PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ AL ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI Beneficiar: Orașul Sângeorz-Băi Realizat de S.C. Spes Consulting S.R.L. Iași, 2018 I…. [309918]
[anonimizat]: [anonimizat] S.C. Spes Consulting S.R.L.
Iași, 2018
I. Introducere
1. Scopul și rolul documentației
1.1.1. Scopul general al Planului de mobilitate urbană durabilă
Conform Carta Albă a Transporturilor, document adoptat de Comisia Europeană în 2011, sub titlul de ”mobilitate urbană integrată” se identifică ca obiectiv central: ”[anonimizat], precum și a [anonimizat] a [anonimizat]; examinarea, în cazul orașelor de o anumită dimensiune, a posibilității impunerii unei abordări conforme cu standardele naționale bazate pe orientările UE”.
[anonimizat] o legătură puternică între Carta Albă a transporturilor și pregătirea planurilor de mobilitate urbană.
[anonimizat]. 190/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 [anonimizat] ”instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităților din zona periurbană/[anonimizat]”.
Astfel, un plan de mobilitate durabilă este un plan strategic conceput pentru a [anonimizat] o mai bună calitate a vieții. [anonimizat], [anonimizat]:
[anonimizat];
Îmbunătățirea siguranței și securității;
Reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;
Îmbunătățirea eficienței și a rentabilității transportului de persoane și mărfuri;
Creșterea atractivității și calității mediului urban și a [anonimizat], economiei și societății în ansamblu.
[anonimizat]:
Viziune pe termen lung și un plan de implementare foarte clar;
Abordare participativă;
Dezvoltarea echilibrată și integrată a tuturor modurilor de transport;
Integrarea orizontală și verticală;
Evaluarea performanței actuale și viitoare;
Monitorizarea, evaluarea și raportarea periodică;
Luarea în considerare a costurilor externe pentru toate modurile de transport;
1.1.2. Scopul și rolul specific al Planului de mobilitate urbană durabilă
Planul de mobilitate durabilă oferă un instrument strategic de planificare a [anonimizat] a [anonimizat], realizând o planificare eficientă a [anonimizat].
Scopul Planului de mobilitate este de a fundamenta o strategie coerentă de transport pentru investițiile noi, dar și a investițiilor de management și mentenanță a infrastructurii existente în vederea realizării unui sistem de transport integrat multimodal. Dezvoltarea acestei strategii de transport are la bază două obiective majore ale dezvoltării transporturilor în zona analizată și anume:
Dezvoltarea rețelei de transport existente spre conectarea efectivă și eficientă a orașului Sângeorz-Băi cu restul țării și cu țările învecinate (obiectivul de conectivitate);
Îmbunătățirea accesibilității populației către serviciile sociale și economice (obiectivul de accesibilitate).
Planul urban de mobilitate va permite îndeplinirea următoarelor deziderate:
Va asigura accesibilitatea pentru toți cetățenii la transport public sau privat, astfel încât să permită accesul la destinații și servicii esențiale;
Va crește gradul de siguranță și securitate în mijloacele de transport și va reduce numărul de accidente;
Va crește atractivitatea transportului public și va conduce la o utilizare mai rațională a autovehiculelor private;
Va conduce la decongestionarea traficului, la scăderea duratei de staționare în trafic și implicit la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și a consumului de energie;
Va conduce la o mai bună calitate a vieții în mediul urban prin măsurile de reducere a poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;
Va optimiza transportul de persoane și mărfuri prin eficientizarea costurilor;
Va dezvolta o rețea bine organizată, atât în ceea ce privește mijloacele de trasport nemotorizate, cât și în ceea ce privește rețelele inter-modale de transport.
PMUD va funcționa ca un suport pentru pregătirea și implementarea proiectelor și măsurilor finanțate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (și programele operaționale din viitoarele perioade de programare) și alte surse asociate bugetelor locale, dar și pentru susținerea implementării unor proiecte de interes național care influențează mobilitatea în aria de studiu.
Planul de mobilitate urbană pentru orașul Sângeorz-Băi va include următoarele componente:
Diagnosticarea sistemului existent de mobilitate și transport, al infrastructurilor, dotărilor și fluxurilor de trafic;
Evaluarea nivelului de disfuncționalitate a circulației urbane;
Dezvoltarea funcțională, socio-economică și urbanistică a zonelor urbane;
Infrastructuri, zonare urbane, rețele de trasnport, relații în teritoriu;
Mobilitatea, accesibilitatea și nevoia de conectivitate;
Modelarea prognozelor de mobilitate, transport și trafic;
Dezvoltarea rețelelor de transport urban și regional;
Planificarea și proiectarea infrastructurilor de transport;
Politicile și măsurile definite în Planul de mobilitate urbană durabilă acoperă toate modurile și formele de transport în întreaga aglomerare urbană, atât în plan public cât și privat, atât pentru transportul de pasageri cât și pentru cel de bunuri, transport motorizat și nemotorizat, deplasarea și parcarea.
Planul de mobilitate urbană durabilă va trata următoarele subiecte:
Transportul public – planul de mobilitate urbană durabilă va furniza o strategie de creștere a calității, securității, integrării și accesibilității serviciilor de transport în comun, care să acopere infrastructura, materialul rulant și întreținerea;
Transportul nemotorizat – planul de mobilitate urbană va încorpora un pachet de măsuri de creștere a atractivității, siguranței și securității mersului pe jos și cu bicicleta. Infrastructura existentă va fi evaluată și, după caz, îmbunătățită. Dezvoltarea noii structuri trebuie gândită nu numai din perspectiva itinerariilor de transport motorizat, ci va avea în vedere o infrastructură dedicată pietonilor și bicicliștilor, separată de traficul greu motorizat și menită a reduce distanțele de deplasare în măsura în care acest lucru este posibil.
Inter-modalitate – PMUD va contribui la o mai bună integrare a diferitelor moduri de transport și va identifica măsuri menite în mod special să faciliteze mobilitatea și transportul multi-modal coerent.
Siguranța rutieră urbană – PMUD va prezenta acțiuni de îmbunătățire a siguranței rutiere bazată pe analiza problemelor din acest domeniu și pe factorii de risc din zona urbană analizată.
Transportul rutier (în mișcare și staționar) – Măsurile cuprinse în PMUD vor viza optimizarea utilizării infrastructurii rutiere existente și îmbunătățirea situației în zonele sensibile cât și la nivel general. Se va explora potențialul de realocare a spațiului rutier către alte moduri de transport sau funcțiuni și folosințe publice, care nu au legătură cu transportul.
Logistica urbană – PMUD va prezenta măsuri de îmbunătățire a eficienței logisticii urbane, inclusiv a serviciilor de livrare marfă în orașe, concomitent cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluanților și a zgomotului.
Managementul mobilității – PMUD va include măsuri de facilitare a unei tranziții către sisteme de mobilitate mai sustenabile. În acest scop se impune implicarea cetățenilor, angajatorilor, școlilor și a altor actori relevanți ai societății.
Sisteme de transport inteligente – Deoarece STI sunt aplicabile tuturor modurilor de transport și serviciilor de mobilitate, atât pentru călători cât și pentru marfă, ele pot sprijini formularea unei strategii, implementarea politicii și monitorizarea fiecărei măsuri concepute în cadrul planului de mobilitate urbană durabilă.
1.1.3. Obiectivele strategice ale Planului de mobilitate
Obiectivele strategice ce vor fi îndeplinite prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al orașului Sângeorz-Băi vor fi urmărite și analizate atât în situația actuală – situație de referință pentru planul de mobilitate, cât și în situația implementării proiectelor identificate prin direcțiile de acțiune majore ale sectorului de transporturi – situația viitoare. Obiectivele strategice ale Planului de mobilitate vizează:
Accesibilitatea – include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea de deplasare între anumite puncte, cât și accesul (oamenii au acces la numeroase oportunități de călătorie, în ciuda unor deficiențe fizice sau a unor factori sociali, inclusiv categoria de venit, vârsta, sexul și originea etnică);
Siguranță și securitate – îmbunătățirea siguranței și securității în timpul deplasărilor;
Protecția mediului – reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie – promovarea transportului nemotorizat și a transportului public electric;
Eficiența economică – îmbunătățirea eficienței și rentabilității economice a transportului de mărfuri și persoane;
Calitatea mediului urban – contribuie la creșterea atractivității și calității mediului urban și proiectarea unui mediu urban în beneficiul cetățenilor, economiei și societății în general.
Fiecare obiectiv strategic va fi tratat în manieră SMART, adică va avea o detaliere specifică sectorului de planificare a transporturilor, va fi accesibil – ușor de înțeles și de evaluat pentru cei care monitorizează aceste obiective, va fi realist și încadrat în timp.
1.1.4. Zona de studiu
Zona de studiu a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este cuprinsă în limita administrativă a orașului Sângeorz-Băi, fiind vizată cu precădere zona de intravilan a localității, unde se desfășoară activitățile socio-economice. Această zonă este caracterizată prin diverse funcțiuni urbanistice, de la funcțiuni de locuire la funcțiuni de servicii, prin urmare va fi detaliată în cadrul planului de mobilitate pe baza unui sistem de zonificare de transport, în zone de transport descrise prin atribute socio-economice și demografice.
Din punct de vedere administrativ, orașul Sângeorz-Băi este o unitate administrativă de rang III, care face parte din județul Bistrița-Năsăud, regiunea de dezvoltare Nord-Vest a țării.
Zona de studiu cuprinde teritoriul urban, utilizarea teritoriului precum și rețelele infrastructurilor de transport și serviciile asociate acestora la nivelul orașului Sângeorz-Băi și a localităților aparținătoare: Cormaia și Valea Borcutului, fiind analizată atât la nivel actual de dezvoltare cât și într-o viitoare dezvoltare urbană expansivă sau concentrată.
În figura de mai jos este prezentată zona de studiu a planului de mobilitate, cuprinzând orașul Sângeorz-Băi și localitățile aparținătoare, Cormaia și Valea Borcutului.
Figura 1.1. Zona de studiu a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
Planul de mobilitate va avea în vedere că zona de studiu este influențată considerabil și de arealul înconjurător, impactul ajungând până la nivel național. De aceea, planul de mobilitate, deși concentrat pe spațiul urban descris mai sus va cuprinde și niveluri de analiză agregate, precum:
Nivelul de analiză regional – se reflectă în volumele de transport (atât mărfuri cât și persoane) ale fluxurilor de trafic de tranzit și de penetrație dintre localitățile cele mai importante ale regiunii, pe trasee care include elemente de rețea aferente arealului administrat de Orașul Sângeorz-Băi.
Nivelul de analiză național – se reflectă în volumele de transport (atât mărfuri cât și persoane) ale fluxurilor de trafic de tranzit și de penetrație dintre județele țării, pe trasee care include elemente de rețea aferente arealului administrat de Orașul Sângeorz-Băi.
