a unui vehicul înainte de eliminare este de 13 ani și erau
aproximativ 380,000 camioane, autobuze, automobile înregistrate în regiune. Num ărul estimat
de vehicule scoase din uz este de a șteptat s ă crească cu aproximativ 4 %/an de-a lungul
perioadei de program are, direct propor țional cu cre șterea num ărului de vehicule motorizate din
regiune.
Tabel nr.5.3.2: Vârsta și numărul de vehicule motorizate în Regiunea 4
Regiunea 4, Numâr de vehicule motorizate, automobile,camioane și autobuze, 2003
Vârsta 0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15
ani 16 – 20
ani >20 ani Total
Număr 72200 76000 68400 72200 91200 380 000
% 19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %
Sursa: PRGD
Numărul estimat de vehicule scoase din uz este de a șteptat s ă crească cu aproximativ
4 %/an de-a lungul perioadei de programare, direct propor țional cu creșterea num ărului de
vehicule motorizate din judet.
5.3.3 Colectarea
În prezent, echipamentul actual al facilit ăților, pentru dezasamblare și reciclare a
vehiculelor scoase din uz este în general de un nivel tehnic sc ăzut și încă nu sunt respectate
cerinț ele opera ționale tehnice minime descrise în anexa 1 a Directivei privind Vehiculele
scoase din uz. Acestea ar trebui îmbun ătățite, dar vor cere investi ții în plus și sprijin economic
pentru operatori.
În Regiunea 4 în anul 2005 au fost colectate 1203 vehicule. Alte 544 au fost stocate pentru
tratamentul viitor. Din acestea un num ăr semnificativ de vehicule scoase din uz înc ă nu au
intrat în mod oficial în sist emul vehiculelor scoase din uz.

Tabel nr.5.3.3 – Vehicule procesate.
Județ An 2005
Vehicule colectate Vehicule tratate Vehicule
stocate
Olt 158 140 18
Tabel nr. 5.3.4 Ținte privind tratarea și reciclarea vehiculelor scoase din uz
15.1 Colectarea ș i recuperarea S-a stabilit o reț ea de colectare 2005
15.2. Cre șterea cantit ățeii de componente
reciclate și recuperate provenite din dezasamblare, Recuperarea și reciclarea a cel
puțin 75 % din greutatea
vehiculelor scoase din uz
construite înainte de 01.01.1981 2007

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

61Recuperarea și reciclarea a cel
puțin 85 % din greutatea
vehiculelor scoase din uz
construite dup ă 01.01.1981 2007

5.4 . Apa uzat ă și tratarea n ămolului din canalizare
5.4.1 Legislaț ie
România a transpus legislaț ia relevant ă cu privire la apa uzat ă și tratarea n ămolului. Aceasta
este prezentat ă în tabelul de mai jos:
Tabel nr.5.4.1 : Legislație
Legislația UE Legislația Româneasc ă
Directiva nr. 86/278/CE privind protecția mediului, și în special a
solului, atunci când n ămolul din
canalizare este folosit în agricultur ă Ordinul ministerial comun al MMGA și MAPDR no.
344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de
protecție a mediului și în special a solului când n ămolul din
canalizare este utilizat în agricultur ă (M O no.959 din
19.10.2004) .
5.4.2 Obiective
Țintele pentru n ămolul provenit din tratarea apei uzat e sunt prezentate în tabelul urm ător:

Tabel 5.4.2 – Obiective
Obiective
15.1.1. Prevenirea depozit ării ilegale Incepând din 2007
15.1.2. Prevenirea devers ării de nămol în apele de suprafa ță Incepând din 2007
15.1.3. Promovarea folosirii n ămolului necontaminat ca fertilizator în
agricultur ă Incepând din 2007
15.1.4. Deshidratarea și pretratamentul în vederea coinciner ării în
instalaț iile de ob ținere a cimentului Incepând din 2007
5.4.3 Starea actual ă
În regiunea 4 exist ă doar o instala ție de tratare a apelor uzate , instala ția produce 15000
t/an de n ămol, care este depozitat în tr-un depozit temporar.
În județ există 5 stații de epurare a apelor uzate:(Slatina,Bal ș,Caracal,Scornice ști,Corabia).
Producția de nămol din instala țiile de tratare a apei uzate va fi:
Tabel 5.4.3: Estimari privid n ămolul uscat produs la instala țiile de tratare a apei uzate,
pe an
uscat t/zi 2003 2007 2010 2013
Olt 13 4757 4757 4757 4757
Sursa: Estim ările Consultantilor

5.4.4 Op țiuni privind valorif icarea energetica a n ămolului
Anterior, folosirea n ămolului de la instala țiile de tratare a apei uzat e ca fertilizator pentru
terenurile agricole a fost o solu ție pentru eliminarea nă molului. Ordinul ministerial comun al

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

62MMGA și MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protec ție a mediului ș i în
special a solului când n ămolul din canalizare este utilizat în agricultură (M O no.959 din 19.10.2004)
prevede urm ătoarele limite:.
.
Tabel nr.5.4.4 : Limite permise privind metalele grele în soluri
Metal greu Limita mg/ kg materie
uscată (pH>6.5)
Plumb 50
Cadmiu 3
Crom 100
Cupru 100
Nichel 50
Mercur 1
Zinc 300

Tabel nr.5.4.5 :Concentra țiile maxime admisibile ale metalelor grele pentru ca n ămolul
să fie utilizat în agricultur ă
Metal greu Limita
mg/kg substan ță
uscată
Plumb 300
Cadmiu 10
Crom 500
Cupru 500
Nichel 100
Mercur 5
Zinc 2000
Cobalt 50
Arsenic 10
PCB 0,8
Hidrocarburi aromatice policiclice 5
Compusi organici halogenati 500

Tabel nr.5.4.5 : Valori limit ă pentru cantit ățile de metale grele care pot fi ad ăugate
annual în sol pe baza unei val ori medii la 10 ani (kg/ha/an)
Parametri Valori maxime
Plumb 15
Cadmiu 0,15
Crom 12
Cupru 12
Nichel 3
Mercur 0,1
Zinc 30

Intrucât n ămolurile provenite din instala țiile de tratare a apei uzate sunt relativ
consistente pot fi u șor de incinerat. Pentrul transportul acestora într-un mod economic, sunt
filtrate și apoi uscate. Apoi n ămolul este pompat în incinerator, sau stocat, dac ă este solid.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

63Posibilitățile de incinerare sunt în fabr icile de ciment sau in instala țiile care folosesc drept
combustibil lignitul. Pentru cantit ăți mari, se poate utiliza incinerarea în pat fluidizat chiar pe
amplasamentul instalaț iilor de tratare a apei uzate.
Incineratorul cu pat fluidizat necesit ă o pre-tratare și uscare pentru a permite particulelor
de nă mol să fie distribuite pe toat ă suprafa ța patului fluidizat. În general, fiecare incinerator
consumă între 2 și 8 tone pe or ă din totalul solidelor. Principalii pa și sunt:
™ deshidratarea mecanic ă a nămolului
™ uscarea termic ă a nămolului
™ combustia în pat fluidizat
™ recuperarea c ăldurii/generat or de abur
™ filtrare uscat ă
™ precipitator electrostatic
™ filtrarea fluxului de gaz
5.5 Deșeuri provenite din construc ții și demolări
Deșeurile din construc ții și demolări care fac obiectul PJGD sunt urm ătoarele:
Cod deșeu
(conform HG nr.
856/2002) Tip deșeu
17 0101 Beton
170102 Cărămizi
170103 Țigle și materiale ceramice
170106* Amestecuri sau frac ții separate de beton, c ărămizi, ț igle,
sau materiale ceramice cu con ținut de substan țe
periculoase
170107 Amestecuri sau frac ții separate de beton, c ărămizi, ț igle,
sau materiale ceramice altele decât cele specificate la
170107
17 0201 Lemn
170202 Sticlă
170203 Materiale plastice
170204* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conț inut de/sau
contaminate cu substan țe periculoase
17 0401 Cupru, bronz, alam ă
170402 Aluminiu
170403 Plumb
170404 Zinc
170405 Fier și oțel
170406 Staniu
170407 Amestecuri metalice
170409* Deșeuri metalice contaminate cu substan țe periculoase
170410* Cabluri cu con ținut de ulei, gudron sau alte substanț e
periculoase
170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 170410

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

645.5.1 Legislaț ie și obiective
Regiunea nu are înc ă obiective specifice pentru de șeurile provenite din construc ții și demolări.
Obiectivele propuse sunt date mai jos împreun ă cu sarcinile specifice care trebuie atinse.

Tabel nr.5.5.1 – Obiective propuse
13.1.1. Tratarea de șeurilor contaminate din construc ții și demol ări pentru a
putea fi valorificate (material sau energetic) sau/ și eliminarea final ă în
siguranță Începând cu
2007
13.1.2. Tratarea de șeurilor contaminate provenite din drumuri, clă diri și
săpături pentru valorificare sau/ și eliminare final ă în siguran ță În permanen ță
13.1.3. Refolosirea și reciclarea de șeurilor din construcț ii și demolă ri dacă
nu au fost contaminate. În permanen ță
13.1.4. Refolosirea și reciclarea de șeurilor provenite din s ăpături, dac ă
acestea nu au fost contaminate În permanen ță
13.1.5. Implementarea tehnologiei de reciclare și valorificare material ă
pentru 50% din de șeurile rezultate în urma construc ției de drumuri În permanen ță
13.1.6. Dezvoltarea unei tehno logii de depozitare pentru de șeurile din
construc ții și demolări ce nu pot fi valorificate. În permanen ță
5.5.2 General
Deșeurile provenite din construc ții și demol ări, sunt constituite din două componente
individuale: deșeuri din construc ții și deșeuri din demol ări. Aceste de șeuri provin din:
infrastructura construc țiilor și clădirilor, total sau par țial demolate, din repara ția drumurilor, etc.

– Cantitate și conținut
Deșeurile provenite din construc ții și demolă ri reprezint ă în ță rile UE aproximativ 25 % din
deșeuri, ele provenind în mare parte din demol ări și renovări ale clădirilor vechi. Sunt alcă tuite
din materiale cum ar fi c ărămizi, beton, lemn, sticl ă, metale, plastic, solven ți, azbest, sol
excavat, multe din ele putând fi re ciclate într-un fel sau altul.

Grafic 5.5.1- Con ținutul de șeurilor provenite din construcț ii și demolări
(Sursa, EIONET 2005)
– Căi de gestionare
Principala metod ă ce va fi utilizat ă pentru tratarea și eliminarea de șeurilor provenite din
construc ții și demolări este reciclarea, cu o rat ă de reciclare de peste 80 % .
-Acțiunea asupra mediului

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

65Deșeurile provenite din construc ții și demol ări au fost identificate ca o prioritate a fluxului de
deșeuri de c ătre UE. Datorit ă volumului mare de de șeuri provenite din construc ții și demol ări
este necesar un spa țiu mare de depozitare. Aceste de șeuri necesit ă resurse și tehnologii
pentru separarea și recuperarea de șeurilor provenite din construc ții și demol ări, tehnologii
accesibile și în general pu țin costisitoare.
5.5.3 Generarea
În prezent doar o parte din de șeurile provenite din construc ții și demol ări este raportat ă. De
exemplu, aceste de șeuri se utilizeaz ă ca material de umplutar ă (împtumut), fapt mai mult sau
mai puțin legal. Datele statistice privind generarea anual ă a deșeurilor provenite din construc ții
și demol ări, lipsesc. De și statele membre sunt neconsecvente în definirea de șeurilor provenite
din construc ții și demol ări, acestea sunt totu și considerate ca fiind cca. 25% din totalul
deșeurilor generate.
5.5.4. Colectarea
Multe din de șeurile porvenite din construc ții și demol ări sunt reciclabile și pot fi reutilizate în
producerea de balast pentru drumuri, sau refolosite în producerea de ciment, dac ă există
facilități adecvate. UE a raportat o descreștere a depozit ării de deșeuri provenite din construc ții
și demolări când taxele de depunere sunt mai mari decât cele încasate de firmele de reciclare.
Cantitatile pot fi reduse seminifi cativ prin folosirea unei simple m ărunțiri și a unei facilit ăți de
sortare care poate recupera de la 60 la 70% din de șeurile provenite din construc ții și demolări.
Asemenea facilit ăți pot costa între 3-4 milio ane EURO pentru o structur ă ce suport ă 500t/zi de
deșeu m ărunțit. Este de dorit ca costurile de reciclare s ă fie mai mici decât costul de
depozitare. Acest lucru ar putea da un impuls pentru cre șterea recicl ării.

Figura 5.5.1-Instala ție de mărunțire a deș eurilor provenite din construc ții și demolă ri
(Sursa: Nordberg )

Tabel nr.5.5.2 – Costul de colectare și de depunere
Cantități de deș eu/m³ de cl ădire m³/m³ de
volum % %
0,01-0,05 0,5-0,8
-Lucrări de structur ă 25-33
-Lucrări de finisaje 67-75
Renovare și modificare 0,1-0,5 1,2-1,9

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

66
În Europa, de la lucr ările de construc ție a unei clă diri de m ărime medie de 1000m2, poate fi
colectată o cantitate de de șeu de 10-50m3, în timp ce de la lucr ările de renovare ale aceleia și
clădiri rezult ă cantități de deșeuri de cca zece ori mai mari. Pentru de șeurile nesortate costurile
de depozitare pot fi de pân ă la 100 €/ton ă, în timp ce pentru cele sortate sunt îin jurul valorii de
30 €/tonă .
– Introducerea sistemului de colectare
În timpul introducerii sistemul ui de colectare, aceasta ar trebui s ă fie lipsite de taxe pentru
colectarea unor cantit ăți mici de de șeu de la proprietarii de gospod ării.
Mai târziu, dup ă ce sistemul va fi implementat și acceptat în totalitate, o tax ă va putea fi
aplicată. Cantități mari de de șeuri provenite din construc ții și demol ări ar trebui transportate
direct la depozite prin firme de construc ție cu taxe care să reflecte costurile reale de tratare și
depozitare Un sistem de colectare pentru de șeurile provenite din construc ții și demol ări necesit ă o
implementare adecvat ă. Campanii publice de info rmare ar trebui desf ășurate, având ca scop
identificarea clar ă a taxelor și procedurilor
5.5.5.Depozitarea
Deșeurile provenite din construc ții și demol ări trebuie depuse pe un depozit controlat dar nu
neapărat conform, în special dac ă materialul este în mare parte inert. Presupunând o colectare
de 90% și o rată de reciclare de 60% pentru 2013, urm ătoarele cantit ăți vor trebui depuse.

Tabel nr.5.5.3 – De șeuri din construc ții și demolări. Kt/an
Deșeuri provenite din construc ții și demolă ri, Kts/an
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Rata de generare
kg/loc./an 250 123 119 116 112 109 105 102 98 95 92 88
Rata de reciclare 0% 0% 0% 0% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Rata de colectare 10% 15% 20% 25% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
Reciclate kt 0 0 0 0 0 4,2 10,2 17,6 26,6 36,8 47,5
Depozit kt 12,3 17,8 23,2 28 32,7 37,8 40,8 41,2 39,9 36,8 31,7
Depozit m3 densitate 2 6,15 8,9 11,6 14 16,4 18,9 20,4 20,6 19,9 18,4 15,8

5.5.6 Recomand ări privind aplicarea de șeurilor provenite din construc ții și demolări
Deșeurile provenite din construc ții și demolări (C&D) provin de la lucr ări de construc ție,
renovare, repara ție, demolarea caselor, structurilor de cl ădiri mari, drumuri, poduri, diguri.
Deșeurile C&D con țin lemn, o țel, beton, gips, zid ărie, tencuial ă, metal, și asfalt.
De remarcat faptul că deșeurile din C&D pot con ține materiale periculoas e cum ar fi azbest și
plumb. De șeurile din construc ții și demol ări fac parte din categoria de șeurilor provenite din
industrie.
PRGD include urm ătoarele obiective și ținte pentru DCD, dintre care urm ătoarele sunt
principale.
− Colectarea separat ă a DCD periculoase și nepericuloase, începând cu anul 2007;
− Tratarea DCD contaminate pentru a reduce pericolul astfel încât s ă fie depozitate în
siguranță, în curs de realizare;

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

67− Crearea de capacit ăți de tratare și recuperare: în curs de realizare;
− Depozitarea adecvat ă a deșeurilor care nu pot fi recupe rate, începând cu anul 2007.
MTCT, ARPM și ALPM sunt responsabile pentru inventarierea cantit ăților de de șeuri provenite
din construc ții și demol ări și de asemenea au responsabilit atea de a raporta cantit ățile de
deșeuri recuperate din C&D.
Se recomand ă ca autorit ățile locale s ă motiveze companiile private sau companiile locale de
construc ție de a recicla de șeurile provenite din construc ții și demolă ri. Aceste companii vor fi
responsabile pentru colectarea, transportul și tratarea de șeurilor provenite din construc ții și
demolă ri.
Se sugereaz ă ca în cursul procedurii de Evaluarea a Impactului asupra Mediului anterioar ă
emiterii Auroriza ției de Construire s ă se stabileasc ă cu claritate locul de eliminare a de șeurilor
din construc ții și demolări.
Este recomandat ca Consiliile Locale să introduc ă un paragraf în contractele lor cu privire la
repararea str ăzilor, construirea str ăzilor, construirea unor noi cl ădiri, ca și lucrările de renovare
și modificare, prin care s ă se impun ă depozitarea deșeurilor numai la depoz itele autorizate.
În licitaț ii, firmele ar trebui s ă specifice fondurile necesare pentru depozitarea de șeurilor
provenite din construc ții și demolări.

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE
Acest capitol evalueaz ă altenativle tehnice, opera ționale și financiare pentru jude țul Olt, în
vederea colectar ării, reciclării, tratării și depunerii de șeurilor. Ca baz ă, acest capitol consider ă
Obiectivele specificate în capitolul 3 și prognozele cant itative pentru deșeuri a șa cum sunt date
în capitoul 4. În ceea ce priv esc previziunile pentru generarea de șeurilor în 2013 și nevoile de
tratare, este acordat ă aici o aten ție special ă atingerii tintelor de deversare a de șeului
bioderadabil și de reciclare a ambalajelor. Bazân du-se pe date ,alternativele tehnice,
operaț ionale și financiare explicate aici, este de a șteptat c ă fiecare jude ț va alege și va
dezvolta printre tehnicile sa le alternative aici men ționate, planul local sau jude țean de
implementare, în vederea atingerii țintelor .
În aces sens, se a șteaptă ca fiecare jude ț/municipalitate s ă-și bazeze decizia pe :
– puterea de plat ă a județului sau a municipalităț ii;
– eficienț a costului (solu ția costului cel mai mic) și
– impactul socio-economic.
Pentru a atinge aceste cerin țe, generatorii de de șeuri vor fi nevoiti s ă-și schimbe semnificativ
practicile curente de gestiune a de șeurilor, care numai par țial sau local îndeplinesc obiectivele
locale. Dintre aceste obiective, cel mai important se refer ă la practicile noi de operare și cost:
1. colectarea a aproape 100% de de șeuri (90% din zona rural ă până în anul 2009 și
100% din zona urbană până în anul 2013) și apoi depunerea lor pe terenuri de
depozitare jude țene, salubre;
2. sortarea extins ă pentru reciclarea material elor pentru ambalaje, 55% pân ă în
2013;
3. deversarea a 50% din de șeurile biologice de pe te renurile de depozitare pân ă în
2013, bazându-ne pe date (cantit ăți) din 1995;
4. obiective specifice pentru frac ții de deșeuri colectate separate (discutate în
capitolul 5, Fluxuri Specifice de De șeuri).
Decizia de a responsabiliza autorit ățile regionale, Jude țene, Municipale și Comunale
despre Planul de Gestiune a deșeurilor bazându-se pe:

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

68- ținte locale și naționale;
– conjunctura geografic ă și contexul socio-economic;
– nivelul de servicii pe care îl doresc;
– capacitatea de plat ă și posibilit ățile de finan țare;
– Planul de Gestiune a Deșeurilor Naț ional, Regional, implementare, norme șii calendar.
-Arii de operare și decizie în gestionarea de șeurilor
Pentru a atinge țintele cuantificate ale managementului de șeurilor, respectând capacitatea lor
de plată și găsirea nivelului de servicii dorit, municipalit ățile și comunele vor trebui s ă ia în
considerare numeroase formul ări ale Planului de Implem entare pentru Managemetului
Deșeurilor. Printre cele mai relevante se num ără:
– Obiective și ținte
– Colectare și sortare selectiv ă pentru gospod ării, containere necesare, m ărime, culoare,
parteneriat, etc.
– Frecven ța serviciilor de colectare a de șeurilor (inclusiv m ărimea echipajului, m ăsura,
caracteristici tehnice, num ăr de vehicule pentru colectare),
– Utilizarea punctului verde pentru sistem (im pactul asupra manufacturilor, celor care
vând cu am ănuntul, gospod ăriilor)
– Locaț ii, specificaț ii tehnice, și planuri pentru: puncte de colectare, staț ii de transfer, sta ții
de sortare, staț ii de compostare, facilit ăți de tratare (incineratoare / TBM), facilit ăți de
reciclare, terenuri de depozitare,
– Structura tarifelor și taxelor
– Finanț area și posibile fonduri ob ținute prin scheme de grant / contribu ția locală la
principalele facilit ăți
– Gradul de implicare al operator ilor sectorului privat (concesiuni, acorduri de construc ție,
transfer și operare, contracte de gesti une, contracte de servicii)
– Monitorizarea func țiilor sistemului, participarea publicului și diseminarea informa ției.
Bazându-se pe deciziile de mai sus, fiecare loca litate va alege alte rnative tehnice pentru
investițiile țintite pentru:
– Vehicule de colectare și sortare și containere mixte pentru de șeuri
– Stații sau zone de transfer și colectare
– Echipament de sortare și centre de sortare
– Centre de tratare (sta ții de compostare, incineratoare, scheme bio-mecanice),
– Terenuri de depozitare salubre în zona rural ă.

6.1. Prezentarea tehnicilor poten țiale

Plecând de la analiza situa ției existente studiaz ă mai multe op țiuni pentru componentele
sistemului de gestionare a de șeurilor a ales urm ătoarele variante:
a. Colectarea selectiv ă a deșeurilor și transportul specializat , care includ:
Colectarea de șeurilor are în vedere asigurarea capacit ăților de colectare în concordanță cu
numărul de locuitori și cantitățile de de șeuri generate:
− colectarea exhaustiv ă:
ƒ în zonele urbane , în care în prezent sunt colectate doar cca. 73% din deșeurile
generate, se vor construi platforme betonate pe care s ă fie amplasate containerele,
vor fi înlocuite containerele vechi și deteriorate cu altele noi, astfel încât s ă fie
îndeplinit obiectivul ca pân ă în anul 2013 aria de colectare a de șeurilor municipale s ă
fie de 100%;

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

69ƒ în zonele rurale în care doar 1% din popula ție beneficiaz ă de servicii de colectare, și
acelea efectuat ă cu mijloace rudimentare va fi asigurat ă extinderea colect ării
deșeurilor municipale pân ă la acoperirea în anul 2009, a 80% din aria de colectare ;
− colectarea de șeurilor reciclabile
În prezent colectarea de șeurilor reciclabile este organizat ă numai în principalele trei ora șe din
județul Olt. În ora șe colectarea este organizat ă de companii private.
În proiect este prev ăzută amenajarea unor platforme speciale pentru 3 sau 6 containere în
care să fie colectate diferitele tipuri de de șeuri reciclabile.
Deșeurile reciclabile care se vor colecta sunt:
În zona urban ă se va colecta:
• hârtie/carton (provenit ă din ambalaje sau nu),
• ambalaje de sticl ă ,
• ambalaje de plastic și de metal.
În zona rurală se va colecta:
• ambalaje de sticl ă .
− colectarea fluxurilor speciale de de șeuri
• deșeuri menajere periculoase în proiectul ISPA este prev ăzut numai serviciul de colectare
nu și procesarea lor ulterioar ă. În depozitele jude țene nu vor fi primite de șeurile periculoase,
managementul lor ulterior colect ării urmând sa fie încredin țat unui operator autorizat care s ă
asigure tratarea, reciclarea și/sau depozitarea în amplasamente autorizate. În zonele urbane
vor fi înființ ate unități mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spa ții speciale în incinta
stațiilor de transfer;
• nămol de la staț ii de epurare – depozitele ecologice ce fac parte din proiectul de management
al deșeurilor solide sunt proiectate pentru a primi numai n ămoluri uscate, numai n ămoluri
inerte și numai într-o propor ție de maximum 1:10 cu celelalte deșeuri solide acceptate (cum
este stipulat de Ord. 757/2004) . În mod normal tipul de n ămol care este prev ăzut a fi
acceptat este doar cel rezultat în urma epur ării levigatului, dar pr evederea de acceptare a
nămolurilor în propor ție de o zecime din volumul total de deșeuri creeaz ă posibilitatea de
depozitare a unei anumite cantit ăți de nămoluri;
• deșeuri voluminoase – în proiect este prev ăzută numai colectarea acestor deșeuri, urmând
ca procesarea lor ulterioară să fie realizat ă de o companie autorizat ă de reciclare;
• vehicule scoase din uz – în mod curent de șeurile voluminoase nu constituie un flux separat
de deșeuri. În viitor în zonele urbane vor fi înființ ate unități mobile iar în zonele rurale se vor
amenaja spa ții speciale în incinta sta țiilor de transfer. În proiect este prev ăzută numai
colectarea acestor de șeuri, urmând ca procesarea lor ulterioar ă sa fie realizat ă de o
companie autorizat ă de reciclare;
• deșeuri din construc ții și demol ări – în viitor acesta va fi unul din fluxurile de de șeuri care vor
fi reciclate și valorificate;
• deșeuri de echipamente electrice și electronice – DEEE – în județ există puncte de colectare
a acestor de șeuri. Teoretic acest fux de de șeuri va trebui s ă se întoarcă la produc ător pentru
recuperarea componentelor, dar nu se realizeaz ă întotdeauna acest deziderat. În viitor în
zonele urbane vor fi înfiin țate unități mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spa ții speciale
în incinta staț iilor de transfer, in cadrul prezentului proiect fiind prev ăzută numai organizarea
colectării DEEE nu ș i procesarea ulterioar ă, care va fi încredin țată unei companii autorizate
de reciclare.
− transportul de șeurilor

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

70Obiectivele privind colectarea și transportul de șeurilor sunt: asigurarea sistemelor de transport
adaptate la num ărul de locuitori și la cantitatea de șeurilor generate (mode rnizarea sistemelor
de transport); asigurarea celor mai bune op țiuni pentru transportul de șeurilor, corelate cu
activitățile de reciclare și de depozitare final ă; construirea de sta ții de transfer, corelat ă cu anii
prevăzuți pentru închiderea depozi telor existente.
În prezent transportul de șeurilor se face direct la d epozitele de gunoi care exist ă la marginea
fiecărui oraș. Mijloacele de transport sunt învechite și în num ăr insuficient.
La sate, acolo unde se face colectarea de șeurilor, transportul se face cu c ăruțe.
Proiectul prevede achizi ția de vehicule de transport în num ăr și capacitate suficient ă fiecărei
zone de colectare. Se vor folosi:
• compactoare cu 3 axe EURO4 CAT de 16m³ și 24m³, pentru cole ctare exhaustiv ă a
deșeurilor;
• compactor cu 3 axe EURO4 CA T 24m³, pentru colectarea de șeurilor reciclabile;
• camioane EURO4 CAT cu 3 axe și remorci cu 2 axe cu capacitate maxim ă de
transport de 43,5 t (2 containere, ac operite de 27,8 m³),pent ru transfer.
Deșeurile vor fi transportate la Staț iile de transfer ce urmeaz ă să fie construite. Stocarea în
stațiile de transfer va fi pentru maximum 24 h. Ș i apoi vor fi încă rcate în containere de
capacitate mai mare, cu care vor fi trimise la depozitul ecologic jude țean, pentru sortare și/sau
depozitare definitiv ă.
b. Sortarea de șeurilor ;
Stația de Sortare a de șeurilor va fi amplasat ă în incinta depozitului județ ean, și va fi compus ă
din instala ții de sortare (automat ă și manual ă), instalaț ii de balotare și ambalare a produselor
reciclabile și facilități de expediere a mate rialelor spre unit ățile de reciclare.
Materialele so rtate sunt:
• hârtie și carton;
• ambalaje de plastic și metal ;
Reziduurile de la sortare vor fi depozitate în depozitul ecologic.
c. Depozitarea De șeurilor Solide
− stocare temporar ă – stații de transfer;
• în prezent nu exist ă stații de transfer în jude țul Olt;
• se vor construi sta ții de transfer în localit ățile Balș, Caracal, Corabia și Scornice ști;
• distanțele de la aceste sta ții de transfer la depozitul jude țean ce se va construi la
Bălteni vor fi: Bal ș: 45 km, Caracal: 60 km , Corabia: 101 km și Scornicești: 32 km;
• se vor folosi și proiectele realizate deja prin programele PHARE – pentru Caracal,
Corabia și Scornice ști.
− depozitare final ă – depozit de șeuri
Au fost analizate dou ă amplasamente disponibile pent ru depozitul ecologic jude țean de
deșeuri, la B ălteni și la Perie ți . A fost aleasă varianta B ălteni.
La alegerea amplasamentului și proiectarea depozitului s-a urm ărit îndeplinirea solicit ării
Planului Regional de Gestiune a De șeurilor – PRGD- privind evacuarea de șeurilor în
concordan ță cu reglement ările legislative, astfel încât să se asigure protejarea s ănătății
populaț iei și a mediului.
Amplasamentul se afl ă în partea central-nordic ă a județului Olt, într-o zon ă agricolă, la 12 km
est de Slatina între satele Barca, Recea și Bălteni.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

71Drumurile dintre satele Valea Mare, Barca și Recea fac legă tura între drumul jude țean DJ653
și drumul na țional DN65. Drumul din satul B ălteni și accesul direct la amplasament trebuie
refăcute pe o distanță de aproximativ 1,5 km.
Depozitul de la B ălteni va fi un depozit de cl asa „b”, va avea o suprafa ță de 30 ha și va deservi
o popula ție de cca. 490000 persoane.
Depozitul va fi construit conform cerin țelor Directivei europene 1999/31/CE, transpus ă în
legislația româneasc ă prin HG 349/2005, și Ord. MMAP 757/2004.
d. Compostarea de șeurilor, la surs ă
Procentul de de șeuri biodegradabile în județ ul Olt este de 52% în zonele urbane și 66% în
zonele rurale.
În zonele urbane deșeurile biodegradabile colectate sunt amestecate cu de șeurile menajere.
Deșeurile din parcuri și grădini sunt depozitate. De șeurile din parcuri și grădini sunt, în prezent
depozitate, urmând ca în viitor s ă fie compostate în situ, în parcuri și grădini, unde se vor
amenaja arii special destinate acestui scop. În zonele rurale deșeurile din gr ădini sunt arse prim ăvara și toamna. O parte semnificativ ă din
deșeurile biodegradabile este folosit ă în gospodă riile individuale ca îngr ășământ și mâncare
pentru animale și păsări. Restul de șeurilor biodegradabile este de asemenea amestecat cu
deșeurile menajere la rampele de gunoi.
Se poate concluziona c ă în mediul rural exist ă doar o experien ță în ceea ce prive ște
prevenirea gener ării de de șeuri biodegradabile prin reut ilizarea în propria gospod ărie, dar nu
există experiență în domeniul compost ării deșeurilor.
Județul nu are unitate de compostare sau sta ție de tratare mecano-biologic ă.
Obiectivele PRGD prev ăd promovarea trat ării deșeurilor biodegradabile pentru a asigura o
gestiune ecologic ă rațională și o reducere a cantit ății depozitate includ:
• reducerea cantit ății de de șeuri biodegradabile or ășenești depozitate la 75% din
cantitatea totală produsă în 1995 pân ă în 2010;
• reducerea cantit ății de de șeuri biodegradabile or ășenești depozitate la 50% din
cantitatea totală produsă în 1995 pân ă în 2013;
• reducerea cantit ății de de șeuri biodegradabile or ășenești depozitate la 35% din
cantitatea totală produsă în 1995 pân ă în 2016.
Analiza op țiunilor de compostare s-a f ăcut pentru:
• compostarea centralizat ă,
• compostarea individual ă.
A fost aleas ă varianta compost ării individuale, la surs ă a deșeurilor biodegradabile, care este
aplicabilă în zonele rurale. Metoda prezint ă avantajele:
• reduce cheltuielil e de colectare;
• reduce cheltuielile de transport;
• reduce cheltuie lile de tratare și evacuare final ă.
Dezavantajele introducerii compost ării individuale:
• necesită costuri ridicate pentru con știentizarea opiniei publice, informarea și asisten ța
și monitorizarea tehnic ă;
• este probabil ă o rată de răspuns scă zută la introducerea noului sistem de tratare a
deșeurilor;
• cuantificarea fluxurilor de de șeuri biodegradabile deviate de la depozitare prin
compostare individual ă va fi dificil ă, ceea ce va implica și controlul eficien ței acestei
acțiuni.
Pentru regiunile urbane, solu ția aleasă ar trebui să fie compostarea centralizat ă. În combina ție
cu sortarea și reciclarea, compostarea duce la o reducere semnificativ ă a cantității de deșeuri,
care nu va mai fi depozitat ă.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

72Au fost analizate și variante de tratare a de șeurilor biodegradabile din zonele urbane, prin
compostarea centralizat ă. S-a ajuns la concluzia c ă, pentru moment, nu exist ă cerință de
implementare a colect ării separate a “bio-de șeurilor” din gospod ăriile zonelor urbane.
e. Inchiderea depozitelor și rampelor care nu corespund legisla ției de depozitare a
deșeurilor .
În județul Olt sunt în prezent 6 depozite și au fost inventariate un numar de 351 rampe de
gunoi în zona rural ă.
Dintre acestea doar depozitul de la Caracal are o suprafață mai mare, 6 ha, dar cantitatea de
deșeuri depozitate este doar de 120000 m3, depozitul Slatina, de și nu are o suprafa ță decât de
4 ha are o capacitate proiectat ă de 1020000 m3. Depozitul Dr ăgănești–Olt are o suprafa ță de 2
ha și un volum de 200000 m3. Restul depozitelor au suprafe țe și volume mici, majoritatea fiind
chiar mai mici de 1 ha.
Obiectivele PRGD privind închiderea depozitelor și rampelor de gunoi sunt:
• reducerea activit ății depozitelor de clas ă “b” din zona urban ă care nu sunt conforme,
• supraveghere închidere și post-închidere a depozitelor care nu sunt conforme,
• închiderea și salubrizarea tuturor spa țiilor de depozitare din zonele rurale,
• asigurarea capacit ății necesare pentru evacuarea de șeurilor prin promovarea
instalaț iilor de evacuare primar ă la nivelul zonei.
Închiderea rampelor și a depozitelor este o combinaț ie între procedura standard de închidere
și procedura simplificat ă. Astfel: depozitele vor fi închise conform Ord 757/2005 iar rampele
vor fi închise prin metoda simplificată prezentat ă în Ord. 1274/2005.
Situaț ia depozitelor municipale și orășenești existente poate fi descris ă după cum urmeaz ă:
• capacitatea depozitului este pe cale de a se termina sau este deja dep ășită;
• nu există izolarea bazei la nici un depozit;
• nu există tratarea levigatului;
• nu au autoriza ție de func ționare;
Termenul limit ă de închidere a depozitelor și a rampelor de gunoi a fost stabilit deja și a
început cu depozitul Slatina închis în 2007, depozitele Dr ăgănești Olt, Scornice ști și toate
rampele de gunoi din zonele rurale vor fi înch ise în 2009, iar depozitele Caracal , Corabia și
Balș în 2017.

