PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL TULCEA [310828]

Licență

PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL TULCEA [310828]

Byadmin ianuarie 1, 2024

PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL TULCEA

Stadiu: PROIECT

2016

[anonimizat] – [anonimizat] – [anonimizat] a [anonimizat] – milimetri m/s – metri pe secundă mg/m3 – miligrame pe metru cub µg/m3 – micrograme pe metru cub ng/mc – nanograme pe metru cub

Compuși chimici

PM 10 – pulberi în suspensie cu o dimensiune de 10 µg

PM 2,5 – pulberi în suspensie cu o dimensiune de 2,5 µg

C6H6 – benzen

SO2 – [anonimizat]3 – amoniac

NO2 – [anonimizat] – compuși organici volatili nemetalici

O3 – ozon

H2S – [anonimizat], menținerea calității aerului înconjurător sau îmbunătățirea acestuia după caz. Acesta se bazează pe Legea nr. 104/2011 [anonimizat] 2008/50/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 cu privire la calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și Directiva 2004/107/[anonimizat], mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător).

Țintele studiului sunt stabilite prin Legea nr. 104/2011 [anonimizat] a prevenii sau reduce efectele nocive ale poluanților atmosferici

asupra sănătății umane și a mediului la nivelul zonei de interes.

Punerea în aplicare a Directivei cadru 2008/50/EC s-a realizat, [anonimizat]:

Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător care are ca scop protejarea sănătății umane și a [anonimizat] 336/2015. [anonimizat]:

[anonimizat]. 756 03/11/1997 [anonimizat]. 462 01/07/1993 privind protecția atmosferică și normele metodologiceprivind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare.

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr.3299 28/08/2012 privind aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă.

Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativteritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Hotărârea Guvernului 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de

elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului.

Conform Angajamentelor asumate de România, a fost necesară până la sfârșitul anului 2008, realizarea Sistemului Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului prin dotarea autorităților locale pentru protecția mediului cu echipamente de monitorizare a calității aerului și cu echipamente de laborator.

Conform prevederilor din art. 34 alin. (2) din HG nr. 257/15.04.2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, au fost aprobate prin OMMAP nr. 1206/2015, listele cu unitățile administrativ-teritoriale, întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în Anexa 2 din Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Județul Tulcea se încadrează în regimul de gestionare II a ariilor din zone și aglomerări privind calitatea aerului, iar Consiliul Județean Tulcea este autoritatea administrației publice competentă să inițieze elaborarea unui Plan de menținere a calității aerului, conform prevederilor art.21 și art 54 din Legea nr. 104/15.06.2015, precum și ale art. 34 din HG nr. 257/15.04.2015.

Conform OMMAP nr. 1206/2015, Județul Tulcea se regăsește în Anexa II (Lista cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II) având astfel obligația realizării Planului de menținere a calității aerului pentru următorii poluanți: dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx), pulberi în suspensie (PM10, (PM2,5), benzen (C6H6), nichel (Ni), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), Plumb (Pb), Arsen (As), Cadmiu (Cd).

Planul de menținere a calității aerului va cuprinde identificarea măsurilor de menținere a nivelului concentrațiilor de poluanți în atmosferă cel puțin la nivelul inițial, eventual de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv

cuantificarea eficienței acestora, dacă este posibil.

Localizarea zonei

Caracteristici generale

Județul Tulcea se situează, la nivel de regiune administrativ-teritorială, în regiunea de Sud-Est a României, alături de județele Constanța, Brăila, Buzău, Galați și Vrancea.

Totodată, județul este localizat în partea nord-centrală a Dobrogei, fiind străbătut de paralela de 45ș latitudine N și de meridianul de 29ș longitudine E (ANEXA 2 Figura 1).

Limitele județului sunt următoarele:

în Sud: județul Constanța;

în Vest: județul Brăila;

în Nord-Vest: județul Galați;

în Nord: granițele cu Ucraina și Republica Moldova; – în Est: Marea Neagră.

2 reprezentând 3,56% din suprafața țării și ocupând Suprafața totală este de 8 499 km astfel locul 4 ca mărime, după județele Timiș, Suceava și Caraș-Severin.

În acest județ se află localizat și cel mai estic punct al României la Sulina, oraș

2 sunt străbătut de meridianul de 29ș41’24” longitudine E. Din totalul suprafeței, 3 446 km ocupați de complexul lagunar Razim-Sinoe și Delta Dunării.

Județul Tulcea, situat în extremitatea sud-estică a României, cuprinde 51 de unități administrativ-teritoriale. Dintre acestea, municipiul Tulcea care este și reședința județului, având o populație de 91101 locuitori la 1 ianuarie 2014, 4 orașe (Măcin, Babadag, Isaccea și Sulina) și 46 comune.

Municipiul Tulcea, localizat în partea de nord-est a României, este cel mai mare oraș din județul Tulcea, aflându-se la o distanță de 292 km față de București și fiind situat la o altitudine de 30 m. Ca formă administrativă, municipiul Tulcea este reședința județului

Tulcea. Conform Institutului Național de Statistică, populația municipiului la 1 ianuarie 2016 a fost de 89696 locuitori.

Orașul Măcin este unul dintre cele mai mari orașe ale județului Tulcea, pe teritoriul acestuia localizându-se și o parte a Administrației Parcului Național Munții Măcinului. Orașul este situat la o altitudine medie de 40 m și se învecinează cu Dunărea Veche în vest și cu Munții Măcinului în est și nord-est. Accesul rutier se realizează dinspre Constanța, Tulcea (prin intermediul șoselei E87), Galați (I. C. Brătianu, trecerea cu bacul) și dinspre Brăila (Smârdan, trecerea cu bacul). Populația orașului este de 11246 locuitori (INS, 2015).

Orașul Babadag este localizat la o distanță de 37 km față de municipiul Tulcea, pe malul lacului Babadag, la poalele dealurilor Coiun Baba, Sultan Tepe și Ianik Bair. Populația orașului este de 10719 locuitori (INS, 2015) și este reprezentată prin mai multe etnii.

Orașul Isaccea este situat pe malul drept al Dunării și se află localizat la o distanță de 35 km nord-vest de municipiul Tulcea. Orașul este traversat de șoseaua Tulcea-Brăila și cuprinde și satele Revărsarea și Tichilești. Populația întregului oraș este de 5346 locuitori (INS, 2015).

Orașul Sulina este situat pe ambele maluri ale Dunării, în extremitatea estică a

României și în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Poziția geografică este 45°09’36” latitudine Nordică și 29°41’24” longitudine Estică. Se învecinează cu teritoriile administrative ale următoarelor comune: C. A. Rosetti la nord, Sfântu Gheorghe la sud,

Crișan la vest, iar în est se învecinează cu Marea Neagră. Orașul nu se leagă în mod direct de rețeaua de drumuri naționale, accesul în această zonă realizându-se doar pe apă. Conform Institutului Național de Statistică, populația orașului în 2015 a fost de 4158 locuitori.

Comuna Mihail Kogălniceanu este localizată în județul Tulcea, în partea centralnordică acestuia și cuprinde trei localități: Mihail Kogălniceanu, Rândunica și Lăstuni. Este traversată de drumul național DN 22 Tulcea – Constanța. Populația comunei raportată în 2015 era de 3337 locuitori (INS, 2015).

Comuna Crișan este localizată în estul județului Tulcea, în Delta Dunării. Unitatea teritorial-administrativă a comunei este formată din reședința de comună cu același nume, Caraorman și Mila 23. Populația raportată pe anul 2015 era de 1244 locuitori.

Comuna Nufăru este localizată în partea de nord-est a județului, la 12 km depărtare față de municipiul Tulcea. Se învecinează cu Mahmudia la nord-vest, municipiul Tulcea la vest, Valea Nucarilor la sud și Maliuc la nord. Localitatea Nufăru este reședința comunei Nufăru, aceasta din urmă cuprinzând și satele Nufăru, Malcoci, Victoria și Ilganii de Sus. Populația totală raportată în anul 2015 era de 2659 locuitori (INS, 2015).

Comuna Niculițel, localizată în partea de nord-vest a județului Tulcea, se află la o distanță de 29 km față de municipiul Tulcea. Se învecinează cu orașul Isaccea la nord, comuna Hamcearca la vest, comuna Izvoarele la sud și cu Somova și Frecăței la est. Comuna este străbătută de DN 22 și DJ 229. Conform Institutului Național de Statistică, la recensământul din 2015 populația era de 4872 locuitori.

Conform datelor oferite de I.N.S. – D.J.S. Tulcea, populația stabilă a județului în anul 2015 era de 205 965 locuitori (Tabel 5) din care, în mediul urban 96 032 locuitori, iar în cel rural 149 565 locuitori (figura 7). În ceea ce privește densitatea populației, valoarea 2 pentru anul 2015.