1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială
La elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a orașului Sângeorz-Băi s-a avut în vedere corelarea cu prevederile documentelor de planificare spațială la nivel național, județean și local.
La nivelul planificării spațiale, conform legislației actuale în vigoare, precum și a împărțirii în regiuni curente, orașul Sângeorz-Băi este o unitate administrativ-teritorială de rang III, care face parte din județul Bistrița-Năsăud, regiunea de dezvoltare Nord-Vest a României.
Conform calsificării unităților administrativ-teritoriale urbane din Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – România policentrică 2035 Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni, orașul Sângeorz-Băi este un centru urban cu rol zonal, la nivelul județului polul județean principal fiind municipiul Bistrița, orașul reședință de județ.
Figura 1.2. Clasificarea unităților administrativ-teritoriale urbane
(Sursa: Studiul de fundamentare în vederea revizuirii PATN secțiunea Rețeaua de localități și analiză MDRAP)
Principalele documente de planificare spațială sunt:
Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR)
Documentațiile de amenajare a teritoriului
Planul de amenajare a teritoriului național (PATN)
Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ)
Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudețean, interorășenesc, intercomunal
Planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ)
Planurile urbanistice: general, zonal și de detaliu
Master planul Național de Transport
Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR)
http://www.sdtr.ro/44/Strategie
Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională și națională precum și direcțiile de implementare, integrându-se aici și aspectele relevante la nivel transfrontalier și transnational.
Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu modificările și completările ulterioare, strategiile, politicile și programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial ar trebui fundamentate pe Strategia de dezvoltare teritorială a României, document ce a fost adoptat de către Guvernul României în data de 05.10.2016. Această strategie este rezultatul unui demers amplu de planificare strategică care transpune în plan teritorial obiectivele și direcțiile de dezvoltare a României pentru orizontul de timp 2035.
SDTR este un document strategic cu scopul de a asigura un cadru integrat de planificare strategică care să orienteze procesele de dezvoltare a teritoriului național. SDTR propune:
Susținerea dezvoltării policentrice a teritoriului național;
Sprijinirea dezvoltării zonelor economice cu vocație internațională;
Asigurarea unei conectivități crescute a orașelor mici și mijlocii cu orașele mari;
Susținerea dezvoltării infrastructurii de bază prin asigurarea accesului tuturor localităților la servicii de interes general;
Întărirea cooperării între autoritățile publice de la diferite niveluri administrative în scopul asigurării unei dezvoltări armonioase a teritoriului național.
Documentații de amenajare a teritoriului
Corelațiile dintre documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism sunt prezentate in figura de mai jos:
Figura 1.2. Relații între documentațiile de amenajare a teritoriului și cele de urbanism
Sursa: Studiul AMTRANS
Planul de Amenajare a Teritoriului Național – PATN
http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea-teritoriului-in-context-national/-4697
Conform Legii 350/2001 activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întreg teritoriul României pe baza principiului ierarhizării, coeziunii și integrării spațiale la nivel național, regional, județean, orășenesc și comunal, creând cadrul adecvat pentru dezvoltarea echilibrată și utilizarea rațională a teritoriului precum și gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului. Planul de amenajare a teritoriului național – PATN reprezintă documentul cu caracter director, care include sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu și lung pentru întreg teritoriul țării.
Secțiunile planului de amenajare a teritoriului național sunt:
Rețele de transport – aprobată prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea I – Rețele de transport
Apa – aprobată prin Legea nr. 171 din 24 noiembrie 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a II-a – Apa
Zone protejate – aprobată prin Legea nr. 5 din 06 martie 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a III-a – Zone protejate
Rețeaua de localități – aprobată prin Legea 351 din 06 iulie 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități
Zone de risc natural – aprobată prin Legea nr. 575 din 22 Octombrie 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural
Turismul – aprobată prin Legea nr. 190 din 26 mai 2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a VI-a – Zone turistice
Infrastructura pentru educație –Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a VII-a – în curs de aprobare
Zone rurale – Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a VIII-a – în curs de aprobare
Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ)
Planul de amenajare a teritoriului zonal se întocmește pentru soluționarea unor probleme specifice unor teritorii. Aceste teritorii pot fi, conform legii, următoarele:
intercomunale sau interorășenești, compuse din comune și orașe;
interjudețene, care conțin părți din județe sau județe întregi;
regionale, care sunt compuse din mai multe județe.
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – PATJ
Planul de amenajare a teritoriului județean este obligatoriu pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism. PATJ are caracter director și reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare socio-economică a județului. Fiecare județ are, conform legii, obligativitatea de a deține un plan de amenajare a teritoriului județean și de a-l reactualiza la fiecare 5-10 ani. Planul de amenajare a teritoriului județean trebuie corelat cu următoarele planuri și programe: PATN, planul de amenajare a teritoriului zonal, programele sectoriale ale guvernului, programe de dezvoltare.
În ceea ce privește planificarea teritorială, județul Bistrița-Năsăud dispune de următoarele categorii de documente:
Planuri urbanistice Generale, strategii, un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, strategii de dezvotare și planuri de acțiune, bugete și planuri multianuale de investiții
Planul Zonei Periurbane a Municipiului Bistrița;
Planul de Amenajare a Teritoiului Zonal Județean Bistrița-Năsăud nu a fost actualizat;
Planul de Management al Deșeurilor;
Planul de Management al Bazinului Hidrografic Someș-Tisa;
Planul pentru Managementul Situațiilor de Urgență;
Planuri de management pentru zonele naturale protejate;
Strategia de dezvoltare a Județului Bistrița-Năsăud 2014-2020;
Planul multianual de investiții la nivel Județean;
Direcții strategice și proiecte prioritare în curs de structurare în cadrul Planului Regional de Dezvoltare 2014-2020;
Master Planul General de Transport
Proiectele majore din Master Planul Național de Transport se referă în principal la creșterea conectivității rețelei naționale de transport cu rețeaua europeană de transport, iar viziunea strategică și direcțiile de acțiune sunt menite a respecta politicile Uniunii Europene, dar și pe cele naționale cu privire la eficiența, sustenabilitatea și siguranța transporturilor, descrise în documente precum Carta Albă a Transporturilor, Planul Național de Amenajare a Teritoriului etc.
Realizând o comparație între obiectivele Master Planului de Transport și obiectivele PMUD constatăm că ambele documente strategice vizează obiective similare pentru proiectele propuse de eficiență economică, impact asupra mediului și siguranță. Astfel, PMUD va propune măsuri/proiecte/acțiuni care să capitalizeze efectele pozitive ale investițiilor din Master Planul General de Transport, care vizează zona de influență din proximitatea orașului Sângeorz-Băi.
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale
Relația cu POR 2014 – 2020
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a definit în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 oportunitatea realizării de Planuri de Mobilitate Urbană Sustenabile având în vedere necesitățile privind creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și a bunurilor, sporirea adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local precum și favorizarea unei creșteri economice sustenabile din punct de vedere social și al mediului înconjurător, ransport urban și periurban sustenabil.
POR 2014 – 2020 identifică ca și prioritate de investiții ”Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particula zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor climatice”, în cadrul Axei Prioritare ”Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, Obiectivul tematic OT4 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele.
Măsurile de reducere a emisiilor de carbon în zonele urbane prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă au în vedere finanțarea următoarelor tipuri de proiecte:
Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex: achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice; modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de transport electric public; modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie); modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun; realizarea de sisteme de e-ticketing pentru călători; construirea/modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru bicicliști)/reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță în circulație și exploatare al rețelei de transport, etc).
Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex: construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv stații de alimentare a automobilelor electrice); construirea/modernizarea/reabilitarea pistelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în anumite zone, etc)
Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex: realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al traficului; realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere – aliniamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2).
Din punct de vedere al documentelor strategice sectoriale în vigoare, s-au considerat relevante următoarele:
Acordul de Parteneriat România 2014 – 2020
Acord încheiat de România cu UE
Responsabil implementare: Ministerul Fondurilor Europene
Acordul de Parteneriat este documentul strategic național care fundamentează și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și alocare indicativă a fondurilor europene în perioada 2014 – 2020. Pornind de la acest acord se dezvoltă programele operaționale pentru îndeplinirea obiectivelor UE prin programarea fondurilor comunitare.
Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 (SNDR)
Strategia Națională de Dezvoltare Regională (DNDR) reprezintă viziunea Guvernului României privind dezvoltarea regională, prin care se stabilesc prioritățile de dezvoltare ale regiunilor, precum și relațiile instituționale care să faciliteze corelarea cu strategiile sectoriale.
Prezintă elemente de ghidare generale privind dezvoltarea sectorului transporturilor în România și tipurile de proiecte ce pot fi finațate din fonduri europene.
Programul Operațional Regional 2014 – 2010
Documentul prezintă Axele prioritare și tipurile de proiecte eligibile spre finanțare în perioada programată 2014 – 2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020
Aprobat în 2015 și având ca perioadă planificată 2014 – 2020, documentul prezintă clasele de proiecte eligibile pentru infrastructura și serviciile de transport de importanță națională finanțabile în perioada de programare din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune.
Master Planul General de Transport al României
Prezintă prioritățile de dezvoltare a sistemului de transporturi din România pentru toate modurile. Master Planul se concretizează într-o listă de proiecte prioritizate pe moduri de transport și orizonturi de timp.
Strategia pentru transport durabil pentru 2007 – 2013, 2020 și 2030
Include anumite proiecte privind transporturile carear putea fi relevante pentru zona studiată în contextul prezentului proiect.
Ghidul JASPERS privind Pregătirea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
Ghid metodologic publicat de AMPOR care definește obiectivele și conținutul cadru al Planului de Mobilitate Urbană pentru clase diferite de aglomerări urbane.
Strategia de Dezvoltare a Județului Bistrița – Năsăud pentru perioada 2014 – 2020
Planul de Dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud reprezintă instrumentul prin care se stabilesc viziunea de dezvoltare, obiectivul general și obiectivele specifice de atins la finalul perioadei de programare și se propun direcțiile de acțiune și măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor.