Stații de transfer
Diferite tipuri de tehnologie de transfer
O soluție mai potrivit ă pentru zona rural ă ar putea fi instalarea sta țiilor de colectare care
pot fi instalate pentru 5-10% din costul sta țiilor de transfer.
În unele cazuri, puncte de colectare cu ca teva pubele mari pot fi considerate sta ții
simple de transfer, ce necesit ă doar o baza de ciment și containere de 1,1 mc sau de 5-10 mc
pentru transferul într-un vehicol de compactare ( deservind 100 de locuitori) sau direct într-un
container deschis de 45 mc odat ă la 2 săptămâni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi
localizate împreun ă mai multe pubele, pentru a facilita colectarea frac țiunilor separate de
deșeuri. Această soluție ar fi cea mai bun ă din punct de vedere economic pentru a șezările mai mici sau
izolate și evită costul unei staț ii de transfer dezvoltate complet. Pentru sta țiile de colectare,
fiecare comun ă trebuie sa determine num ărul și locațiile fiecărei stații. Trebuie acordat ă o
atenție specială selecției acestor loca ții. Dacă sunt prea aproape de locuitori, aceștia ar putea
avea de obiectat în privinț a mirosului, a traficului vehiculelor și a zgomotului.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

73VEHICULE DE COLECTARE
Utilizarea vehiculelor motorizate trebuie s ă îndeplineasc ă cerinț ele Ordonan ței de Urgen ță a
Guvernului nr. 43/1997 priv ind starea drumurilor.
Tonajul maxim total permis vehiculelor este:
Vehicule motorizate :
– cu 2 osii: cu lungime mai mic ă de 4m = 16t; cu lungime egal ă sau peste 4m = 17t;
– cu 3 osii: 22t;
Remorci :
– cu 2 osii: cu lungime mai mic ă de 4m = 16t; cu lungime egal ă sau peste 4m = 17t;
– cu 3 osii: 22t.
Alegerea vehiculelor se va face cu grij ă, astfel încât greutatea lor s ă nu depășească limitele de
greutate ale drumului sau podului (se vor folosi mai multe osii pe camion sau camioane mai
mici).
Calculul necesarului de vehicule se bazeaz ă pe balan ța de timp a unui drum de la garaj, la
zona înc ărcare la capacitate cu de șeuri, transport la sta ția de transfer sau depozit și
descărcare deșeuri.
Vehiculele ce se vor achizi ționa pentru colectarea de șeurilor vor fi de generaț ie nouă, cu
motoare Diesel, cu zgomot redus și poluare conform standard Euro 4 .
Vehicule utilizate la transport se împart în urm ătoarele categorii func ționale:
– compactoare cu 3 axe EURO4 CAT de 16m³ și 24m³, pentru colectare exhaustiv ă a
deșeurilor;
– compactor cu 3 axe EURO4 CAT 24m³, pentru colectarea de șeurilor reciclabile;
– camioane EURO4 CAT cu 3 axe și remorci cu 2 axe cu capacitate maxim ă de transport
de 43,5 t (2 containere, ac operite de 27,8 m³),pentru trans fer. Cele 2 containere,
acoperite de 27,8 m³ transport ă în total 43,5 t repartizate pe un total de 5 axe.
Figura 6.3 – Camion cu remorcă
Figura 6.4: Vehicul de compactare
a de șeurilor tipic UE
CONTAINERE DE COLECTARE
Județul Olt deja folose ște cele mai obi șnuite containere de colect are. Acestea includ
pubele de plastic pe ro ți de capacitate 120 si 240L pent ru cele mai multe gospod ării și pentru
firmele mici. Aceste vehicule sunt de obicei în proprieatea gospod ăriilor sau a firmelor.
Firmele mai mari, zonele comerciale și piețele pot folosi euro pubele mai mari, de 1,1 litri (fie
din metal sau plastic, de și cele din metal sunt mai robuste). În sfâr șit, institu țiile, supermarket-
urile și industria folosesc de obicei containere de metal de 5-10 mc pe care le pot împrumuta
de la un operator de colectare a de șeurilor și pentru care pot pl ăti o sumă adițională pentru

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

74fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatorul de servicii de salubritate).
Supermarket-urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi de asemenea echipate cu
containere de compactare care sunt colectate pr in ridicarea cu un cârlig. Fiecare container
poate avea o capacitat e de 1-1,5 sau 10 m3. Deșeurile sunt colectate periodic.
Pe baza predomin ării popula ției urbane sau rurale, frecven ța colectării deșeurilor, fiecare
comună necesită determinarea unui num ăr, tip, loca ție sau parteneriat cu operatorii serviciilor
de salubritare în colectarea de șeurilor
Sortarea de șeurilor de ambalaje în vederea recicl ării
Scopul unei instala ții de sortare este separarea din amestecuri de de șeuri municipale și
din comer ț a fracțiilor valorificabile material. Principa lele materiale sortate sunt: hârtia,
plasticul, sticla, lemnul și metalele. Instalaț iile de sortare a de șeurilor de ambalaje colectate în
amestec (plastic, sticl ă, metale) sunt instala ții mai complexe din punct de vedere constructiv
decât instala țiile de sortare a hârtiei. În ur ma procesului de sortare rezult ă:
ƒ deșeuri care sunt valorificate material – circa 60 %;
ƒ deșeuri care sunt valorificate energetic – circa 15 %;
ƒ o parte din resturile de so rtare, materialele deranjante și cele cu con ținut de poluan ți, care
trebuie eliminate – circa 25 %.

Alternative tehnice de tratare a de șeurilor biodegradabile

Compostarea
Deșeurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul return ării deșeului înapoi în
cadrul ciclului de produc ție vegetală ca fertilizant sau ameliorato r de sol. Varietatea tehnicilor
de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuat ă în grădini private sau în
stații centralizate foarte tehnologizate. Contro lul procesului de compostare se bazeaz ă pe
omogenizarea și amestecarea de șeurilor urmat ă de aerare și adeseori de irigare. Acest lucru
conduce la ob ținerea unui material stabilizat de culoare închis ă, bogat în substan țe humice și
fertilizanți. Soluțiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pre ț scăzut fă ră aerare
forțată și prin cea mai avansat ă tehnologic, cu aerare for țată și controlul temperaturii.
Stațiile de compostare centralizat ă sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone
pe an de de șeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipic ă a unei sta ții de compostare este de
10.000 pân ă la 30.000 tone pe an.
Deșeurile biodegradabile tr ebuie separate înainte de compostare: numai de șeuri
alimentare, din gr ădini, fragmente de lemn și, într-o anumit ă măsură hârtie, sunt convenabile
pentru producerea unui compost de calitare bun ă.
Stațiile de compostare includ unele / toate unit ățile tehnice urm ătoare: deschiderea
pungilor, separatoare magnetice sau/ și balistice, gr ătare (loca ție), tocătoare, echipament de
amestecare și omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare,
sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control și direc ționare.
Procesul de compostare apar e în momentul în care de șeurile biodegradabile sunt
stivuite cu o structur ă ce permite difuzia oxigenului și cu un con ținut de substanță uscată ce
favorizeaz ă creșterea microbian ă. Temperatura biomasei cre ște datorit ă activității microbiene
și propriet ăților izolatoare a materialului stivuit.Tem peratura atinge, de cele mai multe ori, 65-
75oC în câteva zile și apoi descre ște încet. Aceast ă temperatur ă înaltă ajută la eliminarea
elementelor patogene și a semin țelor de buruieni.
Avantaje și dezavantaje
Avantaje
ƒ Tehnologie simpl ă, durabilă și ieftină (cu excep ția compostă rii în container);

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

75ƒ Aproximativ 40-50% din masă (greutate) este recuperat ă pentru dezvoltarea plantelor;
ƒ Recuperare maxim ă a fertilizan ților cerut ă de sistemele agricole de intrare mic ă (adică P,
K, Mg și microfertilizan ți). Efect de amendare al compostului;
ƒ Producerea de substan țe humice, microorganisme benefice și azot care se eliberareaz ă
încet, necesar ă în cazul gradin ăritului de peisaj și a horticulturii;
ƒ Elimină semințele și agenții patogeni din de șeu;
ƒ Posibilități bune de control a pr ocesului (cu excep ția celor mai multe instala ții fără aerare
forțată);
ƒ Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabin ă presurizat ă echipată cu filtre).
Dezavantaje
ƒ Necesită separarea la sursă a deșeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea
continuă a generatorilor de deșeuri;
ƒ Trebuie dezvoltat ă și întreținută o piață a compostului;
ƒ Emisii periodice a com ponentelor mirositoare, în special când se trateaz ă deșeuri
municipale biodegradabile;
ƒ O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu , pierdere de 40-60% a ca rbonului ca dioxid
de carbon;
ƒ Potenț iale probleme legate de vectori de propagare (pesc ăruși, șobolani, mu ște) când se
tratează deșeuri municipale biodegradabile;
ƒ Este necesar personal instruit când se trateaz ă deșeuri municipale biodegradabile.
Compostarea individual ă
Din procesul de compostare rezult ă compostul, produs ce contribuie la îmbun ătățirea
structurii solului. Locuitorii din zona rural ă pot fi încurajaț i să-și composteze de șeurile organice
proprii. Deoarece în aceast ă zonă majoritatea de șeurilor produse sunt de natur ă organică,
compostarea individual ă este cea mai recomandat ă opțiune.
Principale op țiuni tehnice de compostare individual ă sunt compostarea în gr ămadă sau
compostarea în container.
Fermentarea anaerob ă
Fermentarea anaerob ă este metoda de tratare biologic ă care poate fi folosit ă pentru a
recupera atât element ele fertilizante cât și energia con ținută în deșeurile municipale
biodegradabile. În plus, reziduur ile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate.
Procesul genereaz ă gaze cu un con ținut mare de metan (55-70%), o frac ție lichidă cu un
conținut mare de fertilizanț i (nu în toate cazurile) și o fracție fibroas ă.
Deșeurile pot fi separate în frac ții lichide și fibroase înainte de fermentare, frac ția lichidă
fiind îndreptat ă către un filtru anaer obic cu o perioad ă de reten ție mai scurt ă decât cea
necesară pentru tratarea de șeului brut. Separarea poate fi executat ă după fermentarea
deșeurilor brute astfel încât frac ția fibroas ă să poată fi recuperat ă pentru folosire, de exemplu
ca un ameliorator de sol. Frac ția fibroas ă tinde să fie mică în volum, dar bogat ă în fosfor, care
este o resurs ă valoroas ă și insuficient ă la nivel global.
Fermentarea separat ă, metoda uscat ă
În fermentarea separat ă, metoda uscată , deșeurile organice sunt mai întâi m ărunțite
într-un toc ător pentru a reduce dimens iunile particulelor. De șeul este apoi sitat și amestecat cu
apă înainte de a fi introdus în tancurile de fermentare (con ținut de substanță uscată de 35%).
Procesul de fermentare este condus la o temperatur ă de 25-55oC rezultând în producerea de
biogaz și biomasă. Gazul este purificat și folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratat ă
și, deci, separat ă în 40% apă și 60% fibre și reziduuri (având 60% substan ță uscată). Fracția
rejectată este eliminat ă, de exemplu trimis ă la depozitare. Apa uzat ă care se produce în timpul
procesului este reciclată în tancul de amestec înai nte de tancul de fermentare.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

76Fermentarea separat ă, metoda umed ă
În fermentarea separat ă, metoda umed ă, deșeurile organice sunt înc ărcate într-un tanc
unde sunt transformate într-o past ă (12% substanță uscată). Pasta este mai întâi supus ă unui
proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratat ă. Pasta deshidratat ă este apoi
hidrolizat ă la 40oC înainte de a fi deshidratat ă din nou.
Lichidul rezultat în treapta secundar ă de deshidratate este direc ționat către un filtru
biologic unde are loc ferm entarea, rezultând biogaz și apă uzată. Această apă este reutilizat ă
pentru formarea pastei sau poate fi utilizat ă, de exemplu, ca fertilizant lichid. Frac ția fibroas ă
din treapta secundar ă de deshidratare este separat ă în compost și fracții de refuz care vor fi
eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesită , de obicei, o procesare ulterioar ă,
înainte de a fi vândut. Biogazul este purificat și utilizat într-un motor, rezultând electricitate,
căldură și gaze de ardere. O parte din c ăldură poate fi utilizat ă pentru asigurarea unei
temperaturi stabile proceselor de hidrolizare și de filtrare biologic ă.
În acest proces, o ton ă de deșeu menajer va genera 1 60 kg de biogaz (150Nm3), 340
kg de lichid, 300 kg de compost și 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg de șeu inert). Potrivit
analizelor, 10-30% din con ținutul în fertilizan ți (N-tot, P-tot și K-tot) r ămâne în compost.
Co-fermentarea, metoda umed ă
În co-fermentare, metoda umed ă, deșeul organic este m ărunțit și sitat înainte de tratare.
Deșeul mărunțit este apoi amestecat fie cu n ămol de la sta ția de epurare, fie cu gunoi de grajd
de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecat ă este supus ă întâi unui proces de
igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuat ă la o temperatur ă
de 35-55oC. Procesul generaz ă biogaz și o biomas ă lichidă , ce este stocat ă înainte de a fi
folosită ca un fertilizant lichid pentru so l. Biogazul este purificat și utilizat într-un motor
rezultând electricitate, c ăldură și gaze de ardere. O parte din că ldură se poate utiliza pentru
asigurarea unei temperaturi stab ile proceselor de igienizare și de fermentare.
O tonă de deșeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant
lichid, 0 kg de compost și 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg de șeu inert). Potrivit analizelor,
70-90% din con ținutul în fertilizan ți (N-tot, P-tot și K-tot) r ămâne în fertilizantul lichid. Astfel
este posibil a se realiza o foarte mare recuperare și utilizare a elementelor nutritive. Totu și,
trebuie subliniat faptul c ă fertilizan ții lichizi ob ținuți din nămol de la sta țiile de epurare
orășenești este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid ob ținut din gunoiul de grajd.
Avantaje și dezavantaje
Următoarele avantaje și dezavantaje sunt de luat în ca lcul pentru toate metodele de
tratare anaerobic ă.
Avantaje
ƒ Aproape 100% recuperare a elem entelor nutritive din substan ța organic ă (azot, fosfor și
potasiu) dac ă materialul fermentat este înglobat imediat dup ă împrăștiere pe terenul
arabil;
ƒ Producerea unui fertilizant igienic, f ără riscul răspândirii bolilor de plante sau animale.
După fermentare, azotul este mu lt mai accesibil plantelor;
ƒ Reducerea mirosurilor, când este împr ăștiat pe terenuri ar abile în compara ție cu
împrăștierea materialului nefermentat;
ƒ Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub form ă de
electricitate și căldură
ƒ Inlocuirea fertilizan ților comerciali.
Dezavantaje
ƒ Necesită separarea deșeurilor la surs ă;
ƒ Fracția fibroas ă necesită o compostare adiț ională dacă se inten ționează folosirea în
horticultur ă sau grădinărit;

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

77ƒ Trebuie dezvoltat ă o piață a fertilizan ților lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în
afară de cazul în care lichidul are un con ținut foarte scă zut de elemente nutritive și deci
poate fi evacuat în canalizarea public ă;
ƒ Emisiile de metan de la sta ție și metanul nears din gazele de ardere (1- 4%) vor contribui
negativ la efectul de înc ălzire globală .
Incinerare
Prin incinerare se reduce cantitatea de de șeuri organice din deșeurile municipale la
aproximativ 5% din volumul ini țial și se sterilizeaz ă componentele periculo ase, generând, în
același timp, energie termic ă care poate fi recuperat ă sub form ă de căldură (apă caldă/abur),
de electricitate sau o combina ție a acestora. Procesul de inci nerare conduce, de asemenea, la
generarea de produse reziduale, la fel ca și la generarea de reziduuri din procesul de cur ățare
a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o min ă. În unele
cazuri se genereaz ă și ape uzate. Nu sunt rec uperate elementele nutritive și substan țele
organice.
Avantaje și dezavantaje
Avantaje:
ƒ Proces bine cunoscut, instal at în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate și condiții stabile
de operare;
ƒ Se poate ob ține o recuperare energetic ă cu eficien ță înaltă de până la 85%, dac ă se
folosește cogenerarea de c ăldură și electricitate, sau numai c ăldură
ƒ Toate deș eurile municipale solide, la fel ca și unele de șeuri industriale, pot fi eliminate,
nesortate, prin folosirea acestui proces;
ƒ Volumul de șeurilor se reduce la 5-10%, și se compune în special din zgur ă ce poate fi
reciclată ca material de umplutur ă în construc ția de drumuri, dac ă se sorteaz ă și se
spală ;
ƒ Zgura și celelalte materiale reziduale sunt sterile;
ƒ Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, substituind arderea
combustibililor fosili.
Dezavantaje:
ƒ Investiții mari;
ƒ Sistem mare de cur ățare a gazelor de ardere;
ƒ Generarea de cenu și zburătoare și a produselor de la cur ățarea gazelor de ardere, care
trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantit ăți de aproximativ 2-5%
din greutatea de șeului de intrare);
ƒ Generarea NOx și a altor gaze și particule.
Piroliza și gazeificarea
Piroliza
Piroliza este o metod ă termică de pre-tratare, care poate fi aplicat ă pentru a transforma
deșeul organic într-un gaz mediu calorific, în lichid și o fracție carbonizat ă țintind la separarea
sau legarea compu șilor chimici pentru a reduce emisiile ș i levigatul din mediu. Piroliza poate fi
o metodă de tratare propriu zis ă, dar, de cele mai multe ori, este urmat ă de o treapt ă de
combustie și, în unele cazuri, de extrac ția de ulei pirolitic.
Deșeurile sunt înc ărcate într-un siloz în care o macara amestec ă materialul de intrare și
mută acest material într-un toc ător și de aici într-un alt siloz. De șeul amestecat este introdus
apoi într-o camer ă etanșă printr-un alimentator cu pâlnie, șurub sau piston. De șeul mărunțit
grosier într ă într-un reactor, în mod normal un tambur rotativ înc ălzit extern func ționând la
presiunea atmosferic ă. In absen ța oxigenului, deșeurile sunt uscate și apoi transformate la
500-700oC prin conversie termo-chimic ă, de exemplu distilare distructiv ă, cracare termic ă și

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

78condensa ție, în hidrocarburi (gaz și uleiuri/gudroane) și reziduu solid (produse
carbonizate/cocs pirolitic) ce con țin carbon, cenu șă, sticlă și metale ne-oxidate.
Dacă temperatura procesului este de 500oC sau mai mic ă, procesul se nume ște uneori
termoliză . Timpul de reten ție al deșeurilor în reactor este tipic de 0,5-1 or ă. Produsul fierbinte
cu temperatura >300oC, gazul, este condus la o sta ție de boilere, unde con ținutul energetic
este utilizat pentru producerea abur ului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu este adecvat
folosirii într-un motor cu ardere intern ă ,din cauza con ținutului mare de gudroane din faza
gazoasă, care va condensa în moment ul în care gazul este r ăcit înainte de intrarea în motorul
cu ardere intern ă. Cracarea termic ă a gudroanelor din gaz, urmat ă de curățarea gazului, poate
rezolva necesit ățile de purificare.
Avantaje și dezavantaje
Avantajele pirolizei
ƒ O mai bun ă reținere a metalelor grele în rezi duurile carbonizate decât în cenu șa de la
arderea conven țională (la 600oC, temperatura procesului, reț inerea este dup ă cum
urmează: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel și 70% cadmiu);
ƒ Percolare sc ăzută a metalelor grele la depozitarea frac ției solide;
ƒ Producerea unui gaz cu valoare calorific ă scăzută de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate
fi ars într-o camer ă compact ă de ardere cu un timp de reten ție mic și emisii foarte
scăzute;
ƒ Producerea energiei neutre di n punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea
combustibililor fosili;
ƒ Cantitate mai mic ă de gaze de ardere decât în cazul inciner ării conven ționale;
ƒ Acidul clorhidric poate fi re ținut în sau distilat din reziduul solid;
ƒ Nu se formeaz ă dioxine sau furani;
ƒ Procesul este adecvat frac țiilor dificile de de șeuri;
ƒ Producerea de zgur ă și alte reziduuri sterile.
Dezavantajele pirolizei
ƒ Deșeurile trebuie m ărunțite sau sortate înainte de intr area în unitatea de piroliz ă pentru a
preveni blocarea sistemelor de alimentare și transport;
ƒ Uleiurile/gudroanele pirolitice con țin compuș i toxici și carcinogeni, care, în mod normal,
vor fi descompu și în timpul procesului;
ƒ Reziduul solid conț ine aproximativ 20-30% din puterea calorific ă a combustibilului primar
(deșeurile solide municipale), care, totu și, poate fi utilizat ă într-o urm ătoare zonă de
ardere (unitate de incinerare/gazeificare);
ƒ Cost relativ ridicat;
ƒ Alimentarea cu combustibil de rezervă este necesar ă cel puțin în timpul pornirii.
Gazeificarea
Gazeificarea este o metod ă de tratare termic ă, care poate fi aplicat ă pentru a
transforma de șeurile organice într-un gaz mediu calorific, produse reciclabile și reziduuri.
Gazeificarea este, în mod normal, urmat ă de combustia gazelor produse, într-un furnal și în
motoare cu ardere intern ă sau în turbine simple de gaz dup ă o purificare corespunz ătoare a
gazului produs. Deș eurile m ărunțite grosier, câteodat ă deșeuri de la piroliz ă, intră într-un
gazeificator, unde materialele ce con țin carbon reac ționează cu un agent de gazeificare, care
poate fi aer, O 2, H2O sub formă de abur sau CO 2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul
insuflat în fluxul de gazeif icare poate atinge 1.400-2.000oC) depinzând de puterea calorific ă, și
include un num ăr de reacț ii chimice pentru a forma gazul co mbustibil cu urme de gudron.
Cenușa este, de cele mai multe ori, vitrificat ă și separat ă ca reziduu solid.
Principala diferen ță dintre gazeificare și piroliză este că prin gazeificare carbonul fixat
este, de asemenea, gazeificat. Sta țiile de gazeificare pot fi proiecta te ca un proces cu 1 sau 2

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

79trepte. Gazeificatorul însuși poate fi în contracurent sau nu, de tip cu strat fix sau fluidizat sau,
pentru sta ții mari, de tipul strat fluidizat cu barbotare sau circulare, func ționând la presiunea
atmosferic ă sau sub presiune, atunci când sunt combinat e cu turbine de gaz. În unele cazuri,
prima treapt ă este o unitate de uscare, în al te cazuri, o unitate de piroliz ă. Atât unit ățile de
piroliză cât și cele de gazeificare pot fi instalate în fa ța unui cazan ce func ționează cu că rbune
dintr-o uzin ă de producere a energiei, lucru ce favorizeaz ă arderea combinat ă cu un foarte
mare raport energie/c ăldură.
Avantajele gazeific ării
ƒ Grad înalt de recuperare și folosire bun ă a deșeurilor ca resurs ă energetic ă (se poate
obține o recuperare energetic ă de până la 85%, dac ă se cogeneraz ă electricitate și
căldură sau numai c ăldură, este posibil un câ știg energetic de 25-35%);
ƒ Producerea energiei neutre di n punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea
combustibililor fosili;
ƒ O mai bun ă reținere a metalelor grele în cenu șă în compara ție cu alte procese de
combustie, în special pentru crom, cupru și nichel;
ƒ Percolare sc ăzută a metalelor grele la depozitarea frac ției solide (vitrificate);
ƒ Producerea de zgur ă și alte reziduuri sterile;
ƒ Producerea unui gaz cu valoare calorific ă scăzută de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10
MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o camer ă compact ă de ardere cu un
timp de reten ție mic și emisii foarte sc ăzute (sau poate fi cur ățat de particulele de
gudron și utilizat într-un moto r cu combustie internă );
ƒ Cantitate mai mic ă de gaze de ardere decât în cazul inciner ării conven ționale;
ƒ Sistemele de cur ățare a gazelor de ardere pot re ține praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2
etc., ceea ce conduse la emisii sc ăzute;
ƒ Procesul este adecvat lemnului contaminat.
Dezavantajele gazeific ării
ƒ Deșeurile trebuie m ărunțite sau sortate înainte de intr area în unitatea de gazeificare
pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare și transport;
ƒ Gazele con țin urme de gudroane cu compu și toxici și carcinogeni care pot contamina apa
de răcire, conducând la necesitatea de recirculare a apei de sp ălare sau de tratare a
acesteia ca de șeu chimic;
ƒ Proces complicat de cur ățare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere
internă;
ƒ Arderea gazului produs genereaz ă NOx;
ƒ Reziduul solid poate con ține carbon neprocesat în cenu șă;
ƒ Costuri mari;
ƒ Disponibile pe piață sunt numai pu ține unități, care nu sunt prototip.
Tratarea mecano-biologică
Alături de incinerarea de șeurilor, tratarea mecano-biologic ă reprezint ă o tehnic ă
important ă în gestionarea de șeurilor municipale.
În instalaț iile de tratare mecano-biologic ă sunt tratate de șeurile municipale colectate în
amestec printr-o combina ție de procese mecanice și biologice. În procesul de tratare mecano-
biologică sunt separate mecanic deșeurile valorificabile material și energetic, iar, în final, restul
de deșeuri sunt inertizate biologic. Deșeurile inertizate biol ogic, care reprezint ă circa 40 % din
cantitatea totală introdusă în proces, sunt eliminate.

Depozitarea
Construirea, amplasarea și cerințele tehnice pentru construi rea de depozite ecologice
sunt descrise tehnic de c ătre Directiva privind depozitarea de șeurilor. În esen ță, un depozit

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

80ecologic este o loca ție care asigur ă o protec ție a mediului și a sănătății adecvat ă pentru
eliminarea de șeurilor municipale so lide. Un depozit ecolog ic este echipat în mod caracteristic
cu:
ƒ O zonă intermediar ă;
ƒ Un drum bun și ușor accesibil pentru camioane;
ƒ O cabină de pază pentru p ăstrarea eviden ței și a controlului;
ƒ Un cântar;
ƒ Un mic laborator pentru controlul de șeurilor;
ƒ Membrane de impermeabilizare (geomembrane și geotextil) pentru a asigura
hidroizolarea și preluarea sarcinilor mecanice;
ƒ Un sistem de monitorizare;
ƒ Stație de colectare și tratare a levigatului (apa uzat ă din depozitul de de șeuri);
ƒ Celule speciale în care sunt depozitate de șeurile (zilnic);
ƒ Eliminarea și captarea gazul metan generat (câteodat ă colectat pentru generarea de
electricitate).
Operațiile speciale desfăș urate la un depozit ecologic includ:
ƒ înregistrarea cantit ăților de deșeuri;
ƒ controlul strict privind de șeurilor permise și nepermise;
ƒ acoperirea zilnic ă a deșeurilor;
ƒ compactarea suprafe țelor de acoperire;
ƒ asigurarea acoperirii și închiderii;
ƒ controlul apei freatice;
ƒ monitorizarea regulat ă în timpul exploat ării și după închidere.

6.2. Analiza comparativ ă a tehnicilor aplicabile
În tabelul de mai jos se prezint ă analiza comparativ ă a principalelor tehnologii de tratare
a deșeurilor biodegradabile municipale : compostare, fermentare anaerobă , incinerare, piroliz ă
și gazeificare.

Tabel 6.2. – Analiza comparativ ă a tehnicilor aplicabile
Metodă biologic ă Metodă termică
Compostare Fermentare
anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare
Tehnologie cu rezultate
dovedite, folosire Da; foarte folosit ă Da; folosită Da; foarte
folosită Parțial;
puține
stații Parțial; puține
stații
Principiul de baz ă Degradare prin
acțiunea
microorganismelor
aerobice Degradare prin
acțiunea
microorganism
elor
anaerobice Combustie Conversie
termochimi
că
anaerobă Conversie
termochimic
ă
Costul trat ării Mic până la mare Mediu pân ă la
mare Mediu pân ă
la mare Mediu
până la
mare Mare pân ă la
foarte mare
Adecvabilitate Bună Bună Bună Medie Depinde de
tehnolgie
Deșeuri acceptate Numai de șeuri
separate la surs ă
din cauză că doar
substanța și
nutrienții vor fi Numai de șeuri
umede
separate la
sursă din
cauză că doar Toate
deșeurile
deoarece
tehnologia
de curățare În
particular
convenabil
ă pentru
fracțiile de Numai
deșeuri
uscate
separate
dacă nu este

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

81 Metodă biologic ă Metodă termică
Compostare Fermentare
anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare
recuperaț i pe cât
posibil puri substanța și
nutrienții vor fi
recuperaț i pe
cât posibil puri a gazelor
este bun ă iar
reziduurile
solide sunt
minimizate
prin
reducerea
volumului deșeuri
contaminat
e, bine
definite combinat ă
cu o
tehnologie
de curățare
mai bună a
gazelor de
ardere
Acceptă deșeu menajer
umed? Da Da Da Posibil, dar
în mod
normal nu Posibil, dar în
mod normal
nu
Acceptă deșeu menajer
uscat? Da Da Da Da Posibil
Acceptă deșeuri din
grădini și parcuri? Da Nu Da Da Posibil
Acceptă deșeuri de la
hoteluri ș i restaurante? Da Da Da Da Posibil, dar în
mod normal
nu
Acceptă hârtie și
carton? Mici cantit ăți de
hârtie Nu Da Da Posibil
Fracț ii de deșeuri
excluse Metal, plastic, sticl ă
(stații fără o tratare
avansată: nu se
acceptă deșeuri de
origine animal ă) Metal, plastic,
sticlă, deșeuri
din grădini
(stații fără o
tratare
avansată: nu
se accept ă
deșeuri de
origine
animală ) Nu există Deșeu
menajer
umed Deșeu
menajer
umed
Disponibilitatea datelor
de mediu
Solide Mare Medie – Mare Medie – Mare Medie Medie
Aer Scăzută Medie Medie – Mare Medie Medie – Mare
Apă Medie – Mare Mare Mare Medie –
Mare Medie – Mare
Controlul mirosurior Scăzut – bun Scăzut – bun Bun Mediu –
bun Bun
Mediu de lucru Scăzut – bun Mediu – bun Bun Bun Bun

Recuperarea energiei Nu Da;
3200 MJ/t de
deșeu Da;
2700 MJ/t de
deșeu Da;
Aproximati
v 70% din
incinerare
+ energia
conținută
în
produsul
secundar Da;
La fel ca la
incinerare
Ciclul carbonului (% din
greutate) 50% în compost
50% în aer 75% în
fibre/lichide
25% ca biogaz 1% în solide
99% în aer 20-30% în
solide
70-80% în 2% în solide
98% în aer

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

82 Metodă biologic ă Metodă termică
Compostare Fermentare
anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare
aer
Recuperarea
fertilizan ților (kg
fertilizant/tona de de șeu
la intrare) Da;
2,5-10 kg N
0,5-1 kg P
1-2 kg K Da;
4,0-4,5 kg N
0,5-1 kg P
2,5-3 kg K Nu Nu Nu
Produse pentru
reciclare sau
recuperare, (% din
greutatea de șeurilor
introduse) 40-50% compost 30% fibre
50-65% fluide 15-25%
cenușă
(inclusiv
zgură, sticlă) 30-50%
produse
carbonizat
e (inclusiv
cenușă,
zgură,
sticlă)
3% metale 15-25%
cenușă
vitrificată
(inclusiv
zgură, sticlă)
3% metale
Reziduuri c ătre altă
tehnică de tratare a
deșeurilor sau pentru
depozitare (% din
greutatea de șeurilor
introduse) 2-20% din sitare
(plastic, metal,
sticlă, pietre) 2-20% din
sitare (plastic,
metal, sticl ă,
pietre) 3% cenu șă
zburătoare
(inclusiv
reziduuri de
la curățarea
gazelor) 2-3%
reziduuri
de la
curățarea
gazelor 2% reziduuri
de la
curățarea
gazelor
Sursa: Managementul de șeurilor biodegradabile municipale, Agen ția European ă de Mediu, ianuarie 2002

Tabel nr.6.3.Proiecte privind gestionarea de șeurilor în derulare în jude țul Olt
Program Localizare Denumire proiect An estimat
implementare Observa ții
Phare
CES 2004 Municipiul
Caracal Organizare sistem de colectare
selectivă a deșeurilor la nivelul
Municipiului Caracal 2008 implementat
Phare
CES 2004 Orasul Corabia
Comuna
Izbiceni Sistem de colectare selectiva în
orașul Corabia si comuna Izbiceni 2008 implementat
Phare
CES 2004 Orasele
Scornicesti
si Potcoava
Comunele:
Optasi
Colonesti
Tatulesti Sistem de colectare selectiva a
eseurilor pe teritoriul localitatilor urbane
Scornicesti, Potcoava si comunelor
Tatulesti, Optasi si Colonesti, Jud.OLT
2008 implementat
ISPA
2005/RO/
16/P/PA/ 001-
04 Județul
Olt Pregă tire aplica ții de finan țare pentru
proiectul Sistem de Management
integrat al deș eurilor în jude țul Olt Incepind din
2009 Cuprinde: Master
Plan la nivel
județean, Studiu de
fezabilitate, Studii
de teren, Analiza
Cost-Beneficiu,
Analiză
instituțională,
Evaluarea
Impactului asupra
mediului.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

83Analiza posibilelor alternative de gestionare a de șeurilor municipale
Metoda de decizie aplicat ă va avea urm ătoarele etape:
1) Stabilirea obiectivelor și țintelor.
2) Identificarea alternat ivelor pentru atingerea țintelor.
3) Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor.
4) Selecția alternativelor fezabile pentru jude ț.
5) Evaluarea rezultatelor și stabilirea alternativ ei optime pentru jude ț.
Identificarea alternativelor pentru atingerea țintelor
Conform angajamentelor asumat e de România în procesul de negociere la aderarea
la UE pe teritoriul jude țului Olt este permis ă realizarea și funcționarea unui singur depozit
de deșeuri municipale .
În aceste condiț ii se vor avea în vedere alternativele care asigur ă viabilitatea
sistemului din punctul de vedere al gestion ării deșeurilor din mediul rural.
Se va avea de asemenea în vedere asigurarea frecven ței colect ării și evacu ării
deșeurilor cu conț inut de deșeuri biodegradabile, la cel mult 2 zile, în anotimpul cald,
conform Capitolului V al Normelor de igienă și recomand ări privind mediul de via ță al
populaț iei, aprobate prin Ordinul nr. 536 / 1997 al ministrului s ănătății.