înregistrată a acesteia este de 24 loc/km

Economia județului Tulcea este reprezentată prin numeroasele activități preponderant industriale. Principalele ramuri economice sunt cele reprezentate de producerea energiei electrice și termice, industria extractivă, prelucrătoare, construcții, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și multe altele. De asemenea, agricultura joacă un rol economic important la nivelul județului, cu mențiunea că, în ultimii ani, marea majoritate a terenurilor agricole au devenit private. Alte sectoare economice reprezentative sunt comerțul

și turismul.

Topografia

Teritoriul județului Tulcea aparține Platformei Valahă, prin Platforma Dobrogei de

Sud, și Masivului Central-Dobrogean, subunități ale Platformei Moesice și încadrează o serie de aspecte geologice cu caracter unic la nivelul României.

Dobrogea este caracterizată, din punct de vedere geologic, ca fiind un podiș cu un relief ușor ondulat, cu altitudini relativ scăzute, 100 m în partea centrală și 467 m în cel mai înalt punct al regiunii (Vf. Țuțuiatu, Munții Măcin). O caracteristică foarte importantă este dată de faptul că această regiune cuprinde o serie variată de componente geologice, de la șisturi verzi paleozoice, considerate ca fiind printre cele mai vechi formațiuni geologice, până la formațiuni neogene și depozite loessoide.

Principalele tipuri de sol sunt cernoziomurile, solurile aluviale, limnosolurile,

gleisolurile, psamosolurile și nisipurile, solonceacurile, solurile bălane, histosolurile, antroposolurile și non-solurile (ANEXA 2 Figura 2).

Relieful județului Tulcea este împărțit în două unități fizico-geografice:

o unitate înaltă ce ocupă suprafața județului într-o proporție de aproximativ 32%, localizată în partea central-vestică a județului, alcătuită din cele mai vechi unități de orogen de pe întreg teritoriul țării (Podișul Dobrogei);

o unitate nouă și mai joasă reprezentată prin Delta Dunării și nordul complexului lagunar Razim-Sinoe.

Podișul Dobrogei este unitatea danubiano-pontică divizată în două subunități, despărțite de linia Hârșova-Capul Midia în: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud.

Masivul Dobrogei de Nord este, la rândul său, format din cinci subdiviziuni: Munții

Măcinului, cei mai vechi munți din țară, formați în orogeneza hercinică, alcătuiți din roci dure și prezentând o altitudine maximă în Vf. Greci (467 m); Dealurile Tulcei cu înălțimi cuprinse între 100 și 200 m; Depresiunea Nălbant; Podișul Babadag ce ocupă partea centrală a Masivului Dobrogei de Nord și prezintă înălțimi ce nu depășesc 400 m; Podișul Casimcei, situat în apropierea Podișului Dobrogei de Sud, format din șisturi verzi.

Podișul Dobrogei de Sud prezintă altitudini reduse, cuprinse între 100 și 200 m și este acoperit cu un strat de loess. Cele mai mari altitudini înregistrate sunt în Podișul Oltinei (204 m) și în Podișul Negru Vodă (194 m), iar cele mai mici se regăsesc în Podișul Medgidiei.

Cea de-a doua unitate majoră este reprezentată de Rezervația Biosferei Delta Dunării, a cărei suprafață totală este de aproximativ 580 000 ha, cuprinzând delta propriu-zisă, apele litorale ale Mării Negre, complexul lagunar Razim-Sinoe și Lunca Dunării și fiind totodată divizată în patru unități geomorfologice: Lunca Dunării, complexul lagunar Razim Sinoe, delta fluvială și delta fluvio-maritimă. Cele mai importante unități morfohidrografice prezente la nivelul Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt identificate la nivelul teritoriilor predeltaice, grindurilor fluviale și a celor maritime și prezintă caracteristici specifice unităților deltaice.

Particularități climatice

Caracterizarea principalelor elemente climatice a fost realizată pe baza datelor de la stațiile meteorologice din județul Tulcea, datele obținute fiind pentru perioada 2010-2015.

Temperatura aerului

Temperaturile lunare

Aflată în strânsă legătură cu bilanțul radiativ-caloric și implicit cu radiația solară globală, temperatura aerului are o evoluție anuală asemănătoare cu evoluțiile acestora. Astfel, pentru cele 8 stații meteorologice din județul Tulcea în perioada 2010-2015, valorile prezentate arată că temperaturile cresc din ianuarie (1.450C la Sulina, 0.310C la Gorgova, -0.910C la Mahmudia, -0.200C la Tulcea (aeroport), 1.270C la Sfântu Gheorghe, 0.190C la Jurilovca,

0.300C la Gura Portiței și -1.60C la Corugea) până în iulie (25.850C la Gorgova, 23.730C la Mahmudia, 24.20 la Tulcea (aeroport), 24.760C la Sfântu Gheorghe și 24.550C la Jurilovca ) și august (24.20C la Sulina, 24.640C la Gura Portiței și 23.470C la Corugea), după care scad progresiv în lunile sezonului rece (Figura 1).

Figura 1 Regimul temperaturii medii lunare multianuale a aerului la stațiile meteorologice din județul Tulcea, în perioada 2010-2015 (sursa: baza de date http://rp5.ru)

Media lunară minimă se înregistrează în ianuarie ca urmare a frecvenței mari a invaziilor de aer rece și stabil din nord. În luna februarie, în urma creșterii intensității radiației

globale, temperatura medie lunară multianuală ajunge la valoarea de -0.590C la stația

0 tei de

Corugea și 1.77 C la stația Sfântu Gheorghe. În lunile de primăvară, creșterea dura strălucire a Soarelui determină înregistrarea unor valori mai mari ale intensității radiației globale și implicit a temperaturii, în luna mai temperatura medie lunară multianuală atingând valoarea de 19.700C (Gorgova) și 16.700C (Corugea). În august, ca urmare a diminuării consumului de căldură în procesul evaporării, temperatura medie rămâne foarte apropiată de cea din luna iulie, înregistrându-se valoarea maximă de 25.180C la stația Gorgova.

Harta temperaturilor lunare multianuale se regăsește în ANEXA 2 Figura 3.

Temperaturile pe anotimpuri și semestre

Valorile ce caracterizează regimul termic al aerului sunt în strânsă dependență de condițiile locale ale regiunii, acest fapt fiind mai bine evidențiat în cazul valorilor temperaturilor pe anotimpuri ale aerului înregistrate în acest areal, constatându-se faptul că acestea înregistrează valori de: 2.220C (Sulina), 1.450C (Gorgova), 0.340C (Mahmudia), 0.770C (Tulcea (aeroport)) și 2.170C (Sfântu Gheorghe), 1.140C (Jurilovca), 1.310C (Gura

Portiței) și -0.450C (Corugea) în cazul iernii, 11.240C (Sulina), 13.250C (Gorgova), 11.040C (Mahmudia), 12.000C (Tulcea (aeroport)), 12.070C (Sfântu Gheorghe), 11.790C (Jurilovca),

11.560C (Gura Portiței) și 10.8 (Corugea) primăvara, un maxim de 24.820C vara la stația

0 toamna la stația Sfântu meteorologică Gorgova și 14.25 C temperatura maximă înregistrată

Gheorghe, observându-se că valorile înregistrate pentru acest anotimp sunt apropiate de cele înregistrate primăvara. (Figura 2).

Figura 2 Temperaturile medii multianuale pe anotimpuri înregistrate la stațiile meteorologice din județul Tulcea, în perioada 2010-2015 (baza de date http://rp5.ru)

Prezența climatului de adăpost prezent în această regiune se poate constata și în cazul temperaturilor medii semestriale, astfel, observându-se că temperatura medie a semestrului cald calculată pe intervalul lunar aprilie-septembrie este de max. 21.270C (Gorgova) și min. 18,810C (Corugea), iar temperatura medie a semestrului rece calculată pentru lunile cuprinse în intervalul octombrie-martie are valoarea de max. 5.840C (Sfântu Gheorghe) și min. 3.570C (Corugea) (Figura 3).

Figura 3 Temperaturile medii semestriale multianuale ale aerului la stațiile meteorologice din județul

Tulcea, în perioada 2010-2015 (sursa: baza de date http://rp5.ru)

Temperaturile anuale

Pe lângă cunoașterea variațiilor lunare, anotimpuale și semestriale ale temperaturilor medii ale aerului, este necesară și cunoașterea variației anuale a temperaturilor aerului pentru identificarea tendințelor și evidențierea extremelor. Astfel, se poate constata faptul că valorile minime și maxime ale temperaturii anuale sunt următoarele:

La stația meteorologică Gorgova valorile sunt mai ridicate, toate depășind 10șC și se remarcă anul 2010 când se înregistrează valoarea maximă de 15.65șC. (Figura 4).

Figura 4 Variația temperaturilor medii anuale la nivelul stațiilor meteorologice din județul Tulcea, în perioada 2010-2015 (sursa: baza de date http://rp5.ru)

Regimul eolian

Direcția și viteza vântului. Calmul atmosferic

Regimul eolian este dependent atât de circulația generală a maselor de aer prin manifestarea principalilor centri barici, cât și de caracteristicile suprafeței active impuse de condițiile locale de relief, intensificând sau diminuând dinamica locală.