1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT-urilor.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Bistrița-Năsăud pentru perioada 2014 – 2020
Având în vedere că strategia prevede programe și proiecte la nivel de județ, într-o măsură mai mare sau mai mică acestea au impact direct asupra zonei de studiu, însă mai jos au fost identificate următoarele priorități relevante pentru PMUD Sângeorz-Băi:
În programul de dezvoltare a rețelei de infrastructuri de transport rutier: proiectul de reabilitare a rețelei stradale urbane în Sângeorz-Băi;
În programul de management al turismului județului: domeniul schiabil Nedeia Țăranului – Sângeorz-Băi;
În programul pentru sustinerea sportului profesionist: dezvoltarea unei baze de recuperare pentru sportivii profesioniști în Sângeorz-Băi;
În programul pentru susținerea sportului de masă: Reabilitarea bazei sportive Hebe;
În programul de diversificare a serviciilor și dotărilor de agrement: Reabilitare Club Tineret – Sângeorz-Băi; Aquaparc Sângeorz-Băi;
În programul de susținere a artiștilor: Crearea Centrului de rezidență pentru artiști Sângeorz-Băi prin reabilitarea, modernizarea clădirii din Sângeorz-Băi
Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a Orașului Sâmgeorz-Băi 2015 – 2020
Portofoliul de proiecte prioritare prevăzute în Strategie cuprinde:
Planul Urbanistic General al Orașului Sângeorz-Băi
Prevederile cu privire la dezvoltarea economică, socială și de mediu sunt cuprinse în planul urbanistic general al orașului și în studiile sale de fundamentare.
Planul de mobilitate urbană durabilă va prelua următoarele informații cheie din Planul Urbanistic General:
Informații cu privire la limita administrativă și încadrarea în teritoriu;
Informații cu privire la folosința terenurilor și cadrul natural;
Reglemetările locale urbanistice, alături de recomandările cu privire la morfologia urbană – forma, manifestarea fizică a dezvoltării urbane (compactare/expansiune urbană) și sistemele de organizare a țesutului urban.
2. Analiza situației existente
2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice
Pentru a realiza o analiză coerentă a nevoii de mobilitate este necesară înțelegerea tuturor palierelor vieții urbane din orașul Sângeorz-Băi, deoarece deplasarea, și implicit mobilitatea, nu reprezintă un scop în sine ci o modalitate prin care se atinge un anume scop. Înțelegerea contextului socio-economic trebuie realizată în corelație cu amplasarea geografică a orașului Sângeorz-Băi, precum și amplasarea spațială a acestuia în rețeaua națională a căilor de comunicații. Situat în partea de nord-est a județului Bistrița-Năsăud, într-un bazin depresionar între cursul superior al râului Someșul Mare și culmile munților Rodnei, orașul Sângeorz-Băi s-a dezvoltat în strânsă legătură cu turismul balnear, zona fiind recunoscută pentru apele minerale cu proprietăți curative.
2.1.1. Analiza demografică
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2014, populația stabilă a orașului Sângeorz-Băi era de 11.105 persoane, ceea ce reprezintă 3,52% din efectivul populației județului Bistrița-Năsăud, 9,26% din populația urbană a județului și 0,41% din populația totală a Regiunii Nord-Vest.
Comparativ cu anul 1990, populația stabilă, în anul 2014, a înregistrat o creștere procentuală cu 6,94%, respectiv 771 persoane.
Distribuția populației pe sexe este una relativ echilibrată, 49,95% din locuitori fiind de sex feminin, în timp ce 50,05% sunt de sex masculin.
În urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, orașul Sângeorz-Băi numără o populație stabilă de 9.679 locuitori, respectiv 3,38% din totalul județului Bistrița Năsăud. Evoluția în perioada 1990 – 2014 arată o creștere a populației cu 771 persoane, adică o creștere procentuală de 6,94%.
Figura 2.1. Evoluția populatiei stabile la 1 ianuarie a orașului Sângeorz Băi, în perioada 1990-2014
La același an de referintă, structura pe etnii este următoarea: 95,22% sunt români, 1,00% sunt romi, 0,28% sunt maghiari, 0,03% alte etnii, în timp ce pentru 3,47% din populație nu există informații disponibile.
Figura 2.2. Structura pe etnie a locuitorilor orașului Sângeorz-Băi în anul 2011 (Sursă date INS)
În ceea ce privește religia, în orașul Sângeorz-Băi 69,22% dintre locuitori sunt de religie ortodoxă, 20,96% de religie penticostală, 5,18% de religie greco-catolică, 0,39% romano-catolici, 0,26% de religie reformată, 0,13% aparțin religiei Martorii lui Iehova, 0,06% Adventistă de Ziua a Șaptea, 0,03% Baptistă, iar pentru 3,49% din populație informațiile nu sunt disponibile. Grafic, această structură se prezintă astfel:
Figura 2.3. Structura după religie a locuitorilor orașului Sângeorz-Băi în anul 2011 (Sursă date INS)
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, populația orașului Sângeorz-Băi este în curs de îmbătrânire. Analizând structura pe grupe mari de vârstă, se observă că populația tânără (0 – 14 ani) reprezintă 21,97% din populația orașului, populația adultă (15 – 64 ani) reprezintă 67,98% din total, iar populația vârstnică (65 ani și peste) reprezintă 10,05% din total.
Figura 2.4. Structura populației orașului Sângeorz-Băi pe grupe mari de vârstă, în anul 2014
Piramida vârstelor arată în partea superioară o prezență a fenomenului de supra – mortalitate a populației de sex masculin, comparativ cu cea de sex feminin.
Durata medie a vieții în anul 2013, în județul Bistrița-Năsăud este de 74,86 ani pentru ambele sexe, respectiv de 71,75 ani pentru bărbați și de 78,08 ani pentru femei.
În mediul urban al județului Bistrița-Năsăud, durata medie de viață pentru ambele sexe este puțin mai ridicată, de 74,91 ani, pentru bărbați fiind de 72,03 ani, iar pentru femei de 77,79 ani, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
Indicatori statistico-demografici
Pentru o analiză detaliată a populației trebuie avuți în vedere o serie de indicatori statistici demografici precum: gradul de îmbătrânire a populației, rata de dependență demografică, rata de dependență a tinerilor sau rata de înlocuire a forței de muncă.
Gradul de îmbătrânire demografică al orașului Sângeorz-Băi este de 457,66‰, ceea ce presupune că la 5 persoane tinere, cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani, revin 2,28 persoane vârstnice, de peste 65 ani .
Comparativ cu gradul de îmbătrânire de la nivelul județului Bistrița-Năsăud (772,95 ‰), dar și localităților urbane de la nivel județean (572,63‰), valoarea înregistrată în orașul Sângeorz-Băi este inferioară (457,66‰). Gradul de îmbătrânire al populației din Sângeorz-Băi prezintă valori mai reduse cu aproximativ 50%, decât Regiunea Nord-Vest (940‰) sau decât nivelul național (1.028,91‰).
Rata de dependență demografică – indicator ce măsoară presiunea exercitată de populația inactivă (tânără și vârstnică) asupra populației active (populația adultă) – este de 471,04‰, ceea ce înseamnă că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani revin 2,35 persoane inactive (tinere: 0 – 14 ani și persoane vârstnice: 65 ani și peste).
Valoarea înregistrată la nivelul orașului este mai ridicată decât cea a celorlalte teritorii de referință (județul Bistrița-Năsăud – 328,88‰, județul Bistrița-Năsăud – urban – 436,01‰, Regiunea Nord-Vest – 424,20‰ și România – 431,75‰).
Raportul de dependență al tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani și persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani și are o valoare de 323,15‰. Conform calculelor statistice realizate pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul 2013, la 5 persoane adulte din Sângeorz-Băi revin aproximativ 1,61 persoane tinere.
În comparație cu nivelul județean (245,93‰), regional (218,66‰) și național (211,80‰), pentru orașul Sângeorz-Băi se observă o presiune exercitată de tineri asupra populației semnificativ mai redusă.
Rata de înlocuire a forței de muncă – calculată prin raportarea populației cu vârsta între 0-14 ani la o treime din populația cu vârsta între 15-64 ani – este 969,45‰. Această valoare înseamnă că 5 persoane adulte (15 – 64 ani) vor fi înlocuite peste 15 ani de 4,84 persoane, creându-se un deficit de resurse de muncă nesemnificativ.
Prin comparație cu nivelul județean, regional și național situația în ce privește deficitul de forță de muncă prognozat este îmbucurătoare. Astfel, valoarea înregistrată la nivelul orașului Sângeorz-Băi este net superioară celei de la nivelul mediului urban al județului Bistrița-Năsăud (627,38‰), de la nivelul Regiunii Nord-Vest (655,97‰) sau de la nivel național (638,40‰).
Mișcarea naturală a populației
În anul 2013 s-au înregistrat, la nivelul orașului Sângeorz-Băi, un număr de 170 născuți vii și 79 decedați, rezultând astfel un spor natural pozitiv de 91 persoane.
La nivel național tendința numărului de nou născuți în perioada 2000 – 2013 este în scădere, iar numărul deceselor îl depășește pe cel al născuților, ceea ce determină un spor natural negativ.
Rata natalității corespunzătoare orașului Sângeorz-Băi a fost de 14,77‰ în anul 2013, ceea ce presupune că la 1.000 locuitori s-au născut aproximativ 14 copii (născuți vii). Rata natalității înregistrată în Sângeorz-Băi are o valoare net superioară ratei natalității din județ (11‰), din mediul urban al județului Bistrița-Năsăud (11,3‰), din regiune (9,8‰), precum și ratei natalității de la nivel național (9,3‰).
Rata mortalității a fost de 6,86‰ în anul 2013 în Sîngeroz-Băi, valoare mai mică decât cele înregistrate la nivel județean (10,10‰), la nivelul mediului urban județean (7,20‰), regional (11,40‰) sau chiar național (11,70‰).
În perioada 2000 – 2013 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale ratei natalității sau mortalității, păstrând în general valori asemănătoare, cu mici fluctuații. Astfel, rata natalității a fluctuat între 13,16‰ în 2012, la 16,22‰ în 2009, iar rata mortalității a înregistrat valori între 6,29‰ în 2009 și 8,55‰ în anul 2003.
Sporul natural, calculat ca diferență între numărul nașterilor și cel al deceselor a fost negativ în perioada 2000 – 2013 la nivelul României și Regiunii Nord-Vest, dar pozitiv la nivelul orașului Sângeorz-Băi, la nivelul mediului urban județean și la nivelul județului Bistrița-Năsăud.
În anul 2013 rata sporului natural în orașul Sângeorz-Băi este de 7,90‰, valoare apropiată celei din anul 2000. În perioada 2000 – 2013 valoarea minimă a ratei sporului natural a fost de 4,97‰ în anul 2012, iar cea maximă de 9,93‰ în 2009.
Starea civilă a populației. În anul 2013, în orașul Sângeorz-Băi s-au oficiat 65 de căsătorii și s-au înregistrat 9 divorțuri.
Rata nupțialității a avut o valoare de 5,65‰ în Sângeorz-Băi, în anul 2013, valoare superioară celei înregistrate la nivel județean (5,6‰), regional (5,6‰) și național (5,1‰), însă inferioară cele de la nivelul mediului urban al județului (6,5‰).