OPTIUNI pentru sistemele de co lectare a deseurilor reziduale:
z Optiunea 1 – Sisteme locale diverse
z Optiunea 2 – Sistem unitar de cole ctare in intregul judet
OPTIUNI pentru sistemele de colectare a deseurilor
z Optiunea 1: Sisteme locale diverse
z Utilitati existente de gestiune a deseurilor, care deservesc circa 161,000 locuitori
z Perfectionarea si conso lidarea utilitatilor existente de gestiune a deseurilor,
precum si instituirea de noi utilitati la nivelul autoritatilor locale nedeservite
z Fiecare operator este liber sa aleaga ec hipamentul de utilizat (tipul si marimea
vehiculelor de colectare a deseurilor, cont ainere, pungi de plastic), sa continue
utilizarea echipamentelor folosite anterio r: vehicule mici de colectare a
deseurilor, capacitate 8 – 16 tone, respecti v tractoare cu remorca, pubele mici,
containere sau pungi de plastic
z Optiunea 2: Sistem unitar de colectare in intregul judet
z 106 din 112 de comunitati locale din Judetul Olt au mai putin de 10.000 loc
(populatia medie in comunitatile rurale este de 2.758 loc)
z Autogunoiera compactant a poate deservi 10.000 loc din mediu urban sau cel
putin 15.000 loc in mediul rural (= circa 4 comunitati din mediu rural)
z Institutuirea unei parc auto de vehicule specializate, fiecare deservind cateva
comunitati rurale, pozitionate in apropier ea celor 4 puncte de descarcare (3 statii
de transfer, 1 depozit deseuri)

Tabel nr. 6.4- Compararea CRITERIILOR priv ind optiunile de colectare a deseurilor
reziduale
Optiunea 1 Optiunea 2
Costurile investitiei probabil ridicate optime
Costurile de M&I probabil ridicate optime
Eficienta d.p.d.v. ecologic joasa mai buna
Durabilitate joasa mai ridicata

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

84Fezabilitate tehnica fezabil fezabil
Randament tehnic si stabilitate mai scazut mai ridicat
Risc asupra sanatatii nici o diferenta nici o diferenta
Conformarea cu standardele in
vigoare scazuta ridicata
Organizarea institutionala Conf. asocierii
autoritatilor locale
Acceptul publicului mai ridicat similar
Durata necesara implementarii lunga scurta

ANALIZA FINANCIARA a optiunilor de colectare a deseurilor reziduale
z Toate criteriile de eval uare sunt in favoarea Optiunii 2
z Optiunea 2 permite integrarea utilitatilor existente de co lectare a deseurilor intr-un
sistem mai amplu, la nivel judetean. In vederea reducerii costurilor, activitatile de
colectare for utiliza, pas cu pas, aceleasi echipamente
z Aceasta optiune este in conformitate cu delegarea din partea autoritatilor locale a
responsabilitatilor de tratare si depozitare a des eurilor catre Asociatiatia de Autoritati
Locale. Un numar mic (chiar unu) de utilitati de colectare a deseurilor la nivel judetean
este mai stabil d.p.d.v. ec onomic decat un numar mare de mici utilitati locale de
colectare a deseurilor
z HG 621/2005 – sectorul industrial, de come rt precum si institutiile au obligatia
recuperarii si a reciclarii deseurilor de ambalaje generate de propria activitate; se
presupune ca aceasta tinta va fi atinsa

Tabel nr. 6.5 – Cantitati tinta
Cantitati tinta 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total recuperat/incinerat, cu recuperarea energiei 699 2.617 3.926 6.183 8.224 9.999
Total reciclat 1.743 3.734 5.399 7.173 9.009 11.197
Hartie si Carton 1.161 1.242 1.304 1.369 1.438 1.510
Plastic (*) 858 1.031 1.318 1.631 1.972 2.684
Sticla -322 104 581 940 1.506 2.127
Metal -77 -82 -86 -91 -95 -100
Lemn -123 -44 0 0 -254 -801
(*) Din 2011, se socoteste doar materialul reciclat care este folosit din nou in material plastic
Cifrele negative indica faptul ca a gentii economici ating tintele propuse

Optiuni pentru separarea si pr e-tratarea DESEURILOR RECICLABILE
z Optiunea 1 Separarea deseurilor reciclabile pr in sortarea deseurilor amestecate
provenite din gospodarii
z Optiunea 2 Sisteme de colectare la punc t fix pentru anumite fractii
z Optiunea 3 Colectarea „din usa in usa” a anumit or fractii (colectarea la sursa)
Optiunea 1 Separarea deseurilor reciclabile prin so rtarea deseurilor amestecate provenite
din gospodarii

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

85z Transportul deseurilor din gospodarii, colect ate amestecate, la o statie de sortare
z Sortarea acestora, manual, pe 5 fractii: hartie si carton, plastic amestecat, sticla
(doar cea nesparta, sortata pe culori ), metale si deseuri reziduale
z Vinderea fractiilor separate, depunerea de seurilor reziduale la depozitul de
deseuri
Optiunea 2 Sisteme de colectare la punct fix pentru anumite fractii
z Persoanele separa, la sursa, in diferite fractii, deseurile provenite din ambalaje
z Persoanele depun aceste deseuri pre- sortate la un punct de colectare
(densitatea punctelor de cole ctare depinde de tinta pr opusa privind cantitatea/
loc ce urmeaza a fi colectata)
z Persoanele depun fractiile pre-sortate in containere, la punctele de colectare
z Continutul containerelor va fi ridicat si depus la o statie de sortare, cu scopul
imbunatatirii calitatii deseurilor reciclabile in conf. cu cerintele operatorului de
reciclare
Optiunea 3 Colectarea „din usa in usa” a anumitor fractii (colectarea la sursa)
z Persoanele separa, la sursa, in diferite fractii, deseurile provenite din ambalaje
z Le depoziteaza in containere sa u pungi de plastic care sunt ridicate direct din
fata usii de catre operat orii de salubritate
z Autogunoierele compactoare prei au in mod separat fractiile
z Fractiile sunt depuse la o statie de so rtare in vederea imbunatatirii calitatii
deseurilor reciclabile in cf. cu cerintele operatorului de reciclare
z Vanzarea diferitelor tipuri de deseuri recicl abile catre operatorii de reciclare sau
folosirea acestora in scopul recuperarii energiei

Tabel nr. 6.6. Criterii de comparatie a opt iunilor de colectare separata a deseurilor din
ambalaje

Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3
Costurile investitiei ridicate scazute ridicate, dar mai scazute decat
la optiunea 1
Costuri de M&I ridicate scazute mai ridicate decat la optiunea 2
Eficienta d.p.d.v. ecologic scazuta buna buna
Durabilitate scazuta ridicata mai scazuta decat la optiunea 2
Fezabilitate tehnica nu e fezabil fezabil fezabil, in functie de practicile de
colectare existente
Randament tehnic si stabilitate fara
experienta + +
Riscul asupra sanatatii ridicat – –
Conformarea cu standardele in
vigoare nu + +
Acceptul publicului + +
Durata necesara implementarii scurta mai lunga

Mediul urban
z Instituirea punctelor de colect are, 1 la 500 loc., dotate cu cate 1 container pentru
hartie/carton, 1 sau 2 containere pentru plasti c (inclusiv metale) si 3 containere (alb,
maro, verde) pentru deseurile din sticla
z Folosirea exclusiva a c ontainerelor acoperite, pentru a evita infiltrarea apei

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

86
z Din 2010, dezvoltarea activitatatii de compostare pe familie – toate deseurile
biodegradabile casnice vor trebui compostate
z Implicarea populatiei din mediul rural in activitatea de compostare: 17% din gospodarii
in 2010, 38% in 2011, 57% in 2012 si 80% in 2013.
z Din 2010, instituirea punctelor de colectare separata in mediul rural, doar pentru sticla
(3 containere/punct colectare); acoperirea a cel putin 40% din populatia rurala cu
serviciul de colectare separata a sticlei.
TINTE propuse si REZULTATE preconizate – comparatie
Insumarea rezultatelor preconizate privind reciclarea am balajelor, in mediul urban si rural, este
posibila prin optiunea combinata a sistemelor de colectare la punct fix si a reciclarii prin
compostare a hartiei in zonele rurale:

Tabel nr. 6.7- Tinte propuse si rezultate preconizate

Sursa: Consultanti ISPA Insumarea tintelor
Rezultate dupa optimizare tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat
Total recuperat 699 2,184 2,617 3,736 3,926 5,402 6,183 7,173 8,224 9,014 9,999 11,199
Total reciclat 1,743 2,184 3,734 3,736 5,399 5,402 7,173 7,173 9,009 9,014 11,197 11,199
Hartie si carton 1,161 1,164 1,242 1,774 1,304 1,869 1,369 2,698 1,438 3,191 1,510 3,913
Plastic 858 862 1,031 1,034 1,318 1,322 1,631 1,959 1,972 3,033 2,684 3,924
Sticla 0 0 104 739 581 1,969 940 2,158 1,506 2,234 2,127 2,643
Metal 0 158 0 189 0 242 0 359 0 556 0 7192008 2009 2010 2011 2012 2013
Optimizarea investitiei in echipamente de-a lungul timpului, conduce la urmatorul
rezultat:
Pe parcursul anilor, sunt necesare urmatoarele investitii:

Tabel nr.6.8- Plan de in vestitie, optimizare costuri
Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate
Nr. puncte colectare mediul urban 291 291 122 413 0 413 0 413 0 413 0 413
Nr. containere pt. colectare hartie 291 291 122 413 0 413 0 413 0 413 0 413
Nr. containere pt. colectare sticla 0 0 471 471 720 1,191 48 1,239 0 1,239 0 1,239
Nr. containere-colect. plastic/metal 180 180 21 201 43 244 99 343 170 513 106 619
Nr. puncte colectare mediul rural 0000000000 9 6 9 6
0000000000 2 8 8 2 8Plan de investitie cu
optimizarea costului2008 2009 2010 2011 2012 2013
8 Nr. containere pt colectarea sticlei
Sursa: Consultanti ISPA

Tinte pentru REDUCEREA deseurilor depozitate
Pentru evitarea poluarii cu gaze si levigat, generate de deseurile depozitate, trebuie
reduse componentele biode gradabile ale deseuril or depozitate (cf. Directivei 1999/31/EC din
26 aprilie 1999 privind depozitarea deseurilor).
In scopul respectarii acestor cerinte, in Octombrie 2004 Guvernul Romaniei a aprobat
Planul de Implementare a respectivei Directi ve, avand ca obiectiv reducerea cantitatii de
deseuri municipale biodegradabil e depozitate (raportate la cant itatea estimata de a deseurilor
iodegradabile generate in 1995). b
Tinte pentru REDUCEREA deseurilor biodegradabile depozitate
Tabel nr. 6.9 – Tinte privind reducer ea deseurilor biodegradabile
Judetul Olt 2008 2010 2011 2012 2013 2016
Tinte privind reducerea deseurilor biodegradabile
in raport cu cele generate in 1995 0% 25% 50% 50% 50% 65%

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

87Tinte privind rata de acoperire a serviciului 35% 86% 87% 88% 88% 88%
Deseuri biodegradabile generate (tone/an) 93,686 94,690 95,198 96,977 96,225 96,225
Deseuri biodegradabile colectate (tone/a) 32,790 81,741 82,955 85,445 84,996 84,996
Cantitatea maxima de deseuri depozitate* 106,593 79,945 79,945 79,945 53,297 37,308
Cantitatea ramasa, ce urmeaza a fi deviata
( tone/an) nu e cazul 1,796 3,010 5,500 31,700 47,689
Rezultate provenite din aplicarea altor masuri
Tabel nr. 6.10 – Cantitati de deseuri colectate
Cantitatea ramasa, ce urmeaza a fi deviata ( tone/an) nu e cazul 1,796 3,010 5,500 31,700 47,689
Reciclarea si recuperarea
ambalajelor din comert,
industrie, institutii hartie 4,938 5,185 5,444 5,717 6,618
lemn 4,382 4,602 4,832 5,073 5,873
Colectarea separata a hartiei in cadrul gospodariilor urbane amabalaje 1,836 1,922 2,040 2,108 2,440
nu ambalaj. 2,427 2,347 2,372 2,177 2,177
Compostare individuala in cadrul gospodariilor si colectarea separata a ambalajelor din hartie in mediul urban 339 729 1,152 1,726 1,998
Compostarea deseurilor biodegradabile in cadrul
gospodariilor din mediul rural 4,441 9,124 14,040 19,779 22,897
Cantitate totala 18,364 23,910 29,880 36,580 42,002
Cantitate finala ramasa, ce urmeaza a fi deviata
( tone/an) nu e cazul nu e cazul nu e cazul nu e cazul 5,686

Masurile implementate conduc la:
™ rezultate privind recuperarea ambalajel or din industrie, comert si institutii
™ colectarea separata a tututor tipurilor de hartie (ambalaje si n on-ambalaje) in zona
urbana
™ dezvoltarea activitatii de compostare indi viduala, in cadrul gospodariilor (17% din
gospodariile rurale in 2010, 33% in 2011, 75% in 2012 si 80% in 2013)
™ Singurele costuri supliment are pentru atingerea, pana in 2016, a tintelor privind
deseurile biodegradabile sunt cele pentru constientizarea public ului precum si costurile
pentru asistenta tehnica in activitatea de co mpostare (circa 0,3 EURO/an/locuitor).
Toate acestea vor fi cuantificate, evaluate și ierarhizate prin docmenta ția tehnic ă și
analizele de scenariu, analiza economico-financiar ă realizate prin Master planul și Studiul de
fezabilitate contractate și în curs de finalizare) .
La momentul actual – pentru depozitul ecologic jude țean a fost propusa loca ția din
comuna Balteni , iar pentru stațiile de transfer sunt propuse patru loca ții, respectiv : Caracal,
Corabia, Scornicesti si Bals .Investi țiile care vor susț ine managementul integrat al de șeurilor în
județul Olt urmează a fi finan țate din Fondul European de Dezvoltare Region ala în cadrul POS
Mediu, în baza unei aplica ții de finan țare care va fi elaborat ă imediat dup ă finalizarea
documenta ției tehnice preg ătitoare.
Costurile de exploatare și între ținere se finan țează obligatoriu de c ătre produc ătorii de
deșeuri, în acest caz de popula ția județului, prin tarife stabilite de că tre autorit ățile publice,

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

88conform prevederilor legislative.
Prin realizarea unor facilit ăți (stații de transfer, de sortare și compostare) pot fi integrate
într-un sistem regional o serie de localit ăți din jude țele limitrofe jude țului Olt.
Având în vedere ponderea frac ției biodegradabile în compozi ția deșeurilor menajere,
alegerea alternativei care asigur ă separarea și valorificarea cât mai aproape de locul de
generare și implicit reducerea distan țelor de transport ale frac ției biodegradabile, diminueaz ă
cu 60% cantităț ile care sunt transportate.
De asemenea prin elim inarea pericolului de descompunere microbian ă, transportul
fracțiilor ră mase dup ă separarea sau stabilizarea frac ției biodegradabile se poate optimiza prin
utilizarea utilajelor de capacitate mare de transport, organizarea transportului nefiind
dependent de timpul de sta ționare a de șeurilor.
Costul depozitelor
Cost Observatii
Cost
financiar 2/ 7 eur / tona Depinde de ratele dobanzii si de finantarea de grant
Costul
constructiei 5/ 10 eur/ tona
– 42% lucrari civile
– 24% sistemul de
protectie, colectarea
gazului si a apei
– 8% cerintele specifice
depozitului
– 8% tratarea levigatului
– 7% infrastructura
– 11% aparatura Costul variaza in functie de marimea, locatia sau nivelul de
complexitate. Se estimeaza 1 tona de deseuri solide
municipale/ 1 m3 din suprafata depozitului. Nu se ia in
considerare costul recuperarii energiei.
Alti factori: drumurile de acces, zone de campie sau muntoase,
alte facitilitati existente pentru compostare, sortare, deseuri din
constructii/ demolari
Cost de
functionare 2/ 5 euro/ tona Depinde de costul fortei de munca (care acum, in Romania,
este redus)

„ Analiza optiunilor privind depozitar ea deseurilor in depozite ecologice
„ Alternativa la depozitarea des eurilor o reprezinta reducer ea cantitatii de deseuri
si strategiile de reciclare. Unii considera incinerarea o alternativa de luat in
considerare
„ In schimb, incinerarea este criticata foarte des datorita potentialului sau de a
polua aerul precum si a cenusii care trebuie sa fie depozitata
„ Desi depozitul ecologic ramane indi spensabil pentru depozitarea reziduurilor
finale, incinerarea poate fi considerata o alternativa pentru majoritatea (dar nu
totalitatea) functiilor depozitul ui ecologic in cadrul sistemului de gestionare a
deseurilor. Pentru aproape 80% din greutatea deseurile generate, incinerarea este o alternativa la depozitare deoarece prin incinerare greutatea deseurilor
poate scadea la 20% iar volumul deseurilor la 10%
„ Insa datorita costului ridicat al invest itiei, in contextul unor resurse financiare
limitate, optiunea priv ind incinerarea nu mai este luat a in considerare in Planul
Director.
„ Putem afirma ca, in prezent, nu exista o alternativa reala la depozitare in cazul
anumitor deseuri reziduale.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

897. CALCULUL CAPACITĂȚ ILOR NECESARE PENTRU GESTIUNEA
DEȘEURILOR

7.1. Proiecte privind gestionarea de șeurilor
1. Sistem de mnagement integrat al de șeurilor în jude țul Olt .
Proiectul se realizeaz ă în prima etap ă pregătitoare prin Asisten ță Tehnică ISPA – nr.
2005/RO/16/P/PA 001-04, și va cuprinde urm ătoarele:
– Master Plan (Studiu de suportabilitate);
– Studiu de fezabilitate; – Certificat de urbanism; – Evaluarea Impactului de Mediu; – Studii topo, hidro și geo pentru amplasamentele depozitului zonal și a stațiilor de
transfer.
Implementarea acestui proiect vacuprinde:
– realizarea și echiparea Centrului Jude țean de Gestionare a De șeurilor (depozit
zonal, sta ție de tratare biomecanic ă, etc.);
– realizarea și echiparea staț iilor de transfer;
– închiderea a 6 depozite de deșeuri urbane neconforme; – închiderea tuturor depozitelor de de șeuri neconforme din mediul rural
(salubrizarea arealelor afectate și valorificarea agricol ă a terenurilor);
– asigurarea infrastructurii de transport și colectare selectiv ă a deșeurilor.
Valoarea estimata prin Master plan a investitiilor prioritare este de aproximativ 30 mil. Euro
2. Sistem de colectare sel ectiva a deseurilor pe teritoriul localitatilor urbane
Scornicesti, Potcoava si comunelor Tatulesti, Optasi si Colonesti
Valoare pr oiect : 636.813,20 Euro.
ƒ Puncte de colectare selectiv ă a deșeurilor – 186
ƒ Punct de sortare – valorificare
ƒ Autogunoiera compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje si dotari.
3. Sistem de colectare selectiva în ora șul Corabia si comuna Izbiceni
Valoare total ă proiect : 473.547,55 Euro .
ƒ Puncte de colectare selectiv ă a deșeurilor – 130
ƒ Hala de sortare – valorificare
ƒ Autogunoiera compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje si dotari.
4. Sistem de colectare selectiv ă a deșeurilor la nivelul Municipiului Caracal
Valoare total ă proiect : 631.543,02 Euro
ƒ Puncte de colectare selectiv ă a deșeurilor – 39
ƒ 3 Autogunoiere compactoare, Presa balotare verticala, al te utilaje si dotari.
7.2. Colectare și transport
7.2.1. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare
– Sistemele integrat e de gestionare a de șeurilor pentru județ ul Olt vor fi implementate
după anul 2009 .
7.2.2. Colectarea separat ă a materialelor reciclabile din de șeurile menajere
Abordarea luat ă în considerare urm ărește câțiva pași importan ți:
– îmbunătățirea infrastructurii existent e în zonele urbane ale jude țului Olt și pregătirea
acestora în vederea implement ării colectării selective a deșeurilor;
– crearea unei infrastructuri pentru colectarea de șeurilor în zona rural ă;
– crearea condi țiilor pentru colectarea selectiv ă a deșeurilor menajere colectate de la
populaț ie și cele asimilabile de la unit ăți comerciale, industrie și instituții;

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

90- crearea conditiilor pentru compostarea unei parti din deseurile organice colectate;
– îmbunătățirea condiț iilor pentru reciclarea de șeurilor;
– conștientizarea popula ției;
– conștientizarea public ă dezvoltat ă în școli și alte institu ții de învățământ;
– încurajarea reciclă rii deșeurilor prin compens ări financiare.

COLECTAREA
Colectarea deseurilor urbane la nivelul judetului Olt se va efectua in continuare prin
societati comerciale specializa te in acest gen de activitate.
Tipul de colectare adoptat pentru fiecare zona in parte va tine seama de posibilitatile de
implementare a colectarii duale (parte uscata si parte umeda) sau multiple (multicomponente).
Prognoza privind colectarea selectivă
Se prevede c ă, datorită publicității intensive și a con știentizării popula ției, colectarea
selectivă se va dezvolta intai ca invest itie in dotari specifice acestu i tip de colecare si ulterior
ca maniera de raspuns a populatiei.
Colectarea selectiv ă va fi implementat ă printr-un program gradat în zona central ă a
localitatilor urbane și – de la început – în zonele reziden țiale și în cele rurale.
Programul de implementare a colect ării selective va fi sprijinit, de asemenea, prin
asistență tehnică prin intermediul unei componente specifice raportat ă la strategia de sortare
la sursă.
Popula ția deservit ă la sfirsitul anului 2008 de sistem e de colectare selectiva este de:
166.436 locuitori, din care in mediul urban: 156.436 si i mediul rural 10.156 locuitori.
Colectarea deseurilor in zonele urbane
La baza previziunilor in ceea ce priveste colectarea deseurilor in zonele urbane dense
stau datele comunicate de catre operatorii de salubr itate care opereaza aces te tipuri de trasee
de colectare din localitatile urbane Slatina, Caracal, Corabia, Bals, Draganest Olt si
Scornicesti. Colectarea deseurilor de la populatie se va face prin intermediul spatiilor de
precolectare de la blocurile de locuit, zilnic, cu autocompactoare noi sau modernizate, pe
traseele actuale, cu revizuirea orarului pentru evitarea orelor de trafic intens. Urmeaza ca
odata cu trecerea la sistemul de colectare selectiva, autocompa ctoarele sa fie inlocuite cu
masini specializate pentru cole ctarea fractiei umede si a celei us cate (ulterior multicomponent),
fara compactare sau cu compactare usoara.
Autocompactoarele pentru colectarea deseu rilor mixte vor deser vi in continuare zonele
centrale , cu populatie densa unde se accepta in general ca nu se poate face o colectare
selectiva eficienta.
Pentru zonele central-comerciale urbane, se prevede o colecatare suplimentara a
deseurilor de tip comercial (in general ambalaje) cu mijloac e auto fara compactare, din
pubele stradale amplasate in acest scop. Deseul astfel colectat se considera deseu uscat,
urmand sa ajunga la linia de sort are in vederea reciclarii.
Colectarea deseurilor in zonele rurale
Sistemul de colectare a deseur ilor propus pentru zonele rurale costa in amenajarea in
comune si sate a unor puncte de precolectare cu platforma de beton cu pereti, dotate in
prima faza cu cate doua containere de cate 1,1 mc.
Cele doua containere vor fi in scriptionate astfel incat sa fie foarte evident ca acestea
sunt destinate unul colectarii deseurilor organice sau mixte iar celalat deseurilor “uscate”
sau reciclabile. Intr-o faza ulte rioara, cand se va observa un grad ridicat de acceptabilitate a
sistemului de colectare selectiva, containerul de 1,1 mc. destinat colectarii partii reciclabile din
deseul colectat se va inlocui cu alte trei pubel e cu roti, de polietilena, cu capac rabatabil, cu

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

91capacitate de 240 l. Cele trei pubele vor avea culori si inscription ări diferite fiind destinate
colectarii de hartie-carton, sticla si plastic.
Perimetrul respectiv va avea spatiu suficien t pentru ca intr-o anumita zona sa se poata
depozita si alte deseuri reciclabile.
In zona de amplasare a container ului de deseu uscat si, ulterior a pubelei de colectare a
deseurilor din plastic se va pozitiona un afis sugestiv care sa explice cum se poate minimiza
volumul “peturilor” din plastic.
Amplasarea punctelor de precolectare din comune se va face in zonele comercial-
sociale (piata, primarie, camin cultural etc.). In prima faza de implementare a sistemului de
colectare se recomanda ca la in trarile de acces spre vechile “gropi de gunoi” care se vor
inchide si reamenaja, sa se amplaseze cate unul sau doua containere de cate 1,1 mc. si un
afis foarte vizibil care sa informeze asupra noului amplasament al punctului de colectare
pentru zona respectiva si asupra termenului de timp pana la care se va mai putea depune
deseul in containerele respective.
La sate se vor amplasa containere de 1,1 mc ., pe strada, in vecinatatea obiectivelor
comercial-sociale.
Datorita starii precare a retelei de drumuri din zonele rurale, autovehiculele de colectare
si transport a deseurilor, se recomanda a fi fara compactare, de tip “doua volume” . Aceste
tipuri de autovehicule sunt usoare si manevr abile, facand ca randamentul de transport si
fiabilitatea echipamentului sa fie mult ma i ridicate, in aceste conditii, decat a
autocompactoarelor. Un alt element ce sta la baza acestei alegeri este acela ca, conform
Strategiei Nationale in domeniul Gestiunii Deseurilor, colectar ea selectiva se va extinde treptat
pana la 80% in 2020. Cum partea reciclabila di n deseurile colectate va trebui transportata
necompactata in vederea sortar ii, cantitatile de des euri colectate sub forma mixta vor scadea
astfel incat nu se justifica, pe termen lung, achi zitionarea si utilizarea unor autocompactoare.

7.2.3. Depozitul ecologic și Stațiile de transfer
Depozitul ecologic – judetul Olt
Terenul de amplasare
Pentru depozitarea de șeurilor trebuie îndeplinit e o serie de cerin țe și măsuri
operaț ionale și tehnice în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative
asupra mediului (apa de suprafață , apa subterană , sol și aer) și asupra s ănătății popula ției,
generate de tratarea și depozitarea de șeurilor, pe toat ă durata de via ță a unui depozit.
In capitolul de legisla ție sunt prezentate actele normative care reglementeaz ă tehnicile
de construire a depozitelor de de șeuri la nivelul cerin țelor europene și procedurile de operare,
închidere și monitorizare post-închidere.
Pentru construirea unui depozit ecologic sunt necesare o serie de condiții pentru
terenul de amplasare:
– omogenitatea terenului de fundare;
– capacitatea portant ă și stabilitatea terenului de fundare;
– stabilitatea terenului de fundare și a taluzelor la înc ărcările date de grosimea final ă a
stratului de de șeuri depozitate și sarcina provenit ă din acoperirea final ă a
depozitului;
– poziția pânzei freatice: trebuie s ă satisfac ă condiția ca distan ța dintre nivelul
hidrostatic cel mai ridi cat al apei subterane și cel mai de jos punct al suprafe ței
inferioare a stratului de izolare a bazei depozitului să fie mai mare de 1,00 m;
– materialul argilos ce constitu ie barierele geol ogice, (naturală sau construit ă) a
depozitului trebuie s ă aibă conținuturi limitate de carbona ți și de materii organice.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

92 Bariera naturală geologic ă, precum și cea construit ă prin compactarea în straturi
succesive a materialelor, trebuie s ă fie constituit ă din pământuri cu con ținut de argil ă de
minimum 15% pentru bariera naturală și minimum 20% pentru bariera construit ă iar conținutul
de nisip și pietriș să fie de maximum 40%.
În cadrul proiectului elaborat prin AT ISPA: “Managementul integrat al de șeurilor în
județul Olt”, aflat în derulare la nivelul Consiliului Jude țean Olt, au fost evaluate tehnic prin
studii de teren dou ă locații cu premise de adecvare pentr u îndeplinirea acestor condi ții:
– Balteni, în suprafa ță de 30 ha;
– Perieti, în suprafa ță de 20 ha.
După finalizarea documenta țiilor tehnice a fost selectata loca ția cea mai
corespunz ătoare sub aspect tehnic, economico-fi nanciar ca fiind cea de la Balteni..
Organizarea depozitului
„ Amplasamentul se format din zona de acces si zona de depozitare.
„ Zona de acces: cladirea administrativa, unitatea de cantarire, garaj si parcare
„ Statia de sortare este amplasata la intrarea principala: z ona de primire, sala de sortare
si zona de depozitare
„ Rezervor de apa in caz de incendiu
„ Locul de parcare a vehiculelor de transport
„ Zona de depozitare: perimetrul drumului de acces / drumul de acces al compactorului
access road /statie de tratare a levigatului, sistem de ardere a gazului
„ Zona de depozitare va fi impartita in unita ti/ celule. Pe masura cresterii depozitarii,
rampele vor fi astfel construite incat sa permita accesul vehiculelor colectoare si
transportoare catre locul de descarcare
„ Se va folosi un compacto r care va produce cresterea dens itatii deseurilo r depozitate,
astfel incat va creste durata de viata a depozitului
„ Fiecare unitate/ celula este dotata cu un sistem de colectare a levigatului
„ Sistemul de aprindere al gazului este folosit pentru arderea biogazului produs de
deseurile ingropate in timpul pr ocesului de fermentare. Sist emul de colectare a gazului
este folosit in timpul functionarii depozitului precum si pe durata procesului de inchidere
al acestuia In cadrul loca ției depozitului ecologic se disting dou ă zone principale:
– zona tehnic ă a depozitului, cu rol de prelucrare sau tratare a frac țiilor de de șeu ce
pot fi reciclate prin diverse procedee me canice, biologice sau mecano-biologice;
– zona de depozitare a deșeurilor unde se depun frac țiile de de șeu ce nu sunt
supuse nici unei forme de prelucrare-tratare și reziduurile/refuzurile procedeelor de
tratare a frac țiilor reciclabile.
Zona tehnic ă
În vederea unei func ționări corespunz ătoare a zonei de depozitare a de șeurilor, sunt
necesare urm ătoarele instala ții și echipamente principale: acces, parcare, cabină poartă,
platforme de cânt ărire, ramp ă spălare autovehicule, cl ădire administrativ ă, stație de compost,
stație de sortare, staț ie de pompare ape uzate, sta ție de epurare ape uzate, bazin tampon
pentru levigat, alimentare cu ap ă și canalizare, alimentare cu energie electric ă,
alimentare/producere și distribu ție energie termic ă, rezervor de combustibil, atelier auto și
magazii.
Zona tehnica este amenajata cu pl atforme betonate, drumuri de acces și construc ții
necesare ad ăpostirii elementelor enumerate mai sus.
Accesul la celulele de depozitare se va face pe dr umuri provizorii și rampe de acces la
fiecare celulă .

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

93De obicei este necesar ă atât construirea întregii zone de acces în zona interioar ă
împrejmuirii rampei cât și reamenajarea sau chiar construc ția căii principale de acces c ătre
zona depozitului dinspre drumul public cel mai apropiat folosit de ma șinile de transport,
conform normelor specifice pentru proiectarea și construirea drumurilor.
Pentru a corela estetic aspectul unui depozit cu peisajul, pe toate suprafe țele din
interiorul amplasamentului de pozitului, acolo unde nu exist ă instalații, se recomand ă plantarea
spațiilor verzi (gazon sau tufi șuri și copaci), precum și a copacilor de-o parte și de alta a c ăii
principale de acces c ătre depozit.
Sistemul de supraveghere trebuie realizat prin îngr ădirea complet ă a amplasamentului
depozitului cu un gard din plas ă de oț el (mă rimea ochiurilor plasei < 40 x 40 mm) sau o
execuție similar ă. Inălțimea gardului trebuie s ă fie de cel pu țin 2 m. Por țile, de aceea și înălțime
cu gardul, vor fi prev ăzute cu sisteme de închidere și asigurare.
Depozitul trebuie dotat cu un echipament de cânt ărire, atât pentru utilajele înc ărcate,
care intră în depozit, cât și pentru cele desc ărcate, care p ărăsesc depozitul. Cântarele trebuie
conectate la un sistem de înregistrare a cantit ății de deșeuri care intră în depozit.
Imediat lâng ă cântar se amenajeaz ă cabina operatorului responsabil cu preluarea
deșeurilor. Operat orul trebuie s ă îndeplineasc ă urmă toarele sarcini:
– direcționarea utilajelor c ătre cântarul pe flux ul de intrare sau ie șire (acționarea
barierelor și/sau a semaforului);
– controlul cânt ăririi complete a utilajelor;
– primirea documentelor de înso țire a transportului și verificarea acestora;
– verificarea prin control vizual a înc ărcăturii;
– dirijarea transportului de de șeuri către zona de depozitare sau de tratare a de șeului;
– controlul utilajelor care p ărăsesc depozitul;
– contactul cu operatorul din zona de depozitare sau de tratare a de șeurilor.
Pentru a putea efectua controlul de recep ție, în zona de acces, imediat dup ă cântar, se
amplaseaz ă un echipament pentru c ontrolul vizual al de șeurilor și pentru prelevarea probelor
(rampă hidraulic ă sau platformă ). Se analizeaz ă prin sondaj, prin procedee de testare rapid ă,
următorii indicatori:
– valoarea pH;
– temperatur ă;
– conținut de ap ă;
– conținut de gudroane;
– conductibilitate.
Imediat dup ă zona în care este amplasat cântarul, trebuie s ă fie amenajat ă o zonă de
securitate pentru de șeurile care nu pot fi acceptate la depozitare (documentele nu sunt
corespunz ătoare sau tipurile respective de de șeuri nu sunt incluse în lista prev ăzută de
autorizaț ia de mediu). Pentru depozite de clasa B zona de securitate este o suprafa ță betonată
de cca. 200 m2 cu margini de beton, ramp ă de intrare și acoperi ș. Apele din precipita ții
colectate de pe suprafa ța zonei de securitate sunt dirijate c ătre o instala ție de epurare.
La o distan ță suficient ă de limita zonei de dep ozitare se amenajeaz ă un drum
perimetral care asigur ă:
– accesul că tre celulele care se construiesc, pe timpul amenaj ării depozitului;
– accesul pe timpul funcț ionării către celulele de depozitare;
– controlul gardului; – controlul și întreținerea rigolei perimetrale de co lectare a apei din precipita ții;
– controlul taluzului final al depozitului; – controlul și întreținerea staț iilor de colectare a gazului;
– controlul și întreținerea pu țurilor pentru gaz de pe taluzurile inferioare;

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

94- controlul și întreținerea conductelor pentru levigat.
„ Depozitul este ingradit. Dupa intrare, vehicu lele (camioane de colect are, vehicule pentru
transport) vor fi directionate spre unitatea de cantarire
„ Dupa ce sunt inregistrate si cantarite, camioanele sunt directionate catre locul de
descarcare a deseurilor
„ Pentru depozitarea deseurilor, vehiculele vor folosi drumul de acces catre rampa pentru
a ajunge la locul de descarcare. P entru sortarea deseurilor, vehiculele vor fi directionate
catre locul de descarcare al statiei de sortare
„ Dupa descarcare, vehiculele se vor int oarce si, in anumite ca zuri, vor fi din nou
cantarite. De asemenea, toate vehiculele vor trece printr-o unitate de curatire a rotilor
inainte de a reintra pe drumurile publice
Zona atelierelor de între ținere și repara ții, depozitul de combustibil, locul de parcare
pentru utilaje se amenajeaz ă ținând seama de cerin țele specifice determinate de tipul utilajelor
care lucreaz ă pe un depozit de de șeuri.
Pe timpul func ționării depozitului sunt necesare amenaj ări care să împiedice murd ărirea
cu deșeuri a spa țiilor din afara zonei de depozitare realizat prin:
– asigurarea unei distan țe de rulare de minimum 150 m realizat ă din pietri ș dur sau
deșeuri din construc ții și demol ări, între zona de depozitare și drumul de ieșire
din depozit;
– dotarea cu un echipament pentru sp ălarea anvelopelor, amplasat între zona de
depozitare și drumul de ie șire din depozit; instala ția de spă lare poate fi fix ă sau
mobilă. Apele uzate de la instala ția de spă lare se gestioneaz ă conform cerin țelor
de gospod ărire a apelor.
Pentru func ționarea corespunz ătoare a unui depozit sunt necesare urm ătoarele utilaje
pentru tratarea și depozitarea de șeurilor și pentru func ționarea depozitului:
– buldozer: distribuirea de șeurilor, aplicarea straturilo r de acoperire, nivelarea
suprafeței depozitului, realizarea drumurilor;
– încărcător: distribuirea de șeurilor, preluarea de șeurilor neacceptate, lucr ări mici de
nivelare, curăț area drumurilor, realizarea drumurilor;
– compactor picior de oaie: compactarea de șeurilor menajere și a celor
voluminoase, m ărunțirea deșeurilor;
– compactor cu role: compactarea de șeurilor minerale, mă runțirea deșeurilor;
– scraper: distribuirea de șeurilor minerale în cantit ăți mari, realizarea drumurilor,
realizarea straturilor minerale ale sistemelor de impermeabilizare la baz ă și la
suprafață;
– excavator hidraulic: realizarea bazei depozitului, realizarea drumurilor și instala țiilor
de drenaj, realizarea impermeabiliz ării suprafe ței;
– tocător: tocarea de șeurilor voluminoase, cum ar fi lemn și plastic dur, de șeuri
provenite din gr ădini (crengi, tufi șuri, etc.).
Depozitul de de șeuri va trebui să fie echipat cu birouri administrative și spații
sociale : vestiare, cabinet de prim ajutor, cameră de odihn ă, grupuri sanitare (inclusiv
dușuri).