În ceea ce privește distribuția vitezei vântului în intervalul de timp analizat, se remarcă valorile de la stațiile meteorologice Mahmudia și Sulina ca fiind cele mai ridicate, valoarea maximă înregistrată fiind de 7.58 m/s în anul 2013, și valorile de la stația meteorologică Tulcea (aeroport) unde se înregistrează minimile, valoarea de 2.35 m/s din anul 2011 fiind cea mai scăzută (Figura 5).

Figura 5 Variația vitezei medii a vântului la stațiile meteorologice din județul Tulcea în perioada

2010-2015 (sursa: baza de date http://rp5.ru)

În ceea ce privește valorile frecvenței multianuale pe cele 16 direcții cardinale și intercardinale, se pot remarca direcțiile NV – N – NE, SV – S – SE ce predomină pentru stațiile meteorologice Sulina, Gorgova, Mahmudia și Tulcea (aeroport) și direcțiile N, VNV și S -SE pentru stațiile meteorologice Sfântu Gheorghe, Jurilovca, Gura Portiței și Corugea. Astfel, prin reprezentările grafice din Figurile 6-8 se poate evidenția circulația predominantă a maselor de aer nordice ale căror influențe se resimt pe tot parcursul anului în acest județ. Un alt fapt ce se remarcă este reprezentat de valorile calmului atmosferic ce oscilează între

22.08% în anul 2012 (Sfântu Gheorghe) până la minimul de 0.03% în anuii 2014 și 2015 (Jurilovca și Gura Portiței), valorile atât de diferite fiind puse pe seama datelor colectate, al căror volume diferă de la un an la altul (Tabel 1).

Tabel 1 Valorile calmului atmosferic la stațiile meteorologice din județul Tulcea, în perioada 20102015

Figura 6 Reprezentarea direcției vântului la stațiile meteorologice din județul Tulcea (2010-2011)

(sursa: baza de date http://rp5.ru)

Figura 7 Reprezentarea direcției vântului la stațiile meteorologice din județul Tulcea (2012-2013)

(sursa: baza de date http://rp5.ru)

Figura 8 Reprezentarea direcției vântului la stațiile meteorologice din județul Tulcea (2014-2015)

(sursa: baza de date http://rp5.ru)

Umiditatea aerului

Prezența în atmosferă a vaporilor de apă determină umiditatea aerului care reprezintă unul dintre principalele elemente meteorologice. De valoarea acestui element depind în bună măsură cantitatea norilor și a precipitațiilor, dar și opacitatea atmosferei, cu influență directă în ceea ce privește persistența poluanților în troposfera joasă (Ciulache și Ionac 2007).

Pe baza datelor reprezentative pentru județul Tulcea, se poate constata faptul că umiditatea relativă a aerului variază de la o lună la alta și de la o stație meteorologică la alta, valorile maxime înregistrându-se preponderent la stațiile Gura Portiței și Sulina, excepție făcând lunile noiembrie și decembrie când valoarea umidității relative este mai ridicată la stația meteorologică Corugea (Figura 9).

Figura 9 Regimul umidității relative a aerului în județul Tulcea, în perioada 2010-2015 (sursa: baza de date http://rp5.ru)

Pe lângă variațiile lunare, este necesară și cunoașterea variației anuale a umidității relative pentru identificarea tendințelor și evidențierea extremelor. Astfel, se poate constata faptul că, la fel ca în cazul valorilor medii lunare, valorile maxime se înregistrează la stația meteorologică Sfântu Gheorghe, acestea oscilând între 76.21% în anul 2012 și 90.66% în anul 2011. La stația meteorologică Gorgova se înregistrează valori mai scăzute pe toată durata intervalului de timp analizat, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2010 și fiind de 67.74% (Figura 10).

Figura 10 Variația umidității relative medii anuale în perioada 2010-2015 în județul Tulcea

(sursa: baza de date http://rp5.ru)

Precipitațiile atmosferice

Regimul anual al radiației solare determină, în interacțiunea sa cu suprafața activă, modificări periodice ale circulației atmosferice care fac ca felul, cantitatea, durata și frecvența precipitațiilor să varieze de la un anotimp la altul. Astfel, cantitățile de precipitații prezintă variații lunare în funcție de gradul de dezvoltare a sistemelor barice și intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluțiile fiind diferențiate atât de la o lună la alta, cât și de la un anotimp la altul.

Reprezentarea precipitațiilor medii lunare multianuale se regăsește în ANEXA 2 Figura 4.

Analiza situației existente

În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei de monitorizare a calității aerului din județul Tulcea, precum și caracteristici ale stațiilor de monitorizare și metodele utilizate pentru evaluarea calității aerului, accentul căzând pe descrierea surselor de degradare a aerului prezente în județ.

Rețeaua de monitorizare

În județul Tulcea există trei stații de monitorizare automată a calității aerului care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. O stație este localizată foarte aproape de intersecția străzilor Isaccei, 1848 și Victoriei, municipiul Tulcea, alta este localizată la circa 1 km de platforma industriala Tulcea Vest în curtea SC Transport Public

SA, municipiul Tulcea, și cea de-a treia este localizata pe DN 22, la ieșirea din Issacea (ANEXA 2 Figura 5).

Prescurtare: TL

Tip de rețea: la nivel județului

Responsabil local al rețelei: ing. Feta Minever

Adresa responsabilului local al rețelei: Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea, Str. 14

Noiembrie, nr. 5, Tulcea

Timp de referință: GMT+2 Componența rețelei:

Distribuția și tipul stațiilor de monitorizare și parametrii monitorizați

A. STAȚIA DE TRAFIC

Denumirea stației: Stație automată monitorizare aer – Parc Ciuperca

Codul stației: TL-1

Denumirea zonei din care face parte stația: zonă urbană

Tipul stației: trafic

Aria de reprezentativitate: 10 – 100 m

Coordonate geografice: latitudine: 450 10’ 56’’ , longitudine: 280 47’ 13’’ Altitudinea: 6m

Surse de emisie din aproprierea stației: – traficul rutier

încălzirea rezidențială

factori naturali

Traficul din vecinatate: între 2000 – 10000 vehicule/zi

Responsabilul stației: Gheorghe Niculai, tel 0240510623

Denumirea instituției responsabile cu întreținerea stației: Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea, Str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea Echipamentele și parametrii monitorizați:

Caracteristici de prelevare:

-timpul de prelevare: continuu (din oră în oră)

-înălțimea punctului de prelevare: 4m -lungimea liniei de prelevare: 1.8m Calibrare:

-tip: automat și manual

-timpul de calibrare: – manual – 1 dată/lună

– automat – 1 dată/zi

B. STAȚIA DE TIP INDUSTRIAL

Denumirea stației: Stație automată monitorizare aer – Transport public Codul stației: TL – 2

Denumirea zonei din care face parte stația: Zona industrială Tulcea – vest

Tipul stației: industrial

Aria de reprezentativitate: 100m – 1km

Coordonatele geografice: latitudine: 450 10’ 38’’ , longitudine: 280 46’ 35’’ Altitudinea: 30m

Surse de emisie din aproprierea stației:

-instalații de ardere din industrie

-instalații de ardere neindustriale

-trafic rutier

-factori naturali

Traficul din vecinătate: <2000 vehicule/zi

Responsabilul stației: Gheorghe Niculai, tel 0240510623

Denumirea instituției responsabile cu întreținerea stației: Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea , Str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea Echipamentele și parametrii monitorizați:

Caracteristici de prelevare:

-timpul de prelevare: continuu (din oră în oră)

-înălțimea punctului de prelevare: 4m -lungimea liniei de prelevare: 1.8m Calibrare:

-tip: automat si manual

-timpul de calibrare: – manual – 1 dată/lună

– automat – 1 dată/zi

C. STAȚIA DE TIP SUBURBAN/TRAFIC

Denumirea stației: Stație automată monitorizare aer – Isaccea

Codul stației: TL – 3

Denumirea zonei din care face parte stația: Localitatea Issacea, Calea Măcin FN

Tipul stației: suburban/trafic

Aria de reprezentativitate: 10 – 100m

Coordonatele geografice: latitudine: 450 16’ 15.898’’ N, longitudine: 280 25’ 27.854’’ E Altitudinea: 30m

Surse de emisie din aproprierea stației:

-trafic rutier

-factori naturali

-agricultura

Traficul din vecinătate: < 2000 vehicule/zi

Responsabilul stației: Gheorghe Niculai, tel 0240510623

Denumirea instituției responsabile cu întreținerea stației: Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea , Str. 14 Noiembrie, nr. 5,Tulcea

Echipamentele și parametrii monitorizați:

Caracteristici de prelevare:

-timpul de prelevare: continuu (din oră în oră)

-înălțimea punctului de prelevare: 4m -lungimea liniei de prelevare: 1.8 m Calibrare:

-tip: automat și manual

-timpul de calibrare: – manual – 1 dată/lună

– automat – 1 dată/zi

Rezultatele obținute în urma monitorizării și prelucrării datelor provenite de la stațiile din județul Tulcea, sunt transmise sub formă de rapoarte (lunare și anuale) către Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului care integrează aceste informații în conformitate cu cerințele de la nivel național și internațional din domeniul evaluării și gestionării calității aerului.