Rata divorțialității avea în același an o valoare de 0,78‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 locuitori din Sângeorz-Băi s-a desfăcut aproximativ o căsătorie. Valoarea indicatorului este inferioară celei de la nivelul județean (0,88‰), regional (1,22‰) și național (1,34‰), cât și celei din mediul urban al județului Bistrița-Năsăud (1,01‰).
Mișcarea migratorie a populației
Există un cumul de factori care stau la baza migrației, printre care nemulțumirea față de nivelul de trai, sau de oportunitățile de la nivel local de dezvoltare personală și/sau a familiei.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2012 s-au înregistrat 155 persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din orașul Sângeorz-Băi și 127 persoane care s-au stabilit cu domiciliul (inclusiv migrația externă) în localitate.
Soldul schimbărilor de domiciliu a fost negativ în anul 2012, respectiv -28 persoane, cu 57,58% mai mic decât în anul 2000.
În anul 2013, au plecat cu reședința din orașul Sângeorz-Băi un număr de 81 persoane, în timp ce doar 34 de persoane s-au stabilit cu reședința în localitate.
Soldul schimbărilor de reședință avea în 2013 o valoare negativă de -47 persoane, mai mică decât în anul de referință 2000 cu 65,69%, când soldul avea o valoare de -137 persoane.
Soldul migratoriu are o contribuție semnificativă, pe lângă sporul natural, la fluctuațiile numărului de locuitori ai orașului Sângeorz-Băi. Deși soldul migratoriu la nivelul orașului Sângeorz-Băi în perioada 2000 – 2013 este negativ, se observă un trend ascendent în perioada analizată, un număr din ce în ce mai redus de persoane alegând să plece din localitate.
Acești factori contribuie la ușoara creștere a numărului de locuitori din orașul Sângeorz-Băi, în perioada analizată, această situație fiind opusă celei înregistrate la nivel național.
2.1.2. Analiza forței de muncă
Analiza forței de muncă are la bază o sinteză a informațiilor disponibile privind populația activă și inactivă. De asemenea, analiza forței de muncă va sintetiza și aspecte legate de rata șomajului în orașul Sîmgeorz-Băi, precum și numărul de salariați.
Populația stabilă a orașului Sângeorz-Băi se împarte în două categorii majore:
Populația activă – populația ocupată (adică persoanele peste 15 ani care desfășoară o activitate economică în schimbul unui venit) și șomerii, grupând persoanele între 15 și 64 de ani;
Populația inactivă – care se referă la persoanele sub 15 ani, cât și la categoriile de persoane inactive din perspective economice: elevi, pensionari, casnici, persoane întreținute etc.
Numărul mediu de salariați înregistrat în orașul Sângeorz-Băi în anul 2013, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, a fost de 1.873 persoane. Comparativ cu anul 2000, când a fost înregistrat cel mai scăzut număr de angajați în Sângeorz-Băi (1.109 persoane), în anul 2013 numărul mediu al angajaților de la nivel local a crescut cu 40,79% (764 persoane), în anul 2007 fiind înregistrat cel mai mare număr de angajați (2.003 persoane).
În ceea ce privește numărul șomerilor înregistrați în orașul Sângeorz-Băi, în iunie 2018 erau 207 persoane, din care 59,90% de sex feminin. Comparativ cu finaul anului precedent se constată o scădere a numărului de șomeri cu 99 persoane, iar față de anul 2010 numărul de șomeri a scăzut cu 212 persoane.
Analizând evoluția lunară a numărului de șomeri pe sexe se observă ponderea mai ridicată a femeilor comparativ cu numărul șomerilor de sex masculin. De asemenea, analiza evolutivă pentru perioada 2013 – iunie 2018 relevă un regres evident al numărului de șomeri din orașul Sângeorz-Băi.
În ceea ce privește rata șomajului, la nivelul orașului Sîngeorz-Băi în anul 2013, valoarea locală (6,47%) este superioară celei înregistrate la nivel județean (4,90%), regional (4,10%), sau național (5,70%).
Conform AJOFM Bistrița-Năsăud, în anul 2014, la nivelul orașului Sîngeorz-Băi 81,71% erau șomeri indemnizați, în timp ce procentul șomerilor neindemnizați era de 18,29%.
În ceea ce privește nivelul de pregătire a șomerilor din orașul Sîngeorz-Băi, în anul 2014, cea mai mare parte a acestora au absolvit ciclul primar, gimnazial și profesional (70,49%). Șomerii cu studii liceale reprezintă 26,59% din total, în timp ce șomerii cu studii superioare reprezintă 2,93% din totalul șomerilor.
Pe grupe de vârstă, se reliefează faptul că majoritatea șomerilor (37,95%) înregistrați în anul 2014 au 50 de ani și peste, urmați de categoria celor de 40 – 49 ani (28,71%). Se semnalează totuși o pondere ridicată a numărului mediu de șomeri tineri, cu vârsta mai mică de 25 de ani (14,36%).
2.1.3. Repartiția populației și relația cu fondul construit
În ciuda faptului că este considerat oraș, Sângeorz Băi păstrează și unele caracteristici ale mediului rural, în special în localitățile rurale aparținătoare. Din punct de vedere industrial nu este o zonă dezvoltată, majoritatea gospodăriilor având în aria de preocupări și agricultura, iar aceste gospodării sunt predominant situate în case, mai puțini fiind cei care locuiesc la bloc.
Numărul de locuințe existente în orașul Sîngeorz-Băi era de 3.195 la sfârșitul anului 2017, totalizând o suprafață locuibilă de 172.284 m2 și o suprafața medie a unei locuințe de 53,92 m2.
În perioada 2000 – 2017, numărul de locuințe de la nivel local a crescut cu 19,89%, de la 2665 locuințe la nivelul anului 2000 la 3195 locuințe în 2017. Această creștere a fondului de locuințe a generat o creștere mai mare a suprafeței locuibile, ceea ce denotă că locuințele noi sunt mai spațioase decât majoritatea celor deja existente, situație dovedită și de ritmul mai accelerat de creștere al suprafeței medii a unei locuințe.
Confortul locuințelor din orașul Sîngeorz-Băi a crescut în perioada 2000 – 2013 cu 4,18 m2/persoană, ajungând la o suprafață medie locuibilă per locuitor de 15,24 m2/persoană.
În ceea ce privește suprafața medie per locuință, valoarea înregistrată la nivel local a crescut de la 44,27 m2/locuință în 2000, la 53,92 m2/locuință în anul 2017 (creștere procentuală de 21,79%).
Potrivit INS, la finalul anului 2017, în orașul Sîngeorz-Băi s-au finalizat un număr de 5 locuințe noi și s-au eliberat 38 de autorizații de construcții (din care 20 pentru clădiri rezidențiale).
În ceea ce privește disponibilitatea utilităților gospodărești în locuințele din Sîngeorz-Băi, în anul 2011, din totalul de 3.056 gospodării, 87,7% sunt conectate la rețeaua de apă potabilă (2.680). Conform Recensământului Populației și Locuințelor realizat în 2011, 2.622 locuințe erau conectate la rețeaua de canalizare, reprezentând 85,8% din total.
În ceea ce privește gradul de conectare la instalația electrică, 99,3% din gospodării beneficiază de această facilitate, iar pe de altă parte, doar 16,6% din totalul gospodăriilor au încălzirea centrală (termoficare și centrală termică proprie).
Din totalul gospodăriilor existente în orașul Sîngeorz-Băi, 90% dintre acestea dispun de bucătărie în locuință și un procent de 76,8% dispun de baie în locuință. Procentele înregistrate la nivel local sunt mai scăzute decât media înregistrată la nivelul localităților urbane ale județului Bistrița-Năsăud: 94,1% gospodării cu bucătărie în locuință, respectiv 86,3% gospodării cu baie în locuință.
În ceea ce privește infrastructura de petrecere a timpului liber, datorită poziționării sale geografice, orașul Sîngeorz-Băi dispune de numeroase posibilități de recreere și petrecere a timpului liber. Cu toate acestea, locuitorii orașului au semnalat necesitatea unor spații amenajate pentru agrement și petrecerea timpului liber (săli de fitness, bazin înot etc.). Spre exemplu, se urmărește reamenajarea parcului stațiunii ca parc tematic, reabilitarea bazei sportive Hebe, reabilitarea Clubului de Tineret, sau amenajarea unui centru sportiv pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Rețeaua comercială din orașul Sîngeorz-Băi este formată, în principal, din magazine alimentare și nealimentare de mici dimensiuni, și doar două supermarket-uri (Profi și Punct).
Arhitectura orașului nu este unitară, existând variații destul de mari la nivel local în ceea ce privește materialele de construcții folosite, design-ul clădirilor, densitatea clădirilor într-un areal, regimul de înălțime etc.
În zona centrală se remarcă existența unor blocuri cu regim mai mare de înălțime (4 niveluri), însă în general locuințele au un caracter rural. Per ansamblu, nu putem vorbi de un stil arhitectural respectat la nivelul întregului oraș, ci de un mix de stiluri specifice diferitelor perioade istorice.
Zonele cu locuințe colective sunt delimitate astfel:
Cartier ABC – 3 blocuri cu câte o scară, din care 2 blocuri în regim P+4 și un bloc P+4+M
Cartier Stejarului – 11 blocuri în regim P+4
Cartier T-uri – 2 blocuri în regim P+4
Zone rezidențiale de locuințe: zona de peste apă, zona Cormaia, zona Valea Borcutului, zona Centrală, zona Stațiune, zona Rogina și zona Lazuri.
2.1.4. Analiza mediului economic
În analiza mediului economic la nivelul orașului Sîngeorz-Băi și la nivelul județului Bistrița-Năsăud s-au utilizat date furnizate de Oficiul Național al Comerțului preluate din Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a orașului Sîngeorz-Băi 2015-2020. Astfel, la 31.12.2013, în județul Bistrița-Năsăud erau 7.877 agenți economici activi din punct de vedere economic. Aceștia reprezintă 8,54% din numărul total de agenți economici din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Cifra de afaceri realizată la nivel județean de agenții economici în anul 2013 însumează 8.602,76 milioane lei, reprezentând 8,30% din cifra de afaceri obținută la nivel regional. Situația agenților economici activi la nivelul județului după nivelul cifrei de afaceri și sectorul de activitate se prezintă după cum urmează:
Se observă că cel mai dezvoltat sector economic este Industria prelucrătoare (51,46% din total), 1.092 firme având acest sector de activitate (13,86% din total). Din punct de vedere al salariaților, industria prelucrătoare însumează 46,33% din totalul de la nivel județean (19.855 angajați).