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

95Fig.nr. 7.1 – Realizarea bazei depozitului

Sursa: Consultanti ISPA

Instalatii de tratare a deseurilor in vederea reciclarii si a minimizarii cantitatilor depuse
final
Instalația de sortare, cu rolul de a sorta pe categorii de materiale reciclabile frac ția de deșeuri
“uscate” colectat ă selectiv și transportat ă separat, necompactat; materi alele selectate vor fi
preluate de filierele specializate de utilizare a materiilor reciclabile și astfel va fi evitat ă
depunerea acestora cu efecte economice și ecologice semnificative.
Stații de transfer
Stațiile de transfer pentru de șeuri joac ă un rol important în sistemul general de
management al deșeurilor, servind drept leg ătură între programul comunitar de colectare a
deșeurilor menajere și asimilabile și locaț ia finală pentru depozitarea de șeurilor.
Dacă dimensiunile loca ției precum și serviciile oferite variaz ă într-o mare mă sură în
cazul sta țiilor de transfer, în practică servesc aceluia și scop de baz ă — compactarea
deșeurilor colectate și transportate pe distan țe relativ scurte de autospecialele cu volum mic și
mediu în vederea înc ărcării în vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare
al deșeurilor pentru transport cre ște la transportul lung curier fa ță de cel scurt curier (de
colectare), rezultând astfel o înc ărcare masic ă mai mare. Astfel crește eficienț a economic ă a
transportului de șeurilor c ătre locațiile de depozitare sau tratare aflate la mare distant ă.
Cea mai simpl ă formă de staț ie de transfer este o locaț ie cu zona desemnata pentru
recepție unde camioanele pentru colectarea de șeurilor î și descarcă încărcăturile. Deșeurile
sunt compactate, apoi sunt înc ărcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer)
pentru transporturi grele c ătre locația finală de depozitare, de regul ă un depozit ecologic, o
stație de sortare de șeuri sau o sta ție de prelucrare de șeuri organice (sta ție de compostare).
Intr-o sta ție de transfer nu se depoziteaz ă deșeurile pe termen lung, compactarea și
încărcarea de șeurilor în camioanele mari de tr ansport lung curier fiind realizat ă în câteva ore
după descărcare.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

96Considera ții privind decizia de implementare a sta țiilor de transfer în jude țul Olt
Motivul principal pentru a utiliza o sta ție de transfer este reducerea costurilor de
transport a de șeurilor c ătre locaț iile de depozitare. Compactarea înc ărcăturilor mici din
camioanele de colectare a de șeurilor pentru a le transfera în unele mai mari pentru transportul
la distanțe mari reduce costurile, deoar ece echipele pierd mai pu țin timp cu deplasarea la și de
la locațiile de depozitare, colect ând astfel mai multe de șeuri. Astfel se reduc atât consumurile
de combustibil, cât și costurile de între ținere pentru flota de autov ehicule, traficul se
descongestioneaz ă și emisiile poluante se reduc.
În plus, o sta ție de transfer ofer ă:
– Trierea deșeurilor înainte de a fi pr elucrate sau depozitate;
– Flexibilitate în selectarea opț iunilor privind depozitarea de șeurilor;
– Oportunitatea de a servi ca loca ție la îndemâna public ului larg pentru
categoriile de de șeuri ce nu sunt cupr inse în schema general ă de
management (agabaritice, din debaras ări de spa ții, etc.).
La staț iile de transfer, pe lâng ă activitățile de preg ătire a de șeului pentru transport la
depozitul ecologic, lucr ătorii realizeaz ă și trierea primar ă a deșeurilor prin identificarea acelor
categorii care nu se încadreaz ă în filierele de selectare, compostare sau depunere direct ă, de
exemplu de șeuri sau materii periculoase, anv elope, baterii auto sau substan țe cu poten țial
infecțios. Eliminarea de șeurilor necorespunză toare se face mai eficient la staț iile de transfer
decât la loca ția depozitului ecologic.
Se poate stabili un raport general „costuri-distan ță” între transportul direct c ătre
locaț iile de depozitare final ă în vehiculele de colectare și centralizarea, transferul și transportul
cu vehicule grele a de șeurilor colectate de la sta ția de transfer la zona depozitului ecologic.
„ Printre obiectivele PRGD privind transfer ul si transportul deseurilor se numara:
Asigurarea sistemului de trans port, adaptat la numarul locuit orilor si la cantitatea de
deseuri generate.
Experienta in domeniul gestionarii deseur ilor ne spune ca distantele parcurse de
vehiculele mici care transpor ta deseuri nu trebuie sa depasea sca 30 km. In caz contrar,
eficienta transportului nu este garantata.
„ Sistemul de transfer are ca scop principal asigurarea celor mai efic iente conditii privind
transportul deseurilor colectate la depozitul ecologic judetean.
Optiuni principale privind statiile de transfer:
• transfer doar prin reîncă rcare în containere deschise mai mari (transfer direct/
reîncărcare prin gravita ție fără compactare)
• transfer prin reînc ărcare și compactare în containere închise mai mari (transfer direct /
reîncărcare prin gravita ție cu compactare)
• transfer prin depozitarea intermediar ă a deșeurilor și încărcare în containere/camioane
mai mari (transfer indirect / reînc ărcare cu
• macaraua / transportor cu compactare)
• Selectarea diferitelor tipuri de staț ii de transfer se va face pe baza urm ătorului grafic,
prezentând principiul general:
Tipul 1: potrivit pentru volumele de de șeuri zilnice între 10 t și 300 t- relevant pentru
evaluarea variantei pt. Jud. Olt
Tipul 2: potrivit pentru volumele de de șeuri zilnice între 30 t și 300 t – relevant pentru
evaluarea variantei pt. Jud. Olt Tipul 3: potrivit pentru volumele zi lnice mai mari de 100 t – irelevant
În prezent jude țul Olt are în plan construc ția a patru sta ții de transfer. Acestea sunt situate în:
Caracal, Corabia, Balș si Scornice ști.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

97
Fig. Nr. 7.2 – Diferite tipuri de tehnologie de transfer

Sursa : Consultanti ISPA
Echipamente
1. Containerele skip – cu o capacitate maximă de transport de 10 m³ (~ 4,0 tone)
– nu îmbun ătățesc eficienț a transportului, deoarece volumul transportului pe
cursă nu este crescut, în compara ție cu vehiculele standard de colectare. Din
acestă cauză opțiunea utiliz ării de containere skip nu este posibil ă.
1. Autobasculantele ar necesita m ăsuri speciale la sta țiile de transfer privind
procesele de înc ărcare. Ideea de bază conform careia containerele – aflate în
stațiile de transfer – vor fi înc ărcate de șoferul vehiculului de colectare și după
aceasta luate de camioanele de transport, nu este posibil ă. Prin urmare, conform
opiniei Consultantului, utilizarea au tobasculantelor pentru transportul de șeurilor
nu este recomandat ă.
1. Echipamente roll-off (roll-on) sunt folosite într-un m od diferit pentru transportul
deșeurilor în Europa. Informa țiile legate de experienț ele cu aceste echipamente
sunt bune. Capacitatea asigur ă (în conformitate cu dimensiunea diferit ă a
containerului) o anumit ă flexibilitate de la 10 m³ pîn ă la mai mult de 30 m³.
Vehicule:
• Camioanele (camioane cu 3 osii datorit ă capacității mai mare de înc ărcare și datorit ă
greutății totale mai mare permis ă) asigură o flexibilitate mai bun ă și în zonele cu o
infrastructură subdezvoltate sau la depozite. Pe de alt ă parte eficien ță transportului este
mult mai mic ă, deoarece doar 50% … 60% din de șeuri se pot transporta pe curs ă
• Vehiculele articulate , în ciuda asigur ării unei capacităț i suficiente de transport, nu au
nicio flexibilitate în ceea ce prive ște acoperirea cerin țelor diferite de sarcin ă. În plus,

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

98• Camionul (3 osii) și remorca (2 sau 3 osii). Ofera flexibilitatea necesara pentru
acoperirea cerintelor privind incarcar ea (10 tone sau 20 tone pe cursa) ( Roll-on roll-off
system )
Concluzie : cel mai avantajos vehicul de transport pentru de șe u r i d e l a s t a ția de transfer la
depozitul local este camionul (3 osii) și remorca (2 sau 3 osii).

Fig.nr. 7.3 – Optiune propusa – 1 depoz it si 4 statii de transfer

Optiunea propusa
• Conform concluziilor de mai sus sist emul de transfer trebuie configurat dup ă cum
urmează Fig.7.3:
4 staț ii de transfer:Bals, Caracal, Corabia și Scornicesti
• Dintre aceste sta ții de transfer, Corabia va avea personal propriu, în timp ce sta țiile de
transfer de la Bals, Caracal, Scornice sti vor fi simultan manipulate de șoferii mijloacelor
de colectare și/sau transport. Aici activitatea se concentreaz ă la porți pentru asigurarea
accesului la staț ia de transfer. (Por țile trebuie echipate cu telecomenzi – dispozitive de
recepție-transmisie automat)
• Transportul se va face printr-un sist em cu 2-schimburi cu camioane cu remorc ă cu 3-
osii, fiecare că rând dou ă containere roll-off de 25m³ și asigurând o capacitate maxim ă
de transport de circa 20 tone pe curs ă

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

99• Compactarea nu este prev ăzută la stațiile de transfer, deoarece costurile sunt mari în
compara ție cu eficien ța transportului
La momentul actual confo rm Master Planul-ului – stațiile de transfer din jude țul Olt sunt
propuse a fi realizate la Caracal, Corabia, Bals si Scornicesti .
Tipuri de de șeuri acceptabile
La staț ia de transfer sunt acceptate urmă toarele tipuri de de șeuri:
• Deșeuri solide municipale (DSM) sunt generate de gospod ării, întreprinderi, instituț ii
și firme prestatoare de servicii. DSM include de obicei o gam ă largă de materiale inclusiv
containere de unic ă folosință , ambalaje, de șeuri alimentare și maculatur ă. DSM includ un
amestec de materii u șor alterabile și nealterabile. Prin implementarea colect ării selective se
pot aduce separat la sta ția de transfer cele dou ă fracții. Fracțiile vor fi men ținute separate și pe
parcursul transportului lung curier, frac ția uscată fiind destintă procesării pe linii de selectare
iar fracț ia umedă fiind destinat ă fie compost ării, fie depozit ării directe.
• Deșeurile din gr ădini și parcuri includ, de obicei, frunze, resturi de iarb ă, crengi și
tufișuri. Deșeurile sunt sortate astfel încât s ă poată fi tratate prin tehnica de compostare sau
pot fi dirijate direct la depozitare final ă.
• Materialele reciclabile se colecteaz ă direct de la popula ție sau agen ți economici (pe
filiere diferite de colectarea de șeului municipal) și includ materii care pot fi reprocesate pentru
introducerea în procesul de fabrica ție a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obi șnuite
se numără hârtia, hârtia pentru ziare, metalele fer oase, plasticul, recipientele din sticl ă și cutiile
de aluminiu.
La staț ia de transfer nu sunt acceptate următoarele tipuri de de șeuri:
• Reziduuri rezultate din construc ții și demolări (C&D) de cl ădiri, drumuri și altele.
De obicei este vorba de beton, c ărămidă, lemn, zid ărie, materiale pentru acoperi ș, ghips,
mortar, metale și trunchiuri de lemn. Deșeurile C&D vor fi transporta te direct la depozitul
ecologic deoarece pe de o parte genereaz ă probleme de transport (în special în cazul
camioanelor dotate cu dis pozitive speciale datorit ă densității mari a de șeurilor) iar pe de alt ă
parte datorit ă posibilității de utilizare ca strat de acoperire zilnic ă la depozitul ecologic.
• Deșeurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de
spitale, cabinete dentare, alte unit ăți medicale precum și materiile speciale de uz domestic
precum produsele de cur ățare, pesticide, erbicide, reziduuri pr ovenite de la automobile precum
ulei de motor, lichid de frân ă, antigel și vopsea. Pentru fiecare categorie se ofer ă o filieră
specifică de tratare în conformitate cu cerin țele legale specifice fiec ărei categorii în parte.
Structura sta țiilor de transfer
Structura amplasamentului trebuie s ă ia în calcul utilizarea vehiculelor de transport
fololocație pentru colectare, utilizarea vehi culelor de transport lung curier și vehiculele
persoanelor sau institu țiilor ce aduc direct de șeurile l sta ția de transfer precum și tehnologia
utilizată pentru a desc ărca, a manipula, a compacta și a transfera de șeurile. Sta ția de transfer
trebuie s ă ofere angaja ților și publicului siguran ță și trebuie s ă protejeze mediul, protejând
astfel sănătatea comunit ății.
Planurile loca țiilor includ de obicei urm ătoarele amenaj ări:
• Intrări și ieșiri. Includ benzi pentru accelerare / frânare pe drumurile publice și puncte
de acces pentru de șeurile care sosesc și pleacă la / de la sta ția de transfer. Unele loca ții sunt
prevăzute cu acces separat pentru vizitatori și angaja ți astfel încât vehiculele acestora s ă nu
blocheze benzile destinate camioanelor.
• Zone pentru camioanele aflate în a șteptare. Se pot forma aglomer ări și blocaje în
zona cântarelor la intrare, zona de desc ărcare și zona cântarelor la ieșire. Spațiul pentru

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

100camioanele aflate în a șteptare trebuie delim itat clar, iar cozile nu trebuie s ă se întindă până în
intersecții.
• Locaț ia cântarului. Aici sunt cânt ărite încă rcăturile care intr ă și ies și tot aici sunt
colectate taxele (dacă este czul).
• Zona principală de transfer. Cea mai mare parte a activit ății a unei sta ții de transfer
are loc în cl ădirea principal ă de transfer. Aici, camioanele î și descarc ă încărcătura pe podea,
într-o groap ă, pe o platformă la nivel sau direct în contai nerul de transfer independent, sau
atașat unui vehicul de tractare. Încărcarea direct ă poate simplifica opera țiunile, dar limitează
posibilitatea de a tria sau sorta de șeurile pentru ev itarea contamin ării transporturilor lung curier
cu materii sau materiale periculoase sau pentru îndep ărtarea de șeurilor ancombrante
(voluminoase, contondente). Dacă nu sunt înc ărcate direct, deșeurile depozitate pe podea sau
în groap ă sunt depozitate tempor ar, iar apoi sunt înc ărcate într-o remorc ă de transfer. Cele
mai moderne sta ții de transfer con țin clădiri protejate. Unele tipuri mai mici sunt par țial închise
(de exemplu o cl ădire cu trei pere ți) sau doar par țial acoperite (de exemplu o cl ădire cu
acoperiș, dar fă ră pereți laterali). Clădirile pot fi înconjurate de garduri pentru limitarea
accesului și pentru îngr ădirea deșeurilor.
• Zona de a șteptare. Pentru verificarea înc ărcăturilor care intr ă și pentru blocarea
încărcăturilor necorespunz ătoare sau a materiilor care urmează a fi scoase din circuitul de
procesre în sta ția de transfer.
• Zone tampon. Spațiu deschis, teren, copaci, berme și pereți care reduc impactul
asupra comunit ății.
Vehicule care opereaz ă în stația de transfer
Camioane cu compactor pentru opera țiunile de colectare ș i transport al
deșeurilor de la precolectare la sta ția de transfer. Camioanele monovolum cu compactor
(care compacteaz ă deșeurile circ 3:1 în timpul procesului de colectare) sunt utilizate de obicei
pe traseele de colectare de lungime medie ce deservesc gospod ării și întreprinderi. De obicei,
camioanele cu compactor deservesc mul ți generatori de de șeuri pe traseele stabilite și sunt
descărcate când se umplu, de obicei o dat ă sau de dou ă ori pe zi. Accesul facil într-o sta ție de
transfer permite p ăstrarea camioanelor cu compactor pe traseu.
Camioane pentru transportarea deș eurilor cu dou ă zone de colectare. Camioanele
care colecteaz ă deșeuri din zonele care produc și precolecteaz ă separat cele două tipuri de
deșeuri; vehiculele sunt constrite pentru a primi și păstra separat materiile „mixte” și „uscate-
reciclabile”. De obicei, deservesc mulț i generatori de de șeuri pe traseele stabilite și sunt
descărcate când se umplu, de obicei o dat ă sau de dou ă ori pe zi. Deșeurile nu sunt
compactate sau sunt compctate pu țin (maxim 2,2:1) și pot fi desc ărcate separat.
Operațiuni de transportare a de șeurilor cu ajutorul camioanelor specializate
pentru manipularea containerizat ă a deșeurilor. Containerele sunt plasate de obicei în
puncte regionale de cole ctare, întreprinderi și firme prestatoare de servicii și sunt colectate
când sunt pline. Containerul este de fapt o lad ă metalică mare, cu volum cuprins între 0,6 și 2
mc, uneori deschis ă în partea superioar ă, alteori cu capac amovibil sau rabatabil, prev ăzută cu
sisteme de ag ățare standardizate. Containerul este înc ărcat în camion cu un sistem de mcara
cu care este dotat camionul și este transportat la sta ția de transfer. Concomitent cu înc ărcarea
containerului plin, autospeciala va lă sa spre umplere un alt container la punctul de colectare
primară deservit.
Vehicule de transport al de șeurilor de la sta ția de transfer la zona depozitului
ecologic. Remorcile de transfer (asem ănătoare remorcilor motopropulsate de curs ă lungă de
mari dimensiuni) transport ă de obicei de șeurile, compactate sau necompactate (în func ție de
filiera pe care o urmeaz ă în zona de tratare a depozitului ecologic) din sta țiile de transfer c ătre

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

101locaț iile de procesaare sau depozitare. Remorcile de transfer transport ă de obicei 15 pân ă la
25 de tone pe c ălătorie. Remorcile sunt tractate de c apete tractoare independente, un cap
tractor putând deservi mi multe remorci. Remorc ile pot fi simple, cu sistem de compactare și
sistem de desc ărcare prin împingere pe orizontal ă sau cu basculare.
* Sistemul de compactare cu ambalaj din plas tic nu este utilizabil deo arece balotul trebuie
despachetat mai târziu (în cazul de șeurilor vegetale sau a celor reciclabile) fie pentru c ă
depozitarea final ă la groapa de gunoi este deja conceput ă pentru a pă stra și trata de șeurile
neambalate, fie că plasticul pentru împachetare va m ări inutil costurile.
Soluții tehnice în sta țiile de transfer
Opțiunile pentru desc ărcarea de șeurilor din vehiculele de colectare la sta țiile de transfer includ:
• Descă rcarea direct ă a materiilor în contai ner prin partea superioar ă sau în remorca de
transfer parcată sub vehiculul care urmeaz ă a fi desc ărcat sau pe platforma de basculare la
același nivel cu vehiculul care urmeaz ă a fi desc ărcat.
• Descă rcare în groapa aflată sub nivelul vehiculului ce urmeaz ă a fi desc ărcat.
Deșeurile pot fi mutate și stivuite pentru depozitare pe te rmen scurt pe platforma de basculare
sau într-un pu ț. Depozitarea pe termen scurt permite recepț ionarea de șeurilor în sta ția de
transfer într-un ritm superior celui de evacuare, m ărind astfel capacitatea sta ției de transfer de
a face fa ță perioadelor aglomerate. Printre op țiunile pentru reînc ărcarea de șeurilor într-un
container de transfer sau într-un vehicul se num ără: reîncărcarea direct ă de pe o platform ă
basculant ă sau dintr-un pu ț în containere cu înc ărcare prin partea superioar ă sau în remorci de
transfer parcate sub platforma de basculare sau pu ț.
• Reîncărcarea într-un compactor care compacteaz ă deșeurile în cap ătul unui container
sau al unei remorci de transfer.
• Reîncărcarea într-un compactor de preînc ărcare care compacteaz ă încărcătura unui
camion și care împinge „balotul” în capătul unui container sau al unei remorci de transfer.
• Reîncărcarea într-o pres ă; baloturile sunt apoi ridicate cu motostivuitoarele în
camionul cu platform ă.
Printre op țiunile pentru desc ărcarea de șeurilor în loca țiile de depozitare a de șeurilor
descărcate din containerele de trans fer sau din vehicule se num ără: lame extensibile,
platforme rulante și dispozitive de basculare ale remorcii. Remorcile se descarc ă automat cu
ajutorul lamelor extensibile și al platformelor rulante. Un dispozitiv de basculare al remorcii
ridică unul dintre capetele acesteia (sau rote ște întreaga remorc ă) astfel încât înc ărcătura
cade datorit ă gravității. Deșeurile compactate pot fi manipulate dup ă descă rcare cu ajutorul
motostivuitoarelor.
Următoarele tabele rezum ă avantajele și dezavantajele diferitelor tehnologii de transfer.
De asemenea, eviden țiază că mulți factori interac ționează, lucru care trebuie luat în
considerare când se ia o decizie în privin ța tehnologiei utilizate pentru o sta ție de transfer.
Printre factorii cei mai importan ți se num ără capacitatea de primire a sta ției, distan ța până la
locaț ia de depozitare, costurile , fiabilitatea, siguranț a și metoda de desc ărcare în loca ția de
depozitare.
Tabel nr. 7.1- Alternative de transport lung curier al de șeurilor
Alternative de transport lung curier al de șeurilor

Tehnologie Avantaje Dezavantaje Aplicație
Remorci și
containere cu
încărcare prin
partea de sus • Simplu, metoda de înc ărcare
cu ajutorul gravita ției.
• Poate fi suplimentat cu
dispozitiv de compactare
utilizând echi pamente care • De obicei copertina remorcii (plas ă
sau prelat ă) are probleme de
permeabilitate. Mirosurile și deșeurile
pot ieși în exterior iar ploile pot face
încărcătura mult mai grea. Potrivit pentru
pentru sta ții de
transfer mici și
medii.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

102ajung deasupra remorcii și
presând și egalizând
deșeurile.
• Potrivit pentru o gam ă
variată de deșeuri inclusiv
moloz și articole voluminoase.
• Remorcile pot fi deteriorate atunci
când materiale dense sau ascu țite pică
în remorca goal ă.
• Zgomotul produs de c ăderea acestor
materiale în remorci este puternic.
Compactarea în
remorcă și
container • O remorc ă sau un container
pot fi închise complet pentru a împiedica intrarea apei de
ploaie și ieșirea mirosului și
lichidelor.
• Compactarea ob ține
rezultate bune la transport
producând o densitate crescută.
• O remorc ă grea sau un container
reduce sarcina efectiv ă. (remorca
trebuie sa fie ranforsat ă din punct de
vedere structural pentru la presiunea compactorului.)
• Costul de investi ție al flotei de
remorci eate mai ridicat. • Partea din spate a remorcii sau a
containerului (aproape de compactor)
tinde să devină supraînc ărcată. Partea
din față a remorcii tinde s ă fie uș oară.
Încărcătura pe puntea spate tinde s ă
limiteze sarcina efectiv ă.
• Echipamentele ac ționate hidraulic ale
compactorului pot produce mult zgomot.
• Materialul trebuie decompactat în
cazul prelucr ării la loca ția depozitului. Nu este folosit
pentru sta țiile
de transfer noi.
Compactare înainte de încărcarea prin
spate a remorcilor sau containerelor • Permite utilizare unor
remorci u șoare sau containere
pentru a cre ște sarcin ă
efectivă
• O remorc ă sau un container
pot fi închise complet pentru a împiedica intrarea apei de
ploaie și ieșirea mirosului și
lichidelor.
Sarcina poate fi m ăsurată în
timp ce este compactat ă cu
capacitatea de a optimiza
fiecare sarcin ă • Costuri de investi ție ridicate (ce pot fi
compensate prin costurile reduse de
transport).
• Echipament complex; atunci când se
avariază poate să blocheze sta ția de
transfer dup ă ce zona de depozitare pe
termen scurt este plin ă.
• Redundan ța necesar ă (două unităț i
compactoare) m ărește costurile.
• Consum de energie ridicat.
• Necesit ă întreținerea echipamentelor
hidraulice Cel mai potrivit
pentru sta ții de
transfer medii
și mari și
transport pe
distanț e mari.
Alternative de desc ărcare a de șeurilor la loca ția rampei ecologice

Tehnologie Avantaje Dezavantaje Aplicație
Remorcă de
transfer cu lame extensibile Permite desc ărcarea oriunde
(nu numai la depozitele cu dispozitiv de basculare a remorcii). • O parte din capacitatea remorcii
(volum și greutate) este folosită pentru
lamele extensibile, ceea ce reduce sarcina efectivă a deșeurilor.
• Materialele se pot în țepeni în spatele
lamelor extensibile.
• Lama se poate îndoi la extensie sau
retragere. Cel mai potrivit
pentru distan ță
și volum redus.

Remorci de
transfer cu
platforme rulante Permite desc ărcarea oriunde
(nu numai la depozitele cu dispozitiv de basculare a
remorcii). • Predispuse la scurgeri de lichide prin
fundul remorcii
• Remorcile pot fi deteriorate atunci
când materiale dense sau ascu țite cad
în remorca goal ă. Potrivit pentru
toate distanț ele
de transfer și
toate volumele.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

103Dispozitiv de
basculare a
remorcii pentru remorci de
transfer și
containere
montate pe
remorcă Permite utilizarea de remorci ușoare pentru a creș te
sarcinile utile de traansport. • Fiabilitatea și redundan ța sunt
necesare deoarece nu există nici o
posibilitate de a desc ărca remorcile la
zona rampei ecologice dac ă dispozitivul
de basculare se defetcteaz ă.
• Dispozitivele de basculare pot fi
instabile dac ă nu sunt amplasate pe
teren ferm. Cel mai potrivit pentru distan țe
mari și volum
mare. Cel mai potrivit pentru
transporturi la depozite mari
(depozitele mici
și mijlocii nu au
de obicei un
dispozitiv de
basculare).

Stația de sortare a deseurilo r in vederea reciclarii
Stațiile de sortare pentru de șeuri joac ă un rol important în sistemul general de
management al deș eurilor pentru comunit ăți, servind drept leg ătura între programul comunitar
de colectare selectiva a de șeurilor solide și reciclatorii frac țiilor selectate.
Dacă dimensiunile loca ției și serviciile oferite variaz ă într-o mare m ăsură în cazul
stațiilor de sortare, în practic ă realizeaz ă aceleași funcții de bază:
– preluarea de șeului colectat selectiv pentru reciclare, denumit și „fracț ie uscată ”;
– selectarea de șeurilor neadecvate de tip grosier înai nte de prelucrarea de sortare;
– sortarea de șeului reciclabil pe categorii și calități de materii și materiale;
– colectarea refuzului de sortare;
– prelucrarea pentru transport a frac țiilor selectate și a refuzurilor;
– stocarea temporar ă a fracțiilor selectate și a refuzurilor.
Motivul principal pentru a utiliza o sta ție de sortare este necesitatea trimiterii pe
sortimente a de șeurilor reciclabile c ătre diversele tipuri de reciclatori.
La staț ia de sortare sunt acceptate materialele reciclabile : materii colectate separat
care pot fi reprocesate pentru in troducerea în procesul de fabrica ție a unor noi produse. Printre
materiile reciclabile obi șnuite se num ără hârtia, hârtia pentru ziare, cartonul de ambalaj,
metalele feroase, plasticul de tip folie, plasticul de tip PET, recipientele din sticl ă și cutiile de
aluminiu.
La staț ia de sortare nu sunt acceptate următoarele tipuri de de șeuri:
• Reziduuri rezultate din construc ții și demol ări de clădiri, drumuri și altele. De obicei,
este vorba de beton, c ărămidă, lemn, zid ărie, materiale pentru acoperi ș, ghips, mortar, metale
și trunchiuri de lemn. Acestea nu numai ca nu vor fi acceptate la saț ia de sortare dar nici nu
vor fi colectate împreun ă cu deșeurile menajere ci vor fi transpor tate direct la depozitarea
finală cu alte tipuri de transportoare (de tip remorci cu plas ă) deoarece pentru sistemele de
colectare selectiv ă implică problemele de transport (în specia l în cazul camioanelor dotate cu
dispozitive speciale de tip ben ă bi-volum) și pe de alt ă parte din cauza utiliz ării speciale la
depozitele ecologice de de șeuri pentru straturile de acoperire zilnic ă a deșeurilor depuse.
• Deșeurile periculoase: includ materii periculoase gener ate de spitale, cabinete
dentare, alte unit ăți medicale precum și materii de uz domestic precum produsele de cur ățare,
pesticide, erbicide, reziduuri prov enite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frân ă,
antigel și vopsea. Pentru fiecare categorie se ofer ă o filieră separată și special ă de colectare și
eliminare.
Structura sta ției de sortare
Structura amplasamentului trebuie s ă ia în calcul tipul de vehicule precum și tehnologia
utilizată pentru a prelucra și transfera de șeurile, trebuie s ă ofere angaja ților și publicului
siguranță și trebuie s ă protejeze mediul, protejând astfel să nătatea comunit ății.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

104Planurile loca țiilor includ urm ătoarele amenaj ări:
• Zona de alimentare care este reprezentat ă de o platform ă de descă rcare pentru
mașinile lung curier ce aduc frac ția uscată de la staț iile de transfer sau pentru ma șinile de
colectă bivolum din zona 1.
• Zona principal ă de sortare. Camioanele î și descarcă încărcătura pe o pardoseal ă de
beton sau într-o fos ă betonată sau direct într-un cont ainer de unde se alimenteaz ă banda de
încărcare a liniei de sortare. Încărcarea direct ă în container (bunc ăr de alimentare) poate
simplifica opera țiunile, dar limiteaz ă posibilitatea de a tria sau sorta de șeurile neconforme
reciclării (agabaritice, materii sau materiale periculoase etc.). Dacă nu sunt înc ărcate direct în
alimentatorul benzii trans portoare primare a lin iei de sortare (band ă elevatoare), de șeurile
depozitate pe podea sau în fos ă sunt depozitate temporar iar apoi sunt înc ărcate manual sau
cu sisteme mecanizate pe banda transportoare primar ă a liniei de sortare. Stațiile de sortare
moderne sunt amplasate în spa ții închise de tip construc ții metalice u șoare.
• Zona de stocare a materiilor selectate și pregătite corespunz ător pentru a fi preluate
de către diverșii reciclatori.
Pe lâng ă aspectele menț ionate anterior de care trebuie s ă se ț ină cont la proiectarea
stației de sortare, trebuie s ă se aibă în vedere fluxurile de de șeuri.
Fluxurile reprezint ă valorile previzionate pentru anul 2011 (ca an de pornire a
proiectului la nivel opera țional) și valorile previzionate pentru orizonturile de timp 2018 și
2037. Valorile debitelor de de șeu ce vor fi prelucrate în sta ția de sortare sunt date în tabelul 1,
inclusiv cu identificarea surselor.
Dac ă toate valorile ar fi considerate tem ă de proiectare în dimensionarea solu țiilor
tehnologice propuse (deoarec e sistemul trebuie s ă funcționeze corespunz ător începând din
prezent și pe durata întregului proces de evolu ție a regiunii) ar rezulta o supradimensionare
inacceptabil ă, de circa 2 ori, a soluț iei constructive fa ță de cerin țele actuale.
Deșeurile colectate din zonele 3 și 4 nu intr ă pe filiera de sortare deoarece dup ă transportul
lung curier sunt de tip mixt și puternic compactate.
Tinând cont de aceast ă situație s-a propus pentru manage mentul regional al de șeurilor
o schemă de implementare gradat ă a colectei selective multiple ca înlocuitor treptat al
colectării selective duale . Colectarea selectiv ă multiplă va fi implementat ă doar în mediul
urban , urmând s ă reprezinte pân ă la 90 % din colectarea selectiv ă totală (duală și multiplă la
un loc) iar în mediul rural se va men ține sistenul de colectare selectiv dual.
Tehnica de compostare
Compostarea face parte din filie rele ecologice de tratare a de șeurilor deoarece restituie
mediului ambiant natural o parte din componentele de de șeuri. Ca urmare, fa ță de filierele de
depunere controlat ă sau de incinerare, compostarea are prioritate ecologic ă.
Conform datelor medii statistice europene materialele compostabile din de șeurile
menajere reprezint ă cca. 30% proporție masic ă. În mediul rural propor ția este mai mare, dar
trebuie avut în vedere c ă în țara noastr ă compostarea în mediul rural se face individual în
gospodării, atașat prelucr ării gunoiului de grajd, deci compostarea din mediul rural nu intr ă în
organizarea gestiunii publice a de șeurilor. O component ă important ă a filierei de compostare
este cea a instala țiilor descentralizate care se structureaz ă în domeniul rural.
În țări cu o gestiune bine organizat ă pentru de șeuri municipale, colectarea de șeurilor
pentru compostare poat e ajunge la cifrele de 70 .. 120 kg/loc ⋅an . Uzinele de compostare
pentru de șeuri vegetale sau de șeuri rezultate din sortare, ajung la o produc ție anuală medie pe
țară de de cca. 30 … 50 kg/loc ⋅an.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

105Tabel nr. 7.2 – Clasificarea mate rialelor pentru compostare
Materiile compostabile Materiile necompostabile Materii inadmisibile
resturi de fructe ș i zarzavat coji de citrice baterii uzate
coji de ouă , cafea, ceai ambalaje de lapte, cutii de
băuturi acumulatori
hârtie de ambalaj, puț ine
ziare hârtie imprimată colorat medicamente, termometre
iarbă, frunze, buruieni praf de aspirator pesticide, insecticide

Pentru realizarea compostului se poate adă uga la materialele organice din de șeuri
menajere o propor ție oarecare de n ămol de la sta țiile de epurare or ășenești. Aceasta are rolul
de a dirija o parte din de șeurile de la sta țiile de epurare a apelor or ășenești spre o reciclare, și
totodată se obține o creștere de pân ă la 50% a substan țelor organice din compost.
Se remarc ă încadrarea în norme a compostului din de șeuri sortate, chiar și cu adaos de
hârtie, dar neîncadrarea în normele de calitate a compostului din de șeul menajer
nesortat . Această constatare exclude posibilitatea de compostare a de șeurilor menajere
brute , chiar dac ă au un con ținut ridicat de materiale organice și o umiditate ridicat ă, caz
frecvent întâlnit la de șeurile menajere române ști.
Nămolul de epurare nu poate fi supus unei fermen ții aerobe deoarece are un raport
carbon/azot (C/N) foarte mic, de aceea, numai în amestec cu de șeuri de tip menajer se poate
echilibra raportul C/N. Propor ția de amestec a n ămolului de la sta țiile de epurare biologic ă a
apelor trebuie s ă îndeplineasc ă urmă toarele condi ții:
– umiditatea final ă a amestecului destinat compost ării să fie în limitele 50-55%;
– masa uscat ă a nămolului s ă fie mai puț in de 25% din masa uscat ă a amestecului.
Starea de umiditate a n ămolului de la sta țiile de epurare are o importan ță destul de mare în
realizarea amestecului cu de șeurile menajere. N ămolurile cu o umiditate de 95% provenite de
la stația de decantare primar ă și secundar ă se amestec ă foarte greu cu de șeurile menajere
datorită tendinț ei de formare a bulg ărilor aglomera ți. Nămolurile cu umiditate 70-75%,
provenite din sta ția de epurare dup ă centrifugare, permit un amestec omogen cu de șeurile
menajere. N ămolul cu umiditat e 60%, rezultat dup ă deshidratare în filtre prese, nu asigur ă în
general o umiditate suficient ă (50-55%) amestecului final.
La compostarea de șeurilor menajere cu nă mol de la sta ția de epurare se constat ă că la
atingerea temperaturii de 70 0C în procesul de fermentare mineralizarea este foarte bună , cu o
reducere important ă de C, iar mirosurile nepl ăcute ale n ămolurilor dispar complet în amestecul
fermentat. Deoarece descompunerea substanț elor în compostare se face prin intermediul
microorganismelor, mai sunt necesare în proces:
– minerale (azot, fosfor, potasiu),
– substan țe bazice pentru neutralizarea acizilor organici,
– umiditate, umiditate optim ă 55%,
– suprafa ță mare de absorb ție pentru procesele de transfer de masă (O 2, CO 2).
O component ă deosebit de important ă este raportul C/N (car bon/azot) din masa brut ă
de compostare și evoluția acestui factor în timpul procesului. Dup ă terminarea procesului de
compostare C/N se situeaz ă între 15 și 20.
7.3. Tratare și valorificare
7.3.1. Tratarea și valorificarea de șeurilor de ambalaje
Cunoscând popula ția care trebuie s ă colecteze selectiv în vederea atingerii țintelor
privind de șeurile de ambalaje și ținând seama de obliga ția legală a operatorilor economici
(industrie, comerț , instituții) de a asigura reciclarea/va lorificarea întregii cantit ăți de deșeuri de

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

106ambalaje generate a fost determinată cantitatea de de șeuri de ambalaje ce urmeaz ă a fi
colectată în vederea reciclă rii. S-a considerat c ă pentru hârtie și carton, plastic, sticl ă și metale
95 % din cantitatea generat ă de industrie, comer ț și instituții este predat ă în vederea recicl ării,
iar în ceea ce prive ște lemnul, se va reci cla o cantitate care s ă asigure atingerea țintelor, restul
cantității (20.000 – 30.000 t/an) fiind valorificat ă energetic
Tabel nr. 7.3 – Cantit ăți de deșeuri de ambalaje colectate selectiv de la popula ție și
industrie, comer ț și instituții în vederea recicl ării:
Cantitati tinta 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total recuperat/incinerat, cu recuperarea
energiei 699 2.617 3.926 6.183 8.224 9.999
Total reciclat 1.743 3.734 5.399 7.173 9.009 11.197
Hartie si Carton 1.161 1.242 1.304 1.369 1.438 1.510
Plastic (*) 858 1.031 1.318 1.631 1.972 2.684
Sticla -322 104 581 940 1.506 2.127
Metal -77 -82 -86 -91 -95 -100
Lemn -123 -44 0 0 -254 -801
Odată cu deșeurile de ambalaje vor fi colectate selectiv și deșeurile reciclabile non-
ambalaje. Capacit ățile de reciclare existente în prezent la nivelul jude țului sunt mult mai mici
decât capacit ățile necesare.
La nivelul jude țului trebuie s ă se asigure capacit ățile de sortare necesare. Calculul
capacităților va fi realizat în cadrul st udiului de fezabilitate în func ție de metoda de
colectare selectivă aleasă.
7.3.2. Tratarea și valorificarea de șeurilor biodegradabile municipale
Pentru anul 2010 se estimeaz ă că atingerea țintei se va realiz a prin promovarea
compost ării individuale și prin colectarea separat ă a deșeurilor biodegradabile , în special în
mediul rural, și compostarea acestora, în cea mai ma re parte pe platforme de compostare
sătești.
Pentru anul 2013, în plus fa ță de anul 2010, se estimeaz ă o creștere a cantit ății de
deșeuri biodegradabile co lectate selectiv în vederea compost ării.
Ținând seama de practica existent ă la nivel european, precum și de prevederile
Planului Na țional de Gestionare a De șeurilor și a studiilor de pre-fezabilitate și master planurile
realizate în jude țe, se apreciaz ă că tehnica cea mai probabil ă care va fi utilizat ă este tratarea
mecano-biologic ă.
7.4. Depozitarea de șeurilor
Ținând seama de situa ția existent ă și de proiectele identif icate la nivelul jude țului
depozitul de la Slatina are sistata d epozitarea din anul 2007, urmând ca pân ă la
implementarea sistemului jude țean integrat, care include si realizarea unui depozit zonal, se va
asigura transportul de șeurilor la depozitul func țional aferent municipiului Bals (2017).
De asemenea depozitele de la Scornicesti si Draganesti Olt vor transporta deseurile la
depozitele din orasele Bals si Caracal.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

1078. EVALUAREA COSTURILOR

8.1. Introducere
Costurile (cheltuielile) propuse pentru investi țiile asociate serviciilor de gestionare a
deșeurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare leg ătură cu
experien ța acumulat ă în cadrul proiectelor implementate în România, cât și cu experien ța
acumulat ă în ceea ce prive ște estimarea costurile instala țiilor și al echipamentului de
gestionare a de șeurilor, în corela ție cu proiecte interna ționale, europene.
Trebuie men ționat că există totuși o rezerv ă destul de mare în ceea ce prive ște nivelul
exact al costurilor asociate investi țiilor propuse. În cadrul Planului Regional de Gestiune a
Deșeurilor, la nivelul de analiz ă dat, nu exist ă încă informaț ii precise cu privire la
amplasamentul capacit ăților noi (depozite, sta ții de transfer, sortare, compostare etc.). Din
acest motiv nu este posibil s ă se realizeze estim ări ale costurilor în func ție de condi țiile
amplasamentului (condi țiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ
asupra costurilor de investiț ii, mai ales asupra investi țiilor pentru depozitele de de șeuri,
transportului etc.). Costurile de operare sunt și ele influen țate de loca țiile și amplasamentul
noilor facilit ăți.
Un nivel mai crescut de siguran ță în privin ța estimării costurilor va putea fi atins dup ă
finalizarea studiului de fezabilitate de c ătre echipa de consultan ță, fiind acompaniat de schi ța
conceptual ă și detaliat ă a amplasamentului, cât și de caracteristicile particulare ale instala țiilor.
La momentul dat cost urile pentru investiț ii au la baz ă media totală a costurilor diverselor
instalaț ii și a diferitelor tipuri de echipamente ce vor fi achizi ționate.