Evaluarea indicatorilor monitorizați

În județul Tulcea, calitatea aerului specifică se stabilește pe baza valorilor concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici monitorizați. Astfel, datele provenite de la cele 3 stații ( TL-1, TL-2, TL-3) au fost centralizate, iar reprezentarea lor grafică evidențiază evoluțiile concentrațiilor poluanților în perioada 2009-2013. Datele din anul 2014, lipsesc deoarece nu s-a respectat procentajul de date validate.

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec de particule fine și picături de lichid ce pot avea ca origine surse naturale (erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip, etc.) și surse antropice (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, traficul rutier, etc.). Dimensiunea particulelor este importantă ca urmare a influenței pe care aceasta o poate avea asupra stării de sănătate a populației, particulele cu diametrul mai mic de 10 μm pot trece prin nas și gât pătrunzând în alveolele pulmonare și provocând inflamații și intoxicări (Figura 11).

Figura 11 Evoluția concentrațiilor de PM10 în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

După cum se poate observa în Figura 11, concentrațiile medii anuale pentru poluantul PM10 care au fost determinate la cele 3 stații de monitorizare în perioada 2009-2011 nu au înregistrat depășiri ale valorii limite anuale. De asemenea nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limite anuale nici în perioada 2012-2013 pentru stațiile TL-1 trafic și TL-3 trafic/suburban.

Benzenul este un compus aromatic volatil, foarte ușor și solubil în apă. Acesta provine în proporție de 90% din traficul rutier, restul de 10% provenind din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia. Importanța acestuia derivă din efectele pe care le are asupra sănătății umane, benzenul fiind o substanță cancerigenă încadrată în clasa A1 de toxicitate producând efecte asupra sistemului nervos central (Figura 12).

Figura 12 Evoluția concentrațiilor de benzen în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

La stația de monitorizare TL-1 trafic din județul Tulcea în perioada 2009-2012, nu sau înregistrat depășiri ale concentrațiilor de benzen peste valoarea limită de 5 µg/mc, iar pentru anii 2013 și 2014 nu au fost date disponibile.

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât și antropică ce se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Sursele naturale de formare a monoxidului de carbon sunt: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice, iar sursele antropice sunt legate de arderea incompletă a combustibililor fosili. Alte surse antropice pot fi considerate: producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian și feroviar. Ca efect asupra sănătății umane, monoxidul de carbon, în concentrații mari este letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge. La concentrații relativ scăzute afectează sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică și determină migrene, lipsă de coordonare, amețeală, confuzie și reduce capacitatea de concentrare (Figura 13).

Figura 13 Evoluția concentrațiilor de monoxid de carbon în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date

preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

La stațiile de monitorizare TL-1 trafic și TL -2 industrial din județul Tulcea în perioada 2009-2013, concentrațiile medii anuale de monoxid de carbon nu au depășit

3 -se în anul 2009.

valoarea limită admisă (VLA) de 10 mg/m , valori mai mari înregistrăndu

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros puternic ce irită ochii și căile respiratorii. Prezența dioxidului de sulf este strâns legată de procesele tehnologice care prelucrează materii prime cu conținut de sulf și în cadrul cărora există cel puțin o etapă de transformare prin procese de ardere. Cele mai importante surse de dioxid de sulf sunt: industria energetică, prin arderea combustibililor, industria chimică, industria metalurgică neferoasă, transporturi, incinerare deșeuri, etc. În funcție de concentrație și perioada de expunere, acesta are diverse efecte asupra sănătății umane, de la unele dificultăți respiratorii până la infecții ale tractului respirator. În atmosferă, acesta contribuie la acidifierea precipitațiilor, având efecte toxice asupra vegetației și solului. De asemenea, creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor ca urmare a formării acizilor (Figura 14).

Figura 14 Evoluția concentrațiilor de dioxid de sulf (date preluate din Rapoartele preliminare APM

Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

Conform datelor obținute de la cele 3 stații de monitorizare (TL-1 trafic, TL-2 industrial, TL-3 trafic/suburban) în perioada 2009-2013, concentrațiile medii anuale de dioxid de sulf au avut valori mai ridicate în anii 2011, 2012, 2013, însă nu au depășit valoarea limită anuală de 350 µg/mc.

Metalele grele sunt compuși care nu pot fi degradați pe cale naturală, pe termen lung fiind periculoși deoarece se pot bioacumula. Metalele grele pot proveni de la surse staționare și mobile: procese de ardere a combustibililor și deșeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele și traficul rutier. Dintre acestea, cel mai important este plumbul care se găsește în cea mai mare parte sub formă de suspensii solide și un procent foarte mic sub formă de compuși gazoși. Acesta se acumulează în țesutul osos, afectează sistemul nervos și biosinteza hemoglobinei (Figura 15).

Figura 15 Evoluția concentrațiilor de Plumb în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din

Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

Conform datelor furnizate de APM Tulcea, concentrațiile medii anuale de metale grele pentru plumb, arsen, cadmiu și nichel, înregistrate la stațiile TL-1, TL-2, TL-3, în perioada 2009-2013, nu au depășit valorile limite anuale, respectiv valorile țintă de 0.5µg/mc pentru plumb, 6 ng/mc pentru arsen, 5 ng/mc pentru cadmiu, și 20 ng/mc pentru nichel, după cum se observă în Figurile 15, 16, 17 și 18.

Figura 16 Evoluția concentrațiilor de Arsen în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

Figura 17 Evoluția concentrațiilor de cadmiu în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

Figura 18 Evoluția concentrațiilor de nichel în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale, expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluant poate avea dificultăți respiratorii, disfuncții ale plămânilor. De asemenea, expunerea la acest poluant afectează și vegetația prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor sau reducerea ritmului de creștere a acestora (Figura 19).

Figura 19 Evoluția concentrațiilor de NO2 în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

Concentrațiile medii anuale de dioxid de azot înregistrate la cele 3 stații de monitorizare a calității aerului în perioada 2009-2013, nu au depășit valoarea limită anuală de 40µg/mc, însă la stația TL-1 trafic au fost înregistrate valori de aproximativ 28 µg/mc în anii

2011 și 2012.

Ozonul este un gaz cu efect de seră care se găsește atât în stratosferă cât și în troposferă. În stratosferă ozonul are rol de protecție, și absoarbe radiația UV în domeniul 220300 nm. Dacă stratul de ozon este “degradat” procesele climatice vor fi afectate, iar mărirea cantității de radiații UV poate să ducă la efecte negative asupra vegetației dar și asupra sănatății populației umane (Rădulescu Cristina, 2008).

În județul Tulcea, precursorii ozonului monitorizați de Agenția pentru Protecția Mediului sunt: oxizii de azot (NOx), monoxidul de carbon (CO) și dioxidul de sulf (SO2).

Figura 20 Evoluția concentrațiilor de ozon în perioada 2009-2013 în județul Tulcea (date preluate din Rapoartele preliminare APM Tulcea privind calitatea aerului la nivelul județului)

Concentrațiile medii anuale de ozon în județul Tulcea înregistrate la stația TL-1 trafic, au crescut în perioada 2009-2013 de la 35,21 µg/mc în anul 2009 până la 61,4 µg/mc în anul 2013 (Figura 20).

Evaluarea surselor de degradare a calității aerului

La nivelul unei zone administrative apar surse de degradare ca rezultat al unor greșeli de planificare determinând disfuncționalități de mediu.

Creșterea suprafețelor construite și ocupate de infrastructuri, înglobarea în așezările umane a zonelor industriale și reconversia funcțiilor productive și de protecție sunt printre cele mai frecvente transformări specifice așezărilor umane din România. Din cauza acestor schimbări, în localități apar activități cu funcții al căror profil și cerințe nu sunt compatibile cu cele existente sau cu nevoile populației.

Toate aceste incompatibilități contribuie la degradarea calității aerului. Unul dintre criteriile definitorii în evaluarea calității mediului la nivelul unui județ, este caracterizat de calitatea aerului, deoarece influențează permanent starea de sanogeneză a populației, funcționalitatea spațiului rezidențial, costurile de locuire și implicit durabilitatea regiunii administrative. Un nivel scăzut calitativ al acestuia poate însemna creșterea incidenței bolilor respiratorii, cardiovasculare și nervoase.