Poziția secundă în ceea ce privește cifra de afaceri este deținută de sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, în care activează cei mai mulți agenți economici – 2.685, reprezentând 34,09% din total. O importanță crescută în economia județului o are și sectorul construcțiilor, unde activează 1.014 agenți economici.
La nivelul orașului Sîngeorz-Băi, la 31.12.2013, erau înregistrați la Registrul Comerțului 426 agenți economici activi din punct de vedere juridic, din care 244 agenți economici activi din punct de vedere economic (34,43%). Față de situația la nivel de regiune și de județ, la nivel local, numărul agenților economici activi juridic și economic este următoarea:
Față de numărul agenților economici activi din punct de vedere economic înregistrați la nivelul județului Bistrița-Năsăud (7.877 agenți economici), la nivel local se observă un procent foarte scăzut de doar 3,10%.
Din totalul agenților activi din punct de vedere juridic, 49,53% sunt SRL-uri, 49,3% PF-uri, iar restul agenților au alte forme de organizare (SA – 3 unități, RA – o unitate, SC – o unitate).
La 31.12.2013, agenții economici activi din punct de vedere economic din orașul Sîngeorz-Băi au realizat o cifră de afaceri de 110.799.473 lei, obținând un profit de 28.680.843 lei cu un număr de 755 salariați. Din punct de vedere al cifrei de afaceri obținute, profitului mediu per agent economic, numărul mediu de salariați și productivitatea medie la nivel local față de nivelul din regiune și din județ, situația este următoarea:
Raportat la nivel județean, la 31.12.2013, în orașul Sîngeorz-Băi sunt înregistrați 1,76% din agenții economici activi din punct de vedere economic și au realizat 1,29% din cifra de afaceri județeană, au obținut 8,55% din profitul firmelor din județ și concentrează 1,76% din numărul total de angajați de la nivel județean.
Conform datelor furnizate de ONRC, cifra medie de afaceri pe agent economic în orașul Sîngeorz-Băi în 2013 era de 454,10 mii lei, cu 58,43% mai scăzută decât la nivel județean și cu 59,56% mai scăzută decât în regiunea Nord-Vest.
Pe sectoare economice, în orașul Sîngeorz-Băi se evidențiază sectorul de comerț, cu 73,81% din totalul cifrei de afaceri de la nivel local, urmat de industria prelucrătoare, cu 11,72% din totalul cifrei de afaceri, Hoteluri și restaurante, Transport și depozitare, Construcții și altele.
În anul 2013, la nivelul orașului Sîngeorz-Băi s-au înregistrat 76 de înmatriculări, din care 72,37% au fost persoane fizice și 27,63% SRL-uri. Conform ONRC, în anul 2013, numărul de înmatriculări din orașul Sîngeorz-Băi a fost cu 10,53% mai mare decât în anul precedent și cu 23,68% mai mare decât în anul 2008.
2.2. Rețeaua stradală
2.1.1. Date generale
Orașul Sîngeorz-Băi este străbătut de DN 17D, drum ce asigură legătura dintre oraș și comunele situate în amonte cu restul localităților din județ. Pe același drum, prin pasul Rodna se face legătura cu județul Suceava, prin Cârlibaba. În intravilanul orașului, DN 17D parcuge străzile Republicii și Carpaților, pe o lungime totală de 25,76km.
Figura 5 Rețeaua de drumuri din Orașul Sîngeorz-Băi – DN 17D
Orașul Sîngeorz-Băi este străbătut de calea ferată secundară Ilva Mică – Rodna Veche ce asigură legătura orașului cu localitățile principale ale județului: Năsăud, Beclean și Bistrița și de aici cu întreaga țară, Orașul Beclean fiind un nod de cale ferată care asigură legătura cu oate direcțiile importante ale Ardealului. Faptul că orașul este conectat pe cale ferată cu orașele din județ și restul țării crează premisele pentru dezvoltarea locală, asigurând transportul mărfurilor și călătorilor, dar în același timp aduce disconfort pentru localnici, întrucât calea ferată străbate centrul orașului.
Figura 6: Calea ferată Ilva Mică – Rodna Veche
2.1.2. Categorii de străzi
Potrivit Institutului Național de Statistică, lungimea totală a drumurilor din orașul Sîngeorz-Băi (drumuri naționale și locale, incluzând și căile carosabile din ansamblurile noi de locuit, dacă au denumire) a fost, în anul 2013, de 41 kilometri, valoare identică cu cea înregistrată în anul 2000.
Rețeaua stradală a Orașului Sîngeorz-Băi cuprinde:
Străzi de categoria I: Republicii și Carpaților (DN 17D care traversează orașul), Str. Izvoarelor (leagă Orașul Sîngeorz-Băi de Valea Borcutului) și str. Cormaia (leagă Orașul Sîngeorz-Băi de localitatea Cormaia).
Străzi de categoria a II-a: Someșului, Valea Borcutului, Trandafirului
Străzi de categoria a III-a
Străzi de categoria a IV-a
Figura 7 Categorii de străzi – Orașul Sîngeorz-Băi (străzi de categoria I – verde, străzi de categoria a II-a – albastru, străzi de categoria a III-a – roșu, străzi de categoria a IV-a – maro)
2.1.3. Starea tehnică a străzilor
Toate străzile din Sîngeorz-Băi sunt drumuri cu o singură bandă pe sens, având o lățime între aprox. 3 m și 4 m.
În ceea ce privește starea actuală și gradul de modernizare al acestora, străzile din localitate se află în diverse stadii, astfel:
DN 17D (Str. Republicii și Str. Carpaților) a fost asfaltata ultima dată în 1987, ulterior fiind făcute doar lucrări de întreținere și reparație
Figura 8: DN 17D – Orașul Sîngeorz-Băi
Str. Izvoarelor, Str. Lalelelor, Str. Muncelului, Str. Trandafirilor, Str. Malului, Str. Plopului, Str. Gării, Str. Bradului, Str. Valea Borcutului (parțial), Str. Colinelor au fost asfaltate în 2011
Figura 9: Str. Lalelelor – Orașul Sîngeorz-Băi
Str. Someșului a fost reasfaltată în 2007
Figura 10 Str. Someșului – Orașul Sîngeorz-Băi
Str. Stejarului, Str. Mesteacănului (parțial), Str. Mioriței (parțial), intrarea la blocurile ABC, Str. Garoafelor, intrarea în zona T-urilor sunt asfaltate înainte de anul 2000 fiind într-o stare avansată de degradare
Figura 11: Str. Mioriței – Orașul Sîngeorz-Băi
Str. Vidrei, str. Berzei au fost asfaltate de asemenea înainte de anul 2000, în prezent fiind într-un stadiu avansat de degradare
Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2013, din lungimea totală a străzilor orașului Sîngeorz-Băi, 29 km de drum erau modernizați, reprezentând 13,36% din totalul drumurilor modernizate în județul Bistrița-Năsăud și 0,16% din totalul drumurilor modernizate în Regiunea Nord-Vest.
Densitatea străzilor orășenești din orașul Sîngeorz-Băi, în anul 2013, a fost de 7,47 km drum/km2 suprafață intravilană, valoare apropiată celei înregistrate la nivel județean (7,43 km drum/km2 suprafață intravilană).
În urma consultării actorilor socio-economici locali, în contextul creșterii semnificative a parcului auto, s-a constatat că starea infrastructurii rutiere de la nivel local necesită intervenții de modernizare/reabilitare, inclusiv drumul național DN17D.
2.3. Transport public
Avand în vedere suprafața intravilana a orașului Sîngeorz-Băi, populația și gradul de răspândire în teritoriu, specificul activităților economice desfășurate la nivel local etc., așa cum au fost descrise în capitolele acestui studiu, la nivelul U.A.T. Sîngeorz-Băi nu s-a considerat oportună până la acest moment înființarea unui sistem de transport public urban cu autobuze, microbuze și minibuze.
O parte din necesitățile de transport public de persoane și mărfuri este satifăcută de serviciile de transport în regim taxi, la nivelul Orașului Sîngeorz-Băi fiind emise 26 licențe de taxi. Sistemul de transport taxi este organizat pe 4 zone de așeptare, având o capacitate de 25 locuri amenajate.
Din punct de vedere feroviar, orașul este străbătut de calea ferată secundară Ilva Mică – Rodna, însă, la 1 ianuarie 2014, compania privată care opera până la acea dată a renunțat la acest tronson. Conform autorităților administrației publice locale, se dorește repunerea în funcțiune a trenului de călători în special pentru turiștii care aleg să vină în stațiunea Sîngeorz-Băi.
2.4. Transport de marfă
Având în vedere că Orașul Sîngeorz-Băi este situat la poalele munților Rodnei, într-un bazin depresionar, între cursul superior al râului Someșul Mare și culmile munților Rodnei, fluxul principal de trafic pentru mărfuri se desfășoară pe DN 17D care la nivelul orașului parcuge străzile Republii și Carpaților pe o lungime totală de 25,76 km și asigură legătura cu județul Suceava, prin pasul Rodna pe traseul Beclean – Sîngeorz-Băi – Rotunda.
Transportul de mărfuri reprezintă o componentă intrinsecă a dezvoltării urbane, din punct de vedere al capacității de producție, servicii și comercială.
Din punct de vedere al destinației transportului de mărfuri pe raza orașului se disting următoarele categorii:
transport de mărfuri local, având în principal scop de aprovizionare a punctelor comerciale de pe raza orașului;
transport de mărfuri atras datorat aprovizionării obiectivelor industriale existente;
transport de mărfuri generat de produsele fabricate pe raza localității;
transport de mărfuri indus, prin activități de prestări servicii;
transport de tranzit pe relațiile intrare – ieșire din localitate.
Din punct de vedere al modului de transport, transportarea mărfurilor este necesar să depășească perspectiva locală și să se raporteze la un context mai larg privind modul de transport.
2.5. Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos și persoane cu mobilitate redusă)
Pentru decongestionarea traficului și asigurarea mobilității în oraș va fi încurajată în principal folosirea de mijloace alternative de transport: mersul pe jos și utilizarea bicicletelor. Conform liniilor directoare elaborate de Comisia Europeană este evidențiat că ”infrastructura trebuie construită, întreținută și modernizată pe principiul accesibilității pentru toți. Un mediu urban cu mai mare siguranță și securitate ar putea încuraja cetățenii să recurgă mai mult la transportul în comun, la ciclism și la mersul pe jos, ceea ce nu numai că ar reduce la atenuarea congestiilor în trafic și la reducerea emisiilor, ci ar avea și efecte pozitive asupra sănătății și bunăstării oamenilor”.
Deplasări pietonale
Pe lângă beneficiile majore pe care mersul pe jos le are asupra sănătății umane, acesta are o serie de avantaje majore față de celelalte mijloce de transport prin faptul că este ieftin, fără emisii, este la fel de accesibil pentru toți (cu excepția persoanelor cu dizabilități locomotorii) iar pentru mulți este o sursă de mare plăcere.