8.2. Indicatori de cost
Cei mai importanti indicatori folositi pe ntru determinarea costurilor asociate cu
implementarea PJGD, sunt:
• Costurile totale de investitii necesare pentru a asigura infrastructura de deseuri.
Aceste costuri pot fi exprimate ca investitie totala necesara (costurile investitiei), sau ca
investitie exprimata anual pentru a arata efortul investitional pe o anumita perioada de timp;
• Costul anual al capitalului: amortizarea anuala a capitalului fix si dobanda
aferenta pentru finantarea investitie i. Costurile anuale ale capitalu lui depind de investitia totala,
de numarul de ani de amortizare si de costurile financiare asociate (mai ales dobanzile);
• Costuri de operare si intretinere: aceste costuri au legatura cu operarea
instalatiilor in functiu ne (ex. costurile cu energia, cu combustibilul, repara țiile curente, etc.),
dar pot fi de asemenea influentate de masuri care nu necesita in mod oblig atoriu investitii, sau
sunt mai putin legate de costuril e investitiei (ex. colectarea s eparata a deseurilor, minimizarea
rutelor de transport, instru mente economice etc.);
• Costuri administrative: costuri de implement are, autorizare, monitorizare si
impunerea legislatiei, înt ărirea capacit ății administrative;
• Costuri totale anuale: includ costurile de capital si cost uri de operare si intretinere,
pe durata unui an;
• Costuri unitare: costul investitiei/tehnologiilo r de gestionare a deseurilor este
estimat prin folosirea costurilor unitare (ex. costul reducerii cu o tona a deseurilor
biodegradabile intr-o instalatie specifica de o anumita dimensiune).

8.3. Suportabilitate
Suportabilitatea este inteleasa ca fiind capacitatea utilizatorilor (beneficiarilor) de
servicii de gestionare a deseurilor de a plat i pentru aceste servicii fara a renunta la alte

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

108nevoi de baza . Este important a indentificarea „capacitatii de plata” a utilizatorilor pentru a
putea evalua suportabilitatea economic a a serviciilor de salubritate (solventa consumatorului).
Limita de suportabilitate a tarifului este constrâns ă de H.G. nr.246/2006 pentru
aprobarea Strategiei na ționale privind accelerarea dezvolt ării serviciilor comunitare de utilit ăți
publice: 1% din venitul mediu / gospod ărie;
Un indicator de solvabilitate arat ă în ce masura venitul gospodariilor este suficient
pentru a acoperi costurile in crestere ale serviciilo r de salubritate, fara a prejudicia capacitatea
acestora de a plati pentru nevoile de baza. Pr oblema familiilor aflate in imposibilitatea de a
plati pentru servicii de sa lubritate este predominanta in zonele rurale .

8.4. Etape principale în estimarea costurilor
Pentru a estima costul investitiilor propu se in cadrul unui PJGD, este necesara
parcurgerea urmatoarelor etape principale:
1. Determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru indeplinirea obiectivelor
si tintelor stabilite de autoritatile centrale/regionale/locale; aceasta investitie este calculat ă
ținând seama de ra ționamentele ingineresti si optiuni le pentru gestiunea deseurilor ;
2. Estimarea costurilor unitare; presupuneri privind adaptarea la conditiile locale;
3. Estimarea costurilor in vestitiei si a costurilor de operare si de intretinere;
4. Estimarea capacitatii de plata a popula ției care locuie ște in zona;
5. Compararea capacitatii de plat a cu investitia estimata;
6. Ajustă ri ale PJGD pentru a nu se depasi capacitatea de plata.
In figura urm ătoare acest proces este ilustrat in detaliu.
Fig. nr. 8.1 – Estimarea costului in vestitiilor propuse in cadrul unui PJGD
Cost investitional la nivel judetean
+ Costurile O&I Revizuirea PJGD
Cost total Capacitatea de
REVIZUIREA INVESTITIEI

Costurile prezentate in continuare au un caracter infomativ , scopul fiind consilierea
factorilor de decizie in etapele premergatoare parcurgerii complete a unui proces de luare a
deciziei. Cum poate fi acoperita diferenta de plata:
– Minimizarea costurilor; – parteneriat Public-Privat;
– Privatizarea infrastructurii;
– Cresterea eficientei; – Instrumente economice;
– Amanarea unor investitii sau renuntarea la cele
ce nu sunt neaparat necesare

Cat de mare este
diferenta de plata? plata la nivel
Populatia poate plati pentru
investitiile prevazute
DA NU
Planul de investitii
poate fi acceptat

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

109Aceste costuri nu pot fi utilizate direct in calcularea implicatiilor financiare exacte
ale unei investitii, dar pot oferi o idee asupr a ordinului de marime al investitiei
respective .
Datele provin din tarile membre ale UE, intre acestea exis tand diferente semnificative
datorita atat conditiilor locale cat si tehnologiilor aplicate.
Costurile nu pot fi asimilate exact la condit iile specifice Romaniei, datorita diferentelor
intre factorii ce influenteaza aceste costuri (pretul terenului, pretul ma terialelor, pretul utilitatilor,
pretul combustibilului, nivelul sa larial, nivelul taxelor etc). Aceste diferente sunt mai mari in
cazul facilitatilor cu capacitati scazute si cu un nivel tehnologic scazut, unde o parte din
echipamente pot fi achizitionat e la preturi mai mici de la producatorii ce-si desfasoara
activitatea in Romania. In cazul intreprinderilor cu capacitati mari si cu un nivel tehnologic
relativ ridicat, costurile in cazul realizarii aces tor intreprinderi in Romania sunt mai apropiate de
cele din Uniunea Europeana, dato rita faptului ca majoritat ea echipamentelor tehnologice
specifice, pieselor de schimb si consumabilelor nu sunt produse pe plan intern. De asemenea,
in timp, este de asteptat ca aceste costuri sa se apropie si mai mult de cele din UE, datorita
tendintei de aliniere a preturilor la cele practicate in UE.
8.4.1. Infrastructura necesar ă pentru atingerea obiectivelor propuse
In acest sens trebuie analizate doua aspecte:
– infrastructura existenta (starea infras tructurii existente, vechimea acesteia,
necesarul de reparatii, cantitate de deseuri ce poate fi prelucrata, etc);
– estimarea necesarului de investitii noi.
În prezent, cea mai mare parte a de șeurilor municipale gener ate sunt depozitate.
La nivelul jude țului există în prezent un num ăr de 6 depozite neconforme clasa „b” în
zona urban ă . Aceste depozite î și vor înceta activitatea etapizat , conform prevederilor
Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deșeurilor.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dup ă data ader ării,
depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerin țele Directivei
1999/31/CE, într-o perioad ă de maximum 2 ani dup ă sistarea depozit ării. În conformitate cu
Angajamentele asumate de Români a în procesul de negociere a Capitolului 22 – Mediu, va
trebui sistat ă activitatea la depozitul de de șeuri neconform din Slatina.
În mediu rural au fost identificate la nivelul jude țului spații de depozitare sunt terenuri
neamenajate, dispuse prin Hot ărâri ale Consiliului Local, administrate de c ătre primării.
Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privi nd depozitarea de șeurilor
toate spaț iile de depozitare din zona rural ă trebuie s ă se reabiliteze până la data de 16 iulie
2009 prin salubrizarea zonei și reintroducerea acesteia în circui tul natural sau prin închidere
conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de de șeuri
nepericuloase” .
Întrucât la momentul elabor ării prezentului document de planificare se deruleaz ă
proiectul „Sistem de management integrat al de șeurilor în jude țul Olt” prin Asisten ță
Tehnică ISPA 2005/RO/16/P/PA/ 001-04, care are drept scop fundamentarea prin documentaț ii
tehnice adecvate (master plan, studiu de fezabili tate, studii de teren, etc.) a amplasamentelor
pentru viitoarele staț ii de transfer și depozitul jude țean, nu putem furniza informa ții certe cu
privire la acestea.
În cadrul proiectului men ționat, aflat în derulare la nivelul Consiliului Jude țean Olt, sunt
în evaluare tehnic ă prin studii de teren două locații cu premise de adecvare pentru
depozitul ecologic jude țean și patru propuneri pentru amplasarea sta țiilor de trasfer .
După finalizarea documenta țiilor tehnice va fi selectat ă locația cea mai corespunz ătoare sub
aspect tehnic, economico-financiar.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

1108.4.2. Estimarea costurilor unitare – ipoteze
Costurile unitare pot deriva di ntr-un numar mare de informatii si trebuie sa fie bazate cat
mai mult posibil pe experienta proiectelor rec ente din Romania, combinate cu rezultate din
experienta european ă.
Tabel nr. 8.2 – Costuri unitare in activitatea de gestiune a de șeurilor:
Nr.
crt. Descriere Preț unitarInvestitie Factori de influenta Min Mediu Max
1 INVESTITII PENTRU COLE CTARE SI TRANSPORT
1.1 Investitii pentru colect are in zona urbana
1.1.1 Investitie pentru punctele de
colectare (constructii de zone
ingradite pentru pentru
plasarea containerelor) €/persoana 5.20 6.35 7.50 Nivelul de dispersie al
populatiei, numarul
persoanelor deservite de
un punct de colectare,
numarul de locuitori ce locuiesc in blocuri,
frecventa de colectare
1.1.2 Investitii in containare
(achizitionarea diferitelor tipuri
de containare; marimea
depinzand de numarul de
locuitori repartizati la un container, stabiliti in functie
de strategia de colectare al
sursa, etc) €/persoana 0.70 1.35 2.00 Strategia de colectare, frecventa de colectare
1.1.3 Investitii in echipament de
colectare (achizitia diferitelor
tipuri de vehicule de
colectare) €/persoana 7.50 11.25 15.00 Strategia de colectare, frecventa de colectare ,
nivelul de dispersie al
gospodariilor, lungimea totala a strazii ce trebuie
acoperita, distanta pana
la punctul de destinatie (componenta de gestiune
a deseurilor sau TC)
1.1.4 Investiț ii de centre de
colectare la periferie
(constructia de zone
ingradite, acoperite cu asfalt
sau ciment de marime medie) €/persoana 1.00 1.50 2.00 Strategia de colectare, nivelul de selectie la sursa, nivelul de dispersie
a zonelor urbane
1.2. Investitii pentru colect are in zone rurale
1.2.1 Investitie pentru puncte de
colectare (constructia de
zone ingradite pentru
plasarea containerelor) €/persoana 4.00 4.50 5.00 Nivelul de dispersie al
populatiei, numarul
persoanelor deservite de
un punct de colectare,
numarul de locuitori ce locuiesc in blocuri,
frecventa de colectare
1.2.2 Investitii in containare
(achizitionarea diferitelor tipuri
de containare; marimea
depinzand de numarul de
locuitori repartizati la un container, stabiliti in functie
de strategia de colectare la
sursa, etc) €/persoana 0.70 0.85 1.00 Strategia de colectare, frecventa de colectare

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

111Nr.
crt. Descriere Preț unitarInvestitie Factori de influenta Min Mediu Max
1.2.3 Investitii in echipament de
colectare (achizitia diferitelor
tipuri de vehicule de
colectare) €/persoana 2.60 4.20 5.80 Strategia de colectare, frecventa de colectare ,
nivelul de dispersie al
gospodariilor, lungimea totala a strazii ce trebuie
acoperita, distanta pana
la punctul de destina ție
1.3 Investitie pentru transfer
1.3.1 Investitie pentru statie de
transfer (constructia de zone ingradite, cu rampa interioara,
vehicule de colectare ce vor
folosi rampa pentru a descarca deseurile in
containare mari situate langa
rampa) €/persoana 0.80 1.60 2.40 Frecventa de transfer,
distanta pana la drumul principal, caracteristicile
locației, distanta pana la
alimentarea cu
electricitate
1.3.2 Investitie pentru vehicule de
transport (achizitia unor
echipamente de transport de
mare capacitate) €/persoana 5.00 10.00 15.0 Frecventa de transfer,
distanta de la statiile de
transfer la centul final de
gestiune a deseurilor, conditiile de drum
2. INVESTITII PENTRU CENTRUL DE GESTIONARE AL DESEURILOR
2.1. Pregatirea platformei tehnologice
2.1.1 Investitii pentru constuctia
drumurilor de acces catre
instalatii, dimensionate pentru
capacitatea mare a vehiculelor de colectare. €/m
240 50 60 Accesul existent, tipologia
terenului
2.1.2 Investitii pentru alimentare cu
apa (conectarea la reteaua de apa existenta) €/m 35 37.50 40.0 Distanta pana la cea mai
apropiata sursa de apa disponibila, tipologia terenului
2.1.3 Investitie pentru sursa proprie
de alimentare cu apa
(constructia .punctului de
extracție si a sistemului de
alimentare cu apa) €/unitate 25.000 32.500 40.000 Disponibilitatea surselor
de apa subterane,
adancimea
2.1.4 Investitie pentru retea de
canalizare (conectarea la
reteaua de canalizare existenta) €/m 60 70 80 Distanta pana la cel mai
apropiat sistem de canalizare/sau receptor natural, tipologia terenului
2.1.5 Investitie pentru alimentare
cu energie electrica, conectare la reteaua de tensiune medie €/m 60 65 70 Distanta pana la la cea
mai apropiata linie de electricitate, tipologie
2.1.6 Investitie pentru punctul de
transformare (conectarea la
transformatorul pentru
acaderea tensiunii) €/WMC 25.000 27.500 30.000 Electricitatea instalata
pentru centrul de
gestiune a deseurilor.
2.2. Investitie pentru Tratarea
Bio – mecanica

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

112Nr.
crt. Descriere Preț unitarInvestitie Factori de influenta Min Mediu Max
2.2.1 Investitii pentru statii de
sortare (construirea unei
instalatii care sa cuprinda
separator magnetic, band ă
transportoare, sortare
automată etc. euro/t 30.000 55.000 80.000 Disponibilitatea loca ției,
tehnologia propusa, strategia de colectare
2.2.2 Investitii pentru o suprafata
de compostare (construirea
unei instalatii de compoastare
aerobe/anaerobe si dotarea
cu divere echipamente mecanice: tocator, band ă
transportoare etc.) €/t 15.000 16.500 18.000 Disponibilitatea loca ției,
tehnologia propusa, strategia de colectare,
conditiile climaterice
2.2.3 Investitii pentru echipamente
de TMB (furnizarea de
diverse echipamente:
incarcator frontal, excavator
etc.) €/plant 100.000
0 115.000
0 130.000
0 Cantitatile primite
2.3. Investitia in depozit
2.3.1 Investitii pentru organizarea
locației (organizarea lucrarilor
necesare pentru urmatorul
depozit/celul ă: excavații,
bariera de argil ă, valuri de
protecție, etc.) €/m3 1.50 5.75 10.00 Conditiile topografice si
geotehnice, existenta si
calitatea barierei naturale
de argila, distanta de la
sursa de argila.
2.3.2 Investitii pentru izolare
(organizarea straturilor de
izolare potrivit normelor
tehnice: stratul de drenaj,
geomembrane etc) €/m2 40 45 50 Topologie, tipul izolatie
2.3.3 Investitii pentru echipamente
de depozit (furnizarea de
diverse echipamente: buldozer cu incarcare
frontala, compactor etc.
Pentru un flux de deseuri de maxim 35o t/an) €/depozit 1000000 1150000 1300000 Cantitatile primite
2.3.4 Investitii pentru tratamentul
levigatului (construirea unei unitati de tratament a apelor uzate pentru levigatul ce vine
din depozit) €/m
2 100 150 200 Condit iile de descarcare,
optiunea tehnologica
2.3.5 Investitii pentru echipament
de monitorizare (construirea
de pututri pentru
monitorizarea calitatii apelor
subteranein amonte si aval fata de depozit) €/depozit 10.000 12.500 15.000 Topografia depozitului si
zone inconjuratoare, conditiile geotehnice,
cetintele APM
2.4 Instalatii anexe pentru centrul de gestiune a deseurilor
2.4.1 Investitii pentru puntea de
cântărire (construirea unui
punct de intrare pentru a
masura cantitatile de deseuri primite) €/compo-
nenta de
gestiune a
deseurilo 40.000 45.020 90.000 Selectarea op țiunii
tehnologice, capacitate

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

113Nr.
crt. Descriere Preț unitarInvestitie Factori de influenta Min Mediu Max
2.4.2 Investitii pentru cladiri
administrative (construirea
unei cladiri ce va fi utilizata de
personalul administrativ si de management; aceatsa va
cuprinde si un laborator €/WMC 75.000 162.500 250.000 Conditiile topografice si
geotehnice, dotarea laboratorului
2.4.3 Investitii pentru o statie de
spalare (organizarea unei
suprafete pentru curatarea
vehicolelor ce ajung la
depozit) €/WMC 25.000 27.500 30.000 Conditiile topografice si
geotehnice, tipul echipamentului
2.4.4 Investitii pentru un atelier de
intretinere (aceasta suprafata va fi folosita si ca zona de
parcare pentru echipamentele
de lucru €/WMC 70.000 85.000 100.000 Conditiile topografice si
geotehnice, tipul echipamentului
3 INCHIDEREA DEPOZITELOR EXISTENTE
3.1. Inchiderea depozitelor
existente autorizate si
neconforme euro/m2 50.0 60.0 70.0 Conditiile topografice si
geotehnice, probleme specifice de mediu
3.2. Curatirea depozitelor ilegale euro/m3 1.00 3.00 5.00 Cantitatile depozitate,
nivelul de dispersie al
cantitatilor depozitate, accesul la zona
Sursă: RAPORT FINAL, Asisten ță Tehnică pentru Elaborarea Evalu ării Costurilor de Mediu ș i al Planului de
Investiții, Proiect Phare RO 0107. 15.03, realizat de Consor țiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru
Mediu, 29 Septembrie 2005

8.4.3. Estimarea costurilor investi ționale și de operare și întreținere pentru Planul
Județ ean de Gestionare a De șeurilor
Variatia costurilor reflect ă:
– Variatia in situatii tipice ce tin de numarul de puncte de colectare strabatute pe unitatea de
timp (cu cat este mai mare, cu atat costurile sunt mai scazute – este o problema ce nu tine
doar de densitatea populatei ci si de factori precum traficul;);
– Tipul de colectare si cost urile containerelor fololoca ție (in unele sisteme, locuitorii asigura
necesarul de saci/containere, in altele, acestea sunt incluse in costurile schemei de colectare).
– Variatia cantitatii de deseuri reziduale colectate/punct de colect are (cu cat este mai scazuta
colectarea, cu atat sunt mai ridi cate preturile/tona), influentata de:
– rata separarii la sursa (separarea efectiva la sursa reduce cantitatea de deseuri
reziduale pentru colectare)
– natura containerelor ut ilizate pentru colectare
– tipurile de deseuri ce le sunt permise gener atorilor sa colecteze (ex. sunt excluse
deseurile de gradina)
– Tipul de vehicule utilizate (si capacitatea lor maxima – daca vehiculele nu raman cu
capacitati libere la o runda-vehicu lele mai mari reduc costurile)
– Costurile fortei de munca (v ariaza in functie de numarul de personal, zona unde are loc
colectarea, costurile fortei de munca locale) – Frecventa colectarii, legata de tipul de depozitare in gospodarii, mecanismul de colectare
– Complexitatea echipamentului de colectare (ex. vehicule echipa te cu sisteme de ridicare sau
alte echipamente proiectate sa in registreze golirea containerelor).

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

114Tabel nr. 8.3 – Variatii ale costur ilor colectarii deseurilor in tari UE

Colectarea deseurilor reciclabile uscate
Costurile colectarii separate a deseurilor reciclabile uscate in tr-o locatie data depind de:
– Modul de colectare. In mod normal, schemele de aducere a deseurilor la un punct de
colectare implica cerinte mai scazute decat ac elea de colectare la generator. Mai multe
distinctii, intre schemele de cole ctare la generator/punct(centru) de colectare, pot fi facute
tinand cont de tipurile de materiale colectate, vehiculele utilizate pentru colectare gradul de
separare ceruta post-colectare, ca si frecventa colectarii.
– Compozitia deseurilor municipale si rata re lativa de colectare a diferitelor materiale
vizate.
De exemplu, intr-o schema unde hartia este colectata impreuna cu plasticul si alte
materiale, este de asteptat ca, costurile colectarii sa fie ridicate ac olo unde compozitia si rata
de colectare pentru plastic a fost ridicata, pe cand colect area materialelor mai dense a fost
relativ scazuta. Oricare ar fi rata de compac tare pe vehicul (unde este utilizata compactarea)
aceasta ar duce la cantitati mai mici colectate/vehicul si la costuri mai ridicate. La fel, acolo
unde materialele sunt colectate in fractii separate, costurile colectarii fractiilor cu densitate mai scazuta (ca plasticul si cartonul) precum si a celo r aflate in proportii mici in fluxul deseurilor
(plastic, conserve) tind sa fie mai ridica te decat acelea pentru hartie si sticla.
Asadar, costurile colectarii pentru diferitele fractii din fluxul deseurilor intr-o locatie data
depind de modul de colectare, de tipurile de deseuri ce se colecteaza si de rata de colectare a diferitelor materiale. In functie de locatie, alti factori, ca de exemplu numarul posibilelor treceri
ale vehiculelor pe zi (legat de densitatea populatiei), sunt importanti.
Asadar, costurile de colectare a deseurilor reci clabile sunt aditionale costurilor de
colectare a deseurilor reziduale . Pe de alta parte, se pot folosi aceleasi vehicule pentru a
colecta deseurile reciclabile uscate si des eul rezidual, amestecate, in aceeasi runda de
colectare. Aceasta poate reduc e costurile aditionale asociate colectarii. Oricum, aceasta
metoda limiteaza colectarea selectiva si o face mai costisit oare. Manipularea pos t-colectare si
separarea (ratele de respingere pentru materiale po t fi destul de ridicate) in acest caz sunt mai
putin eficiente.
Tipul de abordare a colect arii poate afecta calitat ea materialului, ca si proportia in care
materialul colectat este livrat pentru reproces are. Veniturile nete din vanzarea materialelor /
tratarea respingerilor depind de modul de colectare.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

115Tabel nr. 8.4 – costurile de cole ctare a deseurilor reciclabile din țări comunitare

Colectarea deseurilor biodegradabile
In acele tari unde deseurile biodegradabile su nt colectate separat s-a ajuns la o
frecventa mai scazuta de colectare a deseurilor rezi duale. Acest lucru este important mai ales
in zonele din sud cu climat mai cald unde frecv enta colectarii deseurilor reziduale trebuie sa fie
mare (adesea de trei ori pe saptamana si chiar ma i mult) si de asemenea, acolo unde statutul

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

116materiei organice in sol face importanta colectarea bi odeseurilor din perspe ctiva mentinerii sau
cresterii nivelului de carbon organic in sol fara o incarcare excesiva cu metale grele si poluanti
organici.Totusi colectarea intregii cantitati de deseuri biodegradabile poate duce la costuri
enorme in sistem, de aceea se incurajeaza co mpostarea in gospodarii si achizitionarea de
echipamente in acest scop. In multe tari sist emele de colectare a deseur ilor biodegradabile s-
au axat pe deseurile provenite de la bucatarii, ceea ce genereaz a cele mai multe probleme si
au costuri mici de colectare, dat orita densitatii crescute si fapt ului ca nu necesita utilaje de
compactare.

Tabel nr. 8.5 – Costuri pentru colectar ea deseurilor biodegradabile in tari UE

Tabel nr. 8.5 – Costuri pentru col ectarea deseurilor voluminoase in Europa

Statii de transfer si transport
Tabel nr. 8.6 – Costuri pentru St atiile de transfer in tari europene

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

117

Pentru ca un sistem de colect are sa functioneze bine, utilizat orii trebuie sa fie informati
corespunzator privind schemele de colectare si incurajati sa participe la activitatea de
colectare. O parte import anta a campaniilor de educare/informare este promovarea
compostarii in gosppodarie si incurajarea mi nimizarii generarii deseurilor. Acestea pot fi
investitii foarte eficiente, fie pr in cresterea colectarii materialelor separate la sursa, fie prin
cresterea preocuparii pentru co mpostarea in gospodarie, ducand la scaderea costurilor.

Tabel nr. 8.7 – Costuri pentru cons tientizarea populatiei in tari europene

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

118Sortarea deseurilor
Facilitatile de sortare, legate de colectare, se impun atunci cand :
1. Numarul de materiale colectate in amestec intr-o runda creste;
2. Daca se cauta sa se obtina materiale de inal ta calitate pentru valori ficare pe piata. De
exemplu, daca hartia si cartonul, incluzand hart ia de ambalat, ziarele, revistele etc sunt
colectate impreuna, atunci se pot livra aceste produse gata so rtate reprocesorilor, ca sa se
obtina valoarea adaugata prin s epararea in diferite tipuri.
Poate colecta in amestec plasticul si conservele daca reprocesat orii de plastic sunt
capabili sa sorteze metalul din am estec. Aceasta va reduce val oarea materialului livrat de
autoritatea locala, daca separarea materialelor este realizata de reprocesori. Acelasi rationament se poate aplica pentru recipienti de cons erve amestecati (de ex.aluminiu cu otel)
Asadar modul de sortare este influentat mai mu lt de piata unde ajung materialele sortate.
In mod similar, la colectar ea din usa in usa unde se viz eaza colectarea de materiale
specifice la fiecare runda de colectare, sunt colectate materiale separate pe acelasi vehicul.
In unele cazuri costurile prezentate sunt pent ru fractii amestecate, reflecta faptul ca
separarea pe material este dificila. Costurile echipamentelor de sortare depind de volumul
deseurilor tratate. Materialele cu o densitate ridicata implica pr eturi mai mici pe tona pentru
separare. Exista tendinta ca fr actiile de deseuri usoare ce implic a costuri mai ridicate, sa fie
amestecate. Din acest motiv in unele tari se colecteaza toata hartia impreuna (hartia de
ambalaje ca si alte fractii de hartie si carton) intr-o singura colectare decat sa fie amestecata
cu alte materiale de ambalare.
Deseurile de hartie derivate di n colectarea selectiva a harti ei/cartonului sunt partial
dirijate catre facilitati de sortare (sub 50%). In facilitatile de sortare deseurile de hartie sunt
separate in carton si o fractie de zi are, reviste, etc precum si ma terial nedorit (sticla, metal,
textile), Fractia cu hartie de inalta calitate (z iare, reviste) este directionata catre fabricile de
hartie.
Toate fractiile de plastic colect at separat sunt directionate ca tre facilitatea de sortare. In
fabrica de sortare plasticul este sortat in plastic pentru reciclar e, si plastic directionat catre
tratament termic. Materialele ne dorite ca sticla, metalele, plasticul din alte produse decat
ambalajele de asemen ea sunt separate.
Facilitatea de sortare este proiectata sa sorteze ambalaje usoare (plastic, compozite),
metale si deseuri voluminoase. Asemenea facilitati se estimeaza ca pot lucra la capacitate
maxima tot anul. Factorul limitativ ale facilitatilo r de sortare ce opereaza cu diferite tipuri de
materiale este volumul.
Facilitatea de sortare consta intr-un buncar s uperficial, o unitate de alimentare (inclusiv
incarcator frontal), o sita circulara, o banda rulanta cu sortare manuala, un magnet, o presa si containere. Fractia de sticla cole ctata separat contine 2-3% impurit ati. Este foarte important ca
toate materialele straine sa fie indepartate inainte ca sticla sa fie trimisa spre reciclare.
Facilitatea de sortare, adesea instalata ca parte in tegranta a unei fabrici de sticla, consta in
unitati sortare manuala, loca ție, magneti, maruntitoare, magnet i secundari, unitati sortare
optica. Depozitare
Costurile depozitarii pot fi impartite in urmatoarele componente: – Costuri achizitie; Costui de capital si dezvoltare; Costur i de operare;Costuri de
reconstructie; Costuri post-inchidere.
Diferentele de costuri apar datorita urmatorilor factori:
– Achizitia terenului; Cerinte in gineresti (potential afectate de geologie / apropierea de
acvifere sensibile); Marimea depositului; Rata cu care este umplut; Costurile
acoperirii zilnice/reconstructiei; Cerintele de colectare ale gazului, si unde aceasta

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

119problema apare, veniturile pr ovenite din vanzarea energiei; Depozitele financiare/
postinchidere; Taxele de primire in depozit

Tabel nr. 8.9 – Costul depozitul ui – Estimere consultanti ISPA
Cost Observatii
Cost financiar 2/ 7 eur / tona Depinde de ratele dobanzii si de
finantarea de grant
Costul constructiei 5/ 10 eur/ tona
– 42% lucrari civile
– 24% sistemul de
protectie, colectarea gazului si a apei
– 8% cerintele specifice
depozitului
– 8% tratarea levigatului – 7% infrastructura
– 11% aparatura Costul variaza in functie de marimea,
locatia sau nivelul de complexitate. Se estimeaza
1 tona de deseuri solide municipale/ 1 m3 din
suprafata depozitului. Nu se ia in considerare
costul recuperarii energiei.
Alti factori: drumurile de acces, zone de
campie sau muntoase, alte facitilitati existente pentru compostare, sortare, deseuri din constructii/ demolari
Cost de functionare 2/ 5 euro/ tona Depinde de costul fortei de munca (care
acum, in Romania, este redus)

Costuri de inchidere si postinchidere
Din punct de vedere al activitatilor operat ive, perioada de inchidere este inclusa
impreuna cu perioada de depozi tare a deseurilor in perioada de operare a depozitului,
deoarece constructia depozitului este considerata a fi finalizata abia in momentul in care este
realizata impermeabilizarea la supr afata pe corpul depozitului. Este rational ca impreuna cu
costurile de inchidere sa se calculeze si cost urile de postinchidere, deoarece in ambele cazuri
costurile pot fi amortizate din rezerv ele constituite in perioada de depozitare. Suma costurilor
rezultate din activitatile in perioadele de inchidere si postinchidere poarta numele de
costuri de inchidere si postinchidere.
Tabel nr. 8.10 – Structurarea tipurilor de costuri pentru evaluarea costurilor pe un
depozit – Estimare consultanti ISPA

Structurarea costurilor Exemple
1. Costuri pentru personal Retributii, salarii, alte costuri salariale, costuri pt. calificare si
specializare
2. Costuri de operare
2.1. Costuri materiale
Costuri pentru imobile si teren Concesionari, chirii, asigurari
Costuri pentru energie si medii Curent electric, apa curenta, incalzire
Costuri pentru operarea curenta Materiale pentru operare, material de acoperire, efectuarea
operarii de catre terti, materiale pentru analize, efectuarea de
analize de catre terti, inchiriere si concesionare de utilaje si autovehicule
Costuri pentru intretinere si reparatii Piese de schimb, efectuarea de operatiuni de catre terti
2.2 Costuri de luat in calcul Amortizare, dobanzi, riscuri financiare
3. Fond de rezerva pentru costurile de inchidere si postinchidere
Recultivare Acoperire definitiva, pregatirea solului, plantare, plata