Prin surse de degradare a mediului se înțelege ansamblul activităților antropice care depășesc capacitatea de suport a mediului și impun transformări în funcționalitatea și structura ecosistemelor naturale și a comunităților umane. Pentru a putea înțelege modul de manifestare și impactul surselor de degradare, asupra mediului și a sănătății populației, a fost necesară o clasificare a acestora după cum urmează:

după origine: naturale sau antropice;

după formă: punctuale (evacuare prin sistem de dirijare de tip coș, conductă), liniare (distribuite în lungul unei axe), difuze (distribuite pe o suprafață mare de teren);

după regimul de funcționare: continue, intermitente, accidentale

după tipul de activitate din care provin: industriale, agricole, menajere, mobile, sanitare.

În cadrul acestui studiu a fost folosită tipologia de clasificare agreată de autoritatea pentru protecția mediului și anume:

Surse staționare – sursele punctiforme, reprezentate în special de coșurile de emisie din activități industriale și ardere

Surse mobile – reprezentate de sursele din transporturi

Surse de suprafață – reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de cele rezidențiale, agricole, șantiere, construiri/modernizări de drumuri.

Evaluarea nivelului de fond regional

Evaluarea tipurilor de surse staționare la nivel regional

Evaluarea surselor staționare a pornit de la o statistică privind numărul de firme/activități înregistrate la nivelul Regiunii Sud-Est, fiind realizată ulterior o împărțire a celor mai importante tipuri de surse relevante pentru poluanții analizați (ANEXA 2 Figurile

6, 7 și ANEXA 3)

Figura 21 Evoluția numărului de firme pe tipuri de activități la nivel regional, în perioada 2008-2014 (sursa: INS)

În Figura 21, se poate observa că la nivel regional predomină activitățile de transport și depozitare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcțiile, și industria prelucrătoare.

Figura 22 Ponderea instalațiilor relevante pentru emisiile atmosferice la nivel regional în anul 2014

(conform Inventarului Național al Instalațiilor IPPC, 2014)

Din Figura 22 putem să observăm că instalațiile de creștere intensivă a păsărilor de curte și a porcilor cu capacități de peste 40.000 de locuri pentru păsări de curte, instalațiile de creștere intensivă a păsărilor de curte și a porcilor cu capacități de peste 2.000 de locuri pentru porci de producție (peste 30 kg), depozitele de deșeuri care primesc peste 10 tone de deșeuri pe zi sau cu o capacitate totală de peste 25.000 de tone cu excepția depozitelor de deșeuri inerte, au ponderea numerică cea mai mare, acestea fiind surse importante de emisii de CH4, pulberi în suspensie, NH3, cu mențiunea că și instalațiile de producere a compușilor chimici organici sunt surse importante de emitere a compușilor organici volatili (COV).

Surse mobile la nivel regional

Transportul reprezintă un sector important al economiei atât din punct de vedere al contribuției sale directe la crearea produsului intern brut, cât și prin prisma rolului său în circulația bunurilor și serviciilor. Nivelul de dezvoltare a căilor de comunicații și transport depinde de gradul de dezvoltare economică a fiecărui stat, de progresul tehnologic, precum și de intensitatea traficului de mărfuri și călători și de condițiile naturale. Sistemele de transport existente în România sunt transportul de marfă și transportul de călători, în cadrul cărora funcționează sistemele de transport rutier, feroviar, maritim, aerian, nemotorizat și special (prin conducte și transport electric aerian). Prin combinarea acestor sisteme de transport se poate crea un transport multimodal care ajută la conectarea și eficientizarea sistemelor mai sus menționate.

În Regiunea Sud-Est se întâlnesc toate tipurile de transport menționate, fiind prezente puncte de frontieră cu Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria. Transportul rutier reprezintă cel mai dezvoltat sistem de transport din punct de vedere teritorial, care acoperă aproape în întregime zonele locuite, diferența fiind făcută de calitatea drumurilor, clasificarea acestora și, bineînțeles, poziția în teritoriu.

Dacă se ia în considerare accesibilitatea față de București, se poate afirma faptul că Regiunea de Sud-Est are un grad ridicat de izolare regională și un caracter periferic. Această izolare derivă atât din obstacolele naturale geografice (fluviul Dunărea) cât și din distanța față de coridoarele europene principale. În Regiunea Sud-Est sunt 3 județe la graniță – spațiu terestru, râu sau graniță maritimă – toate fiind granițe externe sau interne UE. Analizând accesibilitatea față de București pe baza timpului de călătorie, reședințele de județ în Regiunea Sud-Est dispun de o bună accesibilitate, excepție făcând Tulcea. Constanța are cea mai mare accesibilitate prin aeroportul internațional și autostrada ce face legătura cu Bucureștiul.

Tabel 2 Accesibilitatea orașelor din Regiunea Sud-Est față de București

Coridoarele naționale și internaționale

Coridoarele existente la nivelul Europei, în număr de 10, formează o rețea ce se extinde de la vest (Nurnberg) la est (Nijni Novgorod) și de la nord (Helsinki) la sud (Salonic). Rolul celor 10 coridoare este de a crea legături între Europa de Vest și Europa de Est, fiecare dintre acestea având o componentă rutieră și una feroviară, excepție făcând Coridorul VII care este reprezentat de segmentul de Dunăre în aval de Viena.

România poate fi considerată un punct-cheie pentru transportul continental și intercontinental de-a lungul principalelor linii pe direcțiile Vest-Est și Nord-Sud, întrucât 3 dintre cele 10 coridoare trans-europene o traversează. De fapt, România se află la intersecția a două dintre aceste coridoare, respectiv IV și IX care sunt asemănătoare în ceea ce privește căile ferate și rutiere și coridorul VII reprezentat de Dunăre.

i. Coridorul IV: Nurenberg – Praga – Viena – Bratislava – Gyor – Budapesta –

Arad – București – Constanța; ii. Coridorul IX: Helsinki – Vyborg – St.Petersburg – Pskov – Moscova –

Kaliningrad – Kiev – Ljubashevka – Chișinău – județul Vrancea – județul

Buzău – București – Dimitrovgrad – Alexandroupolis; iii. Coridorul VII: Dunăre – Nord-Vest – Sud-Est.

Regiunea Sud-Est este străbătută de toate cele 3 coridoare de transport care traversează țara noastră și care asigură legătura centrelor urbane cu capitala țării, respectiv coridoarele IV, VII și IX (Figura 23).

Figura 23 Coridoarele de transport pan-europene în România

(Sursa: http://www.dryport.ro/retea-România.html)

În Regiunea Sud-Est, principalele căi rutiere și feroviare sunt pe direcția vest-est: București – Constanța, București – Brăila – Galați și București – Buzău – Focșani care se continuă spre nord, asigurând legătura între principalele orașe ale regiunii. Unele drumuri naționale continuă mari artere rutiere europene:

E60: Franța – Austria – Slovacia – Ungaria – Oradea – Constanța;

E85: Grecia – Bulgaria – Giurgiu – Buzău – Focșani;

E87: Turcia – Bulgaria – Vama Veche – Constanța – Tulcea;

E70: Spania – Franța – Italia – Croația – Serbia – Stamora Moravița – Constanța;

E581: Galați – Tecuci.

Rețelele de transport la nivel regional

Lungimea drumurilor publice din Regiunea Sud-Est era în anul 2011 de 10 898 km, ceea ce situează regiunea pe locul VI la nivel național, din totalul drumurilor publice regionale fiind modernizate numai 27.2%, regiunea ocupând ultimul loc la nivel național (în afară de Regiunea București-Ilfov). În ceea ce privește drumurile județene, dintr-un total de 4 578 km de drumuri județene la nivelul anului 2012, ponderea cea mai mare o dețin drumurile cu îmbrăcăminți ușoare rutiere (62.3%), în timp ce drumurile cu îmbrăcăminți asfaltice tip greu și mediu au o pondere de 14.4%, singurul județ unde acestea lipsesc fiind județul Galați (conform MDRAP).

În Regiunea Sud-Est, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 au fost reabilitate și modernizate o parte a rețelei de drumuri județene și străzi urbane din fiecare județ al regiunii. În anul 2013 erau 15 proiecte contractate pe Axa prioritară 2 „Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale” domeniul major de intervenție 2.1 „Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură”.

Prin POR, în perioada 2014-2020, investițiile în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport regională corelate cu Master Planul General de Transport vor asigura la un nivel superior mobilitatea populației și a bunurilor, vor reduce costurile de transport de mărfuri și călători, vor promova accesul pe piețele regionale și vor crește siguranța traficului. În același timp, aceste investiții vor duce la diversificarea și creșterea eficienței activităților economice, la economisirea de energie creând condiții pentru extinderea schimburilor comerciale.

În Figura 24 este reprezentată rețeaua de drumuri județene prioritare și aflate în rezervă propuse spre finanțare în perioada 2014-2020 în Regiunea Sud-Est.