Reabilitarea și amenajarea spațiilor pietonale sunt premisele ce asigură mobilitatea durabilă. Cele patru principii care stau la baza unor spații pietonale adecvate și atractive sunt:
Spațiile pietonale care să fie sigure și să asigure sentimentul de siguranță;
Străzi accesibile pentru a sprijini toate tipurile de pietoni;
Rute pietonale directe pentru a satisface dorința de trasee liniare
Străzi și spații atractive pentru a face mersul pe jos o experiență plăcută.
Deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă
La nivelul Orașului Sîngeorz-Băi au fost identificate mai multe obstacole care afectează deplasarea persoanelor cu dizabilități (motorii, auditive, vizuale) sau a celor cu mobilitate redusă:
Multe trotuare sunt înguste iar suprafața lor este degradată;
În multe zone trotuarele sunt blocate de autoturismele parcate;
Trecerile de pietoni sunt neprietenoase față de cei ce se deplasează pe jos (multe treceri nu sunt marcate corespunzător, nu sunt semafoare care să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilități);
Nu există suficiente panouri și indicatoare de orientare;
Lipsa semnalisticii acustice și luminoase la trecerile de pietoni;
Lipsa la unele treceri de pietoni a rampelor pentru acces pietonal.
Toate propunerile de proiecte și măsuri oferite de PMUD vor cuprinde în mod obligatoriu lucrări specifice de accesibilizare pentru persoanele cu dizabilități motorii, vizuale și auditive precum rampe pentru trecerile de pietoni, semaforizarea adecvată. Reamenajarea traseelor pietonale prin lărgirea spațiilor destinate pietonilor concomitent cu reconfigurarea spațiilor de parcare pentru autoturisme, prin amplasarea de panouri și indicatoare de orientare, prin amenajări peisagere care să reducă conflictele dintre circulația pietonală și ceilalți participanți la trafic, prin creșterea facilităților de deplasare a persoanelor cu dizabilități, ar conduce la o creștere a cursivității fluxurilor pietonale și a atractivității traseelor.
Infrastructura velo
Față de orașele europene, orașele din Româniasunt cu mult în urmă în ceea ce privește amenajarea infrastructurii pentru bicicliști, orașe mai mici precum Sîngeorz-Băi neavând nicio facilitate pentru participanții la trafic pe bicicletă. Aceștia folosesc partea carosabilă sau trotuarele (acolo unde dimensiunea acestora permite) ceea ce pune în pericol siguranța tuturor participanților la trafic.
Din punct de vedere al mijlocului de transport folosit preponderent în zilele lucrătoare de persoanele chestionate, rezultatele anchetei efectuate în cadrul PMUD (a se vederea capitolul 3.2. Colectarea de date) reflecă că aproximativ 50% din deplasări se realizează preponderent cu mijloace de transport nemotorizate.
Ponderea însemnată a deplasărilor nemotorizate este explicată prin:
Suprafața relativ redusă a orașului, distanțele de deplasare dintre diferite puncte de interes fiind relativ reduse;
Lipsa unui sistem de transport public de persoane;
Dintre deplasările nemotorizate, 54% sunt realizate cu bicicleta iar 46% sunt realizate pe jos. Cu toate acestea, în orașul Sîngeorz-Băi nu sunt amenajate piste pentru biciclete iar o pondere covîrșitoare din străzi nu au trotuare amenajate sau sunt subdimensionate, se află într-un stadiu avansat de degradare sau sunt ocupate de autovehicule, pietonii fiind nevoiți să utilizeze partea carosabilă pentru deplasare.
În raport cu cele amintite mai sus se poate concluziona că din perspectiva deplasării cu mijloace de transport alternative planul de mobilitate urbană durabilă urmărește:
Creșterea mobilității;
Spații și locuri pentru oameni bine proiectate și administrate;
O integrare îmbunătățită a rețelelor de trasnport;
Să constituie un element de ajutor în planificarea urbanistică și amenajarea teritoriului;
Să reducă pericolul reprezentat de căile rutiere;
Să reducă posibilitatea apariției elementelor infracționale și percepția pericolului public potențial;
Crearea unei culturi a deplasării pietonale și cu bicicleta;
Prin acțiunile specifice de creștere a mobilității se creează premisele pentru:
Dezvoltarea unei comunități sănătoase, eficiente și durabile, în care oamenii aleg să meargă pe jos sau cu bicicleta;
Creșterea numărului pietonilor și bicicliștilor din orașul Sîngeorz-Băi;
Oferirea unui mediu pietonal care să asigure siguranța personală, fiind în același timp atractiv și interesant;
Creșterea calității deplasărilor cu mijloace alternative prin mărirea accesibilității către instituții, locuri de muncă, zonele comerciale și oportunitățile recreaționale și de agrement;
Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și atragerea de noi rezidenți.
2.6. Managementul traficului (staționarea, siguranța în trafic, sisteme inteligente de transport, signalistică)
La fel ca în alte orașe de dimensiuni mici și medii din țară nu s-a adoptat varianta dirijării circulației prin semafoare, acolo unde s-a considerat necesar fiind amenajate sensuri giratorii, cum ar fi intersecția dintre străzile Someșului și Primăverii, de altfel singurul sens giratoriu amenajat la nivelul orașului Sîngeorz-Băi. Sensul giratoriu oferă o aparentă fluidizare a traficului, prin reducerea timpilor predefiniți de așteptare la semafor, și în plus nu implică investiții privind mentenanța echiamentelor de semaforizare. Faptul că sensul giratoriu nu este o soluție universal valabilă o demostrează blocajele de trafic existente în intersecții astfel dirijate.
Figura 12 Intersectie Str. Someșului cu Str. Primăverii
Măsurile de organizare a traficului sunt organizate pe două căi: propuneri din partea administrației locale, respectiv măsuri propuse de poliția rutieră. Lipsa sistemelor inteligente de management de trafic face să existe doar o activitate bazată pe feedback-ul experienței din teren.
Referitor la spațiile de parcare este de precizat faptul că în oraș sunt amenajate locuri de parcare după cum urmează:
pe Str. Trandafirilor (lângă Hotel Hebe)
pe Str. Izvoarelor (lângă primărie)
în zonele dens populate (blocuri) sunt amenajate locuri de parcare de reședință: în zona blocuri ABC – aprox. 30 locuri, în zona T-urilor – aprox. 30 locuri, strada Stejarului – peste 50 locuri
în zonele comerciale: Supermarketuri Punct și Profi (str. Republicii și str. Carpaților – DN17D)
Cu excepția locurilor de parcare din zona blocurilor pentru care Primăria percepe taxă (ce se încasează odata cu impozitul pe clădire), toate celelalte locuri de parcare sunt fără plată.
Având în vedere că locurile de parcare sunt insuficiente, conducătorii auto parchează frecvent pe partea carosabilă a drumurilor, pe trotuare, pe spațiile neamenajate acolo unde există, ceea ce aduce disconfort pentru ceilalți participanți la trafic dar mai ales pentru pietoni.
Figura 13 Străzi cu capacitate diminuată datorită vehiculelor staționate (DN 17D – imaginea 1, Str. Stejarului – imaginea 2)
Din analiza situației existente a parcărilor s-a constatat că nu există o situație centralizată a locurilor de parcare de reședință, iar numărul locurilor de parcare amenajate, în special în zonele dens locuite (cartierele de blocuri ABC, T-uri, Stețarului) este insuficient, dovadă fiind vehiculele staționate la marginea drumului care diminuează capacitatea arterelor sau îngreunează deplasările pietonale.
2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate
2.7.1. Zone cu locuințe colective
Zonele cu locuințe colective constituite din blocuri, în general cu regim de înălțime P+4 cu o densitate mare de populație rezidentă constituie principalele zone de generare a cererii de transport.
În orașul Sîngeorz-Băi au fost identificate 4 astfel de zone amplasate de o parte și de alta a Râului Someșul Mare, respectiv: Cartier Stejarului (format din 11 blocuri în regim P+4), Cartier T-uri (2 blocuri în regim P+4), zona centrală și zona rezidențială de peste apă.
Alături de acestea, reprezentate în figura următoare cu roșu, sunt identificate și zonele cu densitate medie: Cartier ABC (2 blocuri cu regim de înălțime P+4 și două cu regim de înălțime P+4+M), Valea Borcutului, zona Stațiune și Zona Rogina (culoarea albastru). Celelalte zone din oraș, fiind zone cu locuințe individuale nu generează un trafic care să ridice probleme deosebite: Cartier Cormaia și zona Lazuri.
Figura 14 Zone de locuințe care generează trafic
2.7.2. Zone industriale
Zinele industriale constituie principalele arii de atracție a deplasărilor, având în vedere că acestea sunt în majoritatea cazurilor zone în care sunt amplasate societățile comerciale de producție care au un număr mare de angajați.
La nivelul orașului Sîngeorz-Băi au fost identificate două astfel de zone, situate la extremități opuse ale orașului, departe de zona centrală și de zonele cu densitate mare a populației.
2.7.3. Centre comerciale
O altă categorie de zone care constituie arii de atracție a deplasărilor o reprezintă centrele comerciale, care de principiu ar trebui să fie amplasate către zonele periferice pentru o mai bună utilizare a terenului, având în vedere că acestea necesită suprafețe mai mari pentru amenajarea parcărilor. În Sîngeorz-Băi zonele comerciale nu sunt bine delimitate, fiind foarte multe magazine de proximitate, atât cu articole de îmbrăcăminte, alimete sau alte produse de uz casnic și doar două supermarketuri: Profi și Punct.
2.7.4. Unități de învățământ
A patra mare categorie de zone care constituie arii de atracție a deplasărilor o constituie unitățile de învățământ. În orașul Sîngeorz-Băi există 13 unități de învățământ, din care 8 sunt de învățământ preșcolar.
Unități de învățămant
Toate acestea totalizează un număr de 2249 locuri, din care 431 locuri în învățământul preșcolar. În ceea ce privește distribuția în teritoriu a unităților de învățământ, așa cum se observă din reprezentarea grafică de mai jos, marea majoritate sunt concentrate în zona centrală și zonele cu densitate mare a populației, în Cormaia și Valea Borcutului fiind doar câte o grădiniță și o școală.
Figura 15 Unități de învățământ Sîngeorz-Băi și Cormaia
2.7.5. Poli ocazionali și zone intermodale
Poli ocazionali de atracție a deplasărilor sunt în general zone cu parcuri, stadioane, terenuri de sport, paduri sau cursuri de apă care au caracter de agrement, iar zonele intermodale constituie arii concentrate a mai multor moduri de transport având rol de transfer către acestea și constituie un pol de atracție cât și de generare a deplasărilor.