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

120daunelor, evacuarea apei de suprafata, demontarea utilajelor
Tratarea levigatului Analizarea si tratarea de catre terti, evacuarea levigatului,
intretinerea instalatiilor
Captarea gazului Analizarea de catre terti, materiale de analiza, intretinerea
instalatiilor
Costuri de inchidere si
postinchidere Profilare, realizarea stratului permeabil pentru gaz si a tehnicii de evacuare a gazului de depozit, realizarea stratului (straturilor) de impermeabilizare, evacuarea apei de suprafataSupraveghere de catre terti, masurarea productiei de gaz, analizarea apei freatice, supravegherea tasarilor, operatiuni
ulterioare de siguranta si intretinere

Calculul costurilor de inchider e si postinchidere trebuie sa fi e prezentat in mod clar si
usor de verificat. Se recomanda intocmirea unei liste de tipul unui index al operatiunilor
efectuate. In aceasta lista cost urile pot fi impartite in grupe de costuri prin cipale dupa cum
urmeaza:
1. Evacuarea apei de suprafat a (constructie, operare, respectiv intretinere)
2. Impermeabilizare la suprafata (costuri de constructie si adiacente constructiei)
3. Evacuarea si tratarea levi gatului (costuri de operare)
4. Degazeificare (costuri de operare, eventual demontarea utilajelor) 5. Program de masurare si control (m onitorizare pe perioada de postinchidere)
6. Masuri de demontare (demontarea de utilaje, cladiri, etc.) 7. Alte costuri (costuri pent ru personal, concesionare, etc.)
La punctul 1 – Evacuarea apei de suprafata – sunt cuprinse toate costurile de reparatii
si intretinere a rigolelor pentru evacuarea apei de suprafata, a podetelor pe ste aceste rigole si
a bazinelor de retentie pentru apa din precipitatii. Costurile pentru constructii sunt de regula
incluse in costurile pentru impermeabilizarea la s uprafata. Astfel, in ac easta grupa de costuri
principale se regasesc urmatoarele puncte:
– curatarea periodica a bazinelor de retentie a apei de suprafat a, la intervale stabilite de
comun acord
– curatarea, respectiv spalarea conductelor si a conductelor de trecere de sub podete,
dupa caz
– efectuarea analizelor apei de suprafata
– inspectarea, curatarea si intretinerea rigolelor
Impermeabilizarea la suprafata a depozitului plin implica o foarte mare parte a
costurilor de inchidere si posti nchidere. Din acest motiv se va acorda o atentie deosebita
tipului de impermeabilizare la suprafata ales pentru depozitul respectiv, prin alegerea unui tip de impermeabilizare la suprafata ca re sa se potriveasca
Evacuarea si tratarea levigatului include se recultivarea. Co sturile pentru recultivare
pot fi foarte diferite, in functi e de obiectivul recultivarii. Marimea primei investitii oscileaza intre
0,5 si 1,25 €/m
2 (de regula la 7.500 pana la 10.000 €/ha). La aceasta se aduga costurile
pentru ingrijirea plantelor (cosit, udat, tuns, etc.)
Pentru degazeificare nu se poate aprecia o valoare gener al valabila pentru perioada de
timp de-a lungul careia apare levigat in depozite le complet impermeabilizate (impermeabilizare
cu izolatie artificial a, de ex. folie PEHD)
În ceea ce prive ște programul de masurare si control, pe baza experientei de
aproape 15 ani in domeniul instalatiilor de degazeifi care se pot face prognoze asupra costurilor
pe care le-ar ridica folosirea acestor instalat ii pe o perioada de 30 de ani si mai mult. La o
intretinere optima, conform instructiunilor producatorului, dur ata de viata a unei instalatii de

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

121degazeificare oscileaza intre 10 si max.15 ani, i nainte sa fie necesara inlocuirea unor piese
importante.
Calculul taxelor
• Pentru depozitele noi
Calculul taxei de salu britate pentru depozitele noi se baz eaza (intr-o forma simplificata)
pe urmatoarea formula:

Cp + C o + R a – V a

Cd
unde:
Cp = cheltuieli anuale pt. personal
Co = cheltuieli anuale pt. operare
Ra = rezerve anuale (marimea rezervelor anuale pentru inchidere si postinchidere se
calculeaza prin impartirea cost urilor la perioada de umplere)
Va = venituri anuale
Cd = cantitatea anuala de deseuri (tone)
• Pentru depozitele existente :
Operatorul unui depozit care se afla dej a in perioada de operare va calcula suma
anuala necesara pentru fondul de reze rva prin impartirea costurilor la timpul care a mai ramas
pana la umplerea completa a depozitului. Acest operator este insa nevoit sa inceapa
acumularea acestui fond de rezerva intr-un stadi u destul de tarziu din viata depozitului, intr-o
astfel de situatie nefiind posibil sa atinga acelasi obiectiv de economii ca si operatorul unui
depozit nou construit care are la dispozitie mai mult timp.
Pe de alta parte ar fi incorect din punct de vedere social ca operatorul unui depozit
vechi sa fie complet scutit de costurile pentru crearea unui fond de reze rva, deoarece in acest
mod ar aparea o discrepanta nejustificata privi nd taxele de salubrit ate percepute. Toti
producatorii de deseuri trebuie contribuie cam cu ac eeasi taxa la fondul de rezerva. In cazul
depozitelor deja existente legea va trebui sa stabi leasca pentru acest fond un procentaj fix,
care sa se adauge la taxa de salubritate platit a de producatorul de des euri. Acest procentaj
trebuie sa fie suportabil din punct de vedere so cial pentru crearea fondului de rezerva.
Procentajul in cauza va trebui sa corespunda cu acea fractiune pentru fondul de rezerva din
taxa de salubritate platita de cetateanul ca re beneficiaza de un depozit nou construit.
8.4.4 Disponibilitatea de plat ă
Disponibilitatea de plat ă se refer ă la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare
al deșeurilor de a pl ăti aceste servicii f ără a pune în pericol abilitat ea persoanelor/familiilor de
a-și satisface nevoile personale esen țiale (hran ă, locuire, s ănătate, încălzire etc.).
Este important s ă se identifice abilitatea de plat ă a beneficiarilor, în cadrul evaluă rii
capacității economice de plat ă a serviciilor pentru gestiunea de șeurilor (solvabilitatea
clientului). În aceast ă analiză s-a folosit un indicator al solvabilit ății pentru a aprecia dac ă
veniturile popula ției sunt suficiente pent ru a putea suporta cre șterea costurilor pentru serviciile
privind gestiunea de șeurilor, fă ră a prejudicia în mod seri os bugetul familiei.
O gospod ărie se consider ă a fi incapabil ă de plata serviciilor, când ar necesita o
reducere semnificativ ă a bugetului dedicat altor bunuri și servicii cum ar fi: hrana, locuirea,
sănătatea, înc ălzirea locuin ței.
Conform standardelor pentru gestionarea de șeurilor, nivelul acceptabil pentru serviciile
de gestionare a de șeurilor este de ~ 1,5% din venitul mediu al fiec ărei gospod ării – ex.
costurile medii lunar e pentru gestionarea de șeurilor nu ar trebui s ă depășească 1,5% din

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

122veniturile medii lunare ale gospod ăriilor (unde tarifele pl ătite ar trebui sa acopere întregul ciclu
al serviciilor pentru de șeuri – colectare, trans port, sortare, tratare și eliminare).
Se precizeaz ă faptul că deși un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de
gestionare a de șeurilor, în formularea polit icii de tarifare trebuie s ă se ț ină cont de faptul că
venitul multor gospod ării este sub medie.
Cu privire la dificultatea financiar ă în care se g ăsesc unele gospod ării, de a suporta
aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune s ă se prevad ă măsuri de protejare a
unor asemenea persoane.
Cele mai recente date sunt pe ntru anul 2004. Sunt consider ate veniturile din diferite
surse, cum sunt lichidit ățile și din surse proprii în natur ă (schimb de bunuri, valorificarea
legumelor cultivate și a bunurilor produse în gospod ărie etc.).

Tabel nr. 8.11 – Nivelul venit urilor pentru Regiunea 4 (2004):
Dezvoltare Regional ă Total
gospodăriiGospod ării de:

Salariați Agricultori Șomeri Pensionari

Total i Lei, lunar pe o persoan ă
Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 3457715 4474883 2342505 1931020 3154488
procente
Venituri b ănești, din care 71,4 84,5 46,6 65,6 61,7
Venituri b ănești, din salariile brute și
alte drepturi salariale 41 75,6 4,3 24,1 14,3
Venituri din agricultur ă 5,2 2,0 22,1 4,2 5,6
Venituri din activităț i independente
non-agricole 2,2 0,5 1,0 3,3 1,2
Venituri din ajutor social 19,6 5,3 16,4 21,0 38,1
Venituri din posesiuni 0,7 0,1 *) 0,5 0,2
Valoarea echivalent ă a veniturilor în
natură obținută de angaja ți și de
persoanele beneficiare de ajutor
social 1,3 1,4 0,9 1,5 1,2
Valoarea echivalent ă a consumului
de produse agricole în natur ă 27,3 14,1 52,5 32,9 37,1
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005; Specifica ții ale veniturilor , 2004
În scopul prezentei analize se presupune c ă nivelul viitor al veniturilor va crește cu rata
de creștere a PIB-ului în fiecare regi une. Previziuni ale ratelor de cre ștere a PIB-ului pentru
perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Na țională pentru Prognoz ă și sunt
prezentate în tabelul de mai jos. Din tabel rezult ă că rata anual ă de creștere dup ă 2009 va
scădea la 5%, și va rămâne constant ă, în fiecare an, pentru toate regiunile.
Tabel nr. 8.12- Evolu ția PIB, modificarea % anual ă:
Actual Actual Actual Comisia Na țională
pentru Prognoz ă Estimări 2009 & mai
departe
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
România 5,2 8,4 4,1 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0
1. NORD – EST 6,7 5,7 2,2 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

1232. SUD – EST 5,0 10,3 2,6 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0
3. SUD 6,5 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0
4. SUD – VEST 11,3 9,1 2,6 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0
5. VEST 9,6 8,5 5,6 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0
6. NORD – VEST 8,0 6,3 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0
7. CENTRU 4,7 8,4 3,8 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0
8. BUCURE ȘTI -1,9 8,7 7,3 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0
Sursa: Comisia Na țională pentru Prognoz ă

Luând ca punct de referință nivelul veniturilor din anul 2004 și ajustându-se valorile cu
ritmul previzionat al PIB, pentru fiecare regiune, se poate calcul a nivelul acceptabil al costurilor
lunare pentru gestionarea de șeurilor.
Tabel nr.8.13- Disponibilitatea de plat ă pentru servicii de gestiune a de șeurilor, în
România (euro pe lun ă/pe persoană )
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37
1. NORD – EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14
2. SUD – EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08
3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14
4. SUD – VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18
5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54
6. NORD – VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44
7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43
8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24
Sursa: Anuarul Statistic român

Pentru Regiunea 4 disponibilitatea lunar ă de susț inere a cre șterii costurilor va crește de
la 1,38 euro la 2,18 euro între anii 2004 și 2013. Spre exemplu, nivelurile abilit ății lunare de
plată în Regiunea 8 (Bucure ști) sunt din cele mai ri dicate în România; pl ățile maxime lunare
acceptabile depăș esc media na țională cu 30%.
Ar fi fost ideal s ă se facă distincție între nivelul veniturilor și abilitatea de suport din mediul
urban și rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale,
care să facă distincț ie între gospod ăriile urbane și rurale. În orice caz, Studiul Dezvolt ării
Rurale în România (2003) sugereaz ă că nivelurile veniturilor din cadrul gospod ăriilor sunt 85%
din cele al gospoduriilor din mediul urban, dupa cu m se poate observa din tabelul de mai jos.

Tabel nr .8.14 . Surse de venit în România (2002)
Surse de venit Urban Rural
Salariu ș i venituri personale (Euro/lună ) 143 122
Salariu ș i venituri personale (%) 61% 28%
Consumul alimentar privat, vânzarea de produse agricole & carne 11% 45%
Ajutorul social 19% 20%
Alte venituri 9% 7%
TOTAL 100% 100%
Sursa: Studiul Dezvolt ării Rurale în România – 2003

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

124 Cea mai important ă sursă de venit pentru gospodă riile din mediul urban îl reprezint ă
salariul și ajutorul social. Impactul aliment elor produse în mediul privat și cel al produselor
agricole au un efect redus asupr a venitului total al gospodă riilor urbane (11% din venitul total).
În medi ul rural cea mai important ă sursă de venit o reprezint ă activitățile agricole
întreprinse în gospod ărie (în ambele sens uri cel monetar și în natur ă); aceste activit ăți
însumeaz ă 45% din totalul veniturilor. Alte surs e de venit mai sunt salariul si auto-finan țarea
(28%) și ajutorul (20%).
Rezult atele Studiului Dezvolt ării Rurale pot s ă fie folosite pentru o aproximare foarte
generală a nivelurilor abilit ății de suport a gospod ăriilor rurale. În Regiunea 4, popula ția rurală
reprezint ă 53% din total. Se poate aproxima foarte general c ă nivelul abilit ății de plat ă pe
persoană/pe lună din cadrul gospod ăriilor rurale se situeaz ă de la 1.27 euro în 2004 la 2.01
euro în 2013.
Tabel nr.8.15. Popula ția urbană și rurală în Regiunea 4 si judetul Olt (iulie, 2004)
În procente fa ță de total Locuitori / km2
Urban Rural
Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 47,2 52,8 79,7
– Olt 40,4 59,6 88,4
Source: Date din Anuarul Statistic al României., 2006

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

1259. MĂSURI DE IMPLEMENTARE

Pentru implementarea unui plan de gestionare a de șeurilor sunt necesare de o serie de
măsuri. Fiecare obiectiv prev ăzut în plan trebuie s ă fie susținut de una sau mai multe m ăsuri
specifice. În cele ce urmeaz ă sunt prezentate obiective și măsurile aferente, precum și
responsabilii și termenele de îndeplinire a m ăsurilor.
1. Reducerea impactului asupra mediului produs de depozitele de de șeuri menajere
neamenajate
2. Înființarea stațiilor de transfer, conform angajamentelor
3. Înființarea sistemelor de colectare selectiv ă a deșeurilor
4. Înființarea unor noi puncte de colectare a de șeurilor de echipamente electrice și
electronice, în mediul urban și rural
5. Realizarea unor staț ii de compostare a de șeurilor biodegradabile
6. Realizarea de depozit e ecologice pentru de șeuri municipale (un depozit pentru jude țul Olt)
7. Infiintare sistem de colectate selectiva de șeuri reciclabile și transport din gospod ăriile
particulare, institu țiile și spațiile publice
8. Gestionare de șeuri menajere, colectare, selectare, transport și închiderea depozitelor de
deșeuri menajere conf orm angajamentelor
Măsurile propuse pentru gestionarea de șeurilor urmează a fi verificate prin evaluarea
proiectului care beneficieaz ă de Asisten ță tehnică ISPA(nr.2005RO/16/P/PA 001-04) din
partea Ministerului Mediului , prin programul PHARE CES 2004, și alte programe și finan țări,
iar la revizuirea Planului se va reeval ua aplicabilitatea lor la nivel local.
În ceea ce prive ște disponibilitatea tehnologiilor, vor fi luate în considerare acele tehnici
care exist ă pe plan interna țional și au fost deja verificate, dovedin du-se a fi viabile atât d.p.d.v.
ecologic, economic cât și social.
Politica și cadrul legislativ, aspecte institu ționale
Obiective
¾ Dezvoltarea politicii jude țene în vederea implement ării unui sistem in tegrat de gestiune
a deșeurilor
¾ Adaptarea și dezvoltarea cadrului institu țional și organizatoric în vederea îndeplinirii
cerinț elor naționale și compatibilizarea cu structurile europene
Tabel nr. 9.1. Obiective locale, aspecte institutionale
Măsuri Responsabili Termen
Stabilirea orientarii locale in domeniul gestiunii deseurilor,
crearea cadrului organizatoric, precum si a instrumentelor
de implementare a acestuia Consiliul Judetean, ADI 2009
Luarea de decizii in vederea implementarii masurilor prevazute in planul local de gestionare a deseurilor Consiliul Judetean, ADI Incepand cu 2008
Intarirea capacitatii administrat ive si a responsabilitatii in
aplicarea legislatiei privind gestionarea deseurilor Consiliul Judetean, APM Olt, Garda de Mediu 2009
Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din
reprezentanti ai Consiliului Judetean Olt si APM Olt Consiliul Judetean, APM Olt,
ADI 2008
Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Grup de monitorizare PJGD La sfarsitul fiecarui an
Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele, atat in sectorul
public, cat si in sectorul privat Consiliul Judetean, Consiliile Locale, ADI 2009

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

126Cadrul institu țional propus
z Toate Consiliile Locale de pe raza jude țului și Consiliul Jude țean vor înființ a o Asocia ție
de Dezvoltare Intercomunitar ă (ADI) având ca obiectiv rea lizarea în comun a Proiectului
privind crearea unui sistem de management integrat al de șeurilor care va deservi
întregul jude ț, precum și gestionarea în comun a serv iciilor de salubrizare.
z Membrii ADI vor mandata Asocia ția, prin Statutul și Actul Constitutiv ale acesteia,
conform Legii nr. 51/2006, modificat ă și completat ă prin OUG nr. 13/2008, pentru a
exercita în numele și pe seama lor, atribu țiile, drepturile și obliga țiile ce le revin în
legătură cu activit ățile privind managementul de șeurilor, componente ale serviciilor lor
de salubrizare.
z ADI va stabili la nivel r egional politica de management a de șeurilor, strategia și politica
tarifară și va monitoriza Proiectul.
z Consiliul Jude țean va fi desemnat ca benef iciar al Proiectului și va înfiin ța o Unitate de
Implementare a Proiectului (PIU), care va transmite rapoarte și va sprijini activitatea
ADI.
z Gestionarea în comun a activit ăților legate de managementul de șeurilor, care compun
serviciile de salubrizare ce sunt în reponsabilitatea fiec ărui membru al ADI, se va realiza
prin modalitatea gestiunii del egate, pe baza contractelor de delegare a gestiunii, care
vor fi atribuite operatorilor prin licita ție
z ADI va încheia, în numele și pe seama localit ăților membre și/sau a Jude țului, toate
contractele de delegare a gestiunii (a se vedea tabelul de mai jos).
¾ Prevederi legale:
Legea nr. 51/2006 a serviciilo r comunitare de utilit ăți publice, astfel cum a fost
modificat ă și completat ă de OUG nr. 13/2008
– Asociația de dezvoltare intercomunitar ă cu obiect de activitate serviciile de utilit ăți
publice este definit ă ca „asociaț ia de dezvoltare intercomunitar ă definită potrivit prevederilor
Legii administra ției publice locale nr. 215/2001, republicat ă, având ca obiectiv înfiin țarea,
organizarea, reglementarea, finan țarea, exploatarea, monitorizarea și gestionarea în comun a
serviciilor de utilit ăți publice pe raza de competen ță a unităților administrativ-teritoriale
membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investi ții publice de interes zonal
sau regional destinate înfiin țării, moderniz ării și/sau dezvolt ării, după caz, a sistemelor de
utilități publice aferente acestor servicii” (art. 2 lit.a))

– „două sau mai multe unit ăți administrativ-teritorial e, în limitele competen țelor autorit ăților lor
deliberative și executive, pot s ă coopereze și să se asocieze, în condiț iile legii, în scopul
constituirii unor asociaț ii de dezvoltare intercomunitar ă având ca obiect furnizarea/prestarea în
comun a serviciilor comunitare de utilit ăți publice și înființarea, modernizarea și/sau
dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilit ăți publice aferente” (art.10 al. (1)).
ADI care se înfiin țează în cadrul Proiectului va avea ca obiective:

z realizarea în comun a Proiectului
z înființarea serviciului de salubrizare al jude țului pentru localit ățile din raza sa teritorial ă;
z organizarea, reglementarea, finan țarea, exploatarea, monitorizarea și gestionarea în
comun a activit ăților ce compun serviciul de salubriz are aflate sub responsabilitatea
unităților administrativ-terito riale membre, în numele și pe seama acestora, care o
mandateaz ă pentru exercitarea acestor atribu ții
Sistemul de Management Integrat
z Prevederea legal ă: „serviciul de salubrizare se realizeaz ă prin intermediul unei
infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreun ă cu mijloacele de colectare și

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

127transport al de șeurilor, formeaz ă sistemul public de salubrizare a localit ăților, denumit în
continuare sistem de sal ubrizare” (art. 4 al. (1 ) din Legea nr. 101/2006)
* mijloacele de colectare și transport al de șeurilor pot fi în proprietatea operatorilor
** toate celelalte bunuri apar țin unităților administrativ-teritoriale
CONCLUZIE:
Pentru a determina care autoritate public ă locală este competent ă pentru fiecare
activitate component ă a serviciului de salubrizare, trebui e stabilit care unitate administrativ-
teritorială este proprietara infrastructurii prin intermediul c ăreia se realizeaz ă activitatea
respectiv ă, deoarece aceast ă activitate poate fi realizat ă numai prin intermediul componentei
aferente din sistem ul integrat
Etapa de implementare a Proiectului
¾ In etapa de implementare a Proiectului se vor realiza instala țiile și echipamentele ce
compun Proiectul care vor fi finan țate din Fonduri de Coeziune.
¾ Consiliul Jude țean va ac ționa ca Beneficiar al Proiectului și în aceast ă calitate:
z Consiliul Jude țean va fi responsabil fa ță de actorii interesa ți pentru
managementul și implementarea Proiectului
z Consiliul Jude țean va înfiin ța o Unitate de Implementar e a Proiectului (PIU)
pentru a gestiona Implementarea Proiectului, și anume preg ătirea
documenta țiilor de licita ții, organizarea evalu ării licita țiilor și asigurarea
supervizării, a monitoriz ării financiare și tehnice și elabor ării rapoartelor.
z Consiliul Jude țean va deschide unul sau mai mult e conturi speciale destinate
Proiectului în care s ă fie virate contribu țiile diver șilor actori implica ți și din care
vor fi efectuate pl ățile către contractan ți, conform prevederilor aplicabile în
domeniul finan țelor publice.
z Consiliul Jude țean va ini ția licitațiile pentru echipamentele prev ăzute în Proiect.
z Consiliul Jude țean prin PIU va asigura elabor area rapoartelor financiare și
tehnice care vor fi puse la dispozi ția actorilor implica ți.
Activitățile componente ale Serviciului de Salubr izare (art.2 alin.3 din Legea 101/2006)
z precolectarea, colectarea și transportul de șeurilor municipale, inclusiv ale de șeurilor
toxice periculoase din de șeurile menajere, cu excep ția celor cu regim special;
z sortarea de șeurilor municipale;
z organizarea prelucr ării, neutraliz ării și valorific ării materiale și energetice a de șeurilor;
z depozitarea controlat ă a deșeurilor municipale;
z înființarea depozitelor de de șeuri și administrarea acestora;
z măturatul, sp ălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;
z curățarea și transportul z ăpezii de pe c ăile publice și menținerea în func țiune a acestora
pe timp de polei sau de îngheț ;
z colectarea cadavrelor animale lor de pe domeniul public și predarea acestora unit ăților
de ecarisaj;
z colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea de șeurilor voluminoase provenite de
la popula ție, institu ții publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier,
deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.);
z colectarea, transportul și neutralizarea de șeurilor animaliere provenite din gospod ăriile
populaț iei;
z colectarea, transportul și depozitarea de șeurilor rezultate din activit ăți de construc ții și
demolă ri;
z dezinsec ția, dezinfec ția și deratizarea.
Montajul instituț ional propus prive ște doar activit ățile legate de gestiunea de șeurilor
municipale.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

128 Având în vedere obiectivele ADI, recomand ăm ca toate contractele de delegare a
gestiunii diverselor activit ății componente ale serviciului de salubrizare care sunt în
responsabilitatea localit ăților și/sau jude țului, să fie încheiate de ADI în numele și pe seama
localităților implicate și a jude țului. În plus, localit ățile contribuie financiar la realizarea
infrastructurii comune care intr ă în proprietatea jude țului, iar ADI este organismul prin
intermediul c ăruia aceste localit ăți au un cuvânt de spus în admin istrarea bunurilor create prin
investițiile comune.

Informarea si constientizarea public ului si a part ilor implicate
Obiectiv
¾ Promovarea unui sistem de informare, constient izare si motivare a publicului si a tuturor
partilor implicate in proces ul de gestionare a deseurilor
Tabel nr. 9.2 – Constientiza rea publicului si a partilor implicate

Date si informatii privind gestionarea deseurilor
Obiectiv
¾ Obtinerea de date si informatii complete si corecte, care sa co respunda cerintelor de
raportare la nivel regional, national si European
Tabel nr. 9.3 – Date si in formatii privind gestionarea deseurilor –
responsabilitati
Masuri Responsabili Termen
Imbunatatirea sistemului loca l de colectare, prelucrare,
analiza si validare a datelor si informatiilor referitoare la
generarea si gestionarea deseurilor APM Olt 2009
Realizarea de masuratori privind compozitia, precum si determinarea indicatorului de generare a deseurilor menajere
pentru mediul urban si rural si r aportarea rezultatelor obtinute
la APM-uri Agentii de salubritate, Operatorii depozitelor de
deseuri in fiecare
anotimp
Realizarea de intalniri de informare cu societatile implicate in APM Olt anual Masuri Responsabili Termen
Organizarea si sustinerea de campanii de informare si constientizare a publicului (inclusiv in scoli) privind prevenirea
generarii deseurilor si colectarea selectiva a deseurilor
municipale generate Consiliul Judetean, APM
Olt, Consiliile Locale permanent
Realizarea de campanii de informare a publicului cu ajutorul
media (radio, televiziune, presa scrisa locala) pr ivind colectarea
fluxurilor speciale de deseuri: deseuri electrice si electronice,
deseuri periculoase din deseurile municipale, deseuri
voluminoase, vehicule scoase din uz, deseuri de ambalaje – cel
putin patru campanii pe an in fiecare judet Consiliul Judetean, APM Olt, Consilii Locale
permanent
Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalitati in
vederea familiarizarii cu optiunile tehnice si administrative de
crestere a reciclarii/valorificarii APM Olt permanent
Actualizarea paginii de internet a APM Olt astfel incat sa
cuprinda: PRGD si PJGD; stadiul realizarii masurilor prevazute in planuri; documente informative privind prevenirea deseurilor
si optiuni de gestionare a acestora APM Olt permanent
Realizarea de ghiduri practice privind colectarea selectiva a
deseurilor menajere, compostarea individuala a deseurilor
biodegradabile, deseurile electrice si electronice, deseurile periculoase din deseurile manajere, deseurile voluminoase Consiliul Judetean, APM
Olt,
Consiliile Locale, ADI 2008

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

129Masuri Responsabili Termen
gestionarea deseurilor privind modul de raportare a datelor
privind deseurile
Proiectarea unei baze de date si realizarea metodologiei de colectare a datelor referitoare la deseurile din constructii si
demolari APM Olt,
Consiliul Judetean 2009
Colectarea datelor privind deseurile din constr uctii si demolari Consiliile Locale, APM Olt Incepand cu
2009
Gestionarea bazei de date privind deseurile din constructii si
demolari APM Olt Incepand cu
2009
Monitorizarea cantitatii de deseuri voluminoase colectate si raportarea datelor la APM-uri Consiliile locale si agentii de salubritate Incepand cu 2009

Colectarea si transportul deseurilor
Obiective
¾ Imbunatatirea/dezvoltarea unui sistem integr at de colectare si transport a deseurilor
¾ Extinderea sistemului de cole ctare a deseurilor astfel incat in anul 2009 aria de
acoperire sa fie de 100 % in mediul ur ban si minim 90 % in mediul rural
Tabel nr. 9.4. Ob iective si responsabilitati priv ind colectarea si transportul
deseurilor
Masuri Responsabili Termen
Crearea de instrumente economice pentru sustinerea si
extinderea sistemului de colectare a deseurilor menajere in
mediul urban si rural Consiliul Judetean,
Consiliile Locale, ADI 2009
Alocarea si/sau accesarea de resurse financiare pentru
extinderea si implementarea colectarii in mediul urban din județ Consiliul Judetean, Consiliile Locale, ADI 2009
Identificarea unei solutii tranz itorii pentru colectarea si
transportul deseurilor menajere in mediul rural pana la implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor Consiliul Judetean, ADI 2010
Implementarea solutiei tranzitorii pentru colectarea si transportul deseurilor menajere in mediul rural pana la
implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor Consiliul Judetean,
Consiliile Locale 2009
Adoptarea de masuri cu caract er administrativ in vederea
realizarii eficiente a colectarii selective a deseurilor Consiliile Locale, Garda
de Mediu permanent
Stabilirea de tarife diferentiate pentru colectare selectiva si in
amestec a deseurilor de la populatie Consiliile Locale Incepand cu
2008

Deseuri de ambalaje
Obiective – Prevenirea producerii deseurilor de ambalaje
¾ Atingerea tintelor de valorificare materiala si energetica a deseurilor ambalaje in
conformitate cu prevederile legislative
Tabel nr. 9.5. Deseuri de ambalaje, obiective si responsabilitati
Masuri Responsabili Termen
Aplicarea masurilor de prevenire a generarii
deseurilor de ambalaje Producatorii si importatorii
de ambalaje si produse
ambalate permanent
Aplicarea sistemului depozit pentru toate ambalajele
reutilizabile, de la producator pana la consumatorul final Producatorii si distribuitorii de produse ambalate permanent

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

130Masuri Responsabili Termen
Determinarea ratei de recuperare a deseurilor de
ambalaje colectate de la populatie (raportul dintre cantitatea colectata selectiv si cantitatea totala
generata) Consiliile Locale anual
Incredintarea pentru reciclare/valorificare a intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate Operatori economici generatori de deseuri de ambalaje permanent
Asigurarea sortarii deseurilor de ambalaje colectate selectiv ADI, Consiliile Locale permanet
Asigurarea posibilitatilor de reciclare/valorificare a
deseurilor de ambalaje Producatori si importatori de ambalaje si produse ambalate permanent
Valorificarea energetica a deseurilor cu putere calorifica
ridicata care nu pot fi reciclate Producatori si importatori de ambalaje si produse ambalate permanent

Deseuri biodegradabile municipale
Obiective – Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile m unicipale depozitate in
conformitate cu prev ederile legislative.
Tabel nr. 9.6 – Deseuri biodegrad abile municipale- obiective si responsabilitati
Masuri Responsabili Termen
Promovarea si stimularea compostarii individuale in
gospodarii si/sau pe platforme Consiliile Locale, ADI permanent
Realizarea unui sistem de compostare a deseurilor verzi (deseuri din parcuri, gradini si piete) Consiliile Locale Incepand cu 2009
Asigurarea compostarii intregii cantitati de deseuri biodegradabile rezultate din parcuri, gradini (inclusiv
deseurile din cimitire) si piete ADI,
Consiliile Locale Incepand cu 2010
Interzicerea la depozitare a deseurilor organice pure
(deseuri din parcuri, gradini, cimitire, piete) Consiliile Locale Incepand cu 2009
Asigurarea fluxului de deseuri biodegradabile pentru
acoperirea capacitatilo r instalatiilor de tratare biologica, prin
preluarea cu prioritate a deseurilor organice de la
restaurante, canti ne, supermarketuri Consiliile Locale,
ADI Incepand cu 2009
Stabilirea unui concept pent ru taxa de depozitare a
deseurilor biodegradabile municipale si aplicarea acestuia in zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de
deseuri deja exista Consiliile Locale,
ADI Incepand cu 2009

Depozit și Statii de transfer
Obiectiv – Eliminarea deseurilor in conformitate cu ce rintele legislatiei in domeniul gestiunii
deseurilor in scopul protejarii sa natatii populatiei si a mediului
Tabel nr. 9.8- Depozit și Statii de transfer – obiective si responsabilitati
Masuri Responsabili Termen
Sistarea activitatii de depozitare in depozitele urbane
neconforme Consiliile Locale si Operatorii de depozite Cel tarziu termenele prevazute in HG
349/2009
Realizarea statiilor de transfer si asigurarea transportului
deseurilor corelat cu inchiderea depozitelor neconforme Consiliul Judetean,
Consiliile Locale, ADI Incepand cu 2009,
corelat cu anii de sistare a activitatii
depozitelor
neconforme
Identificarea de surse financiare pentru realizarea statiilor de
transfer si asigurarea transportului deseurilor Consiliul Judetean 2008

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

131Masuri Responsabili Termen
Realizarea unui sistem tranzitoriu pana la implementarea
sistemelor integrate de gestionare a deseurilor, care sa asigure transportul si eliminarea deseurilor din zonele in care este
sistata depozitare in depozitele autorizate Consiliul Jude țean Incepand cu 2008
pana la implem. sistemelor integrate
la nivel de judet
Inchiderea depozitelor neconforme din mediu urban in maxim
doi ani de la sistarea activitatii: Proprietarii/operatorii depozitelor din jude ț Pana in 2011
Inchiderea si ecologizarea spat iilor de depozitare din mediul
rural Consiliile Locale Pana la 16.07.2009
Monitorizarea post-inchidere a depozitelor Operatorii depozitelor Minim 30 ani de la inchiderea depozitului
Realizarea depozitului confom zonal Consiliul Judetean
ADI Cel tarziu 2013*
Promovarea eliminarii deseurilor pe depozitele conforme Consiliul Judetean Incepand cu 2010
* Termenele sunt estimate in situatia in care se realizeaza sisteme integrate de
gestionare a deseurilor, finantate prin fonduri st ructurale. In cazul in care acestea nu se
realizeaza, termenele de executie a depozitelor z onale se vor corela cu termele de sistare a
depozitarii in depozitele neconforme (conform prevederilor HG 349/2005)

Deseuri periculoase din deseurile municipale
Obiectiv – Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor st rategice si a minimizarii
impactului asupra mediul ui si sanatatii umane

Tabel nr. 9.9 – Deseuri periculoase di n deseurile municipale – masuri si responsabili
Masuri Responsabili Termen
Implementarea unui sistem de colectare separata a deseurilor
periculoase din deseurile municipale Consiliile Locale Incepand cu 2008
Tratarea in vederea eliminarii Consiliile Locale permanent

Deseuri de echipamente electrice si electronice
Obiectiv – Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu
atingerea tintelor prevazute de legislatie, constientizarea populatiei privind necesitatea
colectarii selective a ac estei categorii de deseuri
Tabel nr. 9.10 – Deseuri de echip amente electrice si elect ronice – masuri si
responsabili
Masuri Responsabili Termen
Colectarea DEEE din gospodariile populatiei Consiliile Locale, Primarii permanent
Colectarea DEEE de la achizi tionarea unui echipament
de acelasi tip Distribuitorii de echipamente
electrice si electronice permanent
Preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare si asigurarea reciclarii acestora cu atingerea tintelor din
HG 448/2005 Producatorii sau organizatiile
colective catre care acestia si-au
transferat responsibilitatea permanent
Asigurarea finantarii operatiunilor de preluare de la
punctele de colectare, tratare si valorificare a DEEE Producatorii de echipamente electrice si electronice permanent
Desfasurarea de campanii de informare si constientizare a consumatorilo r cu privire la obligatiile
ce le revin privind DEEE Produc. de DEEE, organizatii colective catre care acestia si-au transferat responsib., MMGA,
MEC. permanent

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

132
Vehicule scoase din uz
Obiectiv
™ Reutilizarea si valo rificarea componentelor
Tabel nr. 9.11 – Vehicule scoase din uz – masuri si responsabili
Masuri Responsabili Termen
Preluarea de la ultimul de ținător a vehiculelor pe care le-au
introdus pe piață , atunci când acestea devin vehicule scoase
din uz Producatorii de vehicule permanent
Asigurarea obiectivelor legisl ative privind reutilizarea si
valorificarea Producatorii de vehicule permanent
Predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a
materialelor și pieselor înlocuite, care constituie deș euri, către
agenții economici autoriza ți, potrivit prevederilor legisla ției în
vigoare Agenții economici care
efectueaz ă operațiuni de
întreținere și reparații auto permanent

Deseuri din constructii si demolari
Obiectiv
™ Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor st rategice si a minimizarii
impactului asupra mediul ui si sanatatii umane

Tabel nr. 9.12 . D eseuri din constructii si demo lari– masuri si responsabili
Masuri Responsabili Termen
Elaborarea unui plan privind gestionarea deseurilor din
constructii si demolari Consiliul Judetean APM Olt 2009
Colectarea separata a deseurilo r pe deseuri periculoase si
deseuri nepericuloase Persoanele fizice si agentii economici
generatori permanent
Crearea de capacitati de tratare si va lorificare Consiliu l Local permanent
Asigurarea de capacitati de eliminare a deseurilor din constructii si demolari Consiliul Local permanent
Interzirea depozitarii necontrolate a deseurilor din constructii si demolari Consiliul Local Garda de Mediu permanent

Namoluri de la statii de epurare orasenesti
Obiectiv

™ Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor st rategice si a minimizarii
impactului asupra mediul ui si sanatatii umane

Tabel nr. 9.13. Namolu ri de la statii de epurare or asenesti– masuri si responsabili
Masuri Responsabili Termen
Prevenirea eliminarii ilegale si a deversarii in apele de suprafataOperatorii statiilor de
epurare permanet
Promovarea prioritara a valorificarii in agricultura in conditiile
respectarii prevederilor legislative Operatorii statiilor de epurare permanent
Promovarea tratarii prin presare/deshidratare in vederea co-incinerarii Operatorii statiilor de epurare permanent

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

13310. MONITORIZARE
Monitorizarea Planului Jude țean pentru Gestionarea Deșeurilor va urm ări progresul
Județului in realizarea obiectivelor și măsurilor cuprinse în Plan.
Monitorizarea fiec ărui Plan de Gestionare a De șeurilor este o competen ță oficială și o
responsabilitate a Agen ției Naționale pentru Protec ția Mediului (ANPM) și a fiecărei Agen ții
Județene pentru Protec ția Mediului (APM).
Rezultatele monitoriz ării Planului vor fi raportate anuale c ătre Ministerul Mediului și
Dezvoltarii Durabile, ANPM, Agen ția Județeană pentru Protec ția Mediului, Consiliul Jude țean
Olt, publicului și alte organiza ții interesate.
Rezultatele monitoriz ării vor fi publicate dup ă cum este cerut de normele legale în
vigoare și vor fi fololoca ție pentru:
– determinarea progresului de în deplinire a obiectivelor;
– determinarea deficien țelor și a zonelor care necesit ă atenție;
– ghidarea sau redirec ționarea investiț iilor viitoare, revizuirea cale ndarului de planificare;
– informarea și raportarea c ătre public și persoane oficiale de spre implementarea
planului și realizări cuantificate pentru atingerea țintelor
Monitorizarea Planului Jude țean pentru Gestionarea De șeurilor include:
– monitorizarea anual ă a obiectivelor și țintelor din PJGD;
– evaluarea progresului înregist rat în atingerea obiectivelor și țintelor;
– identificarea întârzierilor, piedicilor și deficien țelor din calea implement ării Planului;
– recomandare de ac țiuni pentru îmbun ătățirea implement ării Planului;
– publicarea Raportului anual de monitorizare al Planului;
– publicarea, dac ă este necesar, a unor studii speciale.
Stabilirea unor pr oceduri corespunz ătoare de monitorizare, împreun ă cu sisteme
adecvate de feedback la nivel regional și national, vor influen ța planificarea viitoare și
îndeplinirea eficient ă a obiectivelor.