Figura 24 Rețeaua de drumuri județene prioritare și aflate în rezervă propuse spre finanțare în perioada 2014-2020 în Regiunea Sud-Est (Sursa ADRSE)

Evaluarea nivelului de fond local

Surse staționare la nivelul județului Tulcea

Cele mai reprezentative activități industriale din județul Tulcea sunt reprezentate în Figura 25 din care se poate observa că cele mai mari ponderi se înregistrează în rândul activităților de creștere intensivă a păsărilor de curte și porcilor.

Figura 25 Reprezentarea celor mai importante tipuri de activități la nivelul județului Tulcea, reprezentând surse staționare de emisii atmosferice (conform Inventarului Național al Instalațiilor IPPC 2014, Anexa I la Legea nr.278 din 24 octombrie 2013)

În figurile următoare este reprezentată evoluția celor mai importante întreprinderi active pe activități ale economiei naționale la nivelul județului Tulcea. Se poate observa că tendința numărului de întreprinderi din industria prelucrătoare este de scădere în perioada analizată (2008-2014) (Figura 26).

Figura 26 Număr întreprinderi active pe activități ale economiei naționale (agricultură, silvicultură și pescuit; industria prelucrătoare) la nivel de CAEN în județul Tulcea (sursa: INS)

Figura 27 Număr întreprinderi active pe activități ale economiei naționale (industia extractivă; producția și furnizarea energiei electrice și termice, a gazelor, apei calde; învătământ) la nivel de CAEN în județul

Tulcea (sursa: INS)

Figura 28 Număr întreprinderi active pe activități ale economiei naționale (construcții; hoteluri și restaurant; transport și depozitare; tranzacții imobiliare) la nivel de CAEN în județul Tulcea (sursa: INS)

De asemenea este important să menționăm că numărul întreprinderilor active din industria extractivă, energie electrică și termică, gaze și apă, învățământ, este foarte mic comparativ cu numărul întreprinderilor din construcții, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (Figura 27, Figura 28). Însă, dacă numărul lor este relativ mic, nu înseamnă că și impactul lor este mai mic. Numărul activităților din comerț a scăzut în perioada 2008-2014, însă în anul 2008 numărul a crescut foarte mult depășind 2000 de întreprinderi.

Astfel de evaluări sunt utile pentru realizarea imaginii de ansamblu asupra tendințelor de dezvoltare economică la nivel județean.

Surse mobile la nivelul județului Tulcea

Pentru identificarea impactului asupra aerului generat din trafic se pot utiliza informații privind caracterizarea surselor mobile la nivelul județului Dâmbovița, fiind reprezentate spre exemplu numărul vehiculelor rutiere înmatriculate și lungimea drumurilor.

La nivelul județului Tulcea, numărul de autoturisme înmatriculate prezintă cele mai mari valori din totalul de vehicule, numărul acestora raportat pentru anul 2015 fiind cu mult mai mic față de cel din anul 2010. O creștere a numărului de vehicule se înregistrează în rândul autocarelor, autobuzelor și microbuzelor (Figura 29).

Figura 29 Reprezentarea evoluției înmatriculărilor de autovehicule la nivelul județului Tulcea (sursa: INS)

Infrastructura de transport la nivelul județului Tulcea Județul Tulcea este străbătut de următoarele drumuri naționale:

DN22 – Râmnicu Sărat (DN2) – Brăila – Tulcea – Constanța;

DN22A – Tulcea – Hârșova;

DN22D – Măcin (DN22) – Ciucurova (DN22a); • DN22E;

DN22F – Horia-Cataloi.

Conform Strategiei integrată de dezvoltare durabilă a județului Tulcea pe perioada 2014

– 2020, la nivelul județului se află în derulare reabilitarea drumului județean DJ222C – Murghiol – Iazurile – Agighiol. Alte 9 proiecte de reabilitare a drumurilor județene fac parte din abordarea strategică a autorităților locale în ceea ce privește atragerea finanțărilor europene și guvernamentale pentru noua perioadă de programare 2014-2020. Este vorba atât de finanțări prin Programul Operațional Regional 2014-2020, cât și prin programele finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sau prin programele guvernamentale. În plus, infrastructura rutieră va fi reabilitată prin programul de finanțare pe care Strategia de Dezvoltare Durabilă Integrată a Deltei Dunării ITI (Instrumente Teritoriale de Investiții), realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, îl va deschide. Proiectele avute în vedere sunt:

DJ223A – tronson IV, Slava Rusa – Babadag;

DJ229 – Niculitel intersecție cu DN22 Zebil Sarichioi;

DJ222A – Horia – Hamcearca – Nifon;

DJ222E – Sarighiol de Deal – Casimcea – Rahmanu;

DJ222B – tronson I, Ceamurila de Sus – Topolog;

DJ222B – tronson II, Topolog – Traian – Cerna;

DJ222G – Daeni – Făgărașu Nou – intersecție DN22A;

DJ223A – Casimcea – Războieni – intersecție

DJ222B – Fântâna Mare – intersecție DN22D;

DJ222N – Tulcea – Ceatalchioi – Pardina – Chilia Veche.

În județul Tulcea, au fost finanțate o serie de proiecte de realizare drumuri județene: DJ 222C, DJ 229K, DJ229L, DJ229M care asigură legătura dintre municipiul Tulcea și localitățile Deltei, precum și DJ 229, DJ 229A, DJ 229C, DJ 229D, DJ 229E, DJ 229F care asigură accesul către mănăstirile tulcene.

De asemenea, județul Tulcea este străbătut de Drumul European E87 care străbate Turcia, Bulgaria, intră în țară prin Vama Veche, străbate Dobrogea de la sud la nord, trecând prin Constanța și se oprește în Tulcea (ANEXA 2 Figura 8).

Surse de suprafață la nivelul județului Tulcea

• Surse rezidențiale

Referitor la impactul surselor rezidențiale asupra cantităților de emisii atmosferice, utile sunt evaluările în principal ale evoluției numărului de locuințe în diferite medii (rural, urban) și tipurile de combustibili utilizați pentru generarea energiei (în special a combustibililor solizi utilizați pentru încălzire)

Conform Figurii 30, se observă o tendință crescătoare în rândul evoluției numărului de locuințe la nivelul județului Tulcea, pe perioada 2010-2014.

În cazul numărului autorizațiilor de construire eliberate la nivel județean pentru cladirile rezidentiale, tendința acestora este de scădere pentru cei cinci ani luați în calcul (Figura 31).

Figura 30 Evoluția numărului de locuințe la nivelul județului Tulcea în perioada 2010-2014 (sursa: INS)

Figura 31 Evoluția autorizațiilor de construire eliberate la nivel de județ (sursa: INS)

În ceea ce privește cantitatea de gaze naturale distribuită la nivelul județean, aceasta înregistrează o ușoară creștere a tendinței, valoarea înregistrată în anul 2014 fiind mult mai mica față de cea a cantității de gaze furnizate la nivelul anului 2011 (Figura 32). În cazul energiei termice se observă o scădere a cantității distribuite la nivelul celor 5 ani luați în calcul (Figura 33). Tendințele privind cantitățile de gaze furnizate în diferitele medii rezidențiale pot contribui la identificarea zonelor modernizate, în care cantitățile de combustibili solizi sunt în scădere. Același tip de evaluări se pot realiza și prin analiza evoluției cantităților de energie termică furnizată la nivel de județ, o scădere importanță a acestor cantități putând fi corelată implicit și cu o scădere a emisiilor atmosferice specific rezultate din arderile în centralele termice de capacitate mare.

Figura 32 Cantitatea de gaze naturale distribuită la nivelul județului Tulcea în perioada 2010-2014 (sursa: INS)

Figura 33 Cantitatea de energie termică furnizată la nivelul județului Tulcea în perioada 2010-2014

(sursa: INS)

• Surse agricole

Profilul economic al județului Tulcea este dat în principal de agricultură, silvicultură, pescuit și de industria prelucrătoare.

Activitățile agricole, indiferent că este vorba de pomicultură, piscicultură, zootehnie, legumicultură etc, determină apariția unor presiuni asupra mediului. Acestea vor fi cu atât mai dăunătoare cu cât practicile agricole vor fi mai incorect aplicate. Pot fi o sursă de poluare a mediului prin: declanșarea și favorizarea proceselor de degradare a solurilor în urma proceselor de eroziune (desțelenirea terenurilor duce la eroziunea solului), sărăturate, compactare; folosirea pesticidelor (insecticidele care distrug toate insectele și pe cele folositoare); utilizarea în exces a îngrășămintelor chimice.

De asemenea și arăturile efectuate necorespunzător sau în perioade neadecvate, culturile improprii tipurilor de soluri, aplicările necorespunzătoare ale îngrășămintelor, pesticidelor și insecticidelor, depozitările neadecvate ale dejecțiilor animaliere, toate acestea pot deveni cauze ale poluării mediului ambiant.

Utilizarea fitosanitarelor, ca măsuri de protecție a plantelor împotriva dăunătorilor, aduc o serie de beneficii asupra producției agricole, iar utilizarea excesivă a acestora le poate transforma în surse de degradare a mediului.