În Sîngeorz-Băi se identifică 4 zone ocazionale: zonele de loisir reprezentate de Parcul din Stațiune, Pădurea Parc și Parcul de la Riviera, iar o a patra zonă este cea a terenului de sport.
Figura 16 Zone cu parcuri în Sîngeorz-Băi
Figura 17 Terenul de sport Sîngeorz-Băi
Având în vedere că tronsonul de cale ferată care străbate orașul a fost scos din uz iar în oraș nu există un sistem de transport public de persoane, nu au fost identificate zone intermodale care să genereze trafic și să ridice probleme sub aspectul mobilității.
3. Modelul de transport
3.1. Prezentare generală și definirea domeniului
Modelul de transport, ca parte integrantă a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să abordeze următoarele două aspecte principale:
Modelul pentru anul de bază care trebuie să reflecte situația actuală și să permită o analiză comparativă a zonelor din arealul de studiu. În acest fel se pot identifica dezechilibre dintre diferite zone, dar și puncte slabe.
Dezvoltarea scenariilor de perspectivă, fundamentate pe modelul pentru anul de bază și care oferă informații pentru evaluarea efectelor asupra dezvoltării socio-economice, planurilor de dezvoltare urbană, proiectelor de infrastructură, măsurilor și reglementărilor de circulație.
Planul integrat de mobilitate urbană durabilă a orașului Sîngeorz-Băi are la bază un model de transport creat pe baza analizelor realizate asupra situației existente și a datelor obținute în urma procesului de colectare a datelor cu privire la:
generarea călătoriilor – cererea de transport ca număr de călătorii generate într-o perioadă de timp definită;
distribuția călătoriilor – alocarea destinațiilor pentru călătoriile generate, destinații reprezentate de locurile de muncă, școli, magazine, facilități de agrement;
alegerea modală – modalitatea de efectuare a călătoriilor, pe baza caracteristicilor personale ale călătorilor și a naturii competitive a modurilor de transport alternative;
afectarea călătoriilor – alegerea rutelor disponibile la nivelul rețelelor de transport variate, luându-se în considerare capacitatea secțiunilor de rețea și disponibilitatea serviciilor de transport .
Modelulul de transport este dezvoltat pentru o anumită arie de studiu reprezentată de orașul Sîngeorz-Băi și localitățile componente: Cormaia și Valea Borcutului, care au fost împărțite în unități teritoriale, denumite zone.
Modelul de transport are rolul de a crea o imagine a modului în care comportamentul de călătorie, modelele de călătorie și solicitările vor reacționa la schimbări de politici de transport, infrastructură sau servicii, la variații ale nivelului populației sau la schimbări ale distribuției spațiale a acesteia, la schimbări socio-economice.
Modelul de transport a fost dezvoltat pe baza analizei situației existente cu privire la tiparele de călătorie și va fi utilizat la evaluarea proiectelor individuale propuse, cât și pentru evaluarea întregului plan de mobilitate urbană.
Rezultatele și indicatorii posibil de extras din modelul de transport sunt:
Parametrii globali ai rețelei urbane de trasnport – viteza medie globală, distanța globală de deplasare, durata globală de deplasare și cererea globală de transport structurată pe modurile de trasnport modelate;
Mărimea fluxurilor de trafic și transport de persoane – exprimată în vehicule/zi/sector de stradă sau deplasări/zi/sector de stradă;
Mărimea fluxurilor de trafic de marfă – exprimată în vehicule/zi/sector de stradă;
Indicatori de mediu – cantitate de emisii poluante la sursă (g/zi) și nivelul mediu de zgomot (dB)
Indicatori de prestație – densitate vehicule motorizate și/sau mecanizate (veh/km) sau pasageri (pasageri/km), prestație rutieră (vehiculexkm/zi);
Distribuția teritorială a nevoii de mobilitate pietonală – deplasări/zi sau deplasări/km2.
3.2. Colectarea de date
Pentru surprinderea caracteristicilor deplasărilor care se realizează în orșul Sîngeorz-Băi s-a procedat la colectarea de date prin intermediul unui chestionar de anchetă, prezentat ca Anexa la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.
Ancheta de mobilitate
Ancheta de mobilitate a avut ca scop principal colectarea de date cu privire la deplasările realizate de respondenți în vederea conturării unei imagini complete asupra deplasărilor efectuate de rezidenții de zonele studiate, identificând caracteristicile socio-economice ale persoanelor intervievate, cum ar fi: venitul mediu, nivelul de educație, mijloacele de transport deținute, caracteristicile deplasărilor în zilele lucrătoare și nelucrătoare, scopul, frecvența deplasărilor, modul de trasport folosit etc.
Pentru a asigura reprezentativitatea eșantionului anchetat au fost intervievate persoane din întreaga zonă administrativă funcție și de densitatea zonelor, în total 111 chestionare complete, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din populația orașului Sîngeorz-Băi.
Prezentăm în cele ce urmează rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor de mobilitate, date care vor fi utilizate în formularea modelului de transport.
Caracteristicile socio-economice ale eșantionului intervievat
Ancheta de mobilitate realizată asupra celor 111 respondenți relevă o preponderență a persoanelor cu vârstă cuprinsă între 46 și 65 ani (un procent de 26,13%) urmat îndeaproape de categoria de vârstă între 18 și 24 ani și categoria între 25 și 34 ani cu un procent de 22,52%, respectiv 21,62% din totalul celor respondenților.
Din analiza răspunsurilor privind ultimul nivel de studii absolvit rezultă că 70,84% din populația intervievată cu vârstă cuprinsă între 25 și 34 ani are studii superioare (universitare și postuniversitare) în timp ce la populația cu vârstă cuprinsă între 35 și 45 ani procentul deținut de persoanele cu studii superioare este de 52% iar pentru grupa de vârstă cuprinsă între 46 și 65 ani de 37,93%.
52,56% dintre persoanele intervievate în vârstă de muncă, cuprinse în intervalul 25 – 65 ani au studii superioare și în procent foarte mare de 85,90% au cel puțin liceul, ceea ce ne conduce la concluzia că nivelul educațional al eșantionului analizat este ridicat. Distribuția nivelului de studii pe grupe de vârstă este prezentată în figura ce urmează:
Eșantionul analizat are următoarea structură din punct de vedere al ocupației respondenților:
În urma analizei rezultatelor a reieșit că din cei 78 respondenți în vârstă de muncă (între 25 și 65 ani) 69,23% sunt salariați, 10,26% sunt antreprenori/liber profesioniști, 8,97% sunt șomeri iar 10,26% au alte ocupații (pensionari, persoane casnice).
Din punct de vedere al sectorului de activitate în care își desfășoară activitatea a fost analizată populația în vârstă de muncă, respectiv cei 78 respondenți cu vârstă cuprinsă între 25 și 65 ani. Dintre aceștia 4 respondenți nu au indicat un răspuns valid, astfel încât au fost analizate răspunsurile a 74 persoane. Situația privind sectorul de activitate în care aceștia își desfășoară activitatea se prezintă după cum urmează:
În ceea ce privește veniturile lunare nete ale persoanelor intervievate, 25% dintre acestea au un venit între 3001 și 5000 lei (20%) și peste 5001 lei, în timp ce 40% din respondenți au venituri lunare nete sub 1500 lei. Distribuția populației intervievate pe clase de venit se prezintă după cum urmează:
În ceea ce privește numărul persoanelor care locuiesc în aceeași locuință, studiul efectuat reflectă faptul că în proporție aproximativ egală sunt familiile formate din câte 3, 4, 5 sau mai mulți membri care locuiesc în aceeași locuință, proporția deținută de aceștia reprezentând 25,23 % (respondenți care locuiesc cu alte două persoane), 25,23% (respondenți care locuiesc cu alte 3 persoane), respectiv 24,32% (respondenți care locuiesc împreună cu 4 sau mai multe persoane). Procentele ridicate ale familiilor numeroase se juștifică datorită caracterului preponderent rural al locuințelor din Sîngeorz-Băi (gospodăriile sunt preponderent situate în case și mai puțin la bloc).
Din analiza răspunsurilor privind posesia mijloacelor de transport deținute în familie a rezultat că în procent de aproximativ 50% aceștia dețin un singur autoturism în cadrul familiei, în timp ce 34% din populația intervievată nu deține niciun autoturism. În figura de mai jos este prezentată distribuția respondenților după numărul de autoturisme pe care le dețin:
În strânsă legătură cu nu numărul de autoturisme deținute a fost realizată o reprezentare grafică și a altor mijloace de trasport deținute, respectiv bicicletele. Astfel, în urma analizei răspunsurilor s-a constatat că persoanele care nu dețin autoturisme în cadrul familiei dețin, în procent de aproximativ 66% cel puțin o bicicletă.
De asemenea, se constată că aproximativ 50% din familiile ce dețin unul sau două autoturisme dețin cel puțin și o bicicletă. De exemplu, 5,26% din posesorii a două autoturisme dețin în cadrul familiei o bicicletă, 10,53% dețin 2 biciclete, în timp ce 21,05% dintre aceștia dețin 3 biciclete. Se constată astfel că o proporție mare din respondenți deține în posesie biciclete, ceea ce înseamnă că acest mijloc de transport este sau ar putea fi frecvent utilizat.
Întrebarea privind disponibilitatea locurilor de parcare în zona de reședință a avut ca scop evaluarea gradului de satisfacere a necesității pentru locurile de parcare în zonele rezidențiale. Ancheta a relevat faptul că din eșantionul analizat, aproximativ jumătate (54,05%) din respondenți nu întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de parcare întrucât au locuri amenajate pe proprietate privată (curte, garaj etc). Acest procent mare se justifică întrucât în Sîngeorz-Băi locuințele sunt preponderent case și mai puțin locuințe colective (la bloc). Se observă totuși că 31,53% din respondenți obișnuiesc să parcheze spontan pe domeniul public (pe trotuare, marginea drumului, terenuri neamenajate etc) mai aproape sau mai departe de locuință în funcție de locurile găsite disponibile.
Caracteristicile deplasărilor eșantionului intervievat
În vederea identificării caracteristicilor de deplasare a locuitorilor din orașul Sîngeorz-Băi în chestionarul utilizat în ancheta de mobilitate au fost introduse întrebări cu privire la scopul deplasărilor, frecvența deplasărilor, modul de transport utilizat, zona de origine și cea de destinație, precum și durata medie a deplasărilor.
Din cei 111 respondenți, aprox. 73% sunt persoane ocupate (elevi/studenți, salariați, antreprenori, zilieri), ceea ce determină un comportament relativ predictibil, având în vedere că pentru această categorie de persoane deplasarea pe relația acasă – locul de muncă/de desfășurare a activității are o pondere însemnată.