Tabel nr. 10.1- Me todologia de monitorizare

Obiectiv Tintă cuantificabil ă Indicator cuantificabil Măsuri Precondi ții
Dezvoltarea politicii
locale
implementare unui sistem integrat de
gestiune a
deșeurilor Crearea cadrului
organizatoric ptr.
stabilirea orient ării
locale în domeniul
gestiunii de șeurilor
și a instrumentelor
de implementare Constituirea grupului de monitorizare a PJGD,
format din reprezentan ți ai
Consiliilor Judetene, APM
și Garda de Mediu pân ă la
jumătatea anului 2008 Grupul de monitorizare întocmește Raportul
anual de monitorizare al
PJGD pân ă la sfârșitul
lunii noiembrie al fiec ărui
an și îl prezintă în ședință
ordinară a CJ O bună
coordonare și
colaborare între factorii
implicați

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

134Obiectiv Tintă cuantificabil ă Indicator cuantificabil Măsuri Precondi ții
Crearea unui Grup de
Lucru, cu reprezentan ți ai
Consiliilor Jude țene, a
APM-ului, ONG-uri etc.,
pentru revizuirea Planului Județean de Gestionare a
Deșeurilor, dup ă caz pân ă
la sfârșitul anului 2008 Pe baza Raportului anual de monitorizare a PJGD, Grupul de Lucru decide
revizuirea PJGD O bună
coordonare și
colaborare între factorii
implicați
Compararea datelor de bază pentru prognoz ă din
PJGD (evolu ția PIB,
populație, indice de
generare) cu situa ția
prezentă Pe baza acestei compara ții, Grupul de
Lucru decide revizuirea PJGD O bună
coordonare și
colaborare între factorii implicați
Creșterea eficien ței
de aplicare a legislației în
domeniul gestionă rii
deșeurilor Număr de hotărâri emise de
Consiliul Jude țean și
Consiliile Locale pentru
îmbună tățirea gestion ării
deșeurilor Prevederi legislative
locale care s ă asigure
îndeplinirea prevederilor
din PJGD O bună
conștientizar
e și însușire
a PJGD la
nivelul Consiliului
Județean și
Consiliilor
Locale
Numărul anual de sanc țiuni
aplicate de Garda de Mediu pentru gest. necorespunz ătoare a
deșeurilor Conform graficului de
control
O bună
coord. și
colab. între factorii
implicați
Numărul anual de ac țiuni
(seminarii, conferin țe,
ateliere de lucru) organizate de factorii implica ți (CJ-uri,
APM, Garda de Mediu,
ONG-uri) pentru cre șterea
importan ței conform ării la
legislația specific ă Organizarea de seminarii,
conferințe, ateliere de
lucru etc., pentru creșterea importan ței
conformării la legsla ția
specifică Organiza țiile
implicate au
prevăzut
fonduri în bugetele proprii pentru
organizarea
acestor acțiuni
Adaptarea și
dezvoltarea
cadrului institu ț. și
organiz. în vederea îndeplinirii
cerințelor naționale
și compatibilizarea
cu structurile europene Intărirea capacit ății
administrative și a
responsabilit ății în
aplicarea legisla ției Definirea clar ă a
responsabilit ăților specifice
în Regulamentul de Organizare și Funcționare a
respectivelor organiza ții Definirea clara a responsabilitatilor si
asumarea acestora la
toate nivelele, tinând cont
de principiul subsidiaritatiiROF al
respectivei
organiza ții a
fost elab. și
aprobat prin
act normativ

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

135Obiectiv Tintă cuantificabil ă Indicator cuantificabil Măsuri Precondi ții
Asigurarea de
personal suficient și
bine pregatit
profesional ș i dotări
corespunz ătoare la
toate nivelele organiza țiilor
implicate Număr personal
angajat/Num ăr personal din
schemă Angajarea de personal Organiza țiile
au prevăzut
fonduri în bugetele
proprii
Nr. personal instruit în
cursul anului/ Num ăr total
personal Plan de instruire profesional ă a
personalului
Număr dotări/Număr total
personal Completarea dot ării
personalului
Crearea și
utilizarea de sisteme și
mecanisme
economico-
financiare pentru
gestionarea deșeurilor în
condițiile respectarii
principiilor
generale, cu
precădere a
principiului
poluatorul pl ătește
și cel privind
responsabilitatea producătorului Optimizarea
preluării și utilizării
fondurilor na ționale
disponibile Număr proiecte depuse de
Consiliul Jude țean și
Consilii Locale Instruiri tematice privind oportunitatile de finantare
pentru gestionarea
deseurilor municipale Consiliul Județean și
Consiliile Locale au organizate
structuri
pentru întocmirea
documenta țiil
or sau au prevăz.acest
e acțiuni în
buget Număr proiecte
aprobate/Num ăr proiecte
depuse Imbună tățirea calităț ii
proiectelor depuse
Optimizarea
utilizării fondurilor
europene și
internaționale Număr proiecte depuse de
Consiliul Jude țean și
Consiliile Locale Pregatirea si propunerea de proiecte eligibile, in
functie de cerintele
donorilor CJ si CL au organizate
structuri ptr
întocmirea documenta țiil
or sau au prev. ac țiuni
în buget
Număr proiecte
aprobate/Num ăr proiecte
depuse Instruiri tematice privind oportunitatile de finantare
pentru gestionarea
deseurilor municipale
Analiza modului de finanțare și
organizare a sistemului de gestionare a
deșeurilor
municipale (tarife și
taxe) Raportul: cheltuieli/venituri
ale sistemului de gestionare
a deș eurilor municipale Calculul tarifelor astfel
încât să acopere costurile
tuturor operaț iunilor de
gestionare a de șeurilor
municipale (colectare,
transport, tratare,
eliminare, închidere, monitorizare
postînchidere )
Promovarea unui sistem de
informare,
conștientizare și
motivare pentru
toate pă rțile
implicate Organizarea și
susținerea de
programe de
educare și
conștientizare a
populației, de către
toate pă rțile
implicate (autorit ăți
publice centrale și
locale, societ ăți
comerciale, ONG-
uri, institu ții publice
etc.) Numărul campaniilor de
informare Elaborarea la toate
nivelele a unor planuri de
comunicare și educare
avand ca grupuri țintă:
marele public (inclusiv educație școlară),
colectivit ăți locale, agen ți
economici, mediul asociativ Existența
unor planuri de informare,
campanii de
conștientizar
e la nivelul
Consiliului
Județean și
Consiliile
Locale Numărul întâlnirilor anuale
și al atelierelor de lucru
Numărul materialelor
informative, de conștientizare sau de
sondare a opiniei publce
elaborate de c ătre
autoritățile implicate

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

136Obiectiv Tintă cuantificabil ă Indicator cuantificabil Măsuri Precondi ții
Număr pagini Web cu
subiect gestion. de șeurilor
Obținerea de date
și informaț ii
complete și
corecte, care s ă
corespund ă
cerințelor de
raportare la nivel
național și
european Imbunatățirea
sistemului local de
colectare, prelucrare, analiz ă
și validare a datelor
și informaț iilor
referitoare la
generarea și
gestionarea
deșeurilor Existența unor proceduri de
asigurare/verificare a calității datelor colectate Elaborarea de c ătre
fiecare organiza ție
implicată în gestionarea
deșeurilor municipale a
procedurilor de asigurare/verificare a calității datelor colectate Existența
unui sistem de management
a calității
Număr de analize privind
compoziția deșeurilor
menajere, precum și
determinarea indicatorului de generare a de șeurilor
menajere pentru mediul
urban și rural efectuate de
către operatorii depozitelor
și agenții de salubritate Efectuarea de c ătre
agenții de salubritate ș i
de către operatorii
depozitelor a analizelor
privind compoziț ia
deșeurilor menajere
precum și determinarea
indicatorului de generare
pentru mediul urban și
rural sub coordonarea
APM O bună
coordonare și
colaborare
între factorii
implicați
Obținerea de date
și informaț ii
complete și
corecte, care s ă
corespund ă
cerințelor de
raportare la nivel
național și
european Imbunatățirea
sistemului local de colectare,
prelucrare, analiz ă
și validare a datelor
și informaț iilor
referitoare la
generarea și
gestionarea
deșeurilor Număr de intalniri de
informare /analizare a
modului de raportare date
privind gestionarea
deșeurilor cu societ ățile
implicate Plan de întâlniri cu societățile implicate în
gestionarea de șeurilor
Colectarea, la nivel local, a datelor privind generarea și
gestionarea de șeurilor din
construc ții și demolă ri.
Existența unor proceduri de
asigurare/verificare a calității datelor colectate Realizarea unui sistem, la nivel local, de colectare,
analiză și validare date
referitoare la generarea și
gestionarea de șeurilor din
construc ții si demolă ri
Colectarea, la nivel local, a
datelor privind generarea și
gestionarea de șeurilor
voluminoase Existența unor proceduri de
asigurare/verificare a calității datelor colectate Realizarea unui sistem, la nivel regional, de
colectare, analiz ă și
validare date referitoare
la generarea și
gestionarea de șeurilor
voluminoase

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

137Obiectiv Tintă cuantificabil ă Indicator cuantificabil Măsuri Precondi ții
Imbună tățirea/dezv
oltarea unui sistem
unui sistem integrat de colectare și
transport a deșeurilor Extinderea
sistemului de
colectare a deșeurilor astfel
încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în
mediul urban și
minim 90 % in mediul rural Rata de acoperire cu
servicii de salubritate in
mediu urban din regiune Extinderea sistemelor de
colectare a de șeurilor
municipale în mediul
urban – arie de acoperire
100 %
Rata de acoperire cu servicii de salubritate in
mediu rural din jude ț Extinderea sistemul de
colectare a de șeurilor
municipale în mediu rural – arie de acoperire min
90 %
Număr populaț ie colectat ă
selectiv / Numă r total
populație din jude ț Implementarea sistemelor de colectare selectiv ă a
materialelor valorificate
astfel încât s ă se asigure
atingerea obiectivelor
legislativereferitoare la
deșeurile de ambalaje și
deșeurile biodegradabile
Număr (capacitate) sta ții de
transfer construite / Num ăr
(capacitate) necesar ă Construirea de sta ții de
transfer în conformitate cu
prevederile studiilor de
fezabilitate și în corela ție
cu anii de închidere a
depozitelor existente
Existența unor tarife
diferențiate pentru
colectarea în amestec și
selectivă Crearea de instrumente
economice pentru
susținerea și extinderea
sistemului de colectare
selectivă și în amestec a
deșeurilor menajere în
mediul urban și rural
Capacitate de colectare / transport modernizata Modernizarea sistemelor actuale de colectare si
transport
Eliminarea deșeurilor în
conformitate cu
cerințele legislatiei
în domeniul gestiunii de șeurilor
în scopul protej ării
sănătății populației
și a mediului Sistarea activitatii
depozitelor neconforme Număr depozite
neconforme închise (conform planific ării) Sistarea activitatii de depozitare in depozitele urbane neconforme
Număr spații de depozitare
închise în mediul rural Inchiderea ș i
ecologizarea spa țiilor de
depozitare din mediul rural

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

138Obiectiv Tintă cuantificabil ă Indicator cuantificabil Măsuri Precondi ții
Asigurarea
capacităților
necesare pentru
eliminarea
deșeurilor prin
promovarea cu
prioritate a
instalațiilor de
eliminare la nivel zonal Număr (capacitate) instala ții
de eliminare puse în funcțiune Realizarea de depozite confome zonale
Promovarea eliminarii
deseurilor pe depozitele conforme
Reducerea cantității de deșeuri
biodegradabile
municipale
depozitate în conformitate cu
prevederile
legislative Realizarea unui sistem de compostare a
deșeurilor verzi
(deșeuri din
parcuri, gr ădini și
piețe) Numărul și capacitatea
stațiilor de compostare Asigurarea compost ării
întregii cantit ăți de
deșeuri biodegradabile
rezultate din parcuri,
grădini (inclusiv de șeurile
din cimitire) și piețe
Interzicerea la depozitare a deș eurilor organice
pure (deșeuri din parcuri,
grădini, cimitire, pie țe)
Asigurarea
capacităților sau
extinderea celor
existente pentru
tratarea biologic ă a
deșeurilor, altele
decât de șeurile din
parcuri, gradini si
piete Numărul și capacitatea
instalațiilor de tratare
biologică Asigurarea fluxului de
deșeuri biodegradabile
pentru acoperirea
capacităților instalaț iilor
de tratare biologic ă, prin
preluarea cu prioritate a deșeurilor organice de la
restaurante, cantine, supermarketuri
Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a
deșeurilor
biodegrade.municip
.și aplicarea
acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor
tipuri de de șeuri
deja exist ă Taxă diferențiată de
depozitare pentru de șeurile
biodegradabile Impunerea unei taxe mult
mai mari pentru depozitarea de șeurilor
biodegradabile
Atingerea țintelor
de valorificare
materială și
energetic ă a deș.
de ambalaje în conformitate cu
prevedxerile legislative Asigurarea posibilităților de
sortare a de șeurilor
de ambalaje Numărul și capacitatea
stațiilor de sortare a
deșeurilor de ambalaje Identificarea surselor financiare sau
prevederea acestora în
sistemele integrate de gestionare a de șeurilor

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

139Obiectiv Tintă cuantificabil ă Indicator cuantificabil Măsuri Precondi ții
Rata de recuperare pe
materiale (%) Urmărirea și corectarea
acesteia în concordan ță
cu țintele na ționale
Rata de reciclare pe materiale (%) Urmărirea și corectarea
acesteia în concordan ță
cu țintele na ționale
Colectarea
separată,
reutilizarea,
reciclarea și
valorificarea deșeurilor de
echipamente
electrice și
electronice Colectarea deșeurilor de
echipamente
electrice și
electronice Rata medie anual ă de
colectare selectiv ă de
DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospod ăriile
particulare în conformitate cu cerinț ele legale Asigurarea condi țiilor de
colectare
Gestionarea corespunz ătoare cu
respectarea principiilor strategice și a
minimizării
impactului asupra mediului și sănătății
umane a nămolurilor de la
stațiile de epurare
orășenești Prevenirea eliminării ilegale și
a devers ării în
apele de suprafa ță Număr sancțiuni aplicate/
Număr de controale Conform graficului de control

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

140ANEXA 1 – Defini ții

Termen Definiția Act normativ
Autoritatea
competent ă Autoritatea competentă de decizie și control în domeniul gestiunii de șeurilor este
Ministerul Mediului și Dezvolt ării Durabile OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Ambalaj Orice obiect, indiferent de mate rialul din care este confec ționat ori de natura
acestuia, destinat re ținerii, protej ării, manipul ării, distribuției și prezent ării
produselor, de la materii prime la produse procesate, de la produc ător până la
utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat ac.scopuri este, de
asemenea, considerat ambalaj. HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Ambalaj primar Ambalaj de vânzare – ambalaj conceput și realizat pentru a îndeplini func ția de
unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achizi ție;
HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Ambalaj secundar Ambalaj grupat, supraambalaj – ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de
achiziție o grupare a unui num ăr de unit ăți de vânzare, indiferent dac ă acesta este
vândut ca atare c ătre utilizator sau consumatorul final ori dac ă el serve ște numai
ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs făr ă a afecta caracteristicile produsului; HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Ambalaj ter țiar

Ambalaj pentru transport – am balaj conceput pentru a u șura manipularea și
transportul unui num ăr de unități de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul
prevenirii deterior ării în timpul manipul ării ori transportului. Ambalajul pentru
transport nu include containerele ruti ere, feroviare, navale sau aeriene HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Ambalaj reutilizabil Ambalaj refolosit pentru acela și scop, a c ărui returnare de c ătre consumator ori
comerciant este asigurat ă de plata unei sume-sistem depozit, prin reachizi ționare
sau altfel. Ambalajul reutilizabil se consider ă introdus pe pia ță atunci când este făcut
disponibil pentru prima oară, împreună cu produsul pe care este destinat s ă îl
conțină, să îl protejeze, s ă îl manipuleze, s ă îl distribuie sau s ă îl prezinte.
Ambalajul reutilizabil se consider ă deș eu de ambalaj când se înl ătură, la sfâr șitul
duratei utile de via ță. Ambalajul reutilizabil nu se consider ă deș eu de ambalaj
atunci când este returnat pentru a fi refolosit. Ambalajul reutilizabil nu se consider ă ambalaj introdus pe pia ță atunci când este
refolosit pentru ambalarea unui produs și făcut disponibil din nou. HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Ape uzate orășenești apele uzate menajere ori amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale ș i/sau ape meteorice (conform Normel or tehnice privind colectarea,
epurarea și evacuarea apelor uzate or ășenești, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1
la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002) Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
protecția mediului și în special a
solurilor, când se utilizeaz ă
nămolurile de epurare în agricultur ă
Ape uzate menajere Apele uzate provenite din gospod ării și servicii, care rezult ă de regul ă din
metabolismul uman ș i din activit ățile menajere (conform No rmelor tehnice privind
colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate or ășenești, NTPA-011, cuprinse în
anexa nr. 1 la Hot ărârea Guvernului nr. 188/2002) Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
protecția mediului și în special a
solurilor, când se utilizeaz ă
nămolurile de epurare în agricultur ă
BAT (Best
Availabile
Techniques – cele mai bune tehnici
disponibile Stadiul de dezvoltare cel mai avansat și eficient, înregistrat în dezvoltarea unei
activități și a modurilor de exploatare, care demonstreaz ă posibilitatea practic ă a
tehnicilor specifice de a constitui referin ța pentru stabilirea valorilor limit ă de emisie
în scopul prevenirii polu ării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a
reduce în ansamblu emisiile și impactul asupra mediului în întregul s ău:
– tehnicile se refer ă deopotriv ă la tehnologia utilizat ă și la modul în care instala ția
este proiectată, construit ă, întreținut ă, exploatată, precum și la scoaterea din
funcțiune a acesteia și remedierea amplasamentului, potrivit legisla ției în vigoare;
– disponibile se referă la acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare
ce permite aplicarea lor în sector ul industrial respectiv, în condi ții economice și
tehnice viabile, luându-se în considerare costurile și beneficiile, indiferent dac ă
aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel na țional, cu condi ția ca
aceste tehnici s ă fie accesibile operatorului;
– cele mai bune se refer ă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în
ansamblu a unui nivel ridicat de protec ție a mediului în întregul s ău. În
determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare, în
special, elementele prev ăzute în anexa nr. 3; OUG nr. 152/2005 aprobat ă și
completat ă prin Legea nr. 84/2006
privind prevenirea și controlul integrat
al poluării
Colectare Strângerea, sortarea și/sau amestecarea de șeurilor, în vederea transport ării lor OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

141426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Colectare
separată a
deșeurilor de
ambalaje Colectarea de șeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale și/sau sortimente de
matriale HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Compostare

Proces de descompunere biologic ă autotermic ă și termolitic ă a deș eurilor
biodegradabile colectate separat, în prezen ța oxigenului și în condi ții controlate,
prin acțiunea micro și macro organism. în vedera ob ținerii compostului Document de lucru privind tratarea
deșeurilor biologice
Combustie Tratarea deș eurilor prin oxidare termic ă în exces de aer Ordin nr. 756/2004 al ministrului
mediului ș i gospodaririi apelor pentru
aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea de șeurilor
Cost de capital Cost de investi șie. Include în principal achizi ționarea de echipamente cum ar fi:
containere instala șii de eliminare (sta ții de sortare, stații de compostare etc).
Cost financiar Reprezintă costurile legate de ob ținerea capitalui, rata dobânzii, rata de schimb,
rata inflației, costurile serviciului datoriei
Cost de operare Reprezintă costurile curente de operare/exploatare a instala țiilor în func țiune ex.
costurile cu energia, cu combustibilul, cu for ța de munc ă, cu utilit ățile
Deșeu Orice substanță sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, de care
deținătorul se debaraseaz ă, are intenția sau obliga ția de a se debarasa OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Deșeuri de
ambalaje Oorice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerin țele defini ției de
deșeu, exclusiv de șeurile de produc ție, din anexa nr. I A la Ordonan ța de urgență a
Guvernului nr. 78/2000, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr.
426/2001. HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Deșeuri menajere deșeurile provenite din activit ăți casnice și care fac parte din categoriile 15.01 și 20
din anexa nr. 2 la Hot ărârea Guvernului nr. 856/2002 privind eviden ța gestiunii
deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând de șeurile, inclusiv de șeurile
periculoase OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Deșeuri
asimilabile cu deșeuri menajere Deșeurile provenite din industrie, din comer ț, din sectorul public sau administrativ,
care prezint ă compozi ție și propriet ăți similare cu de șeurile menajere și care sunt
colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Deșeuri
biodegradabile Deșeuri care sufer ă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi de șeurile
alimentare sau de gr ădină, hârtia și cartonul HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor
Deșeuri
biodegradabile
municipale Deșeuri biodegradabile din gospod ării, precum și alte deșeuri biodegradabile, care
prin natur ă sau compozi ție sunt similare cu de șeurile biodegradabile din gospod ării
Reprezintă frac ția biodegradabil ă din deșeurile menajere și asimilabile colectate în
amesetc, precum și fracția biodegradabil ă din deșeurile municipale inclusiv parcuri
și grădini, piețe deș euri stradale și voluminoase
Deșeuri din
parcuri și gr ădini Deșeuri de origine vegetal ă provenind de pe suprafe țe fololoca ție la grădinărit, din
parcuri, cimitire și spații verzi care fac parte din categoria 20 02 din anexa nr. 2 HG
nr. 856/2002
Deseuri industriale Deșeurile de produc ție ce fac parte din categoriile 03 – 14 din anexa nr. 2 la
Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Deșeuri inerte Deșeuri care nu sufer ă nici o transformare semnificativ ă fizică, chimic ă sau
biologică, nu se dizolv ă, nu ard ori nu reac ționează în nici un fel fizic sau chimic, nu
sunt biodegradabile și nu afecteaz ă materialele cu care vin în contact într-un mod
care să poată duce la poluarea mediului ori s ă dăuneze s ănătății omului. HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor
Deșeuri lichide Orice deș euri în formă lichid ă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv n ămolurile HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor
Deșeuri
municipale Deșeuri menajere ș i alte deșeuri, care, prin natur ă sau compozi ție, sunt similare cu
deșeurile menajere HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

142Deșeuri de
echipamente
electrice si
electronice
(DEEE) Echipamentele electrice și electronice care constituie de șeuri conform prevederilor
Ordonanței de urgen ță a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul de șeurilor,
aprobată cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 426/2001, inclusiv toate
componentele, subansamblele și produsele consumabile, parte integrant ă a
echipamentului în momentul în care acestea devin de șeuri HG nr. 448/2005 privind de șeurile din
echipamente elecrice și electronice
Depozit

Un amplasament pentru eliminarea final ă a deș eurilor prin depozitare pe sol sau în
subteran, inclusiv;
– spații interne de depozitare a de șeurilor, adic ă depozite în care un produc ător
de deșeuri execut ă propria eliminare a de șeurilor la locul de producere;
– o suprafață permanent amenajat ă (adică pentru o perioad ă de peste un an)
pentru stocarea temporar ă a deș eurilor, dar exclusiv:
– instala ții unde de șeurile sunt desc ărcate pentru a permite pregătirea lor în
vederea efectu ării unui transport ulterior în scopul recuper ării, tratării sau elimin ării
finale în alt ă parte;
– stocarea deș eurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioad ă mai
mică de 3 ani, ca regul ă general ă, sau stocarea de șeurilor înainte de eliminare,
pentru o perioad ă mai mic ă de un an; HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor
Deținător de
deșeuri Producătorul de de șeuri ori persoana fizic ă sau juridic ă ce are deș euri în posesie OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Echipamente
electice și
electronice (EEE) Echipamentele care func ționează pe baz ă de curen ți electrici sau câmpuri
electromagnetice și echipamentele de generare, transport ș i de măsurare a acestor
curenți și câmpuri, incluse în categoriile prev ăzute în anexa nr. 1A și destinate
utilizării la o tensiune mai mic ă sau egal ă cu 1.000 vol ți curent alternativ și 1.500
volți curent continuu HG nr. 448/2005 privind de șeurile din
echipamente elecrice și electronice
Eliminare Orice opera țiune prev ăzută în anexa nr. II A OUG nr. 78/2000 aprobată cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Gestionare deșeuri Colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deș eurilor, inclusiv
supravegherea acestor opera ții și îngrijirea zonelor de depozitare dup ă închiderea
acestora OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Gaz de depozit Amestecul de compu și în stare gazoas ă generat de de șeurile depozitate HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor
Instalație de
incinerare Orice instalație tehnic ă fixă sau mobil ă și echipamentul destinat tratamentului
termic al de șeurilor, cu sau f ără recuperarea c ăldurii de ardere rezultate. Aceasta
include incinerarea prin oxidarea de șeurilor, precum și piroliza, gazificarea sau alte
procese de tratament termic, cu m sunt procesele cu plasm ă, în măsura în care
produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Ac. defini ție se
referă la amplasament și la întreaga instalație, incl: toate liniile de incinerare,
recepție a deșeurilor, depozitare, disp. de pretratare local ă; sistemele de
alimentare cu de șeuri-comb.-aer; boilerul; disp. de tratare a gazelor de ardere și a
apei uzate sau depozitarea reziduurilor; co șul de fum; dispozitivele și sistemele de
control al opera ț.de control al inciner ării, de înreg. și urmărire a condi țiilor de
incinerare. HG nr. 128/2002 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 268/2005
privind incinerarea de șeurilor
Instalații de
coincinerare Instalație care func ț. la data intr ării în vigoare a prezentei hot ărâri și care deține
autoriz. conform normelor legale în vigoare la data intr ării în vigoare a prezentei
hotărâri sau de ține acord de mediu la data intrării în vigoare a hotă râri, cu condi ția
să înceapă s ă incinereze/coincinereze înainte de data de 28 decembrie 2004, sau
este înregistrat ă de autoritatea competent ă la data intr ării în vigoare a prez. Hot. în
vederea ob ținerii unui acord de mediu. HG nr. 128/2002 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 268/2005
privind incinerarea de șeurilor
Incinerator de deșeuri
periculoase Instalații pentru eliminarea prin tratare termica în principal a de șeurilor periculose Ordin nr. 756/2004
Levigat Orice lichid care a percolat de șeurile depozitate și este eliminat sau men ținut în
depozit HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor
Nămoluri 1.Nămoluri provenite de la sta țiile de epurare a apelor uzate și de la alte sta ții de
epurare a apelor uzate cu o compozi ție asem ănătoare apelor uzate or ășenești;
2. Nămoluri provenite de la fosele septice și de la alte instalații similare pentru
epurarea apelor uzate; Ordin nr. 344/2004 penrtu aprobarea Normelor tehnice privind protec ția
mediului ș i în special a solurilor, când
se utilizeaz ă în agricultur ă

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

143 3. Nămoluri provenite de la sta țiile de epurare, altele decât cele men ționate la pct.
1 și 2
Nămoluri tratate Nămolurile tratate printr-un proces biologi c, chimic ori termic, prin stocare pe
termen lung sau prin orice alt procedeu cores. care s ă reducă în mod semnif.
puterea ac. de fermentare ș i riscurile sanitare rezultate prin utilize. lor Ordin nr. 344/2004 penrtu aprobarea
Normelor tehnice privind protec ția
mediului ș i în special a solurilor, când
se utilizeaz ă în agricultur ă
Operatori economici referitori la
ambalaje Furnizorii de materiale de ambalare, produc ătorii de ambalaje și produse ambalate,
importatorii, comercian ții, distribuitorii, autorit ățile publice și organiza țiile
neguvernamentale HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Operatorul depozitului Orice persoan ă juridică, învestit ă cu atribu ții și responsabilit ăți pentru administrarea
unui depozit conform legisla ției naționale; aceast ă persoană juridic ă poate fi alta la
faza de preg ătire față de cea de la urm ărirea postînchidere HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor
Prevenire Reducerea cantit ății și nocivității pentru mediu a materialelor și substan țelor
utilizate în ambalaje și deșeuri de ambalaje, precum ș i a ambalajelor și deșeurilor
de ambalaje în cadrul procesului de produc ție, comercializare, distribu ție, utilizare
și eliminare, mai ales prin dezvoltarea de produse și tehnologii curate HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Producător de
deșeuri

Orice persoan ă din a c ărei activitate rezult ă deș euri (produc ător inițial) și/sau care
efectueaz ă operațiuni de pretratare, de amestecare sau alte opera țiuni care
genereaz ă schimbarea naturii ori a compozi ției acestor de șeuri OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Producător de
EEE

Orice persoan ă fizică sau juridic ă, indiferent de tehnica de vânzare utilizat ă,
inclusiv prin comunicare la distan ță, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.
130/2000 privind protec ția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor
la distanță, aprobată cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 51/2003, care:
(i) produce ș i comercializeaz ă EEE sub propria marc ă; sau
(ii) revinde sub propria marc ă echipamente produse de al ți furnizori, un
revânzător nefiind considerat produc ător atunci când marca produc ătorului
figurează pe echipament conform pct. (i); sau
(iii) import ă ori exportă, cu titlu profesional, EEE din sau în România.
Persoana fizic ă sau juridic ă care asigur ă exclusiv o finan țare în cadrul sau ca
urmare a unui acord de finan țare nu este considerat ă produc ător decât dac ă
desfășoară totodată una dintre activit ățile prev ăzute la pct. (i) – (iii) HG nr. 448/2005 privind de șeurile din
echipamente elecrice și electronice
Producător de
vehicule
Fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul în România HG nr.2406/2004 modificat ă și
completat ș prin HG nr. 1313/2006
privind gestionarea vehiculelor uzate
Piroliză/gazeificar
e Descompunerea termic ă a substan țelor organice la temperaturi ridicate, în mare
măsură în absen șa oxigenului Ordin nr. 756/2004 al ministrului mediului ș i gospodaririi apelor pentru
aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea de șeurilor
Punct de colectare Metoda de colectare a materialelor pentru reciclare sau compostare în cadrul
căreia persoanele duc materialele la punctele de colectare unde le depoziteaz ă în
containere speciale
Reutilizare

Orice opera țiune prin care un produs care a fost conceput și proiectat pentru a
realiza un anumit scop este refolosit pentru acela și scop pentru care a fost
conceput OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Reciclare Operațiunea de reprelucrare într-un proces de produc ție a deșeurilor pentru scopul
original sau pentru alte scopuri OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Reziduu Orice material lichid s au solid, inclusiv cenu șă de vatră și zgura; cenu și volante ș i
praf de cazan; produ și solizi de reac ție de la tratarea gazelor; n ămol de la tratarea
apelor uzate; catalizatori consumați și cărbune activ epuizat, definit ca de șeu în
anexa nr. I A la Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 78/2000, aprobat ă cu
modificări prin Legea nr. 426/2001, care este generat prin procesul de incinerare
sau coincinerare, tratarea gazului de ardere și a apei uzate sau din alte procese
ale instala ției de incinerare ori coincinerare HG nr. 128/2002 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 268/2005
privind incinerarea de șeurilor
Stație de transfer Instalație ce serveste la transferul sau depozitarea pe termen scurt a de șeurilor
urmând apoi s ă fie încărcate prin presare în prescontainere și transportate pentru
valorificare, tratare sau eliminare.
Spaț iu de
depozitare în zona Una sau mai multe zone existente pentru depozitarea de șeurilor menajere
generate la nivelul unei localități rurale HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

144rurală
Tratare Totalitatea proceselor fizice, chimice și biologice care schimb ă caracteristicile
deșeurilor, în scopul reducerii volumului și caracterului periculos al acestora,
facilitând manipularea sau valorificarea lor OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Valorificare Orice opera țiune men ționată în anexa nr. II B a OUG nr . 78/2000 OUG nr. 78/2000 aprobat ă cu
modificări și complet ări prin Legea nr.
426/2001, modificată ș i completat ă
prin OUG nr. 61/2006, aprobat ă și
modifictă prin Legea nr. 27/2007
privind regimul deș eurilor
Valorificarea
energetic ă a
deșeurilor de
ambalaje Utilizarea de șeurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de producere a energiei
prin incinerarea directă, cu sau far ă alte de șeuri, dar cu recuperare de c ăldură HG nr. 621/2005 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1872/2006
privind gestiunea ambalajelor și a
deșeurilor de ambalaje
Vehicul scos din uz Vehicul devenit de șeu în sensul defini ției din anexa 1 A a OUG nr. 78/2000 privind
regimul de șeurilor cu modificarile și complet ările ulterioare HG nr. 2406/2004 modificat ă și
completat ă prin HG nr. 1313/2006
privind gestionarea vehiculelor
scoase din uz

ANEXA 2
Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
Directiva nr
2006/12/CE
privind deșeurile
Directiva nr. 91/689/CEE privind
deșeurile
periculoase
Ordonanța de Urgențã nr. 195/2005 (Monitorul Oficial Nr.
2995 din 3.04.2006) privind
protecția mediului, completatã și
modificatã prin Legea Nr. 265
/2006 (Monitorul Oficial nr. 586.
din 6.07.2006) Cap. IV. reglementeaz ă regimul
deșeurilor. Este interzis importul
deșeurilor în vederea elimin ării. Cap.
XIII Stabile ște Comitetele Regionale
pentru protec ția mediului cu
responsabilitã ți privind avizarea
Planurilor Regionale de Ac țiune
privind Protec ția Mediului și a
Planurilor Regionale pentru Sectoare
Specifice și analizeazã stadiul
implementãrii acestora. – Ministerul Administra ției și Internelor are
responsabilitã ți pentru elaborarea planurilor
sectoriale și a programelor.
– Ministerul Comer țului are ca responsabilitate
elaborarea politicilor de reciclare și recuperare a
deșeurilor industriale
– Ministerul Educa ției și Cercetãrii – informarea și
educarea tinerelor genera ții prin programe
educaționale introduse în curriculum.
Ordonanța de Urgen țã nr. 78/2000
privind regimul deș eurilor
(MonitorulOficial Nr. 283 dîn 22. 06.2000 ),
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonan ței de Urgen țã
nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, completatã și
modificatã (Monitorul Oficial
Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001)
și OUG nr. 61/2006 pentru
modificarea și completarea
Ordonanței de Urgen țã nr. 78/2000
privind regimul deș eurilor
(Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19.
08. 2006) Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG 61/2006 (Monitorul Oficial
Nr.38/18.01.2007) Toate reglementeaz ă cadrul
activitãților de gestionare a de șeurilor
care trebuie sã asigure un nivel înalt de protec ție pentru sãnãtatea umanã
și pentru mediu.