Pesticidele distrug microorganismele utile din sol (cele fixatoare de azot) și anumite enzime, necesare dezvoltării plantei. O serie de pesticide chimice precum DTT și dieldrinul au timp de înjumătățire foarte mare și are capacitate de acumulare în lanțurile trofice și în sol. Pesticidele determină efecte negative semnificative pentru:

plante – inhibă schimburile celulare și fotosinteza;

nevertebrate – afectează sistemul nervos și hormonii sexuali vertebrate – afectează sistemul nervos;

păsări – afectează reproducerea;

mamifere – generează efecte mutagene și cancerigene;

om – afectează reproducerea, determină efecte mutagene și cancerigene.

Aplicarea de îngrășăminte chimice sau animaliere în activitățile agricole, aduce un aport sporit de substanțe nutritive, dar în exces pot duce la creșterea acidității solurilor, la poluarea cu clorură de sodiu, detergenți, sodă, substanțe prezente în compușii chimici utilizați și în dejecțiile animalelor. Efectele negative generate sunt caracterizate de transmiterea unor boli la om ce se pot manifesta prin apariția unor nitrozomine la nivelul intestinului subțire, la nivelul solului îi pot crește aciditatea și se pot acumula în plantele rădăcinoase (salata).

La nivelul județului Tulcea, pe baza datelor furnizate online de INS, s-a putut evidenția evoluția utilizării cantităților de îngrășăminte și pesticide pentru perioada 20102015. S-a putut constata că în perioada 2011-2015, îngrășămintele naturale, potasice, fosfatice, au fost folosite în cantități mai mici față de cele chimice și azotoase. De asemenea cantitățile de fungicide și erbicide folosite în agricultură au depășit 30.000 Kg substanță activă, în perioada 2010-2015 (Figurile 35, 36).

Utilizarea fitosanitarelor în agricultură aduce un aport al concentrațiilor de poluanți în atmosferă. Principalele emisii cu impact puternic asupra calității aerului, rezultate din practicarea agriculturii sunt NH3, PM10, PM2,5 și NO.

Figură 34 Evoluția suprafețelor cultivate la nivelul județului Tulcea (sursa: INS)

Figură 35 Evoluția cantităților de îngrășăminte la nivelul județului Tulcea (sursa: INS)

Figura 36 Evoluția cantităților de pesticide la nivelul județului Tulcea (sursa: INS)

În ceea ce privește zootehnia, fermele de animale domestice pot pune probleme serioase privind poluarea mediului, în special cu deșeuri animaliere. În zootehnie, pe lângă insecticide, se mai utilizează și alte substanțe chimice care dau efecte secundare nedorite. Este vorba de substanțele administrate pentru influențarea dezvoltării producției animaliere. Acestea dăunează pentru că sunt eliminate prin urina și se regăsesc în apa de băut a altor loturi de animale (pentru care substanța respectivă e contraindicată) sau pot ajunge la om, dacă sunt administrate până în ultimele zile de dinaintea sacrificării.

În județul Tulcea, se poate observa, conform Figurii 37, că numărul bovinelor, porcinelor, caprinelor și cabalinelor nu a înregistrat fluctuații semnificative în perioada 20102014. Un trend crescător prezintă numărul de ovine și în special cel al păsărilor. Numărul păsărilor în perioada 2010-2014 s-a situat la peste 700.000.

Figura 37 Evoluția efectivelor de animale la nivelul județului Tulcea (sursa: INS)

Evaluarea nivelului de fond urban

Evaluarea nivelului de fond urban s-a realizat în principal prin analiza sintetică la nivelul celor mai importante localități existente în județul Tulcea.

Surse de suprafață

• Rezidențial

Conform datelor INS-DJS Tulcea, numărul de locuințe existente la sfârșitul anului 2014 este cu 5,3% mai mare față de anul 2010 pentru municipiul Tulcea (Figura 38).

În ceea ce privește cantitatea de gaze furnizate la nivelul celor mai importante localități din județul Tulcea, se poate observă că cele mai mari cantități sunt distribuite către municipiul Tulcea și orașul Măcin. În Figura 39 se observă o tendință de creștere a cantității de gaze furnizate la nivelul municipiului Tulcea pe perioada 2010-2014, cantitatea furnizată la nivelul anul 2014 fiind cu peste 100% mai mare față de cea furnizată la nivelul anului 2010.

În cazul energiei termice se înregistrează o tendință de scădere a cantității frunizate la nivelul municipiului Tulcea, în anul 2014 aceasta fiind cu 11,78% mai mica față de cea furnizată în anul 2010 (Figura 40).

Figura 38 Numărul locuințelor din cele mai importante localități din județul Tulcea (sursa: INS)

Figura 39 Cantitatea de gaze natural furnizate în perioada 2010-2014 la nivelul celor mai importante

localități din județul Tulcea (sursa: INS)

Figura 40 Energia termică furnizată în perioada 2010-2014 la nivelul celor mai importante localități

din județul Tulcea (sursa: INS)

• Surse mobile

La nivel urban, lungimea străzilor din cele mai importante localități ale județului

Tulcea înregistrează valori diferite, respectiv valori de 118-133 km în Fetești unde apare valoarea maximă, și valori de sub 100 km în orașele Babadag, Măcin, Sulina, Isaccea. Pulberile în suspensie au valori diferite în funcție de anul construcției străzilor, iar noxele specifice utilizării autovehiculelor, de asemenea înregistrează oscilații, crescând odată cu creșterea lungimii străzilor (Figura 41).

Figura 41 Lungimea străzilor la nivelul celor mai importante localități din județul Tulcea (sursa: INS)

• Surse agricole la nivelul UAT-urilor din județul Tulcea

În ceea ce privește evoluția suprafețelor agricole la nivelul celor mai importante localități din județul Tulcea, se poate observa în Figura 42 o scădere evidentă a numărului de hectare înregistrat la nivelul municipiului Tulcea, suprafața agricolă din anul 2014 fiind astfel cu 19,73% mai redusă față de anul 2010 și cu 42,91% mai redusă față de anul 2012.

Figura 42 Suprafața agricolă la nivelul celor mai importante localități din județul Tulcea (sursa: INS)

Identificarea principalelor surse de emisie la nivelul județului Tulcea

Identificarea principalelor tipuri de surse din punctul de vedere al relevanței acestora pentru cantitățile de emisii atmosferice de interes s-a realizat prin evaluarea inițială a ponderilor cantitative pe cele trei tipuri de surse (de suprafață, mobile, staționare), datele utilizate fiind cele furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea (Tabel 3).

Tabel 3 Valorile totale calculate pentru fiecare indicator și tip de sursă la nivelul județului Tulcea (sursa: APM Tulcea)

În Figuraile 43, 44 sunt identificate tipurile de surse importante la nivelul județului Tulcea pentru fiecare indicator, aceștia fiind PM10, PM2,5, CO, NO2, SO2, C6H6, Pb, As, Cd și Ni.

Figura 43 Ponderea surselor de emisii (PM 2.5, PM 10, NO2, SO2) la nivelul județului Tulcea (sursa: APM Tulcea)

Figura 44 Ponderea surselor de emisii de CO, Benzen și metale grele la nivelul județului Tulcea (sursa: APM Tulcea)

Din analiza ponderilor privind tipurile de surse responsabile pentru emisiile

atmosferice, la nivelul județului Tulcea, se poate observa faptul ca sursele de suprafață sunt importante surse de emisii în principal pentru PM10, PM2.5, CO și C6H6, iar sursele punctiforme de metale grele (As, Cd).

Surse staționare

Pentru identificarea tipurilor de surse staționare de emisii atmosferice cu impact semnificativ la nivelul județului Tulcea, au fost luați în calcul 11 operatori economici/amplasamente relevante pentru emisiile evaluate (ANEXA 4).

În ANEXA 2 Figurile 9-13 este reprezentată distribuția emisiilor de PM10, PM2,5,

SOx, CO și NOx provenite din surse punctiforme.

Surse mobile

Sursele mobile sunt importante în special pentru emisiile de CO, NOx dar și Pb.

În ANEXA 2 Figurile 14-17 este reprezentată distribuția emisiilor de NOx provenite din surse mobile la nivelul celor mai importante tipuri de drumuri prezente în județul Tulcea.

Surse de suprafață

Cele mai importante surse de suprafață la nivelul județului pentru emisiile atmosferice sunt reprezentate de mediul rezidențial și agricultură.

Rezidențial

Sursele rezidențiale sunt reprezentate în special de arderea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor, șantiere, depozite de deșeuri, asfaltări de drumuri și sunt importante în special pentru emisiile de PM10, PM 2.5, CO și NMVOC.

În ANEXA 2 Figurile 18-27 este reprezentată distribuția emisiilor de PM10, PM 2.5,

NOx, SOx și CO provenite din arderea gazelor naturale și a lemnului.