Întrebarea privind rezidența are ca scop aflarea zonelor în care respondenții își au domiciliul pentru a identifica fluxurile și traseele care se creează între diferite zone ale orașului, în corelație cu principalele scopuri ale deplasărilor urbane: la locul de muncă, cumpărături, pentru recreere, educație etc. S-a constatat astfel că pentru aproximativ 90% din respondenți care sunt rezidenți în Sîngeorz-Băi (având ca zonă de rezidență diferite cartiere ale orașului), principalele zone de interes sunt zona centrală și cea a stațiunii. Totodată, s-a constatat că eșantionul analizat asigură reprezentativitatea pentru întreaga populație studiată, întrucât au fost acoperite toate zonele orașului dar mai ales zonele cu densitate mare a populației.
Din punct de vedere al repartiției deplasărilor persoanelor intervievate pe moduri de transport a rezultat că 58,4% din deplasări se realizează preponderent cu mijloace de trasnport motorizate, iar 41,6% din deplasări se realizează cu mijloace nemotorizate. Dintre deplasările motorizate 83,56% se realizează cu autoturismul și doar 6,85% cu mijloace de transport în comun (persoanele care au loc de muncă sau activități în alte localități (Cluj, Bistrița etc.) în timp ce pentru deplasările cu motocicleta nu s-a înregistrat niciun răspuns.
Trebuie precizat că respondenții au avut posibilitatea unui răspuns multiplu atunci când au apreciat o pondere egală a deplasărilor efectuate cu diferite mijloace detransport.
Procentul mare al deplasărilor nemotorizate, 41,6% se justifică în contextul în care orașul Sîngeorz-Băi este o localitate mică, distanțele parcurse între și către diferite zone ale orașului sunt relativ mici iar în oraș nu există un sistem de transport public de călători. Din deplasările nemotorizate, 53,85% se realizează cu bicicleta și 46,15% se realizează pe jos, proporțiile fiind reprezentate grafic în figura următoare:
În ceea ce privește disponibilitatea locurilor de parcare în zonele de interes pentru posesorii de autoturisme, în urma prelucrării celor 86 de răspunsuri la această întrebare (răspunsurile celor care folosesc autoturismul ca mijloc de transport) s-a constatat că un procent foarte mare de respondenți (75,58%) obișnuiesc să parcheze spontan pe locuri de parcare neamenajate, în timp ce doar 24,42% reușesc să găsească locuri de parcare amenajate disponibile, cu sau fără plată.
Potrivit răspunsurilor primite în cadrul anchetei de mobilitate, dacă pentru deplasările din zilele lucrătoare autoturismul este folosit de către 48,8% dintre respondenți, pentru deplasările de week-end acest procent este și mai mare, de 54%. Totodată se constată că pentru deplasările din zilele nelucrătoare mai puțini cu aproape 5% din respondenți aleg să meargă pe jos. Repartiția modală a deplasărilor din week-end este prezentată în figura următoare:
Din cele 111 persoane intervievate 60,36% sunt angajați și antreprenori/liber profesioniști, 27,93% neangajați (pensionari, șomeri, persoane casnice) și 11,71% elevi și studenți. Analiza răspunsurilor privind frecvența deplasărilor săptămânale pentru diferite scopuri relevă că persoanele angajate se deplasează preponderent către locul de muncă iar elevii și studenții către instituțiile pe care le frecventează, în timp ce persoanele neangajate se deplasează cu preponderență către cumpărături. Pentru persoanele neocupate se observă, de asemenea, un număr relativ mare de deplasări la locul de muncă, acestea fiind de fapt deplasări în scopuri gospodărești/agricole. Frecvența zilnică a deplasărilor din timpul săptămânii pentru diverse scopuri se prezintă după cum urmează:
Repartiția modală a deplasărilor realizate diferă de la o categorie de persoane la alta. Astfel, ancheta a relevat faptul că persoanele angajate utilizează pentru deplasări cu preponderență autoturismul – 53%, în timp ce persoanele neangajate sau elevii și strudenții utilizează autoturismul doar în proporție de 26%, respectiv 17%. Situația este inversă în ceea ce privește deplasările cu bicicleta sau pe jos, persoanele angajate recurgînd la aceste moduri de transport în proporție mai mică decât persoanele neangajate, elevii sau studenții.
De asemenea, în urma anchetei s-a constatat că deplasările cu taxiul se realizează în proporții aproximativ egale de către toate cele trei categorii de persoane analizate, și au o pondere foarte redusă în totalul deplasărilor efectuate.
Transportul public este utilizat în proporție foarte mică, de doar 2% de salariați care își au locul de muncă în afara orașului (alte localități), întrucât în Sîngeorz-Băi nu există transport public local.
Repartiția modală a deplasărilor pe categoriile de persoane studiate: angajați, neangajați, elevi/studenți este prezentată în graficul următor:
Din repartiția modală a deplasărilor în raport cu scopul deplasării rezultă că persoanele care au un program fix (persoanele angajate și elevii) se deplasează către locul de muncă sau instituția de învățământ cu autoturismul în proporție mare de 56 – 65%. După cum se observă, autoturismul este mijlocul preferat de transport și pentru cumpărături și este utilizat în proporție de aprox. 40% și pentru deplasările în scopuri recreative.
Identificarea aspectelor privind mobilitatea ce pot fi îmbunătățite
Pentru a putea identifica problemele cu care se confruntă locuitorii orașului Sîngeorz-Băi și percepția acestora aspra diferitelor aspecte ale traficului rutier și pietonal, în cadrul anchetei de mobilitate au fost introduse o serie de întrebări specifice, rezultatele centralizate fiind prezentate în cele ce urmează.
Astfel, din cele 111 persoane chestionate, 61% consideră că traficul din Sîngeorz-Băi este doar câteodată aglomerat, 12% consideră că traficul este aglomerat și doar 10% din respondenți consideră că se circulă foarte bine. 17% din persoanele chestionate nu opinie formată asupra acestui aspect prin urmare auales varianta nu știu. Grafic, această situație este prezentată în figura de mai jos.
În ceea ce privește principalele probleme ale traficului din oraș, în opinia participanților la studiu principala problemă o reprezintă starea drumurilor (răspuns ales de 81% dintre respondenți) urmată de lipsa pistelor pentru biciclete și a locurilor de parcare indicate de 54% din persoanele intervievate, respectiv 51% dintre acestea. Au fost identificate alte două probleme în afara celor menționate în studiu: trotuare înguste și degradate și trecerile de pietoni nemarcate însă acestea au fost indicate de 2 și respectiv un respondent. Importanța acordată de participanții la studiu diferitelor probleme ale traficului din Sîngeorz-Băi poate fi reprezentată grafic după cum urmează:
Analiza răspunsurilor primite în cadrul anchetei cu privire la problemele pe care respondenții le întâmpină în calitate de pietoni relevă că principala nemulțumire a acestora este legată de starea trotuarelor, în proporții aproximativ egale fiind indicate răspunsurile: trotuare neamenajate, trotuare ocupate de mașini sau inexistența trotuarelor/trotuare prea înguste cu un număr de 69, 68 și respectiv 63 răspunsuri primite. Doar 23 dintre respondenți considără că trecerile de pietoni nesemaforizate reprezintă o problemă pentru siguranța lor în trafic.
În ceea ce privește timpul petrecut zilnic în trafic, indiferent de scopul deplasărilor sau modul de deplasare ales, se observă că aproximativ 54% dintre respondenți petrec mai puțin de 30 minute și doar 11% dintre persoanele intervievate petrec mai mult de 60 de minute zilnic în trafic. Distribuția respondenților după timpul mediu petrecut zilnic în trafic este redată în figura de mai jos:
Pentru a aprecia într-un mod cât mai real problemele cu care locuitorii din Sîngeorz-Băi se confruntă în trafic, a fost utilizată o întrebare deschisă, astfel încât răspunsurile acestora să nu fie induse de variantele ce le-ar fi putut fi oferite pentru răspuns. Se constată astfel că majoritatea covârșitoare a răspunsurilor indică ca principală problemă starea drumurilor (aspecte legate de calitatea drumurilor) din oraș. 19 dintre respondenți nu au o opinie asupra acestui aspect și doar un singur respondent consideră că nu întâmpină probleme în trafic.
Întrebarea referitoare la nivelul de sigurață resimțit de respondenți în calitate de participanți la trafic a evidențiat faptul că persoanele intervievate se simt cel mai amenințațe în calitate de bicicliști (cu 55 răspunsuri) și în calitate de pietoni (51 răspunsuri). Nesiguranța resimțită în calitate de participanți la trafic ca bicicliști se justifică având în vedere lipsa pistelor amenajate, asfel încât aceștia trebuie să folosească partea carosabilă sau trotuarele pentru a se deplasa cu bicicletele.
În opinia participanților la anchetă calitatea traficului din orașul Sîngeorz-Băi poate fi îmbunătățită prin modernizarea trotuarelor și amenajarea lor acolo unde nu există precum și prin reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere. În egală măsură, 74% dintre respondenți au indicat aceste măsuri ca fiind cele mai eficiente. De asemenea, 64 din persoanele intervievate consideră că amenajarea pistelor pentru biciclete ar putea îmbunătăți traficul din oraș și doar 30% din respondenți consideră că introducerea de mijloace de transport în comun ar poatea concuce la îmbunătățirea semnificativă a traficului.
Întrebați care ar fi modul de deplasare ales pentru traseele parcurse cel mai das dacă infrastructura și facilitățile ar permite, 61 dintre respondenți (aproximativ 55%) au precizat că ar alege bicicleta. A doua modalitate de trasport aleasă, cu 41 răspunsuri este autoturismul personal și doar 30 respondenți au ales mersul pe jos. De remarcat este faptul că doar 15 dintre persoanele intervievate ar opta pentru transportul public dacă acest sistem de transport ar fi disponibil în oraș.
În ceea ce privește probabilitatea utilizării bicicletei pentru deplasările în oraș dacă ar exista o rețea coerentă de piste pentru bicicliști, majoritatea covârșitoare de 88% a răspuns probabil da și sigur da la această întrebare, ceea ce înseamnă că această modalitate de trasnport este o variantă preferată de multe dintre persoanele chestionate. Dacă în prezent bicicleta este folosită preponderent în zilele lucrătoare de aprox. 54% dintre respondenți și de 20% în zilele nelucrătoare, conform cercetării noastre, rezultă că sunt șanse reale ca numărul utilizatorilor să crească mult în condițiile în care ar exista o infrastructură potrivită.
Probabilitatea utilizării bicicletei pentru deplasările din oraș este reprezentată în figura următoare:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ AL ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI Beneficiar: Orașul Sângeorz-Băi Realizat de S.C. Spes Consulting S.R.L. Iași, 2018 I…. [309918] (ID: 309918)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.