În general, principalele puncte critice privind responsabilitã țile pentru
elaborarea și aprobarea Planurilor la
toate nivelele- na țional, regional,
județean și pentru Bucure ști – au fost
soluționate prin modific ările introduse
de OUG nr. 61/2006, aprobată prin
Legea nr. 27/2007.
Au fost deja stabilite sanc țiuni clare
pentru autoritã țile care nu elaboreazã
și revizuiesc planurile lor de
gestionare a de șeurilor.
-Ministerul Sãnãtã ții- evalueazã impactul pe care îl
pot avea de șeurile asupra sãnãtã ții publice.
-Ministerul Administra ței Publice și Internelor
supravegheazã și asigurã transpunerea strategiilor
și programelor de gestionare a deș eurilor de cãtre
autoritãțile locale.
-Alte ministere ar trebui sã contribuie cu strategii
sectoriale și planuri de gestionare pentru a fi
integrate în planul na țional.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

145Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
Hotărârea de Guvern nr.
1470/2004 privind aprobarea
Planului și Strategiei Na ționale de
Gestionare a De șeurilor.
(Monitorul Oficial 954/18.10.2004) Se referã la aprobarea Strategiei și
Planului Na țional de Gestionare a
Deșeurilor con ținând o prognoz ă,
obiective și ținte, un plan de ac țiune
și alternative pentru atingerea
obiectivelor și țintelor propuse, în
ceea ce priveș te deș eurile
municipale, inclusiv deș eurile de
ambalaje și deșeurile biodegradabile.
Planul Na țional conține, de
asemenea, și o parte distinctã pentru
deșeurile din produc ție inclusiv
deșeurile periculoase. -Ministerul Administra ției Publice- participã la
întocmirea planurilor de gestionare a de șeurilor
pentru serviciile de administra ție publicã și
monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse în
Planul Na țional.
-Administrația regionalã/jude țeanã/localã asigurã
implementarea anumitor puncte din planul de implementare.
Directiva nr.
91/689/EEC
privind deșeurile
periculoase Ordonanța de Urgen țã nr. 78/2000
privind regimul deș eurilor
(Monitorul Oficial Nr. 283 din 22.
06.2000 ),
Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea Ordonan ței de Urgen țã
nr.78/2000 privind regimul
deșeurilor, completatã și
modificatã (Monitorul Oficial
Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001)
și Ordonan ța de Urgen țã nr.
61/2006 pentru modificarea și
completarea Ordonan ței de
Urgențã nr. 78/2000 privind
regimul de șeurilor (Monitorul
Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006 )
aprobată prin
Legea nr. 27/2007 pentru
aprobarea OUG 61/2006 (Monitorul Oficial
Nr.38/18.01.2007) Toate reglementeaz ă cadrul
activitãților de gestionare a deșeurilor, inclusiv de șeurile
periculoase, care trebuie sã asigure
prevenirea generãrii de deș euri
periculoase, tratarea acestor de șeuri
periculoase pentru a minimiza potențialele riscuri și a asigura un
nivel mare de protec ție a sãn ătãții
populației și a mediului. Ministerul Economiei și Comerțului coordoneazã și
monitorizeazã valorificarea și reciclarea de șeurilor
industriale prin intermediul Comisiei Na ționale de
Reciclare a Materialelor.
Hotărârea de Guvern nr.
1470/2004 privind aprobarea
Planului și Strategiei Na ționale de
Gestionare a De șeurilor ( Monitorul
Oficial nr. 954/18.10.2004) Se referã la aprobarea Strategiei și
Planului Na țional de Gestionare a
Deșeurilor con ținând o prognoz ă,
obiective și ținte, un plan de ac țiune
și alternative pentru atingerea
obiectivelor și țintelor propuse.
Aceste documente con țin o parte
specialã dedicată gestionării
deșeurilor periculoase. Dupã reglement ările naționale și Strategia și Planul
Național, agen ții economici sunt responsabili cu
gestionarea adecvat ă a deș eurilor periculoase.
Directiva nr. 75/439/EEC
privind eliminarea
uleiurilor
uzate, modificat ă
prin Directiva nr. 87/101/EEC și
Directiva nr. 91/692/EEC Hotărârea de Guvern nr. 235
/2007, privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial,
Partea I nr. 199 din 22.03.2007) Reglementeaz ă gestionarea uleiurilor
uzate și a filtrelor de ulei uzate,
pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane ș i asupra mediului.
Se referã la condi țiile pentru
colectarea anumitor tipuri de uleiuri
uzate. Ministerul Mediului și Dezvolt ării Durabile, Ministerul
Economiei și Comerțului, Ministerul Transporturilor
și autorit ățile locale de mediu sunt autorit ățile
competente. Autoritățile locale de mediu trebuie sã
publice lista companiilor certificate sã întreprindã
activitați de gestionare a uleiurilor uzate

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

146Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
Directiva nr.
91/157/EEC
privind
bateriile și
acumulatorii
ce con țin
anumite
substan țe
periculoase
și Directiva
nr. 93/86/EC
privind
etichetarea
bateriilor Hotărârea de Guvern nr.
1057/2001 privind regimul bateriilor și acumulatorilor ce
conțin substanțe periculoase
(Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11.
2001) Stabileste condi țiile pentru
etichetarea bateriilor și acumulatorilor
ce con țin anumite substan țe
periculoase, ca și pentru eliminarea
bateriilor și acumulatorilor uza ți.
Revizuirea actului normativ este
binevenitã pentru a ajuta la organizarea unui întreg sistem de
colectare, transport și reciclare a
bateriilor mici, altele decât cele de
mașinã. Ministerul Economiei ș i Comer țului trebuie sã
depunã la Ministerul Educa ției și Cercetării diferite
programe de cercetare menite sã reducã con ținutul
de metale-grele și cantitatea de substan țe
periculoase din baterii și acumulatori.
Directiva nr.
99/31/EC .
privind depozitarea deșeurilor Hotărârea de Guvern nr. 349/2005
privind depozitarea de șeurilor
(Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005) Stabileste cadrul legal pentru depozitarea de șeurilor, ca și pentru
construc ția, exploatarea,
monitorizarea, închiderea și
operațiunile de între ținere ulterioară a
amplasamentelor depozitelor existente de de șeuri. Autoritãțile locale trebuie sã ini țieze ac țiunile
corespunz ătoare pentru construirea unui depozit
nou de de șeuri dup ă ce a fost folosit ă 75% din
capacitatea proiectatã a unui depozit existent de
deșeuri.
Ordinul Ministerului Mediului și
Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce
defineș te criteriile ce trebuie
îndeplinite de de șeuri pentru a
putea fi incluse pe lista specificã de deșeuri a unui depozit ș i pe
lista naționalã de de șeuri
acceptate în fiecare clasã de depozit de de șeuri (Monitorul
Oficial nr. 194 din 8.03. 2005) Aprobã normele tehnice privind
procedurile preliminare de acceptare
a deș eurilor, criteriile de acceptare a
deșeurilor și lista na ționalã de
deșeuri acceptate pentru fiecare
clasã de depozit. Responsabilitatea aparține Ministerului Mediului și
Dezvoltării Durabile, Agentiei Na ționale pentru
Protecția Mediului și fiecărei Agen ții Regionale
pentru Protec ția Mediului.
Ordinul Ministerului Mediului și
Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea de șeurilor
(Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.
2005), completatã ș i modificatã
prin Ordinul nr. 1230/2005
(Monitorul Oficial nr. 1101 din
7.12. 2005) . Aprobã normele tehnice privind
depozitarea deș eurilor, construc ția,
exploatarea, monitorizarea și
închiderea depozitelor de de șeuri.
OM 757/2004 face referire la DG
162/2002 care a fost abrogat ã. Ar
trebui efectuate schimb ările necesare
pentru a fi în concordan țã cu actul în
vigoare DG 349/2005.
OM nr.1230/2005 reglementeaz ă
pre-tratarea/tratarea levigatului de la
depozitele de de șeuri în concordan țã
cu actele juridice în vigoare privind
calitatea apei. Pentru implementarea acestor reglement ări,
responsabilitã țile apar țin administrațiilor publice
centrale/regionale/locale și autoritã ților competenete
pentru protec ția mediului, precum și proiectan ților,
constructorilor, operatorilor și proprietarilor.
Ordinul Ministerului Mediului și
Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005
privind eliberarea permiselor de
mediu pentru închiderea instalațiilor pentru eliminarea,
depozitarea și incinerarea
deșeurilor (Monitorul Oficial nr.
1180 din 28.12.2005). Reglementeaz ă condi țiile pentru
închiderea depozitelor de de șeuri, a
incineratoarelor spitalice ști și
eliberarea permiselor pentru închiderea acestor instala ții. Agențiile Locale pentru Protec ția Mediului sunt
responsabile cu eliberarea permiselor pentru închidere.
Ordinul Ministerului Mediului și
Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitã ților
izolate care pot depozita de șeurile
municipale în acele depozite cu condiția sã îndeplineasc ă unele
din prevederile HG nr. 349/ 2005
privind depozitarea de șeurilor
(Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08.
2006) Aprobã o listã a localitã ților izolate
care pot depune de șeurile la anumite
depozite de de șeuri care nu sunt în
totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea de șeurilor.
Lista trebuie completatã cu ajutorul autoritãților locale și extinsã ș i cu alte
localitãți izolate din alte zone, cum ar
fi Delta Dun ării. Autoritãțile locale sunt responsabile cu propuneri noi, luând în considerare criteriul localitã ților izolate.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

147Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
Directiva nr.
2000/76/EC
privind încinerarea
deșeului Hotărârea de Guvern nr. 128/
2002 privind incinerarea de șeurilor
(Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002) Reglementeazã activitățile de
incinerare și co-incinerare, mãsurile
de control și monitorizare a
incineratoarelor și co-
incineratoarelor. Agențiile pentru protec ția mediului sunt responsabile
cu eliberarea permiselor.
Hotărârea de Guvern nr. 268/2005
(Monitorul Oficial nr. 332. din
20.04.2005) care completeazã și
modificã HG nr. 128/2002 privind
incinerarea de șeurilor Completeazã și modificã HG nr.
128/2002 și asigurã transpunerea
totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea de șeurilor, dând
de asemenea și lista graficelor de
închidere a incineratoarelor. Ar trebui întocmitã o nouã HG pentru a putea fi corelatã cu legislația
actualã în vigoare (ex. HG 856/2002
și procedura de ob ținere a
permiselor) și pentru a avea un
singur act juridic, complet și clar. Agențiile pentru protec ția mediului sunt responsabile
cu eliberarea acordurilor și autoriza țiilor pentru
incineratoare și co-incineratoare.
Ordinul Ministerului Mediului și
Gospodãririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind incinerarea de șeurilor
(Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005) Aprobã normele tehnice privind incinerarea deș eurilor.
Directiva nr. 94/62/EC
privind
ambalajele și
deșeurile din
ambalaje Hotărârea de Guvern nr. 621/
2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor din
ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639
din 20.07.2005) Reglementeaz ă gestionarea
ambalajelor și deșeurilor din
ambalaje, stabilînd obiective ș i ținte
naționale privind valorificarea/reciclarea deș eurilor din
ambalaje. Ministerul Economiei ș i Comer țului trebuie sã
proiecteze programe de cercetare menite sã
studieze fabricarea și compoziția ambalajelor.
Ministerul Mediului și Dezvolt ării Durabile va realiza
campanii de educare privind colectarea selectivã a deșeurilor din ambalaje.
Ordonanța de Urgențã nr.
196/2005 aprobatã și modificatã
de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul
Oficial nr. 393 din 8.05. 2006) . Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii și importatorii de bunuri
ambalate dacã aceș tia nu
îndeplinesc țintele stabilite de HG nr.
621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor din
ambalaje. Adminstra ția Fondului de Mediu colecteazã taxele
pentru a finan ța prin proiecte sistemul de
colectare/reciclare PET și alte proiecte de protec ție
a mediului.
Ordinul Ministerului Mediului și
Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a informațiilor privind ambalajele și
deșeurile din ambalaje (Monitorul
Oficial nr. 929 din 18.10.2005) . Aprobã procedura de raportare a
informațiilor privind ambalajele și
deșeuri din ambalaje. Agenții economici- produc ători și importatori- care
introduc bunuri ambalate pe pia țã trebuie sã
raporteze cantitã țile pentru baza de date na ționalã
privind ambalajele și deșeurile din ambalaje.
Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/
1095/2005 privind aprobarea procedurii și criteriilor de
autorizare a entitã ților economice
pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce prive ște îndeplinirea
obiectivelor anuale de valorificare și reciclare a ambalajelor și
deșeurilor din ambalaje (Monitorul
Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01.
2006) . Reglementeaz ă procedurile și
criteriile de acordare a permiselor
pentru persoanele juridice pentru a
prelua responsabilit ățile privind
atingerea țintelor de reciclare și
valorificare a bunurilor ambalate. ANPM trebuie sã ia toate m ăsurile pentru a îndeplini
prevederile acestui ordin. MMDD, prin ANPM este responsabil cu eliberarea licen țelor de func ționare a
entitãților economice ce preiau responsabilit ățile de
la importatori și producatori.
Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeazã și
modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii și criteriilor de
autorizare a persoanelor juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce prive ște atingerea
țintelor anuale de valorificare și
reciclare a de șeurilor din ambalaje
(Monitorul Oficial nr. 499 din
8.06.2006). Completeazã și modificã procedura
și criteriile pentru ob ținerea
permiselor de c ătre entitãțile juridice
pentru a prelua responsabilitatea în
ceea ce priveș te atingerea țintelelor
privind reciclarea și valorificarea.
Aceste douã ordine de ministru, nr. 1229/ 731/ 1095/2005 și nr. 194/
360/1325/2006 ar putea fi unite într-
un singur act juridic, clar și
cuprinzător pentru o mai bunã
utilizarea a acestuia de către autoritățile competente și în special
de către public.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

148Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
Directiva nr.
96/59/EC
privind depozitarea
bifenilului
policlorinat și
a rifenilului
policlorinat
(PCB și PCT) Hotărârea de Guvern nr. 173/2000
privind gestionarea special ă și
controlul bifenililor policlorina ți și a
altor compu și similari (Monitorul
Oficial nr. 131 din 28.03.2000) Reglementeaz ă condițiile speciale
pentru gestionarea și controlul
bifenililor policlorina ți și a altor
compuși similari, transpunând
principalele prevederi ale Directivei
CE. Autoritățile responsabile cu activitã țile de prevenire
și stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în
mod regulat inventariile lor privind PCB și PCT,
incluzand date despre cantitatea, tipul și locația
compușilor.
Hotărârea de Guvern nr. 291/
2005 pentru modificarea HG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr.
330 din 19.04. 2005) Completeazã și modificã HG nr.
173/2000 pentru a fi în concordan țã
cu Directiva UE privind termenele
limitã și depozitarea echipamentelor
contaminate și a uleiurilor uzate. Agenții economici trebuie sã respecte termenele
limitã stabilite pentru eliminare.
Ordinul MMGA nr. 1018/2005 ce stabileste Secretariatul Tehnic
pentru gestionarea și controlul
PBC și PCT în cadrul Direc ției
pentru Gestionarea De șeurilor și
Substanțelor Chimice Periculoase
(Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11 2005) . Aprobã înfiin țarea Secretariatului
Tehnic pentru Gestionarea ș i
Controlul PCB și PCT în cadrul
Direcției pentru Gestionarea
Deșeurilor și Substan țelor Chimice
Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru Protec ția Mediului. Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea ș i Controlul
PCB și PCT are 3 reprezentanti de la ANPM și câte
1 reprezentant de la fiecare din urm ătoarele institu ții:
MMDD, ARPM, Garda Na ționalã de Mediu și ICIM-
București.
Ordinul MMGA nr. 257/2006
pentru completarea anexei
Ordinului de Ministru nr. 1018/2005 ce stabileste înfiin țarea
Secretariatului Tehnic pentru compușii desemna ți în cadrul
Direcției pentru Gestionarea
Deșeurilor și Substan țelor Chimice
Periculoase (Monitorul Oficial nr.
249 din 20.03. 2006). Stabilește condițiile pentru inventarul
echipamentelor ce con țin compu șii
desemna ți sub 50 ppm ș i prin
adãugarea unor defini ții și prevederi
asigurã transpunerea total ă a
Directivei nr. 96/59/EC.
Este necesarã întocmirea unei HG noi care sã fie în deplină concordan țã
cu Directiva UE, care sã conțin ă
toate prevederile și definițiile și un
singur OM stabilind Secretariatul,
pentru a avea un act juridic clar și
cuprinzãtor.
Decizia nr.
2000/532/EC,
modificat ă
prin Decizia nr. 2001/119
stabilind o
listã a deșeurilor Hotărârea de Guvern nr. 856/2002
privind pãstrarea de înregistrãri legate de gestionarea de șeurilor și
o listã de de șeuri, inclusiv cele
periculoase (Monitorul Oficial nr.
659, din 5.09.2002) Reglementeaz ă pãstrarea de
informații privind gestionarea
deșeurilor, inclusiv colectarea,
transportul, depozitarea temporarã,
refolosirea și eliminarea acestora de
cãtre agen ții economici.
Convenția de
la Basel
(1989) privind controlul
transportului
peste frontiere al deșeurilor
periculoase și al elimin ării
acestora HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor m ăsuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr.
1013/2006, privind transferul de deșeuri (Monitorul Oficial Nr. 522
din 02.08.2007 Reglementeaz ă supravegherea și
controlul transferurilor de de șeuri La introducerea pe teritoriul României a de șeurilor,
Agenția Na țională pentru Protec ția Mediului emite
documentul de notificare și documentul de circula ție
pentru valorificare în instala ții autorizate.
Regulamentul Parlamentului
European și
al Consiliului (CE) nr.
1013/2006,
privind transferul de
deșeuri Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Conven ția de la Basel
privind mi șcările transfrontaliere
ale de șeurilor periculoase și
privind eliminarea lor (Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 18 din
26.01.1991) Reglementeaz ă mi șcările
transfrontaliere ale de șeurilor
periculoase și eliminarea acestora. Autoritatea competentã și punctul central îl
reprezintã MMGA prin entitã țile subordonate
acestuia: Direc ția pentru Gestionarea Deș eurilor și
Agenția Na ționalã pentru Protec ția Mediului.
Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor
Convenției de la Basel privind
controlul mi șcărilor transfrontaliere
ale de șeurilor periculoase și
privind eliminarea acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din
27.05.2002) Adoptã amendamentele Conven ției
de la Basel privind controlul
mișcărilor transfrontaliere a
deșeurilor periculoase.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

149Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
Ordinul MMGA nr. 2/2004
ce aprob ă Procedura pentru
Reglementarea și Controlul
Transporturilor de de șeuri pe
teritoriul României (Monitorul
Oficial nr. 324 din 15.04. 2004) Stabilește Procedura pentru
reglementarea și controlul
transporturilor de șeurilor de orice tip
pe teritoriul României. Ministerele Mediului și Dezvolt ării Durabile,
Transporturilor, Sãnãtã ții, Administra ției și
Internelelor, Comisia Na ționalã de Reciclare și
Garda Na ționalã de Mediu trebuie sã identifice
neconcordan țele și sã aplice sanc țiuni.
Directiva nr.
86/278/EEC
privind protecția
mediului, și în particular, a solului,
atunci când
namolul provenit de la
stațiile de
epurare este
folosit în
agriculturã Ordinul MMGA și al Ministerului
Agriculturii, Pãdurilor și Dezvolt ării
Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru
protecția mediului, și în particular,
a solului, când nãmolul provenit de
la stațiile de epurare este folosit în
agriculturã (Monitorul Oficial nr.
959 din 19.10.2004). Aprobã normele tehnice pentru protecția mediului și în special a
solului, atunci când nãmolul provenit
de la stațiile de epurare este folosit în
agriculturã. -Autoritãțile teritoriale din agricultură trebuie sã
coopereze cu autoritatea de mediu pentru eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului provenit de la
stațiile de epurare în agriculturã.
-Ministerul Internelor ș i Administra ției Publice
elaboreazã împreunã cu autoritãțile locale planuri pentru imbunãta țirea activitã ților stațiilor de epurare
pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce
privește eliminarea n ămolului.
Directiva nr. 2000/53/EC
privind
vehiculele scoase din uz
(VSU) HG nr. 2406/2004 privind
gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din
11.01.2005.), modificat prin HG
nr.1313 / 2006. Reglementeaz ă gestionarea
vehiculelor scoase din uz, stabilind țintele pentru valorificare și reciclare,
și cerințele minime ce trebuie
îndeplinite în ceea ce prive ște
instalațiile de colectare și de
dezmembrare a VSU. MMGA are responsabilitatea de a raporta datele la fiecare 3 ani Comisiei Europene.
Ordinul comun al MMGA, MAPA și
MTCT nr. 87/527/411/2005 privind
modelul certificatului de distrugere
și condi țiile pentru eliberarea
acestuia pentru vehiculele scoase
din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din
8.04.2005) Aprobã modelul de certificat de
distrugere pentru vehiculele scoase
din uz precum și condițiile de
eliberare a acestui certificat. Trebuie întocmit un act juridic clar și
cuprinzãtor care sã încludã toate
actele juridice menționate mai sus, referitoare la VSU (HG 2406/2004,
OM 88/110/2005 și OM
87/527/411/2005) în aceea și HG.
Ordinul MMGA nr. 1224/2005
privind aprobarea procedurii și
condițiilor de autorizare a entitã ților
legale de asumare a responsabilitã ților pentru stabilirea
țintelor anuale de refolosire,
reciclare și valorificare energeticã
a VSU (Monitorul Oficial nr. 1178
din 27.12.2005) Aprobã procedura și condițiile pentru
eliberarea permisului cãtre entitã țile
juridice pentru ca acestea sã- și
asume responsabilitã țile pentru
îndeplinirea țintelor anuale privind
valorificarea și reciclarea de la
producãtorii și importatorii de
vehicole.
Ordinul MMGA nr. 816/2006
pentru înfiin țarea comisiei pentru
evaluarea și eliberarea permiselor
pentru entitã țile juridice, privind
asumarea responsabilitã ților legate
de țintele anuale de refolosire,
reciclare și valorificare energeticã
a VSU (Monitorul Oficial nr. 724
din 24.08.2006) Stabilește competen țele Comisiei, în
ceea ce priveș te emiterea permiselor
pentru entitã țile juridice care î și
asumă responsabilitatea pentru
îndeplinirea țintelor anuale de
valorificare/reciclare.
O parte din persoanele nominalizate
în comisie au fost înlocuite și OM
trebuie modificat în concordan țã cu
noile schimbãri ș i nominalizãri din
Minister.
Directiva nr. 2002/96/EC privind
deșeurile din
echipamente
electrice și
electronice (DEEE) Hotărârea de Guvern nr. 448/2005
privind de șeurile din echipamente
electrice și electronice (Monitorul
Oficial nr. 491 din 10.06.2005) Transpune cerin țele Directivelor
Europene, obiectivele și țintele ce
trebuie atinse gradual. Responsabilitatea finan țãrii colectãrii/
transportului și eliminãrii DEEE din
gospodãrii și de la ceilal ți utilizatori
revine producãtorilor care introduc
EEE pe piatã după 31.12.2006. În viitorul apropiat, dup ă ce entitã țile
juridice ce vor fi responsabile de Ministerul Economiei ș i Comer țului, MMGA și
autoritãtțile publice locale sunt obligate sã
promoveze informa ții și campanii de educare a
consumatorilor și sã ii încurajeze sã faciliteze
procesul de refolosire, tratare și valorificare a DEEE.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

150Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
atingerea țintelor vor intra în vigoare,
sau chiar înainte, trebuie adãugate
responsabilitã ți clare pentru
atingerea țintelor stabilite și sancțiuni
dacã aceste ținte nu sunt îndeplinite.
Ordinul MMGA nr. 901/SB/ 2005
privind aprobarea mãsurilor specifice pentru colectarea DEEE
care prezintã riscuri de
contaminare pentru personalul de la punctele de colectare (Monitorul
Oficial nr. 910 din 12.10.2005) . Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate și
contaminate în condi ții de siguranțã
pentru sãnãtatea personalului ce deservește punctele de colectare.
Ordinul comun al MMGA ș i MEC
nr. 1225/721/2005 privind
aprobarea procedurii ș i criteriilor
de evaluare și autorizare a
entitãților colective ce preiau
responsabilitã țile de atingere a
țintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE (Monitorul Oficial nr. 161 din
21.12.2005) și rectificarea acestuia
în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44
din 18.01.2005) Reglementeaz ă procedura și criteriile
de evaluare și autorizare a entitã ților
colective ce preiau responsabilitatea
de atingere a țintelor anuale de la
producătorii și importatorii de
echipamente electrice și electronice. Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenția Na ționalã pentru Protec ția Mediului.
Ordinul comun al MMGA ș i MEC
nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a
producãtorilor, inventarul și datele
raportate privind EEE ș i DEEE
(Monitorul Oficial nr..1 din 3.01.2006) Este aprobatã o procedurã clarã de
înregistrare a producãtorilor și a
formelor specifice de raportare a
datelor privind EEE produse și
introduse pe pia țã, precum ș i date
referitoare la DEEE.
Este necesarã elaborarea unui act
juridic care sã con țină și sancțiuni
pentru cei care nu respectã procedurile de înregistrare și nu
raporteazã date. Garda Na ționalã de
Mediu trebuie sã fie responsãbilã cu controlul și acordarea de sanc țiuni. Agenția Na ționalã pentru Protec ția Mediului este
responsabilã cu agregarea datelor primite într-o bază de date na ționalã privind EEE și DEEE.
Hotărârea de Guvern nr.
992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substan țe periculoase în
EEE (Monitorul Oficial nr 822 din
12.09.2005 ) Reglementeaz ă regimul de
introducere pe pia țã a EEE ce con țin
substanțe periculoase; dupã
1.01.2007 este interzisã introducerea pe piațã a EEE ce conțin Pb, Hg, Cd,
Cr6, BPB și DEPB Agenția Na ționalã pentru Substan țe Chimice și
Periculoase este responsabilã cu impunerea de penalitãți în cazul neconformãrii.
Hotărârea de Guvern nr.
816/2006 pentru completarea și
modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanțe periculoase în EEE
(Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005) Reglementeaz ă nivelul admis al
concentra țiilor de anumite metale
grele și alți compu și toxici în
echipamentele electrice și
electronice.
Cele douã HG 992/2005 și HG
816/2006 trebuie reformulate într-una singurã. MEF va schimba nivelul concentra țiilor și lista
substanțelor periculoase pentru a fi în concordan țã
cu progresul tehnologic.
Ordinul MMGA nr. 556/2006
privind etichetarea specificã
aplicatã echipamentelor electrice
și electronice introduse pe pia țã
dupa 31 Dec 2006.
(Monitorul Oficial nr.608 din
13.07.2006) Reglementeaz ă tipul ș i mãsurile
etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe pia ță după 31 Dec
2006, precum și identificarea
producãtorului.
Acest OM poate fi unit cu HG
448/2005 privind DEEE într-un singur
act legal, clar. Garda Na ționalã de Mediu și Autoritatea pentru
Protecția Consumatorului sunt responsabile cu
instituirea penalitã ților în caz de neconformare.
Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01.
2006 privind înfiin țarea Comisiei
pentru Evaluarea și Autorizarea
entităților colective ce preiau
responsabilitatea atingerii țintelor
anuale de refolosire, valorificare și
reciclare a DEEE (OMiîntern-
nepublicat în Monitorul Oficial) Nominalizeazã persoanele din cadrul
Comisiei de Evaluare și Autorizare a
entitãților colective ce preiau
responsabilitatea atingerii țintelor
anuale de refolosire, valorificare și
reciclare a DEEE.
Ordinul trebuie revizuit și modificat
datoritã schimb ărilor aparute la
Nivelul Secretarului de Stat.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

151Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale și al
punctelor critice (unde este cazul ) Responsabilitã țile autoritã ților relevante
Directiva nr.
78/176/EEC9
privind deșeurile
provenite din
industria de
TiO2, Directiva nr. 82/883/EEC**
și Directiva
nr.
92/112/CEE*** Ordinul comun al MMGA ș i MEC
nr. 751/870/2004 privind
gestionarea de șeurilor din
industria de dioxid de titaniu (Monitorul Oficial nr.10 din
5.01.2005) . Aprobã condi țiile necesare pentru
autorizarea proiectelor și/sau a
activităților din industria dioxidului de
titaniu precum și gestionarea
deșeurilor din aceast ă industrie.
Trebuie revizuite obligațiile
proprietarului activității pentru a fi în
concordan țã cu noua Lege de
Protecția Mediului.
Directiva nr.
87/217/CEE
privind
prevenirea și
reducerea
poluãrii
mediului cu azbest Hotărârea de Guvern nr.
124/2003 privind prevenirea și
reducerea și controlul polu ării
mediului cu azbest (Monitorul
Oficial nr.109 din 20.02.2003) Reglementeaz ă prevenirea,
reducerea și controlul polu ării
mediului cu azbest; restric ționeazã
folosirea și comercializarea
azbestului și a produselor ce con țin
azbest și stabile ște reguli pentru
etichetarea produselor cu con ținut de
azbest.
Hotărârea de Guvern nr.
1875/2003 privind protec ția
sãnãtãții personalului împotriva
poluării cu azbest (Monitorul
Oficial nr.64 din 24.01.2006) Reglementeaz ă condițiile de lucru
pentru protec ția personalului
împotriva polu ării cu azbest.
Ordinul MMGA nr. 108/2005
privind metodele de prelevare a
probelor și de determinare a
cantităților de azbest în mediu
(Monitorul Oficial nr.217 din
15.03.2005) . Stabilește metodele de prelevare și
metodele analitice ce vor fi fololoca ție
pentru a determina
concentra ția/cantitățile de poluan ți.

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

152ANEXA 3 – Situa ția organiz ării serviciilor de gestionare a de șeurilor
municipale

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

153ANEXA 4 – Prevederi privind închiderea depozitelor de de șeuri din mediul
urban

Localitatea An deschidere /an inchidere Suprafata proiectata (ha)
Slatina 1990 / 2007 4
Caracal 1999 / 2017 6
Corabia 1998 / 2017 2.3
Bals 1969 / 2017 3.2
Draganesti Olt 1975 / 2009 2
Scornicesti 1991 / 2009 2

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

154ANEXA 5 – Amplasamente propuse pentru depozitul jude țean de de șeuri

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

155ALTERNATIVA 1
COLECTARE TRANSPORT TRATARE – VALORIFICARE RECICLARE

DESEURI
MUNICIPALE 0 to/an
HARTIE+CARTON 0 to/an
PUBELA 1 0
to/an
INSTALATIE SORTARE 0 to/an ANEXA 6
H+C to/an H+C 0 to/an PLASTICE 0 to/an

PLASTICE to/an PLASTICE 0 to/an METALE 0 to/an
STICLA to/an STICLA to/an
METALE to/an METALE 0 to/an STICLA 0 to/an

REFUZ DIN SORTARE 0 to/an REFUZ DIN RECICLARE 0 to/an

DIN PARCURI,
GRADINI,
CANTINE,
RESTAURANTE 0 to/an INSTALATIE COMPOSTARE 0 to/an

DESEURI VERZI to/an REFUZ DIN CERNERE 0 to/an

COMPOST 0 to/an

PUBELA 2 0 to/an VALORIFICARE IN AGRICULTURA 0 to/an
ALTE DESEURI to/an

ELIMINARE FINALA – DEPOZITARE 0 to/an
ALTE DESEURI 0 to/an

REFUZ DIN CERNERE 0 to/an

REFUZ DIN SORTARE 0 to/an

REFUZ DIN RECICLARE 0 to/an

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

156ALTERNATIVA 2 ANEXA 6
COLECTARE TRANSPORT TRATARE VALORIFICARE
DESEURI
MUNICIPALE to/an
PUBELA 1 to/an INSTALATIE SORTARE to/an
H+C to/an H+C to/an H+C to/an
PLASTICE to/an PLASTICE to/an
PLASTICE to/an
METALE to/an METALE to/an METALE to/an
REFUZ DIN SORTARE
to/an REFUZ DIN
RECICLARE to/an

PUBELA 2 to/an INSTALATIE TRATARE MECANO-BIOLOGICA
ALTE DESEURI to/an TMB to/an
DESEURI VERZI
DIN PARCURI,
GRADINI to/an
CDD to/an CENTRALE
TERMICE to/an

METALE to/an RECICLATORI to/an

FBD to/an INSTALATIA
COMPOST to/an

REFUZ DIN SORTARE to/an REFUZ DIN
COMPOSTARE COMPOST
to/an to/an
SPATII VERZI

ELIMINARE FINALA – DEPOZITARE
to/an
REFUZ DIN SORTARE TMB to/an
REFUZ DIN SORTARE to/an
REFUZ DIN RECICLARE to/an
REFUZ DIN COMPOSTARE to/an

Plan Jude țean de Gestionare a Deseurilor – Jude țul OLT

157 ALTERNATIVA 3 ANEXA 6

COLECTARE TRANSPORT TRATARE –VALORIFICARE RECICLARE DESEURI MUNICPAL to/an

SPATII VERZI
INCHIDERE DEPOZITE ISTORICE
to/an COMPOST
to/an INSTALATIE COMPOST to/an RECICLATORI to/an CENTRALE TERMICE to/an VALORIFICATE
IN AGRICULTURIA to/an
REFUZ DE COMPOSTARE TMB
to/an REFUZ RECICLAT to/an PLASTICE to/an H+C to/an
METALE to/an
ELIMINARE FINALA – DEPOZITARE to/an

REFUZ DE SORTARE TMB to/an
REFUZ DE SORTARE FRACTIUNE USCATA to/an
REFUZ DE RECICLARE to//an
REFUZ DE COMPOSTARE TMB to/an
REFUZ DE COMPOSTARE DESEURI VERZI to/an PUBELE 1 to/an

H+C to/an
PLASTICE to/an
METALE to/an INSTALATIE SORTARE to/an H+C to/an

PLASTICE to/an
METALE to/an
REFUZ DE SORTARE to/an
INSTALATIE TRATARE MECANO-BIOLOGICA
TMB to/an
CDD to/an
METALE to/an
FBD to/an
REFUZ DE SORTARE to/an

INSTALATIE COMPOSTARE to/an

REFUZ DE CERNERE to/an
COMPOST to/an
PUBELE 2 to/an ALTE DESEURI to/an DIN PARCURI, GRADINI,
CANTINE, RESTAURANTE to/an

DESEURI VERZI to/an