Surse agricole

Sursele agricole sunt reprezentate în special de utilizarea fitosanitarelor și a pesticidelor la nivelul terenurilor cultivate, fiind în special importante pentru emisiile de

NH3, H2S și pulberi.

În ANEXA 2 Figurile 28-31 este reprezentată distribuția emisiilor de PM 10, PM 2,5, NOx, NH3 provenite din agricultură la nivelul județului Tulcea.

În ANEXA 2 Figurile 32-33 este reprezentată distribuția cantităților de pesticide și îngrășăminte folosite în agricultură la nivelul județului Tulcea.

Scenarii de evoluție a calității aerului

Proiecția pe următorii 5 ani

Pentru următorii ani evoluția calității aerului va fi urmărită prin crearea de scenarii plauzibile și simplificate ale viitorului, având la bază presupuneri coerente referitoare la factorii generatori de schimbare dar și la relațiile componentelor mediului.

Scenariile de evoluție trebuie să integreze informații sociale, economice, politice și de mediu, în scopul delimitării traiectoriilor și tendințelor stării mediului, amenințărilor existente/ potențiale și a proiecției lor. Ele sunt foarte utile decidenților, care trebuie să ia din ce în ce mai multe decizii cu proiecție incertă în viitor.

Ele pornesc de la dacă și se îndreaptă spre atunci. Ele pornesc de la o situație inițială

(existentă sau posibilă) și sub acțiunea unor factori de influență controlabili se îndreaptă spre o situație finală.

Scenariile de evoluție a calității aerului se pot realiza la nivel global, național, regional ori local ținând cont în special de funcționarea viitoare a instrumentelor administrative, sau în funcție de modul de evoluție al factorilor de difuzare a dezvoltării și a problemelor de mediu.

În cazul județului Tulcea au fost considerate trei scenarii de evoluție a calității aerului:

Scenariul 1 – Menținerea situației actuale a emisiilor de poluanți;

Scenariul 2 – Creșterea emisiilor de poluanți conform tendințelor identificate;

Scenariul 3 – Creșterea emisiilor pentru toți poluanții (worstcase scenario) prin diversificarea surselor de poluare a aerului și/sau prin creșterea nivelului emisiilor celor existente pentru anul de proiecție 2021.

În cazul celor trei scenarii a fost considerat ca an de referință anul 2013. În cazul în care nu au existat înregistrări pentru un anumit indicator pentru anul de referință, s-au luat în calcul valorile din anii anteriori. Condițiile locale ce pot influența calitatea aerului (de exemplu, caracteristici geografice, surse de emisii) au fost prezentate în capitolele anterioare.

Pentru anul de referință, concentrațiile noxelor au avut următoarele valori:

Particule în suspensie, cu valori medii anuale de 16-30 µg/m3 la stațiile de monitorizare a calității aerului Tulcea 1, Tulcea 2 și Isaccea. Valorile sunt sub înregistrându-se depășiri ale concentrația anuală maximă admisă de 40 µg/m

valorilor momentane atât din cauza fondului natural, cât mai ales din cauza emisiilor activităților industriale din județ dar și din județele învecinate (în special din județul Galați).

Benzen are valori estimate de 1-2 µg/m3, mai reduse față de limita maximă admisă de

5 µg/m3. Deși nu se estimează decât depășiri locale, este unul dintre indicatorii care necesită monitorizare.

Dioxid de sulf cu valori de 3-5 µg/m3, departe de limita maximă admisă de 20 µg/m3.

Monoxid de carbon cu valori de 0,2-0,3 mg/m3, mult mai reduse față de limita

3. Nu s-au inregistrat depășiri ale valorilor maxime maximă admisă de 10 mg/m admise momentane.

Dioxid de azot cu valori de 5-26 µg/m3, mai reduse față de limitele maxime admise de

40 µg/m3. Nu s-au inregistrat depășiri ale valorilor maxime admise momentane. – Ozon cu valori de 60 µg/m3, cu tendință crescătoare.

Oxizi de azot nu s-au monitorizat, având însă valori estimate de 10-20 µg/m3, apropiate de valorile maxime admise de 30 µg/m3. Deși nu sunt estimate depășiri ale valorilor maxime admise momentane în anul de referință, valorile concentrațiilor indicatorului pot depăși uneori pragul de alertă, în special în zonele cu activități industriale.

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise (Pb – 0,001 –

0,05 µg/m3 față de 0,5 µg/m3 concentrația limită, As – 0,5-0,6 ng/m3 față de 6 ng/m3; Cd – 0,18-0,21 ng/m3 față de 5 ng/m3; Ni – 0,7-0,8 ng/m3 față de 20 ng/m3).

Scenariul 1 – Menținerea situației actuale a emisiilor de poluanți.

Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de emisie, cât și de factori de influență conjuncturali (de exemplu, condiții meteorologice, nivelul activităților în cadrul surselor de emisie, transferul de poluanți din județele din proximitate pe fondul circulației generale a atmosferei). Aceste fluctuații se realizează în apropierea valorilor înregistrate în anul de referință, păstrând aceleași tipare de apariție a depășirilor valorilor maxime admise.

Valorile totale calculate pentru fiecare indicator și tip de sursă la nivelul județului Tulcea, cantități de emisii utilizate în scenariul 1, sunt prezentate în Tabelul 4.

Tabel 4 Valorile totale calculate pentru fiecare indicator și tip de sursă la nivelul județului Tulcea pentru scenariul 1 (sursa: APM Tulcea)

Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă în mediile urbane din județul Tulcea se prezintă astfel:

Particule în suspensie – 16-30 µg/m3, ceea ce reprezintă 40-75% din concentrațiile maxime admise, putând apărea depășiri ale valorilor maxime admise momentane.

Benzen, cu valori de 1-2 µg/m3, ceea ce reprezintă 20-40 % față de limita maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Dioxid de sulf cu valori de 3-5 µg/m3, ceea ce reprezintă 15-25% față de limita maximă admisă anuală, cu risc redus de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Monoxid de carbon cu valori de 0,2-0,3 mg/m3, ceea ce reprezintă 2-3% față de limita maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Dioxid de azot cu valori de 5-26 µg/m3, ceea ce reprezintă 13-65% față de limita maximă admisă anuală, cu risc redus de depășire a valorilor maxime admise momentane in special in zonele industriale.

Oxizi de azot cu valori de 10-20 µg/m3, ceea ce reprezintă 40-60% față de limita maximă admisă anuală, cu risc moderat de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără risc de depășire a valorilor limită (4-10 % din concentrația maximă admisă la plumb, arsen, nichel și cadmiu).

În acest scenariu, măsurile propuse trebuie îndreptate spre:

Reducerea frecvenței de depășire a limitei admise momentane la particule în suspensie;

Reducerea riscului de depășire a limitei maxime admise la oxizi de azot, dioxid de azot, mai ales în cazul funcționării la capacitate ridicată a activităților industriale, ce se constituie în surse de emisie principale;

Creșterea nivelului de colaborare cu autoritățile din județul Galați pentru limitarea influenței asupra calității aerului a emisiilor de la Sidex Galați.

Măsurile trebuie să ia în calcul evoluțiilor climatice, județul Tulcea prezentând vulnerabilitate ridicată la schimbări climatice globale.

Scenariul 2 – Creșterea emisiilor de poluanți conform tendințelor la nivelul județului

Analiza în cadrul scenariului 2 s-a realizat atât prin evaluarea comparativă a tendințelor indicatorilor specifici celor trei tipuri de surse, de suprafață, staționare și mobile (dezvoltarea principalelor domenii de activitate importante pentru emisiile atmosferice, evoluția indicatorilor rezidențiali, din agricultură, trafic, etc) dar și prin analiza evoluției cantităților de emisii raportate și a concentrațiilor de poluanți monitorizați de catre autoritățile de mediu.

În acest scenariu s-au luat în considerare doar emisiile care au înregistrat creșteri ale concentrațiilor atât în stațiile de monitorizare a calității aerului cât și emisiile care au înregistrat creșteri ale cantităților la nivel județean.

Evaluarea tendințelor privind cantitățile și concentrațiile de poluanți emiși

FIGURA 45 TENDINȚE PRIVIND CANTITĂȚILE DE EMISII DE PM10 LA NIVELUL JUDEȚULUI TULCEA (DATE

PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM TULCEA PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN)

Analiza evoluției cantităților de PM10 și CO (Fig. 45, 47), evidențiază o creștere pentru perioada următoare, trend corelat cu tendințele privind creșterea numărului de locuințe noi. Acest fapt poate fi explicat prin creșterea cantităților de combustibili fosili solizi (lemn) pentru încălzirea locuințelor, ducând astfel la o creștere a cantităților de emisii specifice arderii combustibilului fosil conventional.

FIGURA 46 TENDINȚE PRIVIND CANTITĂȚILE DE EMISII DE PM2.5 LA NIVELUL JUDEȚULUI TULCEA (DATE